NORMATIV privind proiectarea, execuTia si exploatarea instalaTiilor electrice aferente cldirilor Indicativ I 7 2011

CUPRINS
CAP. 1 DOMENIU DE APLICARE CAP. 2 TERMINOLOGIE, ABREVIERI CAP. 3 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALATIILOR

3.0. GeneralitTi 3.0.1. CondiTii generale de baz 3.0.2. CondiTii generale comune pentru echipamente 3.0.3. CondiTii de amplasare si montare a instalaTiilor electrice. DistanTe minime 3.1. Alimentare 3.1.1. Natura curentului 3.1.2. Tensiunea 3.1.3. FrecvenTa 3.1.4. Curentul de scurtcircuit prezumat 3.1.5. Bransamente 3.2. Puterea absorbita (cerut) 3.2.1. GeneralitTi 3.2.2. Determinarea puterii absorbite 3.3. Tipuri de reTele de distribuTie 3.3.1. GeneralitTi 3.3.2. Legarea la pmnt a reTelelor de tensiune alternativ 3.3.3. Legarea la pmnt a reTelelor de tensiune continu 3.4. InstalaTii de securitate 3.5. Separarea instalaTiilor 3.6. Compatibilitate 3.7. Mentenabilitate CAP. 4. PROTECTII PENTRU ASIGURAREA SECURITTII 4.1. ProtecTia mpotriva socurilor electrice 4.1.1. GeneralitTi 4.1.2. Msuri tehnice si organizatorice pentru protecTia de baz (protecTia mpotriva atingerilor directe) 4.1.3. Msuri tehnice pentru protecTia la defect (protecTia mpotriva atingerilor indirecte) 4.1.4. Msuri de protecTie 4.1.5. Msuri tehnice suplimentare de protecTie 4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al socului electric 4.2. ProtecTia mpotriva efectelor termice 4.2.1. GeneralitTi 4.2.2. ProtecTia mpotriva producerii incendiului de ctre echipamentele electrice 4.2.3. ProtecTia mpotriva incendiului n amplasamentele cu risc mare de incendiu BE2 4.2.4. ProtecTia mpotriva arsurilor 4.2.5. ProtecTia mpotriva supranclzirilor 4.3. ProtecTia mpotriva supracurenTilor 4.3.1. GeneralitTi 4.3.2. ProtecTia mpotriva curenTilor de suprasarcin 4.3.3. ProtecTia mpotriva scurtcircuitelor 4.3.4. Prevederi referitoare la natura circuitelor 4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protecTie la scurtcircuit
1

4.3.6. Coordonarea ntre protecTia de suprasarcina si protecTia la scurtcircuit 4.3.7. Selectivitatea protecTiei 4.4. ProtecTia mpotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate trsnetului si transmise prin reTele si supratensiuni de comutaTie) 4.4.1. GeneralitTi 4.4.2. ProtecTia instalaTiilor electrice din cldiri mpotriva supratensiunilor 4.4.3. Dispozitive de protecTie la supratensiuni (SPD) 4.4.4. Msuri de protecTie fundamentale 4.4.5. Legarea la pmnt si echipotenTializare 4.4.6. Ecrane magnetice si trasee pentru linii 4.4.7. ProtecTia mpotriva supratensiunilor de frecvenT industrial CAP. 5. ALEGEREA SI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE 5.1. Reguli generale 5.1.1. CondiTii de funcTionare conform cu recomandrile din SR HD 60364-5-51 si SR HD 384.3 S2 5.1.2. InfluenTe externe si condiTii de instalare 5.1.3. Accesibilitatea 5.1.4. Identificarea 5.1.5. IndependenTa echipamentelor 5.1.6. Montarea instalaTiilor electrice 5.1.7. Materiale 5.2. Sisteme de pozare, alegerea secTiunii conductoarelor 5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare 5.2.2. Alegerea si montarea n funcTie de influenTele externe 5.2.3. CurenTi admisibili n sisteme de pozare 5.2.4. Alegerea secTiunii conductoarelor izolate si neizolate rigide 5.2.5. Cderi de tensiune maxime admisibile 5.2.6. Conexiuni electrice 5.2.7. Alegerea si montarea pentru limitarea propagrii focului 5.2.8. Apropieri de alte trasee 5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber n exteriorul cldirilor 5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare n interiorul cldirilor 5.2.11. Pozarea barelor electrice 5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate n sisteme de tuburi, Tevi, sisteme de jgheaburi, de tuburi profilate pentru instalaTii electrice si goluri ale elementelor de construcTii 5.2.13. Pozarea cablurilor electrice 5.3. InstalaTii electrice de putere 5.3.1. GeneralitTi 5.3.2. Receptoare electrice 5.3.3. Tablouri electrice 5.3.4. Dispozitive de protecTie, separare (secTionare), ntrerupere si comand 5.4. InstalaTii electrice pentru prize si iluminat normal 5.5. Sisteme de legare la pmnt 5.5.1. GeneralitTi 5.5.2. Borna/bar principal de legare la pmnt 5.5.3. Conductoare de protecTie 5.5.4. Conductoare PEN 5.5.5. Conductoare de echipotenTializare 5.5.6. Conductoare de legare la pmnt 5.5.7. Prize de pmnt 5.5.8. Dimensionarea prizelor de pmnt 5.6. Sisteme de alimentare cu energie electric pentru servicii de securitate 5.6.1. PrescripTii generale 5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate 5.6.3. Sisteme de alimentare
2

5.6.4. Circuite electrice CAP. 6. PROTECTIA STRUCTURILOR MPOTRIVA TRSNETULUI 6.1. GeneralitTi 6.1.1. Domeniu de aplicare 6.1.2. Termeni si definiTii proprii 6.1.3. Parametrii caracteristici ai curentului de trsnet 6.2. InstalaTii de protecTie mpotriva trsnetului (IPT 6.2.1. Stabilirea necesitTii prevederii unei IPT pentru o construcTie si alegerea nivelului de protecTie mpotriva trsnetului. Evaluarea riscului 6.2.2. Cazuri n care IPT este obligatorie 6.2.3. InstalaTii exterioare de protecTie mpotriva trsnetului 6.2.4. InstalaTie interioar de protecTie mpotriva trsnetului
6.2.5. Msuri de protecTie mpotriva vtmrii fiinTelor vii datorate tensiunilor de atingere si de pas

6.3. InstalaTii de protecTie mpotriva trsnetului cu dispozitive de amorsare (PDA) 6.3.1. GeneralitTi 6.3.2. Determinarea zonei de protecTie 6.3.3. Conductoare de coborare 6.3.4. Prize de pmnt 6.3.5. Reguli particulare 6.3.6. Turle, clopotniTe, foisoare CAP. 7. INSTALATII ELECTRICE SPECIALE 7.1. InstalaTii electrice n ncperi cu cad de baie sau dus 7.2. InstalaTii electrice pentru piscine si alte bazine 7.3. InstalaTii electrice pentru ncperi si cabine prevzute cu nclzitoare pentru saune 7.4. InstalaTii electrice pentru santiere de construcTii si de demolare 7.5. InstalaTii electrice pentru construcTii agroindustriale si agrozootehnice 7.6. InstalaTii electrice pentru incinte electroconductoare nguste 7.7. InstalaTii electrice pentru campinguri 7.8. InstalaTii electrice pentru porturi mici si ambarcaTiuni de agrement 7.9. InstalaTii electrice n amplasamente pentru utilizri medicale 7.10. InstalaTii electrice pentru slile pentru expozitii, spectacole si standuri 7.11. InstalaTii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie 7.12. InstalaTii electrice pentru mobilier 7.13. InstalaTii electrice pentru unitTi mobile sau transportabile 7.14. InstalaTii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement si barci din blciuri, parcuri de distracTie si circuri 7.15. InstalaTii electrice pentru sisteme de nclzire n pardoseal sau tavan 7.16. InstalaTii electrice pentru rulote sau autorulote 7.17. InstalaTii electrice pentru firme si reclame luminoase 7.18. InstalaTii electrice pentru alimentarea cu energie electric a echipamentelor ascensoarelor, masinilor de ridicat si transportat 7.19. InstalaTii electrice pentru echipamente informatice 7.20. InstalaTii electrice n construcTii din lemn 7.21. InstalaTii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru mbuntTirea factorului de putere 7.22. InstalaTii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu 7.23. InstalaTii electrice pentru iluminatul de siguranT. CondiTii de alimentare si funcTionare 7.24 InstalaTii de balizaj

CAP. 8. VERIFICAREA SI NTRETINEREA INSTALTIILOR ELECTRICE SI A SISTEMULUI DE PROTECTIE MPOTRIVA TRSNETULUI 8.1. Verificri si punerea n funcTiune 8.1.1. Verificarea iniTial 8.2. Verificri periodice 8.2.1. GeneralitTi 8.2.2. FrecvenTa verificrilor periodice 8.2.3. Rapoarte pentru verificri periodice 8.3. IntreTinerea si verificri pentru iluminatul de siguranT 8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joas tensiune 8.5. Verificarea si ntreTinerea sistemului de protecTie mpotriva trsnetului (SPT) 8.5.1. Scopul verificrilor 8.5.2. Ordinea verificrilor 8.5.3. ntreTinerea CAP. 9. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE 9.1. Principii fundamentale 9.1.1. Securitatea n exploatare 9.1.2. Personalul 9.1.3. Organizarea 9.1.4. Comunicarea 9.1.5. Zona de lucru 9.1.6. Unelte, echipamente si dispozitive 9.1.7. Planuri si nregistrri 9.1.8. Semnalizri 9.2. Proceduri de exploatare curent 9.2.1. GeneralitTi 9.2.2. Manevrri 9.2.3. Verificri de funcTionare 9.3. Proceduri de lucru 9.3.1. GeneralitTi 9.3.2. Lucru fr tensiune 9.3.3. Lucru sub tensiune 9.3.4. Lucru n vecintatea pieselor sub tensiune 9.4. Proceduri de ntreTinere 9.4.1. GeneralitTi 9.4.2. Personalul 9.4.3. Lucrri de reparaTie 9.4.4. Lucrri de nlocuire CAP. 10. BIBLIOGRAFIE 10.1. Standarde de referinT 10.2. Acte normative CAP. 11. ANEXE 5.1. Lista de abrevieri ale influenTelor externe 5.2. Caracteristici ale influenTelor externe 5.3. Gradele de protecTie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric (cod IP) 5.4. Gradele de protecTie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric mpotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK) 5.5. Moduri de pozare de referinT

5.6. Moduri de pozare pentru determinarea curenTilor admisibili 5.7. Sisteme de tuburi de protecTie pentru instalaTii electrice 5.8. Paturi de cabluri: Sisteme de jgheabri (SJ) si de tuburi profilate (STP) pentru instalaTiile electrice 5.9. Paturi de cabluri: Sisteme de suporturi tip scar 5.10. CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT din anexa 5.5. Conductoare si cabluri izolate cu PVC, dou si trei conductoare ncrcate, cupru sau aluminiu 5.11. CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT E, F si G. din anexa 5.5. Cabluri cu izolaTie din PVC, cu conductoare din cupru 5.12. CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT E, F si G. din anexa 5.5. Cabluri cu izolaTie din PVC, cu conductoare din aluminiu 5.13. CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT din anexa 5.5. Conductoare si cabluri izolate cu XLPE, dou si trei conductoare ncrcate, cupru sau aluminiu 5.14. CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT E, F si G. din anexa 5.5. Cabluri cu izolaTie din XLPE, cu conductoare din cupru 5.15. CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT E, F si G. din anexa 5.5. Cabluri cu izolaTie din XLPE, cu conductoare din aluminiu 5.16. CurenTi admisibili, n amperi, modurile de pozare de referinT C din anexa 5.5. Cabluri cu izolaTie mineral, conductoare si ecran din cupru, manta din PVC 5.17. CurenTi admisibili, n amperi modul de pozare de referinT E, F si G. din anexa 5.5. Cabluri cu izolaTie mineral, cu conductoare si ecran din cupru 5.18. Factorii de corecTie pentru temperaturi ambiante diferite de 30oC aplicabili valorilor curenilor admisibili pentru cabluri n aer liber (K1) 5.19. Factorii de corecTie pentru grupri de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare aplicabili valorilor curenTilor admisibili din anexele 5.10 pn la 5.17 5.20. Factorii de corecTie ai gruprii pentru mai multe cabluri pozate n aer liber 5.21. Factorii de corecTie ai gruprii pentru mai multecabluri monoconductoare pozate n aer liber 5.22. Sarcina admisibil pentru cabluri pozate n pmnt, n condiTii normale de funcTionare 5.23. Factorii de corecTie f1 5.24. Factorii de corecTie f2. Cabluri cu trei conductoare n sisteme monofazate 5.25. Factorii de corecTie f2. Cabluri cu trei conductoare trifazate
5.26 Factorii de corecTie f2. Cabluri cu un conductor, n sisteme trifazate grupate n trefl, la 7 cm distanT 5.27. Factorii de corecTie f2. Cabluri cu un conductor n sisteme trifazate grupate n trefl la 25 cm distant 5.28. Factorii de corecTie f2. Cabluri cu un conductor n sisteme trifazate, pozate alturat 5.29. Exemplu de alegere a secTiunii conductoarelor de faz si neutru n funcTie de prezenTa armonicilor de ordinul 3 si multiplu de 3 5.30 Exemple de calcul petru determinarea curenTilor admisibili ai conductoarelor si cablurilor n funcTie de modul de pozare 5.31. Exemple de calcul petru determinarea curenTilor admisibili ai conductoarelor si cablurilor n funcTie de modul de pozare n pmnt 5.32. SecTiunile minime admise pentru conductoare utilizate n instalaTiile electrice din interiorul cldirilor

5.33. Clasificarea cablurilor. A. Clasificarea cablurilor electrice privind comportarea la foc B. Clasificarea si simbolizarea cablurilor 5.34. Determinarea rezistenTei de dispersie a diferitelor prize de pmn 6.1. Evaluarea numrului anual de evenimente periculoase N 6.2. Evaluarea probabilitTii de avarariere PX a unei structuri 6.3. Evaluarea volumului pierderilor LX ntr-o structur 6.4. Evaluarea probabilitTii PX de avariere a unui serviciu 6.5. Evaluarea volumului pierderilor LX ntr-un serviciu
5

6.6. Supratensiuni de comutaTie 6.7. Evaluarea costurilor pierderilor 6.8. IzolaTia electric a unei ITP exterioare 6.9. Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri I. Cas din mediu rural II. Cldire de birouri III. Spital IV. Imobil de apartamente 6.10. InformaTii suplimentare pentru SPT n cazul unor structuri cu risc de explozie 6.11. Harta keraunic 8.1.Metode de msurare a rezistenTei/impedanTei izolaTiei pardoselilor si a pereTilor n raport cu pmntul sau n raport cu conductorul de protecTie 8.2. Msurarea rezistenTei prizei de pmnt (electrodului de pmnt). 8.3 Msurarea impedanTei buclei de defect

CAPITOLUL 1 . DOMENIUL DE APLICARE 1.1.Prezentul normativ se aplic la proiectarea, executarea si exploatarea instalaTiilor electrice aferente cldirilor, indiferent forma de proprietate, spre exemplu: a. cldirilor civile; b. cldirilor industriale - de producTie si/sau depozitare; m. echipamentelor electrice amplasate n medii cu risc de explozie, la care se aplic obligatoriul si prevederile din NP-099-04. Tensiunile alternative nominale sunt pn la 1000 V inclusiv. Tensiunile continuu nominale sunt pn la 1000 V inclusiv. FrecvenTele care au fost luate n considerare sunt: 50 Hz, 60 Hz si 400 Hz. Nu este exclus utilizarea si a altor frecvenTe pentru scopuri speciale. 1.2. Prevederile prezentului normativ nu se aplic: a. instalaTiilor tehnologice, ca instalaTii electrice pe utilaj; 1.3. La proiectarea/verificarea si execuTia instalaTiilor electrice trebuie s se respecte prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcTii, cu modificrile ulterioare, referitoare la cerinTele esenTiale de calitate: a rezistenT mecanic si stabilitate; b securitate la incendiu; c igien sntate si mediu; d siguranT n exploatare; e protecTia mpotriva zgomotului; f economie de energie si izolaTie termic La proiectarea, execuTia si exploatarea instalaTiilor electrice trebuie s se respecte prevederile Legii securitTii si sntTii n munc nr. 319/2006 si ale Hotrrii Guvernului nr. 1146/2006, astfel nct echipamentele electrice de munc care se procur si / sau se utilizeaz, trebuie s ndeplineasc: a) prevederile tuturor reglementrilor tehnice romne care transpun legislaTia comunitar aplicabil sau b) cerinTele minime prevzute n anexa 1 (pct. 3.3), n cazurile n care nu se aplic sau se aplic parTial reglementri tehnice romne care transpun legislaTia comunitar. Prin echipamentul electric de munc, n sensul Hotrrii Guvernului nr. 1146/2006, se nTelege orice masin, aparat, unealt sau instalaTie folosite la locul de munc Echipamentele electrice sunt nsoTite de declaraTia de conformitate si au aplicat marcajul de conformitate CE potrivit dispoziTiilor Hotrrii Guvernului nr. 457/2003 cu modificrile si completrile ulterioare sau posed performanTe echivalente cu cele menTionate si sunt comercializate legal ntr-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia ori sunt fabricate legal ntr-un stat EFTA, parte la acordul privind SpaTiul Economic European, corespunztor proiectului. CAPITOLUL 2 . TERMINOLOGIE SI ABREVIERI A. alimentare normal cu energie electric - alimentare cu energie electric dintr-o surs de energie electric (transformator, generator) prevzut pentru a se asigura funcTionarea receptoarelor electrice ale unui consumator, n regim normal. De regul aceasta este reTeaua public de distribuTie. alimentare de rezerv alimentare prevzut pentru a menTine, pentru alte scopuri dect cele de securitate, funcTionarea unei instalaTii electrice sau a unor prTi ale acesteia, n cazul ntreruperii alimentrii normale (UPS, generator). alimentare de securitate alimentare prevzut pentru menTinerea n funcTiune a echipamentelor si instalaTiilor electrice importante pentru: - sntatea si securitatea persoanelor si animalelor domestice si/sau
7

- pentru evitarea degradrii mediului nconjurtor si a altor echipamente, dac aceasta este cerut prin reglementri naTionale. Aceasta poate fi UPS, generator, baterie de acumulatoare etc. aparataj echipament electric destinat s fie conectat la un circuit electric pentru a asigura una sau mai multe din urmtoarele funcTii: protecTie, comand, secTionare, conexiune. arsuri electrice arsura pielii sau a unui organ, provocat prin trecerea de-a lungul suprafeTei sau n profunzime a curentului electric. atingere direct contactul direct al persoanelor sau al animalelor cu prTi active. atingere indirect contact electric al persoanelor sau al animalelor cu prTile conductoare accesibile puse sub tensiune ca urmare a unui defect. B. barier - element care asigur protecTia mpotriva atingerilor directe din toate direcTiile obisnuite de acces. barier de protecTie parte care asigur protecTia mpotriva atingerilor directe n toate direcTiile de acces obisnuite. bar de echipotenTializare bar metalic colectoare care face parte dintr-o reTea echipotenTial si care asigur legtura electric a unui numr de conductoare electrice pentru scopuri de echipotenTializare. born de echipotenTializare - born prevzut la un echipament sau dispozitiv destinat s fie conectat cu un sistem de legtur de echipotenTializare. born principal de legare la pmnt born sau bar care face parte dintr-o instalaTie de legare la pmnt a unei instalaTii si care asigur conectarea electric a unui anumit numr de conductoare pentru scopuri de legare la pmnt. C. canal de cabluri element de pozare situat pe sau n sol sau planseu, ventilat sau nchis, avnd dimensiuni care nu permit persoanelor s circule, dar n care conductoarele si cablurile sunt accesibile pe toat lungimea lor, n timpul si dup instalare. circuit electric ansamblu de echipamente electrice al unei instalaTii electrice protejate prin acelasi dispozitiv de protecTie. circuit electric de securitate circuit electric prevzut pentru a fi utilizat ca parte ntr-un sistem de alimentare electric pentru servicii de securitate. circuit terminal circuit electric destinat s alimenteze direct receptorul (aparat de utilizare) sau prize de curent. coloan electric circuit electric care alimenteaz unul sau mai multe tablouri de distribuTie. comand funcTional acTiune destinat s asigure nchiderea, deschiderea sau schimbarea alimentrii cu energie electric a unei instalaTii electrice sau a unei prTi a acesteia pentru o funcTionare normal. conductor parte conductoare destinat s conduc un curent electric specificat. conductor de echipotenTializare conductor de protecTie prevzut pentru realizarea unei legturi de echipotenTializare de protecTie. conductor de legare la pmnt conductor care asigur o cale conductore sau o parte a unei ci
8

conductoare, ntre un punct dat al unei reTele, al unei instalaTii sau al unui echipament si o priz de pmnt sau o reTea de prize de pmnt. conductor de legare la pmnt de protecTie conductor de protecTie prevzut pentru a realiza legarea la pmnt de protecTie. conductor de linie conductor sub tensiune n funcTionarea normal si capabil s participe la transportul sau la distribuTia energiei electrice, dar care nu este nici conductor neutru nici conductor de punct median. conductor neutru (N) conductor conectat electric la punctul neutru al sursei si care poate contribui la distribuTia energiei electrice. conductor PEN conductor care asigur att funcTiile de conductor de protecTie ct si de conductor neutru. conductor PEM - conductor care asigur att funcTiile de conductor de protecTie ct si de conductor de punct median. conductor PEL - conductor care asigur att funcTiile de conductor de protecTie ct si de conductor de linie. conductor de protecTie (PE) conductor prevzut n scopuri de securitate, de exemplu protecTia mpotriva socurilor electrice. conductor de punct median (PEM) conductor electric conectat la punctul median si capabil s participe la distribuTia energiei electrice contact electric stare a dou sau mai multe prTi conductoare care se ating accidental sau intenTionat formnd o cale conductoare unic si continu. curent admisibil (Iz) valoarea maxim a curentului electric care poate parcurge n permanenT un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fr ca temperatura sa n regim permanent, n condiTii date, s fie superioar valorii specificate. curent de atingere curent electric care trece prin corpul uman sau al unui animal atunci cnd acesta este n atingere cu una sau mai multe prTi accesibile ale unei instalaTii electrice sau cu echipamente electrice aflate sub tensiune. curent n conductorul de protecTie curent electric care apare ntr-un conductor de protecTie, cum sunt curentul de fug sau curentul electric rezultat dintr-un defect de izolaTie. curent convenTional de funcTionare valoare specific a curentului electric care este prevzut pentru a provoca funcTionarea dispozitivului de protecTie ntr-un timp specificat. curent de defect curent electric care circul ca urmare a unui defect de izolaTie. curent diferenTial rezidual suma fazorial a valorilor curenTilor electrici n toate conductoarele active, la acelasi timp, ntr-un punct dat al unui circuit electric, ntr-o instalaTie electric. curent de fug curent electric care, n condiTii normale de funcTionare, parcurge o cale electric nedorit. curent nominal - curent electric destinat a fi transportat de un circuit n funcTionarea normal pe timp nelimitat curent de scurtcircuit curent electric ntr-un scurtcircuit determinat. curent de serviciu curent electric destinat s fie transportat ntr-un circuit electric n funcTionare normal.
9

curent de suprasarcin supracurent care se produce ntr-un circuit electric, care nu se datoreaz curentului de scurtcircuit sau unui defect de punere la pmnt. curent vagabond curent electric de fug n pmnt sau n structurile metalice ngropate n pmnt si care rezult din legarea lor la pmnt, intenTionat sau neintenTionat. D. defect de punere la pmnt apariTia unei ci conductoare accidental ntre un conductor sub tensiune si pmnt. disjunctor (ntreruptor automat) aparat de comutaTie apt de a stabili, de a suporta si de a ntrerupe curenTii n condiTii normale ale circuitului, precum si de a stabili, de a suporta pe o perioad specificat si de a ntrerupe curenTii n condiTii anormale ale circuitului (cum ar fi cele de scurtcircuit etc.). dispozitiv de protecTie mpotriva supracurenTilor dispozitiv destinat s ntrerup un circuit electric n cazul n care curentul n conductorul sau conductoarele circuitului electric depseste o valoare predeterminat n timpul unei durate prevzute. E. echipament electric echipament utilizat pentru producerea, transportul, transformarea sau utilizarea energiei electrice, cum sunt masini, transformatoare, aparataj, aparate de msurare, dispozitive de protecTie, sisteme de pozare electrice, echipament de utilizare curent. echipament fix echipament electric fixat pe un suport sau fixat ntr-un alt mod ntr-un loc precizat. echipament mobil echipament electric care este deplasat n timpul funcTionrii sau poate fi usor deplasat rmnnd conectat la circuitul electric de alimentare. echipament portabil echipament electric prevzut pentru a fi Tinut n mn n utilizare normal. echipament staTionar echipament instalat ntr-un loc stabilit sau echipament electric care nu este prevzut cu un mner pentru a fi transportat si care are o astfel de mas nct nu poate fi deplasat usor n timpul funcTionrii. echipament de utilizare curent echipament electric destinat transformrii energiei electrice n alt form de energie, de exemplu luminoas, termic, mecanic. echipotenTialitate stare a prTilor conductoare avnd un potenTial electric sensibil egal. ecran de protecTie ecran conductor utilizat pentru a separa un circuit electric si/sau conductoarele de prTile active periculoase. electrocutare soc electric mortal. exploatare toate activitTile care cuprind lucrrile necesare pentru a permite funcTionarea instalaTiei electrice. Aceste activitTi cuprind domenii cum sunt: manevrare, comand, control si ntreTinere att pentru o lucrare electric ct si neelectric. F. fibrilaTie contracTii repetate si necoordonate ale fibrelor musculare individuale. fibrilaTie ventricular fibrilaTie cardiac limitat la ventricule si care provoac o deficienT circulatorie si apoi oprirea inimii. G. galerie culoar cu dimensiuni care permit ca persoanele s circule liber pe toat lungimea, prevzut cu
10

suporturi pentru cabluri si joncTiunile lor cu alte elemente ale sistemului de pozare electric. I. impedanT de legare la pmnt impedanT la o frecvenT dat ntre un punct specificat al unei reTele, al unei instalaTii sau al unui echipament si pmtul de referinT. inspecTie - examinarea unei instalaTii electrice utiliznd toate aptitudinile pentru a constata dac alegerea echipamentului electric este corect si montarea acestuia este adecvat; instalaTie electric ansamblu de echipamente electrice asociate care au caracteristicile coordonate pentru a ndeplini un scop dat. instalaTie de legare la pmnt ansamblu de legturi electrice si dispozitive care fac parte din legarea izolaTie de baz izolaTia prTilor active periculoase care asigur protecTia de baz izolaTie dubl izolaTie realizat prin utilizarea mpreun a unei izolaTii de baz si a unei izolaTii suplimentare. izolaTie ntrit izolaTia prTilor active periculoase care asigur un grad de protecTie mpotriva socurilor electrice, echivalent celui unei izolaTii duble. izolaTie suplimentar izolaTie independent prevzut suplimentar faT de izolaTia de baz, pentru protecTie n caz de defect. ncercare - aplicarea de solicitri specificate ntr-o instalaTie electric prin intermediul crora este probat funcTionalitatea acesteia. ntrerupere automat a alimentrii ntrerupere automat a unei linii conductoare prin funcTionarea automat a unui dispozitiv de protecTie n caz de defect. ntrerupere de scurt durat a funcTionrii ntrerupere de scurt durat n timpul funcTionrii pentru scopuri, cum sunt: conexiune, comand, reglare sau observarea echipamentelor electrice. ntrerupere de scurt durat pentru ntreTinere - ntrerupere de scurt durat utilizat pentru acces la echipamentele electrice pentru ntreTinere. ntrerupere de urgenT deschiderea unui dispozitiv de ntrerupere destinat ntreruperii alimentrii electrice a unei instalaTii electrice pentru evitarea sau reducerea unui pericol. ntreruptor automat vezi disjunctor ntreruptor simplu - dispozitiv destinat s nchid sau ntrerup curentul ntr-unul sau mai multe circuite ntreruptor separator ntreruptor conceput s asigure si separarea instalaTiei sau a unei prTi a acesteia de alimentare . L legtur de echipotenTializare realizare a unei legturi electrice ntre prTile conductoare pentru a realiza echipotenTializarea. legtur de echipotenTializare de protecTie legtur de echipotenTializare realizat pentru scopuri de securitate.
11

legtur de echipotenTializare funcTional legtur de echipotenTializare realizat n scopuri funcTionale altele, dect cele de securitate. legare la pmnt realizarea unei legturi electrice ntre un punct dat al unei reTele, al unei instalaTii electrice sau al unui echipament si un pmnt local. legare la pmnt funcTional legare la pmnt a unuia sau mai multor puncte ale unei reTele, ale unei instalaTii sau ale unui echipament pentru alte scopuri dect cele de securitate. legare la pmnt de protecTie acTiune de legare la pmnt a unui punct sau a mai multor puncte dintr-o reTea, a unei instalaTii sau a unui echipament, n scopuri de securitate. legare la pmnt a unei reTele acTiune de legare la pmnt a unuia sau a mai multor puncte ale unei reTele electrice, pentru asigurarea funcTiilor de legare la pmnt funcTional si de legare la pmnt de protecTie. lucrare sub tensiune orice lucrare n cursul creia lucrtorul intr deliberat n atingere cu prTile active sau ptrunde deliberat n zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului su, fie cu unelte, echipamente sau dispozitive pe care le manevreaz. M. mas - parte conductoare accesibil a unui echipament, care poate fi atins si care n mod normal nu se afl sub tensiune, dar care poate fi pus sub tensiune n urma unui defect a zolaTiei de baz. mediu puTin periculos spaTiu n care, n condiTii normale, este caracterizat simultan prin urmtoarele condiTii: umiditatea relativ a aerului, maxim 75%, la temperatura aerului cuprins ntre 15oC si 30oC; pardoseala (amplasamentul) izolant. Este sinonim cu loc de munc puTin periculos (sau normal). mediu periculos spaTiu caracterizat prin cel puTin una din urmtoarele condiTii: umiditatea relativ a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30oC dar cel mult 35oC; pardoseal cu proprietTi conductoare (de exemplu beton, pmnt); parte conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup cel mult 60% din zona de manipulare; prezenT de pulberi conductoare (de exemplu pilitur de metal, grafit etc.); prezenT de fluide care micsoreaz impedanTa corpului uman. Este sinonim cu loc de munc periculos. mediu foarte periculos spaTiu caracterizat prin cel puTin una din urmtoarele condiTii: umiditatea relativ a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35oC; prTi conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup peste 60% din zona de manipulare; prezenT de agenTi corozivi. Este sinonim cu loc de munca foarte periculos.

mediu neconductor spaTiu n care o persoan sau un animal care atinge o parte conductoare accesibil care a devenit o parte activ periculoas, este protejat printr-o impedanT ridicat a mediului su (de exemplu pereTi sau pardoseli electroizolante): 50 dac tensiunea nominal a reTelei este sub 500V n tensiune alternativ si tensiune continu. 100 dac tensiunea nominala a reTelei este mai mare de 500 V n tensiune alternativ si tensiune continu si mai mic de 1000 V n tensiune alternativ sau 1500V n tensiune continu si prin absenTa prTilor conductoare legate la pmnt (pn la frecvenTa 100 Hz n tensiune alternativ). mentenanT - combinaTia tuturor acTiunilor tehnice si administrative, inclusiv acTiunilor de supraveghere cu scopul de a menTine un element ntr-o stare sau a readuce un element la o stare n care acesta poate s
12

realizeze o funcTie cerut. O. obstacol de protecTie element care mpiedic o atingere direct ntmpltoare, dar care nu previne o atingere direct printr-o acTiune deliberat. oprire de urgenT acTiune destinat s opreasc pe ct de repede posibil o funcTionare devenit periculoas. originea instalaTiei electrice punctul n care este livrat energia electric a unei instalaTii electrice. P. parte activ conductor sau parte conductoare destinat s fie pus sub tensiune n funcTionare normal, inclusiv conductorul neutru (N), dar prin convenTie exceptnd conductorul PEN, conductorul PEM sau conductorul PEL. parte conductoare accesibil parte conductoare a unui echipament, care poate fi atins, si care nu este n mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune n cazul unui defect al izolaTiei de baz. pat de cabluri suport de cabluri constituit dintr-o baz continu cu margini, dar care nu este acoperit cu un capac. pmnt parte a Pmntului n contact electric cu o priz de pmnt si al crui potenTial electric nu este n mod necesar egal cu zero. pmnt de referinT parte a Pmntului considerat conductoare, a crei potenTial electric prin convenTie este considerat egal cu zero, care este n afara zonei de influenT a oricrei instalaTii de legare la pmnt. prTi simultan accesibile conductoare sau prTi conductoare care pot fi atinse simultan de ctre o persoan sau un animal. pericol electric risc de afectare corporal datorat unei instalaTii electrice. persoan calificat persoan care are o pregtire si o experienT corespunztoare care s i permit s prevad riscurile si s evite pericolele pe care le poate produce energia electric. persoan instruit persoan suficient de informat, sau supravegheat de persoane calificate n domeniul electric, pentru a fi capabil s prevad riscurile si s evite pericolele pe care le poate provoca energia electric. persoan (obisnuit) persoan care nu este nici persoan calificat, nici persoan instruit. prag de nedesprindere valoare maximal a curentului electric care trece prin corpul unui om, la care acea persoan nc poate s se elibereze singur. prag de percepTie a curentului valoare minim a curentului electric prin corpul unui om sau al unui animal care provoac o senzaTie specific pentru acel om sau acel animal. prelat electroizolant prelat rigid sau flexibil realizat din material electroizolant, care serveste la acoperirea elementelor care sunt sau nu sunt sub tensiune si sau a prTilor adiacente pentru prevenirea unei atingeri ntmpltoare. priz de pmnt parte conductoare care poate fi ncorporat n pmnt sau ntr-un mediu conductor specific, de exemplu beton sau crbune, n contact cu pmntul. priz de pmnt independent priz de pmnt suficient de ndeprtat de alte prize de pmnt pentru care potenTialul su electric s nu fie sensibil afectat de curenTii electrici ntre pmnt si alte prize de pmnt.
13

priz de pmnt n fundaTie priz de pmnt ncorporat n pmnt sub fundaTia unei cldiri, sau de preferinT, n betonul fundaTiei unei cldiri, n general n form de bucl. priz de pmnt de protecTie priz de pmnt a unei instalaTii sau a unui echipament pentru scopuri de securitate. protecTie de baz protecTia mpotriva socurilor electrice n absenTa defectului. ProtecTia de baz corespunde protecTiei mpotriva atingerilor directe. protecTie n caz de defect protecTie mpotriva socurilor electrice n condiTii de defect simplu. ProtecTia n caz de defect corespunde protecTiei mpotriva atingerilor indirecte. protecTie mpotriva socului electric ansamblu de msuri care reduc riscul de soc electric protecTie suplimentar msur de protecTie suplimentar faT de protecTia de baz si/sau protecTia n caz de defect. punct median punct comun ntre dou elemente simetrice ale unui circuit, ale crui extremitTi sunt conectate electric la conductoarele de linie diferite ale aceluiasi circuit. punct neutru punct comun al unei reTele polifazate conectat n stea sau la punctul median legat la pmnt al unei reTele monofazate. R. reTea echipotenTial funcTional reTea echipotenTial care asigur o legtur de echipotenTializare funcTional. reTea de echipotenTializare interconectarea prTilor conductoare, care permite asigurarea unei legturi de echipotenTializare ntre aceste prTi. reTea de echipotenTializare de protecTie reTea de echipotenTializare care asigur o legtur de protecTie. rezistenT de legare la pmnt parte real a impedanTei de legare la pmnt. reTea de prize de pmnt parte a unei instalaTii de legare la pmnt care cuprinde numai prizele de pmnt si interconexiunile lor. risc o combinare a probabilitTii de apariTie si a gravitTii de rnire sau de afectare posibil a sntTii unei persoane expuse la unul sau mai multe pericole. S. reTea TFJP reTea electric a crei tensiune nu depseste valoarea tensiunii foarte joase: - n condiTii normale si - n condiTii de defect, exceptnd defectele de punere la pmnt n alte circuite electrice reTea TFJS - reTea electric a crei tensiune nu depseste valoarea tensiunii foarte joase: - n condiTii normale si - n condiTii de defect, inclusiv defectul de punere la pmnt n alte circuite electrice scurtcircuit cale conductoare accidental sau intenTionat ntre dou sau mai multe prTi conductoare astfel nct diferenTa de potenTial electric ntre aceste prTi conductoare s fie zero sau aproximativ zero. secTionare funcTie destinat s asigure scoatarea de sub tensiune a unei instalaTii electrice sau a unei prTi a acesteia, separnd instalaTia electric faT de orice surs de energie electric pentru scopuri de securitate.
14

separare msur de protecTie n care prTile active periculoase sunt izolate de toate celelalte circuite electrice, de pmntul local si de orice atingere. separare de protecTie separare ntre dou circuite electrice prin intermediul: - unei izolaTii duble - unei izolaTii de baz si a unei protecTii electrice printr-un ecran, sau - unei izolaTii ntrite separare simpl separare ntre circuitele electrice sau ntre un circuit electric si pmntul local printr-o izolaTie de baz. separator aparat de comutaTie care satisface n poziTia deschis prescripTiile specifice pentru funcTia de separare . sistem de alimentare electric pentru instalaTii de securitate sistem de alimentare electric pentru menTinerea n funcTiune a echipamentelor si instalaTiilor electrice importante: - pentru sntatea si securitatea persoanelor si animalelor domestice, si/sau - pentru evitarea degradrii mediului nconjurtor si a altor echipamente, dac aceasta este cerut prin reglementri naTionale. sistem de tuburi ansamblu de protecTie nchis, cu secTiunea circular sau nu, pentru conductoare izolate, cabluri si cordoane, permiTnd ca acestea s fie instalate si nlocuite prin tragere, utilizat n instalaTii electrice. sistem de jgheaburi de cabluri sistem de protecTie nchis, prevzut cu o baz si cu un capac deplasabil, destinat protecTiei complete a conductoarelor izolate si a cablurilor si/sau pentru amplasarea altor echipamente electrice inclusiv echipamente de prelucrare a informaTiilor. sistem de pozare ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate, cabluri sau bare colectoare si elementele care asigur fixarea lor si, dac este necesar, protecTia lor mecanic. soc electric efect fiziologic care rezult din trecerea unui curent electric prin corpul unui om sau al unui animal. T. tablou de distribuTie ansamblu care cuprinde diferite tipuri de aparataj asociate cu unul sau mai multe circuite electrice de plecare, alimentate de unul sau mai multe circuite de intrare, ca si borne pentru conductoarele neutre si de protecTie. tensiune de atingere tensiune ntre prTi conductoare atinse simultan de o persoan sau de un animal. tensiune de atingere prezumat tensiune care apare ntre prTile conductoare simultan accesibile, cnd aceste prTi conductoare nu sunt atinse de un om sau un animal. tensiune de defect tensiune ntre un punct de defect si pmntul de referinT, ca urmare a unui defect de izolaTie. tensiune foarte joas tensiune care nu depseste limitele specificate n domeniul I prezentat n SR CEI 60449. tensiune nominal valoare nominal a tensiunii prin care instalaTia electric sau o parte a instalaTiei electrice este numit si identificat. tensiune de pas tensiune ntre dou puncte de pe suprafaTa Pmntului situate la distanTa de 1 m unul faT de altul, considerat a fi lungimea pasului unei persoane.

15

V. verificare toate msurile cu ajutorul crora este verificat conformitatea instalaTiilor electrice cu prescripTiile n uz. Z. zon de acces limitat zon accesibil numai persoanelor calificate (n domeniul electric) si persoanelor instruite (n domeniul electric). zon de accesibilitate la atingere spaTiu cuprins ntre orice punct al unei suprafeTe unde stau sau circul n mod obisnuit persoane si limita pe care o persoan o poate atinge cu mna, n toate direcTiile, fr mijloace auxiliare . zon lucru loc (locuri), amplasament (amplasamente) sau suprafaT (suprafeTe) unde vor fi, sunt sau au fost realizate lucrrile. zon de lucru sub tensiune spaTiu n jurul pieselor sub tensiune la care nivelul izolaTiei pentru prevenirea socului electric nu este asigurat cnd se ptrunde acolo fr msuri de protecTie. zon nvecinat spaTiu delimitat care nconjoar zona de lucru sub tensiune. ABREVIERI AAR anclansarea automat a rezervei; DDR dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual ; IPT instalaTie de protecTie mpotriva trsnetului ; IT reTea cu punctul neutru al transformatorului izolat faT de pmnt (sau printr-o impendanT de valoare foate mare) si masele legate la pmnt ; N conductor neutru ; PDA protecTie mpotriva trsnetului cu dispozitiv de amorsare ; PE conductor de protecTie ; PEN conductor comun de protecTie si neutru; SPD dispozitiv de protecTie la supratensiuni si/sau de deviere a curentului de trsnet ; SPT sistem de protecTie la trsnet; TFJP tensiune foarte joas de protecTie ; TFJS tensiune foarte joas de securitate ; TN-C reTea cu punctul neutru al transformatorului legat la pmnt si conductor cu funcTii comune: de protecTie si neutru; TN-S reTea cu punctul neutru al transformatorului legat la pmnt si conductoare distincte pentru funcTiile de protecTie si neutru; TN C S - reTea n care funcTiile pentru conductorul de protecTie si neutru sunt combinate ntr-un singur conductor pe prima parte a reTelei. TT reTea cu punctul neutru al transformatorului legat la pmnt si masele legate la prize de pmnt independente.

16

CAPITOLUL 3. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALATIILOR 3.0. GeneralitTi 3.0.1.CondiTii generale de baz 3.0.1.1. La proiectarea si execuTia instalaTiilor electrice aferente construcTiilor trebuie s se respecte prevederile din Legea nr. 50/1991, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare si a actelor normative subsecvente acesteia. 3.0.1.2. Proiectele de instalaTii electrice se verific de ctre verificatori de proiecte atestaTi conform Legii nr. 10/1995, cu modificrile ulterioare. 3.0.1.3. nceperea execuTiei instalaTiilor electrice este permis numai dup ce investitorul a obTinut avizul tehnic de racordare. Punerea n funcTiune se face numai dup controlul execuTiei instalaTiilor electrice de ctre unitTi autorizate. 3.0.1.4. Este interzis nceperea lucrrilor de instalaTii electrice fr proiecte verificate n condiTiile art. 3.0.1.2. 3.0.1.6. InstalaTiile electrice la consumator trebuie astfel realizate nct s nu afecteze siguranTa utilizatorilor, a bunurilor si a mediului. Utilizatorul are obligaTia s nu efectueze modificri faT de proiect n timpul exploatrii, ntreTinerii sau repunerii n funcTiune far acordul scris al proiectantului iniTial al instalaTiei electrice sau a unui expert tehnic atestat, potrivit legislaTiei n vigoare. 3.0.1.7. InstalaTiile electrice trebuie realizate astfel nct s se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorit temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii s nu fie n pericol de a suferi arsuri. 3.0.1.8. Separarea n vederea ntreruperii, verificrii, localizrii defectelor si efecturii reparaTiilor la instalaTiile electrice trebuie asigurat prin prevederea de dispozitive de separare (siguranTe fuzibile, cleme cu intrare iesire, ntreruptoare cu acTionare manual sau automat cu funcTie si de separatoare). 3.0.2.3. Echipamentele electrice se aleg Tinndu-se seama de tensiune, curent, frecvenT, curentul de scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici particulare, care trebuie luate n consideraTie la alegerea echipamentelor electrice, conform indicaTiilor productorilor. 3.0.2.4. Echipamentele electrice se aleg respectnd clasele de protecTie minime necesare n funcTie de categoria ncperilor, clasificate dup influentele externe. 3.0.3. CondiTii de amplasare si montare a instalaTiilor electrice. Distante minime 3.0.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protecTie si barele, se amplaseaz faT de conductele altor instalaTii si faT de elementele de construcTie, respectndu-se distanTele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distanTele prevzute n normativul NTE 007/08/00 a se vedea tabelul 3.2. 3.0.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaTii cu condiTia ca instalaTia electric s fie dispus: deasupra conductelor de ap, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate; sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40C).
17

3.0.3.3. Pe toate porTiunile de traseu pe care nu pot fi respectate condiTiile de la art. 3.0.3.2. si distanTele minime din tabelele 3.1. si 3.2, se vor lua msuri constructive de protecTie prin prevederea de separri, izolaTii termice, Tevi metalice etc. ce vor depsi cu minim 0,50 m de o parte si de alta, porTiunea de traseu protejat. Tabelul 3.1. DistanTele minime admise pentru protecTie si rcire ntre conductoare, bare, tuburi si accesorii si pana la elementele de instalaTii si construcTii

18

3.0.3.4. Trebuie evitat amplasarea instalaTiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaTii care ar putea s le pericliteze n funcTionare normal sau n caz de avarie. 3.0.3.5. Nu se admite amplasarea instalaTiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate s apar condens. Fac excepTie instalaTiile electrice n execuTie nchis cu grad de protecTie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de condiTii. 3.0.3.6. Se interzice amplasarea instalaTiilor electrice n interiorul canalelor de ventilare (cu excepTia instalaTiilor aferente instalaTiilor de ventilaTie executate din materiale fr degajare de fum si gaze toxice). 3.0.3.7. Montarea n contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru cabluri rezistente la foc si cu ntrziere la propagarea flcrii (definite conform NTE 007/08/00), tuburi si plinte metalice sau din materiale plastice (omologate pentru montare pe materiale combustibile) si echipamente electrice cu grad de protecTie minim IP 54. Se vor respecta si condiTiile prevzute la subcap. 4.2 si 7.20. 3.0.3.8. Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protecTie inferior IP 54 se face interpunnd materiale incombustibile ntre acestea si materialul combustibil sau elementele de distanTare care pot fi: straturi de tencuial de min. 1 cm grosime sau plci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o lTime care depseste cu cel puTin 3 cm pe toate laturile elementul de instalaTie electric; elemente de susTinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanTeaz elementele de instalaTie electric cu cel puTin 3 cm pe toate laturile faT de elementul combustibil; sau cele menTionate n art 4.2.3.4.2. Msurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplic att la montarea aparent ct si la montarea sub tencuial a elementelor de instalaTii electrice. 3.1.4. Curentul de scurt-circuit prezumat 3.1.4.1 Valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instalaTiilor luat n considerare la alegerea echipamentului din instalaTiile de distribuTie si utilizare trebuie determinat n conformitate cu normativul NTE 006/06/00. 3.1.5. Bransamente 3.1.5.1 Bransamentele electrice se proiecteaz si se execut respectndu-se condiTiile prevzute n SR 234, normativul PE 106, pentru bransamentele electrice aeriene si pentru bransamentele electrice subterane respectndu-se si condiTiile prevzute n normativul NTE 007/08/00. 3.1.5.2 SoluTia de racordare la reTeaua de distribuTie public se stabileste de ctre furnizorul de energie electric sau de alTi consultanTi de specialitate atestati n condiTiile legii. 3.1.5.3 Consumatorii alimentaTi direct din reTeaua furnizorului de energie electric, pot fi (dac nu se stabileste altfel prin contractul de furnizare): - cu bransament monofazat pentru puteri de pn la 11 kVA sau - cu bransament trifazat pentru puteri peste 11 kVA si sub 30 kVA

19

20

21

3.3. Tipuri de reTele de distribuTie 3.3.1 GeneralitTi 3.3.1.1 Tipurile de reTele se clasific n funcTie de : - numrul conductoarelor active si - moduri de legare la pmnt. 3.3.1.2 Tipurile de reTele n funcTie de conductorul activ sunt pentru: Tensiune alternativ monofazat cu 2 conductoare; monofazat cu 3 conductoare; trifazat cu 3 conductoare ; trifazat cu 4 conductoare; trifazat cu 5 conductoare. Tensiune continu cu 2 conductoare; cu 3 conductoare. 3.3.1.3. Tipurile de reTele n funcTie de modul de legare la pmnt pentru tensiune alternativ si tensiune continu sunt: TN, TT si IT. 3.3.2. Legarea la pmnt a reTelelor de tenisune alternativ. 3.3.2.1 Legarea la pmnt poate fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor avnd urmtoarele semnificaTii: - prima liter, se refer la situaTia reTelei de alimentare n raport cu pmntul: T legarea direct la pmnt a unui punct activ punctul neutru, n cazul n care acesta este accesibil sau a unui conductor de faz, n cazul n care punctul neutru nu este accesibil; I izolarea tuturor prTilor active faT de pmnt, sau legarea la pmnt a unui punct printr-o impedanT de valoare foarte mare. - a doua liter, se refer la situaTia maselor electrice n raport cu pmntul: T legarea direct la pmnt a maselor instalaTiei, independent de eventuala legare la pmnt a unui punct al alimentrii; N indic modul de tratare a funcTiilor conductoarelor neutru si de protecTie; poate fi N-C sau N-S; Alte litere, se refer la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protecTie n reTeaua TN: C n reTeaua TN arat c funcTiile pentru conductorul neutru si pentru conductorul de protecTie pot fi combinate ntr-un singur conductor (PEN). S n reTeaua TN arat c funcTia de protecTie este asigurat printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pmnt (n curent alternativ). 3.3.2.2 Simbolurile grafice care se utilizeaz n schemele de legare la pmnt sunt conform celor indicate n tabel 3.6. Tabelul 3.6. Simbolurile utilizate n schemele de legare la pmnt. Conductorul neutru (N) Conductorul de protectie (pe) Conductor comun de protectie si neutru (PEN)

22

3.3.2.3 ReTeaua TN are un punct al alimentrii legat direct la pmnt, masele instalaTiei fiind legate la acest punct prin conductoare de protecTie. n acest tip de reTea, curentul de defect ntre faz si mas este un curent de scurtcircuit. Se disting trei tipuri de reTele TN n funcTie de dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protecTie. 3.3.2.4 ReTeaua TN-S, n care un conductor de protecTie distinct este folosit pentru ntreaga reTea (fig. 3.1.). Se utilizeaz: - cnd trebuie separate PE si N pentru asigurarea funcTionrii protecTiei; - de la ultimul tablou legat la pmnt spre receptor

23

3.3.2.6 ReTeaua TN-C-S, n care funcTiile pentru conductorul de neutru si conductorul de protecTie sunt combinate ntr-un singur conductor pe o porTiune a reTelei (fig. 3.3). Sistemul TN-C este ntotdeauna naintea celui TN-S. Este interzis, n aceiasi reTea, realizarea unui conductor PEN (TN-C) dup ce acesta a fost separat n PE si N (TN-S), ntr-un punct n amonte.

3.3.2.7 In toate reTelele TN, atunci cnd exist un conductor PE sau PEN acestea trebuiesc legate la pmnt ct mai des posibil si obligatoriu cnd acestea fac parte din componenTa tablourilor de distribuTie. 3.3.2.8 ReTeaua TT (fig. 3.4 si fig. 3.5) are un punct al alimentrii legat direct la pmnt, masele instalaTiei electrice fiind legate la prize de pmnt independente faT de priza de pmnt a alimentrii. n aceast reTea curenTii de defect faz mas, pentru intensitTi chiar mai mici dect ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apariTia unei tensiuni de atingere periculoas.

24

3.3.2.9 n reTeaua IT (fig. 3.5 si fig. 3.6) toate prTile active ale alimentrii sunt izolate faT de pmnt sau legate la pmnt prin intermediul unei impedanTe Z de valoare mare, masele instalaTiei electrice fiind legate la pmnt. n aceast reTea, un curent rezultat dintr-un prim defect faz-mas are o intensitate suficient de mic nct nu poate provoca o tensiune de atingere periculoas. Se utilizeaz numai cu dispozitiv de control permanent al izolaTiei conductorului neutru faT de pmnt si/sau declansarea automat n caz de defect. Se recomand ca n acest sistem conductorul neutru s nu fie distribuit. 3.3.2.10 n reTeaua IT limitarea curentului rezultat n cazul unui singur defect se obTine fie prin absenTa legturii la pmnt a alimentrii, fie prin intercalarea unei impedanTe ntre un punct al alimentrii (n general neutrul reTelei) si pmnt suficient de mari care s limiteze curentul de defect la valori cuprinse ntre 150230 mA pentru a permite semnalizarea defectului.

25

1 impedanTa foarte mare sau lipsa legturii. 2 conductorul neutru poate fi distribuit sau nedistribuit. Varianta nedistribuit este recomandat. Fig.3.6. Schema reTelei IT, trifazat, cu 4 conductoare. 3.3.2.11. CondiTii pentru conductoarele PEN,PE n reTelele TN,TT si IT. 3.3.2.11.1 Se admite n reTelele TN, n instalaTiile fixe, ca funcTiunile de conductor de protecTie si de conductor neutru s fie ndeplinite de un singur conductor (PEN), cu condiTia ca secTiunea lui s fie cel puTin egal cu 10 mm2 Cu sau 16 mm2 Al si porTiunea comun s nu se gseasc n aval de un dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual. Conductorul PEN exista numai n reTeaua TN-C. 3.3.2.11.2 Conductoarele de protecTie trebuie s aib secTiunile cel puTin egale cu acelea prevzute n tabelul 5.17 . 3.3.2.12. Recomandri pentru utilizarea reTelelor TN,TT si IT Pentru alegerea tipului de reTea pentru alimentarea diversilor consumatori se pot utiliza recomandrile din tabelul 3.7. Tabelul 3.7. Recomandri pentru utilizarea diferitelor tipuri de reTea Tipul de reTea Recomandate ReTea cu fider de alimentare, cu lungime foarte mare si rezistenT redus a prizei de pmnt (mai mic de 10 ) ReTea cu fider de alimentare, cu lungime foarte mare si rezistenT mare a prizei de pmnt (peste 30 ) ReTea cu perturbaTii electromagnetice frecvente (exemplu: emiterea de unde radio si televiziune) ReTea exterioar cu conductoare aeriene Sarcini sensibile la curenTi de defect importanTi (exemplu: motoare electrice) ReTea cu nivel redus de izolaTie (cuptoare electrice, instalaTii de sudare, elemente de nclzire, echipamente din buctrie) ReTea cu sarcini cuprinznd receptoare cu risc n serviciu si cu defecTiuni frecvente (poduri rulante, macarale, convertoare) ReTea cu numeroase echipamente electronice ReTea care necesit continuitate de alimentare n serviciu (sli de operaTie, sli de dirijare a zborurilor) TN

Posibile TN, TT, IT TT

Nerecomandate -

IT

TN

TT

IT

TT IT TN

TN TT TT

IT TN IT

TN

TT

IT

TN-S IT

TT -

TN-C TN, TT

3.4. InstalaTii de securitate 3.4.1 Prevederea alimentrii de securitate cu energie electric pe lng alimentarea normal cu energie electric, la consumatori, este obligatorie n urmtoarele cazuri: - la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie s funcTioneze fr ntrerupere, n condiTiile
26

date n Ord. ANRE 129/2008. - la consumatori echipaTi cu instalaTii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu si la consumatori prevzuTi cu iluminat de siguranT, n condiTiile date n acest normativ (subcapitolul 7.22 si 7.23). Se poate prevedea la consumator alimentare de rezerv, pe lng alimentarea normal si n alte cazuri dect cele menTionate mai sus, n condiTiile prevzute n Ord. ANRE 129/2008, cu acordul investitorului, 3.4.2 Alimentarea de securitate se realizeaz cu: - baterii de acumulatoare; - surse nentreruptibile (UPS); - generatoare independente de alimentarea din SEN; 3.4.3 Trecerea la alimentarea de securitate se face n funcTie de durata de comutare. Comanda se poate face: - manual, comutarea fiind fcut de un operator sau; - automat, fr intervenTia unui operator. 3.4.4 Alimentarea de securitate cu comutare automat, dup durata de comutare poate fi: - fr ntrerupere, alimentare automat care poate fi asigurat n mod continuu, n condiTii specifice privind perioada de tranziTie (de ex. variaTii de tensiune si frecvenT); - cu o ntrerupere foarte scurt, durata de comutare fiind mai mic de 0,15 s; - cu o ntrerupere scurt, durata de comutare fiind mai mic de 0,5 s; - cu o ntrerupere medie, durata de comutare fiind mai mic de 15 s; - cu o ntrerupere lung, durata de comutare fiind mai mare de 15 s. 3.4.5 Atunci cnd ntreruperea alimentrii cu energie electric poate avea consecinTe foarte grave, punnd n pericol viaTa oamenilor (de ex. n blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomand ca alimentarea de securitate s se fac n sistemul IT (fig. 3.6.). 3.4.6 Alegerea caracteristicilor alimentrii de securitate cu energie electric (surs, comutarea, durata de comutare) se face de ctre proiectant mpreun cu tehnologul si investitorul astfel nct s fie respectate condiTiile de siguranT impuse. 3.5. Separarea instalaTiilor 3.5.1 Toate instalaTiile trebuie s fie separate n mai multe circuite, dup necesitTi, n scopul: - evitrii tuturor pericolelor si limitrii consecinTelor n eventualitatea unui defect; - facilitrii verificrilor, ncercrilor si ntreTinerii; - evitarea pericolelor care pot rezulta din defectarea unui singur circuit . 3.5.2 Trebuie prevzute circuite distincte de distribuTie pentru prTi ale instalaTiei care trebuie comandate separat, astfel nct aceste circuite sa nu fie afectate de defectarea altor circuite. 3.6 Compatibilitatea 3.6.1 Trebuiesc luate masuri adecvate pentru micsorarea influenTelor pe care anumite echipamente electrice le pot avea asupra altor instalaTii electrice, asupra surselor de alimentare si asupra reTelei de distribuTie public. Aceste perturbaTii pot fi: perturbaTii de tensiune din care: variaTii de tensiune; goluri de tensiune; ntreruperi de tensiune de scurt durat; ntreruperi de tensiune de lung durat; supratensiuni temporare ntre faze si pmnt; supratensiuni tranzitorii ntre faze si pmnt; nesimetrii de tensiune; tensiuni si curenTi electrici armonici. componente continue; oscilaTii de nalt frecvenT; curenTi de fug. 3.7 Mentenabilitatea 3.7.1 Trebuie realizat o frecvenT si o calitate a ntreTinerii instalaTiei care sunt necesare pe toat durata de viaT normat, conform cap. 8 si 9 Trebuie luate n consideraTie acele caracteristici ale instalaTiei ce Tin
27

seama de frecvenTa si de calitatea ntreTinerii: - s poat fi efectuat orice verificare periodic, ncercare, ntreTinere si reparaTie necesare pe durata de viaT normat; - s se respecte msurile de protecTie pentru asigurarea securitTii si sntTii n munc (conform Legii nr. 319/2006); - s se utilizeze echipamente cu agremente tehnice care s permit funcTionarea corect a instalaTiei pe toat durata de viaT normat. CAPITOLUL 4. PROTECTII PENTRU ASIGURAREA SECURITTII 4.1. ProtecTia mpotriva socurilor electrice 4.1.2. Msuri tehnice si organizatorice pentru protecTia de baz (protecTia mpotriva atingerilor directe). 4.1.2.1. A. Msurile tehnice de protecTie sunt: - izolaTia de baz a prTilor active ; - bariere sau carcase ; - obstacole (destinate protejrii persoanelor calificate sau instruite nu sunt destinate persoanelor obisnuite) ; - amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere ; - limitarea tensiunii de alimentare, care s nu depseasc limitele TFJ (conform recomandrilor din SR CEI / TS 61201) ; - folosirea mijloacelor individuale de protecTie electroizolante certificate; - alte msuri ce respect regula fundamental. Ca msur tehnic suplimentar se utilizeaz protecTia cu dispozitive de curent diferenTial rezidual (DDR) de cel mult 30mA. B. Msurile organizatorice sunt: - scoaterea de sub tensiune a instalaTiei la care se lucreaz ; - executarea intervenTiilor la instalaTiile electrice numai de ctre persoane calificate ; - executarea intervenTiilor n baza uneia dintre formele de lucru, conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1146/2006; - elaborarea unor instrucTiuni de lucru; - alte msuri organizatorice care sunt prevzute n cap. 9. Msuri tehnice de protecTie pentru protecTia de baz 4.1.2.2. IzolaTie de baz pentru prTile active PrTile active trebuie s fie acoperite complet cu o izolaTie care se poate ndeprta numai prin distrugere. Pentru echipament izolaTia trebuie s ndeplineasc prescripTiile din standardele relevante pentru echipamentul electric. 4.1.2.5. Amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere 4.1.2.5.1 PrTi simultan accesibile care sunt la potenTiale diferite nu trebuie s fie n zona de accesibilitate la atingere. Dou prTi sunt considerate simultan accesibile dac sunt la distanT mai mic de 2.5 m (dimensiunea de accesibilitate este determinat de lungimea mini fr o scul de ajutor) . 4.1.2.5.2 Dac o suprafaT orizontal este restricTionat de un obstacol (balustrad sau ecran de plas de srm) cu un grad de protecTie mai mare de IP XXB sau IP2X, zona de atingere trebuie s nceap de la acest obstacol. n direcTie vertical (n sus), zona de accesibilitate este de 2.5 m de la suprafaTa S, neTinnd seama de nici un obstacol intermediar care asigur un grad de protecTie mai mic de IPXXb sau IP2X.

28

4.1.3. Msuri tehnice pentru protecTia la defect (protecTia mpotriva atingerilor indirecte) 4.1.3.1. ProtecTia la defect (mpotriva atingerii indirecte) se realizeaz printr-o msur de protecTie principal, care s asigure protecTia n orice condiTii si o msur de protecTie suplimentar, care s asigure protecTia n cazul defectrii protecTiei principale. Cele dou msuri de protecTie trebuie alese astfel nct s nu se anuleze una pe cealalt. 4.1.3.2. ProtecTia n caz de defect (protecTia la atingere indirect) se realizeaz numai prin msuri tehnice. Acestea sunt : - msuri tehnice principale : - legarea la pmnt a prTilor conductoare accesibile (ce accidental ar putea fi puse sub tensiune) n condiTiile specifice fiecrui sistem de alimentare : TN, TT, IT; - utilizarea tensiunilor reduse TFJS si TFJP ; - separarea de protecTie, pentru un singur receptor ; - izolarea dubl sau ntrit a echipamentelor electrice clas II de izolaTie; - msuri tehnice suplimentare : - deconectarea automat la apariTia unui curent electric de defect periculos, prin utilizarea dispozitivelor de curent diferenTial rezidual DDR ; - legtura de echipotenTializare de protecTie suplimentar; - izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului); - deconectarea automat la apariTia tensiunii de atingere ; - folosirea mijloacelor individuale de protecTie electroizolante certificate; - alte msuri tehnice suplimentare ce respect regula fundamental. Msurile suplimentare nsoTesc ntotdeauna o msur tehnic principal si se prevd n : - instalaTiile electrice din mediile periculoase si foarte periculoase ; - anumite condiTii de influenTe ale condiTiilor externe si amplasamente speciale, asa cum sunt menTionate n cap.7 ; - cazurile n care se utilizeaz conductoare din aluminiu cu secTiunea mai mic de 16 mm2. ProtecTia n caz de defect poate fi omis pentru un echipament cu prTi conductoare accesibile
29

de dimensiuni sub 5050 mm2 sau dac sunt amplasate astfel nct nu pot veni n contact semnificativ cu o parte a corpului uman si dac racordarea cu un conductor de protecTie se realizeaz cu dificultate sau este nesigur . 4.1.4. Msur de protecTie Se admit, n general, urmtoarele msuri : 1 ntreruperea automat a alimentrii ; 2 izolarea dubl sau ntrit ; 3 utilizarea tensiunilor foarte joase TFJS si TFJP ; 4 - separarea electric pentru alimentarea unui singur receptor. 4.1.4.1. ntreruperea automat a alimentrii 4.1.4.1.1. Este cea mai utilizat msur de protecTie n instalaTiile electrice, n care: - protecTia de baz (la atingere direct) este asigurat printr-o : - izolaTie de baz a prTilor active sau - bariere sau - carcase ; - protecTia la defect (la atingerea indirect) este asigurat prin legturi de echipotenTializare de protecTie (care s asigure ntreruperea automat) ca msur principal. ProtecTia suplimentar se adopt conform cu 4.1.2.1.

4.1.4.1.4. n reTeaua TN un timp de ntrerupere care nu depseste 5 s este permis pentru circuite de distribuTie si pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3. 4.1.4.1.5. n reTeaua TT un timp de ntrerupere care nu depseste 1 s este permis pentru circuite de distribuTie si pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3. Msuri ce se iau n reTelele TN 4.1.4.1.8.Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare trebuie legat la pmnt. Dac punctul neutru sau median nu este disponibil sau accesibil, un conductor de linie trebuie legat la pmnt. PrTile conductoare accesibile ale instalaTiei trebuie conectate printr-un conductor la bara principal de legare la pmnt a instalaTiei (PEN, PE) care trebuie conectat la punctul de legare la pmnt a sistemului electric de alimentare. Dac exist alte legri la pmnt se recomand, dac este posibil, conectarea conductoarelor de protecTie la astfel de puncte. Legarea la pmnt la puncte suplimentare, distribuite ct se poate de uniform, poate fi necesar pentru a se asigura ca potenTialele conductoarelor de protecTie rmn, n caz de defect, ct se poate de aproape de cel al pmntului. n cldirile nalte si cldirile foarte nalte, definite potrivit reglementrilor tehnice n vigoare, legarea la pmnt suplimentara a conductoarelor de protecTie nu este practic posibila din motive practice. In astfel de cldiri
30

legtura de protecTie de echipotenTializare ntre conductoarele de protecTie si prTile conductoare accesibile are o funcTie similar. Se recomand ca legarea la pmnt a conductoarelor de protecTie (PE si PEN) s se fac acolo unde acestea intr n cldire sau dependinTe, Tinnd seama de orice posibili curenTi electrici derivaTi prin conductorul neutru. 4.1.4.1.9. n instalaTiile fixe, un singur conductor poate avea att funcTia de conductor de protecTie ct si pe cea de conductor neutru (conductor PEN). Pe conductorul PEN nu trebuie montat nici un dispozitiv de protecTie sau separare (secTionare).

4.1.5. Msuri tehnice suplimentare de protecTie 4.1.5.1. GeneralitTi 4.1.5.2. ProtecTia suplimentar prin deconectarea automat la apariTia unui curent de defect periculos prin utilizarea dispozitivelor de protecTie la curent diferenTial rezidual (DDR) 4.1.5.2.1. n sistemele de tensiune alternativ trebuie prevzut o protecTie suplimentar printr-un dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual (DDR) care nu depseste 30 mA pentru (conform cu recomandrile din SR HD 60364-4-41) :
31

prize de utilizare general cu un curent nominal care nu depseste 20A, folosite de obicei de persoane obisuite ; excepTii pot fi fcute pentru prize utilizate sub supravegherea unor persoane calificate (de exemplu n unele amplasamente comerciale sau industriale) si a prizelor dedicate pentru conectarea unui anumit tip de echipament ; echipamente mobile cu un curent nominal care nu depseste 32 A pentru utilizri n exterior. 4.1.5.2.4. CurenTii electrici nominali ai dispozitivului de protecTie la curent diferenTial rezidual S pentru utilizri casnice si similare conform recomandrilor din SR EN 61008-1 si SR EN 61009-1 sunt : 6-10-30-100-300-500 mA si 1 A. 4.1.5.2.7. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizri casnice si similare si industriale conform recomandrilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1 si SR EN 60947-2 n funcTie de existenTa temporizrii este : fr temporizare, de uz general, cu timpi de declansare ntre 40...300 ms n funcTie de valoarea curentului diferenTial rezidual de defect comparativ cu curentul diferenTial rezidual nominal al dispozitivului ; cu temporizare tip S pentru asigurarea selectivitTii, cu timpi de declansare ntre 150...500 ms, n funcTie de valoarea curentului diferenTial rezidual de defect comparativ cu curentul diferenTial rezidual nominal al dispozitivului .

4.1.5.3.4. Legtura de echipotenTializare de protecTie suplimentar trebuie s includ toate prTile conductoare simultan accesibile ale echipamentului fix si prTile conductoare strine inclusiv dac se utilizeaz armtura metalic a betonului armat. Sistemul trebuie conectat la conductoarele de protecTie ale ntregului echipament inclusiv cele ale prizelor.
32

4.1.5.3.6. Conductorul pentru legturi principale de egalizare a potenTialelor trebuie s aib secTiuni cel puTin egale cu jumtate din secTiunea cea mai mare a conductorului de protecTie din instalaTie, dar minim 10 mm2 Cu; secTiunea lui se poate limita la maximum 25 mm2 Cu sau o secTiune echivalent pentru alt material. Conductorul pentru legturi suplimentare de egalizare a potenTialelor ntre dou mase trebuie s aib secTiunea cel puTin egal cu cea mai mic secTiune a conductoarelor de protecTie legate la acele mase. Legturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare nedemontabile (de ex. sarpante metalice), prin conductoare suplimentare sau prin combinarea acestor dou soluTii. 4.1.5.3.7. Elementele conductoare ale construcTiei sau din construcTii (cum sunt de exemplu sarpantele metalice, cile de rulare ale utilajelor de ridicat si transport) pot fi utilizate drept conductoare de protecTie dac ndeplinesc simultan urmtoarele condiTii: a) continuitatea lor electric este asigurat fie prin construcTie fie prin mijloace adecvate realizndu-se astfel nct s fie protejat mpotriva deteriorrilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alt natur; b) secTiunea lor este cel puTin aceea determinat conform subcapitolului 5.5.; c) demontarea lor nu se poate face dect dac au fost prevzute msuri de compensare. 4.1.5.3.8. Dac instalaTiile electrice sunt n distribuTie prefabricat n nvelisuri metalice (cutii, carcase), aceste nvelisuri pot fi utilizate drept conductoare de protecTie dac satisfac urmtoarele trei condiTii: a) continuitatea lor electric este asigurat si menTinut n timp prin msuri de protecTie corespunztoare mpotriva solicitrilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alt natur.; b) secTiunea lor este cel puTin egal cu aceea rezultat din subcapitolul 5.5.; c) permit racordarea pe traseul lor a altor conductoare de protecTie. 4.1.5.3.9. Structura metalic de susTinere a cablurilor poate fi utilizat drept conductor de protecTie dac se iau msuri n vederea satisfacerii condiTiilor de la art. 4.1.5.3.8. 4.1.5.5.4. n amplasamente neconductoare nu trebuie s existe nici un conductor de protecTie. 4.1.5.5.6. RezistenTa de izolaTie a pardoselii si pereTilor n fiecare punct de msurare n condiTiile specificate n SR EN 61140 si verificate printr-o metoda recomandat n Anexa 8.1 nu trebuie s fie mai mic de: 50 k, dac tensiunea nominal a instalaTiei nu depseste 500 V n tensiune continu sau alternativ; 100 k, dac tensiunea nominal a instalaTiei depseste 500 V n tensiune continu sau alternativ si mai mica de 1000V n tensiune alternativ si 1500 V n tensiune continu. Dac n orice punct rezistenTa este mai mic dect valoarea specificat, pardoseala si pereTii se consider prTi conductoare strine din punct de vedere al protecTiei mpotriva socurilor electrice.

33

4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al socului electric 4.1.6.1. Clasele de protecTie ale echipamentelor electrice sunt: Clas 0 (fr marcaj): echipament la care izolaTia de baz constituie msur tehnic de protecTie de baz (la atingerea direct) si nu are prevederi pentru protecTia n caz de defect (atingere indirect). Msurile de protecTie n caz de defect trebuie prevzute de proiectant. Clas I : echipament la care izolaTia de baz constituie msur tehnic de protecTie de baz (la atingere direct) si conectarea la o legtur de echipotenTializare constituie msur tehnic pentru protecTie n caz de defect (atingere indirect). Clas II : echipamentul la care izolaTia de baz constituie msur tehnic de protecTie de baz (la atingere direct) si izolaTia suplimentar constituie msur tehnic de protecTie n caz de defect (atingere indirect) sau echipamentul la care izolaTia ntrit constituie msur tehnic de protecTie de baz (la atingere direct) si msur tehnic de protecTie n caz de defect (atingere indirect) . Clas III : echipamentul la care utilizarea tensiunilor TFJP si TFJS constituie protecTie de baz (la atingere direct) si nu sunt necesare prevederi pentru protecTie n caz de defect (atingere indirect) . 4.1.6.2. Clasele de protecTie ale echipamentelor electrice permise n funcTie de msurile de protecTie mpotriva atingerilor directe si indirecte aplicate, sunt indicate n tabelul 4.2. 4.1.6.3. Tensiunile maxime si msurile specifice de protecTie mpotriva socurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile si portabile, utilizate trebuie s fie cele din tabelul 4.3. n locuri puTin periculoase, valoarea maxim a tensiunii de lucru admis pentru corpuri de iluminat, amplasate n afara zonei de accesibilitate, este 230 V. Pentru corpurile de iluminat amplasate n zona de accesibilitate (sub 2,5 m) se iau masurile din coloana 2) a tabelului 4.3. Tabelul 4.2. Clasele de protecTie ale echipamentelor electrice

A admis, numai n condiTiile precizate la articolele respective;

34

A(a) masele echipamentelor nu trebuie legate nici la pmnt, nici la un conductor de protecTie; A(b) dac sursa alimenteaz un singur echipament, masa nu trebuie legat nici la pmnt, nici la un conductor de protecTie. 1) Echipamentele de clas 0 nu sunt admise fr msuri de protecTie. 2) Echipamentele de clasa I pot fi utilizate n condiTiile aplicrii de msuri de protecTie cu deconectare automat a alimentrii. 3) Echipamentele de clasa II pot fi utilizate n condiTiile aplicrii de msuri de protecTie fr deconectare automat a alimentrii.

35

n cazul arcului electric, materialele rezistente la efectele acestuia, trebuie s fie necombustibile si cu o conductivitate termic redus si o grosime corespunztoare, pentru stabilitatea mecanic. 4.2.2.8. Pentru diminuarea riscului de incendiu trebuie utilizat un dispozitiv de protecTie cu curent diferenTial rezidual (DDR) cu curentul nominal de funcTionare mai mic sau cel mult egal cu 300 mA amplasat la bransament sau punct de alimentare. Prevederea este obligatorie pentru cldiri de nvTmnt, sntate, comerT, construcTii de turism, construcTii din lemn, unitTi de mic producTie sau service cu ncperi cu umiditate ridicat, depozite de mrfuri combustibile, discoteci, sli de dans, ncperi cu aglomerri de persoane si sli aglomerate, cldiri nalte si foarte nalte, cldiri de cult si cultur cu caracter de monument istoric la care se efectueaz modernizri sau schimbri de destinaTie. 4.2.2.9. Se prevd obligatoriu cu protecTie diferenTial circuitele destinate alimentrii receptoarelor electronice care trebuie s funcTioneze nesupravegheate (telefax, computere, televiziune cu circuit nchis, instalaTii antiefracTie etc.). 4.2.3. ProtecTia mpotriva incendiului n amplasamentele cu risc mare de incendiu BE2 (din SR HD 384.4.42 S1) 4.2.3.1. GeneralitTi 4.2.3.1.3. Echipamentele electrice trebuie alese si montate astfel nct n funcTionare normal, temperaturile lor si nclzirile previzibile n caz de defect s nu poat produce un incendiu, Tinnd seama de influentele externe. Acestea se pot realiza prin masuri constructive corespunztoare sau prin msuri suplimentare la montarea lor, Nu sunt necesare msuri suplimentare dac temperatura suprafeTei acestor echipamente nu poate provoca aprinderea materialelor combustibile din vecintate. 4.2.3.2. Amplasamente cu risc de incendiu datorat naturii materialelor prelucrate sau depozitate 4.2.3.2.1. n amplasamente unde n vecintatea echipamentelor electrice pot exista cantitTi periculoase de materiale combustibile, instalaTiile trebuie limitate, pe cat posibil, numai la cele strict necesare pentru aceste amplasamente. 4.2.3.2.3. Echipamentele electrice trebuie s fie corespunztoare pentru aceste amplasamente. n cazul prezenTei prafului, carcasele lor trebuie s prezinte un grad de protecTie de cel puTin IP5X. 4.2.3.2.4. n principiu sunt aplicate regulile generale referitoare la sistemele de pozare. Totodat, sistemele de pozare care nu sunt ncastrate n materiale necombustibile precum tencuiala, betonul sau un material similar, trebuie s aib caracteristicile de nepropagare a flcrii. Atunci cnd riscul de propagare a incendiului este ridicat, de exemplu pe trasee lungi verticale sau n grupri de cabluri , cablurile trebuie s corespund caracteristicilor de ntrziere la propagarea flcrii pozate n mnunchi cum sunt definite n SR EN 50266. 4.2.3.2.6. Sistemele de pozare care traverseaz aceste amplasamente trebuie protejate mpotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor prin dispozitive situate n afara amplasamentelor. Sistemele de pozare care au originea n aceste amplasamente trebuie protejate mpotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor prin dispozitive situate la originea acestor circuite. 4.2.3.2.7. Alte sisteme de pozare dect cele care au cabluri cu izolaTie mineral si sistemele de pozare prefabricate trebuie protejate mpotriva defectelor de izolaTie: a) n reTelele TN sau TT, prin dispozitive de curent diferenTial rezidual mai mic sau egal cu 300 mA . Dac un defect rezistiv poate constitui un risc de incendiu, de exemplu nclzirea n plafon cu plci nclzitoare, curentul diferenTial rezidual nominal trebuie s fie mai mic sau egal cu 30 mA. b) n reTelele IT, trebuie prevzute dispozitive de control permanent al izolaTiei echipate cu alarme sonore si
36

vizuale. n cazul unui al doilea defect, timpul de ntrerupere a dispozitivului de protecTie mpotriva supracurenTilor nu trebuie s fie mai mare de 5 s. Trebuiesc prevzute instrucTiuni prin care s se prevad o ntrerupere manual ct se poate de repede dup producerea primului defect. Se recomand utilizarea cablurilor cu manta metalic. Aceste mantale trebuie conectate la conductorul de protecTie. 4.2.3.2.8. Nu sunt admise conductoare PEN , cu excepTia celor care aparTin sistemelor de pozare care traverseaz aceste amplasamente. 4.2.3.2.10. Nu sunt admise conductoare neizolate. Trebuiesc luate msuri pentru prevenirea arcurilor electrice, scnteilor sau particulelor fierbinTi care pot aprinde materiale combustibile situate n vecintate. 4.2.3.2.11. Pentru cablurile flexibile trebuie alese cabluri si cordoane conform recomandrilor din SR HD 516. 4.2.3.2.12. Aparatajul trebuie amplasat n exteriorul acestor amplasamente, cu excepTia cazului cnd este montat n carcase cu grad de protecTie conform art.4.2.3.2.3. 4.2.3.2.13. Motoarele comandate automat sau de la distanT, sau care nu sunt supravegheate n permanenT, trebuie protejate mpotriva temperaturilor excesive prin dispozitive de protecTie mpotriva supracurenTilor cu rearmarea manual a releului termic sau prin dispozitive similare. 4.2.3.2.14. n amplasamente cu risc de incendiu datorita prafului si /sau fibrelor, temperatura la suprafaTa corpurilor de iluminat, n caz de defect, s fie limitat si fibrele sau praful s nu se poat acumula ntr-o cantitate periculoas: - n condiTii normale : 90 C - n caz de defect : 115 C n absenTa informaTiilor din partea constructorului, proiectoarele mici si spoturile trebuie situate faT de materialele combustibile la distanta de: - 0.5 m pn la 100 W; - 0.8 m de la 100 W pn la 300W; - 1m de la 300 W pn la 500 W. 4.2.5. ProtecTia mpotriva supranclzirilor 4.2.5.1. InstalaTie de nclzire prin ventilare artificial 4.2.5.1.1. InstalaTiile de nclzire prin ventilare artificial, cu excepTia nclzitoarelor cu acumulare, trebuie concepute astfel nct elementul de nclzire s nu poat fi pus sub tensiune dect dup stabilirea debitului de aer si s fie deconectat cnd debitul de aer este oprit. n plus ele trebuie prevzute cu dou limitatoare de temperatur independente, unul de altul, care s mpiedice orice depsire a temperaturilor admisibile n conductele de aer. 4.3. ProtecTia mpotriva supracurenTilor electrici (din SR HD 384.4.43-S2 si SR HD 384.4.473-S1) 4.3.1. GeneralitTi 4.3.1.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate mpotriva supracurenTilor datoraTi suprasarcinilor sau scurtcircuitelor. a) ProtecTia mpotriva suprasarcinilor. Un circuit electric trebuie s fie protejat prin dispozitive care s ntrerup curentul n circuit dac unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce depseste valoarea curentului maxim admisibil si care, n cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolaTiei conductoarelor. b) ProtecTia mpotriva scurtcircuitelor. Un circuit trebuie s fie protejat prin dispozitive care s ntrerup curentul n acest circuit dac unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit. ntreruperea trebuie s se produc ntr-un timp destul de scurt pentru a fi evitat deteriorarea conductoarelor. ProtecTia mpotriva suprasarcinilor trebuie s fie coordonat cu protecTia la scurtcircuit n condiTiile prevzute la art. 4.3.6.1 si 4.3.6.2.
37

4.3.2.1.3 . Caracteristica de funcTionare a unui dispozitiv pentru protecTia unei distribuTii mpotriva suprasarcinilor si caracteristicile de funcTionare a distribuTiei respective trebuie s fie coordonate astfel

n cazurile n care suprasarcinile sunt de lung durat si valorile curenTilor de suprasarcin sunt superioare valorii curentului convenTional al dispozitivului de protecTie, este asigurat protecTia complet. 4.3.4.Prevederi referitoare la natura circuitelor 4.3.4.1.ProtecTia conductoarelor de faz Dac deconectarea unei singure faze poate produce un pericol, de exemplu, n cazul motoarelor trifazate, trebuie luate msuri de deconectare trifazat. 4.3.4.2. ProtecTia conductorului neutru 4.3.4.2.1. ReTelele TT sau TN a) Atunci cnd secTiunea conductorului neutru este cel puTin egal sau echivalent cu a conductorului de faz, nu este necesar s se prevad o protecTie de supracurent pe conductorul neutru. b) Atunci cnd secTiunea conductorului neutru este mai mica dect cea a conductoarelor de faz, este necesar s se prevad o protecTie de supracurent pe conductorul neutru, corespunztoare secTiunii acestui conductor. Aceast protecTie trebuie s produc deconectarea conductoarelor de faz si a conductorului neutru. Totusi este admis s nu se prevad protecTie de supracurent pe conductorul neutru dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele condiTii: conductorul neutru este protejat mpotriva scurtcircuitelor de un dispozitiv de protecTie pentru conductoarele de faza din circuit; curentul maxim care ar putea s parcurg conductorul neutru este, n funcTionare normal, net inferior valorii curentului admisibil prin acest conductor. Acest a doua condiTie este ndeplinit dac puterea transportata este repartizata cat mai uniform posibil ntre diferite faze, de exemplu, dac suma puterilor absorbite de receptoarele alimentate ntre fiecare faza si neutru (iluminat, prize de curent) este mult mai mic dect puterea total transportata prin circuitul respectiv. n reTelele TN-C, conductorul PEN nu trebuie niciodat deconectat. c) Deconectarea conductorului neutru este in conformitate si cu recomandarile SR EN 608981b privind separarea circuitelor si cu prevederile art.5.3.4.0.3 al.2. din prezentul normativ.
38

4.3.4.3. Deconectarea si reconectarea conductorului neutru Deconectarea si reconectarea conductorului neutru trebuie s se fac astfel nct conductorul neutru s nu fie deconectat naintea conductoarelor de faz si s fie reconectat n acelasi timp sau naintea conductoarelor de faz. 4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protecTie la scurtcircuit Fiecare dispozitiv de protecTie la scurtcircuit trebuie s respecte simultan condiTiile de la 4.3.5.1 si 4.3.5.2.

4.3.7. Selectivitatea protecTiei 4.3.7.1 n cazurile n care mai multe dispozitive de protecTie se inseriaz ntr-o distribuTie, caracteristicile lor se aleg astfel nct s fie asigurat selectivitatea protecTiei . n cazul unei avarii trebuie s funcTioneze protecTia cea mai apropiat de aceasta, izolnd doar porTiunea respectiv, fr a scoate din funcTiune ntreaga instalaTie (de ex. ntre curenTii nominali ale fuzibilelor a dou siguranTe consecutive, diferenTa s fie de cel puTin dou trepte). Trebuie asigurat corelarea protecTiei la supracurenTii din instalaTia electric de la consumator, cu protecTia instalaTiei electrice de racord a furnizorului de energie electric, astfel nct s fie realizate condiTiile de selectivitate a protecTiei. 4.4. ProtecTia mpotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate trsnetului si transmise prin reTele si supratensiuni de comutaTie) 4.4.1.5. Supratensiunile datorate defectelor din reTeaua electric proprie sau din reTeaua electric de alimentare sunt datorate, n general, ntreruperii conductorului neutru si cresterea tensiunii de faz pn la valori apropiate tensiunii ntre faze. Pentru limitarea efectelor acestor supratensiuni, sistemul de protecTie trebuie setat la valoarea de 270 V (n sistemele de joas tensiune de 3x230/400 V).

39

4.4.2.3. n cazul instalaTiilor de joas tensiune alimentate dintr-o reTea electric n cablu, subteran n ntregime, nu este necesar protecTia contra supratensiunilor de trsnet, determinate de propagarea pe conductoarele de alimentare. 4.4.3. Dispozitivede protecTie la supratensiuni (SPD) 4.4.3.2. Realizarea sistemului de protecTie la supratensiuni pentru a se asigura limitarea perturbaTiilor si avariilor la supratensiuni a echipamentelor electrice si electronice trebuie s aib n vedere recomandrile standardului SR EN 61643-11. Alegerea si utilizarea SPD se face pe baza conceptului de Zon de ProtecTie mpotriva Trsnetului (ZPT). Aceste zone se refer la volumele care cuprind elementele de protejat. Se definesc urmtoarele ZPT (a se vedea SR EN 62305-1) figura 4.6: Zone exterioare - ZPT 0 Zon pus n pericol de cmpurile electrice si magnetice neatenuate ale trsnetului si unde reTelele interioare pot fi supuse curenTilor electrici de trsnet integrali sau parTiali. O zon ZPT 0 se subdivide n: - ZPT 0A: zon expus la cderile directe ale trsnetului si la cmp electromagnetic integral. Sistemele interioare pot suporta acTiunea curentului electric de trsnet integral sau a unor prTi din acesta; - ZPT 0B : zon protejat mpotriva cderilor directe ale trsnetului, n care pericolul este reprezentat de cmpul electromagnetic integral. Sistemele interioare pot fi supuse la curenTi electrici de trsnet parTiali. Zone interioare (protejate mpotriva cderilor directe ale trsnetului) - ZPT 1 Zon unde curentul electric de trsnet este limitat prin divizare si prin SPD instalate la frontierele acestei zone. Ecranele metalice pot atenua cmpul electromagnetic generat de trsnet. - ZPT 2...n Zon unde curentul electric de trsnet poate fi limitat n continuare prin divizare si prin SPD
40

suplimentare instalate la frontierele acestei zone. Ecrane metalice suplimentare pot fi utilizate pentru a obTine atenuarea suplimentar a cmpului electromagnetic generat de trsnet. Caracteristicile ZPT pot fi mbuntTite prin instalarea de protecTii cu SPD coordonate si/sau ecrane magnetice. n funcTie de numrul, de tipul, si de nivelul de Tinere al echipamentului de protejat, poate fi definit o ZPT corespunztoare. Acestea pot include zone mici locale (de exemplu carcasele echipamentelor) sau zone mari n ntregime (de exemplu volumul ntregii structuri). Interconectarea ZPT de acelasi nivel poate fi necesar dac dou structuri separate sunt conectate prin linii electrice de alimentare sau de comunicaTii, ori poate fi redus numrul necesar de SPD. Frontiera unei ZPT este definit prin msurile de protecTie care se utilizeaz.

4.4.3.3. n funcTie de caracteristicile si solicitrile la care sunt supuse, dispozitivele de protecTie sunt mprTite n trei tipuri de ncercare: SPD tipul 1 (SPD1) cuprind descrctoare cu rezistenT variabil, supuse celor mai intense solicitri si avnd capacitatea de a conduce curenTi electrici datoraTi loviturilor se trsnet (fig. 4.7). Au rolul de a limita ptrunderea n instalaTiile electrice a unor curenTi electrici de impuls datoraTi loviturilor de trsnet. Alegerea descrctoarelor se face conform SREN62305-1. Descrctoarele cu rezistenT variabil sunt conectate ntre conductoarele active (inclusiv conductorul neutru dac exist ) si pmnt. SPD de tipul 2 (SPD2) cuprind limitatoare de supratensiuni amplasate n aval de dispozitivele de tipul 1. Alegerea sistemului de protecTie se face conform standardului SR HD 60364-4-443. Limitatoarele de supratensiune sunt conectate ntre conductoarele active (inclusiv conductorul neutru dac exist ) si pmnt. SPD de tipul 3 (SPD3) sunt destinate protejrii la supratensiuni a echipamentelor receptoare care sunt conectate, n general, ntre o faz si conductorul neutru. Alegerea sistemului de protecTie se face conform standardelor SR HD 60364-4-443 si SR HD 60364-5-534. Limitatoarele de supratensiune sunt conectate ntre conductoarele active (inclusiv conductorul neutru dac exist ) si pmnt. Coordonarea sistemelor de protecTie SPD montate n cascad se va efectua de proiectant n funcTie de caracteristicile echipamentelor productorului (care trebuie s pun la dispoziTie toate informaTiile necesare). La cldirile fr instalaTii exterioare de protecTie la trsnet nu se monteaz SPD de tipul 1 (acesta avnd rolul de deviere la pmnt a curentului de trsnet) . 4.4.3.4. Nivelul de protecTie al SPD de tipul 1 nu trebuie s depseasc nivelul de Tinere al echipamentelor din tipul II de Tinere la impuls, conform tabelului 4.8 (SR HD 60364-4-443).
41

4.4.4. Msuri de protecTie fundamentale 4.4.4.5. Conectarea SPD n circuitul de protejat se face astfel nct s rezulte conductoare ct mai scurte (n mod obisnuit sub 0,5 m), avnd n vedere faptul c lungirea legturii determin reducerea eficienTei sistemului de protecTie. Conductoarele de legtur la pmnt a SPD trebuie s aib o arie a secTiunii transversale de cel puTin 4 mm2 Cu sau o arie echivalent la utilizarea unui alt material. n cazul n care sunt utilizate SPD pentru protecTia contra supratensiunilor de trsnet, conform categoriei IV de ncercare, conductoarele de legare la pmnt trebuie s aib o arie a secTiunii transversale de minimum 16 mm2 Cu sau o arie echivalent la utilizarea unui alt material. 4.4.5. Legarea la pmnt si echipotenTializare 4.4.5.7. Pentru o echipotenTializare eficient, sunt importante urmtoarele reguli de instalare: realizarea unei reTele de echipotenTializare cu impedanT redus ;
42

barele de echipotenTializare trebuie conectate la sistemul de legare la p mnt utiliznd traseul cel mai scurt posibil; materialele si dimensiunile barelor de echipotenTializare si ale conductoarelor de echipotenTializare trebuie s fie conforme cu datele din subcap 5.5 (a se vedea si SR EN 62305-3; pentru SPD trebuie utilizate cele mai scurte leg turi posibile la bara de echipotenTializare si la conductoarele active minimiznd astfel cderil e de tensiune inductive; pe partea protejat a unui circuit (dup un SPD), efectele inducTiei mutuale pot fi minimizate, fie diminund aria suprafeTei buclei, fie utiliznd cabluri ecranate sau canale de cabluri ecranate. 4.4.7. ProtecTia mpotriva supratensiunilor de frecvenT industrial 4.4.7.2. ProtecTia mpotriva supratensiunilor de frecvenT industrial se face cu releu de protecTie maximal de tensiune, conectat ntre fiecare faz si conductorul neutru, setat la tensiunea de 270 V. 4.4.7.3. Timpul de declansare al dispozitivului de protecTie trebuie s fie mai mic sau egal cu 0,2 s. Dispozitivul trebuie s conduc la deconectarea de c tre ntreruptorul automat a secTiunii corespunztoare a circuitului electric si va fi plasat totdeauna n aval de ntreruptorul pe care l acTione az.

43

CAPITOLUL 5. ALEGEREA SI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE 5.1.4.3. Identificarea conductoarelor 5.1.4.3.1. Identificarea conductoarelor de protecTie si neutru : a) conductor de protecTie (PE); marcarea se face prin culori verde/galben si aceast combinaTie nu trebuie folosit pentru nici o alt utilizare; b) conductor (PEN) care asigur simultan funcTia de protecTie si de conductor neutru; marcarea se face prin culori verde/galben pe toat lungimea si suplimentar marcare cu culoarea bleu la fiecare extremitate; c) conductor neutru (N) sau de punct median; marcarea cu culoarea bleu se face pe toat lungimea. 5.1.4.3.2. Identificarea conductoarelor de faz din cablurile multiconductoare : a) culorile recomandate sunt maro, negru, gri. Se mai admit si alte culori: rosu, galben, albastru, portocaliu, violet, alb, roz, turcuoaz; b) din motive de securitate se recomand s nu se utilizeze culoarea verde sau galben dac exist confuzia cu combinaTia bicolor verde/galben; c) identificarea prin numere se utilizeaz pentru cabluri care au mai multe de 5 conductoare; conductorul de protecTie trebuie identificat si prin combinaTia bicolor verde/galben la fiecare extremitate; conductorul neutru trebuie identificat prin culoarea bleu la fiecare extremitate. 5.1.4.3.3 Cablurile cu un singur conductor cu manta si conductoarele izolate conform standardelor lor si care nu au nici o izolaTie bicolar verde/galben sau bleu, de exemplu n cazul unei secTiuni mai mari de 16 mm2, ele pot fi utilizate pentru: a) conductor de protecTie (PE) dac marcarea verde/galben, este prevzut la fiecare extremitate pe cel puTin 15mm pn la 100mm; b) conductor PEN, dac marcarea verde/galben si o marcare bleu este prevzut la fiecare extremitate pe cel puTin 15mm pn la 100mm; c) conductor neutru (N) dac marcarea bleu este prevzut la fiecare extremitate, pe cel puTin 15mm pn la 100mm. 5.1.4.3.4. SituaTia n care identificarea nu este necesar Identificarea prin culoare sau prin numerotare nu este necesar pentru: a) conductoarele concentrice ale cablurilor; b) mantalele metalice ale cablurilor armate utilizate drept conductoare de protecTie . Identificarea prin culoare nu este necesar pentru cabluri care au o izolaTie care nu permite identificarea prin culoare, de exemplu cabluri cu izolaTie mineral. Pentru aceste tipuri de cabluri, conductoarele utilizate pentru conductoare de protecTie (PE, PEN) sau conductor neutru (N), trebuie identificate prin culoarea corespunztoare conform art. 5.1.4.3.1. la fiecare extremitate. 5.1.4.4. Identificarea barelor si conductoarelor neizolate conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice referitoare la proiectarea si executarea instalaTiilor de conexiuni si distribuTie cu tensiuni pn la 1000V tensiune alternativ n unitTile energetice a) sistemele de bare de tensiune alternativ: - rosu, pentru faza L1; - galben, pentru faza L2; - albastru, pentru faza L3; - negru pentru bara PEN sau PE ; - negru cu dungi albe pentru bara N . b) sistemele de bare de tensiune continu:
44

- rosu, bara pozitiv (+); - albastru, bara negativ (-); - cenusiu deschis, bara median (0). c) la conductoarele neizolate, marcarea se face la capete. 5.1.4.6. Schemele, diagramele sau tabelele se recomand s se ntocmeasc conform SR EN 61346 1 si SR EN 61082-1, nct s indice, cel puTin : a) tipul si componenTa circuitelor : - puncte de utilizare deservite ; - tipul si secTiunea conductoarelor; - tipul sistemelor de pozare; - lungimea circuitelor; - curentul electric nominal si reglajul dispozitivelor de protecTie; - curenTii electrici de scurtcircuit prezumaTi si puterea de rupere a dispozitivelor de protecTie . b) caracteristicile necesare identificrii dispozitivelor care asigur funcTiile de protecTie, de secTionare si de comand si amplasarea lor; c) datele susmenTionate ce trebuie s fie furnizate pentru fiecare circuit al instalaTiei si s fie actualizate dup fiecare modificare a instalaTiei; d) simbolurile utilizate care se recomand s fie alese din standardul CEI 60617 DB . 5.1.6.13. Se admite montarea n contact direct cu elementele de construcTie din materiale combustibile, a echipamentelor electrice, dac sunt protejate n carcase metalice cu grad de protecTie minim IP54 sau sunt omologate pentru a fi montate pe elemente combustibile. 5.1.7. Materiale 5.1.7.2. n mod special se prevd conductoare din cupru n urmtoarele situaTii: a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanT deosebit (de exemplu: receptoarele din blocul operator, din ncperi pentru reanimare din ncperile pentru servicii de urgenT din cldiri de spitale si similare, circuitele iluminatului de siguranT (alimentate de la o surs central) sisteme si instalaTii de prevenire si stingere a incendiilor etc., atunci cnd secTiunea conductoarelor din aluminiu ar rezulta mai mic de 10 mm2; b) n ncperi, zone sau spaTii din exterior, cu mediu coroziv, n cazurile n care stabilitatea chimic a aluminiului sau a oTelului nu este corespunztoare, dac instalaTiile nu se pot executa cu acoperiri de protecTie sau carcasri etanse la agenTii corozivi respectivi ; c) la instalaTiile electrice de pe echipamentele supuse vibraTiilor permanente sau socurilor mecanice (de exemplu: pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante etc) dac aceste solicitri pot fi transmise instalaTiilor respective; d) la conductoarele de protecTie mpotriva socurilor electrice n cazurile prevzute la subcap. 5.5.; e) la circuitele electrice de comand, automatizare, msurare si semnalizare; f)la circuitele electrice pentru alimentarea echipamentelor care nu au borne speciale de racord pentru conductoare de aluminiu conform art. 5.2.6.8. (prize de utilizare general, ntreruptoare de lumin etc). 5.2. Sisteme de pozare, alegerea secTiunii conductoarelor*) *) Prin secTiunea conductoarelor se nTelege aria transversal a conductorului metalic neizolat Reguli generale Prevederile din acest subcapitol sunt conform cu recomandrile din SR HD 384.5.52.S1 . Alegerea sistemelor de pozare si a metodelor de instalare depind de: - natura locurilor de amplasare; - natura pereTilor sau a altor prTi ale cldirii pe care se face pozarea; - accesibilitatea la sistemul de pozare a persoanelor si animalelor domestice; - tensiune;
45

- solicitrile electromecanice care se pot produce n caz de scurtcircuit; -alte solicitri (de exemplu: mecanice, termice si asociate cu incendiu, etc) la care pot fi supuse pozrile n funcTionare. 5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare 5.2.1.1. Sistemele de pozare n funcTie de tipurile de conductoare sau de cabluri se aleg din tabelul 5.1, cu condiTia ca influenTele externe s fie conform subcap. 5.2.2. 5.2.1.2. Sistemele de pozare n funcTie de situaTiile de amplasare trebuie s fie n conformitate cu tabelul 5.2 Sunt permise si alte metode de pozare nedefinite n tabelul 5.2. dac satisfac prescripTiile acestui capitol. 5.2.1.3. Exemple de sisteme de pozare sunt prezentate n anexele 5.5. si 5.6. Alte tipuri de sisteme de pozare, necuprinse n acest capitol, pot fi utilizate cu condiTia satisfacerii prescripTiilor generale ale acestui capitol. 5.2.1.4. Sisteme de bare prefabricate Sistemele de bare prefabricate trebuie s fie confecTionate conform recomandrilor din SR EN 60439-2 si trebuie montate conform instrucTiunilor productorului: Instalarea lor trebuie s satisfac prescripTiile din 5.2.2 (cu excepTia 5.2.2.1.1., 5.2.2.3.3.), 5.2.5, 5.2.6, 5.2.7 si 5.2.8. 5.2.1.5. Circuite de tensiune alternativ Conductoarele si cablurile monoconductoare ale circuitelor de tensiune alternativ instalate n carcase din materiale feromagnetice trebuie instalate n asa fel nct toate conductoarele fiecrui circuit s se gseasc n aceeasi carcas. Dac aceast condiTie nu este ndeplinit, se pot produce supranclziri si cderi de tensiune excesive, datorate fenomenelor de inducTie.

46

5.2.1.6. Pozarea n sisteme de tuburi de protecTie si paturi de cabluri 5.2.1.6.1. Sisteme de tuburi de protecTie Sistemele de tuburi de proteTie care includ tuburi de protecTie si fitinguri se utilizeaz pentru protecTia si pozarea conductoarelor si/sau cablurilor din instalaTiile electrice. Sistemele de tuburi de protecTie prefabricate, conform recomandrilor din standardele SR EN 61386 1, SR EN 61386-22, SR EN 61386-23 si SR EN 50086 2 4, asigur protecTia fiabil pentru utilizatori si spaTiile nvecinate. Caracteristicile generale inclusiv marcarea tuburilor de protecTie si fitingurilor, conform standardelor susmenTionate sunt prezentate n anexa 5.7.

47

5.2.1.6.2. Sisteme de jgheaburi (SJ) si tuburi profilate (STP) Sisteme de jgheaburi (SJ) si de tuburi profilate (STP) pentru instalaTii electrice se utilizeaz pentru protecTia si pozarea conductoarelor izolate, cablurilor, cordoanelor flexibile, aparate (ntreruptoare, prize, etc) si dac este cazul pentru separarea lor. Sistemele (SJ) si (STP) se pot poza orizontal sau vertical pe pereTi, suspendate de tavan, ncastrate n pereTi si plafon, ncastrate pe sol si sub form de coloan ntre planseu si tavan etc. Sistemele (SJ) si (STP), fabricate conform cu recomandrile din standardul SR EN 50085-1 asigur protecTia fiabil pentru utilizatori si spaTiile nvecinate. Caracteristicile generale, inclusiv marcarea sistemelor (SJ) si (STP), conform standardului SR EN 50085-1 sunt prezentate n anexa 5.8. 5.2.1.6.3. Sisteme de suporturi tip scar Sistemele trasee de cabluri si sistemele scar de cabluri pentru poziTionarea cablurilor sunt prezentate n anexa 5.9. 5.2.2. Alegerea si montarea n funcTie de influenTele externe InfluenTele externe la care pot fi expuse sistemele de pozare sunt urmtoarele: - temperatura ambiant ; - surse externe de cldur ; - prezenTa apei ; - prezenTa corpurilor solide strine ; - prezenTa substanTelor corozive sau poluante ; - socuri mecanice ; - vibraTii ; - alte solicitri mecanice ; - prezenTa florei sau mucegaiului ; - prezenTa faunei ; - radiaTii solare ; - efecte seismice ; - vnt ; - structura cldirilor . 5.2.2.8. Alte solicitri mecanice 5.2.2.8.2. Tuburile si canalele pentru cabluri ncastrate n pereTi trebuie montate integral pentru fiecare circuit naintea tragerii conductoarelor sau cablurilor. 5.2.2.8.3. Raza de curbur a unui sistem de pozare trebuie s fie astfel nct s nu cauzeze deteriorri conductoarelor si cablurilor. Este necesar s se respecte prevederile productorului. 5.2.2.8.4. Sistemele de pozare fixate rigid si nglobate n pereTi trebuie s fie orizontale sau verticale, sau paralele cu muchiile pereTilor, cu excepTia sistemelor de pozare nglobate n plafoane sau plansee care pot urma cel mai scurt traseu. 5.2.3.0.7. Numrul de conductoare ncrcate 5.2.3.0.7.1. Numrul de conductoare considerate ntr-un circuit este cel al conductoarelor parcurse efectiv de curent. Atunci cnd ntr-un circuit polifazat curenTii sunt presupusi aceeasi pe faze, nu este necesar s se ia n considerare conductorul neutru asociat pentru stabilirea curentului maxim admisibil . 5.2.3.0.7.4. Conductoarele utilizate numai pentru conductoare de protecTie (PE) nu sunt luate n considerare la stabilirea curentului maxim admisibil . 5.2.3.0.8. VariaTii ale condiTiilor unei instalaTii pe un traseu Dac condiTiile de disipare a cldurii variaz pe o parte a traseului, curenTii admisibili trebuie determinaTi
48

pentru partea traseului care prezint condiTiile cele mai defavorabile. n cazurile n care sunt numai condiTii de rcire diferite, se admite ca dimensionarea s se fac dup condiTiile de rcire ale traseului cel mai lung, cnd zona cu temperaturi ridicate reprezint cel mult 10 m, dar nu mai mult de 20% din lungimea total a cablului. 5.2.3.1.10. Determinarea curentului admisibil IZ (A) Curentul admisibil IZ (A), al conductoarelor/cablurilor dintr-un sistem de pozare n cldiri, n aer, se determin astfel: a) se selecteaz modul de pozare, tip A1, A2, B1, B2, C, E, F, G din anexele 5.5 si 5.6 . b) n funcTie de caracteristicile conductoarelor/cablurilor: - secTiune si material: cupru sau aluminiu conductoare sau cabluri: 2 sau 3 conductoare; - numrul de conductoare active: 2 sau 3; - izolaTie: PVC, XLPE, mineral si modul de pozare selectat la pct.a), pentru temperatura ambiant de 30oC, se alege curentul admisibil IZ (A), din anexele5.10 5.17. c) n condiTii diferite de pozare se aplic factorii de corecTie urmtori: - K1 pentru temperatur ambiant diferit de 30oC, care se alege din anexa 5.18; - K2 pentru pozarea n grup a mai multor circuite, care se alege din anexele 5.19 5.21.

5.2.3.1.11. Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curenTilor admisibili ai conductoarelor si ai cablurilor n funcTie de modul de pozare n aer sunt date n anexa 5.30. 5.2.3.2.2. CondiTii de pozare adncimea de pozare 0,7 m (pn la adncimea de 1,2 m reducerea sarcinii admisibile este nensemnat) ; felul n care este realizat patul de pozare si modul de acoperire a cablurilor, nu are influenT asupra corecTiei sarcinii admisibile ; dac se utilizeaz plci de acoperire cu o curbur pronunTat, astfel nct nu se elimin inclusiunile de aer, se recomand un factor de corecTie de 0,9 . Diametrul tubului trebuie s permit tragerea cablurilor fr risc de gripare. n cazul tragerii unui singur cablu n tub, diametrul interior al tubului trebuie s fie mai mare dect 1,5 ori diametrul exterior la cablului . n cazul unui circuit trifazat format din trei cabluri unifilare, diametrul interior al tubului de protecTie trebuie s fie mai mare dect 2,8 ori diametrul exterior al unuia din cablurile monofilare .

5.2.3.2.6. Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curenTilor admisibili a cablurilor pozate n pmnt, sunt date n anexa 5.31.

49

5.2.4.6. SecTiunea conductorului neutru (N) 5.2.4.6.3. n circuitele polifazate unde conductoarele de faz cu secTiunea mai mare de 16 mm2 cupru sau 25mm2 aluminiu, secTiunea conductorului neutru poate fi mai mic dect a conductoarelor de faz, dac sunt ndeplinite condiTile : a) sarcina transportat prin circuit n serviciu normal este repartizat echilibrat pe faze si nivelul armonicilor de rangul 3 si multiplu de 3 nu depsesc 15% n conductorul de faz; b) conductorul neutru este protejat contra supracurenTilor (a se vedea subcap. 4.3.2) SecTiunea conductorului neutru nu poate fi mai mic dect cea prevzut n anexa 5.32. 5.2.4.6.4. Un conductor neutru nu pote fi comun pentru mai multe circuite . 5.2.5 Cderi de tensiune maxime admisibile 5.2.5.1. n cazul n care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joas tensiune, valorile cderilor de tensiune, n regim normal de funcTionare faT de tensiunea nominal a reTelei, trebuie s fie de cel mult: - 3% pentru receptoarele din instalaTiile electrice de iluminat; - 5% pentru restul receptoarelor de putere. Cderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxim absorbit, la care se dimensioneaz coloanele si circuitele electrice n cauz, pe traseul cel mai lung si mai ncrcat dintre tabloul general (respectiv cofretul de bransament sau contorul, la cldiri de locuit) si receptorul electric cel mai ndeprtat. 5.2.5.2. n cazul n care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din centrala
50

proprie, valorile cderilor de tensiune n regim normal de funcTionare a acestora trebuie s fie de cel mult: - 6% pentru receptoarele din instalaTiile electrice de iluminat; - 8% pentru restul receptoarelor de putere. Cderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxim absorbit, n regim normal de funcTionare pentru care s-a dimensionat ansamblul distribuTiei, pe traseul dintre postul de transformare sau central si receptorul electric cel mai ndeprat. 5.2.5.3. n cazul instalTiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice cderea de tensiune, la pornire, faT de tensiunea nominal trebuie s fie cel mult egal cu aceea specificat de productor pentru motorul si aparatele de comand respective, dar de maxim 12% dac nu se dispune de alte date. 5.2.6. Conexiuni electrice 5.2.6.4. Legturile electrice ntre conductoare izolate pentru mbinri sau derivaTii se fac numai n accesoriile special prevzute n acest scop (doze, cutii de legtur etc). 5.2.6.5. Se interzice executarea legturilor electrice ntre conductoare n interiorul tuburilor sau Tevilor de protecTie, golurilor din elementele de construcTie si trecerilor prin elemente de construcTie. 5.2.6.6. Se interzice supunerea legturilor electrice la eforturi de tracTiune. Fac excepTie de la aceast prevedere legturile liniilor de contact ce alimenteaz receptoarele mobile si legturile conductelor electrice instalate liber, pe suporturi corespunztor alctuite si dimensionate. 5.2.6.7. Legturile conductoarelor izolate se acoper cu material electroizolant (de ex. tub varnis, band izolant, capsule izolante etc).

5.2.6.11. Legarea conductoarelor din cupru la aparate, echipamente, masini, elemente metalice etc., se face (de regul) prin strngere mecanic cu suruburi, n cazul conductoarelor cu secTiuni mai mici sau egale cu 10 mm2 si direct sau prin intermediul pieselor speciale de prindere n cazul conductoarelor cu secTiuni egale sau mai mari de 16 mm2. Conductoarele care se leag la elemente mobile se prevd din elemente elastice. 5.2.6.12. Legturile conductoarelor de protecTie trebuie executate prin sudare sau nsurubri, astfel, nct s se asigure mpotriva desurubrii n funcTionare (contrapiuliT, saib elastic etc.). 5.2.7. Alegerea si montarea pentru limitarea propagrii focului 5.2.7.1. Msuri n interiorul unui compartiment nchis 5.2.7.2.8. Se interzice traversarea cosurilor si canalelor de fum cu cabluri si tuburi de protecTie sau cu alte elemente ale instalaTiilor electrice. 5.2.8. Apropieri de alte trasee 5.2.8.1. Apropieri de trasee electrice Circuitele din domeniul de tensiuni I si II nu trebuie instalate n acelasi sistem de pozare, n afar de cazul n care se adopt una din urmtoarele metode: - fiecare cablu este izolat pentru cea mai mare tensiune existent; fiecare conductor al unui cablu multiconductor este izolat pentru cea mai mare tensiune existent n cablu; cablurile sunt izolate pentru tensiunea lor de sistem si instalate ntr-un compartiment separat printr-un tub profilat sau jgheab; - cablurile sunt pozate pe pat de cabluri cu separarea fizic ; - se utilizeaz un tub sau un jgheab separat ; - pentru circuitele TFJS si TFJP trebuie satisfcute prescripTiile din cap.4.
51

n cazul apropierii de sistemul de paratrsnet se vor aplica suplimentar prevederile din SR EN 62305 . 5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber n exteriorul cldirilor 5.2.9.1. Montarea liber a conductoarelor electrice pe cldiri, la exterior, se admite numai n cazurile n care pot fi ndeplinite simultan urmtoarele condiTii: - pereTii exteriori ai cldirii sunt din materiale incombustibile; - conductoarele electrice sunt instalate astfel nct atingerea lor s nu fie posibil dect cu ajutorul unor mijloace speciale; - distanTele minime dintre conductoarele electrice libere si elementele de pe traseul lor sunt cel puTin egale cu acelea specificate pentru conductoarele izolate din tabelul 5.4 5.2.9.3. Conductoarele electrice se instaleaz liber la exterior pe pereTii exteriori ai cldirilor, pe suporturi de acoperis si pe stlpi conform recomandrilor din SR 234/2008. Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductoarele electrice libere. Tabelul 5.4 DistanTe minime dintre conductoarele electrice libere si elementele de pe traseul lor DistanTe minime, [m] Elemente faT de care se msoar Conductoare izolate distanTa minim Pe vertical Pe orizontal Sol 4,0 Acoperisuri circulabile, terase, balcoane 3,0 1 Usi, ferestre 0,3 0,3 Elemente ale instalaTiilor si utilajelor cu manipulare sau ntreTinere 1,2 1,0 frecvent Elemente ale instalaTiilor si utilajelor fr manipulare sau 1,0 0,8 ntreTinere frecvent

5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare n interiorul cldirilor 5.2.10.1. Conductoare neizolate se utilizeaz montate pe izolatoare numai n ncperi din categoriile BE1a sau BE1b din cldiri de producTie n urmtoarele cazuri: - la linii de contact pentru masini de ridicat si de transportat; - la magistrale de distribuTie de JT; - n medii corozive pentru izolaTia conductoarelor; 5.2.10.2. Conductoarele izolate se pot monta pe izolatoare n ncperi de categoria BE 1a sau BE 1b din cldiri de producTie sau din construcTii care fac parte din organizri de santier. 5.2.10.3. Se interzice montarea pe izolatoare a conductoarelor electrice active n ncperi de categoria BE2, n podurile cldirilor si n construcTii executate din materiale combustibile. 5.2.10.4. Conductoarele electrice se monteaz pe izolatoare n interior numai n locuri n care sunt ndeplinite urmtoarele condiTii: atingerea lor de ctre oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive de lucru sau de ctre utilaje n miscare, s nu fie posibil, cu excepTia conductoarelor electrice folosite drept conductoare de protecTie; - nu exist pericol de deteriorare mecanic . 5.2.10.5. Conductoarele electrice se monteaz n cldiri pe izolatoare sau alte elemente speciale de fixare sau susTinere executate din materiale incombustibile.
52

Tabelul 5.5. DistanTe maxime ntre punctele de susTinere a conductoarelor libere Distane maxime ntre punctele de susinere pe un traseu rectiliniu la conductoare electrice montate n interior [m] Tipul conductoare lor Seciunea conductoarelor [mm2] 1..2,5 4.25 35..70 95120 neizolate 0,4 0,6 0,8 1,1 izolate 0,5 0,8 1,1 1,5 5.2.10.7Se admite montarea conductoarelor electrice la distanTe mai mici dect cele specificate n tabelul 5.6. cu condiTia lurii de msuri prin care s se asigure inaccesibilitatea la aceste conductoare, astfel nct s fie evitat pericolul atingerilor directe si pericolul de deteriorare mecanic (de ex. prin ngrdiri, acoperiri etc.). Tabelul 5.6. DistanTe minime ntre conductoare si suprafeTele de circulaTie DistanTa minim pn la suprafeTele de circulaTie [m] Tipul conductoarelor pe vertical pe orizontal neizolate 3,5 2 izolate 2,5 1,5

5.2.10.8. Coborrile din distribuTiile cu conductoare neizolate spre masini electrice, aparate etc. trebuie executate cu conductoare izolate. Sub nlTimea de 2,5 m de la pardoseal, conductoarele electrice trebuie protejate mecanic si mpotriva atingerilor directe. 5.2.10.9. RamificaTiile se fixeaz astfel nct s nu solicite la tracTiune conductoare electrice din traseul principal. 5.2.11. Pozarea barelor electrice Gradul de protecTie (IP) al sistemului de execuTie se alege n funcTie de categoria si clasa de influenTe externe n care se ncadreaz ncperea sau spaTiul n care acestea se instaleaz. 5.2.11.3. n ncperi de clasa BE2 fr praf combustibil, barele se instaleaz n cutii capsulate executate din materiale incombustibile. Se admite instalarea deschis numai a barelor utilizatate drept conductoare de protecTie. 5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate n sisteme de tuburi, Tevi, sisteme de jgheaburi, de tuburi profilate pentru instalaTii electrice si goluri ale elementelor de construcTii. 5.2.12.1. Reguli generale 5.2.12.1.1. n instalaTii electrice pentru protecTia conductoarelor si cablurilor electrice trebuie s se utilizeze numai sisteme de tuburi, din materiale plastice sau metal, rigide sau flexibile, sisteme SJ/STP din materiale plastice sau metal, speciale pentru instalaTii electrice. Atunci cnd sunt necesare dimensiuni mai mari dect dimensiunea maxim a tubului de protecTie pentru instalaTii electrice se folosesc pentru protecTie Tevi de instalaTii. 5.2.12.1.4. Se interzice instalarea conductoarelor electrice n tuburi sau Tevi pozate n pmnt. 5.2.12.1.5. Conductoarele electrice care aparTin aceluiasi circuit electric, inclusiv conductorul de protecTie, trebuie instalate n acelasi element de protecTie (tub, Teav SJ/STP, gol n elemente de construcTie). Se admite instalarea separat a conductorului de protecTie n cazurile si n condiTiile prevzute n subcapitolul 5.5.
53

5.2.12.1.6. Se admite instalarea n acelasi element sau gol a conductoarelor electrice care aparTin mai multor circuite numai dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele condiTii: - toate conductoarele sunt izolate pentru cea mai mare tensiune de lucru; - ntre secTiunile conductoarelor este o diferenT de cel mult 3 trepte; - fiecare circuit este protejat mpotriva supracurenTilor; - ntre circuite nu pot s apar influenTe electromagnetice. Fac excepTie si nu se instaleaz n acelasi element de protecTie sau n golul cu conductoarele altor circuite electrice, circuitele iluminatului de siguranT si conductoarele instalaTiilor electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu.

54

1. -

Caracteristicile conductoarelor FY, HO7V-U, HO7V-R conductor din cupru cu izolaTie din PVC; standard de produs dup SR HD 21.3S3; /750V ; tensiune nominal U 0 / U= 450

temperatura maxim admis pe conductor n condiTii normale de funcTionare : 70 0C; - conductor din cupru masiv - clasa 1- cu secTiuni de la 1,5 la 10 mm2; FY clasa1 este echivalent cu HO7V- U; - conductor din cupru multifilar (5 toroane) clasa 2- cu sectiuni de la 16 mm2 la 400 mm2; FY clasa 2 este echivalentul cu HO7V-R; - izolaTia cu ntrziere la propagarea flcrii conform SR EN 60332 1 - 2. Caracteristicile conductoarelor AFY . conductoare din aluminiu cu izolatie PVC cu sectiunea minim de 4 mm2 ; standard de produs STAS 6865-89 750V . tensiunea nominala U 0 / U= 450 / temperatura maxim admis pe conductor 700C.

2. Valorile din parantez sunt pentru conductoare FY clasa 2 si HO7V-R . 3. Alegerea diametrului interior Di (mm) al tubului de protecTie se face n funcTie de secTiunea sc (mm2) a conductorului si numrul de conductoare din tub . 4. Mrimea diametrului interior Di (mm) al tubului de protecTie din coloana 8 este valabil n urmtoarele condiTii: este aria secTiunii interioare transversale a tubului si S(mm2) c este aria ocupat de conductoare; - pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe ntre dou doze; - pentru curbe executate cu raza interioar egal cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului la montajul aparent si egal cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montajul ngropat; - tragerea conductoarelor n tub se face folosind materiale pentru lubrifierea conductoarelor. Sunt tipizate diametrele exterioare De (mm), n standardul SR CEI 60423 astfel: 6, 8, 10, 12, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63, 75, dar nu sunt tipizate diametrele interioare.

55

5.2.12.1.9. Tragerea conductoarelor electrice n tuburi trebuie executat dup montarea tuburilor sau Tevilor si dup uscarea tencuielii, dac acestea au fost montate n tencuial.

5.2.12.2. Pozarea tuburilor si Tevilor de protecTie 5.2.12.2.3. Tuburile si Tevile montate aparent n ncperile din clasele de mediu AE4, AE5, AE6 trebuie dispuse astfel nct depunerile de praf, scame, fibre etc. pe tuburi si pe elemente lor de susTinere s fie minime si curTirea lor de praf s fie posibil si usoar. 5.2.12.2.4. Se recomand ca n ncperile de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale pe pereTi s fi distanTate la circa 0,3 m de plafon. 5.2.12.2.5. Trebuie evitat montarea tuburilor pe pardoseala combustibil a podurilor. Dac tuburile se monteaz totusi pe pardoseala combustibil a podurilor, ele trebuie s fie metalice. 5.2.12.2.6. Tuburile si Tevile montate nglobat ntr-un sliT n elementul de construcTie trebuie acoperite cu un strat de tencuial de min 1 cm. Tabelul 5.9 DistanTe ntre punctele de fixare Tipul tubului, Tevii Tub din material plastic Tub metalic Teav metalic sau din material plastic DistanTa ntre punctele de fixare [m] Montaj aparent pe orizontal pe vertical 0,6.0,8 0,70,9 1,0.1,3 1,2.1,6 1,5.3,0 1,5..3,0

Se prevd elemente de fixare si la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor faT de dozele de aparat, dozele de tragere, echipamente si derivaTii. 5.2.12.2.10. Pe suprafaTa cosurilor de fum, a panourilor radiante sau pe alte suprafeTe similare (n spatele sobelor, a corpurilor de nclzire etc.) se vor monta numai tuburi de protecTie rezistente la temperatura respectiv. Conductoarele electrice din aceste tuburi vor fi cu izolaTie rezistent la aceeasi temperatur . 5.2.12.2.11. n ncperile din clasele AD3, AD4, AF2b, AF3 si AF4, tuburile si Tevile metalice montate aparent se instaleaz distanTat la minim 3 cm faT de elementul de construcTie.
56

5.2.12.2.12. Tuburile si Tevile metalice se pot monta direct pe elementele de construcTie din materialele combustibile . 5.2.12.3.4. Se interzice mbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcTii. 5.2.12.3.5. Curbarea tuburilor se execut cu raza interioar egal cu minim de 5-6 ori diametrul exterior al tubului la montaj aparent si egal cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montaj ngropat (trebuie s se respecte si prescripTiile productorului). 5.2.12.3.6. Legturile sau derivaTiile la conductoarele montate n tuburi trebuie s se fac n doze sau cutii de derivaTii. 5.2.12.3.7. Dozele de derivaTie se instaleaz cu prioritate pe suprafeTele verticale ale elementelor de construcTii. 5.2.12.3.8. Se admite montarea dozelor pe sau n pardoseal numai dac sunt omologate, pentru aceasta. 5.2.12.3.9. Se admite folosirea ca doze de derivaTie a prTilor fixe special prevzute n corpurile de iluminat . 5.2.12.3.10. Dozele de tragere a conductoarelor electrice n tuburi se prevd pe trasee drepte la distanTa de maxim 25 m si pe traseele cu cel mult 3 curbe la distanTa de cel mult 15 m. n cazurile n care distanTele dintre doze sunt mai mari, trebuie s se utilizeze tuburi cu diametre mai mari cu o treapt faT de cele necesare. 5.2.12.3.11. Dozele de derivaTie instalate sub tencuial sau nglobate n beton trebuie montate n asa fel nct capacul lor s se gseasc la nivelul suprafeTei finite a elementului de construcTie respectiv. 5.2.12.4.2. Se admite pozarea n sisteme SJ/STP att a circuitelor de iluminat si de prize, ct si a circuitelor de curenTi electrici slabi (radio, TV, telefonie, comand-control etc.), dac sunt montate n goluri distincte si separate prin ecran. 5.2.12.4.4. Sistemele SJ/STP din PVC se recomand s fie montate la distanTe de minim 3cm de locurile din materiale combustibile a usilor si ferestrelor si de 10 cm de pardoseal. 5.2.12.4.5. Accesoriile sistemelor SJ/STP, inclusiv capacele dozelor, cu excepTia elementelor de adaptare pentru aparate, se monteaz dup tragerea sau pozarea conductoarelor electrice si verificarea circuitelor. 5.2.13. Pozarea cablurilor electrice 5.2.13.1. La alegerea si pozarea cablurilor electrice trebuie s se Tin seama de instrucTiunile productorului, de prevederile specifice pentru cldiri din prezentul normativ si de normativul NTE /007/08/00 pentru proiectarea si executarea reTelelor de cabluri electrice. 5.2.13.2. Clasificarea si simbolizarea cablurilor se face conform standardelor menTionate n Anexa 5.33. 5.3.InstalaTii electrice de putere 5.3.1. GeneralitTi 5.3.1.1. Alimentarea cu energie electric a fiecrui receptor electric de putere trebuie s se fac prin circuit separat. Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de putere de aceeasi natur si destinaTie (de ex. motoare etc.) printr-un circuit prevzut cu protecTie comun la scurtcircuit, dac puterea total instalat a acestor receptoare nu depseste 15 kW. 5.3.1.2. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecTie se face conform condiTiilor de la subcap. 5.2 si respectiv de la subcap. 4.3, Tinnduse seama de simultaneitatea sarcinilor n regim normal si la pornire (de exemplu n cazul motoarelor).
57

5.3.1.3. n cazul consumatorilor racordaTi direct la reTeaua de joas tensiune a furnizorului, pornirea motoarelor electrice: a) se poate face direct, pentru: - motoare monofazate (cu tensiunea de 230V) cu puteri pn la 4 kW inclusiv; - motoare trifazate (cu tensiunea ntre faze de 400V) cu puteri pn la 5,5 kW inclusiv b) se face cu aparate de pornire cu curent electric de pornire prestabilit (pentru motoare cu puteri mai mari dect cele de la punctul a), la tensiunile respective. 5.3.1.4. La consumatorii alimentaTi din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor care poate porni direct se determin prin calcul pe baza verificrii stabilitTii termice si electrodinamice a transformatoarelor de alimentare, dar nu se va depsi 20% din puterea transformatoarului din care este alimentat si va fi racordat direct la tablou general. 5.3.1.5. La consumatorii alimentaTi din surse proprii de energie electric, puterea motoarelor care pot fi pornite direct se determin pe baz de calcul, verificndu-se satisfacerea condiTiei de cdere de tensiune admis. 5.3.1.7. SR EN 60204-1 recomand s fie luate msuri de protecTie, pentru motoare, mpotriva urmtoarelor efecte, n funcTie de condiTile tehnologice : - supracurenTi care rezult de la un scurtcircuit; - suprasarcin; - temperaturi anormale; - pierderea sau micsorarea tensiunii de alimentare; - depsirea vitezei de rotaTie normate a masinilor/elementelor masinii; - defectele de punere la pmnt/curenTi reziduali; - secvenTa de faz incorect; - supratensiuni de trsnet sau datorit manevrelor de comutaTie. 5.3.1.7.2. ProtecTia motoarelor mpotriva nclzirilor anormale ProtecTia motoarelor mpotriva nclzirilor anormale trebuie s fie asigurat pentru fiecare motor a crui putere nominal este mai mare de 0,5 kW. ExcepTii: pentru aplicaTii unde o ntrerupere automat a funcTionrii unui motor nu este admis (de exemplu pompele pentru incendiu), mijloacele de detecTie trebuie s emit un semnal de avertizare la care operatorul poate rspunde. ProtecTia motoarelor mpotriva nclzirilor anormale poate fi realizat prin: - o protecTie contra suprasarcinilor; - o protecTie contra temperaturilor excesive; - o protecTie prin limitarea curentului. Punerea n funcTiune automat a unui motor dup funcTionarea unei protecTii contra nclzirii anormale trebuie s fie mpiedicat, dac aceasta poate provoca o situaTie periculoas sau o avarie a masinii sau a lucrrilor n curs. 5.3.1.7.2.1. ProtecTia mpotriva suprasarcinilor ProtecTia mpotriva suprasarcinilor trebuie s fie prevzut pe fiecare conductor activ cu excepTia conductorului neutru. Pentru motoarele monofazate sau alimentate la tensiune continu, protecTia se face cel puTin pe conductorul activ care nu este legat la pmnt. Dac protecTia contra suprasarcinilor este realizat cu ntrerupere, dispozitivul de comutaTie trebuie s ntrerup toate conductoarele active. ntreruperea conductorului neutru pentru protecTia contra suprasarcinilor nu este obligatorie. ProtecTia motoarelor trifazate se realizeaz cu un dispozitiv dependent de curent, cu temporizare, care monitorizeaz toate cele trei faze, reglat la cel mult valoarea curentului nominal al motorului. Acesta va acTiona n 2 ore sau mai puTin la o valoare de 1,20 ori curentul reglat si nu va acTiona ntr-un interval de 2 ore la o valoare de 1,05 ori curentul reglat.
58

5.3.1.7.2.2. ProtecTia mpotriva depsirii temperaturii admisibile pentru izolaTie ProtecTia mpotriva temperaturilor excesive este recomandat n cazurile unde rcirea este defectuoas (de exemplu n medii cu praf). n funcTie de tipul motorului, protecTia mpotriva blocrii rotorului sau a lipsei tensiunii pe una din faze nu este totodeauna asigurat de o protecTie mpotriva temperaturilor excesive este necesar s se prevad o protecTie suplimentar. ProtecTia se realizeaz cu controlul direct al temperaturii prin senzori de temperatur ncorporaTi n nfsurarea motorului (de exemplu termistoare). 5.3.1.7.3. ProtecTia mpotriva ntreruperii sau scderii tensiunii de alimentare si restabilirea ei ulterioar. Dac o ntrerupere a sursei de alimentare sau o scdere a tensiunii poate produce o condiTie periculoas, o deteriorare a masinii sau afectarea activitTii n curs de desfsurare, trebuie s fie prevzut o protecTie cum ar fi deconectarea masinii cnd este atins un nivel predeterminat al tensiunii (prin reglarea tensiunii minime). Dac funcTionarea masinii permite o ntrerupere sau o scdere a tensiunii pe durata unei scurte perioade de timp (perioada necesar funcTionrii automaticii de sistem de cca 3 sec), poate fi prevzut o protecTie cu temporizare mpotriva ntreruperii sau scderii tensiunii. FuncTionarea dispozitivului de protecTie la tensiune minim nu trebuie s compromit funcTionarea nici uneia dintre comenzile de oprire a masinii. 5.3.1.7.5. ProtecTia mpotriva punerii la pmnt accidentale si a curenTilor reziduali Suplimentar faT de folosirea protecTiei mpotriva supracurenTilor prin deconectarea automat, protecTia mpotriva punerii la pmnt accidentale si a curenTilor reziduali trebuie prevzut pentru evitarea deteriorrilor echipamentului produse de curenTii de punere la pmnt accidentali mai mici dect nivelul de detecTie al protecTiei la spracurent. Reglajul dispozitivelor de protecTie trebuie fcut la cel mai jos nivel de operare a echipamentului. 5.3.1.7.6. ProtecTia la succesiunea fazelor Dac o succesiune incorect a fazelor unei tensiuni de alimentare poate genera o situaTie periculoas sau o deteriorare a masinii, trebuie s se prevad o protecTie la succesiunea fazelor. De exemplu: un motor transferat de la o surs de alimentare la alta nesincron . 5.3.2 Receptoare electrice 5.3.2.2. n cazul receptoarelor care n timpul funcTionrii pot produce perturbaTii electromagnetice n reTeaua furnizorului de energie electric (de ex. regim deformant), trebuie luate msuri pentru limitarea acestor perturbaTii conform normelor SR EN 50160. 5.3.2.3. Este admis racordarea prin prize a receptoarelor electrice cu putere nominal pn la 2 kW. Receptorele cu puteri peste 2 kW se pot racorda prin prize dedicate ( numai pentru un singur receptor) sau prin racorduri fixe. Pentru conectarea si deconectarea acestora receptoarele se prevd cu dispozitive de acTionare pe circuitul fix de alimentare, dac receptorul nu este echipat cu ntreruptor de ctre productor. 5.3.2.4. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, II si III de protecTie mpotriva socurilor electrice (definite conform SR EN 61140) se face din circuite fr conductor de protecTie, iar a receptoarelor din clasa I de protecTie, din circuite cu conductor de protecTie. 5.3.3. Tablouri de distribuTie 5.3.3.3.1. Aspect exterior a. ansamblu deschis: ansamblu care const dintr-un sasiu care susTine echipamentul electric, prTile active ale echipamentului electric fiind accesibile; b. ansamblu deschis protejat frontal: ansamblu deschis prevzut cu un panou frontal care asigur un grad de protecTie minim IP2X pentru aceast direcTie. PrTile active sunt accesibile din celelalte direcTii; c. ansamblu n carcas: ansamblu prevzut cu cte un panou pe fiecare faT, mai puTin, eventual, pe suprafaTa de montare si care i asigur un grad de protecTie cel puTin IP2X; d. ansamblu montat n dulap: ansamblu n carcas amplasat, n principiu, pe pardoseal
59

putnd fi compus din mai multe coloane; e. ansamblu montat n dulapuri multiple: combinaTie de mai multe dulapuri fixate rigid ntre ele; f. ansamblu montat n pupitru: ansamblu n carcas care conTine un pupitru de comand orizontal, nclinat sau o combinaTie a acestora, echipat cu aparate de comand, msurare, semnalizare etc.; g. ansamblu montat n cofret: ansamblu n carcas prevzut pentru a fi montat, n principiu pe un plan vertical; h. ansamblu multimodular: combinaTie de mai multe cofrete fixate mecanic ntre ele montate sau nu pe un cadru comun, legturile ntre dou cofrete alturate trecnd prin deschideri speciale fcute pe feTele adiacente. 5.3.3.3.2. Loc de instalare a. ansamblu pentru instalarea interioar: ansamblu destinat a fi utilizat n locuri n care temperatura aerului ambiant nu depseste + 40oC, iar media sa, msurat pe o perioad de 24 h nu depseste + 35oC. Limita inferioar a temperaturii aerului ambiant este de -5oC; b. ansamblu pentru instalarea exterioar: ansamblu destinat a fi utilizat n locuri n care temperatura aerului ambiant nu depseste + 40oC, iar media sa, msurat pe o perioad de 24 h nu depseste + 35oC. Limita inferioar a temperaturii aerului ambiant este de 25oC. 5.3.3.3.3. CondiTii de instalare Tinnd seama de posibilitatea de amplasare a. ansamblu fix: ansamblu destinat a fi fixat la locul su de montare, de exemplu pe pardoseal sau pe un perete, si a fi utilizat pe acest amplasament b. asamblu mobil: ansamblu prevzut a fi mutat cu usurinT dintr-un loc de montare n altul . 5.3.3.3.4. Grad de protecTie Gradul de protecTie asigurat de orice ansamblu mpotriva atingerii prTilor active, a ptrunderii corpurilor strine, solide si lichide. Acesta este indicat prin codul IP conform SR EN 60529. Gradul de protecTie al unui tablou n carcas trebuie s fie de cel puTin IP2X, dup montarea conform instrucTiunilor productorului. Pentru tablourile destinate utilizrii n exterior care nu au o protecTie suplimentar a doua cifr caracteristic trebuie s fie minim 3 (exemplu: protecTia suplimentar poate fi un acoperis protector sau ceva similar). 5.3.3.3.6. Msuri pentru protecTia personalului a. protecTia mpotriva atingerilor directe; b. protecTia mpotriva atingerilor indirecte; c. descrcarea sarcinilor electrice (unde sunt echipamente care permit acumularea unei sarcini electrice periculoase dup conectarea acestora); d. culoare de lucru si de ntreTinere n interiorul ansamblurilor; e. prescripTii referitoare la accesibilitatea personalului autorizat n timpul utilizrii. 5.3.3.3.8. Tipuri de legturi electrice ntre unitTi funcTionale a. legrur fix, care este conectat sau deconectat cu ajutorul unei scule; b. legtur deconectabil, care este conectat sau deconectat manual, fr ajutorul unei scule; c. legtur debrosabil, care este conectat sau deconectat prin aducerea unitTii funcTionale n situaTia de serviciu sau de separare. 5.3.3.4. La amplasarea tablourilor electrice este necesar s se Tin seama de recomandrile din reglementrile tehnice specifice referitoare la proiectarea si executarea instalaTiilor de conexiuni si distribuTie cu tensiuni pn la 1000V c.a. n unitTile energetice si anume: a. condiTiile de influenTe externe; b. s nu mpiedice circulaTia pe coridoare n special la cele utilizate pentru evacuare n caz de incendiu; c. s permit exploatarea, ntreTinerea si verificarea . 5.3.3.6. Tablourile de distribuTie n execuTie deschis se instaleaz n ncperi din clasa BA5. Se admite instalarea lor si n ncperi din clasa AD1 dac acestea corespund si categoriilor BE1a si BE1b, cu condiTia ca prTile aflate sub tensiune s nu fie accesibile personalului obisnuit (neautorizat).
60

5.3.3.8 Se recomand s nu se amplaseze tablouri de distribuTie care conTin aparate de msurare, n ncperi cu temperaturi sub 0oC si peste +40oC, sau n alte condiTii dect n acelea permise de productorul aparatelor respective. n cazul n care nu pot fi respectate prevederilor de mai sus, productorul tabloului trebuie s ia msuri pentru a asigura funcTionarea corect a aparatelor de msurare (de exemplu, realizarea unei nclziri locale, ventilaTie natural sau forTat) sau utilizatorul trebuie s asigure climatizarea ncperii. 5.3.3.9. Tablourile de distribuTie trebuie amplasate la distanTa de cel puTin 3 cm faT de elementele din materiale combustibile sau n condiTiile prevzute la art. 3.0.3.8. Fac excepTie tablourile n carcas metalic cu grad de protecTie IP54 care pot fi montate direct pe elemente din materiale combustibile. 5.3.3.10. Trebuie evitat instalarea tablourilor de distribuTie n ncperi din categoria BE2. n cazurile n care se impune totusi o asfel de amplasare, trebuie luate msuri pentru prevenirea si protecTia mpotriva propagrii incendiilor, utilizndu-se tablouri de distribuTie din materiale incombustibile, cu gradul de protecTie IP indicat n subcap. 4.2. 5.3.3.12. La cldirile cu sli aglomerate, tabloul de distribuTie al acestora trebuie prevzut cu posibilitatea de ntrerupere a alimentrii cu energie electric a instalaTiilor electrice aferente (cu excepTia celor de siguranT). ntreruperea alimentrii cu energie electric trebuie s se fac dintr-un loc n care nu are acces publicul, marcat si usor accesibil pentru intervenTii n caz de incendiu. 5.3.3.13. Pentru depozite de materiale combustibile si depozite apreciate de beneficiar si comunicate proiectantului ca avnd importanT deosebit sau care adpostesc valori importante, precum si n toate cazurile cu risc de incendiu, fr personal permanent de exploatare, tabloul general de distribuTie trebuie prevzut cu posibilitatea de ntrerupere si din exteriorul cldirii respective. ntreruperea alimentrii cu energie electric trebuie s se fac dintr-un loc marcat, protejat si accesibil pentru intervenTii n caz de incendiu. 5.3.3.17. Se recomand evitarea gruprii n acelasi tablou a aparatelor de tensiune alternativ mpreun cu aparatele de tensiune continu sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite ntre faz si pmnt. n cazurile n care nu se pot respecta aceste condiTii, aparatele pentru acelasi tip de curent sau aceleasi tensiuni trebuie instalate separat si marcate distinct. Fac excepTie aparatele care necesit pentru funcTionarea lor, tensiuni de natur diferit sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune respectarea condiTiilor de mai sus. 5.3.3.18. Se interzice instalarea n tablourile de distribuTie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de exemplu ulei). 5.3.3.19. DistanTe minime de protecTie pentru tablouri de distribuTie cu bare neizolate montate deasupra 5.3.3.19.1. ntre prTile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum si ntre acestea si elemente si prTi metalice legate la pmnt, trebuie prevzut o distanT de conturnare de minimum 30 mm si o distanT de izolare n aer de 15 mm. 5.3.3.19.3. DistanTa de izolare n aer ntre prTile neizolate aflate sub tensiune ale tabloului trebuie s fie de cel puTin: - 50 mm, pn la elementele de construcTie (usi pline, pereTi etc.); - 100 mm, pn la ngrdiri sau usi din plas metalic. - 200 mm pn la bariere de protectie. PereTii si ngrdirile de protecTie si usile pline sau din plas se execut cu nlTimea de minimum 1,7 m, iar barierele cu nlTimea de minimum 1,2 m. 5.3.3.21. Tablourile de distribuTie se instaleaz astfel nct nlTimea laturii de sus a tablourilor faT de pardosela finit s nu depseasc 2,3 m. Fac excepTie tablourile din locuinTe pentru care se admite o nlTime de cel mult 2,5 m.
61

5.3.3.22. La tablourile capsulate, nlTimea laturii de jos a tabloului faT de pardoseala finit se stabileste avndu-se n vedere posibilitatea de realizare a razei de curbur admis pentru cablul cu cel mai mare diametru care se racordez la tablou. 5.3.3.24. Coridorul de acces din faTa sau din spatele unui tablou, se prevede cu o lTime de cel puTin 0,8 m msurat ntre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe traseul coridorului (pereTi, balustrade de protecTie etc.). Se admit ngustri locale de la 0,8 m la 0,6 m, cu condiTia ca usa tabloului s se poat deschide complet. 5.3.3.25. Coridorul de acces ntre dou tablouri de distribuTie si coridorul dintre tablou si prTi metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie s aib o lTime de cel puTin 1 m. 5.3.3.26. n ncperi de clasa BA5 ntre elementele sub tensiune neizolate si protejate mpotriva atingerilor directe ale tablourilor asezate pe ambele prTi ale unui coridor de acces si alte elemente si utilaje electrice, trebuie asigurat o distanT de cel puTin 1,4 m. 5.3.3.27. n ncperi de clasa BA5 ntre elementele sub tensiune neizolate din spatele unui tablou de distribuTie si elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurat o distanT de cel puTin 1 m. 5.3.3.28. ntre pardoseala finit a coridorului din faTa sau din spatele tabloului de distribuTie, plafonul ncperii sau elementele metalice care nu fac parte din circuitele curenTilor de lucru, se prevede o distanT liber pe vertical de cel puTin 1,9 m. DistanTa dintre aceste elemente si elementele care fac parte din circuitele curenTilor de lucru, care n exploatare se gsesc sub tensiune si nu sunt protejate mpotriva atingerilor, trebuie s fie de cel puTin 2,5 m. Aceste elemente se protejeaz mpotriva atingerilor directe si trebuie sa fie de cel puTin de 2,5 m de la pardoseal. 5.3.3.29. La coridoarele de acces ale tablourilor de distribuTie, formate din mai multe panouri cu o lungime total mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete. n cazul coridoarelor cu o lTime mai mare de 3 m, prevederea a dou ci de acces nu este obligatorie. 5.3.3.30. Tablourile cu acces prin spate si care nu sunt instalate n ncperi de clasa BA5 se prevd cu ngrdiri de protecTie pe partea lateral a tablourilor. ngrdirile de protecTie se execut din panouri pline din materiale incombustibile sau din rame cu plas cu ochiuri de cel mult 20x20 mm, amplasate astfel nct s nu fie posibil atingerea prTilor sub tensiune. 5.3.3.31. Aparatele de protecTie, de comand, de separare, de conectare etc, ct si circuitele de intrare si de iesire din tablourile de distribuTie, se eticheteaz clar si vizibil astfel nct s fie usor de identificat pentru manevre, reparaTii si verificri. Pe etichetele siguranTelor fizibile se menTioneaz si curenTii nominali ale acestora. 5.3.3.32. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate n caz de incendiu, calamitate natural etc., se marcheaz distinct, vizibil si clar astfel nct s poat fi identificate rapid la necesitate. 5.3.3.33. Tablourile de distribuTie trebuie montate vertical si fixate sigur pentru a corespunde cerinTelor Legii nr. 10/1995 privind rezistenTa si stabilitatea att static ct si dinamic (la vibraTii). 5.3.3.34. Tablourile destinate instalrii n locuri accesibile persoanelor obisnuite n timpul utilizriilor trebuie s respecte si recomandrile din standardul SR EN 60439-3+A1 + A2 si anume : - tablourile de distribuTie, conform standardului SR EN 60439-3+A1+A2 sunt destinate utilizrii la tensiune alternativ, la o tensiune nominal faz/pmnt care s nu depseasc 300 V; - circuitele de iesire cuprind dispozitivele de protecTie la scurtcircuit, fiecare avnd un curent nominal care s nu depseasc 125 A cu un curent total la intrare care s nu depseasc 250 A: a) gradul de protecTie al tabloului n carcas trebuie s fie de cel puTin IP2X, dup montare conform
62

instrucTiunilor productorului; b) tablourile cu protecTie prin izolare total (clasa II), trebuie s asigure cel puTin gradul de protecTie IP3X; c) carcasa trebuie s Tin la impact 0,75 J; d) fuzibilele pentru circuitele de iesire trebuie s fie conform prescripTiilor din standardul SR EN 60269; e) prTile debrosabile nu sunt permise n tablouri destinate a fi instalate n locuri n care persoane obisnuite (neautorizate) au acces pe timpul utilizrii acestora. 5.3.3.35. Tablourile destinate utilizrii pe santier trebuie s respecte si recomandrile din standardul SR EN 60439-4- (PrescripTii particulare pentru ansambluri utilizate pe santiere) si anume: a) curentul nominal al tabloului trebuie respectat de ctre productor ca fiind curentul nominal al circuitului de alimentare; b) toate conexiunile cablurilor externe trebuie s fie demontabile sau s se fac prin intermediul prizelor de curent; c) prizele trebuie s fie conform standardelor corespunztoare si trebuie s aib un curent nominal de cel puTin 16A; d) rezistenTa mecanic a carcasei la impact trebuie s fie mai mare sau egal cu 6 J; e) gradul de protecTie al tuturor prTilor tabloului trebuie s fie cel puTin IP44; f) soclurile prizelor de curent neprotejate de carcasa tabloului trebuie s asigure un grad de protecTie de cel puTin IP44, indiferent dac fisa este introdus n priz sau nu; g) prTi accesibile ale tabloului sunt: - numai soclurile prizelor de curent, manetele operaTionale si butoanele de comand care pot fi accesibile fr utilizarea unei chei sau a unei scule; - si organul de comand al ntreruptorului principal ce trebuie s poat fi acTionat cu usurinT; h) tabloul trebuie prevzut cu urechi de ridicare si manete de manipulare; i) atunci cnd se utilizeaz socluri de prize de curent si fise, este necesar ca un conductor de protecTie corespunztor s fie conectat ntre bornele principale de legare la pmnt ale tabloului si bornele de legare la pmnt ale soclurilor prizelor; j) secTiunea fiecrui conductor de protecTie situat n interiorul tabloului nu trebuie s fie mai mic de 2,5 mm2 din cupru; k) prizele care au curenTi sau tensiuni nominale diferite nu trebuie s fie interschimbabile pentru a se evita erorile de conectare (a se vedea SR EN 60309-1 si SR EN 60309-2). 5.3.4. Dispozitive de protecTie, separare (secTionare), ntrerupere si comand 5.3.4.0.3. n circuitele monofazate se prevd dispozitive bipolare (2P sau 1P+N). n circuitele monofazate din locuinTe (cu personal obisnuit) se prevd ntreruptoare bipolare cu protecTie la suprasarcin si scurtcircuit cel puTin pe conductorul de faz (1P+N). 5.3.4.1. Dispozitive de protecTie mpotriva atingerii indirecte prin ntreruperea automat a alimentrii 5.3.4.1.2. Dispozitive de protecTie la curent diferenTial rezidual 5.3.4.1.2.1. b) un dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual trebuie s fie instalat astfel nct s asigure ntreruperea tuturor conductoarelor active ale circuitului protejat. c) nici un conductor de protecTie nu trebuie s treac prin circuitul magnetic al dispozitivului de protecTie la curent diferenTial rezidual. n cazul cablurilor unde conductorul de protecTie este cuprins n mantaua comun mpreun cu conductoarele de faz, dac torul dispozitivului diferenTial rezidual se monteaz pe cablu, conductorul de protecTie se trece din nou n sens invers prin tor. Dispozitivele de protecTie la curent diferenTial rezidual trebuie alese si circuitele electrice mprTite astfel nct curentul de scurgere la pmnt, susceptibil s apar n timpul funcTionrii normale a sarcinii (sarcinilor) s nu produc ntreruperea inutil a dispozitivului. 5.3.4.1.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protecTie la curent diferenTial rezidual conform reTelei de alimentare .
63

5.3.4.1.2.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protecTie la curent diferenTial rezidual cu o surs auxiliar, care nu se deschide automat n cazul defectrii sursei auxiliare, este permis numai dac una din urmtoarele dou condiTii este ndeplinit: protecTia mpotriva contactului indirect este asigurat chiar si n cazul defectrii sursei auxiliare dispozitivele sunt instalate n instalaTii exploatate, ncercate si verificate de ctre persoane instruite (BA4) sau persoane calificate (BA5) 5.3.4.1.2.3. ReTeaua TN n reTelele TN-S dispozitivele de protecTie la curent diferenTial (DDR) rezidual pot fi utilizate ca msur de protecTie suplimentar . n circuitele electrice din locuinTe utilizarea DDR-urilor este msur tehnic principal de protecTie (conform HG nr. 1146/2006) . Dac pentru un anumit echipament sau pentru anumite prTi ale instalaTiei, una sau mai multe dintre condiTiile menTionate la 4.1.3.1. nu pot fi satisfcute, acele prTi pot fi protejate printr-un dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual. De exemplu: circuitele cu impedanTa buclei de defect foarte mare, astfel nct dispozitivul de protecTie la scurtcircuit nu acTioneaz . Dispozitivele de curent diferenTial rezidual se pot monta pe circuitele fr conductor de protecTie ( PE ) ca o msur tehnic de protecTie la defect (mpotriva atingerii indirecte) cu condiTia de a fi de cel mult 30 mA. 5.3.4.1.2.4. ReTea TT n reTelele TT dispozitivele de protecTie la curent diferenTial rezidual pot fi utilizate ca msur de protecTie suplimentar . Dac o instalaTie este protejat printr-un singur dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual, acesta trebuie amplasat la originea instalaTiei (racordul de alimentare) 5.3.4.1.2.5. ReTea IT Acolo unde protecTia este prevzut cu un dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual si nu este prevzut deconectarea ca urmare a primului defect, curentul diferenTial trebuie s fie cel puTin egal cu valoarea dublului curentului care circul de la primul defect la pmnt . 5.3.4.1.3. Dispozitive pentru controlul izolaTiei Dispozitivul pentu controlul izolaTiei monitorizeaz continuitatea izolaTiei unei instalaTii electrice. Acesta este destinat s semnalizeze o diminuare a nivelului de izolaTie al instalaTiei n scopul de a permite gsirea cauzei acestei diminuri, nainte de apariTia unui al doilea defect. n acest mod se previne ntreruperea alimentrii. Dispozitivele pentru controlul izolaTiei trebuie astfel concepute sau montate nct s fie posibil modificarea setrii numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule. 5.3.4.3.1.2. La montarea siguranTelor cu filet, conductorul de faz se leag la contacul central al soclului. 5.3.4.3.1.4. Acolo unde ntreruptoarele pot fi manevrate de ctre alte persoane dect cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), ele trebuie s fie de un model sau montate n asa fel nct s nu fie posibil modificarea reglrii releelor de supracurent, fr acTionare voluntar, prin utilizarea unei chei sau scule si menTinnd o indicaTie vizibil a reglrii sau calibrrii.

64

5.3.4.5. Dispozitive de separare (secTionare), ntrerupere si comand 5.3.4.5.0. GeneralitTi 5.3.4.5.0.2 Dispozitivele de separare trebuie s poat permite deconectarea instalaTiei electrice, a circuitelor si a aparatelor individuale pentru a se permite ntreTinerea, verificarea, detectarea defectelor si efectuarea reparaTiilor. 5.3.4.5.0.3 Dispozitivele de ntrerupere de urgenT (inclusiv oprirea de urgenT), trebuie instalate, dac este necesar n caz de pericol, astfel ca tensiunea s fie ntrerupt imediat printr-o menevr rapid si usor recunoscut. 5.3.4.5.0.4 Dispozitivele de comand funcTional trebuie prevzute pentru fiecare element al circuitului, care poate s fie comandat independent de celelalte prTi ale instalaTiei electrice. 5.3.4.5.1. Dispozitive de separare (secTionare) 5.3.4.5.1.1. Dispozitivele de separare (secTionare) din tablourile de distribuTie trebuie s separe n mod efectiv toate conductoarele active de alimentare de circuitul considerat, inclusiv conductorul neutru (N). Pot fi luate msuri pentru separarea (secTionarea) unui ansamblu de circuite prin acelasi dispozitiv, dac condiTiile de serviciu permit aceasta. 5.3.4.5.1.2. n reTelele TN-C, conductorul (PEN) nu trebuie ntrerupt, iar n reTelele TN-S, conductorul de protecTie (PE) nu trebuie ntrerupt. n toate reTelele conductoarele de protecTie nu trebuie s fie ntrerupte. 5.3.4.5.1.3 Dispozitivele de separare (secTionare) trebuie s corespund urmtoarelor condiTii: a) s suporte n stare nou, curat si n condiTii uscate, n poziTia deschis, ntre bornele fiecrui pol, tensiunea de impuls la valoarea indicat n tabelul 5.10 n funcTie de tensiunea nominal a instalaTiei. Tabelul 5.10 Tensiunea de Tinere la impuls n funcTie de tensiunea nominal Tensiunea nominal a instalaTiei Tensiunea de Tinere la impuls (kV) pentru dispozitivele de secTionare ReTea trifazat (V) ReTea monofazat Supratensiune de Supratensiune de cu punct median categoria III categoria IV (V) 230/400 120 240 3 5 277/480 5 8 400/690 8 10 1.000 10 15 1 Din punct de vedere al supratensiunilor de trsnet nu se face nici o distincTie, ntre reTelele legate la pmnt si cele care nu sunt legate la pmnt 2 Tensiunile de Tinere la impuls se refer la o altitudine de pn la 2000 m.
65

5.3.4.5.1.4. DistanTa deschiderii ntre contactele dispozitivului n poziTia deschis trebuie s fie vizibil sau n mod clar si sigur indicat prin marcarea "nchis" sau "Deschis". Marcarea poate fi realizat prin utilizarea simbolurilor "0" si "I" care s indice poziTia "Deschis" respectiv "nchis", acolo unde utilizarea acestor simboluri este permis prin standardele de echipament corespunztoare. 5.3.4.5.1.5. Dispozitivele cu semiconductoare nu trebuie utilizate ca dispozitive de secTionare. 5.3.4.5.1.6. Dispozitivele de secTionare trebuie concepute si/sau instalate astfel nct s previn nchiderea neintenTionat provocat, de exemplu prin socuri si vibraTii sau adoptarea de alte msuri, dup cum urmeaz: ncuietori cu lact, amplasare n locuri ncuiate cu cheie sau sub carcase si panouri de avertizare. Legarea n scurtcircuit si la pmnt pot fi utilizate ca msuri suplimentare. 5.3.4.5.1.7. Trebuie prevzute msuri pentru protejarea dispozitivelor de secTionare fr rupere n sarcin, mpotriva deschiderii accidentale sau nepermise. Aceasta poate fi realizat prin amplasarea dispozitivului ntr-un spaTiu sau carcas care poate fi ncuiat. Ca alternativ, dispozitivul fr sarcin poate fi interblocat cu un ntreruptor de sarcin. 5.3.4.5.1.8. Mijloacele de separare (secTionare) trebuie prevzute s deconecteze toTi polii de alimentare corespunztori . SecTionarea poate fi realizat, de exemplu, cu ajutorul: - separatoarelor, ntreruptoarelor - separatoare multipolare sau unipolare; - ntreruptoarelor garantate prin norme pentru separare (secTionare); - prizelor si fiselor; siguranTelor fuzibile n distribuTiile n care nu exist conductor neutru sau acesta nu trebuie ntrerupt (de exemplu: alimentarea motoarelor trifazate, n reTele TNC); - bornelor special concepute care mpiedic deplasarea conductorului. 5.3.4.5.1.9. Toate dispozitivele utilizate pentru secTionare trebuie s fie n mod clar identificate, de exemplu, prin marcarea circuitului pe care-l separ. 5.3.4.5.1.10. Aptitudinea de separare a ntreruptoarelor automate, este indicat prin simbolul marcat pe aparat, (din SR EN 60898 si SR EN 60947). Pentru ntreruptoarele automate, altele dect cele acTionate prin buton de comand, poziTia deschis trebuie s fie indicat prin simbolul 0 (un cerc) si poziTia nchis prin simbolul I (o linie scurt vertical). Pentru ntreruptoarele automate acTionate cu ajutorul a dou butoane, butonul de comand prevzut numai pentru comanda de deschidere trebuie s fie rosu si/ sau marcat cu simbolul 0. 5.3.4.5.2. Dispozitive de ntrerupere de urgenT (inclusiv oprirea de urgenT) 5.3.4.5.2.1.Dispozitivele de ntrerupere de urgenT trebuie s poat ntrerupe curentul de plin sarcin a prTii respective din instalaTie . 5.3.4.5.2.2. Mijloacele pentru ntreruperea de urgenT pot fi compuse: - dintr-un dispozitiv de ntrerupere capabil s ntrerup n mod direct alimentarea respectiv; dintr-o combinaTie de echipamente puse n funcTiune printr-o singur acTionare pentru ntreruperea alimentrii respective. Prizele si fisele nu trebuie prevzute pentru a fi utilizate ca mijloace de ntrerupere de urgenT. Pentru oprirea de urgenT menTinerea alimentrii poate fi necesar, de exemplu, pentru frnarea prTilor aflate n miscare. 5.3.4.5.2.3 ntreruperea de urgenT poate fi realizat, de exemplu, cu ajutorul: - ntreruptoarelor din circuitul principal; - butoane de comand si aparate similare din circuitele de comand (auxiliare)
66

5.3.4.5.2.4 Dispozitivele de ntrerupere cu acTionare manual pot fi alese pentru ntreruperea direct a circuitului principal acolo unde acesta se poate efectua. ntreruptoarele automate, contactoarele etc. se deschid de la distanT prin butonul (comutatorul) care acTioneaz n circuitul de declansare al bobinei. 5.3.4.5.2.5 Mijloacele de comand (butoane de comand, comutatoare etc.) ale dispozitivelor de ntrerupere de urgenT trebuie s fie identificate n mod clar, de preferinT prin culoarea rosie care s contrasteze cu fondul. 5.3.4.5.2.6 Mijloacele de comand trebuie s fie usor accesibile n locurile unde poate s apar pericolul, eventual, n toate locurile suplimentare de unde pericolul poate fi ndeprtat de la distanT. 5.3.4.5.2.7 Mijloacele de comand ale unui dispozitiv de ntrerupere de urgenT trebuie s poat fi zvorte sau blocate n poziTia de ntrerupere a funcTionrii "nchis" sau "Oprit", n afar de cazul n care mijloacele de comand ale unui dispozitiv de ntrerupere de urgenT si cele pentru realimentare sunt sub comanda aceleiasi persoane. Decuplarea unui dispozitiv de ntrerupere de urgenT nu trebuie s permit realimentarea prTii respective a instalaTiei. Dispozitivele de oprire de urgenT cu zvorre mecanic trebuie s respecte standardul SR EN 609475-5. 5.3.4.5.2.8. Exemple de instalaTii unde se utilizeaz ntreruperi de urgenT: - sisteme de pompare pentru lichide inflamabile; - sisteme de ventilaTie normal; - laboratoare electrice si platforme de ncercri; - buctrii mari. 5.3.4.5.2.9. Exemple de instalaTii unde se utilizeaz opriri de urgenT: - scri rulante; - ascensoare; - elevatoare; - transportoare; - masini - unelte. 5.3.4.5.3. Dispozitive de ntrerupere (comand) funcTional 5.3.4.5.3.1 Dispozitivele de ntrerupere funcTional, trebuie s corespund celor mai severe condiTii pentru care ele pot fi solicitate s funcTioneze. 5.3.4.5.3.2 Dispozitivele de ntrerupere funcTional pot ntrerupe curentul electric fr s fie necesar deschiderea polilor corespondenTi : a) dispozitivele de comand cu semiconductoare sunt exemple de dispozitive capabile s ntrerup curentul din circuit dar nu deschid polii corespondenTi. b) ntreruperea funcTional poate fi realizat prin intermediul unor ntreruptoare, dispozitive semiconductoare, contactoare, relee, prize de curent nominal de cel mult 16 A. 5.3.4.5.3.3 Separatoarele, siguranTele fuzibile si elementele de conectare nu trebuie utilizate pentru ntreruperea funcTional. 5.4 InstalaTii electrice pentru prize si iluminat normal 5.4.1. Circuitele iluminatului normal trebuie s fie distincte de circuitele de prize. 5.4.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comand si de semnalizare, dac circuitele respective funcTioneaz la aceeasi tensiune. 5.4.3. Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie s fie distincte de cele ale iluminatului de siguranT. ExcepTiile sunt menTionate n cap. 7.
67

5.4.5. Se recomand ca la stabilirea numrului circuitelor de iluminat normal s nu se depseasc o putere total instalat de 3 kW pe un circuit monofazat si de 8 kW pe un circuit trifazat. 5.4.6. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priz monofazate se face respectndu-se prevederile din subcap. 5.2.4. si secTiunile minime din anexa 5.32. 5.4.7. Puterea instalat pe un circuit monofazat de prize din cldirile de locuit si social - culturale este de 2kW. n locuinTe, pentru receptoare cu puteri de peste 2 kW (de ex. masini de splat, aparate de climatizare etc.), trebuie prevzute circuite de priz separate. SecTiunile conductoarelor se dimensioneaz corespunztor puterii receptorului /receptoarelor dar nu vor fi mai mici dect cele din anexa 5.32. 5.4.8. Prizele cu tensiunea de 230 V vor fi prevzute cu contact de protecTie. 5.4.12. Trebuie evitat traversarea ncperilor din clasele de mediu AD 2, AD 3, AD 4, AF 2, AF 3, AF 4, AA 5 si din categoria BE 2 cu circuite electrice care deservesc alte ncperi. Fac excepTie ncperile pentru buctrii si bi din locuinTe, precum si alte cazuri justificate de ctre proiectant, n care se admit astfel de traversri, cu luarea de msuri de protecTie corespunztoare influenTelor externe . 5.4.13. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribuTie. 5.4.16. Alegerea corpurilor de iluminat si a surselor de lumin se face n funcTie de : - influenTele externe (anexa 5.2); - destinaTiile ncperilor si a construcTiei; - cerinTele luminotehnice; - msurile de protecTie mpotriva socurilor electrice (subcap.4.1); - regimul de funcTionare; - criteriile economice. 5.4.17. n ncperi cu aglomerri de persoane si sli aglomerate se folosesc corpuri de ilumint executate din materiale incombustibile sau cu ntrziere la propagarea flcrii. 5.4.19. Corpurile de ilumint echipate cu lmpi incandescente, fluorescente sau cu descrcri n vapori metalici care se instaleaz n depozite cu materiale combustibile, categoria BE 2, trebuie s fie prevzute cu glob, respectiv cu difuzor si dac exist si pericol de socuri mecanice, vor avea si grtar protector. Conductorul de faz se leag n dulia lmpii la borna din interior, conductorul neutru (N) la borna conectat la partea filetat a duliei, iar conductorul de protecTie (PE) la borna marcat pentru acesta . 5.4.20. Corpurile de iluminat echipate cu lmpi cu descrcri se prevd cu dispozitive pentru mbuntTirea factorului de putere. 5.4.21. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (crlige de tavan, bolTuri, dibluri etc.) se aleg astfel nct s poat suporta fr deformri o mas egal cu de 5 ori masa corpului de iluminat respectiv, dar nu mai puTin de 10 kg. 5.4.22. ntreruptoarele si butoanele pe circuitele pentru iluminat trebuie montate numai pe conductoarele de faz. Se recomand ca ntreruptoarele, comutatoarele si butoanele s se monteze la nlTimea de 0,6 ... 1,5m, msurat de la aparat pn la nivelul pardoselii finite. 5.4.23. Butonul de sonerie din locuinTe se monteaz pe circuitul secundar al transformatorului ce asigur alimentarea cu TFJS.
68

5.4.24. n cldirile de locuit se prevd n fiecare ncpere prize dup necesitTi. 5.4.25. Se recomand ca prizele s fie montate pe pereTi la urmtoarele nlTimi msurate de la axul aparatului pn la nivelul pardoselii finite: peste 2,0 m , la scoli, n clase; peste 1,5 m n camerele de copii din crese, grdiniTe, cmine, spitale de copii si alte cldiri similare; peste 0,1 m n alte ncperi dect grupuri sanitare, dusuri, bi, spltorii si buctrii, indiferent de natura pardoselii 5.4.26. n cazul instalrii prizelor n pardoseli sau pe pardoseli trebuie s se foloseasc fie prize n execuTie special, omologate pentru acest scop, fie prize n execuTie normal, protejate n cutii speciale care asigur gradul de protecTie (la ptrunderea corpurilor solide, a apei si la socurile mecanice (conform recomandrilor din SR EN 60529) necesar n scopul respectiv. 5.4.27. Prizele dintr-o instalaTie electric utilizate pentru diferite tensiuni nominale, trebuie s fie distincte ca form sau s se marcheze distinct n mod vizibil. 5.4.28. Se admite instalarea prizelor n depozitele cu materiale combustibile categoria BE2 cu condiTia ca acestea s fie prevzute cu dispozitiv de protecTie diferenTial. (curentul diferenTial rezidual nominal trebuie s fie d 30 mA) si amplasate la min. 1 m de materialele combustibile. 5.4.29. n ncperi n care se impun condiTii speciale de protecTie datorit utilizatorilor (copii, bolnavi mintal etc.), prizele trebuie s fie de tip special (de ex. cu obturatori) si prevzute cu dispozitive de protecTie diferenTial d 30 mA. 5.4.30. Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutaTie pentru montaj ngropat n elemente de construcTie se monteaz n doze de aparat. 5. 4.31. ntreruptoarele, comutatoarele, butoanele si prizele din ncperi pentru bi, grupuri sanitare si piscine, se instaleaz respectndu-se condiTiile din subcap. 7.1 si 7.2. 5.5. Sisteme de legare la pmnt 5.5.1.GeneralitTi 5.5.1.1.Sistemele de legare la pmnt au drept scop: a) asigurarea potenTialului pmntului pentru: - conductorul PEN, n reTelele TN-C. Conductorul PEN, la consumator, este conectat la borna (bara) principal de legare la pmnt a instalaTiei (fig. 5.1.), care ofer posibilitatea conectrii electrice a unui numr de conductoare n scopul legrii la pmnt; - conductorul neutru (N), n reTelele TN-S pentru a permite conectarea la reTea a receptoarelor monofazate sau trifazate legate n stea si neuniform ncrcate pe faze; - conductorul de protecTie (PE), n reTelele TN-S, pentru a asigura protecTia persoanelor si a animalelor mpotriva socurilor electrice; - masele metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, n schemele IT, TT sau n reTelele TN-C si TN-S atunci cnd se impune. b) limitarea influenTelor electroenergetice datorate unor supratensiuni (a se vedea 4.4); c) disiparea sarcinilor electrice n sol, datorate supratensiunilor de trsnet, loviturilor de trsnet directe (cap.6).

69

70

Legend : fig. 5.1 Sistemde legare la pmnt . Conductoare de protecTie si conductoare de echipotenTializare mas; C parte conductoare strin; parte conductoare care nu face parte din instalaTia electric si care poate introduce un potenTial electric, n general potenTialul electric al pmntului local; C1 conduct metalic de ap, din exterior; C2 - conduct metalic de ap uzat, din exterior; C3 conduct metalic de gaz racord electroizolant, din exterior; C4 aer condiTionat; C5 sistem de nclzire; C6 conduct metalic de ap, de exemplu, ntr-o baie; C7 prTi conductoare strine n zona de accesibilitate la atingere a prTilor conductoare; B born principal de legare la pmnt (bar colectoare principal de legare la pmnt); T priz de pmnt, (electrod de pmnt); T1 priz de pmnt (electrod de pmnt) n fundaTie; T2 priz de pmnt, (electrod de pmnt) pentru IPT dac este necesar; IPT - instalaTie de protecTie mpotriva trsnetului; PE bar pentru conectarea conductoarelor de proteTie; 1 conductor de protecTie; 2 conductor de echipotenTializare; 3 conductor de echipotenTializare pentru echipotenTializare suplimentar; 4 conductor de coborre pentru o instalaTie de protecTie mpotriva trsnetului (IPT); 5 conductor de legare la pmnt 5.5.1.2. Un sistem de legare la pmnt se compune din: - borna (bara) principal de legare la pmnt; - conductoare de protecTie (PE); - conductoare pentru legtur de echipotenTializare (conductoare principale de legare la pmnt) ; - conductoare de ramificaTii; - conductoare de legare la priza de pmnt; - priza de pmnt. 5.5.1.3. Sistemul de legare la pmnt trebuie: - s fie sigur si corespunztor pentru prescripTiile de protecTie; - s fie stabil termic la curentii de defect . Acesta nu trebuie s conduc la solicitri termice, termomecanice, electromecanice si socuri electrice. - s asigure robusteTe, protecTie mecanic si rezistenT corespunztoare la coroziune faT de influenTele externe la care ar putea fi supus. 5.5.2. Born /bara principal de legare la pmnt 5.5.2.1. n fiecare instalaTie la nivelul tabloului general trebuie prevzut o born /bar principal de legare la pmnt, la care trebuie conectate urmtoarele conductoare: - conductorul PEN din racordul de alimentare; - conductorul (conductoarele) PEN, ce se distribuie la consumator atunci cnd reTeaua de distribuTie este TN-C; - conductorul PE, ce se distribuie la consumator n cazul n care alimentarea receptoarelor se face n sistem TN-S; - conductorul N, ce se distribuie la consumator n cazul n care alimentarea receptoarelor se face n sistem TN-C-S; - conductoare pentru legtur de echipotenTializare; - conductoare de legare la pmnt. 5.5.2.3. Fiecare conductor conectat la born /bara principal de legare la pmnt trebuie s poat fi deconectat individual. Aceast conectare trebuie s fie sigur si deconectabil numai prin intermediul unei scule. 5.5.3. Conductoare de protecTie 5.5.3.1. Conductoarele de protecTie (PE) pot fi: - conductoare n cabluri multiconductoare; - conductoare neizolate sau izolate instalate fix; - conductoare izolate sau neizolate ntr-o incint comun cu conductoarele active; mantaua metalic a cablului, ecranul cablului, armtura cablului, tresa metalic, conductorul concentric, conducta metalic de protecTie, jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare, carcasele aparatajului de joas tensiune sau suporturi metalice ale echipamentelor, dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele prescripTii: continuitatea lor electric este asigurat prin construcTie sau printr-o conectare corespunztoare astfel nct s se asigure protecTia mpotriva deteriorri mecanice, chimice sau electrochimice; trebuie s permit conectarea altor conductoare de protecTie la fiecare punct de conectare
71

predeterminat. 5.5.3.2. Nu este permis utilizarea urmtoarelor prTi metalice drept conductoare de protecTie: - conducte pentru ap; - conducte pentru gaze si/sau lichide inflamabile; - prTi constructive supuse solicitrilor mecanice n funcTionare normal; - prTi metalice flexibile; - conducte metalice flexibile sau pliabile, numai dac nu sunt destinate pentru acest scop; - suporturi pentru conducte; - tvi de cabluri si scri pentru cabluri, dac nu se asigur continuitatea electric a acestora. 5.5.3.3. Conductoarele de protecTie trebuie protejate corespunztor mpotriva deteriorrilor mecanice, chimice sau electrochimice, mpotriva forTelor electrodinamice si termodinamice. 5.4.3.4. mbinrile conductoarelor de protecTie trebuie s fie accesibile pentru verificare si ncercare cu urmtoarele excepTii: - mbinri umplute cu mas izolant; - mbinri capsulate; - jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare; - mbinri care formeaz parte a unui echipament, care respect standardele echipamentului. 5.5.3.5. Nici un dispozitiv de comutaTie nu trebuie nseriat pe conductorul de protecTie, dar trebuie prevzute mbinri care pot fi deconectate n scopuri de ncercare, prin utilizarea unei scule. 5.5.3.6. Unde se utilizeaz monitorizarea legrii la pmnt, nici un dispozitiv specializat (de exemplu senzori de acTionare, bobine) nu trebuie conectat, n serie, n conductoarele de protecTie.

72

73

74

Dac aplicarea formulei conduce la o secTiune nestandardizat, trebuie utilizat un conductor cu secTiunea standardizat mai mare cea mai apropiat. c. atunci cnd se utilizeaz cablu cu izolaTie mineral nu trebuie calculat secTiunea mantalei metalice, cnd aceasta este folosit drept conductor de protecTie, deoarece mantaua metalic are o capacitate la defect faT de pmnt mai mare dect a conductoarelor de faz (conf. SR EN 60702-1). d. secTiunea fiecrui conductor de protecTie care nu face parte din cablu sau care nu este ntr-o incint cu conductorul de faz, nu trebuie s fie mai mic de: - 2,5 mm2 Cu sau 16 mm2 Al, dac este asigurat protecTia mpotriva deteriorrilor mecanice, -4 mm2 Cu sau 16 mm2 Al, dac nu este prevzut protecTia mpotriva deteriorrilor mecanice. e. dac conductorul de protecTie face parte dintr-un cablu sau se afl ntr-un tub de protecTie mpreun cu conductoarele de faz ale aceluiasi circuit secTiunea minim pentru aluminiu este de 4 mm2. f. cnd conductorul de protecTie este comun pentru unul sau mai multe circuite, secTiunea trebuie stabilit dup cum urmeaz: - calculat cu relaTia de la punctul c pentru cei mai dezavantajosi curenTi de defect prezumaTi si timpi de acTionare corespunztori acestor circuite, sau - selectat conform tabelului de la punctul b, dar s corespund conductorului de faz; - identic cu secTiunea cea mai mare din circuit. 5.5.3.8. Dac dispozitivele de protecTie la supracurent sunt utilizate pentru protecTia mpotriva socului electric, conductorul de protecTie trebuie ncorporat n acelasi sistem de pozare ca si conductoarele active sau amplasate n imediata apropiere a acestuia. 5.5.4. Conductoare PEN 5.5.4.1. Un conductor PEN poate fi utilizat numai n instalaTii electrice fixe si din considerente mecanice nu trebuie s aib o secTiune mai mic de: - 10 mm2 Cu sau 16 mm2 Al

5.5.4.2. Conductorul PEN trebuie izolat pentru tensiunea nominal a reTelei. 5.5.4.3. Carcasele metalice ale sistemelor de pozare nu trebuie utilizate drept conductoare PEN. 5.5.4.4. Dac de la orice punct al unei instalaTii funcTiile de conductor neutru (N) si de conductor de protecTie (PE) sunt asigurate prin conductoare separate, nu este permis s se conecteze conductorul neutru la orice alt parte a instalaTiei legat la pmnt. Este permis s se formeze mai mult de un conductor neutru sau mai mult de un conductor de protecTie din
75

conductorul PEN. Se prevd borne sau bare separate pentru conductoarele de neutru si respectiv conductoarele de protecTie. n acest caz conductorul PEN, din racordul de alimentare, trebuie conectat la borna sau bara prevzut pentru conductorul de protecTie. 5.5.4.5. PrTile conductoare strine nu trebuie utilizate drept conductoare PEN n tensiune alternativ si PEL n tensiune continu. 5.5.4.6. Un conductor de ntoarcere PEL pentru o alimentare n tensiune continu a unui echipament din tehnologia informatic poate servi drept conductor de legare la pmnt si conductor de protecTie. 5.5.5. Conductoare de echipotenTializare 5.5.5.1. SecTiunea minim a conductoarelor de echipotenTializare care sunt conectate la borna (bara) principal de legare la pmnt este : - 6 mm2 Cu sau 16 mm2 Al sau 50 mm2 OL

5.5.5.2. Conductorul de echipotenTializare pentru echipotenTializare suplimentar care conecteaz dou prTi conductoare accesibile trebuie s aibe secTiunea egal (sau mai mare) cu secTiunea cea mai mic a conductoarelor de protecTie care au si rol de echipotenTializare (fig. 5.2).

5.5.5.3. Un conductor de echipotenTializare pentru echipotenTializare suplimentar care conecteaz prTi conductoare accesibile la prTile conductoare strine trebuie s aib secTiunea mai mare sau cel puTin egal cu 0,5 din secTiunea conductorului de protecTie al prTii conductoare accesibile (fig. 5.3) cu condiTia ca Sb s fie de cel puTin 2,5 mm2 Cu dac conductorul este protejat mecanic sau 4 mm2 Cu dac conductorul nu este protejat mecanic. Un conductor de echipotenTializare se consider protejat mecanic prin introducerea lui ntr- un tub de protecTie, ntr-un jgheab pentru cabluri sau dac este protejat similar.

76

5.5.6. Conductoare de legare la pmnt 5.5.6.1. Conductoarele de legare la pmnt fac legtura dintre: - borna sau bara principal de legare la pmnt, - bara de egalizare a potenTialelor, prTi metalice accesibile, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune (atunci cnd nu exist o bar de egalizare a potenTialelor) si priza de pmnt. 5.5.6.2. Conectarea unui conductor de legare la pmnt la un electrod al prizei de pmnt trebuie realizat ferm si corespunztor din punct de vedere electric. Conectarea trebuie s fie realizat prin sudare exotermic, conector cu presiune, cleme sau alte conectoare mecanice. Conectoarele mecanice trebuie montate conform cu instrucTiunile productorului. Cnd se folosesc cleme acestea nu trebuie s deterioreze conductorul de legare la pmnt sau electrodul. Tabelul 5.18 SecTiunea minim a conductorului de legare la pmnt ngropat SecTiunea minim n mm2 SecTiunea minim n mm2 Conductor de legare la Protejat mpotriva Neprotejat mpotriva pmnt deteriorrilor mecanice deteriorrilor mecanice Cupru OTel Cupru OTel Protejat mpotriva coroziunii Neprotejat mpotriva coroziunii 2 ,5 10 16 16

25

50

25

50

5.5.7. Prize de pmnt 5.5.7.2. Sunt recomandate urmtoarele tipuri de electrozi: - bare rotunde, Tevi sau profil cruce; - band (panglic) sau cornier; - plci; - structur metalic subteran ngropat n fundaTii sau n sol; - armtura metalic (sudat) a betonului (cu excepTia betonului precomprimat) ngropat n pmnt; 5.5.7.3. Nu trebuie utilizate ca electrozi conductele metalice pentru lichide inflamabile sau gaze. Aceast prescripTie nu trebuie s mpiedice legtura de echipotenTializare a unor astfel de conducte (a se vedea fig. 5.1) . 5.5.7.4. Obiectele metalice cufundate n ap nu pot fi utilizate ca electrozi. 5.5.7.5. Materialele si dimensiunile electrozilor (electrozilor de pmnt) trebuie alese pentru a rezista la coroziune si pentru a avea rezistenTa mecanic adecvat. 5.5.7.7. La alegerea tipului si a adncimii de montare a electrodului n sol trebuie acordat atenTie condiTiilor locale, stiind c unui sol uscat si ngheTat i creste rezistenTa la o asemenea valoare nct s influenTeze negativ
77

msurile de protecTie mpotriva socurilor electrice . 5.5.7.8. Cnd se utilizeaz materiale diferite n sistemul de legare la pmnt, trebuie avut n vedere s nu se produc coroziune electrolitic care ar duce la ntreruperea continuitTii electrice. Electrozii realizaTi din oTel si ncorporaTi n beton (n fundaTie) au acelasi potenTial electrochimic cu al cuprului nglobat n pmnt si oTelului inox ngropat n pmnt. 5.5.7.9. Atunci cnd electrodul este ncorporat n beton (armtura din fundaTie), pentru a evita coroziunea, se recomand o distanT de cel puTin 5 cm ntre electrod si suprafaTa betonului. 5.5.7.10. RezistenTa prizei de pmnt, atunci cnd aceasta este folosit pentru protecTie mpotriva socurilor electrice, trebuie s fie astfel nct s se obTin condiTiile necesare pentru declansare n cel mult timpul menTionat n 4.1.8. 5.5.7.11. RezistenTa prizei de pmnt poate fi: cel mult 4 atunci cnd este folosit numai pentru protecTia mpotriva socurilor electrice ; cel mult 1 atunci cnd aceasta este comun cu priza de pmnt pentru instalaTia de protecTie a cldirii mpotriva trsnetelor (vezi cap. 6). 5.5.8. Dimensionarea prizelor de pmnt Aceasta se face conform anexei 5.34. ntre priza de pmnt a cldirii si priza de pmnt a postului de transformare (ce alimenteaz cldirea) trebuie s fie o distanT de cel puTin 20 m. Cnd aceast distanT nu se poate respecta se prevede o priz de pmnt comun cu rezistenT de cel mult 1 .

78

5.6. Sisteme de alimentare cu energie electric pentru servicii de securitate 5.6.1. PrescripTii generale (din standardele SR HD 60364-5-56, SR HD 60364-5-551 si SR HD 60364-5-559) 5.6.1.1. Sistemele de alimentare electric pentru servicii de securitate sunt prevzute pentru menTinerea n funcTiune a echipamentelor si instalaTiilor necesare: a) pentru sntatea si securitatea persoanelor si/sau b) pentru evitarea deteriorrii importante a mediului sau a unor echipamente . 5.6.1.2. Sistemul de alimentare include sursa si circuitele electrice pn la bornele echipamentului (n anumite cazuri poate s includ si aceste echipamente). Exemple de servicii de securitate sunt: - iluminat de siguranT/securitate; - pompe electrice de incendiu; - ascensoare pentru pompieri; - sisteme de alarm, cum ar fi alarme n caz de incendiu, de fum, CO, n cazul scurgerilor de GPL, pentru efracTie; - sisteme de evacuare (lifturi); - sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi; - echipament medical de prim necesitate, conform cap.7.9. 5.6.1.3. Pentru serviciile de securitate care sunt necesare s funcTioneze n condiTii de foc trebuie ndeplinite urmtoarele condiTii: a) sursa de alimentare de securitate trebuie aleas astfel nct s menTin alimentarea pe o durat corespunztoare; b) toate echiapamentele trebuie s prezinte prin construcTie sau prin amplasare, o rezistenT la foc pe o durat corespunztoare; c) sursa de alimentare de securitate, n general, suplimenteaz sursa de alimentare normal (reTeaua de distribuTie public). 5.6.1.4. Sunt de preferat msurile de protecTie mpotriva atingerii indirecte fr deconectarea automat a alimentrii n cazul unui prim defect. n schemele IT trebuie prevzut un dispozitiv de control permanent al izolaTiei care trebuie s aib o indicaTie sonor sau vizual a unui prim defect de izolaTie. 5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate Alimentarea cu energie electric poate fi: a) neautomat, dac punerea sa n funcTiune se face prin intervenTia unui operator; b) automat, dac punerea sa n funcTiune nu depinde de intervenTia unui operator. Alimentarea cu energie electric automat se clasific dup durata sa de comutare, dup cum urmeaz: a) fr ntrerupere: alimentarea automat care poate asigura o alimentare continu n condiTii specificate pe o perioad de tranziTie, n ceea ce priveste de exemplu, variaTiile de tensiune si de frecvenT (UPS, gr. Diesel no breaker n rotaTie permanent); b) ntrerupere foarte scurt: alimentare automat disponibil n timp de 0,15 s (UPS); c) ntrerupere scurt: alimentare automat disponibil n timp de 0,5 s (baterii de acumulatoare cu AAR); d) ntrerupere medie: alimentare automat disponibil n timp de 15 s; e) ntrerupere lung: alimentare automat disponibil dup mai mult de 15 s. 5.6.3. Sisteme de alimentare 5.6.3.1. Surse electrice de securitate 5.6.3.1.1. Pot fi folosite urmtoarele surse pentru servicii de securitate : a) baterii de acumulatoare electrochimice; b) celule fotoelectrice;
79

c) surse de alimentare nentreruptibile (UPS); d) generatoare independente de alimentarea normal; e) alte surse corespunztoare. 5.6.3.1.2. Sursele electrice de securitate trebuie instalate ca un echipament fix si n asa fel nct s nu fie afectate prin defectarea sursei normale de alimentare. 5.6.3.1.3. Sursele electrice de securitate trebuie s fie accesibile numai persoanelor calificate sau instruite (BA5 sau BA4). 5.6.3.1.4. Sursa electric de securitate poate fi utilizat si pentru alte scopuri dect serviciile de securitate, numai dac alimentarea instalaTiilor de securitate nu este prin aceasta perturbat. Un defect care apare ntr-un circuit utilizat pentru alte scopuri dect serviciile de securitate, nu trebuie s conduc la ntreruperea nici unui circuit care alimenteaz serviciile de securitate. Aceasta necesit n general deconectarea n mod automat a sarcinii echipamentului, care nu asigur servicii de securitate si selectivitatea ntre dispozitivele de protecTie. 5.6.3.4. Grupuri generatoare de joas tensiune 5.6.3.4.1. PrescripTii speciale pentru instalaTii n care grupul generator nu poate funcTiona n paralel cu reTeaua de distribuTie public (sisteme n asteptare): a) trebuie luate msuri de prevedere astfel nct generatorul s nu poat funcTiona n paralel cu reTeaua de distribuTie public, care pot fi: - o blocare electric, mecanic sau electromecanic ntre mecanismele de funcTionare sau circuite de comand a dispozitivelor de inversare; - un dispozitiv automat de comutare cu blocare corespunztoare. b) protecTia mpotriva scurtcircuitelor si protecTia mpotriva atingerii indirecte este asigurat pentru fiecare dintre surse; c) n schema TN-S cnd conductorul neutru nu are prevzut echipament de secTionare, trebuie instalat un dispozitiv diferenTial rezidual pentru evitarea funcTionrii incorecte datorit existenTei unei legturi paralele ntre conductorul neutru si pmnt. 5.6.3.4.2. PrescripTii speciale pentru instalaTiile n care grupul generator poate funcTiona n paralel cu reTeaua de distribuTie public: a) la alegerea unui grup generator destinat s funcTioneze n paralel cu reTeaua de distribuTie public trebuie luate msurile de prevedere pentru evitarea efectelor nedorite asupra reTelei de distribuTie public, fiind necesar s se consulte distribuitorul; Acesta poate solicita dispozitive speciale, de exemplu o protecTie de putere invers. Pentru cuplarea la reTeaua de distribuTie public prin sincronism, este preferabil s se utilizeze sisteme automate de sincronizare care s Tin seama de frecvenT, faz si tensiune. b) trebuie prevzut o protecTie pentru decontarea grupului generator de la reTeaua de distribuTie public n caz de pierdere a acestei alimentri sau de variaTii de tensiune sau de frecvenT mai mari dect cele declarate pentru alimentarea normal; c) trebuie prevzute mijloace care s permit grupului generator s fie separat de reTeaua de distribuTie public; d) protecTia mpotriva scurtcircuitelor si protecTia mpotriva atingerilor indirecte trebuie asigurat la fel dac instalaTia este alimentat separat de la una din cele dou surse sau de la cele dou surse n paralel. 5.6.3.2.3 Alimentrile pentru echipamentul utilizat n comun Atunci cnd echipamentul electric este alimentat din dou surse diferite, un defect produs ntr- un circuit al unei surse nu trebuie s afecteze protecTia mpotriva socurilor electrice si funcTionarea corect a celuilalt circuit. Dac ntr-un astfel de ehipament este necesar un conductor de protecTie, acesta trebuie racordat la conductoarele de protecTie ale ambelor circuite.

80

5.6.4. Circuite 5.6.4.1. Circuitele pentu servicii de securitate trebuie s fie independente faT de alte circuite. Aceasta nseamn c un defect electric, sau orice intervenTie la un circuit sau modificarea acestuia nu trebuie s afecteze funcTionarea corect a altuia. Aceasta poate necesita o separare prin materiale rezistente la foc, trasee diferite sau carcase. 5.6.4.2. Circuitele serviciilor de securitate nu trebuie s traverseze amplasamente care prezint risc mare de incendiu (BE2), cu excepTia cazului n care sunt rezistente la foc. n nici un caz ele nu trebuie s traverseze amplasamente care prezint risc de explozie (BE3). 5.6.4.3. ProtecTiile mpotriva scurtcircuitelor si mpotriva socurilor electrice, n condiTi normale de funcTionare si n cazul unui defect, trebuie asigurate n orice configuraTie a surselor de alimentare normal. 5.6.4.4. Dispozivele de protecTie la supracurenTi trebuie alese si puse n funcTiune astfel nct s se evite ca un supracurent ntr-un circuit s afecteze funcTionarea corect a altor circuite ale serviciilor de siguranT. 5.6.4.5. ProtecTia mpotriva suprasarcinilor poate fi omis atunci cnd pierderea alimentrii cu energie electric poate cauza un pericol mai mare. 5.6.4.6. Dispozitivele de protecTie si comand trebuie s fie clar identificate si grupate n amplasamente accesibile numai persoanelor calificate sau instruite (BA5 sau BA4). 5.6.4.7. Dispozitivele de alarm trebuie clar identificate. 5.6.4.8. Circuitele prevzute pentru serviciile de securitate care sunt necesare s funcTioneze n caz de incendiu, trebuie s se execute din : - cabluri cu izolaTie mineral conform cu SR EN 60702-1 si SR EN 60702-2; - cabluri rezistente la foc conform SR EN 50200, SR EN 50362, CEI 60331-11 si CEI 60331-21; -si sisteme de pozare care s-si pstreze caracteristicile de protecTie la foc si mecanice corespunztoare cablurilor . 5.6.4.10. Cablurile pentru ncrcarea acumulatoarelor autonome, nu sunt considerate ca prTi ale circuitului de siguranT.

81

CAPITOLUL 6 PROTECTIA STRUCTURILOR MPOTRIVA TRSNETULUI 6.1 GENERALITTI 6.1.1 Domeniu de aplicare n general aceste cazuri fac obiectul unor reglementri speciale emise de autoritTile competente. Acest normativ se aplic la: a) proiectarea, instalarea, inspecTia si mentenanTa unei instalaTii de protecTie mpotriva trsnetului (IPT) pentru structuri fr limitarea nlTimii lor; b) stabilirea si alegerea msurilor de protecTie mpotriva vtmrii fiinTelor vii datorit tensiunilor de atingere si de pas. 6.1.2 Termeni si definiTii proprii Pentru scopul acestui normativ se aplic definiTiile si termenii: avarie fizic avarie a unei structuri (sau a conTinutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor mecanice, termice, chimice si de explozie ale trsnetului component natural a IPT component conductoare care nu este instalat n mod special pentru protecTia mpotriva trsnetului, dar care poate fi utilizat suplimentar de o IPT sau n unele cazuri poate asigura funcTia unui element sau a mai multor elemente ale unei IPT. Exemplele de utilizare a acestui termen includ: a) element de captare natural; b) conductor de coborre natural; c) priz de pmnt natural (electrod de pmnt natural). conductor de coborre parte exterioar sau interioar a unei IPT destinat conducerii curentului de trsnet de la dispozitivul de captare la priza de pmnt conductor de ecranare conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza trsnetelor asupra unui serviciu/utilitTi conductor n bucl conductor care formeaz o bucl n jurul structurii si interconecteaz toate conductoarele de coborre pentru distribuTia curentului de trsnet prin ele defectarea reTelelor electrice si a sistemelor electronice avarie permanent a reTelelor electrice si a sistemelor electronice din cauza impulsului electromagnetic generat de trsnet dispozitiv de captare parte exterioar a unei IPT care utilizeaz elemente metalice cum ar fi tije, reTea de conductoare sau conductoare ntinse destinat captrii trsnetelor dispozitiv de protecTie la supratensiuni si supracurenTi - SPD dispozitiv destinat s limiteze supratensiunile tranzitorii si s devieze supracurenTii. Acesta conTine cel puTin o component neliniar (descrctor cu rezistenT variabil) durata trsnetului - T timp n care exist circulaTie de curent electric prin punctul de impact ecran magnetic anvelop metalic tip gril sau continu care mbrac obiectul de protejat sau o parte a acestuia, utilizat pentru reducerea defectrilor reTelelor electrice si sistemelor electronice elemente conductoare exterioare orice fel de element metalic care ptrunde sau iese din structura de protejat cum ar fi conducte, elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc. care pot transporta o parte a curentului de trsnet eveniment periculos trsnet care cade pe obiectul de protejat sau n apropierea acestuia impedanT convenTional de dispersie
82

raportul dintre valorile de vrf ale tensiunii si curentului din priza de pmnt care, n general, nu apar simultan impuls electromagnetic generat de trsnet - IEMT efecte electromagnetice ale curentului de trsnet instalaTie exterioar a sistemului de protecTie mpotriva trsnetului (IPT) parte a sistemului de protecTie mpotriva trsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare, conductoare de coborre si o priz de pmnt instalaTie interioar a sistemului de protecTie mpotriva trsnetului (IPT) parte a sistemului de protecTie mpotriva trsnetului care cuprinde legturile de echipotenTializare si/sau izolaTia electric a unei instalaTii exterioare a sistemului de protecTie mpotriva trsnetului LMPS sistem de protecTie mpotriva efectelor trsnetului msuri de protecTie msuri care se adopt pentru obiectul de protejat n scopul reducerii riscului mediu rural zon cu o densitate mic a cldirilor. La Tar este un exemplu de mediu rural. mediu suburban zon cu o densitate medie a cldirilor Periferiile/suburbiile unui oras sunt un exemplu de mediu suburban. mediu urban zon cu o densitate mare de cldiri sau comunitTi dens populate cu cldiri nalte Centrul unui oras este un exemplu de mediu urban. nivel de protecTie mpotriva trsnetului - NPT valoare asociat unui ansamblu de valori semnificative ale parametrilor curentului de trsnet si probabilitTii ca valorile minime si maxime preconizate s nu fie depsite la apariTia unui trsnet Nivelul de protecTie mpotriva trsnetului este utilizat pentru a stabili msurile de protecTie n funcTie de ansamblul parametrilor curentului de trsnet obiect de protejat structur sau serviciu de protejat mpotriva efectelor trsnetului protecTie coordonat prin SPD ansamblu de SPD alese n mod corespunztor, coordonate si puse n funcTiune pentru a reduce defectrile reTelelor electrice si sistemelor electronice punct de impact punct n care trsnetul loveste pmntul sau un obiect nalt (de exemplu o structur, o instalaTie de protecTie mpotriva trsnetului, servicii, copaci etc.). Un trsnet poate s aib mai multe puncte de impact. sarcina secvenTei de lung durat - Qlong integrala n raport cu timpul a curentului electric de trsnet pe durata secvenTei de lung durat secvenT o singur descrcare electric din componenTa unui trsnet secvenT de scurt durat parte a trsnetului care corespunde la un impuls de curent secvenT de lung durat parte a trsnetului care corespunde unei circulaTii continue de curent electric secvenTe multiple trsnet care cuprinde n medie 3 sau 4 secvenTe, cu o pauz de timp ntre ele n mod tipic de aproximativ 50 ms. Au fost observate fenomene care au avut cteva zeci de secvenTe cu o pauz ntre ele de la 10 ms pn la 250 ms. sisteme interioare reTele electrice si sisteme electronice din interiorul unei structuri sistem de protecTie mpotriva trsnetului (SPT) cuprinde o instalaTie interioar si o instalaTie exterioar de protecTie mpotriva trsnetului supratensiune/supracurent electric und tranzitorie care apare ca o supratensiune/supracurent electric din cauza IEMT Supratensiunile/supracurenTii electrici din cauza IEMT pot s apar din (fracTiuni de) curenTi de trsnet prin efectele de inducTie n buclele instalaTiei si ca solicitare remanent n aval de SPD (dispozitiv de protecTie
83

la supratensiuni si supracurenTi). structuri cu riscuri de explozie structuri care conTin materiale explozibile solide sau zone periculoase ca acelea determinate n conformitate cu recomandrile din SR EN 60079-10 si SR EN 61241-10 structuri periculoase pentru mediul nconjurtor structuri care pot fi cauza unor emisii biologice, chimice sau radioactive ca o consecinT a trsnetului (precum uzine chimice, uzine petrochimice, centrale nucleare etc). tensiune a prizei de pmnt diferenTa de potenTial ntre priza de pmnt si pmntul ndeprtat trsnet descrcare electric care se produce ntre nor si pmnt constnd din una sau mai multe secvenTe trsnet descendent trsnet iniTiat de un precursor descendent care se propag de la nor la pmnt trsnet ascendent trsnet iniTiat de un precursor ascendent care se propag de pe o structur de pe pmnt ctre nor structur de protejat structur pentru care este necesar protecTia mpotriva efectelor trsnetului n conformitate cu acest standard. O structur de protejat poate fi si o parte a unei structuri mai mari. trsnet pe un obiect trsnet care loveste un obiect de protejat trsnet n apropierea unui obiect trsnet care loveste n vecintatea unui obiect de protejat si care poate provoca supratensiuni periculoase vtmarea fiinTelor vii vtmri inclusiv pierderea vieTii a persoanelor sau animalelor din cauza tensiunilor de atingere si de pas generate de trsnet zon de protecTie mpotriva trsnetului - ZPT zon n care mediul electromagnetic al trsnetului este definit Priza de pmnt 6.2.3.10 GeneralitTi RezistenTa de dispersie a prizei de pmnt numai pentru instalaTia de protecTie mpotriva trsnetului trebuie s fie de cel mult 10 . 6.2.3.11 Dispunerea prizelor de pmnt n condiTii obisnuite Pentru prizele de pmnt sunt utilizate dou tipuri de baz de dispunere a electrozilor de pmnt. 6.2.3.11.1 Dispunere de tip A Acest tip de dispunere conTine electrozi de pmnt orizontali sau verticali instalaTi n exteriorul structurii de protejat. Fiecare conductor de coborre se conecteaz individual la o astfel de priz ce poate fi singular sau multipl. n dispunerile de tip A, numrul total de electrozi de pmnt trebuie s nu fie mai mic de doi.

84

6.2.3.11.2 Dispunere de tip B Acest tip de dispunere presupune o priz de pmnt multipl exterioar structurii (din electrozi verticali legaTi ntre ei cu electrozi orizontali, sau numai electrozi orizontali): - pe contur nchis (n bucl) sau pe contur deschis, - n fundaTie. Tot o priz de p mnt de dispunere de tip B poate fi o combinaTie ntre cele dou tipuri de mai sus, interconectate. 6.2.3.11.3 Instalarea electrozilor de pmnt Electrodul de pmnt n bucl (dispunere de tip B) trebuie ngropat la o adncime de cel puTin 0,5 m dar nu mai mic dect adncimea de ngheT a solului si la o distanT de cel puTin 1 m faT de fundaTia cldirii. Pentru structuri cu multe sisteme electronice sau cu risc ridicat de incendiu, este preferabil o legare la pmnt cu o dispunere de tip B. 6.2.3.11.4 Electrozi de pmnt naturali Pot fi utilizaTi ca electrozi naturali de pmnt armturile din oTel interconectate ale fundaTiilor din beton n conformitate cu 6.2.3.14, sau alte structuri metalice subterane corespunztoare. Dac armtura metalic a betonului este utilizat ca electrod de pmnt, o atenTie deosebit trebuie s se acorde interconexiunilor pentru a se preveni fisurarea mecanic a betonului 6.2.3.12 ConstrucTie 6.2.3.12.1 GeneralitTi FundaTiile din beton cu armturi din oTel interconectate ale unei structuri ar trebui utilizate drept electrozi de pmnt n fundaTie. Aceste fundaTii prezint o rezistenT de legare la pmnt foarte mic si realizeaz un nivel de referinT excelent pentru echipotenTializare. Dac acest lucru nu este posibil, ar trebui instalat n jurul structurii o priz de pmnt, de preferat un electrod de pmnt n bucl n dispunere de tip B. 6.2.3.12.2 Electrozi de pmnt n fundaTie Un electrod de pmnt n fundaTie, conform 6.2.3.11.4, conTine conductoare instalate n fundaTia structurii sub pmnt. Lungimea electrozilor de pmnt suplimentari ar trebui determinat utiliznd diagrama din figura 6.26. Electrozii de pmnt n fundaTie sunt ncorporaTi n beton. Acestia au avantajul c, dac betonul este turnat corespunztor si acoper pn la cel puTin 50 mm din electrozii de pmnt n fundaTie, acestia sunt protejaTi mpotriva coroziunii. Trebuie de asemenea amintit c barele de armtur din oTel, din beton,
85

genereaz un potenTial electric de aceeasi mrime cu cea a conductoarelor de cupru ngropate. Acest lucru ofer o soluTie tehnic bun pentru proiectarea prizelor de pmnt pentru structuri din beton armat. Metalele utilizate pentru electrozii de pmnt trebuie s satisfac prescripTiile pentru materiale indicate n tabelul 6.21. Pentru electrozii de pmnt din sol trebuie utilizate conductoare din cupru sau din oTel inoxidabil dac acestea sunt conectate la oTelul din beton. Atunci cnd constructorul cldirii nu permite trecerea conductorului prin stratul de izolaTie, conectarea la priza de pmnt trebuie realizat n afara structurii. n figura 6.27 sunt prezentate trei exemple diferite a modului de instalare a electrozilor de pmnt n fundaTie, pe o structur cu fundaTii impermeabile, cu evitarea strpungerii barierei mpotriva umiditTii. Sunt ilustrate, de asemenea, mai multe soluTii de conectare corespunztoare a prizei de pmnt la structuri cu fundaTii izolate. n figurile 6.27 a si 6.27 b se prezint conexiuni exterioare, astfel nct izolaTia s nu fie deteriorat; n figura 6.27 c se prezint o trecere etans prin izolaTie.

6.2.3.12.3 Dispunere de tip A Electrozi de pmnt radiali si verticali Electrozii de pmnt trebuie conectaTi la extremitTile inferioare ale conductoarelor de coborre prin utilizarea racordurilor pentru verificare. Fiecare conductor de coborre trebuie prevzut cu un electrod de pmnt. n dispunerea de tip A sunt de preferat electrozii de pmnt verticali, deoarece au un raport cost- eficienT mai bun si asigur o rezistenT a prizei de pmnt mai stabil n majoritatea solurilor n raport cu electrozii orizontali.
86

n unele cazuri poate fi necesar s se instaleze electrozi de pmnt n interiorul structurii, de exemplu ntr-un subsol sau o pivniT. n timpul exploatrii dac exist riscul cresterii rezistenTei de dispersie a stratului superficial (de exemplu datorit evaporrii apei) este necesar completarea cu electrozi de pmnt de lungimi mai mari, ngropaTi adnc. 6.2.3.12.4 Dispunere de tip B Electrozi de pmnt n bucl Trebuie instalaTi mai mulTi electrozi de pmnt n bucl la distanTe de aproximativ 3 m. Se recomand ca electrozii de pmnt n bucl cei mai ndeprtaTi de structur s fie ngropaTi mai adnc faT de suprafaT, adic cei aflaTi la 4 m faT de structur la o adncime de 1 m, cei aflaTi la 7 m faT de structur la o adncime de 1,5 m si cei aflaTi la 10 m faT de structur la o adncime de 2 m. 6.2.3.12.6 Prize de pmnt pe suprafeTe ntinse Partea inferioar a unui conductor de coborre expus trebuie izolat cu un tub din PVC cu grosimea de cel puTin 3 mm sau cu o izolaTie echivalent.

87

88

6.2.3.15 Racorduri Numrul de racorduri de-a lungul conductoarelor trebuie redus la minimum. Racordurile trebuie realizate n mod sigur prin lipire, sudare, sertizare, presare, ndoire a marginilor (bordurare), fixare cu suruburi si fixare cu buloane. 6.2.4 InstalaTie interioar de protecTie mpotriva trsnetului 6.2.4.2 Legtur de echipotenTializare EchipotenTializarea este realizat prin interconectarea IPT cu scheletul metalic al structurii, instalaTii metalice, sisteme interioare, elemente conductoare exterioare si linii conectate la structur. Mijloacele de interconectare pot fi
89

 conductoare de echipotenTializare, dac continuitatea electric nu este asigurat de legturi naturale, dispozitive de protecTie la supratensiuni si supracurenTi (SPD), dac conectrile directe cu conductoare de echipotenTializare nu sunt posibile. SPD trebuie astfel instalate nct s permit inspectarea lor. 6.2.4.3 Legtur de echipotenTializare pentru instalaTiile metalice n cazul unei IPT exterioare izolate, legtura de echipotenTializare trebuie s fie realizat numai la nivelul solului. Pentru o IPT exterioar care nu este izolat, legtura de echipotenTializare trebuie s fie instalat n amplasamentele urmtoare: a) n subsol sau aproximativ la nivelul solului. Conductoarele de echipotenTializare trebuie s fie legate la o bar de echipotenTializare construit si dispus astfel nct s permit un acces facil pentru inspecTie. Bara de echipotenTializare trebuie conectat la priza de pmnt. n cazul structurilor mari (tipic cu o nlTime de peste 20 m), pot fi instalate mai multe bare de echipotenTializare pe verticala cldirii care trebuie s fie interconectate ntre ele; b) n amplasamentele n care nu sunt satisfcute prescripTiile de izolaTie (a se vedea 6.3). Conductoarele prin care se realizeaz legturile de echipotenTializare trebuie s fie amplasate pe traseul cel mai scurt si drept att ct este posibil. Valorile minime ale secTiunilor conductoarelor de echipotenTializare care conecteaz bare de echipotenTializare diferite si ale conductoarelor care conecteaz barele de echipotenTializare la prizele de pmnt sunt indicate n tabelul 6.22. Valorile minime ale secTiunilor conductoarelor de echipotenTializare care conecteaz instalaTiile metalice interioare la barele de echipotenTializare sunt indicate n tabelul 6.23. Tabelul 6.22 Dimensiuni minime ale conductoarelor care conecteaz bare de echipotenTializare diferite sau care conecteaz bare de echipotenTializare la priza de pmnt
Clasa SPT de la I pn la IV Material Cupru Aluminiu Oel Seciune mm2 14 22 50

Tabelul 6.23 Dimensiuni minime ale conductoarelor care conecteaz instalaTiile de metal interioare la bara de echipotenTializare
Clasa SPT de la I pn la IV Material Cupru Aluminiu Oel Seciune mm2 5 8 16

6.3.4. Prize de pmnt 6.3.4.1 Fiecare coborre a PDA trebuie s aib cel puTin o legtur la o priz de pmnt. 6.3.4.2 Prizele de pmnt artificiale sunt din: a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) ngropate la cel puTin 50 cm adncime, dar nu mai puTin de adncimea de ngheT a solului; b) mai mulTi electrozi verticali cu lungimea total de minimum 6 m dispusi n linie sau triunghi, distanTaTi ntre ei la o distanT cel puTin egal cu lungimea electrozilor legaTi ntre ei. Se recomand forma triunghiular pentru electrozii verticali. 6.3.5.4 Pentru cosuri cu nlTimi mai mari de 40 m sunt necesare cel puTin patru coborri, repartizate uniform, dintre care una pe direcTia vntului dominant. Aceste coborri se leag ntre ele prin centuri n
90

prTile de sus si jos la baza cosurilor. Fiecare coborre se leag la priza de pmnt.

CAPITOLUL 7 INSTALATII ELECTRICE SPECIALE 7.1. InstalaTii electrice n ncperi cu cad de baie sau dus 7.1.2. Descrierea volumelor Volumul 0 este zona din interiorul czii de baie sau al bazinului dusului (fig. 7.1.1). Pentru dusuri fr bazin, nlTimea volumului 0 este de 10 cm si mrimea suprafeTei sale este aceeasi cu suprafaTa orizontal a volumului 1 (fig. 7.1.2). Volumul 1 este limitat de: a- nivelul finisat al pardoselii si plafonul orizontal corespunztor poziTiei celei mai nalte a capului de dus fix sau a dispozitivului de pulverizare a apei sau de planul orizontal situat la 225 cm deasupra nivelului finisat al pardoselii; se va adopta varianta ce corespunde distanTei celei mai mari dintre acestea; b- suprafaTa vertical: - care circumscrie cada de baie sau bazinul dusului (fig. 7.1.1); la o distanT de120 cm de capul de dus fixat pe un perete sau pe un plafon, pentru dusuri fr bazin (fig. 7.1.2). Volumul 1 nu trebuie s includ volumul 0. Volumul situat sub cada de baie sau bazinul dusului se consider c aparTine volumului 1. Volumul 2 este limitat de: a- nivelul finisat al pardoselii si planul orizontal corespunztor poziTiei celei mai nalte a capului dusului fix sau a dispozitivului de pulverizare a apei sau de planul orizontal situat la 225 cm deasupra nivelului finsat al pardoselii; b- suprafaTa vertical exterioar la limita volumului 1 si de suprafaTa vertical paralel la o distanT de 60 cm de marginea volumului 1 (fig. 7.1.1). Pentru dusurile fr bazin, nu exist volumul 2, dar este asigurat un volum 1 mrit prin dimensiunea pe orizontal de 120 cm (fig. 7.1.2). 7.1.3.3. Unde se foloseste TFJS si TFJP, protecTia de baz (mpotriva atingerii directe) n volumele 0, 1 si 2 trebuie s fie asigurat pentru toate echipamentele electrice prin: - bariere sau carcase care asigur un grad de protecTie cel puTin IP XX B sau IP 2X, sau prin - izolaTia capabil s reziste la tensiunea de ncercare de 500 V c.a. valoare efectiv, timp de 1 min. 7.1.3.4. ProtecTia suplimentar se va asigura prin utilizarea de dispozitive de protecTie la curent diferenTial rezidual (DDR) si prin utilizarea legturilor echipotenTiale suplimentare. 7.1.3.5. n ncperile cu cad de baie sau dus trebuie s se asigure protecTia tuturor circuitelor cu unul sau mai multe dispozitive de protecTie la curent diferenTial rezidual (DDR) cu un curent nominal care s nu depseasc 30 mA. Utilizarea unui astfel de dispozitiv DDR nu este necesar pentru circuitele: care folosesc ca msur de protecTie separarea electric, dac orice circuit alimenteaz un singur receptor; - care folosesc ca msur de protecTie tensiunea foarte joas TFJS si TFJP. 7.1.3.6 Exemple de posibile elemente conductoare exterioare: - prTile metalice ale sistemelor de alimentare cu ap si ale sistemelor de ape uzate; - prTile metalice ale sistemelor de nclzire si ale sistemelor de condiTionare a aerului;
91

- prTile metalice ale sistemelor de alimentare cu gaz; - elementele metalice accesibile ale structurii. n cazurile n care o cldire nu are o legtur echipotenTial principal, urmtoarele elemente conductoare exterioare care intr ntr-o ncpere cu cad de baie sau dus trebuie s fac parte dintr-o legtur echipotenTial suplimentar: - prTi metalice ale sistemelor de alimentare cu ap potabil si ale sistemelor de ape uzate; - prTi metalice ale sistemelor de nclzire si ale sistemelor de condiTionare a aerului; - prTi metalice ale sistemelor de alimentare cu gaz. 7.1.4. Alegerea si montarea echipamentului electric 7.1.4.1. Echipamentul electric specificat la subcap. 7.1.4.3. si 7.1.4.4. trebuie s aib cel puTin urmtoarele grade de protecTie: - n volumul 0 : IPX7 - n volumul 1 : IPX4 - n volumul 2 : IPX4 Aceast prevedere nu se aplic prizelor pentru aparatele de ras conform recomandrilor din SR EN 61558 2 5, instalate n volumul 2 si unde stropirea direct de la dusuri este puTin probabil. Echipamentul electric supus jeturilor de ap (ex. la bile publice, n scop de curTat), trebuie s aib un grad de protecTie de cel puTin IPX 5. 7.1.4.2. Sisteme de pozare a. Sistemele de pozare care alimenteaz echipamentul electric din volumele 0, 1 sau 2 si sunt montate pe pereTii care limiteaz aceste volume trebuie s fie montate fie pe perete, fie nglobate n perete la o adncime de minim 5 cm. Sistemele de pozare care alimenteaz receptoare utilizate n volumul 1 trebuie s fie montate: -fie pe un traseu vertical pe deasupra, fie pe un traseu pe orizontal prin perete, prin spatele aparatului, cnd echipamentul este fixat pe perete deasupra czii de baie (de ex. aparatele pentru nclzirea apei); -fie pe vertical pornind de la sol sau pe orizontal prin peretele adiacent, cnd echipamentul este amplasat n spaTiul de sub cada de baie. b. Toate sistemele de pozare pentru celelalte circuite nglobate, inclusiv accesoriile lor, aflate n pereTi sau n pereTii desprTitori care limiteaz un volum 0, 1 sau 2 trebuie s fie montate la cel puTin 5 cm adncime (n suprafaTa peretelui care limiteaz volumul). c. Dac a sau b nu sunt ndeplinite, sistemele de pozare pot fi montate dac: -protecTia n caz de defect (la atingere indirect) se realizeaz prin una dintre msurile de protecTie TFJS sau TFJP, fie prin separarea electric sau protecTie suplimentar prin echipare cu DDR cu un curent diferenTial rezidual care nu depsesete 30 mA; astfel de circuite trebuie s conTin un conductor de protecTie, sau -cablurile sau conductoarele care au ncorporat un nvelis metalic legat la pmnt conform prescripTiilor pentru conductor de protecTie al circuitului respectiv, sau cablurile sau conductorele sunt n jgheaburi de cabluri sau tuburi legate la pmnt care corespund prescripTiilor pentru conductor de protecTie, sau este utilizat o izolaTie concentric, sau - cablurile sau conductoarele echipate cu o protecTie mecanic, de ex. tub metalic, care s previn penetrarea cablului de cuie, suruburi, burghie si similar. 7.1.4.3. Montarea aparatelor de comutaTie, de comand si a accesoriilor Aparatele de comutaTie, de comand si accesoriile pot fi instalate astfel: - n volumul 0 : nici unul; -n volumul 1 : doze si dispozitive de fixare pentru alimentarea receptoarelor, permise n volumele 0 si 1, conform art. 7.1.5; - accesorii ale circuitelor protejate prin TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal care nu depseste 25 V tensiune alternativ sau 60 V tensiune continu, inclusiv prizele de curent; sursa de alimentare
92

trebuie instalat n afara volumelor 0 si 1; - n volumul 2 : accesorii, altele dect prizele de curent; -accesorii ale circuitelor TFJS sau TFJP, inclusiv prizele de curent; sursa de alimentare trebuie instalat n afara volumelor 0 si 1; - alimentare pentru aparatele de ras conform recomandrilor SR EN 61558 2 5; -accesorii, inclusiv prizele de curent pentru echipamentul de semnalizare si de comunicaTie, dac acest echipament este TFJS sau TFJP. Pentru montarea aparatelor de comutaTie, de comand si a accesoriilor, se aplic prevederile art. 7.1.4.2 b. 7.1.5. Receptoare electrice n volumul 0, receptoarele nu pot fi instalate dect dac: -sunt n conformitate cu standardul corespunztor si sunt indicate pentru utilizare n acest volum prin instrucTiunile de utilizare si de montare ale fabricantului; - sunt fixe si conectate n mod permanent si - sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal care nu depseste 12 V tensiune alternativ sau 30 V tensiune continu. n volumul 1, trebuie instalate numai receptoare fixe si conectate permanent. Echipamentul trebuie s fie indicat pentru instalare n volumul 1 potrivit instrucTiunilor de utilizare si de montare ale fabricantului. Astfel de receptoare electrice sunt: - czile de baie cu jeturi; - pompele pentru dusuri; -echipamente TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal care nu depseste 25 V tensiune alternativ. sau 60 V tensiune continu; - echipament de ventilaTie; - stative de uscat prosoape; - aparate de nclzire a apei; - corpuri de iluminat. 7.1.6. Sisteme de nclzire electric a pardoselii Pentru sistemele de nclzire electric a pardoselii se vor utiliza numai cabluri de nclzire sau filme de nclzire flexibile, care s corespund standardelor de produs. Acestea pot fi montate numai dac au o manta metalic sau o carcas metalic sau o gril metalic cu ochiuri fine care s fie conectate la conductorul de protecTie al circuitului de alimentare, cu excepTia cazului n care sistemul de nclzire al pardoselii este alimentat cu TFJS. Pentru sistemele de nclzire electric ale pardoselii este interzis msura de protecTie prin separare electric.

93

7.2. InstalaTii electrice pentru piscine si alte bazine 7.2.1. Domeniul de aplicare Volumul 0 conTine interiorul bazinului si include deschiderile din pereTi si plansee, bazinele pentru curTarea picioarelor si jeturile sau cderile de ap de pe pereTi si spaTiul de sub acesta. Volumul 1 este limitat de: - volumul 0; - un plan vertical la 2 m de la marginea bazinului; -planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafeTei care poate fi ocupat de persoane. Cnd piscina conTine platforme pentru srituri, trambuline, bloc-startere, tobogane sau alte elemente structurale ce pot fi ocupate de persoane, volumul 1 cuprinde si volumul limitat de: -un plan vertical situat la 1,5 m de platformele pentru srituri, trambuline, bloc-startere, tobogane sau alte componente cum ar fi sculpturi accesibile sau bazine decorative; -un plan orizontal situat la 2,5 m deasupra celei mai nalte suprafeTe ce poate fi ocupat de persoane. Volumul 2 este limitat de: - un plan vertical exterior volumului 1 si un plan paralel situat la 1,5 m faT de primul; - planseul sau suprafaTa ce poate fi ocupat de persoane; - planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafeTei care poate fi ocupat de persoane. Pentru fntni si piscine mici nu exist volumul 2. Volumele 1 si 2 pot fi limitate prin pereTi fixi desprTitori cu o nlTime minim de 2,5 m. 7.2.3. ProtecTia mpotriva socurilor electrice 7.2.3.1 Sunt interzise msurile de protecTie de baz (mpotriva atingerii directe) realizate prin obstacole si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere. De asemenea, sunt interzise msurile de protecTie la defect (mpotriva atingerilor indirecte) prin
94

amplasarea n mediu neconductor si prin legturi echipotenTiale locale nelegate la pmnt. 7.2.3.2. ProtecTia mpotriva socurilor electrice poate fi realizat prin utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS si TFJP). Unde se foloseste tensiunea foarte joas de securitate TFJS, indiferent de tensiunea nominal, protecTia de baz (mpotriva atingerilor directe) trebuie asigurat prin: - bariere sau carcase care prezint un grad de protecTie de cel puTin IP XX B conform SR EN 60529 sau -izolaTia care poate suporta o tensiune alternativ de ncercare de 500 V n valoare efectiv, timp de 1 minut. 7.2.3.3. ProtecTia n caz de defect (mpotriva atingerii indirecte) se va realiza prin legturi echipotenTiale suplimentare. Toate prTile conductoare din volumele 0, 1 si 2 trebuie legate ntre ele prin conductoare de echipotenTializare si apoi la conductorul de protecTie al maselor echipamentelor amplasate n aceste volume. Legtura la conductorul de protecTie poate fi realizat n imediata apropiere a amplasamentului, de ex. ntrun tablou de distribuTie. 7.2.3.4. Msuri de protecTie mpotriva socurilor electrice specifice fiecrui volum.

95

7.2.4. Alegerea si montarea echipamentelor electrice 7.2.4.1. InfluenTe externe Echipamentele electrice trebuie s aib cel puTin urmtoarele grade de protecTie conform SR EN60529 - volumul 0 : IP X 8; - volumul 1 : IP X 4; IP X 5, acolo unde se folosesc jeturi de ap pentru curTare; -volumul 2 : IP X 2, pentru amplasament n interiorul cldirilor; IP X 4, pentru amplasament n exteriorul cldirilor; IP X 5, acolo unde jeturile de ap se folosesc pentru curTare 7.2.4.2. Sisteme de pozare Regulile se aplic la sisteme de pozare aparent si sisteme de pozare ngropate n pereTi, tavane sau n plansee la o adncime de cel mult 5 cm. n volumele 0, 1si 2 toate mantalele metalice sau capacele metalice ale sistemelor de pozare trebuie conectate la legtura echipotenTial suplimentar. De preferinT, cablurile se vor monta n tuburi de protecTie din material electroizolant. n volumele 0 si 1 sistemele de pozare trebuie limitate numai la cele necesare alimentrii echipamentelor n aceste volume. Pentru fntni trebuie satisfcute urmtoarele condiTii suplimentare: a. cablurile pentru echipamentul electric din volumul 0 trebuie instalate ct mai departe de marginea bazinului si trebuie fixate pe cel mai scurt traseu posibil ctre echipamentul electric din volumul 0. b. n volumul 1, cablurile trebuie prevzute cu o protecTie mecanic corespunztoare. Cablurile trebuie s corespund SR HD 22.16, dar trebuie utilizate dac productorul declar c acestea corespund unei imersri permanente. Este interzis montarea dozelor n volumele 0 si 1; n cazul circuitelor TFJS dozele pot fi montate n volumul 1.

96

7.2.4.4. Alte echipamente 7.2.4.4.1 Echipamente electrice specifice piscinelor n volumele 0 si 1 pot fi instalate numai echipamente electrice fixe special concepute pentru a fi utilizate n piscine, Tinnd seama de prevederile de la 7.2.4.4.2 si 7.2.4.4.4. Aparatele destinate a funcTiona numai cnd persoanele se gsesc n afara volumului 0, pot funcTiona n toate volumele dac sunt alimentate prin circuite protejate conform 7.2.3.4. Elementele de nclzire electric ngropate n pardoseal pot fi instalate numai dac: -sunt utilizate TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2. Sursa de TFJS poate fi amplasat n volumul 2 dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un DDR cu un curent diferenTial rezidual nominal care nu depseste 30 mA sau -sunt acoperite cu un grilaj metalic ngropat sau s aib un nvelis metalic legat la pmnt si la legtura echipotenTial suplimentar menTionat la pct. 7.2.3.3, respectnd condiTia ca circuitele lor de alimentare s fie protejate, n plus, printr-un DDR cu un curent diferenTial rezidual nominal care s nu depseasc 30 mA. 7.2.4.4.2. Corpuri de iluminat subacvatice pentru piscine Corpurile de iluminat amplasate n ap sau n contact cu apa trebuie s fie montate si executate conform cu SR EN 60598-2-18. Corpurile de iluminat subacvatice amplasate n spatele unor hublouri etanse si alimentate prin partea din spate trebuie s fie conforme cu secTiunea respectiv din SR EN 60598 si trebuie s fie instalate nct s nu se produc niciun contact (intenTionat sau nu), ntre prTile conductoare expuse ale corpului de iluminat subacvatic si orice parte conductoare a hubloului. 7.2.4.4.3. Echipamente electrice specifice fntnilor Echipamentul electric din volumele 0 si 1 trebuie protejat mecanic, de exemplu, prin utilizarea sticlei armate sau utilizarea unui grilaj care s nu poat fi ndeprtat dect cu ajutorul unei scule. Corpurile de iluminat din volumele 0 si 1 trebuie s fie montate si construite n conformitate cu recomandrile din SR EN 60598-2-18. Pompele electrice trebuie s corespund prescripTiilor din SR EN 60335-2-41. Dac se aplic drept msur de protecTie ntreruperea automat a alimentrii, atunci trebuie utilizat numai echipament de clasa I de izolaTie. 7.2.4.4.4. Prevederi speciale pentru instalarea echipamentelor electrice n volumul 1 al piscinelor si altor bazine. Echipamentele fixe concepute a fi utilizate n piscine si n alte bazine (de ex. grupuri de filtrare, dispozitive pentru producerea unor jeturi sau curenTi de ap) alimentate la joas tensiune, alta dect TFJS cu o tensiune alternativ nominal de max. 12 V sau continu de 30 V sunt permise n volumul 1, cu condiTia respectrii urmtoarelor prescripTii: a. echipamentul trebuie amplasat ntr-o carcas (furnizat de productor) care s asigure cel puTin o clas de izolaTie II sau echivalent si s asigure o protecTie de securitate medie mpotriva socurilor mecanice; b. echipamentul trebuie s fie accesibil numai prin intermediul unei trape (sau a unei usi) cu ajutorul unei chei sau unei scule. Deschiderea trapei (usii) trebuie s deconecteze toate conductoarele sub tensiune. Cablul de alimentare si ntreruptorul principal trebuie astfel instalate nct s asigure o izolaTie de clas II sau echivalent; c. circuitul de alimentare trebuie s respecte una din urmtoarele msuri: - utilizarea TFJS cu o tensiune alternativa nominal de max. 25 V sau continu de 60 V; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2; - DDR cu un curent diferenTial rezidual nominal I n care nu depseste 30 mA; -separare electric; sursa de separare alimentnd un singur echipament electric si fiind amplasat n exteriorul volumelor 0, 1 si 2. Pentru piscine mici, amplasarea corpurilor de iluminat n volumul 1 este permis dac acestea sunt amplasate n afara zonei de accesibilitate la atingerea (1,25 m) si sunt prevzute una din urmtoarele metode: - utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0 si 1; - DDR cu un curent diferenTial rezidual nominal care nu depseste 30 mA; - separare electric; sursa de separare electric fiind amplasat n exteriorul volumelor 0 si 1. n plus, corpurile de iluminat trebuie s aib o carcas care s asigure o clas de izolaTie II sau echivalent si s asigure o protecTie de severitate medie la socuri mecanice.
97

Fig. 7.2.1.

Dimensiunile volumelor petru bazinele piscinelor si bazinelor de

igienizare

Fig. 7.2.2.

Dimensiunile volumelor pentru bazinele situate deasupra solului

98

Fig. 7.2.3. Exemple de dimensiuni ale volumelor (n plan) cu pereTi fixi desprTitori cu o nlTime de cel puTin 2,5 m

Fig. 7.2.4.

Exemple de determinare a volumelor unei fntni

7.3. InstalaTii electrice pentru ncperi si cabine prevzute cu nclzitoare pentru saune 7.3.1. Prevederile speciale ale acestui capitol se aplic cabinelor de saun instalate pe un loc fix si ncperilor unde este instalat nclzitorul pentru saun sau elementele acestuia, caz n care ntreaga ncpere este considerat saun. Prevederile acestui subcapitol respect recomandrile din SR HD 60364 7 703. Prevederile nu se aplic cabinelor de saun prefabricate. 7.3.2. n cadrul acestor ncperi si cabine se definesc urmtoarele volume, conform fig. 7.3.1. : Volumul 1: volumul care conTine nclzitorul saunei, limitat de pardoseal, de partea rece a izolaTiei termice a tavanului si de o suprafaT a crei generatoare este o vertical n jurul nclzitorului la o distanT de 0,5 m de suprafaTa acestuia. Dac nclzitorul este la mai puTin de 0,5 m de un perete, volumul 1 este limitat de partea rece a izolaTiei termice a acestui perete. Volumul 2: volumul exterior volumului 1, limitat de pardoseal, partea rece a izolaTiei termice a pereTilor si de un plan orizontal situat la 1,0 m deasupra pardoselii. Volumul 3: volumul exterior volumului 1, limitat de partea rece a izolaTiei termice a plafonului si a pereTilor si de o suprafaT orizontal situat la 1,0 m deasupra pardoselii. 7.3.3. ProtecTia de baz (mpotriva atingerilor directe) trebuie realizat prin urmtoarele msuri: - bariere sau carcase care asigur un grad de protecTie de cel puTin IP XXB sau IP2X, sau - printr-o izolaTie care poate suporta o ncercare dielectric la 500 V tensiune alternativ valoare efectiv, timp de 1 minut. 7.3.4. Nu sunt admise msurile pentru protecTia de baz (mpotriva atingerilor directe) prin obstacole si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere. 7.3.5. Nu sunt admise msurile tehnice de protecTie la defect (mpotriva atingerilor indirecte) prin amplasamente neconductoare si prin legturi echipotenTiale suplimentare nelegate la pmnt. 7.3.6. Pentru toate circuitele saunei cu excepTia celui de nclzire al saunei trebuie realizat o protecTie suplimentar prin utilizarea unuia sau mai multor dispozitive de protecTie de curent diferenTial rezidual cu
99

curent nominal care nu depseste 30 mA. Alegerea si instalarea echipamentelor 7.3.7. Echipamentul electric trebuie s prezinte cel puTin gradul de protecTie IP 24. Dac se prevede curTirea cu jet de ap, echipamentul trebuie s prezinte cel puTin gradul de protecTie IP 55. 7.3.8. n volumul 1, trebuie instalat numai echipamentul pentru nclzirea saunei. n volumul 3 echipamentele trebuie s suporte o temperatur de 125oC, iar sistemele de pozare trebuie s fie rezistente la o temperatur de 170oC. 7.3.9. Este recomandabil ca sistemele de pozare s fie instalate n afara volumelor, de exemplu pe peretele rece al izolaTiei termice. Dac sistemele de pozare sunt instalate n volumele 1 sau 3, de exemplu pe suprafaTa cald a izolaTiei termice, ele trebuie s fie rezistente la o temperatur de 170oC. 7.3.10. Aparatajul de comand care face parte din nclzitorul saunei sau alte echipamente fixe instalate n volumul 2 pot fi amplasate n saun sau n cabin conform instrucTiunilor productorului. Alte echipamente de comand (de exemplu pentru lumin) trebuie instalate n afara saunei sau a cabinelor. Este interzis montarea prizelor de curent n zona care conTine nclzitorul pentru saun.

Fig. 7.3.1. Volumele ncperii sau cabinei cu nclzitoare pentru saune 7.4. InstalaTii electrice pentru santiere de construcTii si de demolare 7.4.1. PrescripTiile particulare pentru instalaTiile electrice ce se prevd pentru santierele de construcTii si de demolare respect recomandrile prevzute n SR HD 60364-7-704 si SR CEI 61200-704. 7.4.2. Prevederile specifice din prezentul capitol completeaz dispoziTiile generale si se aplic instalaTiilor electrice temporare pentru santiere de construcTii si de demolare pe perioada activitTilor de construcTie si de demolare, incluznd (de exemplu): - lucrri de construcTie pentru cldiri noi; reparare, modificare, extindere sau demolare a cldirilor existente sau prTi ale cldirilor existente; - lucrri de inginerie (reglri, parametrizri);
100

- lucrri de terasamente. DispoziTiile nu se aplic instalaTiilor din amplasamentele administrative ale santierelor (birouri, vestiare, cantine, dormitoare etc) unde se aplic prevederile generale din capitolele anterioare. De asemenea, cerinTele nu vizeaz instalaTii n care este implicat echipament de natur similar cu cel utilizat n exploatri miniere de suprafaT. Prevederile se aplic instalaTiilor fixe sau mobile. Alimentarea cu energie electric 7.4.3. La alimentarea cu energie electric a santierului se va Tine seama de soluTia stabilit pentru construcTia definitiv, evitndu-se pe ct posibil, alimentarea provizorie. 7.4.4. n cazul n care pentru alimentarea cu energie electric a santierului se utilizeaz posturi de transformare provizorii, se recomand ca acestea s fie amplasate pe ct posibil n centrele de greutate al consumului dat de receptoarele de energie electric. 7.4.5. De regul, n santiere se prevd urmtoarele sisteme de distribuTie a energiei electrice: a) instalaTia este direct conectat la reTeaua de alimentare pentru intermediul unui tablou general de distribuTie ("ansamblu de aparataj de joas tensiune " - AUS); b) instalaTia este conectat la reTeaua de alimentare prin intermediul unui tablou general AUS, care alimenteaz tablouri secundare AUS la care se racordeaz echipamente fixe, mobile si portabile. 7.4.6. Tabloul general de distribuTie AUS cuprinde pe lng prevederile din 5.3.3.35 si urmtoarele: -n reTelele TT si TN-S, un DDR cu ntrziere montat pe circuitul de alimentare si dispozitive de protecTie mpotriva supracurenTilor; - n reTelele TN-C, dispozitive de protecTie mpotriva supracurenTilor; -n reTelele IT, un dispozitiv de control permanent al izolaTiei si dispozitive de protecTie mpotriva supracurenTilor. 7.4.7. Tabloul secundar de distribuTie AUS pentru echipamente fixe vor fi echipate identic conform prevederilor 7.4.6. 7.4.8. Tabloul secundar de distribuTie AUS pentru aparate mobile si portabile cuprinde dispozitive diferenTiale de 30mA, fr ntrziere si dispozitive de protecTie mpotriva supracurenTilor. ProtecTia mpotriva socurilor electrice ProtecTia de baz (mpotriva atingerilor directe) 7.4.9. Urmtoarele msuri pentru protecTia de baz (mpotriva atingerilor directe) sunt recomandate a fi aplicate: - izolarea prTilor active; - bariere sau carcase. Utilizarea de obstacole care ar proteja numai mpotriva atingerilor directe ntmpltoare cu prTile active nu este admis dect n cazurile n care nu pot fi utilizate alte msuri de protecTie, si numai pentru o durat foarte scurt. Amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere nu este admis dect pentru linii aeriene care traverseaz santierul. ProtecTia n caz de defect (mpotriva atingerilor indirecte) Msura de protecTie prin ntreruperea automat a alimentrii 7.4.10. n instalaTiile de santier se vor utiliza de preferinT reTelele TT si TN-S. 7.4.11. n reTeaua TN-C se admite n partea fix a instalaTiei electrice si anume ntre alimentarea instalaTiei si ansamblul general de aparataj (AUS). 7.4.12. Se admite utilizarea reTelei IT dac este necesar s se evite ntreruperea la primul defect de punere la pmnt n special pentru o parte a instalaTiei, de exemplu alimentarea pompelor de evacuare a apei sau alimentarea ventilatoarelor de aerisire.
101

Aceast alimentare se va alege lund n considerare dezavantajele ei datorate condiTiilor impuse privind controlul permanent al izolaTiei n vederea detectrii rapide a primului defect. 7.4.13. Alimentarea cu tensiune redus, cnd tensiunea cea mai mare nu depseste 110 V tensiune alternativa ntre faze (65 V ntre faz si neutru legat la pmnt, n circuite trifazate, 55 V ntre faz si neutru legat la pmnt, n circuite monofazate), trebuie s ndeplineasc condiTiile pentru reTeaua TN n care: - punctul neutru al secundarului transformatorului sau generatorului trebuie legat la pmnt, si -prizele de curent nu trebuie s fie intersanjabile cu prizele de curent prevzute pentru alte tensiuni. Aceasta poate fi util n special acolo unde sunt prevzute condiTii severe de funcTionare sau de mediu si unde TFJP si TFJS nu sunt utilizabile. ProtecTia fr ntreruperea alimentrii 7.4.14. ProtecTia prin utilizarea echipamentelor de clasa II sau prin izolaTie echivalent se refer la construcTia echipamentelor si este recomandat pentru utilajele portabile. Aceste echipamente trebuie s aib protecTia mecanic IPX4 dac sunt utilizate n amplasamente n care sunt prezente frecvent picturi de ap. 7.4.15. Amplasamentele neconductoare nu sunt admise ca msur tehnic de protecTie. 7.4.16. Legturi echipotenTiale locale nelegate la pmnt nu sunt admise ca msur tehnic de protecTie. 7.4.17. Msura de protecTie prin separare electric a circuitelor este limitat la alimentarea unui singur receptor prin intermediul unui transformator si a unui cablu flexibil. 7.4.18. Msura de protecTie prin utilizarea tensiunii foarte joas TFJS si TFJP se aplic n special n cazurile cnd condiTiile de lucru sunt severe (exemplu n incinte electroconductoare de mici dimensiuni pentru alimentarea uneltelor portabile, pentru echipamentul de slefuire utilizat n mediu umed sau pentru nclzirea betonului). 7.4.19. La receptoarele mobile si portabile se aplic msurile recomandate n SR HD 60364-4-41, SR EN 60745 (pe prTi) si SR EN 61029 (pe prTi) cu urmtoarele precizri: utilajele portabile folosite n mediu sau procese umede (ex. masini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, masini de curTat parchetul etc.) se alimenteaz la o tensiune redus de protecTie de cel mult 24 V, conform prevederilor STAS 2612 si subcap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mari de 24 V n cazul n care se aplic msurile de protecTie separarea de protecTie sau izolaTie ntrit, conform recomandrilor din SR HD 60364-4-41 si prevederile din subcap.4.1. 7.4.20. ProtecTia mpotriva supracurenTilor este asigurat prin dispozitive de ntrerupere automat (disjunctoare sau microntreruptoare) montate n interiorul unui ansamblu AUS. 7.4.21. Toate circuitele trebuie s fie protejate mpotriva suprasarcinilor. Este permis ca circuitele care alimenteaz echipamente pentru ridicare comandate manual s nu fie protejate mpotriva suprasarcinilor. 7.4.22. Tablourile de distribuTie AUS trebuie echipate cu aparataj cu capacitate de rupere a curenTilor de scurtcircuit bazat pe curentul de scurtcircuit prezumat la sursa de alimentare. 7.4.23. Circuitele care alimenteaz prize de curent avnd curentul nominal pn la 32 A inclusiv si alte circuite care alimenteaz echipamentul electric portabil avnd curent nominal pn la 32 A inclusiv trebuie protejate prin una din urmtoarele metode: -dispozitive de curent diferenTial rezidual avnd curent nominal de funcTionare de maxim 30 mA; - tensiune foarte joas asigurat prin TFJS si TFJP; -separare electric, fiecare priz de curent si echipament electric portabil fiind alimentate printr-un transformator individual de separare sau prin nfsurri separate ale unui transformator de separare.
102

7.4.24. Pentru circuitele care alimenteaz prize de curent cu un curent nominal mai mare de 32 A trebuie utilizate dispozitive de curent diferenTial rezidual care au un curent diferenTial rezidual nominal de maxim 500 mA.

7.4.26. Echipamentul electric de pe santiere este supus la condiTii foarte severe si trebuie s poat suporta solicitrile respective. Echipamentul utilizat n instalaTiile de pe santiere trebuie ales si montat astfel nct s ndeplineasc urmtoarele condiTii: - flexibilitate, care permite utilizarea succesiv pe santiere diferite; - usurinTa reamplasrii componentelor; - montare, transport si depozitare usoare; - robusteTe; - securitate corespunztoare. 7.4.27. Accesul n funcTionare normal trebuie s fie prevzut astfel nct lucrrile s fie executate de persoane cu competenTe corespunztoare: - manevre simple, de ctre persoane obisnuite (BA1); - celelalte manevre, fr acces la prTile active, de ctre persoane instruite (BA4); - lucrri si manevre la prTile active, numai de ctre persoane calificate (BA5). 7.4.28. n instalaTiile de pe santiere se pot produce socuri mecanice importante (AG3). ProtecTia sistemelor de pozare este asigurat prin: - alegerea unor sisteme de pozare cu caracteristici mecanice corespunztoare; - amplasamente care protejeaz sistemele de pozare la socuri; - o protecTie mecanic suplimentar n pasajele pietonale sau ale vehiculelor. 7.4.29. n incinta santierelor, reTelele electrice de joas tensiune trebuie executate pe ct posibil n soluTia definitiv. Se recomand ca executarea reTelelor de joas tensiune s se fac n cabluri. Atunci cnd se utilizeaz cabluri flexibile se recomand ca acestea s fie de tipul celor recomandate de SR HD 22, iar cablurile rigide trebuie s aibe o rezistenT mecanic echivalent. n cazul n care nu se pot utiliza cabluri, reTelele de joas tensiune se vor executa aerian cu conductoare torsadate, respectndu-se prevederile din normativul PE106. Se va evita utilizarea conductoarelor neizolate n incinta santierelor cu excepTia celor pentru instalaTiile de ridicat si transportat si pentru instalaTiile de protecTie mpotriva socurilor electrice. 7.4.30. Toate echipamentele electrice utilizate trebuie s aibe gradul de protecTie minim IP44. 7.4.31. ReTeaua general a conductoarelor principale de legare la pmnt de protecTie se realizeaz buclat n toate cazurile n care acest lucru este posibil.
103

7.4.32. Prizele de pmnt si conductoarele de protecTie pentru legare la pmnt de pe santiere se execut cu prioritate utilizndu-se elementele metalice naturale existente (structura metalic a construcTiei, conductele metalice, armtura betonului etc) cu respectarea condiTiilor din subcap. 5.5. Receptoarele mai ndeprtate de cldirea a crei construcTie metalic este utilizat drept priz natural, trebuie legate la aceasta printr-un conductor de protecTie care nsoTeste reTeaua de alimentare, asigurndu-se astfel continuitatea reTelei generale a conductoarelor de protecTie de pe santier. 7.4.33. Carcasele si elementele de susTinere metalice ale echipamentelor electrice si toate conductoarele de protecTie locale se leag la reTeaua general de protecTie. Dac exist mai multe reTele generale de protecTie, acestea se leag ntre ele n cel puTin dou puncte diferite. 7.4.34. RezistenTa de dispersie a prizei de pmnt si rezistenTa conductoarelor de protecTie pn la receptor trebuie s fie de maximum 4 , respectndu-se condiTia de deconectare n caz de defect din subcap. 4.1. 7.4.35. ReTeaua general de protecTie care se execut ramificat, se leag la toate capetele de linie si la punctele de ramificaTie la cte o priz de pmnt fix de 10 . RezistenTa ansamblului trebuie s fie de maxim 4. Lungimea conductorului de protecTie ntre dou prize de pmnt fixe sau de la oricare dintre receptoarele eletrice pn la cea mai apropiat priz, se admite s fie de cel mult 200m, n cazul conductoarelor de cupru si de cel mult 150m n cazul celor din oTel. Dac aceste lungimi (sau distanTe) sunt mai mari, se intercaleaz prize de pmnt suplimentare astfel nct lungimile, respectiv distanTele specificate mai sus s fie respectate. 7.4.36. La santierele cu suprafaT redus de teren, unde spaTiul nu permite executarea de prize de pmnt concentrate de 4 pentru reTeaua de protecTie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul traseului reTelei, numrul lor alegndu-se astfel nct s se realizeze n ansamblu o rezistenT de maximum 4 . Pe santiere se admit si prize de pmnt complexe, constituite din electrozi verticali si orizontali. La priza de pmnt orizontal din apropierea liniei aeriene se leag un numr sufient de electrozi verticali astfel nct rezistenTa total maxim s fie de 4. Se admite ca o priz de pmnt orizontal ngropat n imediata apropiere a stlpilor liniei aeriene si care urmeaz traseul acesteia s fie utilizat pentru protecTie. n acest caz, la fiecare stlp se prevede o ramificaTie la care se leag bornele de protecTie ale utilajelor si cele ale tablourilor de distribuTie. 7.4.37. Alimentarea receptoarelor prin linii aeriene se face conform PE 106 . 7.4.38. ReTeaua conductelor de protecTie pe santiere se execut conform subcap. 5.5. 7.4.39. Conductoarele de protecTie pentru legarea la pmnt a echipamentelor supuse la deplasri frecvente sau vibraTii, trebuie s fie flexibile. 7.4.40. La utilajele alimentate prin cabluri flexibile din cupru ntr-o reTea TT, se admite utilizarea unui singur conductor de legare la pmnt cu condiTia utilizrii ca msur suplimentar a mijloacelor individuale de protecTie. 7.5. InstalaTii electrice pentru construcTii agroindustriale si agrozootehnice 7.5.1. PrescripTiile speciale din acest capitol se aplic instalaTiilor electrice fixe interioare si exterioare construcTiilor agroindustriale si agrozootehnice si la alte amplasamente care aparTin acestora si sunt n conformitate cu recomandrile din SR HD 60364 7 - 705.

104

ConstrucTiile agroindustriale si agrozootehnice cuprind : -grajduri pentru animale (bovine, porci, cai, oi, capre) si cldiri pentru psri, inclusiv anexele (de exemplu locurile unde se prepar si se depoziteaz hrana, spaTiile pentru masinile de muls, ncperile pentru depozitarea laptelui etc.); -hambare, antrepozite si depozite pentru fn, paie si nutreTuri, ngrsminte, cereale, cartofi, sfecl, zarzavaturi, fructe, plante ornamentale, carburanTi, sere; -cldiri n care se prepar produse agricole si horticole pentru comercializare (prin uscare, fierbere, presare, tiere, procesarea crnii etc.). LocuinTele si alte amplasamente care aparTin construcTiilor agroindustrale si agrozootehnice (birouri, spaTii comune, hangare, ateliere, garaje, magazine) sunt cldiri care sunt conectate din punct de vedere electric la acestea fie prin conductoarele de protecTie ale aceleiasi instalaTii sau prin prTi conductoare externe care pot s induc tensiuni electrice periculoase. n construcTiile agroindustriale si agrozootehnice poate fi realizat cresterea intensiv a animalelor. n acest caz este necesar utilizarea sistemelor automatizate pentru asigurarea vieTii, cum ar fi cele utilizate pentru ventilaTie, hrnire si aer condiTionat. 7.5.2. ProtecTia mpotriva socurilor electrice se realizeaz prin urmtoarele msuri: - ntreruperea/deconectarea automat a alimentrii; - utilizarea tensiunii foarte joas asigurat prin TFJS si TFJP; - utilizarea legturii echipotenTiale, ca msur de protecTie suplimentar. 7.5.2.1. Msuri de protecTie pentru ntreruperea/deconectarea automat a alimentrii. n circuite, indiferent de sistemul de legare la pmnt, trebuie prevzute urmtoarele dispozitive de ntrerupere/deconectare: - un DDR al crui curent diferenTial rezidual nominal In nu depseste 30 mA, n circuitele finale care alimenteaz prizele de curent al cror curent nominal nu depseste 32 A; - un DDR al crui curent diferenTial rezidual nominal In nu depseste 100 mA, n circuitele finale care alimenteaz prizele de curent al cror curent nominal este mai mare de 32 A; - un DDR al crui curent diferenTial rezidual nominal In nu depseste 300 mA, n toate celelalte circuite. n cazul n care este necesar asigurarea continuitTii funcTionrii se recomand ca DDR al crui curent diferenTial rezidual nominal I n nu depseste 300 mA, s fie de tip S sau cu temporizare. Aceast protecTie este util si pentru protecTia mpotriva incendiului. n cazul n care instalaTia electric este conectat la o reTea TN, conductorul neutru si conductorul de protecTie trebuie s fie separate n aval de originea instalaTiei. Aceast prevedere se aplic att locuinTelor si altor amplasamente care aparTin construcTiilor agroindustriale si agrozootehnice. 7.5.2.2. Msura de protecTie prin utilizarea tensiunii foarte joas asigurat prin TFJS si TFJP. n cazul n care se aplic msura de protecTie prin TFJS sau TFJP, indiferent de tensiunea nominal, protecTia de baz (protecTia mpotriva atingerilor directe) trebuie asigurat prin urmtoarele msuri: - bariere sau carcase care asigur un grad de protecTie cel puTin IP XXB sau IP2X, sau - izolaTia care s Tin la o tensiune alternativ de ncercare de 500 V valoare efectiv, timp de 1 minut. 7.5.2.3. ProtecTia suplimentar prin utilizarea legturii echipotenTiale n amplasamentele prevzute pentru adpostirea animalelor toate prTile conductoare accesibile si prTile conductoare externe instalaTiei care pot fi atinse de animale trebuie conectate printr-o legtur echipotenTial suplimentar. Acolo unde se afl un grtar metalic n pardoseal/podea acesta trebuie inclus n legtura echipotenTial a spaTiului respectiv (a se vedea figurile 7.5.1 ...7.5.4). Din aceast legtur trebuie s fac parte si prTile conductoare externe instalaTiei care se afl n/pe podea (armtura betonului sau armtura bazinului pentru colectarea blegarului), precum si pardoseala
105

din elemente prefabricate din beton (fig. 7.5.3). Legtura echipotenTial, ct si grtarele metalice (dac exist) trebuie s fie protejate durabil la coroziune si solicitri mecanice. 7.5.3. ProtecTia mpotriva efectelor termice ProtecTia mpotriva efectelor termice se realizeaz, n principal, prin msuri de protecTie mpotriva incendiului. Aparatele electrice de nclzire utilizate pentru cldirile n care are loc reproducerea si cresterea intensiv a animalelor trebuie s corespund recomandrilor din SR CEI 60335 2 71 si trebuie fixate ntr-o poziTie corespunztoare pentru a evita riscul de arsuri pentru animale si riscul apariTiei unui incendiu prin aprinderea materialelor combustibile. Aparatele de nclzire prin radiaTii trebuie instalate la o distanT de cel puTin 0,5 m de animale si de materialele combustibile, n afar de cazul n care furnizorul acestora a indicat n instrucTiunile de utilizare o distanT mai mare. Pentru protecTia mpotriva incendiului trebuie instalate dispozitive DDR cu curent diferenTial rezidual nominal care nu depseste 300 mA. DDR trebuie s ntrerup toate conductoarele active. n amplasamentele care prezint risc de incendiu, conductoarele circuitelor alimentate de la o surs de tensiune foarte joas trebuie protejate pentru bariere sau mantale (carcase, tuburi) care s asigure un grad de protecTie IPXXD sau IP4X, sau n plus faT de izolaTia lor de baz printr-o manta (carcas) din material electroizolant (de exemplu, cablurile tip HO7RN-F sau similare, pentru utilizare n exterior, sunt corespunztoare pentru aceast condiTie). 7.5.4. ProtecTia mpotriva supratensiunilor si a perturbaTiilor electromagnetice. Atunci cnd se utilizeaz echipamente electronice se recomand s se prevad msuri de protecTie mpotriva trsnetului conform cap.6 si mpotriva supratensiunilor conform subcap.4.4. 7.5.5. Alegerea si montarea echipamentelor 7.5.5.1. Reguli generale privind condiTiile de funcTionare, influenTe externe, accesibilitate, identificare. n construcTiile agroindustriale si agrozootehnice echipamentele electrice trebuie s aibe gradul de protecTie minim IP44, atunci cnd se utilizeaz n condiTii normale. n cazul n care nu este disponibil un echipament cu gradul de protecTie minim IP44, acesta poate fi amplasat ntr-o carcas care s asigure gradul de protecTie IP44. Prizele de curent electric nu trebuie instalate pe materiale combustibile. Acolo unde condiTiile de influenTe externe sunt superioare condiTiilor AD4, AE3 si/sau AG1, prizele trebuie prevzute cu protecTie corespunztoare. ProtecTia mecanic poate fi asigurat si prin utilizarea de carcase suplimentare sau prin instalare n nise prevzute n construcTia cldirii. Aceste prescripTii nu se aplic pentru locuinTe, birouri, magazine si pentru locuri/spaTii n care condiTiile de influenTe externe sunt asemntoare si aparTin construcTiilor agrondustriale si agrozootehnice. n prezenTa substanTelor corozive (de exemplu, n depozitele de lapte sau n grajduri), echipamentele electrice trebuie protejate n mod corespunztor. n general, echipamentul electric nu trebuie s fie accesibil pentru animale. n particular, echipamentul electric accesibil pentru animale, cum ar fi cel din utilajele pentru hrnire sau din bazinele pentru adpare, trebuie s fie construite n mod adecvat si instalate astfel nct s fie evitat deteriorarea de ctre animale, ct si s fie redus la minim riscul de rnire a animalelor. La terminarea lucrrilor si punerea n funcTiune trebuie predat utilizatorului instalaTiei urmtoarea documentaTie: - planul detaliat al amplasrii echipamentelor electrice; - traseele tuturor cablurilor de distribuTie; - schema monofilar de distribuTie; - schema legturilor de echipotenTializare.

106

7.5.5.2. Sisteme de pozare n amplasamentele accesibile animalelor si n care animalele sunt nchise sistemele de pozare trebuie s fie inaccesibile animalelor si s fie protejate corespunztor mpotriva deteriorrilor mecanice. Conductoarele liniilor electrice aeriene trebuie s fie izolate. ReTelele electrice exterioare aferente construcTiilor agroindustriale si agrozootehnice, unde vehiculele si masinile agricole mobile fac manevre, trebuie realizate cu cabluri pozate astfel: -n pmnt, la o adncime de 0,6 m, cu o protecTie mecanic suplimentar. Tuburile de protecTie suplimentar trebuie s reziste la comprimarea cu o forT de 450 N si la impact n conformitate cu recomandrile din SR EN 50086-2-4/A1; - n pmnt arabil sau cultivat, la o adncime de cel puTin 1 m; - suspendat, la o nlTime de cel puTin 6 m. Se prefer instalarea cablurilor n pmnt. Cablurile care alimenteaz tablourile de distribuTie trebuie s fie protejate mporiva deteriorrilor mecanice, de exemplu, prin ngroparea n pmnt sau prin instalarea n jgheaburi sau tuburi prefabricate, separate ferm. Aceste prescripTii trebuie s se aplice si la locuinTele si la alte spaTii care aparTin construcTiilor agroindustriale si agrozootehnice. O atenTie deosebit se va acorda protecTiei la roztoare. Pentru amplasamentele unde sunt Tinute animalele, condiTiile de influenTe externe trebuie clasificate AF4, iar tuburile trebuie s fie protejate mpotriva coroziunii corespunztor cel puTin clasei 2 (medie) pentru utilizare n interior si clasei 4 (ridicat) pentru utilizare n exterior, conform cu recomandrile din SR EN 61386-21. Pentru amplasamentele unde sistemele de pozare pot fi expuse la impact si la socuri mecanice din cauza vehiculelor si masinilor agricole n deplasare, condiTiile de influenTe externe trebuie trebuie s fie clasificate AG3: -tuburile trebuie s aib un grad de protecTie la comprimare corespunztor cel puTin clasei 4 (ridicat) conform SR EN 61386 21; - sistemele de tuburi si jgheaburi pentru cabluri trebuie s aib un grad de protecTie mpotiva socurilor considerat ca "ridicat" conform recomandrilor din SR EN 50085. 7.5.5.3. Separare, comutare/ntrerupere si comand InstalaTia electric a fiecrei cldiri sau a unei prTi dintr-o cldire trebuie s fie separat printr-un singur dispozitiv de separare conform subcap 5.3.4. Dispozitivele de separare se prevd pentru toate conductoarele active si conductorul neutru, chiar si pentru circuitele care se utilizeaz ocazional, de exemplu, n timpul recoltrilor. Dispozitivele de separare si comutaTie, ct si dispozitivele de oprire de urgenT sau de comutaTie de urgenT nu trebuie montate n locuri accesibile animalelor sau n nicio poziTie n care poate fi mpiedicat accesul la ele de ctre animale, fr s provoace panic n rndul animalelor. 7.5.5.4. Conductoare de echipotenTializare de protecTie suplimentar Conductoarele de echipotenTializare de protecTie suplimentar trebuie s fie protejate mpotriva deteriorrilor mecanice si coroziunii si trebuie s fie alese astfel nct s se evite efectele electrolitice. De exemplu, pot fi utilizate urmtoarele materiale: - benzi din oTel galvanizat la cald cu dimensiunile 30 mm x 3 mm; - tije rotunde din oTel galvanizat la cald cu diametrul de cel puTin 8 mm; - conductoare din cupru cu secTiunea minim de 4 mm2. Pot fi utilizate si alte materiale corespunztoare. 7.5.5.5. Alte echipamente Prizele de curent utilizate n construcTile agroindustriale si agrozotehnice trebuie s fie conforme cu recomandrile din: - SR EN 60309-1, sau - SR EN 60309-2, dac este necesar interschimbabilitatea, sau - cnd curentul nominal nu depseste 20 A.
107

Corpuri de iluminat si instalaTii de iluminat Corpurile de iluminat trebuie s fie conforme cu standardul de prTi SR EN 60598-2 si trebuie alese n funcTie de gradul de protecTie si de temperatura suprafeTei Tinnd seama de condiTiile de mediu ambiant si de locurile de instalare (de exemplu, IP54, cu marcarea adecvant pentru temperatur F pentru montare pe material combustibil). n zonele n care exist risc de incendiu, ct si pericol de aprindere a depunerilor de praf trebuie utilizate numai corpuri de iluminat cu marcarea D conform SR EN 60598-2-24 si corpuri de iluminat cu temperatura suprafeTei limitat. Trebuie instalate numai corpuri de iluminat care sunt marcate cu D si care corespund gradului de protecTie IP54. Corpurile de iluminat trebuie montate n zonele unde exist o distanT suficient de mare faT de materialele combustibile, lund n considerare depozitarea mrfurilor si alte procese de lucru periculoase. DistanTele de securitate si temperaturile suprafeTei corpului de iluminat sunt precizate n instrucTiunile de montaj ale fabricantului si n subcap. 4.2. PoziTiile ntreruptorului (aprins/stins) corpurilor de iluminat instalate n zonele de depozitare a paielor sau fnului sau n zone similare, trebuie s fie usor de identificat. Serviciile de securitate trebuie instalate numai dac sunt cerute de proprietarul instalaTiei sau de autoritTi. Sistemele de automatizare necesare vieTii pentru cresterea intensiv a animalelor trebuie s Tin seama de urmtoarele prescripTii: a) cnd nu este asigurat alimentarea cu hran, ap, aer si alimentarea instalaTiei de iluminat pentru animale, n caz de defect n alimentarea cu energie electric, trebuie prevzut o surs sigur de alimentare alternativ sau de rezerv sau de siguranT; trebuie prevzute circuite separate numai pentru alimentarea echipamentelor de ventilaTie si de iluminat; b) trebuie asigurat selectivitatea protecTiei circuitelor principale de alimentare a sistemului de ventilaTie pentru supracurent si/sau scurtcircuit monofazat; c) dac ntr-o instalaTie este necesar s funcTioneze o ventilaTie electric trebuie asigurat una din urmtoarele condiTii: -o surs de rezerv pentru ntregul sistem de ventilaTie, care s fie verificat periodic n conformitate cu instrucTiunile fabricantului; -supravegherea temperaturii si tensiunii de alimentare si dispozitive care s transmit semnale optice si acustice care pot fi sesizate de utilizator si care trebuie s funcTioneze si n cazul ntreruperii alimentrii normale. Aparatele electrice de nclzire trebuie s fie prevzute cu indicarea optic a poziTiei de funcTionare.

108

109

110

111

228

112

7.6. InstalaTii electrice pentru incinte electroconductoare nguste 7.6.1. PrescripTiile particulare din acest capitol sunt n conformitate cu recomandrile din SR HD 60364-7-706:2007 si se aplic echipamentelor fixe din amplasamente electroconductoare,n care deplasarea persoanelor este restricTionat de amplasament si alimentrile pentru echipamente mobile utilizate n aceste amplasamente. Un amplasament conductor ngust este compus n principal din prTi nconjurtoare metalice sau alte materiale electroconductoare, n care este posibil ca o persoan s vin n contact cu o porTiune mare a corpului cu prTile metalice sau alte prTi conductoare nconjurtoare si unde posibilitatea ntreruperii acestui contact electric este limitat. PrescripTiile nu se aplic amplasamentului care permite libertatea de miscare a unei persoane n timpul lucrului, de a intra si de a iesi din amplasament fr dificultate fizic. 7.6.2. n amplasamente electroconductoare nguste se aplic urmtoarele msuri de protecTie mpotriva socului electric pentru circuite care alimenteaz echipamentele de utilizare curent: a) pentru alimentarea dispozitivelor manuale si echipamentului portabil: - TFJS sau - separarea electric numai la un singur element al echipamentului conectat la nfsurarea secundar a transformatorului de separare; b) pentu alimentarea lmpilor portabile: - TFJS; c) pentru alimentarea echipamentului fix: - ntrerupere automat a alimentrii cu legtur de echipotenTializare suplimentar care trebuie s conecteze prTile conductoare accesibile ale echipamentului fix si prTile electroconductoare ale amplasamentului, sau - TFJS, sau - TFJP, unde legtura de echipotenTializare trebuie prevzut ntre toate prTile conductoare accesibile, toate prTile conductoare strine din interiorul amplasamentului conductor ngust si legarea sistemului TFJP la pmnt, sau - separarea electric privind un element al echipamentului conectat la nfsurarea secundar a transformatorului de separare, sau - utilizarea echipamentului clas II sau a echipamentului care are o izolaTie echivalent, numai dac circuitele de alimentare sunt prevzute cu dispozitive de curent diferenTial rezidual avnd un curent diferenTial rezidual nominal de funcTionare care nu depseste 30 mA. 7.6.3. Dac unele echipamente (ex. aparatura de masurare si de control) trebuie legate la pmnt, este necesar s se prevad o legtur de echipotenTializare ntre toate prTile conductoare accesibile, prTile conductoare strine din interiorul amplasamentului conductor ngust si legtura la pmnt funcTional. 7.6.4. Sursa de separare (de protecTie) trebuie situat n afara amplasamentului conductor ngust cu restricTie n deplasare, n afara cazului cnd sursele sunt parte a instalaTiei fixe n interiorul incintei electroconductoare nguste, asa cum este prevzut n art. 7.6.2.c. 7.7. InstalaTii electrice pentru campinguri 7.7.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt n conformitate cu recomandrile din SR HD 384-7708 S2 si se aplic acelei porTiuni din instalaTia electric din camping care asigur facilitTi pentru alimentarea vehiculelor de agrement locuibile (inclusiv rulote) sau corturi. Ele nu se aplic instalaTiilor electrice din interiorul vehiculului de agrement locuibil sau unitTi mobile sau transportabile. 7.7.2. Se definesc urmtoarele noTiuni legate de aceste instalaTii: -vehicul de agrement: unitatea de locuit pentru a fi ocupat temporar sau sezonier care poate ndeplini prescripTii pentru construcTia si utilizarea vehiculelor rutiere; -amplasament pentru rulot: loc de pe sol destinat s fie ocupat de vehiculul de agrement pentru locuit sau de cort;

113

-camping: suprafaT de teren pe care sunt dispuse dou sau mai multe amplasamente pentru rulote; -punct de alimentare electric a rulotei: echipament cu reTea de alimentare electric prevzut cu mijloace de conectare si deconectare a cablurilor de alimentare la vehiculele de locuit sau corturi. 7.7.3. Tensiunea nominal a instalaTiei pentru alimentarea vehiculelor de agrement locuibile trebuie s fie maxim 230 V tensiune alternativ monofazat sau 400 V trifazat. 7.7.4. n cazul n care instalaTia este alimentat printr-o reTea TN, se va utiliza numai sistemul TN-S. 7.7.5. ProtecTia mpotriva socurilor electrice n funcTionare normal nu se va realiza prin bariere si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere. 7.7.6. Msurile tehnice mpotriva socurilor electrice n caz de defect (atingere indirect) amplasamente neconductoare si legtur de echipotenTializare nelegat la pmnt nu sunt admise. 7.7.7. Echipamentul electric instalat n afara campingurilor trebuie s corespund la cel puTin una din urmtoarele influenTe externe: - prezenTa apei: AD4 (stropi), IPX4 conform SR EN 60529; - prezenTa corpurilor strine: AE2 (obiecte mici), IP3X conform recomandrilor din SR EN 60529; -solicitri mecanice (severitate ridicat, socuri): AG3 (mari), IK08 conform recomandrilor din SR EN 62262. 7.7.8. Echipamentul electric la punctul de alimentare electric a rulotei se alimenteaz prin circuite de distribuTie subterane sau aeriene. Circuitele de distribuTie subterane sunt preferate. Cablurile subterane trebuie ngropate la o adncime de minim 0,6 m, exceptnd cazul cnd este prevzut o protecTie mecanic suplimentar, si trebuie s fie amplasat n afara amplasamentului rulotei sau n afara suprafeTei unde se pot monta stlpii cortului sau piesele de ancorare. Circuitele de distribuTie aeriene se vor realiza cu conductoare izolate. Stlpii si alte suporturi pentru cabluri aeriene trebuie amplasaTi sau protejaTi pentru a nu mpiedica miscrile previzibile ale vehiculelor. Conductoarele (cablurile) aeriene se vor monta la o nlTime mai mare de 6 m deasupra solului, pe suprafeTele unde se deplaseaz vehiculul si de 3,5 m pe toate celelalte suprafeTe. 7.7.9. Punctul de alimentare electric al rulotei trebuie amplasat n vecintatea amplasamentului rulotei si la mai puTin de 20 m de echipamentul de conectare al vehiculului de agremet locuibil sau cort (cnd este pe amplasament). Pe un circuit de alimentare nu se vor grupa mai mult de 4 prize. 7.7.10. Fiecare priz si carcasa ei care face parte din punctul de alimentare al rulotei trebuie s corespund cu SR EN 60309-2 si s aibe grad de proteTie IP44 conform SR EN 60529. Soclurile prizelor trebuie amplasate la o nlTime cuprins ntre 0,5 m si 1,5 m de la sol; n cazuri speciale de zone cu riscuri de inundaTie sau cderi masive de zpad nlTimea maxim poate depsi 1,5 m. Curentul nominal al prizei trebuie s fie maxim 16 A. Pentru fiecare punct de conexiune (rulot) trebuie prevzut cel puTin o priz. Fiecare priz trebuie prevzut cu protecTie la supracurent. Fiecare priz trebuie prevzut individual cu un dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual cu curent nominal de cel mult 30 mA.

114

7.8. InstalaTii electrice pentru porturi mici si ambarcaTiuni de agrement 7.8.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt n conformitate cu recomandrile din SR CEI 603647-709 si se aplic la: -instalaTiile electrice ale porturilor mici necesare pentru alimentarea cu energie electric a ambarcaTiunilor de agrement acostate la chei, si -instalaTia electric de pe ambarcaTiunile de agrement alimentate cu energie electric numai de la o surs situat pe chei. Trebuie avut n vedere c aceste instalaTii se caracterizeaz prin riscul de coroziune si riscuri crescute de socuri electrice datorate atingerilor directe si indirecte. 7.8.2. Se definesc urmtoarele noTiuni legate exclusiv de aceste amplasamente: -ambarcaTiune de agrement: orice ambarcaTiune, vas, iaht, cas plutitoare sau alt unitate plutitoare cu motor utilizat exclusiv pentru sporturi si agrement; -porturi mici: orice chei, debarcader, dan, ponton plutitor fixat corespunztor pentru ancorare sau legare la chei a cel puTin unei ambarcaTiuni de agrement. 7.8.3. Tensiunea nominal de alimentare a instalaTiilor ambarcaTiunilor de agrement trebuie s fie maxim 230V, 50Hz, monofazat. 7.8.4. Echipamentele electrice instalate pe si sub puntea ambarcaTiunilor de agrement trebuie s aibe gradul de protecTie IP55, conform SR EN 60529, n afara cazului cnd este asigurat o protecTie echivalent prin alte mijloace. 7.8.5. Pentru protecTia de baz (mpotriva atingerilor directe) nu se admite utilizarea de bariere sau amplasare n afara zonei de accesibilitate la atingere. 7.8.6. n cazul utilizrii reTelei TN, se va utiliza numai sistemul TN-S. Pentru protecTia n caz de defect (mpotriva atingerilor indirecte) trebuie utilizat ca msur suplimentar protecTia la curent rezidual, cu excepTia cazului n care se utilizeaz un transformator de separare montat la chei (fig. 7.8.1). Nu se admite msura tehnic de protecTie prin amplasamente neconductoare. 7.8.7. PrTile conductoare accesibile ale ambarcaTiunii de agrement care pot ajunge la potenTialul pmntului sau la tensiunea de defect, trebuie conectate ntre ele printr-o legtur de echipotenTializare, conectat la un conductor de protecTie. Conductorul de protecTie trebuie s fie din cupru, flexibil, cu secTiunea minim de 4mm2. Prevederea nu se aplic n cazul prezentat n figura 7.8.4. 7.8.8. Msura de protecTie prin separare electric se va realiza cu transformatoare de separare conform recomandrilor din SR EN 61558-2-4 si SR HD 60364-4-41. Se prezint 3 tipuri de protecTie prin separare electric: a) alimentare prin transformator de separare montat la chei (fig. 7.8.2.). Nu se va realiza nici o conexiune ntre legtura de echipotenTializare a ambarcaTiunii de agrement si conductorul de protecTie al cheiului. La o born a unei nfsurri secundare a transformatorului de separare se va conecta numai o ambarcaTiune de agrement. Urmtoarele elemente trebuie conectate la un conductor al legturii de echipotenTializare care, la rndul ei, trebuie conectat la o born a unei nfsurri secundare a unui transformator de separare: -prTile metalice ale ambarcaTiunii de agrement n contact electric cu apa; dac tipul de construcTie nu asigur continuitatea, este necesar ca aceast legtur s se realizeze n mai multe puncte; - contactele de protecTie ale tuturor prizelor de curent; - masele echipamentelor electrice.
115

b) alimentare de la chei prin transformator de separare montat la bordul ambarcaTiunii de agrement (fig. 7.8.3). 0Nu trebuie realizat nicio conexiune ntre legtura de echipotenTializare a ambarcaTiunii de agrement si conductorul de protecTie al cheiului. n cazul n care nfsurarea secundar a transformatorului de separare trebuie conectat la prTile metalice ale ambarcaTiunii de agrement, urmtoarele prTi metalice trebuie conectate efectiv la un conductor al legturii de echipotenTializare, care la rndul ei trebuie conectat la o born a nfsurrii secundare a transformatorului de separare: - contactele de protecTie ale tuturor prizelor de curent; - masele echipamentelor electrice ale ambarcaTiunii de agrement; - prTile metalice n contact electric cu apa din jurul ambarcaTiunii. c) alimentarea de la chei prin transformator de separare nelegat la pmnt montat la bordul ambarcaTiunii (fig. 7.8.4.). Dac nfsurarea secundar a transformatorului de separare nu este conectat la prTile metalice ale ambarcaTiunii, la o singur nfsurare secundar a transformatorului se va conecta o singur priz de curent sau un singur aparat. 7.8.9. Sisteme de pozare pentru porturile mici Pentru porturile mici sunt permise urmtoarele sisteme de cabluri: - cabluri cu conductoare de cupru, cu izolaTie si manta termoplastic sau elastomeric, pozat n tuburi flexibile metalice sau n Tevi galvanizate cu rezistenT medie sau ridicat; - cabluri cu izolaTie mineral si manta de PVC; - cabluri armate, cu manta din material termoplastic sau elastomeri. 7.8.10. Pentru instalaTii flotante sau pe structurile cheiului din porturile mici sunt interzise urmtoarele sisteme de pozare pentru instalaTii electrice: - linii aeriene; - cabluri care pot prezenta risc de rupere; - cabluri cu conductoare din aluminiu. 7.8.11. Tuburile de protecTie trebuie prevzute cu fante sau guri pentru evacuarea umiditTii. 7.8.12. Fiecare circuit electric trebuie s aibe un conductror de protecTie. Face excepTie sistemul din fig. 7.8.4 . 7.8.13. Cablurile trebuie instalate astfel nct miscrile ambarcaTiunii s nu poat produce deteriorri mecanice. Cablurile trebuie instalate astfel pentru a se evita: - deplasrile datorate miscrilor ambarcaTiunii; - deteriorrile prin frecri, tensionri sau striviri; - expunerile la temperaturi ambiante neadmise. Cu excepTia cazului n care cablurile sunt instalate n elemente de protecTie (tuburi din plastic, conducte, goluri din construcTie) ele trebuie s fie fixate prin coliere sau cleme necorozive la intervale de cca. 30 cm. Acestea trebuie pozate la distanTa de securitate faT de rezervoarele de combustibil, Tevile de evacuare a gazelor de esapament si de sursele de cldur. 7.8.14. Trebuie utilizate urmtoarele tipuri de cabluri cu conductoare din cupru, cu secTiune minim de 1,5mm2: - cabluri flexibile, cu un singur conductor (SR HD 22) montate n tuburi nemetalice; - cabluri rigide cu toroane, cu minim 7 toroane (SR HD 21), montate n tuburi nemetalice; - cabluri flexibile, cu manta obisnuit de policloropren (SR HD 22) sau similare. Tuburile de protecTie trebuie s corespund cu SR EN 61386. Nu trebuie utilizate tuburi din polietilen pliabil.
116

7.8.15. ndirile cablurilor trebuie realizate prin mansoane etanse, utiliznd borne, mbinare cu suruburi sau conexiuni sertizate. La mbinrile cu suruburi acestea trebuie s se autoblocheze. Conexiunile cablurilor trebuie amplasate n cutii care asigur o protecTie adecvat. Capacele cutiilor trebuie s fie nlturate cu ajutorul unor scule speciale. 7.8.16. Nu trebuie s existe conexiuni pe zonele unde cablurile sunt inaccesibile. 7.8.17. Mansoanele cablurilor la trecerile prin punte si prin pereTii etansi de compartimentare trebuie s aibe o construcTie care s asigure etanseitate la ap (IP 55). Aparataj 7.8.18. Tablourile de distribuTie care alimenteaz porturile mici pentru ambarcaTiuni de agrement trebuie dispuse n imediata apropiere a danelor. 7.8.19. Tablourile situate la exterior trebuie s aibe un grad de protecTie IP44 conform SR EN 60529. Carcasele trebuie s fie protejate la coroziune si mpotriva deteriorrilor mecanice. Tablourile electrice si prizele asociate montate pe instalaTii flotante sau pe debarcader trebuie fixate le cel puTin 1m deasupra pasarelei. Aceast nlTime poate fi redus la 0,3m dac sunt luate msuri suplimentare de protecTie mpotriva jeturilor de ap. 7.8.20. Tablourile de distribuTie care alimenteaz porturile mici trebuie s conTin, pentru fiecare punct de acostare, cte o priz de curent. Prizele de curent trebuie s corespund SR EN 60309-2, s fie conectate la conductorul de protecTie si s aibe urmtoarele caracteristici tehnice: - Tensiune nominal : 250V - Curent nominal : 16A - PoziTie orar :6h - Numr de poli : 2P +PE - Grad de protecTie : IP44 si IK08 7.8.21. ntr-o carcas pot fi grupate cel mult 6 prize de curent. Prizele de curent sau grupurile de prize destinate utilizrii pe aceeasi pasarel sau pe acelasi debarcader trebuie alimentate de pe aceeasi faz, dac nu sunt alimentate printr-un transformator de separare. 7.8.22. Fiecare grup de prize de curent trebuie prevzute cu un dispozitiv de curent diferenTial rezidual cu un curent nominal de maxim 30 mA (fig. 7.8.1) sau fiecare priz trebuie protejat printr-un transformator de separare (fig. 7.8.2) sau printr-o combinaTie de dispozitive diferenTiale reziduale si transformator de separare (fig. 7.8.3 si 7.8.4). 7.8.23. Fiecare priz de curent trebuie prevzut cu un dispozitiv individual mpotriva supracurenTilor, avnd un curent nominal cel mult egal cu 16A. n funcTie de caracteristicile alimentrii, poate fi prevzut o protecTie bipolar ( a se vedea subcap.4.3). Conectarea ambarcaTiunii de agrement 7.8.24. Dispozitivul de conectare a ambarcaTiunii de agrement se compune din: a) o fis 2P + PE cu caracteristicile de la art. 7.8.20; b) un cablu flexibil cu 3 conductoare, tip 245 din SR EN 60065 sau echivalent, conectat permanent la ambarcaTiunea de agrement sau prin intermediul unui conector cu caracteristicile de la art. 7.8.20. Lungimea cablului nu va depsi 25 m si nu va avea conexiuni intermediare pe lungimea sa (va fi dintr-o bucat).
117

7.8.25. Cnd conectarea ambarcaTiunii este realizat prin intermediul unei cutii de conexiuni si a unui conector, acestea trebuie fixate ntr-un punct usor accesibil, unde nu pot fi deteriorate prin miscrile ambarcaTiunii, frecrile prin atingerea de cablurile ancorei, prin atingerea de parme, prin strivire sau frecare de orice alt parte mobil. 7.8.26. Circuitele tabloului ambarcaTiunii trebuie s ndeplineasc condiTiile din art. 7.8.18 ...7.8.25. Tablourile de distribuTie ale ambarcaTiunii trebuie s fie usor accesibile. Carcasele tablourilor trebuie s fie executate din metal sau alte materiale rezistente la foc. (vezi SR EN 60695-2-11). 7.8.27. Toate circuitele trebuie protejate prin dispozitive de protecTie la supracurenTi prin siguranTe fuzibile sau disjunctoare. 7.8.28. AmbarcaTiunea de agrement trebuie prevzut cu un ntreruptor general, usor accesibil, pentru izolarea tuturor circuitelor. Dac exist un singur circuit, dispozitivul de protecTie la supracurenTi va realiza separarea.

Fig. 7.8.1. Conectarea direct la reTeaua de alimentare cu dispozitiv de protecTie de curent diferenTial rezidual Transformator de separare n carcas II

Fig. 7.8.2. Transformatoare de separare la chei. Conectare la reTeaua de alimentare printr-un transformator de separare (coc si prTi metalice legate)

118

Fig. 7.8.3. Transformatoare de separare la bord. Conectare la reTeaua de alimentare cu dispozitiv de protecTie de curent diferenTial rezidual printr-un transformator de separare (coc si prTi metalice legate) Transformator de separare n carcas II

Fig. 7.8.4. Conexiune la reTeaua de alimentare cu dispozitiv de protecTie de curent diferenTial rezidual prin transformator de separare la bord, fr echipotenTializare O singur priz de curent sau un singur aparat pe infsurarea de iesire (a se vedea 7.8.8.c) 7.9. InstalaTii electrice n amplasamente pentru utilizri medicale 7.9.1. Domeniul de aplicare Prevederile particulare din acest capitol sunt aplicabile instalaTiilor electrice din amplasamente pentru utilizri medicale n scopul asigurrii securitTii pacienTilor si personalului medical. Aceste prevederi se refer n general la spitale, clinici private, cabinete medicale si dentare, centre de ngrijire a sntTii si cabinete medicale pentru consultaTii la locul de munc. Prevederile sunt conforme cu recomandrile din SR CEI 60364-7-710. 7.9.2. Pentru corecta aplicare a acestor prevederi se definesc urmtoarele noTiuni: amplasamente pentru utilizri medicale: amplasamente prevzute pentru scopuri de diagnostic, tratamente, inclusiv cele cosmetice, supraveghere si ngrijiri pacienTi; pacient: persoan sau animal n viaT supuse unei examinri sau unui tratament medical sau dentar;

119

echipament electric medical: echipament electric dotat cu cel mult un mijloc de conectare la reTeaua de alimentare, utilizat pentru: - diagnostic; - tratament; - supravegherea pacientului sub control medical; - stabilirea unui contact fizic sau electric cu pacientul; - transferul de energie sau detectarea acestuia spre sau dinspre pacient; parte aplicat: parte a echipamentului electric medical care, n utilizarea normal: - vine n mod necesar, n contact fizic cu pacientul pentru ndeplinirea funcTiei sale, sau - poate fi adus n contact cu pacientul, sau - necesit s fie atins de pacient; amplasamentele medicale se clasific din punctul de vedere al socurilor electrice astfel (tabelul 7.1): -grupa 0: amplasament cu utilizare medical n care nu este utilizat nici o parte aplicat; -grupa 1: amplasament cu utilizare medical n care prTile aplicate sunt utilizate n exterior sau prin intervenTie asupra tuturor prTilor corpului, cu excepTia cazurilor din grupa 2; -grupa 2: amplasament pentru utilizare medical n care prTile aplicate sunt destinate a fi utilizate n aplicaTii cum ar fi proceduri intracardiace, cmpuri operatorii si tratamente vitale n care ntreruperea alimentrii pune n pericol viaTa; sistem electromedical: asocierea mai multor aparate care nu sunt electromedicale, care au o funcTie specific si sunt interconectate printr-un cuplor sau la o priz multipl mobil; mediul pacientului: orice volum n care poate s se produc contactul intenTionat sau neintenTionat ntre pacient si prTile unui sistem electric medical sau ntre pacient si alte persoane care ating prTile acestui sistem; reTea IT medical: reTea care prezint prevederi speciale pentru aplicaTii medicale. 7.9.3 . Clasificarea amplasamentelor pentru utilizare medical trebuie s se fac n acord cu personalul medical, organizaTia de s ntate interesat sau organizaTia responsabil de securitatea si s ntatea muncii. n scopul determin rii clasific rii unui amplasament pentu utiliz ri medicale este necesar ca personalul medical s indice procedurile medicale care trebuie utilizate n acest amplasament.

120

ProtecTia mpotriva socurilor electrice 7.9.4. Utilizarea reTelei TN C este interzis n amplasamente pentru utilizare medical si n construcTii pentru utilizri medicale n aval de tabloul principal. 7.9.5. Pentru amplasamente pentru utilizri medicale din grupele 1 si 2, tensiunile nominale ale echipamentelorTFJS si/sau TFJP trebuie s fie limitate la 25 V n tensiune alternativ sau 60V n tensiune continu filtrat. 7.9.6. ProtecTia de baz (mpotriva atingerilor directe) se asigur prin izolarea prTilor active si prin bariere sau carcase conform subcap. 4.1. 7.9.7. n amplasamente pentru utilizri medicale din grupa 2 masele echipamentelor trebuie conectate printr-o legtur de echipotenTializare. 7.9.8. ProtecTia de baz (mpotriva atingerilor directe) prin obstacole si prin amplasamente n afara zonei de accesibilitate la atingere nu este admis. 7.9.9. ProtecTia la defect (mpotriva atingerilor indirecte) se realizeaz prin ntreruperea automat a
121

alimentrii. 7.9.10. n amplasamentele pentru utilizri medicale pentru grupele 1 si 2 se aplic regulile: - n reTelele IT, TN si TT tensiunea convenTional de atingere UL nu trebuie s depseasc 25 V (UL d 25 V); - timpii de deconectare la apariTia unui defect n reTelele TN si TT sunt cei din tabelul 4.1. -timpii de deconectare la apariTia celui de al doilea defect n reTeaua IT sunt identici cu cei pentru reTeaua TN din tabelul 4.1. 7.9.11. Pentru reTeaua TN, circuitele terminale din amplasamentele din grupa 1, care au un curent nominal pn la 32 A trebuie prevzute cu dispozitive diferenTiale de curent diferenTial rezidual nominal de maximum 30 mA (protecTie suplimentar). 7.9.12. Pentru reTeaua TN, n amplasamentele din grupa 2, protecTia prin ntreruperea automat a alimentrii prin dispozitive de protecTie de curent diferenTial rezidual cu un curent mai mic de 30 mA trebuie utilizat pentru urmtoarele circuite: - circuitele de alimentare a meselor de operaTie; - circuitele pentru aparate cu radiaTii X; - circuitele pentru echipamente, cu o putere nominal mai mare de 5 kVA; - circuitele pentru echipamente electrice necritice (care nu pun viaTa n pericol). Dispozitivele diferenTiale prescrise la art. 7.9.11 si 7.9.12 trebuie s fie numai de tip A sau B. 7.9.13. n amplasamentele pentru utilizri medicale din grupele 1 si 2 prescripTiile referitoare la reTeaua TN sunt aplicabile si pentru reTeaua TT si n toate cazurile trebuie utilizate dispozitive de protecTie la curent diferenTial rezidual. 7.9.14. n amplasamentele pentru utilizri medicale din grupa 2 trebuie utilizat reTeaua IT medical pentru circuitele care alimenteaz echipamente electrice medicale si sistemele destinate supravegherii procedurilor pentru aplicaTii de chirurgie si alte ehipamente amplasate n mediul pacientului, cu excepTia echipamentelor citate la art. 7.9.12. 7.9.15. Pentru fiecare amplasament din grupa 2 destinat aceleiasi funcTii este necesar prevederea a cel puTin o reTea IT medical separat. ReTeaua IT medical trebuie echipat cu un dispozitiv de control permanent a izolaTiei cu urmtoarele caracteristici tehnice: -rezistenTa electric intern, la tensiune alternativ trebuie s fie cel puTin egal cu 100 k : ; - tensiunea de ncercare trebuie s nu depseasc 25 V tensiune continu; - valoarea de vrf a curentului de testare, n aceleasi condiTii de defect, nu trebuie s depseasc 1 mA. 7.9.16. Pentru fiecare reTea IT medicalse va prevedea un echipament de semnalizare vizual si sonor, amplasat ntr-un spaTiu cu supraveghere permanent (funcTionare normal, atingerea valorii inferioare a rezistenTei de izolaTie etc.). 7.9.17. Cnd un transformator destinat reTelei IT medical alimenteaz numai un echipament nu este necesar instalarea unui dispozitiv de control al izolaTiei. Este necesar supravegherea suprasarcinii si cresterile de temperatur ale transformatorului. 7.9.18. n fiecare amplasament pentru utilizare medical din grupele 1 si 2 trebuie realizat o legtur echipotenTial suplimentar pentru egalizarea diferenTelor de potenTial ntre urmtoarele prTi din mediul pacientului: - conductoare de protecTie; - elemente conductoare care nu aparTin unei instalaTii electrice; - ecrane de protecTie mpotriva cmpurilor electrice perturbatoare; - grilaje de protecTie ale prTilor conductoare electrice; - prTile conductoare accesibile ale transformatoarelor de separare; -mesele de operaTii fixe neconductoare electrice, paturile de fizioterapie, scaunele dentare. 7.9.19. n amplasamente medicale din grupa 2, rezistenTa conductoarelor, inclusiv a conexiunilor ntre borna de legare la pmnt a prizelor de curent sau a echipamentelor fixe sau elementelor
122

conductoare si bara de echipotenTializare nu trebuie s depseasc 0,2 : (se verific prin utilizarea unei secTiuni corespunztoare a conductorului de protecTie). 7.9.20. Bara de echipotenTializare trebuie situat n interiorul sau n vecintatea amplasamentului. n fiecare tablou de distribuTie sau lng acesta trebuie s existe o bar de echipotenTialitate suplimentar la care trebuie conectate vizibil conductoarele de protecTie si echipotenTializare. Transformatoare pentru reTeaua IT medical 7.9.21. Transformatoarele trebuie instalate la interiorul sau exteriorul amplasamentului medical, ct mai aproape posibil de spaTiul deservit, n dulapuri sau carcase care s mpiedice contactul ntmpltor cu prTile active. 7.9.22. Tensiunea nominal Un n secundarul transformatorului trebuie s fie cel mult 250 Vc.a. 7.9.23. Transformatoarele pentru reTeaua IT medical pentru amplasamente medicale din grupa 2 trebuie se recomand s fie conform SR EN 60558-2-15, cu urmtoarele prevederi suplimentare: -curentul electric de fug al nfsurrii secundare la pmnt si curentul electric de fug prin carcas nu trebuie s fie mai mari de 0,6 mA, atunci cnd transformatorul n gol este alimentat la tensiunea si frecvenTa nominal; -puterea nominal a transformatoarelor monofazate care alimenteaz echipamente portabile si fixe s fie de cel puTin 0,5 kVA si cel mult de 10 kVA. 7.9.24. Pentru alimentarea sarcinilor trifazate n reTeaua IT medical trebuie prevzut un transformator separat cu tensiunea n secundar mai mic de 250 V. Risc de incendiu 7.9.25. n scopul minimizrii aprinderii gazelor, aparatele electrice (prize de curent, ntreruptoare) trebuie instalate la o distanT de cel puTin 0,2 m (n cele trei axe) de locul de evacuare (degajare) a gazelor. 7.9.26. Se recomand msuri de prevenire a apariTiei electricitTii statice pe conductele care transport gaze medicale. ProtecTia circuitelor n amplasamente pentru utilizri medicale din grupa 2 7.9.27. Fiecare circuit trebuie protejat mpotriva curenTilor de suprasarcin si de scurtcircuit. SiguranTele fuzibile pot fi utilizate pentru protecTia mpotriva scurtcircuitelor. ProtecTia mpotriva curenTilor de suprasarcin nu este admis n amonte si n aval de circuitele de alimentare ale transformatorului din reTeaua IT medical. Servicii de securitate (alimentare de rezerv) 7.9.28. Clasificarea serviciilor de securitate pentru amplasamentele medicale din grupele 1 si 2 este prezentat n tabelul 7.9.2. Tabel 7.9.2. Clasificarea serviciilor de securitate necesare amplasamentelor pentru utilizri medicale Clasa 0 (fr ntrerupere)1) Clasa 0,15 (ntrerupre foarte scurt) Clasa 0,5 (ntrerupere scurt) Clasa 15 (ntrerupere medie) Clasa >15 (ntrerupere lung) Alimentare automat de rezerv disponibil fr ntrerupere Alimentare automat de rezerv disponibil n mai puin de 0,15s)2 Alimentare automat de rezerv disponibil n mai puin de 0,5s Alimentare automat de rezerv disponibil n mai puin de 15s Alimentare automat de rezerv disponibil n mai mult de 15s

1) Necesar pentru echipamente electrice medicale 2) Expresia "n mai puTin de" este echivalent cu " d ".
123

7.9.29. Comutarea pe sursa de alimentare de securitate trebuie s se fac cu o ntrziere corespunztoare, care Tine seama de timpul necesar pentru automenTinerea disjuntoarelor (la ntreruperi scurte). 7.9.30. Alimentarea serviciilor de securitate cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 0,5 s. n eventualitatea unei lipse de tensiune cel puTin pe una dintre fazele ale tabloului principal de distribuTie, o surs de securitate trebuie s menTin alimentarea lmpilor scialitice si altor lmpi esenTiale, de exemplu pentru endoscoape, timp de 3 ore, asigurnd comutarea automat n cel mult 0,5s. 7.9.31. Alimentarea serviciilor de siguranT cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s. Echipamentele trebuie conectate n cel mult 15 s la o surs de alimentare de securitate pentru o durat de minim 24 ore, cnd tensiunea pe cel puTin una din faze ale tabloului principal de distribuTie a sczut cu mai mult de 10% din valoarea tensiunii nominale de alimentare, mai mult de 3 s. Durata de 24 ore poate fi redus la minim 3 ore dac prescripTiile medicale si de uilizare ale amplasamentului permit tratamentul/examinrile. Echipamentele care necesit o astfel de alimentare sunt: -iluminatul de securitate pentru evacuare (pe cile de evacuare cu un corp de iluminat din dou se conecteaz la sursa de securitate); -iluminatul de siguranT pentru continuarea lucrului n camera generatorului si n camerele tablourilor electrice principale de distribuTie normal si de siguranT, n amplasamentele n care se desfsoar servicii esenTiale (n fiecare amplasament cel puTin un corp de iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguranT), n amplasamente pentru utilizri medicale din grupa 1 (n fiecare amplasament cel puTin un corp de iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguranT), n amplasamentele pentru utilizri medicale din grupa 2 (minim 50% din corpurile de iluminat trebuie alimentate de la sursa de securitate); - ascensoarele de pompieri; - sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi; - sistemele de sonorizare pentru situaTii de urgenT; -echipamentele electrice medicale n amplasamente din grupa 2 utilizate la chirurgie sau alte echipamente definite de personalul responsabil; -echipamentul electric pentru furnizarea gazului medical incluznd aerul comprimat, instalaTii de aspirare si de eliminare a anestezicelor si dispozitivelor lor de supraveghere; - sistemele de detectare, semnalizare, alarmare si de stingere a incendiului. 7.9.32. Alimentarea serviciilor de securitate cu timp de comutare mai mare de 15 s Alte echipamente dect cele specificate n art. 7.9.30. si 7.9.31, necesare pentru menTinerea serviciilor de spital, pot fi conectate manual sau automat la o surs de alimentare de siguranT care funcTioneaz pe o durat de minim 24 ore. Astfel de echipamente sunt, de exemplu: - echipamente de sterilizare; - instalaTii tehnice: aer condiTionat, nclzire, ventilare, eliminare a deseurilor; - echipamente de rcire; - echipamente pentru buctrie; - echipamente de ncrcare a acumulatoarelor. 7.9.33. n fiecare amplasament din grupa 2 de tratament pentru pacient, fiecare priz de curent din reTeaua IT medical trebuie protejat individual mpotriva supracurenTilor n acelasi amplasament pot fi circuite alimentate din reTeaua TN-S conform art. 7.9.12. ProtecTia mpotriva perturbaTiilor electromagnetice 7.9.34. ncperile n care trebuie luate msuri de protecTie mpotriva perturbaTiilor electromagnetice sunt urmtoarele: - sli de ECG, EEG, EMG; - sli de reanimare si de terapie intensiv;
124

- sli de cateterism; - sli de angiografie; - sli de operaTie. Echipamentele electrice care pot produce astfel de perturbaTii sunt: - transformatoarele, motoarele, tablourile de distribuTie; - balasturile surselor fluorescente. 7.9.35. n ncperile n care funcTionarea aparatelor electromedicale poate fi perturbat trebuie s se ia urmtoarele msuri: - pereTii, pardoselile si tavanele trebuie prevzute cu un sistem de ecranare corespunztor; -cablurile circuitelor care intr n aceste ncperi trebuie s fie ecranate, cu ecranul legat la pmnt; -carcasele metalice ale echipamentelor fixe de clas II sau III trebuie s fie legate la bara de egalizare a potenTialelor. 7.10. InstalaTii electrice pentru slile pentru expoziTii, spectacole si standuri 7.10.1. Prevederile speciale din acest capitol se aplic instalaTiilor electrice temporare de la expoziTii, spectacole si standuri si sunt n conformitate cu recomandrile din SR HD 384.7.711 S1. 7.10.2. Pentru scopurile acestui capitol se definesc urmtoarele noTiuni ale amplasamentelor speciale: -expoziTie: eveniment destinat prezentrii si/sau vnzrii de produse etc., care poate avea loc n orice amplasament convenabil fie o ncpere, fie o construcTie, fie o structur temporar; - spectacol: prezentare sau manifestare n orice amplasament convenabil; -stand: o zon sau structur temporar utilizat pentru prezentare, publicitate, vnzare, jocuri etc.; -structur temporar: entitate sau parte a unei entitTi care conTine elemente mobile portabile, situate n interior sau exterior si destinat a fi montat sau demontat; -instalaTie electric temporar: instalaTia electric pus n funcTiune si demontat n acelasi timp cu standul sau expoziTia la care este asociat; -originea instalaTiei electrice temporare: punct al instalaTiei permanente sau a unei surse de la care se livreaz energia electric. 7.10.3. Tensiunea nominal a instalaTiilor electrice temporare ale expoziTiilor, spectacolelor si standurilor trebuie s fie maxim 230 V/400 V tensiune alternativ sau 500 V tensiune continu. 7.10.4. n instalaTiile electrice temporare se utilizeaz numai reTele TN-S. ReTeaua IT poate fi utilizat numai n aplicaTii cu tensiune continu. 7.10.5. Nu vor fi utilizate msurile pentru protecTia de baz (mpotriva atingerilor directe) prin bariere si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingeri (subcap.4.1). 7.10.6. Nu vor fi utilizate msurile tehnice pentru protecTia n caz de defect (mpotriva atingerilor indirecte) prin amplasamente neconductoare si prin legturi de echipotenTializare locale nelegate la pmnt (subcap.4.1). 7.10.7. Datorit riscului de defectare a cablurilor n amplasamentele temporare se recomand ca pe circuitele de alimentare a structurilor temporare s fie prevzut deconectarea automat realizat prin dispozitive de curent diferenTial rezidual al crui curent diferenTial rezidual nominal s fie de cel mult 300 mA. Aceste dispozitive trebuie s prezinte o ntrziere conform SR EN 60947-2 sau s fie de tip S conform SR EN 61008-1 sau SR EN 61009-1 pentru a asigura selectivitatea cu dispozitivele diferenTiale ale circuitelor terminale. 7.10.8. Toate circuitele pentru prize de curent de valoare nominal pn la 32 A si toate ciruitele terminale, altele dect cele de iluminat de siguranT trebuie prevzute cu un dispozitiv diferenTial rezidual al crui curent rezidual nominal este de cel mult 30 mA.
125

7.10.9. Trebuie luate msuri de protecTie mpotriva focului pentru: -motoarele prevzute cu comand automat sau de la distanT, nesupravegheate permanent, care trebuie echipate cu dispozitiv de protecTie, mpotriva temperaturilor excesive; -echipamentele pentru iluminat (spoturi, lmpi cu incandescenT, mici proiectoare) si alte echipamente sau aparate a cror temperaturi la suprafaT sunt ridicate, care trebuie supravegheate si instalate departe de materialele combustibile, mpiedicnd orice contact cu acestea. n toate aceste cazuri trebuie luate n considerare instrucTiunile constructorului. 7.10.10. Aparatajul de comand si protecTie trebuie amplasat n carcase nchise ferm (protecTie IP4X) care nu pot fi deschise dect cu ajutorul unei chei sau a unei scule speciale, cu excepTia prTilor concepute si destinate a fi manevrate de persoane obisnuite (BA1). 7.10.11. n instalaTiile electrice temporare cablurile vor fi armate sau protejate mecanic. Conductoarele cablurilor trebuie s fie din cupru, cu secTiune minim de 1,5 mm2 si s fie conform SR HD 21 sau SR HD 22, dup caz. 7.10.12. Cablurile (cordoanele) flexibile nu se vor poza n locuri accesibile publicului si vor fi protejate cel puTin mpotriva deteriorrilor mecanice. 7.10.13. n cldirile utilizate pentru expoziTii, care nu sunt prevzute cu instalaTii de detectare si semnalizare a incendiilor, cablurile vor fi: - de tip rezistente la foc sau cu degajare redus de fum (conform SR EN 61034) sau -cabluri nearmate cu un conductor sau multifilare nchise n sisteme de jgheaburi sau de tuburi metalice sau nemetalice (ntrziere la propagarea flcrii), etanse, cu grad de protecTie de minim IP 4X. 7.10.14. Conexiunile electrice se realizeaz numai n doze (carcase) cu grad de protecTie minim IP4X. 7.11. InstalaTii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie 7.11.1. Domeniul de aplicare PrescripTiile speciale din acest capitol se aplic la instalaTiile electrice ale sistemelor de alimentare cu energie solar fotoelectric (PV) inclusiv modulele cu tensiune alternativ. Aceste prescripTii sunt conforme cu recomandrile din standardul SR HD 60364-7-712. 7.11.2. DefiniTii NoTiunile specifice acestui capitol se definesc cu exemplificri n fig. 7.11.1 si 7.11.2: -celul PV: dispozitiv de baz PV care poate genera electricitate, atunci cnd este expus radiaTiei solare; -modul PV: cel mai mic ansamblu de celule PV interconectate, protejat la influenTele mediului; - lanT PV: circuit n care modulele PV sunt conectate n serie pentru a forma ansamblul care s genereze tensiunea la iesire specificat; -grup PV: ansambluri de module PV, integrate mecanic si electric si alte componente necesare pentru a constitui o unitate de alimentare cu energie electric la tensiune continu; -cutia de joncTiune a grupurilor PV: carcas n care toate lanTurile PV ale tuturor grupurilor PV sunt conectate electric si n care pot fi amplasate dispozitive de protecTie, dac este necesar; - generator PV: ansamblu de grupuri PV; -cutia de joncTiune a generatorului PV: carcas n care toate grupurile PV sunt conectate electric si n care pot fi amplasate dispozitive de protecTie, dac este necesar; - cablul lanTului PV: cablu de conectare a modulelor PV pentru formarea unui lanT PV; - cablul grupului PV: cablul de iesire al unui grup PV; -cablul principal PV de tensiune continu: cablul care conecteaz cutia de joncTiune a generatorului PV la bornele de tensiune continu ale unui invertor PV; -invertor PV: dispozitiv care transform tensiunea si curentul continuu n tensiune si curent alternativ; -cablu de alimentare PV: cablul care conecteaz bornele de tensiune alternativ ale invertorului PV la un circuit de distribuTie al unei instalaTii electrice; -modul PV de tensiune alternativ: ansamblu integrat modul/invertor pentru care bornele de
126

interfaT electric sunt numai de tensiune alternativ; partea de tensiune continu nu este accesibil; - instalaTie PV: echipament de funcTionare al unui sistem de alimentare PV; - condiTii de ncercare standardizat (STC): condiTii de ncercare specificate n SR EN 60904-3 pentru celule si module PV; -tensiune a unui circuit deschis n condiTii de ncercare standardizate UOCSTC: tensiune la bornele fr sarcin ale unui modul, lanT, grup, generator PV sau la bornele de tensiune continu ale unui invertor PV, n condiTii de ncercare standardizate; -curent de scurtcircuit n condiTii de ncrcare standardizate ISC STC: current de scurtcircuit al unui modul, lanT, grup sau generator PV, n condiTii de ncercare standardizate; -zona de tensiune continu: parte a unei instalaTii PV situat ntr-o celul PV si bornele de tensiune continu ale unui invertor PV; -zona de tensiune alternativ: parte a unei instalaTii PV situat ntre bornele de tensiune alternativ ale unui invertor PV si punctul de conectare al unui cablu de alimentare PV la o instalaTie electric; -separare simpl: separare ntre circuite sau ntre un circuit si pmnt printr-o izolaTie de baz. 7.11.3. Legarea la pmnt a unei prTi conductoare active a zonei de tensiune continu este permis dac exist cel puTin separare simpl ntre zonele de tensiune continu si de tensiune alternativ. 7.11.4. Echipamentul PV pe zona de tensiune continu trebuie s fie considerat ca fiind sub tensiune, chiar si atunci cnd sistemul este deconectat pe partea de tensiune alternativ. 7.11.5. n cazul protecTiei prin utilizarea TFJS si TFJP, Un se nlocuieste cu UOCSTC care nu trebuie s depseasc 120 V tensiune continu. ProtecTia n caz de defect (atingere indirect) 7.11.6. Pe zona de tensiune alternativ, cablul de alimentare PV trebuie conectat la dispozitivul de protecTie prin ntreruperea automat a circuitelor care alimenteaz echipamentul utilizat. 7.11.7. Cnd o instalaTie electric conTine un sistem de alimentare PV fr cel puTin o separare simpl ntre zona de tensiune alternativ si cea de tensiune continu, dispozitivul de protecTie la curent diferenTial rezidual DDR instalat pentru a asigura protecTia n caz de defect (prin atingere indirect) prin ntreruperea automat a alimentrii trebuie s fie de tip B. 7.11.8. Cnd construcTia invertorului PV nu permite trecerea curentului electric continuu de defect n instalaTia electric nu este necesar prevederea unui dispozitiv de curent diferenTial rezidual. 7.11.9. Pentru protecTia n caz de defect pe zona de tensiune continu este preferabil utilizarea unei izolaTii de clasa II sau echivalent. 7.11.10. Msurile tehnice de protecTie prin utilizarea amplasamentelor neconductoare si legturilor de echipotenTializare local nu sunt permise pe zona de tensiune continu. ProtecTia cablurilor mpotriva suprasarcinilor pe partea de curent continuu 7.11.11. Pe cablurile lanTurilor si grupurilor PV nu se prevede protecTia mpotriva suprasarcinilor dac curentul maxim admisibil al cablului este egal sau mai mare de 1,25 ISC STC n orice punct. 7.11.12. Pe cablul principal PV nu se prevede protecTia mpotriva suprasarcinilor dac curentul maxim admisibil al cablului este egal sau mai mare de 1,25 ISC STC al generatorului PV. ProtecTia mpotriva curenTilor de scurtcircuit 7.11.13. Cablul de alimentre PV pe partea de tensiune alternativ trebuie s fie protejat mpotriva curenTilor de scurtcircuit printr-un dispozitiv de protecTie amplasat n circuitul principal de tensiune alternativ.
127

ProtecTia mpotriva interferenTelor electromagnetice (IEM) n cldire 7.11.14. Pentru a se reduce la minim tensiunile induse din cauza trsnetului suprafaTa tuturor buclelor de cabluri trebuie s fie ct mai mic posibil. Alegerea si punerea n funcTiune a echipamentului electric 7.11.15. Modulele PV trebuie s fie conforme cu prescripTiile din standardele de echipament. Se recomand utilizarea modulelor PV de construcTie clasa II sau cu izolaTie echivalent dac UOC STC a lanTurilor PV depseste 120 V tensiune continu. Cutiile de joncTiune ale generatorului si a grupului PV, ct si ansamblele de aparataj trebuie s fie conforme cu SR EN 60439-1. 7.11.16. Echipamentul electric pe partea de tensiune continu trebuie s fie corespunztor pentru tensiunea si curentul electric continuu de lucru. 7.11.17. Modulele PV pot fi conectate n serie pn la tensiunea de funcTionare maximum permis a modulelor PV (UOC STC a lanTurilor PV) si invertorului PV, dar cea mai mic dintre cele dou valori. SpecificaTiile pentru acest echipament trebuie obTinute de la fabricantul echipamentului (fig. 7.11.1 si 7.11.2). 7.11.18. Dac se utilizeaz diode de blocare, tensiunea lor nominal invers trebuie s fie de 2UOC STC a lanTului PV. Diodele de blocare trebuie conectate n serie cu lanTurile PV. 7.11.19. Modulele PV trebuie instalate astfel nct s existe o disipare a cldurii n condiTii de radiaTie solar maxim local. 7.11.20. Cablurile de tensiune continu ale lanTurilor PV, ale grupurilor PV si cablurile principale PV trebuie alese si puse n fucTiune astfel nct s fie reduse la minim riscurile de defect de punere la pmnt si scurtcircuit. Aceasta poate fi realizat prin utilizarea cablurilor monopolare cu manta. 7.11.21. Pentru a se permite ntreTinerea invertorului PV trebuie prevzute mijloace de separare a invertorului faT de tensiune continu si zona de tensiune alternativ. 7.11.22. La alegerea si punerea n funcTiune a dispozitivelor de separare si comand care s fie instalate ntre instalaTia PV si reTeaua de distribuTie public, reTeaua de distribuTie public trebuie considerat sursa, iar instalaTia PV trebuie considerat sarcina. 7.11.23. Pe zona de tensiune continu a invertorului PV se va prevedea un separator de sarcin. 7.11.24. Toate cutiile de joncTiune (generator PV si grupurile PV) trebuie s aibe o etichet de avertizare care s indice c prTile active din interiorul cutiilor pot rmne sub tensiune dup separarea invertorului PV. 7.11.25. Conductoarele de echipotenTializare de protecTie trebuie s fie puse n paralel si n contact ct mai strns cu cablurile de tensiune continu, de tensiune alternativ si accesoriile lor

128

7.12. InstalaTii electrice pentru mobilier 7.12.1. Prevederile acestui capitol sunt conforme cu recomandrile din SR CEI 60364-7-713: 2005 si se aplic sistemelor de pozare pentru mobilier (si similare) conectate prin cablare fix sau prize conectate la instalaTia electric a spaTiului n care este amplasat. Astfel de mobilier poate fi: paturi, dulapuri, birouri si etajere, utilizate n locuinTe, amplasamente comerciale sau industriale n scop lucrativ sau de odihn, n care sunt instalate echipamente electrice precum corpuri de iluminat, prize de curent, dispozitive de comutare si sisteme de pozare. Nu fac obiectul acestui capitol aparatele electrice si echipamentele speciale destinate instalrii n mobilier cum ar fi aparatele de radio, televizoarele, frigiderele si mesele de laborator etc., instalate n mobilier si conectate la instalaTia electric a cldirilor prin prize si fise. 7.12.2. Echipamentul electric al mobilierului trebuie conectat la o surs de alimentare monofazat cu o tensiune de cel mult 230 V, iar curentul maxim de utilizare trebuie s fie 16 A. 7.12.3. Echipamentele electrice si accesoriile pentru sistemele de pozare ale mobilierului trebuie alese si instalate astfel nct s corespund mediului, n special solicitrilor mecanice si riscurilor de incendiu. 7.12.4. Conectarea ntre instalaTia fix a amplasamentului si sistemul de pozare al mobilierului poate fi o conectare fix sau o conectare prin priz si fis. Circuitul va fi prevzut cu protecTie diferenTial pentru un curent rezidual nominal de cel mult 30 mA. 7.12.5. Sistemele de pozare ntre instalaTia fix a amplasamentului si mobilier trebuie s fie realizate: - cu cabluri rigide conform cu recomandrile din SR CEI 60502, SR HD 21.3 sau SR HD 22.1, n cazul conectrii fixe; cu cabluri flexibile si cordoane cu izolaTie din cauciuc conform cu recomandrile din SR HD 22.4.S3 sau cu izolaTie din PVC conform cu recomandrile din SR HD 21, n cazul conexiunii prin priz si fis si n cazul sistemului de pozare supus deplasrilor. 7.12.6. Conductoarele trebuie s fie din cupru, cu secTiunea minim de 1,5mm2. SecTiunea conductoarelor din cupru din cablurile flexibile si cordoane poate fi redus la 0,75 mm2, dac acestea nu alimenteaz o priz de curent si dac lungimea lor nu este mai mare de 10 m. 7.12.7. Cablurile si cordoanele trebuie protejate mpotriva deteriorrilor, ntinderilor si torsiunilor. Acestea trebuie fixate pe pereTii mobilierului sau amplasate n tuburi, jgheaburi pentru cabluri sau goluri prevzute n construcTia mobilierului. La punctele de intrare n mobilier sau n apropierea conexiunilor trebuie prevzute dispozitive de prindere mpotriva solicitrilor mecanice. 7.12.8. Accesoriile sistemelor de pozare fixate pe mobilier trebuie s ndeplineasc prescripTiile pentru cofrete, conform SR EN 60670: - rezistenT mecanic ridicat; - rezistenTa termic conform SR EN 60695-2-1/1 (850oC la ncercare cu fir incandescent); protecTia mpotriva ptrunderii corpurilor strine IP3X, conform SR EN 60529. 7.12.9. Temperatura maxim a incintei corpurilor de iluminat si a altor echipamente nu trebuie s depseasc urmtoarele valori: - 90oC n funcTionare normal; - 115oC n caz de defect. Trebuie aplicate instrucTiunile furnizorului, n special cele referitoare la amplasarea si distanTele de securitate faT de prTile inflamabile.

7.12.10. Deasupra si dedesubtul corpurilor de iluminat n mobilier trebuie marcat puterea admisibil a lmpii, dac construcTia corpului de iluminat nu mpiedic amplasarea unei lmpi de putere mai mare.

7.13. InstalaTii electrice pentru unitTi mobile sau transportabile 7.13.1. Domeniul de aplicare PrescripTiile din acest capitol sunt conforme cu recomandrile din standardul SR HD 60364-7-717 si sunt aplicabile instalaTiilor electrice din unitTile mobile sau transportabile. Termenul unitate se aplic vehiculelor si/sau unei structuri mobile sau transportabile n care este ncorporat o instalaTie electric sau o parte a ei. UnitTile pot fi de tip mobil vehicule autopropulsate sau remorcate sau de tip transportabil containere sau cabine instalate n santier, cu urmtoarele exemple de utilizare: staTii mobile de radio, servicii medicale, publicitate, lupta mpotriva incendiilor etc. Aceste prescripTii nu se aplic: - unitTilor cu grupuri generatoare; - ambarcaTiunilor de agrement; - echipamentelor mobile conform SR EN 61140; - rulotelor, autorulotelor si caselor mobile; - echipamentelor de tracTiune ale autovehiculelor rutiere; - unitTilor mobile pentru vnzare, remorcare si similare. 7.13.2. n interiorul unei unitTi nu este admis reTeaua TN-C. 7.13.3. Pentru alimentarea unei unitTi pot fi utilizate urmtoarele metode: a) conectarea la un grup generator de joas tensiune conform SR HD 384.5.551 S1 (fig. 7.13.1 si 7.13.2) b) conectare la o instalaTie electric fix n care msurile de protecTie sunt efective (fig. 7.13.3 si 7.13.4); c) conectare prin mijloace care asigur separarea simpl conform SR EN 61140 n raport cu o instalaTie electric fix (fig. 7.13.5, 7.13.6, 7.13.7): d) conectare prin mijloace care asigur o separare electric n raport cu o instalaTie electric fix (fig. 7.13.8). n cazurile a, b, c poate fi prevzut o priz de pmnt. n cazul figurii 7.13.5 este necesar o priz de pmnt din motive de protecTie. Se poate utiliza o separare electric sau o reTea TN dac n unitate sunt instalate echipamente de prelucrare a informaTiei cu valori ridicate ale curenTilor electrici de fug sau dac este necesar o reducere a influenTelor. Sursele, dispozitivele de conectare sau de separare pot fi n interiorul unitTii. ProtecTia de baz (mpotriva atingerilor directe) 7.13.4. ProtecTia mpotriva socurilor electrice se va realiza prin utilizarea unei protecTii suplimentare prin dispozitive de protecTie la curent rezidual cu un curent rezidual nominal de cel mult 30 mA montate pe circuitele prizelor de curent si pe circuitele de alimentare a echipamentelor exterioare unitTii, cu excepTia circuitelor prizelor de curent alimentate prin TFJS sau TFJP sau separare electric. 7.13.5. ProtecTia de baz prin utilizarea msurii de amplasare n afara zonei de accesibilitate la atingere nu este admis. ProtecTia la defect (mpotriva atingerilor indirecte) 7.13.6. ProtecTia se realizeaz prin ntreruperea automat a alimentrii si prin legturi de echipotenTializare. 7.13.7. UnitTile alimentate prin metoda a (art. 7.13.3) admit numai reTelele TN si TT si protecTia trebuie asigurat prin ntreruperea automat a alimentrii.

7.13.8. UnitTile alimentate prin metoda b (art.7.13.3) admit numai reTelele TN sau TT si ntreruperea alimentrii trebuie asigurat prin dispozitiv de curent diferenTial rezidual, al crui curent diferenTial rezidual nominal este cel mult 30 mA. Aceast msur nu se aplic circuitelor din interiorul unitTii dac aceasta are o carcas neconductoare si pentru care se utilizeaz protecTia prin legtur de echipotenTializare local nelegat la pmnt (fig. 7.13.4). 7.13.9. n cazul unitTilor alimentate prin metodele a, b, c, d (art. 7.13.3) toate echipamentele n amonte de dispozitivele care asigur ntreruperea automat a alimentrii n unitate, inclusiv dispozitivele de protecTie, trebuie s fie de clasa II de izolaTie sau s prezine o izolaTie echivalent. 7.13.10. PrTile conductoare ale unitTilor cum sunt sasiele, structura ansamblului sau sistemele de tuburi trebuie interconectate si legate la conductorul de protecTie n reTelele TT, IT si TN n unitate, prin legtura principal de echipotenTialitate. 7.13.11. n cazul utilizrii reTelei TN n unitTi cu carcas conductoare alimentat conform metodelor a sau c (art. 7.13.3), aceast carcas trebuie legat la punctul neutru (a se vedea fig. 7.13.1, 7.13.2 si 7.13.7). n cazul utilizrii reTelei TN n unitTi cu carcas neconductoare, masele echipamentelor din interiorul unitTii trebuie conectate prin intermediul unui conductor de protecTie la punctul neutru al generatorului sau transformatorului, sau dac acesta nu este posibil, la un conductor activ (de faz). 7.13.12. n cazul utilizrii schemei IT n unitTi cu carcas conductoare este necesar o conexiune ntre masele echipamentelor si carcasa conductoare. n cazul unitTilor cu carcas neconductoare, masele structurii trebuie interconectate si apoi conectate la conductorul de protecTie. 7.13.13. ReTeaua IT poate fi realizat prin utilizarea: - unui transformator de izolare sau unui generator de joas tensiune montat conform SR EN 61557-8, cu un dispozitiv de control permanent al izolaTiei; unui transformator care asigur separare simpl, de exemplu conform SR EN 61558-1 n urmtoarele cazuri: un dispozitiv de control al izolaTiei este montat cu sau fr priz de pmnt, asigurnd ntreruperea automat a alimentrii n cazul unui prim defect ntre prTile active si sasiul unitTii (fig. 7.13.6) sau un dispozitiv de curent diferenTial rezidual si o priz de pmnt sunt montate pentru a asigura ntreruperea automat a alimentrii n caz de defectare a transformatorului care asigur separarea simpl (fig. 7.13.5). Echipamentele situate n exteriorul unitTii trebuie prevzute printr-un dispozitiv de curent diferenTial rezidual separat al crui curent diferenTial rezidual nominal este cel mult egal cu 30 mA. 7.13.14. Msura tehnic de protecTie n caz de defect (mpotriva atingerilor indirecte) prin utilizarea amplasamentelor neconductoare nu este admis. 7.13.15. n mod particular, dac metoda de alimentare este a sau c si dac un conductor activ este conectat la carcasa conductoare a unitTii pot fi omise dispozitivele de protecTie mpotriva supracurenTilor pe acest conductor. Alegerea si montarea echipamentelor electrice 7.13.16. O plac indicatoare, montat ntr-un loc vizibil pentru utilizatorul unitTii, va prezenta clar si precis metoda de alimentare a unitTii, conform descrierilor de la art. 7.13.3. 7.13.17. Pentru conectarea unitTii trebuie utilizate cablurile de tipul HO7RN-F (sau similar) sau cablurile cu conductoare din cupru echivalente, cu secTiunea de 2,5 mm2. Cablurile flexibile trebuie

introduse printr-un gol izolant pentru a se evita orice defect de izolaTie care poate pune accidental sub tensiune masele unitTii. Mantalele cablurilor trebuie fixate solid prin garnituri de etansare sau ancorate de unitate. 7.13.18. Pentru cablarea intern a unitTii sunt permise urmtoarele tipuri de cabluri sau echivalente cu ele: - cabluri monopolare izolate cu PVC, conform SR HD 21.3 sau conductoare izolate, conform SR HD 21.7, protejate n tuburi de protecTie conform SR EN 61386-1; cabluri cu manta si izolaTie din PVC, conform SR HD 21.3 sau cabluri cu manta si izolaTie din cauciuc, conform SR HD 22.4, dac sunt luate msuri de protecTie pentru a se evita deteriorri mecanice. Se recomand utilizarea cablurilor flexibile. 7.13.19. Fisele si prizele de curent electric trebuie s fie conform SR EN 60309-1 sau alte standarde echivalente. Dispozitivele care conecteaz unitatea trebuie s corespund SR EN 60309-2 si urmtoarelor prescripTii: - fisele trebuie s aib o carcas de material electroizolant; - fisele si prizele exterioare trebuie s aibe un grad de protecTie minim IP54; - presetupele aparatelor si carcasele trebuie s asigure un grad de protecTie de cel puTin IP55.

Grup generator Clasa I-II

L1 DDR L2 L3 1c N

14

14 16a 5 D DR d 30 mA 2 7b 15 4 10

15

PE 7 15 7a 6 18

15

13 M

7d

7c si/sau 7e 15

10

ProtecTia prin ntreruperea automat a alimentrii este asigurat de dispozitive de protecTie de curent diferenTial rezidual (DDR). Figura 7.13.1 Exemplu de conectare la un grup generator de joas tensiune clasa I sau II situat n interiorul unei unitTi, cu sau fr priz de pmnt

Clasa II - LV Grup generator

Grup generator Clasa II-JT L1 DDR L2 L3 14 N 1c PE 7 15 7a 6 18 2 7b 15 4 10

15 14 5 16a DDR d 30 mA

15

13 M

7d

7c si/sau 7e 15

10

Figura 7.13.2 Exemplu de conectare la un grup generator de tensiune joas clas II situat n exteriorul unitTii Legenda figurilor 7.13 1 si 7.13 2: 1c conectarea la grupul generator de JT; 2 izolaTie clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protecTie asigurnd ntreruperea automata a alimentrii; 4 scar conductoare, dac exist; 5 conectarea punctului neutru (sau, dac nu exist, a unui conductor de faz) la carcasa conductoare a unitTii; 6 prize de curent pentru utilizare exclusiv n interiorul unitTii; 7 legtur de echipotenTializare principal; 7a pentru o anten, dac exist; 7b pentru trepte exterioare conductoare n contact cu pmntul, dac exist; 7c pentru priza de pmnt funcTional (dac este necesar); 7d pentru carcasa conductoare a unitTii; 7e pentru priza de pmnt cu scop de protecTie, dac exist; 10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unitTii; 13 echipament de utilizare curent pentru utilizare n interiorul unitTii; 14 dispozitiv de protecTie mpotriva supracurenTilor, dac este necesar;

15 dispozitiv de protecTie mpotriva supracurenTilor (de exemplu disjunctor); 16a dispozitiv de protecTie de curent diferenTial rezidual, de curent diferenTial rezidual nominal de cel mult 30 mA pentru protecTia prin ntreruperea automat a alimentrii circuitelor utilizate n exteriorul unitTii; 16b dispozitiv de protecTie de curent diferenTial rezidual pentru protecTia prin ntreruperea automat a alimentrii a circuitelor utilizate n interiorul unitTii; 18 born sau bar de legare la pmnt.

L1 L2 1b N PE PE 7 15 14 16a DDR d 30 mA 2 7b 15 4 10 L3

L1 DDR L2 L3 N

15

15

13

18

7d

7c si/sau 7e 15

10

Figura 7.13.3 Exemplu de conectare la toate tipurile de reTelele legate la pmnt a unei instalaTii fixe cu ntreruperea automat a alimentrii prin dispozitive de curent diferenTial rezidual (DDR), cu sau fr priz de pmnt

4 Figura 7.13.4 Acelasi exemplu cu protecTie prin legtur de echipotenTializare local nelegat la pmnt cu o carcas neconductoare n interiorul unitTii

Legenda figurilor 7.13.3 si 7.13.4: 1b conectarea unitTii la o alimentare unde msurile de protecTie sunt efective; 2 izolaTie clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protecTie asigurnd ntreruperea automata a alimentrii; 2a mediu neconductor; 4 scar conductoare, dac exist;

DDRd30mA

6 prize de curent utilizate exclusiv n interiorul unitTii; 7 legtur de echipotenTializare principal; 7a pentru o anten, dac exist; 7b pentru trepte exterioare conductoare n contact cu pmntul, dac exist; 7c pentru o priza de pmnt funcTional (dac este necesar); 7d pentru o carcasa conductoare a unitTii; 7e pentru o priza de pmnt cu scop de protecTie, dac exist; 10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unitTii; 13 echipament de utilizare curent pentru utilizare n interiorul unitTii; 14 dispozitiv de protecTie mpotriva supracurenTilor, dac este necesar; 15 dispozitiv de protecTie mpotriva supracurenTilor (de exemplu disjunctoare uni sau bipolare); 16a dispozitiv de protecTie diferenTial, de curent diferenTial rezidual nominal cel mult 30 mA pentru protecTia prin ntreruperea automat a alimentrii circuitelor utilizate n exteriorul unitTii; 16b dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual pentru protecTia prin ntreruperea automat a alimentrii; 18 born sau bar de pmnt principal; 20 legtur de echipotenTializare local nelegat la pmnt.

L1 L1 1a L2 L2 L3 L3 8 14 2 PE 7 9 21 18 9 9 13 6 16a d 30 mA 9 D D R 9 6 9

DDR

7a

D D R 1 6a

7b

7d

7e

d 30 mA 4 10a

10b

Figura 7.13.5 Exemplu de conectare la o instalaTie electric fix, cu orice tip de reTea legat la pmnt, utiliznd un transformator cu separare simpl si o reTea IT cu o priz de pmnt

L1 L1 1a L2 L3 L3 8 14 14 25 2 PE 7 7a 18

L1 L2 1a L2 L3

L1 DDR L2 L3 8 N

R< 2

7 7a 5 18

7b

7d

7c si/sau7e

7b 7d si/sau 7e

7c

4 4

Figura 7.13.6 Exemplu de conectare cu o separare simpl si o reTea cu dispozitiv de supraveghere a izolaTiei si ntreruperea alimentrii la primul defect, cu sau fr priz de pmnt

Figura 7.13.7 Exemplu de conectare cu separare simpl si o reTea TN cu sau fr priz de pmnt

Legenda figurilor 7.13.5, 7.13.6 si 7.13.7: 1a conectarea unitTii la o printr-un transformator de separare simpla; 2 izolaTie clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protecTie (a se vedea punctele 8 si 9 ) asigurnd ntreruperea automat a alimentrii; 4 scar conductoare, dac exist; 5 conectarea punctului neutru (sau, dac nu exist, a unui conductor de faz) la carcasa conductoare a unitTii; 6 prize de curent pentru utilizare exclusiv n interiorul unitTii; 7 legtur de echipotenTializare principal; 7a pentru o anten, dac exist; 7b pentru trepte exterioare conductoare n contact cu pmntul, dac exist; 7c pentru o priza de pmnt funcTional (dac este necesar); 7d pentru carcasa conductoare a unitTii; 7e pentru o priza de pmnt de protecTie, opTional; 8 dispozitive de protecTie, dac este necesar, mpotriva supracurenTilor si/sau pentru protecTia prin ntreruperea automat a alimentrii n cazul unui al doilea defect;

9 dispozitiv de protecTie mpotriva supracurenTilor si prin ntreruperea automat a alimentrii n caz de al doilea defect; 10a prize de curent trifazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unitTii; 10b prize de curent monofazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unitTii; 13 echipament de utilizare curent utilizat exclusiv n interiorul unitTii; 14 dispozitiv de protecTie mpotriva supracurenTilor, dac este necesar; 16a dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual, de curent diferenTial rezidual nominal cel mult 30 mA pentru protecTia prin ntreruperea automat a alimentrii circuitelor utilizate n exteriorul unitTii; 16b dispozitiv de curent diferenTial rezidual pentru protecTia prin ntreruperea automat a alimentrii; 18 born sau bar de pmnt principal; 21 transformator pentru echipament de tilizare curent, de exemplu 230 V; 25 dispozitiv de control permanent al izolaTiei.

Figura 7.13.8 Exemplu de conectare la o instalaTie electric fix, cu orice tip de reTea legat la pmnt, utiliznd o separare electric asigurat de un transformator de izolare

IEC 2675/2000

Legenda fig. 7.13. 8: 1a conectarea uniTii la alimentarea prin transformator asigurnd o separare electric; 2 izolaTie de clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protecTie asigurnd o ntrerupere automat a alimentrii; 4 scar conductoare, dac exist; 6 prize de curent pentru utilizare exclusiv n interiorul unitTii; 8 dispozitive de protecTie pentru protecTia prin ntreruperea automat a alimentrii n caz de al doilea defect si daca este necesar, mpotriva supracurenTilor; 10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unitTii; 11 legtur de echipotenTializare izolat nelegat la pmnt; 13 echipament de utilizare curent utilizat n interiorul unitTii; 14 dispozitiv de protecTie mpotriva supracurenTilor, dac este necesar; 21 transformator, de exemplu, pentru echipament de utilizare curent 230V.

7.14. InstalaTii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement si barci din blciuri, parcuri de distracTie si circuri 7.14.1. Domeniul de aplicare

Acest capitol prezint prescripTiile particulare pentru instalaTia electric care s asigure funcTionarea echipamentelor electrice care fac parte din structuri si dispozitive pentru agrement, mobile sau transportabile si instalate temporar, n conformitate cu recomandrile din SR HD 60364-7-740. PrescripTiile acestui capitol nu se aplic instalaTiilor electrice permanente si echipamentelor electrice ale masinilor electrice. 7.14.2. DefiniTii Pe lng definiTiile generale prezentate n normativ se aplic urmtoarele definiTii speciale: blci: amplasament care cuprinde una sau mai multe standuri, structuri, dispozitive pentru agrement sau barci instalate pentru agrement;

barac: element care nu este fix, destinat s cuprind n general echipamente pentru jocuri sau demonstraTii; - stand: zon sau structur temporar utilizat pentru expoziTie, publicitate, vnzare si jocuri; dispozitiv pentru agrement: manej, stand, construcTie de material textil sau de folie, chiosc, scen de spectacol, cort, barac, grdin destinate pentru agrementul publicului; instalaTie electric temporar: instalaTie electric montat si demontat odat cu structura la care este asociat. 7.14.3. Tensiunea nominal de alimentare a unei instalaTii electrice temporare al unui dispozitiv pentru agrement trebuie s fie maxim 230V/400V tensiune alternativ sau 440V tensiune continu. Dac instalaTia electric temporar este alimentat de la reTeaua de distribuTie public, oricare ar fi numrul surselor de alimentare, conductoarele de faz si neutru ale acestora nu trebuie interconectate n aval de punctele de alimentare. 7.14.4. Pentru protecTia de baz (la atingeri directe) nu se admite protecTia prin obstacole. 7.14.5. Pentru protecTia de baz (la atingere direct) se admite ca msur suplimentar utilizarea dispozitivelor de curent diferenTial rezidual de cel mult 30 mA pentru: - circuitele de iluminat; - circuitele de priz pentru un curent de cel mult 32 A; circuitele pentru alimentarea echipamentelor portabile racordate prin cabluri sau conductoare flexibile al crui curent nominal este de cel mult 32 A. 7.14.6. Nu se aplic prevederea de la 7.14.5 circuitelor : de iluminat amplasate n afara zonei de accesibilitate la atingere, dac nu sunt alimentate prin prize de curent de uz casnic (sau scopuri similare) sau prize de curent conform SR EN 60309-1 ; pentru care este utilizat ca msur de protecTie alimentarea cu TFJS si TFJP sau separarea electric . 7.14.7. Pentru automobilele electrice n miniatur pentru diverstisment se admite ca msur tehnic de protecTie de baz (la atingere direct) amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere . 7.14.8. ProtecTia mpotriva socului electric n caz de defect (atingere indirect) se va realiza prin una din urmtoarele msuri: utilizarea ntreruperii automate; n cazul circuitelor de alimentare a motoarelor de tensiune alternativ dispozitivul DDR trebuie s fie cu temporizare sau s fie de tip S; - utilizarea unei reTele legate la pmnt TN; n acest caz nu trebuie utilizat un conductor PEN n aval de punctul de alimentare a instalaTiei electrice temporare; utilizarea unei reTele IT pentru instalaTii tensiune continu cnd este necesar continuitatea funcTionrii serviciului; utilizarea legturii suplimentare de echipotenTializare; ntr-un amplasament destinat animalelor o astfel de legtur trebuie s conecteze toate prTile conductoare accesibile si toate prTile conductoare strine care pot fie atinse simultan. 7.14.9. Msurile tehnice de protecTie mpotriva socului electric n caz de defect (atingere indirect) prin utilizarea amplasamentelor neconductoare si prin legtur de echipotenTializare nelegat la pmnt nu sunt admise. 7.14.10. Pentru protecTia mpotriva socului electric n caz de defect (atingere indirect) a instalaTiei electrice temporare se va utiliza si msura ntreruperii automate printr-un DDR al crui curent diferenTial rezidual nominal este de maxim 300 mA, cu temporizare sau de tip S (pentru selectivitate cu circuitele din aval), montat pe circuitul de alimentare a tabloului instalaTiei temporare.

7.14.11. Motoarele comandate automat sau de la distanT, care nu sunt supravegheate permanent trebuie echipate cu dispozitive de protecTie mpotriva supratemperaturii cu reanclansare manual. 7.14.12. Fiecare grup de circuite aparTinnd unei categorii de receptoare a unei instalaTii electrice temporare ale unui dispozitiv de agrement si fiecare circuit de alimentare a unei instalaTii exterioare trebuie s fie prevzute cu ntreruptoare usor accesibile si clar identificate. 7.14.13. Aparatajul trebuie amplasat numai n dulapuri care nu pot fi deschise dect cu ajutorul unei chei sau a unei scule, cu excepTia prTilor concepute si prevzute pentru a fi manevrate de persoane obisnuite (BA1). 7.14.14. Echipamentele electrice trebuie s aib un grad de protecTie de minim IP44. 7.14.15. Cablurile pot fi montate n tuburi de protecTie, pe sisteme tip jgheab sau scar. Cablurile trebuie s aibe o tensiune nominal minim de 450/750 V, cu excepTia cablurilor si a cordoanelor utilizate n interiorul dispozitivelor pentru agrement pentru care tensiunea nominal minim este de 300/500 V. 7.14.16. Traseul cablurilor ngropate trebuie marcat. Cablurile ngropate trebuie s fie armate sau protejate n tuburi de protecTie clasificate ca 450N n ceea ce priveste protecTia mpotriva comprimrii si clasificat ca normal n ceea ce priveste protecTia la impact. 7.14.17. n zonele de acces a publicului si n zonele de traversare a drumurilor si aleilor cablurile armate trebuie protejate mpotriva deteriorrilor mecanice cu tuburi de protecTie. Tuburile de protecTie trebuie s corespund la: - compresiune 1250N; - impact - ridicat; - coroziune - mediu/ridicat (conform anexa 5.7); 7.14.18. Cablurile supuse deplasrilor trebuie s aibe o construcTie flexibil n execuTie grea ( HO7 RNF, HO7 BN4 F sau similare). 7.14.19. Conexiunile electrice pentru mbinarea cablurilor trebuie s fie realizate n carcase avnd un grad de protecTie cel puTin IP4X sau IPXXD. 7.14.20. ntreruptoarele trebuie s ntrerup conductoarele de faz si conductorul neutru. 7.14.21. Corpurile de iluminat si ghirlandele luminoase nu se vor suspenda de cablul de alimentare. Dac acestea sunt montate la mai puTin de 2,5 m faT sol sau pot fi atinse n mod accidental trebuie fixate ferm, iar accesul la sursa de lumin va fi posibil dect dup ndeprtarea unei bariere sau a unei carcase cu ajutorul unei scule speciale. 7.14.22. Corpurile de iluminat dintr-o galerie pentru tir sau alt demonstraTie n care se utilizeaz proiectile trebuie protejate corespuztor mpotriva oricror deteriorri accidentale. 7.14.23. Un proiector mobil trebuie instalat astfel nct lampa s nu fie accesibil, cablul de alimentare trebuie s fie flexibil si s aibe o protecTie mecanic corespunztoare, zonei unde este amplasat. 7.14.24. Corpul de iluminat sau proiectorul trebuie fixate si protejate astfel ca focalizarea sau concentrarea cldurii lmpii s nu poat produce aprinderea unui material.

7.14.25. Se prevd circuite separate ce alimenteaz corpuri de iluminat echipate cu lmpi cu descrcare n gaze sau firme si sunt comandate printr-un dispozitiv de oprire de urgenT. 7.14.26. Transformatoarele de securitate trebuie s fie conform SR EN 61558-2-6. Convertoarele electronice trebuie s fie conform SR EN 61347-2-2. Acestea trebuie montate n afara zonei de accesibilitate la atingere. Circuitul secundar al fiecrui transformator sau convertor trebuie protejat de un dispozitiv de protecTie cu reanclansare manual. 7.14.27. ntr-o barac sau stand se recomand s se amplaseze o priz de curent pe metru ptrat sau metru liniar de perete. 7.14.28. Pentru fiecare dispozitiv pentru agrement trebuie s existe un punct de conexiune usor accesibil marcat cu urmtoarele caracteristici: - tensiune nominal; - curent nominal; - frecvenT nominal. 7.14.29. Un automobil electric miniatur cu tamponare trebuie alimentat cu o tensiune de maxim 50V tensiune alternativ sau 120 V tensiune continu. Circuitul n tensiune continu trebuie separat electric de reTeaua principal de alimentare printr-un trasformator sau printr-un grup motor generator. 7.14.30. Dac un generator este instalat ntr-o cldire pentru a alimenta o instalaTie temporar, utiliznd o reTea TN sau TT, legarea la pmnt a instalaTiei trebuie s fie conform subcap.5.5. si n cazul utilizrii unuia sau mai multor electrozi de pmnt, legarea la pmnt trebuie s fie conform subcap. 5.5. Cu excepTia reTelei IT, punctul neutru al conexiunii n stea a unui generator trebuie conectat la masa generatorului.

7.15.InstalaTii electrice pentru sisteme de nclzire n pardoseal sau tavan 7.15.1. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol se aplic la instalarea sistemelor de nclzire n pardoseal sau tavan care realizeaz o nclzire direct sau un sistem de nclzire cu acumularea energiei termice. Ele nu se aplic la instalarea sistemelor de nclzire n pereTi. Aceste prevederi sunt conforme cu recomandrile standardului SR HD 384.7.753 S1. 7.15.2. DefiniTii Pentru scopul particular al acestui capitol se definesc urmtoarele noTiuni si termeni: sistem de nclzire cu acumularea energiei termice, amplasat n pardoseal: sistemul de nclzire n care, din cauza unei perioade limitate de ncrcare, o cantitate redus de energie electric este transformat n cldur disipat prin suprafaTa pardoselii n ncperea de nclzit ntr-un timp stabilit; sistem de nclzire direct: sistemul de nclzire n tavan sau n pardoseal care genereaz cldur pe baza energiei electrice, o disip n camera de nclzit, ntr-un timp de rspndire ct mai mic posibil; sistem de nclzire complementar: sistemul de nclzire direct nglobat n pardoseal, care completeaz un sistem de nclzire cu acumulare (ex. n zonele de lng pereTii exteriori); zon fr nclzire: zona complet acoperit de mobilier sau pstrat disponibil pentru mobilier prefabricat; cablu de nclzire: cablu cu sau fr ecran sau manta metalic aparTinnd unui sistem de nclzire fix;

element de nclzire flexibil tip plac: element format din mai multe straturi laminate electroizolante n care sunt integrate rezistoare electrice, sau un material de baz pe care sunt fixate cabluri electrice de nclzire izolate; element de nclzire: cablu de nclzire sau element de nclzire flexibil tip plac cu conexiuni reci sau borne fixate rigid, conectate la instalaTia electric; conexiune rece: cablu izolat sau cordon destinat conectrii elementului de nclzire la instalaTiile electrice; cablu de nclzire cu autoreglare: cablu a crui temperatur nu poate depsi 70oC si care nu necesit conexiuni reci intermediare pentru conectare la instalaTia electric. 7.15.3. Msuri de protecTie pentru asigurarea securitTii 7.15.3.1. Msuri de protecTie mpotriva socurilor electrice Pentru protecTia de baz (mpotriva socurilor electrice datorate atingerilor directe) nu se admit msurile prin folosirea obstacolelor si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere. ProtecTia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice datorate atingerilor indirecte) se realizeaz prin folosirea urmtoarelor msuri: ntreruperea automat a alimentrii prin utilizarea de dispozitive de protecTie la curent diferenTial rezidual (DDR) cu un curent nominal diferenTial care s nu depseasc 30 mA; legturi echipotenTiale suplimentare: n cazul n care deasupra elementelor de nclzire din pardoseal sau sub elementele de nclzire din tavan este prevzut un nvelis de protecTie sau grilaj conductiv acesta trebuie conectat la conductorul de protecTie al instalaTiei electrice prin conductoare de echipotenTializare; utilizarea echipamentelor de clas II sau cu izolaTie echivalent; circuitele de alimentare ale acestor echipamente trebuie protejate suplimentar prin utilizarea dispozitivelor DDR al cror curent nominal s fie maxim 30 mA; - separarea electric. Pentru protecTia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice datorat atingerilor indirecte) nu se admit msurile tehnice prin folosirea mediului neconductor si a legturilor echipotenTiale nelegate la pmnt. 7.15.3.2. Msuri de protecTie mpotriva supranclzirii. n scopul evitrii supranclzirii sistemelor de nclzire din tavan sau pardoseal din cldiri, prin limitarea temperaturii n zona de nclzire la maxim 80oC, trebuie aplicat cel puTin una din urmtoarele msuri: - proiectarea corespunztoare a sistemului de nclzire; - instalarea corespunztoare a sistemului de nclzire conform instrucTiunilor productorului; - utilizarea dispozitivelor de protecTie la suprasarcin. Elementele de nclzire trebuie conectate la instalaTia electric prin conexiuni reci (astfel nct s nu poat fi separate) sau prin borne. Elementele de nclzire nu trebuie s traverseze rosturile de dilatare. 7.15.4. Alegerea si montarea echipamentelor Elementele de nclzire flexibile tip plac trebuie s corespund prescripTiilor SR EN 60335-2-96. Cablurile de nclzire se recomand s corespund prescripTiilor din SR CEI 60800 (pentru locuinTe) sau SR EN 62 395-1 (pentru aplicaTii industriale). Elementele de nclzire pentru instalarea n tavan trebuie s aib o protecTie mecanic cel puTin IPX1, iar cele pentru instalare n pardoseal din beton sau din material similar cel puTin IPX7. Proiectantul sistemelor trebuie s ntocmeasc un plan pentru fiecare element de nclzire conTinnd urmtoarele detalii: - tipul elementului de nclzire;

numrul elementelor de nclzire instalate;

- lungimea/suprafaTa elementelor de nclzire; - densitatea de putere pe suprafaT; - dispunerea elementelor de nclzire; - amplasarea/adncimea elementelor de nclzire; - amplasarea cutiilor de joncTiune; - conductoare, ecrane si elemente similare; - zona instalat/nclzit si zonele fr nclzire; - tensiunea nominal; - rezistenTa electric nominal(la rece) a elementelor de nclzire; - curentul nominal al dispozitivelor de protecTie la suprasarcin; - curentul diferenTial rezidual de funcTionare al DDR. Acest plan trebuie amplasat lng ntreruptorul sistemului de nclzire. Proiectul instalaTiei de nclzire n tavan sau pardoseal trebuie coordonat cu celelalte proiecte de reTele de utilitTi pentru a evita folosirea de mijloace de fixare penetrante (ex.: suruburi pentru opritorul de usi etc.).

7.16. InstalaTii electrice pentru rulote sau autorulote 7.16.1. Domeniul de aplicare Prevederile din acest capitol respect recomandrile standardului SR HD 384.7.754 S1: 2006 si se aplic instalaTiilor electrice interioare ale rulotelor sau autorulotelor pentru tensiuni nominale pn la 440 V. Pentru instalaTiile electrice ale rulotelor care funcTioneaz la tensiune continu pn la 12 V se aplic si recomandrile standardelor SR EN 1648-1 si SR EN 1648-2. 7.16.2. DefiniTii DefiniTiile specifice acestui capitol sunt: vehicul de agrement: unitate echipat pentru locuit temporar sau sezonier, care ndeplineste prescripTiile pentru construcTie si utilizarea vehiculelor rutiere; autorulot: vehicul de agrement cu tracTiune proprie utilizat pentru turism, care ndeplineste prescripTiile pentru construcTie si utilizarea vehiculelor rutiere; rulot: vehicul de agrement remorcat utilizat pentru turism, care ndeplineste prescripTiile pentru construcTia si utilizarea vehiculelor rutiere; locuinT mobil de agrement: vehicul de agrement transportabil care include mijloace de deplasare, dar nu ndeplineste prescripTiile pentru construcTia si utilizarea vehiculelor rutiere. 7.16.3. Tensiunea nominal a instalaTiei electrice pentru rulote sau autorulote nu trebuie s depseasc 230 V tensiune alternativ monofazat sau 400 V tensiune alternativ trifazat. 7.16.4. ProtecTia mpotriva socurilor electrice Nu sunt admise msurile prin utilizarea obstacolelor, prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere sau prin amplasamente neconductoare. Circuitele electrice trebuie prevzute cu un conductor de protecTie, care s fie conectat la borna de pmnt a rulotei, care leag toate masele echipamentelor electrice si contactele de protecTie ale prizelor de curent. n cazul n care tipul de construcTie al rulotei nu asigur continuitatea, elementele conductoare ale rulotei trebuie conectate la conductorul de protecTie n mai multe puncte. SecTiunea nominal a conductoarelor din cupru utilizate n acest scop nu trebuie s fie mai mic de 4 mm2 sau o secTiune echivalent pentru conductanTa si rezistenTa mecanic pentru alte materiale. Dac rulota este construit din materiale electroizolante, aceste prescripTii nu se aplic prTilor metalice care nu sunt susceptibile s ajung sub tensiune n caz de defect. 7.16.5. Echipamentele electrice situate ntr-un amplasament umed trebuie s aibe un grad minim de protecTie IP55, conform recomandrilor din SR EN 60529.

7.16.6. Sisteme de pozare Trebuie utilizate urmtoarele tipuri de cabluri: - cabluri monopolare flexibile (HO7 HV-K sau similar) pozate n tuburi nemetalice; cabluri rigide cu conductoare multifilare cu minim 7 toroane (HO7 V-R sau similar) pozate n tuburi nemetalice; - cabluri cu manta obisnuit din policloropren (HO5 RN-F sau echivalent). Dac nu sunt pozate n tuburi, cablurile trebuie fixate prin bride electroizolante la intervale de maxim 0,4 m pe traseu vertical si 0,25 m pe traseu orizontal. Tuburile trebuie s ndeplineasc condiTiile din standardul SR EN 61386. Nu se admit tuburi din polietilen. Materialul tuburilor si cutiilor de conexiuni trebuie s fie conform standardelor pe prTi SR EN 60695-2, dac nu sunt indicate alte produse n specificaTii. Deoarece sistemele de pozare sunt supuse vibraTiilor, ele trebuie protejate mpotriva deteriorrilor mecanice fie prin amplasament, fie prin protecTie suplimentar. Sistemele de pozare care traverseaz prTile metalice trebuie protejate prin presetupe sau garnituri de trecere corespunztoare, cu fixare sigur si prin msuri pentru evitarea deteriorrilor produse de muchiile ascuTite sau prTile abrazive. n compartimentul buteliilor de gaz este interzis montarea sau traversarea sistemelor de pozare. SecTiunea conductoarelor trebuie s fie corespunztoare pentru curenTii admisibili ai sarcinilor conectate la rulot, dar nu mai mic de 1,5 mm2 Cu sau echivalent. Cablurile utilizate n circuite de tensiuni diferite trebuie pozate separat pentru a nu exista contact fizic ntre ele. Conexiunile cablurilor trebuie realizate n cutii corespunztoare. Cnd capacul poate fi nlturat cu usurinT fr ajutorul unei scule, conexiunile trebuie izolate. 7.16.7. Aparataj Conectorul racordului rulotei trebuie realizat conform cu recomandrile din SR EN 60309-2, corespunztor tipului de conector si trebuie s cuprind: - o fis conform SR EN 60309-2; un cablu flexibil de tip HO7 RN-F sau echivalent, prevzut cu conductor de protecTie avnd urmtoarele caracteristici: -lungime max. 25m -secTiune minim pentru un curent nominal de 16A: 2,5mm2 Cu sau echivalent (pentru curenTi nominali mai mari, secTiunea trebuie aleas astfel nct s asigure declansarea dispozitivului de protecTie mpotriva supracurenTilor, pentru un curent de scurtcircuit minim la captul cordonului de alimentare); -culoare de identificare conform SR HD 308; -conector conform SR EN 60309-2. Racordul rulotei trebuie instalat: - la maxim 1,80 m deasupra solului; - ntr-un amplasament usor accesibil; - ntr-un locas corespunztor prevzut cu capac, n exteriorul rulotei. Lng locasul pentru pentru racord, n exteriorul rulotei, trebuie s existe urmtoarele informaTii: - tensiune nominal; - curent nominal; - frecvenTa. Orice instalaTie electric intern trebuie echipat cu un dispozitiv de ntrerupere a tuturor conductoarelor active si a conductorului neutru, amplasat n rulot, ntr-un loc usor accesibil. n apropierea acestui dispozitiv trebuie fixat o not cu instrucTiuni de exploatare. Toate circuitele terminale trebuie protejate pe conductoarele de faz mpotriva supracurenTilor. n cazul unui singur circuit final, dispozitivul de protecTie mpotriva supracurenTilor poate fi utilizat ca dispozitiv de ntrerupere. Accesoriile, precum ntreruptoarele, duliile si altele similare, nu trebuie s aib prTi metalice. Prizele de curent de joas tensiune trebuie s fie prevzute cu contact de protecTie pentru conectarea

conductorului de protecTie. Dac n rulot sunt prevzute prize de TFJS, prizele vor fi diferite pentru a nu permite greseli n conectarea fiselor. Orice echipament conectat permanent la instalaTia fix trebuie s fie comandat printr-un ntreruptor amplasat fie pe echipament, fie n apropierea acestuia.

7.17. InstalaTii electrice pentru firme si reclame luminoase 7.17.1. Proiectarea si executarea instalaTiei electrice interioare si exterioare a firmelor si reclamelor luminoase trebuie s se fac respectndu-se pe lng prevederile din subcap. 5.3., condiTiile din capitolul de faT, recomandrile normei SR EN 50107 (standard pe prTi) si prevederile instrucTiunilor tehnice ale productorului firmei/reclamei luminoase. Materialele din care se execut firma/reclama luminoas trebuie s fie omologate din punctul de vedere al reacTiei la foc. 7.17.2. DistanTa de la prTile sub tensiune ale firmelor si reclamelor luminoase amplasate n exteriorul cldirilor, pn la sol si respectiv pn la elemente ale constucTiilor, trebuie s fie de cel puTin: - 3,0 m pn la sol (trotuare etc.); - 1,5 m pn la balcoane, terase, ferestre; - 3,0 m pn la acoperisuri accesibile n mod normal; - 1,0 m pn la acoperisuri inaccesibile n mod normal; n cazul n care aceste distanTe nu pot fi respectate, construcTia firmelor si reclamelor luminoase se realizeaz n asa fel nct s nu permit accesul direct la niciuna din prTile ei sub tensiune. Firmele si panourile luminoase executate din materiale din clase de reacTie la foc C, D, E si F, vor fi amplasate numai pe faTade si pereTi exterioare (inclusiv elementele de placare, izolare termic) din clasele de reacTie la foc A1 sau A2 s1do, potrivit reglementrilor specifice. 7.17.3. DistanTa minim pe orizontal de la firme sau reclame luminoase pn la cea mai apropiat linie de contact pentru tramvaie sau troleibuze, trebuie s fie de 2,2 m. 7.17.4. DistanTa minim de la firma sau reclama luminoas pn la suporturile liniilor de contact ale tramvaielor sau troleibuzelor (stlpi, console, suspensii etc.) n legtura cu pmntul, trebuie s fie de 0,5 m. 7.17.5. DistanTa minim de la prTile neizolate aflate sub tensiune nalt ale firmelor si reclamelor pn la elemente din materiale combustibile din clasa de reacTie la foc B, conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcTiilor, trebuie s fie cel puTin de 10 cm; dac aceast distanT nu poate fi asigurat, prTile neizolate trebuie protejate prin elemente din materiale izolante incombustibile. 7.17.6. Firmele si reclamele luminoase cu lmpi cu descrcri electrice, alimentate la tensiune nalt amplasate n interiorul construcTiilor, n vitrine nchise sau deschise sau n locuri accesibile persoanelor neautorizate, trebuie realizate n asa fel nct s nu fie posibil accesul la prTile lor aflate sub tensiune. 7.17.7. Alimentarea cu energie electric a lmpilor cu descrcri electrice la tensiune nalt ale firmelor sau reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux magnetic, ale cror caracteristici nominale se aleg n funcTie de acelea ale lmpilor. Transformatoarele se instaleaz n cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai multe transformatoare, care se prevd cu blocaj, astfel nct deschiderea lor s fie nsoTit de ntreruperea alimentrii din reTea pe toate fazele. 7.17.8. Se interzice instalarea aparatelor care sunt alimentate la tensiunea primar, n interiorul cutiei transformatoarelor, cu excepTia celor pentru blocaj si pentru mbuntTirea factorului de putere. 7.17.9. Transformatoarele se amplaseaz, n msura posibilitTilor, ct mai aproape de lmpile ce

trebuie alimentate. Se admite instalarea transformatoarelor n interiorul cldirilor numai n locuri inaccesibile persoanelor neautorizate si numai cu condiTia utilizrii cablurilor pentru tensiune nalt ecranate. 7.17.10. n cldirile noi care urmeaz s fie dotate cu firme luminoase se prevd firide speciale n care se instaleaz transformatoarele mpreun cu dispozitivele de conectare si de programare. 7.17.11. Tranformatoarele se alimenteaz prin circuite independente de acelea ale altor receptoare, pe un circuit putnd fi alimentate cel mult 5 transformatoare. Fiecare circuit trebuie protejat prin siguranTe fuzibile sau disjunctoare. 7.17.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se execut cu conductoare sau cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii , iar secTiunea minim admis pentru conductoarele de cupru este de 2,5 mm2. n cazul n care aceste circuite se pozeaz la exterior, ele trebuie protejate n tuburi metalice etanse. La cldirile nalte si foarte nalte, circuitele pentru alimentarea transformatoarelor si/sau firmelor/reclamelor luminoase se execut cu cabluri rezistente la foc pe o durat de cel puTin 30 minute. 7.17.13. Circuitele pentru alimentarea firmelor si reclamelor luminoase trebuie prevzute cu dispozitive de protecTie si comand amplasate n loc accesibil. 7.17.14. Transformatoarele sau grupurile de transformatoare trebuie prevzute cu deconectare vizibil si sigur pe toate fazele. 7.17.15. InstalaTia electric cu tensiuni peste 1000 V a firmelor si reclamelor luminoase se execut cu cabluri electrice, cu tensiunea de ncercare de cel puTin 15000V. Conexiunile trebuie s fie realizate cu ajutorul unor borne conforme cu EN 60999-1 pentru a avea un contact electric ct mai bun. Dac instalaTia electric de nalt tensiune a firmei sau reclamei este montat n exterior, trebuie utilizate conductoare electrice cu izolaTie suplimentar, rezistent la intemperii. 7.17.16. Intrrile si iesirile tuburilor sau conductoarelor electrice din cutia transformatorului trebuie protejate prin izolatoare de trecere, prin tile sau pipe de porTelan, dup caz, montate n asa fel nct s nu fie posibil ptrunderea apei sau a zpezii n interiorul cutiei. 7.17.17. Toate prTile metalice ale firmei sau reclamei luminoase care nu sunt sub tensiune (construcTia metalic a firmei, cutia transformatoarelor, carcasa transformatoarelor, tuburile metalice de protecTie etc.), trebuie conectate la instalaTia de legare la pmnt comun a cldirii (conform prevederilor subcap.4.1).

7.18. InstalaTii electrice pentru alimentarea ascensoarelor, masinilor de ridicat si transportat Ascensoare

cu

energie

electric

echipamentelor

7.18.1. La proiectarea si executarea instalaTiilor electrice pentru alimentarea cu energie electric a echipamentelor ascensoarelor trebuie respectate, pe lng condiTiile generale din prezentul normativ si prevederile instrucTiunilor tehnice ale productorului de ascensoare. 7.18.2. La blocurile de locuinTe, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensoarelor trebuie racordat la tabloul comun de lumin si putere (forT).

7.18.3. La cldirile ncadrate din punctul de vedere a condiTiilor de evacuare n caz de urgenT BD3 si BD4 (anexa 5.2), coloana de alimentare a tabloului ascensoarelor se racordeaz la tabloul general sau la un tablou de putere (forT), naintea ntreruptorului general sau a siguranTelor generale. 7.18.4. Alimentarea cu energie electric a tablourilor ascensoarelor de pompieri n caz de incendiu, trebuie asigurat din dou surse de alimentare independente, n condiTiile prevzute la subcap. 7.22 si SR EN 81-72 sau alte reglementri echivalente. La aceste tablouri se racordeaz numai ascensoarele de pompieri. 7.18.5. Coloanele pentru alimentarea tabloului ascensorului de pompieri n caz de incendiu trebuie realizate cu cabluri rezistente la foc sau cu un sistem de cablaj care s-si pstreze caracteristicile de protecTie pe o perioada de cel puTin 120 minute. 7.18.6. Alimentarea instalaTiilor electrice ale ascensoarelor de materiale se face din tabloul general din cldirea respectiv sau dintr-un tablou secundar de putere (forT). 7.18.7. SecTiunea coloanei tabloului ascensorului se dimensioneaz pentru cderea de tensiune la pornire admis, conform instrucTiunilor productorului ascensorului sau, n lipsa acestora, pentru o cdere de tensiune la pornire de cel mult 3% faT de tensiunea nominal. 7.18.8. Pentru iluminatul puTului nchis al ascensorului trebuie prevzut n tabloul ascensorului un circuit independent de alte circuite. 7.18.9. La blocurile de locuinTe, circuitul iluminatului puTului de ascensor se racordeaz la tabloul comun de lumin si putere (forT). ntreruptorul pentru comanda acestui circuit se prevede n interiorul acestui tablou. La cldirile prevzute cu iluminat de securitate de evacuare alimentat din surs de rezerv, circuitul pentru iluminatul puTului ascensorului se alimenteaz din circuitele acestui iluminat. Circuitul pentru iluminatul puTului ascensorului de pompieri n caz de incendiu se racordeaz din tabloul ascensorului respectiv. 7.18.10. Coloanele de alimentare ale tablourilor ascensoarelor (persoane, marf, de pompieri) si circuitul de iluminat pentru puTul ascensorului se protejaz cu tuburi de protecTie pe toate porTiunile de traseu pe care exist pericol de deteriorare mecanic. 7.18.11. ProtecTia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect - atingerea prTilor metalice ale ascensorului care n mod normal nu se afl sub tensiune) se realizeaz conform prevederilor din subcap. 4.1. Glisierele ascensoarelor pot fi utilizate drept conductoare naturale de legare la pmnt conform subcap. 5.5. Masini de ridicat si transportat 7.18.12. Liniile de contact pentru masini de ridicat si transportat trebuie proiectate si executate respectndu-se pe lng prevederile generale din prezentul normativ si instrucTiunile tehnice ale furnizorului. 7.18.13. Materialul liniei de contact se alege avndu-se n vedere condiTiile de mediu n care aceasta urmeaz s lucreze si n funcTie de tipul culegtorilor de curent electric. 7.18.14. SecTiunea coloanei de alimentare a liniei, secTiunea liniei si modul de alimentare a liniei se aleg astfel nct la curentul de pornire suma tuturor cderilor de tensiune (pe coloan si linie) pentru poziTia cea mai defavorabil de funcTionare a masinilor s respecte prevederilor furnizorului. n lipsa acestora cderile de tensiune trebuie s nu depseasc 12% la tensiune alternativ si 15% tensiune continu.

7.18.15. n cazul n care o linie de contact alimenteaz mai multe masini de ridicat sau transportat, la ambele capete ale liniei se prevd zone de reparaTie avnd o lungime cel puTin egal cu lungimea unei masini. ntre zona de reparaTie si restul liniei se las un "rost de separaTie". Zona de reparaTie trebuie prevzut cu posibilitatea de scoatere de sub tensiune a zonei si legarea zonei la pmnt n timpul reparrii unei masini. 7.18.16. n afar de aparatele de protecTie de la tabloul din care pleac coloana ce alimenteaz linia, se prevede suplimentar un dispozitiv de separare cu blocaj mecanic pentru deconectarea alimentrii liniei n timpul reparaTiilor si reviziilor ei, care se monteaz ntr-un cofret la care are acces numai personalul autorizat. 7.18.17. ProtecTia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect) se realizeaz prin legarea la conductorul de protecTie PE si la pmnt, conform subcap. 4.1 si 5.5. 7.18.18. InstalaTiile de ridicat si transportat cu cale de rulare se leag la pmnt folosind sinele cii de rulare drept conductor de protecTie n condiTiile prevzute n subcap. 5.5.

7.19. InstalaTii electrice pentru echipamente informatice 7.19.1. InstalaTiile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrrii informaTiilor se proiecteaz si se execut respectnduse pe lng prevederile prezentului normativ si recomandrile din standardul pe prTi SR EN 60950. 7.19.2. InstalaTiile electrice pentru echipamente informatice se vor alimenta de regul dintr-o reTea TN- S, pentru a micsora pericolul de avarie prin supracurenTi si fenomene EMC (perturbaTii electromagnetice). ReTelele TT si IT se pot utiliza numai conform art. 7.19.12 si 7.19.13. 7.19.3. Toate conductoarele de protecTie utilizate trebuie s fie din cupru. 7.19.4. Este obligatorie separarea circuitelor de putere (forT) de circuitele pentru semnalizari (curenTi electrici slabi). 7.19.5. Pe traseele verticale se recomand o distanT de 30 cm ntre circuitele de putere (forT) si cele pentru semnalizri neecranate. 7.19.6. Pe treseele orizontale se recomand o distanT de minimum 5 cm ntre circuitele de putere (forT) si cele pentru semnalizri neecranate. 7.19.7. Pentru a evita perturbaTiile cauzate de aparate care produc cmpuri electromagnetice (de ex. balasturi pentru lmpi fluorescente, motoare pentru storuri) se recomand o distanT de minim 30 cm ntre aceste aparate si traseul circuitelor pentru semnalizri. 7.19.8. Intersectarea circuitelor de putere (forT) cu cele pentru semnalizri se recomand s se fac la un unghi de 90oC. 7.19.9. n distribuTiile orizontale se recomand folosirea plintelor cu mai multe compartimente separate prin pereTi desprTitori cu rol de ecranare. Circuitele de putere (forT) se amplaseaz n partea de sus a plintelor, canalelor, iar circuitele pentru semnalizri se amplaseaz n compartimentul cel mai de jos, ct mai aproape de planul maselor.

7.19.10. n cazul n care curentul electric de fug prezumat din echipamentele informatice este mai

mare de 10 mA, protecTia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect) este realizat dac se respect una din urmtoarele condiTii: a) conductorul de protecTie utilizat se alege conform subcap. 4.1 si 5.5 dar trebuie s aib o secTiune de cel puTin 10 mm2 cupru. Se admite folosirea mai multor conductoare legate n paralel dac suma secTiunilor acestora este de cel puTin 10 mm2 cupru; b) se prevede un dispozitiv de control al continuitTii circuitului de legare la pmnt care s deconecteze automat alimentarea cu energie electric n momentul ntreruperii acestei continuitTi; c) atunci cnd echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator cu nfsurri distincte sau prin intermediul unei surse care s prezinte o separare electric ntre circuitul primar si secundar (de ex. grup motor-generator, UPS) circuitele secundare se realizeaz, de preferinT, n reTea TN si pentru aplicaTii specifice n reTea IT. Legarea la pmnt se face cu respectarea condiTiilor de la pct. a) si b). Aceste prevederi se aplic si la un circuit care alimenteaz mai multe echipamente si n care suma curenTilor electrici de fug depseste 10 mA. 7.19.11. n cazul reTelei de alimentare TT, circuitul trebuie prevzut cu un dispozitiv de protecTie la curent diferenTial rezidual al crui curent nominal de funcTionare rezult din condiTiile: I U I d 'n d L
1

2RA

n care: I1 este curentul total de fug prezumat, [A]; I 'n - curentul nominal de funcTionare al dispozitivului de protecTie diferenTial, [A]; UL- tensiunea de atingere maxim admis, [V]; RA rezistenTa de dispersie a prizei de pmnt, [ : ]; 7.19.12. Se recomand ca echipamentele avnd curenTi electrici de fug importanTi s nu fie legate direct la o reTea IT, datorit dificultTii monitorizrii (semnalizrii) primului defect. Se recomand ca echipamentul s fie alimentat printr-o reTea TN (racordat la reTeaua principal IT), prin intermediul unui transformator. 7.19.13. ProtecTia mpotriva supratensiunilor se va realiza conform cu subcap. 4.4.

7.20. InstalaTii electrice n construcTii din lemn Echipamente 7.20.1. La proiectarea si executarea instalaTiilor electrice din construcTii din lemn se vor respecta pe lng prevederile din capitolul 3 si subcap. 4.2 si recomandrile din SR HD 384.4.42 S1 si SR HD 384.4.482 S1 si cele din prezentul subcapitol. 7.20.2. La executarea instalaTiilor electrice nglobate n elementele de construcTie din lemn se folosesc conductoare sau cabluri din cupru. Cablurile ce se monteaz n contact direct cu lemnul trebuie s fie cu ntrziere la propagarea flcrii, conform cu recomandrile din SR EN 50266. 7.20.3. Se recomand utilizarea conductoarelor si cablurilor ncrcate cu circa 85% din curentul maxim admisibil. 7.20.4. Tablourile electrice de distribuTie trebuie s fie confecTionate din materiale incombustibile sau cu ntrziere la propagarea flcrii (care satisfac proba cu fir incandescent la 960oC conform SR EN 60695-2-11) si s fie nehigroscopice.

7.20.5. Dozele de derivaTie si de aparat trebuie executate din metal sau din materiale plastice care satisfac proba cu fir incandescent la 960oC conform SR EN 60695-2-11 si trebuie s fie etanse. IzolaTiile ce protejeaz conexiunile trebuie de asemenea s satisfac proba cu firul incandecent la temperatura de 960oC. 7.20.6. Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie s prezinte cel puTin gradul de protecTie IP 5X executate din materiale cu ntrziere la propagarea flcrii (pentru cel puTin 750oC conform SR EN 60695-2-11). Lmpile trebuie s fie protejate mpotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu dispersoare din materiale plastice rezistente la socuri mecanice (de exemplu policarbonat), cu grtare sau sticl rezistent. 7.20.7. Corpurile de iluminat trebuie confecTionate din materiale incombustibile sau s fie omologate pentru montaj direct pe lemn. 7.20.8. Tuburile, plintele, canalele de protecTie trebuie s fie metalice sau din materiale plastice omologate pentru montaj n construcTii din lemn, cu sau fr halogeni. 7.20.9. Accesoriile de mbinare ale tuburilor, plintelor si canalelor trebuie s asigure aceeasi rezistenT mecanic, izolaTie electric, grad de etansare, rezistenT la temperatur ca si tuburile, plintele si canalele la care se folosesc. 7.20.10. Se admite folosirea ca doze de derivaTie a prTilor fixe, special prevzute n corpurile de iluminat, n condiTiile subcap. 5.3.6 DistribuTii si condiTii de montaj 7.20.11. ExecuTia distribuTei electrice n construcTii din lemn se face dup terminarea structurii, a acoperisului si nchiderii perimetrale ale acestora. 7.20.12. Atunci cnd instalaTia electric este nglobat n interiorul elementelor de construcTie, se recomand ca circuitele s se monteze ntre placa dinspre interior a peretelui si bariera de vapori, iar unde bariera de vapori este integrat n placa dinspre interior a peretelui, ntre acesta si izolaTie. 7.20.13. n situaTia n care apar deteriorri ale barierei de vapori n timpul execuTiei distribuTiei, acestea trebuie remediate asigurnd continuitatea si etanseitatea barierei de vapori. 7.20.14. Pozarea tuburilor si a dozelor se face nainte de montarea materialului fonoizolant. 7.20.15. Se admite numai montarea aparent n contact direct cu elementele de construcTie din lemn a tuburilor, plintelor sau canalelor de protecTie din materiale plastice omologate pentru montare pe lemn, aparatele si echipamentele electrice cu grad de protecTie minim IP54 sau omologate pentru montarea pe lemn. n cazurile n care gradul de protecTie al echipamentelor electrice este inferior gradului IP 54 se vor respecta prevederile de la 3.0.3.8. 7.20.16. Tuburile si canalele de protecTie metalice si tuburile din materiale plastice cu ntrziere la propagarea flcrii si omologate pentru montarea pe lemn, se monteaz direct pe elemente combustibile ale construcTiei, att n montaj aparent ct si n interiorul pereTilor sau planseelor. 7.20.17. Tuburile flexibile din materiale plastice omologate pentru montare pe lemn se utilizeaz numai pentru protecTia conductelor pe trasee scurte, dificil de realizat cu tub rigid. 7.20.18. La montarea dozelor n pereTii exteriori, pe lng asigurarea continuitTii barierei de vapori, se
271

urmreste si pstrarea continuitTii stratului de termoizolaTie. 7.20.19. La proiectarea si executarea instalaTiilor electrice se vor respecta soluTii tehnice ce se stabilesc de comun acord cu proiectantul structurii de rezistenT. 7.20.20. Dozele metalice si din materiale plastice cu grad de protecTie mai mic de IP 54 se monteaz respectndu-se condiTiile de la art.7.20.18. 7.20.21. Circuitele electrice vor fi prevzute cu protecTie diferenTial si conductor de protecTie. 7.20.22. Se recomand reducerea, pe ct posibil, a numrului de doze de ramificaTie pe parcursul unui circuit. 7.20.23. Legturile electrice trebuie realizate astfel nct s nu permit formarea de scntei sau arcuri electrice. DistribuTii n cabluri 7.20.24. La trecerea prin elementele combustibile, cablurile se protejeaz n tuburi metalice. 7.20.25. Fixarea cablurilor se face numai cu elemente prefabricate care s nu le stranguleze si care s nu aib muchii tioase care pot deteriora izolaTia acestora. 7.20.26. DistanTele maxime ntre elementele de fixare a cablurilor trebuie s fie: 50 cm, la montajul orizontal si 100 cm, la montajul vertical, pentru cablurile nearmate montate aparent; - 80 cm, la montajul orizontal si 150 cm, la montajul vertical, pentru cablurile armate. 7.20.27. Cablurile se fixeaz la maximum 10 cm de intrarea n doze sau n aparate. 7.20.28. Golurile din elementele de construcTie trebuie s aib un diametru mai mare cu dect diametrul exterior al cablului. 7.20.29. Circuitele electrice pentru nclzire realizate cu cabluri nglobate n elemente de construcTie din lemn si care sunt armate, trebuie protejate la curent diferenTial rezidual de cel mult 100 mA. 7.20.30. n cazul n care alimentarea instalaTiei electrice de nclzire se face dintr-o reTea IT impedanTa dispozitivului de control permanent al izolaTiei si caracteristicile dispozitivelor de protecTie la curent diferenTial trebuie alese astfel nct s asigure ntreruperea n cazul apariTiei primului defect de izolaTie. Conductorul de protecTie al circuitului de nclzire se leag la fiecare din extremitTile armturii sau la nvelisul metalic al cablului de nclzire. ProtecTii si msuri de protecTie 7.20.31. n cazul reTelelor TN si TT, circuitele care alimenteaz receptoarele de lumin si prize se protejeaz fiecare la suprasarcin scurtcircuit si la curent rezidual diferenTial cu curentul nominal de cel mult 30 mA. 7.20.32. n reTeaua IT, dac sunt prevzute dispozitive diferenTiale de protecTie, trebuie s se prevad si un dispozitiv de control permanent al izolaTiei pe fiecare circuit care deserveste ncperi din lemn.

7.20.33. n circuitele TFJP si TFJS prTile active trebuie s ndeplineasc una din condiTiile:
271

- s fie protejate n nvelisuri cu gradul de protecTie IP 2X; s fie protejate cu o izolaTie care s suporte o tensiune de ncercare de 500 V timp de 1 min, oricare ar fi tensiunea nominal a circuitului. 7.20.34. Bransamentul la care este racordat instalaTia electric trebuie s fie prevzut cu un ntreruptor automat cu protecTie la curent diferenTial rezidual de cel mult 300 mA de tip S. Asigurarea selectivitTii protecTiilor se face respectnd prevederile subcap. 4.1.

7.21. InstalaTii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru mbunTirea factorului de putere 7.21.1. n instalaTiile electrice cu condensatoare pentru mbuntTirea factorului de putere, respectiv pentru compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele inductive ale consumatorului electric, se utilizeaz condensatoarele derivaTie, fixe sau reglabile n trepte, dup caz. Se recomand utilizarea condensatoarelor cu pierderi n dielectric ct mai mici si a condensatoarelor cu dielectric biodegradabil. 7.21.2. Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel nct pierderile de putere si energie s fie ct mai mici, n unele din urmtoarele moduri: centralizat, la tablourile generale de distribuTie sau tablourile de distribuTie ale grupurilor de receptoare; - local (individual), la bornele receptorului electric; - mixt (centralizat sau semicentralizat combinat cu local). 7.21.3. Valoarea puterii reactive a condensatoarelor destinate mbuntTirii factorului de putere si modul de instalare a acestora (art. 7.21.2.) se stabileste pe baza unei analize tehnico-economice efectuat conform prevederilor reglementrilor tehnice referitoare la compensarea puterii reactive n reTelele electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali si similari. 7.21.4. Nu se instaleaz instalaTii cu condensatoare pentru mbuntTirea factorului de putere nainte de realizarea unui studiu privind distorsiunea curbei de tensiune a locul de montare. La consumatori electrici cu regim deformant (datorit receptoarelor productoare de armonice de tensiune sau de curent), bateriile de condensatoare se amplaseaz n puncte n care factorul de distorsiune si nivelul armonicelor nu conduc la solicitri ale instalaTiilor peste limitele admisibile (Umax = 1,1 Un; Imax = 1,3 In si Qmax = 1,42Qn, unde Un, In, Qn sunt valori nominale n regim sinusoidal). n cazul n care rezult o depsire a valorilor maxime admisibile de tensiune sau curent se iau msuri de utilizare a instalaTiilor de limitare, filtrare, compensare a armonicilor perturbatoare (conform recomandrilor din reglementrile tehnice referitoare la compensarea puterii reactive n reTelele electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali si similari). 7.21.5. La consumatorii electrici cu sarcini reactive fluctuante care produc fluctuaTii de tensiune (flicker), se prevd instalaTii statice de compensare automat a variaTiilor de putere reactiv, corelat cu necesitatea reducerii fluctuaTiilor de tensiune la valori normate. 7.21.6. n cazul compensrii centralizate, bateriile de condensatoare trebuie prevzute cu aparate de comutaTie pentru cuplare-decuplare la reTeaua electric. Dac sarcina reactiv este variabil n timp, se prevd baterii de condensatoare fracTionabile, comutabile automat n trepte de putere reactiv. 7.21.7. La consumatorii cu posturi de transformare proprii, n cazul compensrii centralizate automate, se interzice funcTionarea n gol a transformatorului, cu bateria de condensatoare conectat.
273

7.21.8. Compensarea local (individual) a energiei reactive consumate se prevede pentru receptoare

274

inductive cu consum mare de putere reactiv si cu funcTionare continu si pentru cele de putere foarte mic, dar aflate n numr foarte mare (de ex. lmpi cu descrcare n gaze si/sau vapori metalici). 7.21.9. n cazul compensrii locale (individuale), la receptoarele de putere mare (motor asincron, transformator etc.), puterea reactiv a bateriei de condensatoare trebuie s compenseze cel mult 90% din puterea de mers n gol a receptorului. 7.21.10. Circuitul de alimentare al bateriei de condensatoare (cabluri, aparate de acTionare si protecTie) se dimensioneaz la un curent electric de 1,5 ori curentul nominal al bateriei. 7.21.11. Dac circuitul se protejaz cu ntreruptor automat (disjunctor) acesta se regleaz astfel: - pentru protecTie la suprasarcin la 1,5 ori curentul nominal al bateriei; - pentru protecTie la scurtcircuit la cel puTin 5 ori curentul nominal al bateriei. 7.21.12. Bateriile de condensatoare se prevd cu dispozitive de descrcare automate sau manuale, alese astfel nct dup cel mult 1 minut de la deconectarea bateriei de la reTea, tensiunea rezidual la bornele ei s scad sub 42 V. La bateriile de condensatoare fracTionabile cu trepte comutabile se prevd dispozitive de descrcare automat. Fac excepTie si nu se prevd cu dispozitive speciale de descrcare, condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor. 7.21.13. Bateriile de condensatoare se instaleaz, de regul, n ncperi separate de categoria BA5 (EE) pe stelaje metalice sau n dulapuri speciale. n ncperile n care sunt instalate bateriile de condensatoare se asigur menTinerea condiTiilor de tempertur si umiditate cerute de productorul lor. Ele se amplaseaz astfel nct s fie ferite de ap, praf, agenTi corozivi, lovituri, vibraTii, cldur, foc, lundu-se msuri corespunztoare de protecTie. Fac excepTie bateriile de condensatoare impregnate cu uleiuri incombustibile (garantate de productor). Acestea pot s fie instalate n ncperi de clasa BA5 (EE) (de ex. n ncperea tabloului general de distribuTie), n ncperi de producTie, lundu-se msuri de protecTie mpotriva atingerilor sau n tablourile electrice nchise, de alimentare si comand ale receptoarelor (de ex. ale motoarelor asincrone). 7.21.14. Montarea pe stelaje a bateriilor de condensatoare si a conductelor de legtur se face astfel nct o persoan s nu poat atinge simultan dou prTi metalice la o nlTime mai mic de 2,5 m si ntre care exist o tensiune mai mare de 120 V. Accesul personalului n spaTiul bateriilor de condensatoare este permis numai personalului autorizat si numai dup deconectarea si descrcarea n prealabil a acestora pe rezistoarele de descrcare.

7.22. InstalaTii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu. 7.22.1. Alimentarea cu energie electric a tabloului de distribuTie al staTiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu si al altor dispozitive de securitate la incendiu trebuie asigurat dup caz astfel: a) dintr-o singur surs de alimentare. Se consider o singur surs de alimentare racordarea la un post de transformare al sistemului energetic naTional, la o central electric, la reTeaua de joas tensiune a furnizorului prin firida de bransament sau la tabloul general de distribuTie al cldirii (dac firida de bransament sau tabloul general de distribuTie ndeplinesc condiTiile de la art. 7.22.2.). Alimentarea de la o singur surs, ntr-una din variantele de mai sus, se face la instalaTiile la care, conform normativului NP 086-05, nu se prevd pompe de incendiu de rezerv astfel: cldiri civile si industriale, de producTie si/sau depozitare sau cu funcTiuni mixte, la care nu sunt prevzute instalaTii automate de stingere (sprinklere, drencere sprinklere deschise, ap pulverizat si ceaT de ap); cldiri civile, de producTie si/sau depozitare ori cu funcTiuni mixte, la care pentru stingerea incendiilor din interior se folosesc mai puTin de 2 jeturi simultane;
275

construcTii si grupuri de construcTii la care debitul de ap pentru incendiu exterior nu depseste 20 litri/s. n aceleasi condiTii se alimenteaz si vanele de incendiu acTionate electric care pot fi manevrate direct de ctre personalul de serviciu n mai puTin de 5 minute de la darea semnalului de alarm din cadrul obiectivelor de mai sus. b) din dou surse de alimentare independente Alimentarea din dou surse independente se face n: - situaTiile n care se prevede pomp de rezerv activ pentru incendiu; cldirile n care, conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcTiilor, se prevd obligatoriu sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinTi; - cldirile prevzute cu instalaTii automate de stingere cu ap (sprinklere, drencere sprinklere deschise, ap pulverizat si ceaT de ap); - parcaje potrivit reglementrilor specifice; - cldirile prevzute cu ascensoare de pompieri n caz de incendiu (subcap.7.18). Sursa de alimentare de baz este asigurat conform punctului a). n cazuri justificate tehnic n care nu exista posibilitatea asigurarii unei surse de baza de alimentare cu energie electrica pentru pompe se admite utilizarea motoarelor cu ardere interna. Sursa de alimentare rezerv poate fi: alt surs de energie electric (central electric la consumator), astfel nct nefuncTionarea sursei de baz s nu o afecteze; grup de intervenTie, cu intrarea automat n funcTiune n 15 s, la dispariTia tensiunii sursei de baz si preluarea esalonat a receptoarelor n maxim 60 secunde. Indiferent de numrul de instalaTii electrice prin care un loc de consum este racordat la reTeaua operatorului de transport/distribuTie, acestea constituie o singur surs de alimentare (SEN) pentru locul de consum respectiv. n toate cazurile trebuie asigurat trecerea automat (dublat de acTionare manual) de pe alimentarea de baz pe cea de rezerv la nefuncTionarea sursei de baz printr-un sistem AAR reversibil. n cazul n care este obligatorie si nu se poate asigura a 2-a surs de energie electric de rezerv, se monteaz pompe fixe cu motor cu ardere intern cu pornire automat sau pompe cu abur cu alimentare permanent printr-o conduct separat, direct de la surs. 7.22.2. Se admite ca alimentarea tabloului de distribuTie al staTiei pompelor si electrovanelor de incendiu si a altor dispozitive de securitate la incendiu s se fac din tabloul general al une cldiri numai dac acesta este amplasat astfel nct funcTionarea lui nu este periclitat n caz de incendiu n cldirea respectiv. Se consider c amplasarea satisface aceste condiTii dac tabloul general este amplasat n exteriorul cldirii respective, n construcTii independente de nivelul I sau II de stabilitate la incendiu, sau n interiorul cldirii, n ncperi cu acces usor din exterior. ncperea tabloului general trebuie s fie separat de restul cldirii prin pereTi de A1, A2 - s1do, fr goluri si cu rezistenTa la foc REI/EI 180 si plansee REI 90, avnd asigurat acces direct din exterior. Se admite si comunicarea ncperii tabloului general cu restul construcTiei printr-o usa cu rezistenT la foc de minimum EI2 90 - C, echipat cu dispozitive de autonchidere sau nchidere automat n caz de incendiu. Separarea faT de ncperile din categoriile BE3a si BE3b cu risc foarte mare de incendiu, se realizeaz cu pereTi si plansee antiex si goluri de comunicare funcTional protejate potrivit reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcTiilor. 7.22.3. Cile de alimentare ale tabloului de distribuTie al staTiilor pompelor si electrovanelor de incendiu si instalaTiei pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinTi trebuie amplasate pe ct posibil, pe trasee ferite de pericol de incendiu. n cazul n care se prevd dou ci de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau sunt separate antifoc prin amenajri constructive de separare, astfel nct avarierea unei ci s nu poat provoca ntreruperea n alimentarea cu energie electric a celeilalte ci. Se consider c traseul unei linii aeriene este ferit de pericol de incendiu dac linia este amplasat la
276

cel puTin 10 metri faT de construcTii cu nivelul I, II si III de stabilitate la incendiu, la cel puTin 20 metri faT de cele de nivelul IV si V de stabilitate la incendiu, precum si faT de depozite deschise de materiale combustibile si la o distanT cel puTin egal cu de 1,5 ori nlTimea suportului liniei aeriene, dar la cel puTin 15 metri faT de cldirile cu risc foarte mare de incendiu, categoria BE3a sau BE3b. n exterior, dac traseul uneia dintre cile de alimentare este aerian, traseul celei de a doua ci se execut de regul subteran, n condiTiile prevzute de normativul NTE 007/08/00. n interior se interzice ca traseul acestor ci s treac prin ncperi de categoria BE3a, BE3b (risc foarte mare de incendiu). Se admite ca traseul s treac prin ncperi de categoria BE2 (risc mare de incendiu), dac cablul si sistemul de pozare sunt rezistente la foc minim o or. 7.22.4. n cazul alimentrii dintr-o singur surs coloana tabloului de distribuTie a staTiei pompelor de incendiu se leag naintea ntreruptorului general sau a siguranTelor generale ale tabloului din reTeaua furnizorului din care se alimenteaz. ntreruptorul sau siguranTele de pe coloanele ce alimenteaz tablourile staTiei pompelor, electrovanelor de incendiu se va prevedea cu blocare sigilat care s nu permit ntreruperea alimentrii dect n caz de strict necesitate. Aceast blocare nu este necesar n cazul n care ntreruptorul se afl n ncperi unde au acces numai persoane autorizate (de exemplu camera tabloului general de distribuTie). Face excepTie cazul n care tabloul general de distribuTie are dou bare distincte racordate la dou transformatoare care se pot rezerva reciproc. n acest caz coloanele se pot racorda la barele generale. 7.22.5. n cazul alimentrii din dou surse, tablourile staTiei de pompe de incendiu si sistemului de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi pot fi alimentate: pe dou ci de alimentare (cte una de la fiecare surs) cu un sistem AAR cu acTionare la dispariTia tensiunii sursei de baz. Alimentarea din sursa de baz se va face din faTa ntreruptorului general; pe o singur cale dintr-o bar (tablou) alimentat de la cele dou surse printr-un sistem AAR, n cazul n care aceasta se afl n apropierea (n aceeasi ncpere sau ncperi alturate categoria BE1) tablourilor pompelor de incendiu si sistemului de evacuarea fumului si gazelor fierbinTi. 7.22.6. Din tabloul staTiei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor care contribuie direct si indirect la intervenTia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu, electrovanele de incendiu, sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi, instalaTia de automatizare pentru stingerea incendiilor, instalaTia pentru iluminat normal si de siguranT a staTiei pompelor de incendiu, sursa de rezerv, pompa de epuismente care evit pericolul inundrii pompelor de incendiu etc.). 7.22.7. Trebuie prevzut comand automat pentru pornirea pompelor de incendiu: - n cazurile n care nu exist personal calificat pentru punerea lor n funcTiune n timp util; - pentru instalaTiile speciale de stingere (sprinklere, drencere sprinklere deschise, ap pulverizat si ceaT de ap). Intrarea automat n funcTiune a pompelor (mai puTin a pompei pilot), trebuie semnalizat optic si acustic n locurile precizate la art. 7.22.8. n aceste locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a semnalizrii acustice. Semnalizarea optic se opreste automat odat cu oprirea pompelor de incendiu. InstalaTiile de alimentare se prevd si cu posibilitTi de acTionare manual. Dispozitivele de protecTie de pe circuitele pompelor trebuie s nu acTioneze cel puTin 20 secunde la curentul electric de pornire. Cablurile de alimentare a pompelor se vor dimensiona la un curent egal cu 150% din curentul nominal, atunci cnd pompele de incendiu si tabloul electric nu sunt n aceeasi ncpere. Acestea se realizeaz dintr-o bucat fr mbinri. Echipamentele de acTionare se vor alege pentru regimul AC4 (conform SR EN 60947 1 si SR EN60947 4). Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu excepTia situaTiei de la art. 7.22.11. Prevederile din acest articol sunt conforme cu recomandrile din SR EN 12845 .

277

7.22.8. Comanda manual de acTionare a pompelor si electrovanelor de incendiu se admite s se fac si prin butoane speciale de pornire amplasate att n ncperea pompelor si electrovanelor de incendiu ct si, dup caz, la distanT n diferite puncte de comand (de ex. la serviciul de pompieri, n camera dispeceratului de comand, n cldirile respective, n secTii de fabricaTie, depozite etc. pentru care sunt prevzute aceste instalaTii). Oprirea manual a pompelor si electrovanelor de incendiu se face numai din staTia pompelor de incendiu. Butoanele pentru comand manual a pompelor si electrovanelor de incendiu care servesc instalaTii de hidranTi interiori neautomatizate se amplaseaz n apropierea fiecrui hidrant interior. Aceste butoane trebuie s fie special executate pentru instalaTii de stins incendii, fiind dispuse n cutii sau nise cu geam sigilate. 7.22.9. n toate instalaTiile de stins incendii, schema de comand a pompei (pompelor) de rezerv trebuie stabilit astfel nct acestea s intre automat n funcTiune n urmtoarele situaTii: - la dispariTia tensiunii de alimentare a pompei (pompelor) aflate n funcTiune; la oprirea pompei (pompelor) n funcTiune prin declansarea protecTiei termice sau electromagnetice; - atunci cnd pompa (pompele) aflate n funcTiune nu asigur presiunea necesar. n cazul staTiilor de pompare cu mai multe pompe, intrarea n funcTiune a acestora se face succesiv (temporizat) funcTie de capacitatea sursei de alimentare de rezerv. n cazul pornirii manuale, aceasta se stabileste prin "InstrucTiuni de exploatare". 7.22.10. Schema de comand a pompelor de incendiu se stabileste astfel nct s se poat alterna situaTia de pomp n funcTiune cu cea de rezerv, pentru a se putea controla permanent starea instalaTiilor si a realiza o uzur uniform a pompelor. 7.22.11. Pompele de incendiu trebuie protejate mpotriva funcTionrii n gol, la lipsa de ap, prin asigurarea opririi automate a acestora. Aceast situaTie trebuie semnalizat optic si acustic n camera serviciului de pompieri sau n alt loc cu supraveghere permanent. 7.22.12. Coloanele de alimentare a tabloului staTiei de pompare pentru incendiu si a altor sisteme de securitate la incendiu trebuie s fie din cupru si trebuie protejate mpotriva deteriorrilor mecanice. Aceste coloane se executat cu cabluri cu izolaTie mineral conform SR EN 60702- 1, SR EN 60702- 2 sau cu cabluri rezistente la foc, conform SR EN 50200 si SR EN 50362 sau un sistem de cablaj care s-si pstreze caracteristicile de protecTie la foc si mecanice care trebuie s asigure durata cea mai mare normat de funcTionare dintre instalaTiile de stingere a incendiului din cldire pe care le alimenteaz din acelasi tablou sau aflate pe trasee comune. 7.22.13. Circuitele de alimentare a pompelor, electrovanelor si a altor elemente aferente instalaTiilor cu rol de securitate la incendiu precum si circuitele de control, comand si semnalizare, trebuie s fie din cupru si vor fi cu ntziere la propagarea flcrii n mnunchi (ex. CYYF) conform SR EN 50266, dac receptoarele electrice sunt n aceeasi ncpere (sau ncpere alturat) cu tabloul de alimentare. n alte cazuri se aplic art 7.22.12. 7.22.14. Dispozitivele pentru acTionarea cortinelor de siguranT din cldirile cu orice destinaTie se alimenteaz conform prevederilor art. 7.22.1 punctul b). AcTionarea lor se face automat la declansarea instalaTiei de semnalizare a incendiului din sal sau scen. n ncperea serviciului de pompieri de lng cortina de siguranT se asigur si posibilitTi de acTionare manual a acesteia. AcTionarea automat a cortinei trebuie semnalizat optic si acustic local si la serviciul de pompieri. 7.22.15. SoluTiile de alimentare electric a altor instalaTii si dispozitive de securitate la incendiu (usi, obloane rezistente la foc, clapete antifoc etc.) se stabilesc de proiectant n funcTie de condiTiile
278

specifice si de securitatea la incendiu, adoptndu-se una din variantele a) sau b) de la art. 7.22.1. Este obligatorie alimentarea din dou surse independente a dispozitivelor de securitate la incendiu de tipul celor de la aliniatul anterior, n afara cazurilor prevzute la art. 7.22.1, pentru cldiri nalte si foarte nalte, cldiri cu sli aglomerate, cldiri civile din categoriile A si B de importanT, cldiri de turism cu peste 150 persoane, cldiri pentru nvTmnt cu peste 300 de persoane si cldiri de sntate cu peste 100 de paturi. 7.22.16. StaTiile de pompare, echipamentele de control si semnalizare (centralele de semnalizare) a incendiilor si zonele n care se afl elemente de prevenire si stingere a incendiilor care trebuie acTionate (electrovane etc.) trebuie prevzute cu instalaTie de iluminat de siguranT pentru continuarea lucrului. 7.22.17. Grupul de intervenTie pentru alimentarea de rezerv se instaleaz n cldiri independente sau poate fi nglobat n interiorul cldirilor cu risc de incendiu mare (BE2), mediu (BE1a) si mic (BE1b) sau alipite de acestea. 7.22.18. ncperea grupului de intervenTie, nglobat sau alipit construcTiilor cu alte destinaTii, se separ de restul construcTiei prin pereTi de A1, A2 - s1do cu rezistenT la foc REI/EI 180 si plansee REI 90, avnd acces direct din exterior. Aceast ncpere trebuie prevzut cu goluri pentru aspiraTia aerului de combustie si goluri de evacuare spre exterior a gazelor de ardere, astfel nct s fie eliminat pericolul introducerii acestora n cldire. Se admite si comunicarea acestor funcTiuni cu restul construcTiei numai dintrun coridor comun, printr-o us cu rezistenT la foc de minim EI2 90 - C, echipat cu dispozitive de autonchidere sau nchidere automat n caz de incendiu, fr a se renunTa la accesul direct din exterior. 7.22.19. Cldirile independente pentru grupurile de intervenTie trebuie s fie de nivelul I, II sau III de stabilitate la incendiu si trebuie prevzute cu posibilitatea de evacuare a gazelor de ardere. 7.22.20. ncperile n care se gsesc grupurile de intervenTie trebuie prevzute cu iluminat de siguranT pentru continuarea lucrului.

InstalaTii electrice aferente dispozitivelor si sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi. 7.22.21. Alimentarea cu energie electric a utilajelor si echipamentelor de acTionare a dispozitivelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi sau a instalaTiilor de ventilare si climatizare utilizate si pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinTi se asigur n condiTiile art. 7.22.1 b) si 7.22.5., standardelor de referinT SR EN 12101 cu prTile 5, 6 si 10 sau reglementrilor echivalente. Sistemele AAR prevzute la art 7.22.5 vor fi reversibile (la revenirea tensiunii sursei de baz, alimentarea se va face automat pe acesta). 7.22.22. n zonele n care sunt montate dispozitive si sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi se va prevedea iluminat de securitate pentru intervenTie. 7.22.23. Timpul de funcTionare n caz de incendiu, respectiv punerea n funcTiune a ventilatoarelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi se stabileste n conformitate cu reglementrile tehnice specifice. 7.22.24. Oprirea ventilatoarelor trebuie realizat din cel puTin dou puncte ale instalaTiei; unul din acele puncte trebuie s fie amplasat ntr-o zon accesibil direct. 7.22.25. Intrarea n funcTiune a sistemului de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi trebuie s se fac automat la acTionarea detectoarelor de incendiu. Aceste detectoare transmit prin echipamentul de contriol si semnalizare (centrala de detectare semnalizare), dup caz, comanda pentru:

279

- acTionarea elementelor de compartimentare rezistente la foc; - nchiderea usilor rezistente la foc; - oprirea ascensoarelor cu funcTionare normal; nchiderea usilor de separare a ncperilor tampon, degajamentelor si tunelurilor de evacuare; nchiderea/oprirea sistemului de ventilare/climatizare care nu face parte din sistemul de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi, precum si a clapetelor antifoc; sistemul de ventilare ce face parte din sistemul de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi care va ndeplini cerinTele specifice acestuia. 7.22.26. Comanda sistemului de evacuare a fumului gazelor fierbinTi se face: automat, prin detectoare de incendiu si echipamentul de control si semnalizare (centrala de semnalizare) si detectare a incendiului, amplasate n compartimentele de incendiu; - manual, prin declansatoare manuale de alarm (butoane de semnalizare manual) amplasate pe cile de evacuare, la fiecare nivel; manual, prin comand la distanT, n cazul existenTei unui post central de comand si control pentru aprare mpotriva incendiilor. 7.22.27. Realizarea circuitelor de comand, control si semnalizare se va face n conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice specifice. 7.22.28. Cablurile electrice pentru coloanele tabloului si pentru circuitele de alimentare a elementelor aferente sistemului de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi si cablurile pentru circuitele de comand, control si semnalizare vor avea conductoare din cupru si vor fi rezistente la foc astfel nct s asigure funcTionarea sistemului pe durata normat (clasificarea temperatur/timp a componentei pe care o deserveste) stabilit potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice. Cablurile electrice utilizate pentru sistemele mecanice de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi si de presiune diferenTial trebuie s fie protejate mpotriva expunerii la incendiu pentru perioadele de timp cerute prin reglementrile tehnice aplicabile n locul de utilizare al sistemelor, asigurndu-se: a) cabluri si sistemele de pozare rezistente la foc care ntrunesc criteriul de temperatur si de timp n conformitate cu standardele aplicabile sau b) cabluri protejate n construcTie rezistent la foc, sau instalate n exteriorul cldirii unde cablurile nu pot fi puse n pericol de incendiu si c) cabluri protejate de incendiu ce trebuie s corespund cu clasificarea temperatur/timp a componentei pe care o deserveste.

7.23. InstalaTii electrice pentru iluminatul de siguranT . CondiTii de alimentare si de funcTionare 7.23.1. Iluminatul de siguranT trebuie prevzut n cldirile menTionate n cap.1 7.23.2. n conformitate cu reglementrile specifice referitoare la proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri, precum si SR EN 1838 si SR 12294 iluminatul de siguranT se clasific astfel: a) iluminat pentru continuarea lucrului; b) iluminat de securitate, care se compune din: 1. iluminat pentru intervenTii n zonele de risc; 2. iluminat pentru evacuarea din cldire; 3. iluminat pentru circulaTie; 4. iluminat mpotriva panicii; 5. iluminat pentru veghe; 6. iluminat pentru marcarea hidranTilor interiori de incendiu; 7. iluminat de siguranT portabil.
280

Iluminatul pentru continuarea lucrului este parte a iluminatului de siguranT prevzut pentru continuarea activitTii normale fr modificri esenTiale.

Iluminatul pentru intervenTii n zone de risc este parte a iluminatului de securitate prevzut s asigure nivelul de iluminare necesar siguranTei persoanelor implicate ntr-un proces sau activitate cu pericol potenTial si s permit desfsurarea adecvat a procedurilor de acTionare pentru siguranTa ocupanTilor zonelor, precum si evacuarea n caz de incendiu. Iluminatul pentru evacuarea din cldire este parte a iluminatului de securitate destinat s asigure identificarea si folosirea, n condiTii de securitate, a cilor de evacuare. Iluminatul pentru circulaTie este parte a iluminatului de securitate destinat s asigure deplasarea ocupanTilor n condiTii de securitate ctre cile de evacuare sau ctre zonele de intervenTie. Iluminatul mpotriva panicii este parte a iluminatului de securitate prevzut s evite panica si s asigure nivelul de iluminare care s permit persoanelor s ajung n locul de unde calea de evacuare poate fi identificat. Iluminatul pentru marcarea hidranTilor interiori de incendiu este parte a iluminatului de securitate prevzut s permit identificarea usoar a hidranTilor interiori de incendiu. Iluminatul de siguranT portabil este parte a iluminatului de securitate destinat a fi utilizat n spaTiile fr personal permanent si este asigurat cu echipament portabil prevzut cu alimentare proprie. Timpii de punere n funcTiune de la ntreruperea iluminatului normal sunt daTi n tabelul 7.23.1. Tabelul 7.23.1. Timpii de punere n funcTiune a sistemelor de iluminat de siguranT la ntreruperea iluminatului normal Tipul sistemului de iluminat Timpul de punere n funciune n cldirile destinate publicului sau lucrrilor n 0,5 s 5 s1) n 0,5 s 5 s2) n 5 s2) 3) 4) n 5 s2) n 5 s2) n 5 s n 5 s2) Timpul de punere n funciune n industrie conform SR 12294 n 0,5 15 s n funcie de gradul de pericol 1) n 0,5 15 s n funcie de gradul de pericol 2) n 1 15 s n funcie de gradul de pericol 2) n 1 15 s n funcie de gradul de pericol 2) n 1 15 s n funcie de gradul de pericol 2)

iluminat pentru continuarea lucrului iluminat pentru intervenii n zonele de risc iluminat de evacuare iluminat pentru circulaie iluminat mpotriva panicii iluminat pentru veghe iluminat pentru marcarea hidranilor

1) Timpul de funcTionare este pn la terminarea activitTii cu risc.

281

2) Timpul de funcTionare este de cel puTin 1h. 3) Timpul de funcTionare este de cel puTin 3h pentru cldiri foarte nalte, cldiri cu sli aglomerate din categoria S1, spitale si hoteluri. 4) Timpul de funcTionare este cel puTin 2h pentru cldiri nalte, cldiri cu sli aglomerate din categoria S2, cldiri de sntate, de nvTmnt, de turism, pentru cultur, cldiri civile subterane, centre comerciale, hypermagazine, parcaje subterane de tip P3 si P4, precum si parcaje supraterane nchise cu mai mult de 3 niveluri.

282

7.23.3. Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranT 7.23.3. 1. Corpurile de iluminat pentru: - continuarea lucrului; - intervenTie; - mpotriva panicii; - circulaTie, trebuie integrate n iluminatul normal al spaTiilor respective, dar trebuie s li se asigure punerea n funcTiune la ntreruperea iluminatului normal n timpul prevzut n tabelul 7.23.1. 7.23.3. 2. Corpurile de iluminat pentru: - evacuarea din cldire; - marcarea hidranTilor trebuie s respecte recomandrile din SR EN 60598-2-22 si tipurile de marcaj (sens, schimbri de direcTie) stabilite prin H.G. nr. 971/2006, SR ISO 3864-1 (simboluri grafice) si SR EN 1838 privind distanTele de identificare, luminanT si iluminarea panourilor de semnalizare de securitate. Punerea n funcTiune la ntreruperea iluminatului normal se face n timpul prevzut n tabelul 7.23.1. 7.23.3.3. Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranT trebuie s fie realizate din materiale clasa B de reacTie la foc, potrivit reglementrilor specifice.

7.23.4. Surse de alimentare 7.23.4.1. Sursa principal de alimentare este reTeaua de distribuTie public. 7.23.4.2. Sursa de alimentare de securitate (de rezerv) trebuie aleas astfel nct s intre n funcTiune n timpul menTionat n tabelul 7.23.1 si s menTin alimentarea un timp minim de 1 h, cu excepTia iluminatului pentru continuarea lucrului si iluminatul de securitate pentru intervenTii n zonele de risc, care trebuie asigurat pe durata de timp stabilit n funcTie de tipul activitTii. Sursele de alimentare de securitate (de urgenT) sunt cele prezentate n 5.5.3. si pot fi locale si centralizate. Sursele locale sunt cele conTinute n corpul de iluminat (corp de iluminat de tip autonom). Sursele centralizate sunt cele care se amplaseaz n spaTii special destinate.

7.23.5. InstalaTii electrice pentru iluminatul de siguranT pentru continuarea lucrului 7.23.5.1. InstalaTii electrice pentru iluminatul de siguranT pentru continuarea lucrului se prevede n urmtoarele cazuri: a) n locuri de munc dotate cu receptoare care trebuie alimentate fr ntrerupere si la locurile de munc legate de necesitatea funcTionrii acestor receptoare (staTii de pompe pentru incendiu, surse de rezerv, spaTiile serviciilor de pompieri, ncperile supapelor de control si semnalizare, ventilatoarelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinTi, centralelor de semnalizare, dispecerate etc.); b) n ncperile blocului operator (sli de operaTie, de sterilizare, de pregtire medici, de pregtire bolnavi, de reanimare etc.); c) n cldirile construcTiilor de producTie si/sau depozitare, laboratoare si altele similare n care utilajele necesit o permanent supraveghere. 7.23.5.2. Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct a) si b) de la art. 7.23.5.1 trebuie stabilit astfel nct s se asigure funcTionarea iluminatului de siguranT pentru continuarea lucrului n tot timpul necesar pentru luarea unor msuri n vederea continurii pe o perioad de timp, fr pericol, a activitTii, efectuarea unor manevre pentru oprirea activitTii.
283

7.23.6. InstalaTii electrice pentru iluminatul de securitate pentru intervenTii 7.23.6.1. InstalaTii electrice pentru iluminatul de securitate pentru intervenTii trebuie prevzute n urmtoarele cazuri: a) n locurile n care sunt montate armturi (de ex. vane, robinete si dispozitive de comand- control) ale unor instalaTii si utilaje care trebuie acTionate n caz de avarie; b) n zonele cu elemente care, la iesirea din funcTiune a iluminatului normal, trebuie acTionate n vederea scoaterii din funcTiune a unor utilaje si echipamente sau a reglrii unor parametrii aferenTi, n scopul protejrii utilajelor, echipamentelor sau persoanelor precum si n ncperi de garare a utilajelor destinate aprrii mpotriva incendiilor. 7.23.7. InstalaTii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare 7.23.7.1. InstalaTii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie prevzute n : - cldirile civile si ncperile cu mai mult de 50 de persoane ; ncperile amplasate la nivelurile supraterane ca suprafaTa mai mare de 300 m2, indiferent de numrul de persoane ; ncperile amplasate la nivelurile subterane cu suprafaTa mai mare de 100 m2, indiferent de numrul de persoane ; - parcajele subterane si supraterane nchise; - toaletele cu suprafaTa mai mare de 8 m2 si cele destinate persoanelor cu dizabilitTi; spaTiile de producTie cu mai mult de 20 de persoane sau atunci cnd distanTa dintre usa de evacuare si punctul de lucru cel mai deprtat depseste 30 m. 7.23.7.2. Corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie amplasate astfel nct s se asigure un nivel de iluminare adecvat (conform reglementrilor specifice referitoare la proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri) lng fiecare us de iesire si n locurile unde este necesar s fie semnalizat un pericol potenTial sau amplasamentul unui echipament de siguranT, dup cum urmeaz: a) lng*) scri, astfel nct fiecare treapt s fie iluminat direct; lng*) orice alt schimbare de nivel: la fiecare us de iesire destinat a fi folosit n caz de urgenT; la panourile/indicatoarele de semnalizare de securitate; la fiecare schimbare de direcTie; f) n exteriorul si lng * fiecare iesire din cldire; g) lng*) fiecare post de prim ajutor; h) lng*) fiecare echipament de intervenTie mpotriva incendiului (stingtoare) si fiecare punct de alarm (declansatoare manuale de alarm n caz de incendiu), panouri repetoare de semnalizare si sau comand n caz de incendiu; i) la scrile rulante. De-a lungul cilor de evacuare, distanTa dintre corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie s fie de maxim 15 metri. b) c) d) e) *) "lng" este considerat ca fiind sub 2 m msuraTi pe orizontal 7.23.7.3. Iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie s funcTioneze permanent ct timp exist personal n cldire, cu urmtoarele excepTii : - unde exist sistem de supraveghere permanent al iluminatului ; unde acest sistem de iluminat este asigurat de iluminatul natural pe perioada activitTii n cldire.

284

7.23.8. InstalaTii electrice pentru iluminatul de securitate pentru circulaTie 7.23.8.1. InstalaTiile electrice pentru iluminatul de securitate pentru circulaTie trebuie prevzute pe cile de circulaTie din interiorul slilor de spectacol ale cldirilor si pe cile de circulaTie din ncperile de producTie din cldiri industriale si similare.

285

7.23.8.2. Corpurile de iluminat ale iluminatului de securitate pentru circulaTie se amplaseaz n locurile n care este necesar s se asigure publicului, respectiv utilizatorilor, distingerea unor obstacole de pe cile de circulaTie atunci cnd iluminatul normal lipseste sau acolo unde iluminatul de evacuare nu este suficient pentru distingerea obstacolelor. 7.23.8.3. Iluminatul de circulaTie completeaz iluminatul de evacuare pentru a asigura o bun circulaTie pe cile de evacuare (culoare, scri, etc.).

7.23.9. InstalaTii electrice pentru iluminatul de securitate mpotriva panicii 7.23.9.1. InstalaTiile electrice pentru iluminatul de securitate mpotriva panicii se prevd n : - ncperi din cldirile publice cu mai mult de 50 de persoane dac se afl la nivelurile subterane si n ncperi cu peste 100 de persoane dac sunt amplasate la nivelurile supraterane; - ncperi cu suprafaTa mai mare de 60 m2; spaTiile de producTie cu mai mult de 100 de persoane si cu densitate mai mare de 1 persoan/10 m2. 7.23.9.2. Iluminatul de securitate mpotriva panicii se prevede cu comand automat de punere n funcTiune dup cderea iluminatului normal. 7.23.9.3. n afar de comanda automat a intrrii lui n funcTiune, iluminatul de securitate mpotriva panicii se prevede si cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al cldirii, respectiv personalului instruit n acest scop. Scoaterea din funcTiune a iluminatului de securitate mpotriva panicii trebuie s se fac numai dintr-un singur punct accesibil personalului nsrcinat cu aceasta.

7.23.10. InstalaTii electrice pentru iluminatul de securitate pentru veghe 7.23.10.1.InstalaTiile electrice pentru iluminatul de securitate pentru veghe se prevd n ncperi acolo unde este necesar o supraveghere n timpul nopTii (de exemplu: camere pentru bolnavi, maternitTi, spitale, cmine pentru btrni si infirmi, ospicii si altele similare).

7.23.11. InstalaTii electrice pentru iluminatul de securitate pentru marcarea hidranTilor interiori de incendiu 7.23.11.1.1.1 InstalaTiile electrice destinate iluminatului pentru marcarea hidranTilor interiori de incendiu sunt destinate identificrii hidranTilor n lipsa iluminatului normal. 7.23.11.1.1.2 Corpurile de iluminat pentru iluminatul destinat marcrii hidranTilor interiori de incendiu se amplaseaz n afara hidrantului (alturi sau deasupra) la maximum 2 m si poate fi comun cu unul din corpurile de iluminat de securitate (evacuare, circulaTie, panic), cu condiTia ca nivelul de iluminare s asigure identificarea tuturor indicatoarelor de securitate aferente lui.

7.23.12. Circuite, coloane si tablouri de distribuTie pentru iluminatul de siguranT 7.23.12.1 Corpurile de iluminat de tip autonom (executate conform SREN 60598-2-22) se alimenteaz pe circuite din tablourile de distribuTie pentru receptoare normale. Pot fi alimentate de pe circuite comune cu corpurile de iluminat pentru iluminatul normal. Conductoarele si/sau cablurile de alimentare trebuie s fie cu ntrziere la propagarea flcrii n mnunchi (conform cu SR EN 50266 pe prTi de exemplu
286

CYY-F). 7.23.12.2 Circuitele si coloanele corpurilor de iluminat de siguranT alimentate din surse centralizate se execut astfel: - cu cabluri cu izolaTie mineral, conform cu SR EN 60702-1 si SR EN 60702-2 sau

287

- cu cabluri cu rezistenT la foc, conform cu SR EN 50200, SR EN 50362, CEI 60331-11 si CEI 60331-21. Sistemele de pozare trebuie s-si pstreze caracteristicile de protecTie mecanic si electrice la foc corespunztoare cablurilor. 7.23.12.3. Tablourile de distribuTie pentru iluminatul de siguranT trebuie s fie distincte faT de tablourile iluminatului normal cu excepTia cazurilor de la 7.23.12.1. Aceste tablouri se amplaseaz n ncperi sau spaTii diferite faT de cele ale tablourilor pentru iluminatul normal. Se admite si amplasarea n aceeasi ncpere sau spaTiu cu condiTia lurii de msuri constructive sau de montaj prin care s se evite influenTa reciproc. 7.23.12.4. Dimensionarea circuitelor si coloanelor iluminatului de siguranT se face respectdu-se condiTiile indicate la 5.2.4. n ncperile si pe cile de evacuare cu mai multe corpuri de iluminat de siguranT, acestea trebuie alimentate de la cel puTin dou circuite separate, dac alimentarea se face de la o surs central.

7.24. Instalatii de balizaj 7.24.1. Domeniul de aplicare Prescriptiile din acest capitol se aplica semnalizrii obstacolelor, denumit in continuare balizaj, n vederea zborului n condiTii de siguranT a avioanelor si elicopterelor, n apropierea aeroporturilor si elioporturilor, n conformitate cu Reglementrile Aeronautice Civile Romne privind Proiectarea si exploatarea tehnic a aerodromurilor, vol 1-Aeroporturi , Cap. 6, aprobat cu Ord. Min. Transporturilor nr.1148/12.09.2008. 7.24.2.Balizajul luminos (de noapte) 7.24.2.1. Balizajul luminos poate fi cu lumini de joas, medie sau mare intensitate (a se vedea tabelul 7.24.2). Cel de mare intensitate poate fi folosit att pe timpul zilei ct si n timpul nopTii, iar cel de joas intensitate numai pe timpul nopTii. 7.24.2.2.Balizajul cu lumini de joas intensitate, tip A sau B, se foloseste pentru obiecte cu dimensiuni reduse si cu nlTimea mai mic de 45 m. Luminile de joas intensitate tip B se folosesc singure sau n combinaTie cu luminile de medie intensitate tip B. 7.24.2.3. Balizajul cu lumini de intensitate medie se foloseste pentru obiective extinse sau cnd nlTimea acestora este mai mare de 45 m. Un grup de cldiri este considerat ca un obiectiv extins. 7.24.2.4. Balizajul cu lumini de mare intensitate, tip A, este necesar cnd obiectivul este mai nalt de 150 m si acesta este necesar s fie recunoscut si n timpul zilei. Balizajul de mare intensitate tip B se utilizeaz pentru a indica prezenTa unui pilon de linie aerian atunci cnd nu este posibil a instala marcaje pe conductoarele liniei. 7.24.2.5. n cazul obstacolelor tip cos de fum sau altele asemntoare, luminile se monteaz suficient de jos din vrful acestuia pentru ca, contaminarea datorit fumului s fie minim (a se vedea fig. 7.24.1 si 7.24.2 ). 7.24.2.6. Una sau mai multe lumini de joas, medie sau mare intensitate vor fi amplasate ct de mult posibil pe punctul cel mai nalt, vrful sau muchia obstacolului. 7.24.2.7. n cazul unei structuri tip anten sau turn, mai mare de 12 m, unde nu este posibil amplasarea unei surse de mare intensitate pe vrful acesteia, amplasarea se va face n punctul cel mai nalt posibil si dac este posibil, o sursa de medie intensitate, tip A, va fi amplasat n vrful obstacolului.

288

cu O.M.T. nr. 1148/1.09.2008 N= Y/X

289

Fig. 7.24.1. Exemplu de balizaj a structurilor nalte

7.24.2.8. n cazul unui obiectiv extins sau un grup de obiecte apropiate, luminile vor fi amplasate n punctul sau muchia cea mai nalt a obstacolului, astfel ca s indice extinderea obiectivului. Dac dou sau mai multe muchii sunt la aceiasi nlTime, va fi marcat muchia cea mai apropiat de direcTia de aterizare. Cnd se folosesc lumini de joas intensitate distanTa orizontal dintre acestea nu va depasi 45 m. Cnd se utilizeaz lumini de medie intensitate distanTa ntre acestea nu va depasi 90 m.

290

7.24.2.9. Cnd un obiectiv este balizat de o lumin de medie intensitate tip A, si obiectivul este mai nalt de 105 m faT de cota terenului sau de vrful celorlalte cldiri nconjurtoare, trebuiesc adugate lumini intermediare ct mai egal amplasate ntre vrf si nivelul terenului sau nivelul vrfurilor cldirilor nconjurtoare.

Fig.7.24.2. Balizajul luminos al construcTiilor 7.24.2.10. Cnd un obiectiv este balizat de o lumin de medie intensitate tip B si vrful obiectivului este mai mare de 45 m faT de nivelul solului sau de nivelul cldirilor nconjurtoare trebuiesc folosite lumini la nlTimi intermediare. Luminile intermediare vor fi lumini de joas intensitate tip B ce vor alterna cu lumini de medie intensitate tip B, pe ct posibil la distanTe egale ntre vrf si nivelul solului sau vrful cldirilor nconjurtoare. DistanTa ntre lumini nu va depsi 52 m. 7.24.2.11. Cnd se folosesc lumini de medie intensitate tip C se vor respecta condiTiile de la art. 7.24.2.10. 7.24.2.12. Cnd se folosesc lumini de balizaj de mare intensitate tip A acestea vor fi amplasate la intervale egale ntre vrf si nivelul solului, distanTa nedepsind 105 m, cu excepTia cazului cnd obiectul ce trebuie balizat este nconjurat de alte cldiri si vrful acestora este considerat nivelul solului. 7.24.2.13. Cnd sunt utilizate lumini de mare intensitate tip B acestea trebuie localizate pe trei nivele; - la vrful pilonului; - la punctul cel mai de jos al conductoarelor; - la jumatatea distanTei ntre cele dou nivele de mai sus. Caracteristicile luminilor de balizaj de joasa intensitate (ji). 7.24.2.14. Luminile de balizaj pentru obiective fixe vor fi de culoare rosie. 7.24.2.15. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de joas intensitate tip A si B este indicat n tabelul
291

7.24.2. Caracteristicile luminilor de balizaj de medie intensitate (mi). 7.24.2.16. Luminile de balizaj de medie intensitate de tip A vor fi lumini albe intermitente; de tip B vor fi lumini rosii intermitente si tip C vor fi lumini rosii fixe.

292

7.24.2.17. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de intensitate medie (tip A, B si C) este indicat n tabelul 7.24.3. 7.24.2.18. Luminile de balizaj de intensitate medie de tip A si B, amplasate pe un obiect, vor pulsa simultan. Caracteristicile luminilor de balizaj de mare intensitate (Mi). 7.24.2.19. Luminile de balizaj de intensitate mare de tip A si B vor fi lumini albe. Unghiul de reglaj este indicat n tabelul 7.24.1. 7.24.2.20. Tipul de semnal pentru luminile de balizaj de intensitate mare, tipurile A si B, este indicat n tabelul 7.24.2. 7.24.2.21. Luminile de balizaj de intensitate mare, tip A, amplasate pe un obiect, vor pulsa simultan. 7.24.2.22. Se recomand ca luminile de balizaj de intensitate mare, tip B, indicnd prezenTa unui pilon de susTinere pentru fire, cabluri etc. suspendate, s pulseze secvenTial lumina de mijloc, lumina de vrf si lumina de jos. Intervalele ntre pulsaTiile luminilor s fie aproximativ n urmtoarele proporTii: Intervalul pulsaTilor dintre Luminile intermediare si superioare Luminile superioare si inferioare Luminile inferioare si intermediare ProporTia n cadrul unui ciclu 1/13 2/13 10/13

Tabelul 7.24.1 Reglajul unghiului luminilor de balizaj de mare intensitate. nlTimea de montaj faT de sol Unghiul vrfului fascicolului luminos faT de orizontal Mai mare de 151 m 0 ntre 122 si 151 m 1 ntre 92 si 122 m 2 Mai mic de 92 m 3

7.24.3. Balizajul turbinelor eoliene 7.24.3.1. Dac turbinele eoliene sunt considerate un obstacol ele vor fi balizate noaptea, prin balizaj luminos. Turbinele eoliene sunt considerate obstacole dac acestea sunt indicate ca atare de Autoritatea Aeronautic Civil Romn (AACR) sau dac nalTimea lor depseste 150 m. 7.24.5.2. Atunci cnd este necesar un balizaj de noapte vor fi utilizate lumini de balizaj de medie intensitate. n cazul unui parc de turbine eoliene, de exemplu dou sau mai multe turbine, ele sunt considerate ca un obiectiv extins (a se vedea art. 7.24.2.8.) si vor fi balizate astfel: a) pentru a identifica perimetrul parcului de turbine; b) cu respectarea distanTei maxime ntre lumini conform art. 7.24.2.8 pentru lmpile dealungul perimetrului parcului, n afara cazului c o evaluare a autoritTii competente stabileste altfel; c) unde se folosesc lumini intermitente ele trebuie s pulseze simultan; d) n interiorul parcului de turbine eoliene fiecare turbina trebuie s fie balizat; e) luminile de balizaj se vor instala pe nacel de asemenea manier nct s fie vizibile din orice direcTie
293

de apropiere.

294

7.24.4. Alimentarea instalatiei de balizaj luminos 7.24.4.1. Pentru siguranTa funcTionrii, alimentarea instalaTiei de balizaj luminos se va realiza n sistemul dublei alimentri cu comutare automata sau manual. Amplasarea sistemului de comutare automat se va face ct mai aproape posibil de sistemul de balizaj (la baza stlpului, la o cota superioara a cldirii etc.). 7.24.4.2. Sistemul de iluminat pentru balizaj se consider ca un sistem de iluminat de siguranT pentru continuarea lucrului (a se vedea cap. 7.23.4). 7.24.4.3. Aprinderea instalaTiei de balizaj se poate face manual, acolo unde exist personal (din cabina portarului) sau automat (programatoare orare sau cu senzori de luinozitate). ntreruptorul se monteaz dup instalaTia de comutare automat a susrselor de alimentare.

Tabel 7.24.2. Caracteristicile luminilor de balizaj 1

Tipul luminii de balizaj

2
Culoare

3
Tip de semnal (Rata de pulsatie)

7
Deschidere fascicul pe verticala (c) 10 10 <3

10

11

12

Intensitatea de vrf (cd) la luminaa fondalului dat Peste 50-500 Sub cd/m 500 50 cd/m cd/m N/A N/A 20.000 (b) 25% N/A >10 >32 20.000 (b) 25% N/A >10 >32 2.000 (b) 25% 2.000 (b) 25% 2.000 (b) 25% 2.000 (b) 25% 2.000 (b) 25%

Intensitatea (cd) la unghiul de elevatie dat cand lumina este aliniata (d) -10 -1 0 +6 +10 (e) (f) (f)

Ji,tipA (fixe) Ji,tipB (fixe) mi,tipA

Rosie Rosie Alba

Continu Continu Pulsatorie (20-60) p/min Pulsatorie (20-60) p/min Continu

>3%

50% 70% 50% 70% 50% 70% 50% 70% 50% 70%

<100 % <100 % <100 % <100 % <100 %

>10 (g) >32 (g) -

>10 (g) >32 (g) -

mi,tipB

Rosie

<3

mi,tipC

Rosie

N/A

N/A

<3

Mi,tipA

Alba

Mi,tipB

Alba

Pulsatorie (40-60) p/min Pulsatorie (40-60) p/min

200.000 (b) 25% 100.000 (b) 25%

20.000 (b) 25% 20.000 (b) 25%

3-7

>3%

3-7

>3%

a) N/A b) Intensitatea efectiv asa cum este determinat n Manualul de proiectare pentru aeroporturi, Partea 4. c) Dispersia fascicolului este definit ca unghiul dintre dou direcTii ntr-un plan pentru care intensitatea este egal cu 50% din valoarea toleranTei minime a intensitTii din coloanele 4, 5 si 6. Dispersia fascicolui nu este necesar s fie simetric n raport cu unghiul n care intensitatea este maxim. d) Unghiul de ridicare vertical este n raport cu planul orizintal. e) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub form de procent din intensitatea de vrf efectiv, pe
295

acelasi plan, cnd luminile funcTioneaz la oricare din intensitTile indicate n coloanele 4, 5 si 6. f) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub form de procent din intensitatea minim a intensitTii, indicat n coloanele 4, 5 si 6. g) Suplimentar faT de valoarea specificat, lumina trebuie s aib o intensitate suficient, s

296

asigure vizibilitatea la un unghi ntre (0...50). h) Intensitatea maxim trebuie s fie la un unghi vertical de aproximativ 2,5. i) Intensitatea maxim trebuie s fie la un unghi vertical de aproximativ 17 . Dispunerea pe orizontal a surselor de lumin se va face astefel nct s asigure o ocupare complet a obiectivului (360). 7.24.5 Balizajul construcTiilor aflate n afara zonei aeroportului. Balizajul acesta se execut numai dac sunt considerate un obstacol de ctre AACR.

297

CAPITOLUL 8 . VERIFICAREA SI NTRETINEREA INSTALATIILOR ELECTRICE SI A SISTEMULUI DE PROTECTIE MPOTRIVA TRSNETULUI (SPT) 8.1. Verificri si punerea n funcTiune 8.1.01. GeneralitTi InstalaTiile electrice si de paratrsnet trebuie s fie supuse n timpul execuTiei si nainte de punerea n funcTiune verificrilor iniTiale si apoi verificrilor periodice. La verificri se va Tine seama de prevederile din SR HD 60364-6 si a reglementrilor specifice referitoare la ncercri, msurtori, verificarea calitTii lucrrilor de instalaTii electrice pentru a se stabili dac componentele instalaTiilor sunt n stare de utilizare. Verificarea instalaTiilor electrice este prevzut n conformitate cu recomandrile din standardul SR HD 60364-6. Verificarea sistemului de protecTie mpotriva trsnetului se va face conform 8.5.

8.1.1. Verificarea iniTial 8.1.1.1. GeneralitTi 8.1.1.1.1. Verificarea iniTial a instalaTiilor electrice se face n timpul montrii si la finalizarea construcTiei unei instalaTii noi sau finalizarea unei extinderi sau a unei modificri a unei instalaTii existente nainte de a fi puse n funcTiune de ctre utilizator. 8.1.1.1.2 Verificarea iniTial a instalaTiilor electrice trebuie efectuat de o persoan calificat, competent n verificri. 8.1.1.1.3 Verificarea iniTial se face prin inspecTie si ncercare. 8.1.1.2. InspecTie 8.1.1.2.1. InspecTia trebuie s precead ncercarea si trebuie efectuat nainte de a pune instalaTia sub tensiune. 8.1.1.2.2. InspecTia trebuie s confirme c echipamentul electric montat este: n conformitate cu prescripTiile de securitate ale standardelor de echipament corespunztoare; - ales si montat n mod corect conform normativelor si instrucTiunilor fabricantului; - fr deteriorri vizibile astfel nct s afecteze siguranTa. 8.1.1.2.3. InspecTia trebuie s stabileasc dac instalaTiile electrice corespund proiectului si notelor de santier emise pe durata execuTiei si s includ urmtoarele verificri: a) msurile de protecTie mpotriva socurilor electrice prin atingere direct; b) prezenTa barierelor pentru oprirea focului si alte msuri mpotriva focului precum si msuri mpotriva efectelor termice; c) alegerea conductoarelor pentru intensitatea admisibil a curentului si cderea de tensiune; d) alegerea si reglarea dispozitivelor de protecTie si de supraveghere; e) prezenTa si amplasarea corect a dispozitivelor corespunztoare de separare si de comutare; f) alegerea echipamentului si a msurilor de protecTie corespunztoare pentru influenTele externe; g) identificarea corect a conductoarelor de protecTie si a conductoarelor neutre; h) ntreruptoarele de pe circuitele de iluminat trebuie s fie montate pe conductoarele de faz; i) existenTa schemelor, inscripTiilor de avertizare sau a altor informaTii similare;
298

j) identificarea circuitelor, a dispozitivelor de protecTie la supracurenTi, ntreruptoare, borne, doze, tablouri electrice, etc. k) conectarea corespunztoare a conductoarelor (n doze, tablouri electrice etc.); l) prezenTa si utilizarea corect a conductoarelor de protecTie, inclusiv a conductoarelor pentru legtura de echipotenTializare de protecTie si legtura de echipotenTializare suplimentar; m) posibilitatea de acces la echipamente pentru usurinTa acTionrii, a identificrii si a mentenanTei. 8.1.1.3. ncercri 8.1.1.3.1. GeneralitTi ncercrile trebuie efectuate (atunci cnd sunt aplicabile) de regul n urmtoarea ordine: a. continuitatea conductoarelor; b. rezistenTa izolaTiei instalaTiei electrice; c. protecTia prin TFJS, TFJP, sau prin separarea electric; d. rezistenTele / impedanTele izolaTiilor pardoselii si a pereTilor; e. protecTia prin ntreruperea automat a alimentrii; f. protecTia suplimentar; g. ncercarea de polaritate; h. verificarea secvenTei succesiunii fazelor; i. ncercri funcTionale; j. cderea de tensiune. 8.1.1.3.2. Continuitatea conductoarelor Trebuie efectuat o ncercare privind continuitatea electric a: a) conductoarelor de protecTie, a conductoarelor pentru legturi de echipotenTializare, a conductoarelor de echipotenTializare suplimentare; b) conductoarelor active. ncercarea continuitTii conductoarelor de protecTie si a legturilor de egalizare a potenTialelor, se efectueaz cu o surs de tensiune de 4 24 V (n gol) la tensiune continu sau alternativ si un curent electric de minimum 0,2 A. 8.1.1.3.3. RezistenTa izolaTiei instalaTiei electrice RezistenTa electric a izolaTiei trebuie msurat ntre conductoarele active si conductorul de protecTie conectat la reTeaua de legare la pmnt. n scopul acestei ncercri conductoarele active pot fi conectate mpreun. RezistenTa electric a izolaTiei msurate trebuie s corespund valorilor din tabelul 8.1. Tabel 8.1. Valori minime ale rezistenTei electrice a izolaTiei Tensiunea nominal a circuitului Tensiunea continu de (V) ncercare (V) TFJS si TFJP 250 Pn la si inclusiv 500 V 500 Peste 500 V 1000

RezistenTa de izolaTie (M) t 0,5 t1 t1

RezistenTa electric a izolaTiei se msoar cu tensiune continu avnd valorile din tabelul 8.1. si un curent de 1 mA. Toate msurtorile se fac cu instalaTia deconectat de la sursa de alimentare. 8.1.1.3.4. ProtecTia prin TFJS, TFJP sau prin separare electric Separarea prTilor active ale unor circuite faT de altele ct si faT de pmnt se verific prin msurarea rezistenTei izolaTiei.
299

a) ProtecTia prin TFJS Separarea prTilor active de cele ale altor circuite ct si faT de pmnt se verific prin msurarea rezistenTei izolaTiei. RezistenTa electric obTinut trebuie s fie conform tabelului 8.1. b) ProtecTia prin TFJP Separarea prTilor active de cele ale altor circuite se verific prin msurarea rezistenTei izolaTiei. RezistenTa electric obTinut trebuie s fie conform tabelului 8.1. c) ProtecTia prin separare electric Separarea prTilor active de cele ale altor circuite ct si faT de pmnt se verific prin msurarea rezistenTei izolaTiei. Valoarea rezistenTei izolaTiei obTinute trebuie s fie conform tabelului 8.1. n cazul unei separri electrice pentru mai multe receptoare, fie prin msurare sau prin calcul, trebuie s se verifice c n cazul a dou defecte simultane cu impedanT neglijabil ntre conductoarele de faz diferite si / sau conductorul de protecTie sau prTi conductoare conectate la acesta, cel puTin unul din circuitele defecte trebuie s fie deconectat. Timpul de ntrerupere trebuie s fie n conformitate cu cel pentru metoda de protecTie prin deconectare automat pentru reTelele TN. 8.1.1.3.5. RezistenTele / impedanTele izolaTiilor pardoselilor si a pereTilor RezistenTa izolaTiei pardoselii se va msura n toate cazurile n care se impune ca pardoseala s fie izolant. Trebuie efectuate cel puTin trei msurri n acelasi amplasament; una din aceste msurri se efectueaz la aproximativ 1 m de orice conductor extern accesibil din amplasament. Celelalte dou msurri trebuie efectuate la distanTe mai mari. Msurarea rezistenTei / impedanTei izolaTiei (a pardoselii sau a pereTilor) se face cu tensiunea sistemului faT de pmnt si la frecvenT nominal. Pentru detalii privind metodele de msurare a rezistenTei / impedanTei izolaTiei (a pardoselii sau a pereTilor) n raport cu pmntul sau n raport cu conductorul de protecTie se pot utiliza recomandrile din SR HD 60364-6 (Anexa 8.1.) sau altele similare. 8.1.1.3.6. ProtecTia prin ntreruperea automat a alimentrii 8.1.1.3.6.1. GeneralitTi Tinndu-se seama de tipul de reTea TN, TT, IT, verificarea eficienTei msurilor de protecTie la defect (protecTia mpotriva atingerilor indirecte) prin deconectare automat a alimentrii se face verificndu- se: a) pentru reTelele TN: 1) impedanTa buclei de defect, prin msurare; 2) caracteristicile si / sau eficienTa dispozitivelor de protecTie asociate, prin examinare vizual si ncercare. Aceast verificare trebuie realizat: pentru dispozitivele de protecTie la supracurenTi prin examinare vizual (de exemplu reglajul pentru declansare de scurt durat sau instantanee pentru ntreruptoare, curentul nominal si tipul pentru siguranTele fuzibile); - pentru DDR prin examinare vizual si ncercare. Timpii de deconectare trebuie s fie cei prevzuTi n standarde. Timpii de deconectare trebuie verificaTi n caz de: - reutilizare a echipamentelor DDR; extinderi sau modificri ale unei instalaTii existente unde DDR existente sunt utilizate de asemenea ca dispozitive de deconectare pentru aceste extinderi sau modificri. b) pentru reTelele TT: 1) rezistenTa RA a prizei de pmnt (electrodului de pmnt) pentru elemente conductoare ale instalaTiei prin msurare; 2) caracteristicile si / sau eficienTa dispozitivelor de protecTie asociate prin examinare

300

vizual si ncercare. Aceast verificare trebuie realizat: pentru dispozitive de protecTie la supracurenTi: prin examinare vizual (de exemplu reglajul pentru declansare de scurt durat sau instantanee pentru ntreruptoare, curentul nominal si tipul pentru siguranTele fuzibile); - pentru DDR: prin examinare vizual si ncercare. Timpii de deconectare trebuie s fie cei prevzuTi n standarde. Timpii de deconectare trebuie verificaTi n caz de: - reutilizare a echipamentelor DDR; extinderi sau modificri ale unei instalaTii existente unde DDR existente sunt utilizate de asemenea ca dispozitive de deconectare pentru aceste extinderi sau modificri. c) pentru reTelele IT: Verificarea prin calcul sau msurare a curentului Id n cazul primului defect al conductorului de linie sau a conductorului neutru. Atunci cnd se produce un al doilea defect ntr-un alt circuit si condiTiile sunt similare cu cele din reTeaua TT, verificarea se efectueaz ca si pentru o reTea TT (vezi punctul b) de mai sus). Atunci cnd se produce un al doilea defect ntr-un alt circuit si condiTiile sunt similare cu cele din reTeaua TN, verificarea se efectueaz ca si pentru o reTea TN (vezi punctul a) de mai sus). 8.1.1.3.6.2. Msurarea rezistenTei electrice a prizei de pmnt Msurarea rezistenTei electrice a prizei de pmnt n toate cazurile se efectueaz cu metode si aparate specializate. Msurarea rezistenTei electrice a prizei de pmnt se poate face dup recomandrile din SR HD 603646 (Anexa 8.2) sau o alt metod similar. 8.1.1.3.6.3. Msurarea impedanTei buclei de defect nainte de a realiza msurarea impedanTei buclei de defect este necesar o ncercare de continuitate electric ce trebuie efectuat conform punctului 8.1.1.3.2. Msurarea impedanTei buclei de defect Tine seama de particularitTile reTelei (TN sau IT). Msurarea impedanTei buclei de defect se poate face conform cu recomandrile din SR HD 60364-6 (Anexa 8.3) sau cu o metod similar. 8.1.1.3.7. ProtecTia suplimentar Verificarea eficienTei msurilor aplicate pentru protecTia suplimentar se realizeaz prin examinare vizual si ncercare. Dac sunt necesare DDR pentru protecTie suplimentar, eficienTa deconectrii automate a alimentrii prin DDR trebuie s fie verificat utiliznd echipamente de ncercare corespunztoare care s confirme c prescripTiile din proiect au fost ndeplinite. 8.1.1.3.8. ncercarea de polaritate Se va verifica existenTa dispozitivelor monopolare de ntrerupere pe conductorul (conductoarele) de faz. 8.1.1.3.9. Verificarea secvenTei succesiunii fazelor n cazul circuitelor polifazate trebuie s se verifice dac secvenTa succesiunii fazelor este respectat. 8.1.1.3.10. ncercri funcTionale Ansamblurile, cum sunt ansamblurile de comutaTie si de comand, de acTionri, organe de comand si de interblocare, trebuie s fac obiectul unei ncercri a funcTionrii lor pentru a se vedea dac sunt corect montate, reglate si instalate n conformitate cu prescripTiile documentaTiei tehnice. Dispozitivele de protecTie trebuie s fie supuse la o ncercare de verificare a funcTionrii lor, pentru a verifica dac sunt corect instalate si reglate.

301

8.1.1.3.11 Verificarea la cderea de tensiune Verificarea la cderea de tensiune poate fi fcut prin: - msurare sau; - prin calcul.

8.1.1.4. Raportul pentru verificarea iniTial 8.1.1.4.1. - Raportul pentru verificarea iniTial se face dup finalizarea verificrii unei instalaTii noi sau extinderi, sau a unei modificri la o instalaTie existent. Raportul trebuie s conTin detalii ale prTii instalaTiei care face obiectul raportului mpreun cu consemnarea inspecTiei si rezultatul ncercrilor. Defectele constatate n raport trebuie remediate naintea punerii n funcTiune si consemnate n documentele de recepTie ale instalaTiei. 8.1.1.4.2. mbuntTiri. Raportul pentru verificarea iniTial poate conTine recomandri pentru reparaTii si

8.1.1.4.3. Raportul iniTial trebuie s cuprind: - consemnri ale inspecTiilor; - consemnri ale circuitelor ncercate si rezultatele ncercrilor. n consemnrile detaliilor circuitelor si ale rezultatelor ncercrilor trebuie s se identifice fiecare circuit, inclusiv dispozitivul (dispozitivele) de protecTie asociate si trebuie s se consemneze rezultatele ncercrilor si msurtorilor corespunztoare. 8.1.1.4.4. Raportul pentru verificarea iniTial trebuie redactat conform cu reglementrile specifice referitoare la verificarea calitTii lucrrilor de construcTii si semnat sau autentificat de o persoan sau de persoane competente pentru verificare.

8.2. Verificri periodice 8.2.1. GeneralitTi 8.2.1.1. Verificarea periodic are rolul de a determina dac tot echipamentul din componenTa instalaTiei electrice este n stare de utilizare. 8.2.1.2. Verificrile periodice, care includ o examinare detaliat a instalaTiei, trebuie efectuate fr demontare sau cu demontare parTial, pentru a arta c timpii de deconectare a echipamentelor de protecTie sunt respectaTi si confirmaTi prin msurri si asigur cumulativ: a) securitatea persoanelor si animalelor mpotriva efectelor socurilor electrice si a arsurilor; b) protecTia mpotriva deteriorrii bunurilor prin focul si cldura dezvoltat de un defect al instalaTiei; c) confirmarea c aceast instalaTie nu este avariat sau deteriorat asa nct s afecteze siguranTa n funcTionare; d) identificarea defectelor instalaTiei si abaterea de la prescripTii care pot conduce la un pericol. 8.2.1.3. Trebuie luate msuri pentru a se asigura c verificarea nu constituie un pericol pentru persoane sau animale si nu produce deteriorri de bunuri si echipamente, chiar dac circuitul este n stare de defect. Instrumentele de msurare si echipamentul de supraveghere si metodele trebuie alese conform recomandrilor din SR EN 61557.
302

8.2.1.4. Aria de verificare si rezultatul unei verificri periodice a instalaTiei, sau a oricrei prTi a instalaTiei trebuie s fie nregistrate. 8.2.1.5. Orice avarie, deteriorare, defecte sau condiTii periculoase trebuie nregistrate. 8.2.1.6. Verificarea trebuie efectuat de o persoan calificat competent n verificri.

8.2.2. FrecvenTa verificrilor periodice 8.2.2.1. FrecvenTa verificrilor periodice ale unei instalaTii trebuie s fie determinat de tipul instalaTiei si de echipamentele folosite, de frecvenTa si calitatea mentenanTei si de influenTele externe la care acestea sunt supuse. n condiTii normale de funcTionare verificrile pentru securitatea si sntatea n munc sunt indicate n tabelele 8.3 si 8.4. FrecvenTa verificrilor funcTionale pentru echipamentele electrice se face conform instrucTiunilor furnizorilor. n lipsa acestora se pot utiliza recomandrile din PE 116. 8.2.2.2. n cazul unei instalaTii aflate ntr-un sistem de management efectiv, pentru mentenanT preventiv n utilizare curent, verificarea periodic poate fi nlocuit cu un regim adecvat de monitorizare si mentenanT continu a instalaTiei si a tuturor echipamentelor sale de persoane competente. Pentru monitorizarea si mentenanTa continu trebuie s fie pstrate nregistrri. 8.2.3. Rapoarte pentru verificri periodice 8.2.3.1. Verificrile periodice ale unei instalaTii se finalizeaz cu un raport periodic Raportul trebuie s conTin detalii ale acelor prTi ale instalaTiei si limitele verificrii, acoperite de documentaTii, mpreun cu o consemnare care include orice defecTiune si rezultatele ncercrilor. Raportul trebuie s consemneze rezultatele ncercrilor. 8.2.3.2. Rapoartele trebuie redactate si semnate sau autentificate de o persoan sau de persoane competente.

8.3. ntreTinerea si verificri pentru iluminatul de siguranT 8.3.1. Utilizatorul sau proprietarul instalaTiei iluminatului de siguranT trebuie s denumeasc o persoan competent pentru a supraveghea, ntreTine si verifica iluminatul de siguranT. 8.3.2. ncercrile instalaTiei de iluminat de siguranT trebuie s fie efectuate fr a afecta funcTionarea instalaTiei. 8.3.3. Zilnic vor fi controlaTi vizual indicatorii alimentrii de la sursa central pentru verificarea funcTionrii lor corecte. 8.3.4. Lunar se va verifica fiecare corp de iluminat si fiecare semnalizare de iesire iluminat din interior de la bateria de acumulatoare prin simularea unui defect n alimentarea iluminatului normal pentru un interval de timp suficient, pentru a se asigura c fiecare corp de iluminat este funcTional. Atunci cnd alimentarea iluminatului de siguranT se face de la o surs central (baterie, generator) aceasta din urm va fi monitorizat. 8.3.5. Anual fiecare corp de iluminat si fiecare semnalizare iluminat din interior trebuie s fie
303

ncercate la toate intervalele de timp stabilite n conformitate cu informaTiile productorului.

304

Alimentarea iluminatului normal si toTi indicatorii luminosi vor fi controlaTi pentru a verifica funcTionarea lor corect. 8.3.6. Toate ncercrile si rezultatele trebuie s fie consemnate n Registrul de control pentru instalaTiile de dectare, semnalizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor. 8.3.7. Pentru verificarea sistemelor de iluminat de siguranT din amplasamente pentru utilizri medicale se vor respecta prevederile speciale din SR CEI 60364-7-710.

8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joas tensiune La punerea n funcTiune a echipamentelor electrice de joas tensiune n concordanT cu precizrile din HG nr. 457/2003 se va verifica dac ele au asigurate protecTia mpotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montrii si utilizrilor lor si protecTia mpotriva riscului cauzat de influenTe externe asupra lor. 8.4.1. Pentru protecTia mpotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montrii si utilizrii echipamentului electric de joas tensiune se va verifica dac: a) persoanele si animalele domestice sunt protejate faT de pericolul rnirii fizice sau de alt natur care pot fi cauzate de atingerile directe sau indirecte; b) nu se produc nclziri, radiaTii sau arcuri electrice periculoase; c) persoanele, animalele domestice si bunurile mobile si imobile sunt protejate mpotriva pericolelor de natur neelectric ce pot fi cauzate de echipamentul electric de joas tensiune; d) rezistenTa electric de izolaTie respect valorile din tabelul 8.1. 8.4.2. Pentru protecTia mpotriva riscului cauzat de influenTe externe asupra echipamentului electric de joas tensiune se va verifica dac: a) echipamentul electric satisface cerinTele de natur mecanic astfel nct persoanele, animalele domestice si proprietatea s nu fie puse n pericol; b) echipamentul electric este rezistent la influenTe de natur nemecanic n condiTii de mediu astfel nct persoanele, animalele domestice si proprietatea s nu fie puse n pericol; c) echipamentul electric nu pericliteaz persoanele, animalele domestice si proprietatea n condiTii de suprasarcini.

8.5. Verificarea si ntreTinerea instalaTiei de protecTie mpotriva trsnetului (IPT) 8.5.1. Scopul verificrilor Scopul verificrilor este de a constata c IPT este conform cu acest normativ sub toate aspectele si c este n stare funcTional. Verificarea IPT trebuie realizat de o persoan competent n protecTia mpotriva trsnetului. Acesta trebuie s primeasc proiectul SPT si rapoartele anterioare de ntreTinere si verificri ale IPT. Proiectul IPT trebuie s conTin descrierea SPT-ului, criteriile de proiectare si desenele tehnice. 8.5.1.1. Verificarea unui IPT se va face: a) n timpul instalrii IPT, n special n timpul instalrii elementelor care sunt nglobate n structur si care vor deveni inaccesibile, ce se vor menTiona n procesele verbale pentru lucrri ascunse; b) dup finalizarea instalrii IPT; c) dup un program conform tabelului 8.2.

305

Tabelul 8.2. Perioada maxim ntre inspecTiile unui IPT InspecTie vizual Nivel de protecTie (an) I si II 1 III si IV 2

InspecTia complet (an) 2 4

InspecTii complete a sistemelor critice (an) 1 1

8.5.1.2. Ori de cte ori se fac modificri sau reparaTii la structura protejat sau n urma oricrei descrcri de trsnet pe IPT trebuie fcut o inspecTie. Sistemele de protecTie mpotriva trsnetului utilizate pentru structuri cu risc de explozie trebuie verificate vizual la fiecare 6 luni.

8.5.2. Ordinea verificrilor 8.5.2.1. Procedura de verificare Verificarea cuprinde controlul documentaTiei tehnice, verificrile vizuale, ncercarea si nregistrarea rezultatelor ntr-un raport de verificare. 8.5.2.2. Verificarea documentaTiei tehnice Persoana competent va verifica documentaTia tehnic pentru a constata dac este complet si conform cu acest normativ. 8.5.2.3. Verificri vizuale Verificrile vizuale trebuie efectuate cu scopul de a se constata c: - IPT este n stare bun si executat conform documentaTiei verificate; nu sunt conexiuni desfcute si nici ntreruperi accidentale ale conductoarelor IPT si ale mbinrilor; - nici o parte a instalaTiei nu este slbit de coroziune, n special la nivelul solului; toate conexiunile vizibile de legare la pmnt sunt intacte (operaTionale din punct de vedere funcTional ); toate conductoarele si componentele vizibile ale instalaTiei sunt fixate pe suprafeTele de montaj si componentele care asigur protecTia mecanic sunt intacte (operaTionale din punct de vedere funcTional ) si la locul lor; nu exist nici o extindere sau modificare a structurii protejate care s impun protecTie suplimentar; nu exist indicaTii de avariere a IPT, a SPD sau siguranTe fuzibile defecte pentru protecTia SPD; legtura de echipotenTializare este corect pentru orice serviciu nou sau extinderi efectuate n interiorul structurii dup ultima inspecTie si c ncercrile de continuitate s- au fcut dup aceste suplimentri; conductoarele si conexiunile de echipotenTializare din interiorul conexiunii exist si sunt intacte (operaTionale din punct de vedere funcTional ); - distanTele de separare sunt menTinute; conductoarele de echipotenTializare, mbinrile, ecranele dispozitivelor, traseele de cabluri si SPD au fost verificate si ncercate; - piesele de separare asigur continuitatea electric. 8.5.2.4. ncercri ale instalaTiei de protecTie mpotriva trsnetului (IPT) ncercarea unei IPT cuprinde urmtoarele: - ncercri de continuitate a conductoarelor; - msurarea rezistenTei de dispersie a prizei de pmnt.
306

Rezultatele verificrilor vizuale ale tuturor conductoarelor, a legturilor de echipotenTializare si a mbinrilor precum si rezultatele msurrilor continuitTii electrice si a rezistenTei de dispersie a prizei de pmnt se vor nscrie n documentaTiile verificrilor. 8.5.2.5. DocumentaTia verificrii Persoana competent trebuie s ntocmeasc un raport care trebuie pstrat mpreun cu proiectul SPT si cu rapoartele anterioare. Raportul de verificare trebuie s conTin: - condiTiile generale ale conductoarelor de captare si ale componentelor de captare; - nivelul general de coroziune al conductoarelor si starea protecTiei mpotriva coroziunii; - securitatea elementelor de fixare a conductoarelor si a componentelor IPT; - rezultatele msurrii rezistenTei de dispersie a prizei de pmnt; - abaterile constatate ale IPT faT de prevederile normativului; - documentaTia tehnic pentru modificrile si extinderile IPT si orice schimbri ale structurii; - rezultatele ncercrilor efectuate;

8.5.3. ntreTinerea IPT trebuie ntreTinut cu regularitate pentru a asigura c nu este deteriorat si continu s ndeplineasc funcTiile pentru care a fost proiectat si executat iniTial. Ciclurile necesare de ntreTinere si inspecTie vor fi conform tabelului 8.2. si art. 8.5.1.2 Toate procedurile de ntreTinere trebuie s aib nregistrri complete care s conTin acTiunile ntreprinse. Acestea vor fi pstrate cu proiectul IPT si cu rapoartele de verificare a IPT.

8.5.4. Verificarea protecTiei mpotriva socurilor eletrice. Procedurile de verificare sun indicate n tabelele 8.3 si 8.4.

307

Tabelul 8.3 VERIFICAREA PROTECTIEI MPOTRIVA SOCURILOR ELECTRICE (Atingerea direct a prTilor aflate normal sub tensiune) Nr. crt. Denumirea verificrii 0 1 Metoda de verificare CondiTia de acceptare a verificrii 3 Constatarea strii corespunztoare a carcasei Constatarea integritTii izolaTiei Constatarea integritTii ngrdirilor Constatarea distanTelor prevzute n proiecte sau crTile tehnice Constatarea distanTelor prevzute n proiecte sau crTile tehnice Periodicitatea maxim de verificare 4 Anual Se consemneaz n buletinul de verificare 5 Da

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

2 3 4

1 2 Verificarea protecTiei mpotriva Vizual atingerii directe a prTilor aflate normal sub tensiune, asigurate de carcase, n funcTie de gradul normal de protecTie Verificarea integritTii izolaTiei aparente Vizual Verificarea integritTii ngrdirilor Vizual

Anual Anual 1)

Da Da Da

Verificarea distanTei dintre piesele aflate Msurri cu metrul normal sub tensiune si ngrdire (distanTe de protecTie) 5 Verificarea distanTei de inaccesibilitate Msurri cu metrul faT de prTile aflate normal sub tensiune 1) Verificarea se face la punerea n funcTiune

1)

Da

301

299

302

Tabelul nr. 8.4 VERIFICAREA PROTECTIEI MPOTRIVA SOCURILOR ELECTRICE (Atingerile indirecte a prTilor care n mod normal nu sunt sub tensiune) Nr. crt. Denumirea verificrii CondiTia de acceptare a verificrii 0 1 2 3 1. Verificarea instalaTiilor de protecTie prin legare la conductorul de neutru si / sau legare la pmnt - Echipamente electrice clasa I de protecTie 1 Verificarea separrii conductorului neutru Vizual la bara de nul a ExistenTa separrii (N) de conductorul de protecTie (PE) ultimului tablou de distribuTie spre receptor 2 Verificarea c nu exist elemente de Vizual Nu exist un element ntrerupere pe conductoarele PE si PEN de ntrerupere 3 Verificarea continuitTii legturii - Vizual la cutia de borne sau ExistenTa echipamentelor la conductorul de protecTie la contactul de protecTie al continuitTii (PE) prizei - Verificarea continuitTii cu ohmmetrul ntre bara PE a ultimului tablou de distribuTie si captul conductorului de protecTie legat la mas 4 Verificarea legrii la pmnt a barelor - Vizual: existenTa legrii Constatarea valorii PE electrice a barei PE la rezistenTei de dispersie instalaTia de legare la pmnt la pmnt conform - Prin msurare: a rezistenTei proiectului de dispersie la pmnt a barei PE, determinat cu aparatele de msurare a prizei de pmnt Metoda de verificare Periodicitatea maxim de verificare 4 Se consemneaz n buletinul de verificare 5

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anual

Da

1) Anual

Da Da

Anual

Da

300

0 5

7 8

10

11

1 2 3 Verificarea existenTei siguranTelor fuzibile - Vizual verificnd Constatarea valorii si verificarea funcTionrii elementelor de corespondenTa valorilor fuzibilului conform protecTie la scurtcircuit (siguranTe fuzibile, nominale a patronului proiectului si/sau a ntreruptoare automate) siguranTei cu valoarea din funcTionrii la valoarea proiect de curent reglat a - Prin msurri n cazul elementelor de ntreruptoarelor automate sau protecTie automat a siguranTelor automate Se determin curentul de defect si se verific funcTionarea acestora utiliznd o trus de curent Verificarea funcTionrii protecTiei la Simularea unei puneri la Declansarea deconectarea (semnalizarea) sectorului pmnt printr-un dispozitiv ntreruptorului defect (pus la mas/pmnt), inclusiv propriu al protecTiei sau un protecTia automat la curenTi de defect dispozitiv specializat. (diferenTiali) Verificarea marcajului conductoarelor Vizual ExistenTa marcajului de protecTie conform proiectului ExistenTa legturilor de protecTie de la Verificri cu ohmmetrul ExistenTa tablourile de distribuTie la utilaje sau la continuitTii prize Verificarea existenTei msurilor Vizual ExistenTa msurilor suplimentare de protecTie suplimentare prevzute n proiect Verificarea strngerii suruburilor de Cu cheia sau surubelniTa Constatarea c mbinare de pe circuitele conductoarelor legturile nu se desfac de protecTie si asigurarea acestora mpotriva desurubrii Verificarea c la un surub este conectat Vizual Constatarea c la un singur conductor de protecTie fiecare surub este un singur conductor

4 Anual

5 Da

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Anual

Da

1) Anual

Da Da

Anual

Da

La doi ani

Da

Anual

Da

303

301

304

0 12

1 2 3 4 5 Verificarea rezistenTei de dispersie la Msurarea cu aparate de Constatarea valorilor - La doi ani Da pmnt a maselor echipamentelor electrice msurare a prizelor de nscrise n proiect - Anual n medii pmnt sau prin metoda voltpericuloase si foarte ampermetru conform Anexei periculoase 8.2. 13 Verificarea continuitTii legturilor de Msurri cu ohmmetru ExistenTa La doi ani Da echipotenTializare continuitTii 14 Verificarea continuitTii legturilor de Msurri - metod de Constatarea 5 ani Da protecTie de la masele echipamentelor injectare de curenTi mici sau continuitTii pn la priza de pmnt mari 15 Verificarea corodrii electrozilor Vizual prin dezgroparea a n cazul n care se 5 ani Da prizelor artificiale de pmnt 10% din priza de pmnt constat reducerea Nu se verific periodic grosimii sau a prizele de pmnt naturale diametrului cu mai constituite din armturile mult de o treime din fundaTiilor cldirilor valoarea iniTial se nlocuiesc electrozii prizelor de pmnt 2. Verificarea protecTiei prin izolare suplimentar - Echipamente electrice clasa II de protecTie 16 Verificarea ncadrrii echipamentului n Examinarea certificatului ExistenTa n certificat 1) Da clasa II de protecTie a confirmrii clasei 17 RezistenTa electric de izolaTie Msurare cu RezistenTa electric de Anual Da megohmmetrul de 500 V izolaTie trebuie s fie mai mare de 1 M: 18 Verificarea strii de protecTie mpotriva Vizual Lipsa unor deteriorri Anual Da atingerilor directe prin carcase si/sau a a izolaTiei carcasei sau izolaTiei conductoarelor electrice de a conductoarelor legtur electrice de legtur

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

302

0 1 2 3. Verificarea protecTiei prin alimentarea la tensiune foarte joas - Echipamente electrice clasa III de protecTie 19 Verificarea ncadrrii echipamentului n Examinarea certificatului clasa III de protecTie 20 Verificarea rezistenTei electrice de Msurare cu izolaTie ntre nfsurrile transformatorului megohmmetrul de 500 V cobortor 21 Verificarea rezistenTei electrice de izolaTie Msurare cu megohmmetrul ntre circuitele de tensiune de 250 V foarte joas si celelalte circuite alturate cu tensiuni mai mari 22 Imposibilitatea introducerii fiselor Vizual (stecherelor) n prize de alimentare cu tensiune mai mare (dac nu este inscripTionat tensiunea de lucru) 23 Verificarea certificrii transformatorului Examinarea certificatului cobortor sau grupului moto-generator 24 Verificarea strii de protecTie mpotriva atingerilor directe asigurate de carcasa transformatorului si/sau izolaTia conductoarelor electrice Vizual

ExistenTa n certificat 1) a confirmrii clasei RezistenTa electric de Anual izolaTie trebuie s fie mai mare de 1,0 M: 2) RezistenTa electric de izolaTie trebuie s fie mai mare de 0,5 M: 2) Nu trebuie s fie compatibile Anual

Da
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Da

Da

ExistenTa n certificat 1) a confirmrii caracteristicilor Lipsa unor Anual deteriorri a izolaTiei electrice a carcasei sau a conductoarelor electrice de legtur

Da

Da

4. Verificarea protecTiei prin separare - Echipamente electrice clasa ZERO de protecTie 25 Verificarea certificrii transformatorului Examinarea certificatului de separare 26 Verificarea rezistenTei electrice de Msurare cu izolaTie ntre nfsurrile transformatorului megohmmetrul de 500 V de separare

ExistenTa n certificat a 1) confirmrii caracteristicilor RezistenTa electric de Anual izolaTie trebuie s fie mai mare de 1,0 M: 2)

Da

305

303

306

0 27

1 2 Verificarea dac circuitul separat, Msurare cu megohmmetrul alimentat din secundarul transformatorului de 500 V de separare nu este legat la pmnt

3 RezistenTa electric de izolaTie trebuie s fie mai mare de 1,0 M: 2)

4 Anual

5 Da

Verificarea rezistenTei electrice de Msurare cu RezistenTa electric de Anual izolaTie a echipamentului separat electric megohmmetrul de 500 V izolaTie trebuie s fie faT de carcasa proprie (echipamentul mai mare de 1,0 M: 2) alimentat din secundarul transformatorului de separare) 5. Verificarea protecTiei la echipamentele electrice clas ZERO montate la distanTe inaccesibile 29 Verificarea inaccesibilitTii Vizual DistanTa pe nlTime Anual echipamentului de clas 0 s nu fie sub 2,5 m - ngrdirea de protecTie pentru echipamentele amplasatele amplasate la o nlTime mai mic de 2,5 m 28 6. Verificarea protecTiei mpotriva atingerilor indirecte a prTilor care n mod normal nu sunt sub tensiune - Separarea de protecTie 30 Verificarea existenTei transformatorului Examinarea certificatului Constatarea 1) de separare (de siguranT) de conformitate al conformitTii furnizorului certificatului 31 Verificarea valorii tensiunii foarte joase Msurri cu voltmetrul Constatarea valorilor 1) din proiect sau din cartea tehnic 32 Verificarea rezistenTei de izolaTie ntre Msurare cu Constatarea valorilor Anual nfsurrile transformatorului de separare megohmmetrul de 2500 V mai mari de 7 M: 1) Verificarea se face la punerea n funcTiune 2) Valorile se iau n considerare n lipsa indicaTiilor productorului

Da

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

Da

Da

Da

Da

304

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

305

CAPITOLUL 9. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

9.1. Principii fundamentale 9.1.1. Securitatea n exploatare Exploatarea instalaTiilor electrice sau orice lucrare la o instalaTie electric trebuie s aib la baz documentaTia de evaluare a riscurilor conform Legii nr. 319/2006. DocumentaTia de evaluare a riscurilor electrice trebuie s specifice cum trebuie realizat exploatarea, indicndu-se msurile de securitate si de prevenire pentru asigurarea securitTii. La exploatarea instalaTiilor electrice, suplimentar faT de Legea nr. 319/2006, se va Tine seama si de: HG nr. 1146/2006, HG nr. 1091/2006, HG nr. 300/2006, HG nr. 457/2003 si de recomandrile din SR EN 50110-1:2005. 9.1.2. Personalul Pentru lucrrile de exploatare sunt nominalizate persoane responsabile de securitatea persoanelor care execut lucrri n instalaTii electrice. Persoana responsabil de lucrri trebuie s instruiasc toate persoanele participante la lucrri asupra tuturor pericolelor n mod normal previzibile care nu le sunt n mod normal sesizabile. Persoana responsabil de lucrri nainte si n timpul executrii oricrei lucrri trebuie s se asigure c sunt respectate toate prescripTiile, regulile si instrucTiunile corespunztoare din legislaTia n vigoare privind: - cunostinTele despre energia eletric; - experienTa n executarea lucrrilor; - cunoasterea instalaTiei asupra creia se efectueaz lucrarea; capacitatea de apreciere a riscurilor care pot surveni n timpul lucrrii si a msurilor de prevedere care trebuie luate; aptitudinea de a recunoaste n orice moment dac lucrarea poate fi continuat n securitate. Orice persoan implicat n lucrri la o instalaTie electric sau n vecintatea ei trebuie instruit asupra prescripTiilor de securitate a regulilor de securitate si a instrucTiunilor proprii. Complexitatea lucrrilor de instalaTii electrice trebuie evaluat nainte de nceperea lor, n scopul alegerii nivelului de competenT corespunztor persoan calificat, instruit, sau obisnuit pentru realizarea lucrrilor. 9.1.3. Organizarea Pentru fiecare instalaTie electric trebuie numit o persoan responsabil cu exploatarea. Modul de reglementare si de control acces n locurile unde exist risc electric pentru persoane obisnuite intr n sarcina persoanei responsabile cu exploatarea. Orice lucrare trebuie realizat sub rspunderea persoanei responsabile de lucrri. Responsabilitatea lucrrilor si responsabilitatea exploatrii pot fi deTinute de aceeasi persoan. 9.1.4. Comunicarea Comunicarea reprezint orice mijloc prin care este transmis sau schimbat informaTia ntre persoane. De exemplu verbal (inclusiv telefon, staTie emisie-recepTie personal si direct de la persoan la persoan) prin scris (inclusiv fax) si vizual (inclusiv ecran de vizualizare, panouri de afisare, lumini etc.). Responsabilul cu exploatarea, trebuie s fie informat asupra lucrrii care trebuie efectuat, nainte de nceperea oricrei lucrri. InformaTiile necesare pentru securitatea n exploatarea instalaTiei electrice, precum configuraTia reTelei, starea aparatajului (nchis, deschis, legat la pmnt etc.), poziTia dispozitivelor de securitate trebuie transmise printr-o notificare.
305

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

306

Toate notificrile trebuie s includ numele persoanei care furnizeaz informaTia. 9.1.5. Zon de lucru Zona de lucru trebuie definit si marcat clar. Trebuie prevzut un spaTiu de lucru adecvat, mijloace de acces si iluminatul pentru orice parte a instalaTiei unde sau n jurul creia urmeaz s se realizeze lucrri. n apropierea aparatajului electric, pe cile de acces, pe traseele de evacuare de securitate nu se vor amplasa obiecte care pot mpiedica accesul si/sau materiale inflamabile. Materialele inflamabile trebuie amplasate la distanT de toate sursele ce produc arc electric sau degaj cldur. 9.1.6. Unelte, echipamente si dispozitive Uneltele, dispozitivele si echipamentele trebuie s fie conform standardelor europene, naTionale sau internaTionale corespunztoare, atunci cnd acestea exist. Uneltele, echipamentele si dispozitivele trebuie utilizate conform instrucTiunilor si/sau ndrumrilor furnizate de fabricant sau furnizor. Aceste instrucTiuni si/sau ndrumri trebuie s fie n limba romn. 9.1.7. Planuri si nregistrri Planurile si nregistrrile trebuie s fie disponibile si s conTin reviziile actualizate. 9.1.8. Semnalizri n timpul lucrrii sau procedurii de exploatare, atunci cnd este necesar, trebuie instalat o semnalizare adecvat pentru a atrage atenTia asupra riscului electric. Aceast semnalizare trebuie s fie conform Hotrrii Guvernului nr. 971 / 2006.

9.2. Proceduri de exploatare curent 9.2.1. GeneralitTi Pentru activitTile specifice de manevrri si verificri de funcTionare trebuie utilizate unelte si echipamente corespunztoare astfel nct s fie evitat expunerea persoanelor la pericolul electric. Aceste activitTi trebuie supuse acordului responsabilului cu exploatarea. Responsabilul cu exploatarea trebuie informat cnd sunt terminate procedurile de exploatare curent. 9.2.2. Manevrri 9.2.2.1. Manevrrile sunt: a) manevrri care privesc modificarea strii electrice a unei instalaTii pentru utilizarea unui echipament, nchiderea, deschiderea unui circuit, pornirea sau oprirea echipamentelor concepute pentru a fi utilizate fr risc. b) separarea instalaTiilor n vederea lucrrilor si reconectarea acestora. Manevrrile pot fi efectuate local sau telecomandate. 9.2.2.2. Separrile nainte sau reconectrile dup lucru trebuie efectuate de persoane calificate. 9.2.2.3. Mijloacele de ntrerupere de urgenT a alimentrii electrice a unui echipament, din motive de securitate trebuie prevzut conform subcapitolului 5.3.4.. 9.2.2.4. Manevrele de urgenT asupra instalaTiilor de distribuTie electric se vor realiza numai de persoane calificate.

306

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

307

9.2.3. Verificri de funcTionare 9.2.3.1. Msurare 9.2.3.1.1. Msurarea trebuie realizat numai de persoane calificate sau de persoane aflate sub controlul si supravegherea unei persoane calificate. 9.2.3.1.2. Instrumentele de msurare pentru efectuarea msurrilor la o instalaTie electric trebuie s fie atestate metrologic. 9.2.3.1.3. Persoanele care efectueaz msurrile, atunci cnd exist un risc de atingere cu piese neizolate aflate sub tensiune trebuie s utilizeze echipamentul de protecTie individual si s ia toate msurile de prevedere mpotriva socurilor electrice, a efectelor curenTilor de scurtcircuit si a arcului electric. 9.2.3.1.4. n funcTie de tipul msurrii, trebuie aplicate regulile lucrului fr tensiune, ale lucrului sub tensiune, sau ale lucrului n vecintatea pieselor aflate sub tensiune conform punctului 9.3. 9.2.3.2. ncercri 9.2.3.2.1. ncercrile cuprind toate activitTile concepute pentru verificarea funcTionrii sau a strii electrice, mecanice sau termice ale unei instalaTii electrice. ncercrile cuprind, de exemplu, activitTile destinate ncercrii eficienTei protecTiilor electrice si ale circuitelor de securitate. ncercrile trebuie realizate numai de persoane calificate sau de persoane obisnuite care sunt sub controlul sau supravegherea unei persoane calificate. 9.2.3.2.2. ncercrile la o instalaTie fr tensiune, trebuie realizate conform regulilor de lucru fr tensiune (articolului 9.3.2.). Atunci cnd este necesar deschiderea sau nlturarea dispozitivelor de legare la pmnt si de scurtcircuit trebuie luate msuri de prevedere pentru a mpiedica realimentarea instalaTiei de la orice surs posibil si pentru a preveni riscul de soc electric pentru personal. 9.2.3.2.3. Cnd ncercrile sunt efectuate utiliznd alimentarea normal se aplic prescripTiile corespunztoare de la articolele 9.3.1., 9.3.3., 9.3.4. 9.2.3.2.4. Cnd ncercrile sunt efectuate utiliznd o surs de alimentare exterioar, trebuie luate urmtoarele msuri: a) instalaTia s fie separat de orice surs de alimentare normal; b) instalaTia s nu poat fi realimentat de la orice surs de alimentare dect sursa extern de alimentare; c) msuri de securitate mpotriva riscurilor pe durata ncercrilor pentru ntreg personalul prezent; d) dispozitivele de separare s prezinte o izolaTie rezistent la aplicarea simultan a tensiunii de ncercare pe de o parte, si a tensiunii de lucru pe de alt parte. 9.2.3.2.5. n laboratoarele de nalt tensiune, cnd se execut ncercri speciale electrice (de exemplu rezistenTa de izolaTie a echipamentelor de protecTie), acolo unde exist piese neizolate sub tensiune, ncercrile trebuie realizate de persoane calificate si pregtite special conform reglementrilor n vigoare. 9.2.3.3. Verificri 9.2.3.3.1. Obiectul verificrilor este asigurarea c o instalaTie electric este conform regulilor de securitate si prescripTiilor tehnice specificate n normele care se aplic. Verificarea se face asupra strii normale a instalaTiei. InstalaTiile electrice noi ca si modificrile si extensiile instalaTiilor trebuie verificate nainte de punerea lor n funcTiune. InstalaTiile electrice trebuie verificate la intervale de timp conform capitolului 8.

307

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

308

Scopul verificrilor periodice este de a detecta defectele care pot surveni dup punerea n funcTiune si pot mpiedica funcTionarea sau pot produce riscuri. 9.2.3.3.2. Defectele care prezint un pericol imediat trebuie corectate sau prTile cu defect trebuie deconectate si protejate mpotriva realimentrii pn la nlocuirea acestora. 9.2.3.3.3. Verificrile trebuie efectuate de persoane calificate care au o experienT n verificarea instalaTiilor similare. Verificrile trebuie efectuate cu un echipament omologat pentru tipul de verificare. 9.2.3.3.4. Rezultatele verificrilor trebuie nregistrate.

9.3. Proceduri de lucru 9.3.1. GeneralitTi nainte de nceperea lucrului, responsabilul de lucrri trebuie s informeze prin notificri responsabilul de exploatare despre natura, locul si consecinTele lucrrii pentru instalaTia electric. Notificarea este de preferat s fie transmis n scris n special pentru lucrrile complexe. Responsabilul de exploatare n persoan trebuie s dea autorizaTia de ncepere a lucrrii. Responsabilul de exploatare si responsabilul de lucrri trebuie s transmit instrucTiunile specifice si detaliate personalului care efectueaz lucrarea nainte de nceperea lucrului ct si la sfrsitul lucrului. Procedura trebuie ndeplinit la fel att n caz de ntrerupere a lucrrii ct si la sfrsitul lucrrii. Procedurile de lucru cuprind trei proceduri diferite: a) lucru fr tensiune; b) lucru sub tensiune; c) lucru n vecintatea pieselor sub tensiune. Toate aceste proceduri se bazeaz pe utilizarea msurilor de protecTie mpotriva socurilor electrice si/sau a efectelor curenTilor de scurtcircuit si a arcului electric. Dac procedura de lucru fr tensiune sau procedura de lucru n vecintatea pieselor sub tensiune nu poate fi respectat n ntregime atunci trebuie luat n considerare procedura de lucru sub tensiune. 9.3.1.1. Conductoarele sau prTile aflate n vecintatea conductoarelor aflate sub tensiune pot fi influenTate electric. n acest caz trebuie luate msuri suplimentare prin legarea la pmnt sau prin legtur de echipotenTializare n zona de lucru. 9.3.1.2. Trebuie aplicate restricTii la nceperea sau continuarea lucrului n cazul condiTiilor de mediu necorespunztoare, de exemplu furtun, ploaie puternic, ceaT, vnt puternic etc. n cazul furtunilor cu fulgere sau trsnete sau n cazul cnd n zona de lucru vizibilitatea este redus nu trebuie efectuat nici o lucrare sau trebuie ntrerupt orice activitate n desfsurare, lsnd zona n siguranT. 9.3.2. Lucru fr tensiune n zona de lucru o instalaTie electric fr tensiune este ntr-o zon precis delimitat. Zona se afl n securitate dac avem ndeplinite urmtoarele condiTii: a) separarea electric; b) asigurarea mpotriva realimentrii; c) verificarea dac instalaTia este fr tensiune; d) legarea la pmnt si n scurtcircuit; e) protecTia mpotriva pieselor sub tensiune din vecintate. AutorizaTia de ncepere a lucrului trebuie dat de responsabilul de exploatare sau de responsabilul de lucrri. Orice persoan care particip la aceste lucrri trebuie s fie calificat sau trebuie supravegheat de o persoan calificat.
308

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

309

9.3.2.1. Separarea electric (deconectare complet) Partea instalaTiei la care trebuie efectuat lucrarea trebuie separat de toate sursele de alimentare. Separarea trebuie realizat vizibil, prin distanT n aer sau prin izolaTie echivalent sigur. 9.3.2.2. Securizarea mpotriva realimentrii Toate dispozitivele de ntrerupere care au fost utilizate pentru separarea instalaTiei electrice pe zona de lucru trebuie securizate mpotriva oricrei posibilitTi de realimentare, de preferinT prin blocarea mecanismului de manevrare. n absenTa posibilitTilor de blocare mecanic trebuie luate msuri echivalente de interdicTie, conform practicii obisnuite pentru prevenirea realimentrii. Trebuie afisate avertismente pentru interzicerea oricrei intervenTii. Atunci cnd se utilizeaz dispozitive de telecomand pentru securizarea mpotriva realimentrii, trebuie fcut imposibil acTionarea local a acestor dispozitive. 9.3.2.3. Verificarea c instalaTia electric nu este sub tensiune AbsenTa tensiunii trebuie verificat pe toate fazele instalaTiei electrice pe zona de lucru. Lipsa tensiunii la prTile instalaTiei care nu au fost separate trebuie verificat conform procedurilor. 9.3.2.4. Legarea la pmnt si n scurtcircuit 9.3.2.4.1 Pe zona de lucru toate prTile pe care trebuie realizat lucrarea trebuie legate la pmnt si n scurtcircuit. Echipamentele sau dispozitivele de legare la pmnt si n scurtcircuit trebuie legate n primul rnd la punctul de legare la pmnt si apoi n scurtcircuit. Echipamentele sau dispozitivele de legare la pmnt si n scurtcircuit trebuie s fie vizibile si de cte ori este posibil s se afle la nceputul zonei de lucru. n caz contrar legrile la pmnt trebuie amplasate pe ct posibil n zona de lucru. Dac exist risc de diferenTe de potenTial n instalaTie trebuie luate msuri corespunztoare n zona de lucru cum sunt echipotenTializarea si/sau legarea la pmnt. n toate cazurile cablurile si conductoarele de legare la pmnt si n scurtcircuit si de echipotenTializare trebuie s fie omologate si s aib o dimensiune adecvat pentru curentul de scurtcircuit al instalaTiei n care sunt instalate. 9.3.2.4.2. Pentru instalaTiile de tensiune joas si foarte joas, legarea la pmnt si n scurtcircuit poate s nu fie necesar, cu excepTia cazului cnd exist riscul repunerii sub tensiune a instalaTiilor, de exemplu: - linii aeriene care se ncruciseaz cu alte linii sau sunt influenTate electric; - prin grup de intervenTie (siguranT). 9.3.2.5. ProtecTia mpotriva pieselor sub tensiune din vecintate Atunci cnd prTile unei instalaTii electrice din vecintatea unei zone de lucru nu pot fi scoase de sub tensiune, sunt necesare msuri de prevedere speciale, suplimentare care trebuie aplicate nainte de nceperea lucrului asa cum se precizeaz la 9.3.4. 9.3.2.6. Autorizarea de ncepere a lucrului Autorizarea din partea responsabilului de exploatare este o condiTie necesar. Autorizarea de ncepere a lucrrilor trebuie dat lucrtorilor numai de responsabilul de lucrri si numai cnd au fost luate msurile precizate la 9.3.2.1. pn la 9.3.2.5.. 9.3.2.7. Repunerea sub tensiune dup lucru Dup terminarea lucrrii si realizarea verificrilor persoanele care nu mai sunt necesare trebuie informate c lucrarea s-a sfrsit si nici o activitate nu mai este permis si c trebuie s prseasc zona de lucru.

309

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

310

Uneltele, echipamentele si dispozitivele utilizate n timpul lucrrii trebuie ndeprtate. Dup aceste acTiuni premergtoare trebuie aplicat procedura de repunere sub tensiune. Toate echipamentele si/sau dispozitivele de legare la pmnt si de securitate pe zona de lucru trebuie ndeprtate. ncepnd de la zona de lucru si mergnd spre exterior echipamentele si/sau dispozitivele de legare la pmnt care au fost utilizate n instalaTia electric trebuie ndeprtate progresiv si toate sistemele de blocare sau alte dispozitive care au fost utilizate pentru a mpiedica realimentarea trebuie de asemenea ndeprtate. Semnalizarea utilizat pentru lucrri trebuie ndeprtat. Atunci cnd una din msurile luate pentru punerea instalaTiei n securitate n vederea lucrului a fost anulat, aceast parte a instalaTiei trebuie considerat ca fiind sub tensiune. Cnd responsabilul lucrrii constat c instalaTia electric este pregtit pentru a fi realimentat, el trebuie s adreseze responsabilului de exploatare o notificare preciznd c lucrarea este terminat si c instalaTia este pregtit pentru a fi pus sub tensiune.

9.3.3. Lucru sub tensiune 9.3.3.1. GeneralitTi 9.3.3.1.1. Pe perioada executrii procedurilor de lucru sub tensiune, lucrtorii intr n atingere cu piese neizolate sub tensiune sau ptrund n zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului lor fie cu unelte, echipamente sau dispozitive pe care le manevreaz. Procedurile de lucru sub tensiune trebuie aplicate numai dup ce au fost nlturate riscurile de incendiu si de explozie. 9.3.3.1.2. Trebuie luate msuri de prevedere pentru a se asigura un amplasament stabil care i permite muncitorului s aib ambele mini libere. 9.3.3.1.3. Personalul trebuie s poarte echipamente individuale de protecTie omologate. El nu trebuie s poarte nici un obiect metalic (exemplu o bijuterie personal). 9.3.3.1.4. Personalul care lucreaz trebuie calificat si n mod special pregtit suplimentar n funcTie de tipul de lucru. Lucrul sub tensiune necesit utilizarea procedurilor specifice (vezi 9.3.3.). Trebuie s respecte instrucTiunile pentru ntreTinerea uneltelor, echipamentelor. 9.3.3.2. MenTinerea aptitudinii personalului. Aptitudinea de realizare a lucrrilor sub tensiune n securitate trebuie menTinute prin practic sau printrun nou curs de pregtire. Se recomand revizuirea valabilitTii autorizaTiei de lucru sub tensiune de cte ori este necesar, conform nivelului de aptitudine a personalului n cauz. 9.3.3.3. Metode de lucru n prezent exist dou metode de lucru recunoscute care depind de poziTia lucrtorului n raport cu piesele sub tensiune si de mijloacele utilizate pentru protecTia mpotriva socurilor electrice si a scurtcircuitelor. 9.3.3.3.1. Lucru la distanT Metoda de lucru sub tensiune n care lucrtorul rmne la o distanT specificat faT de piesele sub tensiune si lucreaz cu ajutorul prjinilor electroizolate.

310

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

311

9.3.3.3.2 Lucru sub tensiune Metod de lucru sub tensiune n care lucrtorul a cror mini sunt protejate din punct de vedere electric cu mnusi electroizolate si eventual cu mansoane electroizolante, lucreaz n atingere mecanic direct cu piesele sub tensiune. Utilizarea mnusilor electroizolante nu exclude utilizarea echipamentului de protecTie individual si a uneltelor electroizolante. 9.3.3.4. CondiTii de lucru n funcTie de condiTiile de lucru se definesc reguli care trebuie respectate conform 9.3.3. Ele stabilesc proceduri care trebuie aplicate pentru lucru Tinnd seama de pregtire ct si de uneltele, dispozitivele si echipamentele care se utilizeaz. 9.3.3.5. Unelte, echipamente si dispozitive Pentru uneltele, dispozitivele si echipamentele folosite trebuie specificate caracteristicile lor, modul de utilizare, depozitare, ntreTinere, transport si verificare. Ele trebuie clar identificate. SpecificaTiile trebuie fcute ntr-o fis tehnic. 9.3.3.6. CondiTii de mediu Pentru lucru n exterior trebuie luate n considerare diverse condiTii atmosferice cum sunt: precipitaTiile, ceaT dens, furtun, vnt puternic, temperatur foarte sczut, etc. Lucru sub tensiune trebuie interzis sau ntrerupt n caz de ploaie puternic, slab vizibilitate sau cnd lucrtorii nu pot manevra cu usurinT uneltele. Pentru lucrul n interiorul amplasamentelor nu este necesar s fie luate n considerare condiTiile atmosferice dac nu exist riscul supratensiunilor care pot proveni de la instalaTiile exterioare conectate si dac n zona de lucru vizibilitatea este corespunztoare. 9.3.3.7. Organizarea lucrrii 9.3.3.7.1. Pregtirea lucrrii Pregtirea trebuie fcut n scris n avans dac lucrarea este complex. 9.3.3.7.2. Rolul persoanei responsabile de lucrri Persoana responsabil de lucrri trebuie s informeze responsabilul de exploatare asupra felului lucrrii si a locului n instalaTie n care urmeaz s se desfsoare lucrarea. nainte de nceperea lucrrii trebuie explicat lucrtorilor n ce const lucrarea, care sunt aspectele de securitate, care este rolul fiecruia dintre ei si care sunt uneltele si echipamentele care trebuie utilizate. Gradul de supraveghere trebuie s corespund complexitTii lucrrilor si s fie adecvat nivelului de tensiune. Persoana responsabil de lucrri trebuie s Tin seama de condiTiile de mediu din zona de lucru. AutorizaTia de ncepere a lucrrii trebuie dat lucrtorilor numai de ctre responsabilul de lucrare. La sfrsitul lucrrii persoana responsabil de lucrare trebuie s informeze persoana responsabil cu instalaTia electric asupra lucrrilor efectuate. Dac lucrul a fost ntrerupt, trebuie luate msuri de securitate corespunztoare si persoana cu responsabilitatea instalaTiei electrice trebuie informat. 9.3.3.8. PrescripTii specifice pentru instalaTii de tensiune foarte joas Pentru instalaTiile TFJS lucrul la prTile sub tensiune este autorizat fr msuri de prevedere mpotriva atingerilor directe dar trebuie luate msuri de prevenire mpotriva scurtcircuitelor.

9.3.3.9. PrescripTii specifice instalaTiilor de joas tensiune Pentru instalaTii de tensiune joas (pn la 1000 V tensiune alternativ si 1500 V tensiune continu) protejate mpotriva supracurenTilor si a scurtcircuitelor, singurele prescripTii sunt de a se utiliza prelate
311

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

312

electroizolante mpotriva prTilor active adiacente, unelte electroizolante sau electroizolate si un echipament individual de protecTie adecvat. n situaTia n care curentul de scurtcircuit poate atinge o valoare periculoas se aplic prescripTiile generale (de la 9.4.3.1. pn la 9.4.3.6.). Supravegherea nu este obligatorie. Atunci cnd lucrarea este realizat de o singur persoan lucrtorul trebuie s fie capabil s Tin seama de toate riscurile care pot aprea si s le depseasc. 9.3.3.10. Lucrri specifice sub tensiune Lucrrile cum sunt: curTarea, pulverizarea si ndeprtarea depunerilor de gheaT de pe izolatoare trebuie s se efectueze conform procedurilor specifice de lucru. Personalul angajat pentru efectuarea acestor lucrri trebuie s fie calificat. 9.3.4. Lucrul n vecintatea pieselor sub tensiune Lucrul n vecintatea pieselor sub tensiune trebuie executat conform procedurilor tehnice de lucru stabilite de persoana responsabil cu instalaTia electric. 9.3.4.1. GeneralitTi 9.3.4.1.1. Lucrrile n vecintatea pieselor sub tensiune cu tensiuni nominale mai mari de 50 V n tensiune alternativ sau 120 V tensiune continu nu trebuie realizate dect atunci cnd msurile de securitate garanteaz c piesele sub tensiune nu pot fi atinse sau c zona de lucru sub tensiune nu poate fi atins. 9.3.4.1.2. Pentru a controla pericolele electrice n apropierea pieselor sub tensiune se poate asigura o protecTie prin ecrane, bariere, carcase sau prelate electroizolante. Dac aceste metode nu pot fi puse n aplicare, poate fi asigurat o protecTie prin menTinerea unei distanTe de securitate. DistanTa n aer care defineste limita exterioar a zonei de vecintate pentru tensiunea nominal a reTelei mai mic de 1 kV este de 300 mm. 9.3.4.1.3. Trebuie s existe asigurarea c lucrtorul este ntr-o poziTie stabil care i permite s aib ambele mini libere. 9.3.4.1.4. nainte de nceperea lucrrii persoana cu responsabilitatea lucrrilor trebuie s furnizeze instrucTiuni personalului, asupra menTinerii distanTelor de securitate, asupra msurilor de securitate care au fost luate si asupra necesitTii unui comportament responsabil faT de msurile de securitate. Limita zonei de lucru trebuie precizat si definit clar. 9.3.4.1.5. Zona de lucru trebuie s fie marcat prin bariere, corzi, steguleTe, lmpi si semnalizri corespunztoare. Tablourile sub tensiune din ncperea alturat trebuie de asemenea indicate prin mijloace suplimentare, foarte vizibile, de exemplu semne de avertizare clare, fixe n faTa usilor. 9.3.4.1.6. n zona de lucru, lucrtorul trebuie s se asigure care sunt miscrile pe care poate s le fac cu o parte a corpului su, cu uneltele pe care le manevreaz astfel nct s nu ating zona de lucru sub tensiune. Trebuie acordat o atenTie special la manevrarea unor unelte de lucru de lungimi mari (unelte, extremitTi de cabluri, tuburi, scri etc.).

9.3.4.2. ProtecTia prin ecrane, bariere, carcase sau prelate electroizolante. 9.3.4.2.1. Aceste dispozitive de protecTie trebuie alese si instalate pentru a asigura protecTia mpotriva solicitrilor electrice si mecanice previzibile.

312

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

313

9.3.4.2.2. Atunci cnd dispozitivele de protecTie sunt instalate n interiorul zonei de lucru sub tensiune trebuie s se aplice procedurile de lucru n afara tensiunii sau procedurile de lucru sub tensiune. 9.3.4.2.3. Atunci cnd dispozitivele de protecTie sunt instalate n exteriorul zonei de lucru sub tensiune ele trebuie montate fie aplicnd procedurile de lucru sub tensiune, fie utiliznd dispozitive care mpiedic personalul care le instaleaz s ptrund n zona de lucru sub tensiune. Dac este necesar trebuie utilizate procedurile de lucru sub tensiune. 9.3.4.2.4. n situaTia n care procedurile precedente de lucru sunt ndeplinite, lucru n zona din vecintate poate fi realizat prin utilizarea procedurilor normale de ctre persoane calificate. 9.3.4.3. ProtecTie prin distanT de securitate si supraveghere Atunci cnd se utilizeaz protecTia prin distanT de securitate si supraveghere aceast metod de lucru trebuie s cuprind cel puTin: - menTinerea distanTei de securitate; - desemnarea personalului responsabil pentru efectuarea lucrrii; - procedurile pentru evitarea ptrunderii n zona de lucru sub tensiune pe perioada lucrrilor.

9.4. Proceduri de ntreTinere 9.4.1. GeneralitTi 9.4.1.1. Scopul ntreTinerii este de a conserva instalaTia electric n condiTiile cerute. ntreTinerea poate consta n: - ntreTinere preventiv care se realizeaz sistematic n intenTia de a prevenii defectrile si de a conserva echipamentul n condiTie bun; sau - ntreTinere corectiv care este realizat pentru repararea sau nlocuirea unei prTi defecte. 9.4.1.2. Exist dou tipuri de lucrri de ntreTinere: - lucrri n cursul crora riscul de soc electric, de scurtcircuit sau de arc electric este prezent si n consecinT trebuie aplicate procedurile de lucru corespunztoare; - lucrri pentru care proiectarea echipamentului permite ca o anumit ntreTinere (de exemplu nlocuirea fuzibilului siguranTelor sau a lmpilor pentru iluminat) s se realizeze fr a fi necesar s se aplice n totalitate procedurile de lucru. 9.4.2. Personalul 9.4.2.1. Toate procedurile de ntreTinere care trebuie aplicate trebuie aprobate mai nainte de responsabilul de exploatare. 9.5.2.2. Atunci cnd sunt efectuate lucrri de ntreTinere la o instalaTie electric trebuie precizat: - partea din instalaTie asupra creia se face intervenTia; - responsabilul de ntreTinere. 9.4.2.3. Personalul care trebuie s realizeze lucrarea trebuie s fie calificat pentru activitatea de efectuat si s fie competent pentru sarcina de ndeplinit. El trebuie s fie echipat si s utilizeze dispozitive de msurare si de ncercare si s utilizeze echipamente individuale de protecTie corespunztoare. 9.4.2.4. Trebuie luate toate msurile de securitate pentru protecTia persoanelor, animalelor si a bunurilor.
313

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

314

9.4.3. Lucrri de reparaTie Lucrrile de reparaTii pot cuprinde urmtoarele etape: - localizarea defectului; - eliminarea defectului si/sau nlocuirea defectelor; - reinstalarea prTii reparate n instalaTie. 9.4.3.1. ncercrile funcTionale, verificrile corespunztoare si reglajele necesare trebuie realizate pentru a exista asigurarea c toate prTile reparate ale instalaTiei sunt corespunztoare pentru a fi puse sub tensiune. 9.4.4. Lucrri de nlocuire 9.4.4.1. Lucrrile de nlocuire a fuzibilelor siguranTelor. Ca regul general, nlocuirea fuzibilelor siguranTelor trebuie realizat fr tensiune, dar se poate face si sub tensiune dac exist o procedur n acest sens. 9.4.4.2. nlocuirea lmpilor si a accesoriilor Cnd este necesar nlocuirea lmpilor si a accesoriilor demontabile acestea trebuie realizate fr tensiune. nlocuirea poate fi realizat sub tensiune de ctre o persoan obisnuit dac echipamentul prezint o protecTie complet mpotriva atingerii directe. 9.4.5. ntrerupere temporar n caz de ntrerupere temporar a lucrrii de ntreTinere, persoana responsabil de lucrare trebuie s ia toate msurile necesare pentru a mpiedica accesul la piesele sub tensiune neizolate si orice manevr neautorizat la instalaTia electric. Dac este necesar trebuie informat persoana responsabil de exploatarea instalaTiei electrice. 9.4.6. Terminarea lucrrilor de ntreTinere La terminarea lucrrilor de ntreTinere responsabilul cu lucrrile de ntreTinere trebuie s predea instalaTia persoanei responsabile de exploatarea instalaTiei electrice. Starea instalaTiei electrice la repunerea n funcTiune trebuie notificat responsabilului de exploatare.

314

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

315

CAPITOLUL 10. BIBLIOGRAFIE 10.1. Standarde referinT Pentru actualizarea listei standardelor de referinT se va consulta periodic Buletinul ASRO si Catalogul standardelor romne.
1. 2. 3. SR HD 21 (standard pe pri) SR HD 22 (standard pe pri) SR EN 81-72:2004 Conductoare i cabluri izolate cu policlorur de vinil de tensiune nominal pn la 450/750 V,inclusiv Conductoare i cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominal pn la 450/750 V inclusiv Reguli de securitate pentru execuia i montarea ascensoarelor. Aplicaii particulare pentru ascensoare de persoane si materiale. Partea 72: Ascensoare de pompieri Branamente electrice. Prescripii generale de proiectare i executare Domenii de tensiuni pentru instalaiile electrice n construcii Identificarea conductoarelor cablurilor i cordoanelor flexibile Sisteme de identificare a cablurilor Instalaii electrice n construcii. Partea 3: Determinarea caracteristicilor generale Instalaii electrice n construcii. Partea 4: Msuri de protecie pentru asigurarea securitii. Capitolul 42: Protecia mpotriva efectelor termice Instalaii electrice n construcii. Partea 4: Protecie pentru asigurarea securitii. Capitolul 43: Protecie mpotriva supracurenilor Instalaii electrice n construcii. Partea 4: Msuri de protecie pentru asigurarea securitii. Capitolul 47: Utilizarea msurilor de protecie pentru asigurarea securitii. Seciunea 473: Msuri de protecie mpotriva supracurenilor Instalaii electrice n construcii. Partea 4: Protecia pentru asigurarea securitii. Capitolul 48: Alegerea msurilor de protecie n funcie de influenele externe. Seciune 482: Protecia mpotriva incendiului n amplasamente cu riscuri Instalaii electrice n construcii. Partea 5: Alegerea i montarea echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de pozare Instalaii electrice n construcii. Partea 5: Alegerea i instalarea echipamentelor electrice. Seciunea 523: Cureni admisibili n sisteme de pozare Instalaii electrice n construcii. Partea 5: Alegerea i instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Seciunea 537: Dispozitive de secionare i comand Instalaii electrice n construcii. Partea 5: Alegerea i instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de securitate Instalaii electrice n construcii. Partea 5: Alegerea i instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 55: Alte echipamente. Seciunea 551: Grupuri generatoare de joas tensiune Instalaii electrice n construcii. Partea 7: Reglementri pentru instalaii i amplasamente speciale. Seciunea 702: Piscine i alte bazine Instalaii electrice n construcii. Partea 7: Prescripii pentru instalaii i amplasamente speciale. Seciunea 708: Instalaii electrice pentru campinguri Instalaii electrice n construcii. Partea 7-711: Reguli pentru instalaii i amplasamente speciale. Expoziii, spectacole i standuri Instalaii electrice n construcii. Partea 7: Prescripii pentru instalaii i amplasamente speciale. Seciunea 753: Sisteme de nclzire n pardoseal sau tavan Instalaii electrice n construcii. Partea 7: Prescripii pentru instalaii i amplasamente speciale. Seciunea 754: Instalaii electrice pentru rulote sau autorulote Ghid de utilizare a cablurilor de joas tensiune armonizate

4. 5. 6. 7. 8. 9.

SR 234:2008 SR HD 193 S2:2002 SR HD 308 S2:2002 SR HD 361 S3:2002+A1:2007 SR HD 384.3 S2:2004 SR HD 384.4.42 S1:2004 + A1:2004+A2:2004 SR HD 384.4.43 S2:2004 SR HD 384.4.473 S1:2004

10. 11.

12.

SR HD 384.4.482 S1:2003

13. 14.

SR HD 384.5.52 S1:2004 + A1:2004 SR HD 384.5.523 S2:2003

15.

SR HD 384.5.537 S2:2003

16.

SR HD 384.5.56 S1:2003

17.

SR HD 384.5.551 S1:2003

18.

SR HD 384.7.702 S2:2004

19.

SR HD 384.7.708 S2:2005

20. 21.

SR HD 384.7.711 S1:2004 SR HD 384.7.753 S1:2003

22.

SR HD 384.7.754 S1:2006

23.

SR HD 516 S2:2002 +A1:2004+A2:2009

315

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

316

24. SR HD 603 S1:2001 +A1:2002+A2:2004+A3:2007 25. SR EN 1648-1:2005 26. SR EN 1648-2:2005 27. SR EN 1838:2003 28. STAS 2612-87 29. SR ISO 3864-1:2009

Cabluri de distribuTie de tensiune nominal 0,6/1 kV Vehicule de locuit pentru timpul liber. InstalaTii electrice joa tensiune de 12 V n curent continuu. Partea 1: Rulote de s foarte Vehicule de locuit pentru timpul liber. InstalaTii electrice joa tensiune de 12 V n curent continuu. Partea 2: de s foarte Autorulote ProtecTia mpotriva electrocut rilor. Li mite admise AplicaTii ale iluminatului. Iluminatul de siguranT Simboluri grafice. Culori si semne de securitate. Partea 1: Principii de proiectare pentru semne de securitate in locurile de munca si in zonele publice de curent. CurenTi maximi admisibili Bare conductoare Conductoare de durat. cu izolaTie de PVC pentru instalaTii electrice fixe

30. 31. STAS STAS 6865-89 7944-79

32. STAS 9436 (standard pe prTi) PrescripTii 33. ISO 8528 (standard pe parti) Reciprocating internal combustion engine driven Cabluri si conducte electrice. Clasificarea si simbolizarea. alternating current 34. SR ISO 8528-1:2010 generating sets intern cu miscare alternativ. Partea 1: AplicaTii, Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare caracteristici si cu ardere 35. SR ISO 8528-10:2003 performanTe intern cu miscare alternativ. Partea 10: Msurarea Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare zgomotului aerian cu ardere 36. SR EN 12101-10:2006+AC prin metoda suprafeTei nfsurtoare 10:Echipamente de alimentare cu energie Sisteme pentru controlul fumului si al gazelor fierbinTi. :2007 37. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranT n industrie Partea 38. SR EN 12601:2002 Grupuri electrogene acTionate de motoare cu ardere intern cu miscare 39. SR EN 12845+A2:2009 alternativ. Securitate stingere tip sprinkler. Dimensionare, instalare si ntreTinere InstalaTii fixe de lupt mpotriva incendiului. Sisteme 40. SR EN 50085 (standard pe Sisteme de jgheaburi si de tuburi profilate pentru instalaTii automate de 41. SR Sisteme EN 50086 (standard pe electricede tuburi de protecTie pentru instalaTii electrice prTi) 42. SR InstalaTii de reclame si tuburi luminoase cu descrcare, EN 50107 (standard pe prTi) funcTionnd la parti) o tensiune nominala de iesire , in gol, fr sarcin, cuprinsa 43. intre1kV si ale tensiunii n reTele electrice 44. SR EN 50160:2007 Caracteristici 10 kV. 50110-1:2005 45. SR EN 50164 Componente de protecTie mpotriva trsnetului (CPT). (standard pe 46. SR Exploatarea Met od de instalaTiilor ncercare pentru electrice rezistenTa la foc a cablurilor EN 50200:2007 prTi) de mici 47. SR EN 50266 (standard pe dimensiuni fr protecTie utilizate n circuite de urgenT rezistenT la propagarea vertical a flcrii pe conductoare Metode comune de ncercare a cablurilor supuse la foc. prTi) sau cabluri ncercare de 48. SR EN 50267 (standard pe n mnunchi n poziTie vertical asupra gazelor emise n timpul combustiei materialelor din Metode de ncercare uzuale pentru cabluri n condiTii de foc. prTi) 49. SR EN 50272-2:2003 cabluri ncerc 2: ri Baterii staTionare Partea PrescripTii de securitate pentru acumulatoare si instalaTii pentru 50. SR EN 50274:2003 Ansambluri de aparataj de joas tensiune. ProtecTia mpotriva baterii. electrice. socurilor ProtecTia mpotriva contactului direct involuntar cu prTi 51. SR EN 50362:2004 active periculoase energie cu dimensiuni mari, neprotejate pentru utilizare n Metod de ncercare a rezistenTei la foc a cablurilor de circuitele de comand si de 52. SR HD 472 S1:2002 + A1:2002 alarm tensiune Tensiuni nominale ale reTelelor electrice de distribuTie public 53. SR CEI 60050-195:2006 + Vocabular Electrotehnic InternaTional. Partea 195: Legare la de joas protecTie pmnt simpotriva socurilor electrice A1:2006 54. SR CEI 60050-826:2006 Vocabular Electrotehnic InternaTional. Partea 826: InstalaTii 55. SR EN 60065:2003 Aparate electriceelectronice audio, video si similare. CerinTe de securitate + A1:2006+ A11:2009 56. SR EN 60079 (standard pe Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase prTi)
316

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

317

57. SR EN 60204-1:2007+A1:2009 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor. Partea 1 : CerinTe generale

317

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

318

58. SR EN 60228:2005 Conductoare pentru cabluri izolate 59. SR EN 60269 (standard pe prTi) SiguranTe fuzibile de joas tensiune 60. SR CEI 60287-1-1 + A1:2001 Cabluri electrice. Calculul intensitTii admisibile a curentului. EcuaTiile Partea 1: intensitTii admisibile a curentului (factor de si calculul pierderilor. SecTiunea 1: GeneralitTi nc rcare 100%) 61. SR EN 60309-1:2001 + A1:2007 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale 62. SR EN 60309-2:2002 +A1:2004 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: interschimbabilitate dimensional pentru aparate cu stifturi si PrescripTii de 63. CEI 60331-11:1999 Tests teci for electric cables under fire conditions - Circuit 11: Apparatus integrity - Part- Fire alone at a flame temperature of at least 64. CEI 60331-21:1999 Tests for electric cables under fire conditions - Circuit 750 C 21: Procedures integrity - Part and requirements - Cables of rated voltage including up to and 0,6/1,0 kV 65. SR EN 60332 (standard pe prTi) ncercri ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la 66. SR EN 60335-2Aparate electrice de uz casnic si scopuri similare. Securitatea. foc. 41: PrescripTii particulare pentru pompe. A2.2010 Partea 241:2004+A1:2004 + 67. SR EN 60335-2-71:2004 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Partea 2-71: PrescripTii particulare pentru aparate electrice Securitate. +A1:2007 destinate reproducerii si cresterii animalelor de nclzit 68. SR EN 60335-2Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Partea 2-53: PrescripTii particulare pentru aparate de nclzit Securitate. 53:2004+A1:2007 69. SR EN 60335-2 96:2004+ Aparate sauna electrice de uz casnic si scopuri similare. Securitatea. 96: PrescripTii particulare pentru elemente de nclzit A1:2004+A2:2009 Partea 2pentru nc lzirea flexibiletip folie camerelor. 70. SR EN 60335-2-105:2005 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Partea 2-105: PrescripTii particulare pentru cabine + A1:2008 Securitate. multifuncTionale de dus 71. SR HD 60364-1:2009 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 1: Principii determinarea caracteristicilor generale, definiTii fundamentale, 72. SR HD 60364-4-41:2007 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 4: Msuri de pentru asigurarea securitTii. Capitolul 41: ProtecTia mpotriva protecTie electrice socurilor 73. SR CEI 60364-4-44:2005 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 4-44: asigurarea securitTii. ProtecTie mpotriva perturbaTiilor de ProtecTie pentru perturbaTiilor tensiune si electromagnetice 74. SR HD 60364-4-443:2007 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 4-44: asigurarea securitTii. ProtecTie mpotriva perturbaTiilor de ProtecTie pentru perturbaTiilor tensiune si a electromagnetice. Articolul 443: ProtecTie supratensiunilor de origine atmosferic sau de comutaTie mpotriva 75. SR HD 60364-5-51:2010 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 5-51: Alegerea si echipamentelor electrice. Reguli generale montarea 76. SR CEI 60364-5-53:2005 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 5-53: Alegerea si echipamentelor electrice. SecTionare, ntrerupere si comand instalarea 77. SR HD 60364-5-534:2009 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 5-53: Alegerea si echipamentelor electrice. SecTionare, ntrerupere si comand. instalarea 534: Dispozitive de protecTie mpotriva supratensiunilor Articolul 78. SR HD 60364-5-54:2007 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 5-54: Alegerea si echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pmnt, montarea protecTie si conductoare de echipotenTializare conductoare de 79. SR HD 60364-5-56:2010 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 5-56: Alegerea si echipamentelor electrice. Servicii de securitate instalarea 80. SR HD 60364-5-551:2010 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 5-55: Alegerea si echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul instalarea generatoare de joas tensiune 551:Grupuri 81. SR HD 60364-5-559:2006 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 5-55: Alegerea si echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: instalarea instalaTii de iluminat Corpuri si 82. SR HD 60364-6:2007 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 6: Verificare 83. SR HD 60364-7-701:2007 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 7-701: instalaTii sau amplasamente speciale. ncperi cu cad de baie PrescripTii pentru sau dus 84. SR HD 60364-7-703:2005 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 7-703:
318

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

319

PrescripTii pentru instalaTii sau amplasamente speciale. ncperi si cabine prevzute cu

319

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

320

nclzitoare pentru saune 85. SR HD 60364-7-704:2007 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 7-704: instalaTii amplasamente speciale. InstalaTii pentru PrescripTiisau pentru construcTii si de demolare santiere de 86. SR HD 60364-7-705:2007 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 7-705: instalaTii amplasamente speciale. ConstrucTii din PrescripTiisau pentru horticultur agricultur si 87. SR HD 60364-7-706:2007 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 7-706: instalaTii amplasamente speciale. Incinte PrescripTii sau pentru nguste electroconductoare 88. SR HD 60364-7-708:2010 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 7-708: instalaTii si pentru amplasamente speciale. Campinguri, parcuri de PrescripTii amplasamente similare rulote si 89. SR HD 60364-7-709:2010 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 7: PrescripTii pentru amplasamente speciale. SecTiunea 709: Porturi de instalaTii si amplasamente similare ambarcaTii si 90. SR CEI 60364-7-710:2005 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 7: PrescripTii pentru sau amplasamente speciale. SecTiunea 710: Amplasamente instalaTii utilizri medicale pentru 91. SR HD 60364-7-712:2005 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 7-712: PrescripTii instalaTii pentru si amplasamente speciale. Sisteme de alimentare cu solar fotovoltaic (PV) energie 92. SR CEI 60364-7-713:2005 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 7: PrescripTii pentru amplasamente speciale. SecTiunea 713: Mobilier instalaTii si 93. SR HD 60364-7-717:2010 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 7-717: PrescripTii instalaTii speciale sau amplasamente speciale. UnitTi pentru transportabile mobile sau 94. SR HD 60364-7-721:2010 InstalaTii electrice de joas tensiune. Partea 7-721: instalaTii si pentru amplasamente speciale. InstalaTii electrice pentru PrescripTii autorulote rulote si 95. SR HD 60364-7-740:2007 InstalaTii electrice n construcTii. Partea 7-740: PrescripTii instalaTii pentru sau amplasamente speciale. InstalaTii electrice pentru structuri, dispozitive pentru agrement si barci din temporare parcuri de distracTii si circuri blciuri, 96. CEI 60417-DB (baz de date) Graphical symbols for use on equipment 97. SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protecTie pentru sisteme de cablare. exterioare Diametre ale tuburilor de protecTie pentru instalaTii electrice pentru si filetetuburi de protecTie si accesorii 98. SR EN 60439 (standard pe Ansambluri de aparataj de joas tensiune Ansambluri de aparataj de joas tensiune SR EN 61439 (standard pe prTi) 99. SR Cabluri de energie cu izolaTie extrudat si accesoriile lor CEI 60502-1:2006 prTi) tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) pn la 30 kV pentru kV). Partea (Um = 36 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1 kV kV) kV (Um = 3,6 kV) (Umsi=31,2 100. SR EN 60529:1995 + A1:2003 Grade de protecTie asigurate prin carcase (Cod IP) 101. SR EN 60598 (standard pe Corpuri de iluminat 102. SR Aparate electromedicale. Partea 1-1: CerinTe generale de EN 60601-1-1:2003 prTi) Standard securitate. colateral: CerinTe de securitate pentru electromedicale sisteme 103. SR CEI 60755+A1+A2:1995 Reguli generale pentru dispozitivele de protecTie la curent rezidual diferenTial 104. SR EN 60670-1:2005 Cutii si carcase pentru aparate electrice pentru instalaTii casnic si similar. electrice de uz Partea 1: Reguli generale 105. SR EN 60670-21:2008 Cutii si carcase pentru aparate electrice pentru instalaTii de uz casnic electrice fixesi similar. Partea 21: PrescripTii particulare pentru carcase cu dispozitive de agTare cutii si 106. SR EN 60670-22:2007 Cutii si carcase pentru aparate electrice pentru instalaTii de uz casnic electrice fixesi similar. Partea 22: PrescripTii particulare pentru carcase cutii si de conexiune 107. SR EN 60695 (standard pe ncercri privind riscurile de foc 108. SR Cabluri cu izolaTie mineral si terminalelor lor de tensiune EN 60702-1:2003 prTi) pn la 750 nominal V. Partea 1: Cabluri 109. SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izolaTie mineral si terminalele lor de tensiune nominal 320

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

321

pn la 750 V. Partea 2: Terminale

321

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

322

110. CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of 1 kV (Um = 1,2 kV) and 3 kV (Um = 3,6 kV) 111. SR EN 60745 (standard pe prTi) Unelte electrice cu motor portabile. Securitate 112. SR CEI 60800:2010 Cabluri de nclzire cu tensiunea nominal de 300/500 V pentru confort termic si protecTie mpotriva formrii gheTii 113. SR EN 60896 (standard pe parTi) Baterii staTionare cu plumb-acid 114. SR EN 60898-1:2004 Aparate electrice mici. ntreruptoare automate pentru protecTia la supracurenTi pentru instalaTii casnice si similare. Partea 1: +A1:2004+ A11:2006 +A12:2009 ntreruptoare automate pentru funcTionare n curent alternativ 115. SR EN 60898-2:2007 Aparate electrice mici. ntreruptoare automate pentru protecTia la supracurenTi pentru instalaTii casnice si similare. Partea 2: ntreruptoare automate pentru funcTionare n curent alternativ si n curent continuu 116. SR EN 60904-3:2008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de msurare pentru dispozitivele fotovoltaice (PV) pentru aplicaTii terestre incluznd distribuTia radiaTiei solare standard 117. SR EN 60947 (standard pe prTi) Aparataj de joas tensiune 118. SR EN 60950 (standard pe prTi) Echipamente pentru tehnologia informaTiei. Securitate 119. SR EN 61000 (standard pe prTi) Compatibilitate electromagnetic (CEM) 120. SR EN 61008-1:2004+ ntreruptoare automate de curent diferenTial rezidual fr protecTie incorporat la supracurenTi pentru uz casnic si similar. A11:2008 Partea 1:Reguli generale . +A12:2009 ntreruptoare automate de curent diferenTial rezidual cu protecTie 121. SR EN 61009-1:2004 incorporat la supracurenTi pentru uz casnic si similar. Partea 1:Reguli generale +A12:2009+A13:2009 122. SR EN 61029 (standard pe prTi) Securitatea uneltelor electrice cu motor transportabile 123. SR EN 61034 (standard pe prTi) Msurarea densitTii fumului degajat de cabluri care ard n condiTii definite 124. SR EN 61082-1:2007 Elaborarea documentelor utilizate n electrotehnic. Partea 1: Reguli generale 125. CEI 61084 (standard pe prTi) Cable trunking and ducting systems for electrical installations 126. SR EN ProtecTie mpotriva socurilor electrice. Aspecte comune n instalaTii si echipamente electrice 61140:2002 +A1:2007 127. SR CEI 61200-53:2005 Ghid pentru instalaTii electrice. Partea 53: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Aparataj 128. SR CEI 61200-704:2005 Ghid pentru instalaTii electrice. Partea 704: InstalaTii pentru santier 129. SR EN 61241-10:2005 Aparate electrice destinate utilizrii n prezenTa prafului combustibil. Partea 10: Clasificarea ariilor unde este sau poate fi prezent praf combustibil 130. SR EN 61334 (standard pe prTi) Automatizarea distribuTiei prin utilizarea de sisteme de curenTi purttori pe linii de distribuTie a energiei electrice 131. SR EN 61346-1:1998 Sisteme industriale, instalaTii si echipamente si produse industriale. Principii de structurare si identificri de referinT. Partea 1: Reguli de baz 132. SR EN 61346-2:2004 Sisteme industriale, instalaTii si echipamente si produse industriale. Principii de structurare si identificri de referinT. Partea 2: Clasificarea obiectelor si coduri pentru clase 133. SR EN 61347-2Aparataj pentru lmpi. Partea 2-2: PrescripTii particulare pentru convertizoare electronice cobortoare alimentate n curent 2:2003 continuu sau +A1:2006+ A2:2007
322

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

323

curent alternativ pentru lmpi cu incandescenT 134. SR EN 61386 (standard pe prTi) Sisteme de tuburi de protecTie pentru instalaTii electrice 135. SR EN 61537:2007 DirecTionarea cablajului. Sisteme traseu de cabluri si sisteme scar de cabluri 136. SR EN 61557 (standard pe prTi) Securitate electric n reTele de distribuTie de joas tensiune de 1, 0 kV c.a. si 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de msurare sau de supraveghere a msurilor de protecTie 137. SR EN 61558-1:2006 + A1:2009 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare, bobinelor de reactanT si produselor similare. Partea 1: PrescripTii generale si ncercri 138. SR EN 6558-2-4:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare si analogice. Partea 2-4: PrescripTii particulare pentru transformatoare de separare a circuitelor de uz general 139. SR EN 61558-2-5:2002 +A11:2005 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare si dispozitivelor analoage. Partea 2-5: PrescripTii particulare pentru transformatoare si blocuri de alimentare pentru aparate de ras

323

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

324

140. SR EN 61558-2-6:2002 141. SR EN 61558-2-15:2003

142. SR EN 61643-11:2003 +A11:2007 143. SR EN 62040 (standard pe 144. SR CEI/TR 62066:2005 prTi) 145. SR EN 62262:2004 146. SR EN 62305 (standard pe 147. SR EN 62395-1:2007 prTi)

Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare si analogice. Partea 2-6: PrescripTii particulare pentru transformatoare de de uz general securitate Securitatea transformatoarelor, blocurilor de dispozitivelor alimentare sianaloage. Partea 2-15: PrescripTii transformatoare de separare a circuitelor pentru spaTii cu particulare pentru medical utilizare Descrctoare de joas tensiune. Partea 11: Descrctoare sistemele conectate de la distribuTie de joas tensiune. PrescripTii si Surse de alimentare nentreruptibile (UPS) ncercri Supratensiuni si protecTia mpotriva supratensiunilor n joa s tensiune reTelele de alternativ. InformaTii generale de baz Grade de protecTie asigurate prin carcasele echipamentelor mpotriva electrice impacturilor mecanice din exterior (cod IK) ProtecTia mpotriva trsnetului Sisteme de nclzire rezistiv a traseelor pentru aplicaTii comerciale. Partea 1: CerinTe generale si de ncercare industriale si

10.2. Acte normative 1. 2. Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construc ii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificrile ulterioare. Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea executrii lucrrilor de construc ii, republicat n Oficial al Romniei, nr. 933 din 13 octombrie 2004., cu complectrile i Monitorul modificrile Hotrrea ulterioare Guvernului la re elele electrice de interes public, publicat n Monitorul Oficial al Hotrrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea nr. 90/2008 Romniei al utilizatorilor Hotrrea Romniei din 12 februarie temporale nr. sau109 mobile, publicat n 2008 Monitorul Oficial al Romniei, nr.252 Guvernului Hot rrea Guvernului privind cerin ele minime de securitate i sntate din 21 martie nr. 300/2006 antierele Legea nr. 307/2006 pentru 2006, cu completrile i modificrile ulterioare. Romniei, nr.633 din 21 iulie 2006, cu modificrile ulterioare Legea privind aprarea mpotriva incendiilor, publicat n Monitorul Legea nr. 319/2006 Lege a securit ii i snt ii n munc, publicat n Monitorul Oficial al Oficial 646 dinal 26 nr. iulie 2006 Romniei, Hotrrea Hotrrea Guvernului privind cerin ele minime de securitate i sntate n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc, publicat n Guvernului pentru utilizarea Monitorul Oficial al nr. 1146/2006 Romniei, nr. 815 din 03 octombrie 2006. Hotrrea electrice de joas tensiune, republicat, n Monitorul Oficial al Romniei, Guvernului Hotrrea Guvernului privind asigurarea securit ii utilizatorilor de nr. 402 din 15 nr. 457/2003 echipamente Hotrrea iunie 2007, cu modificrile i completrile ulterioare Guvernului pentru construc ii, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, nr.487 din Hotrrea Guvernului privind stabilirea condi iilor de introducere pe pia nr. 622/2004 20 iulie a produselor Hotrrea Hot rrea Guvernului cerin ele minime pentru semnalizarea de 2007, cu complet rile privind i modificrile ulterioare Guvernului nr. securitate i/sau de sntate la locul de munc, publicat n Monitorul 971/2006 Oficial al Romniei, nr.683 din 09 august 2006. Hotrrea Hot rrea Guvernului privind ele minime de securitate sn tate munc , publica t n Moni torulcerin Oficial al Romniei, nr.739 dini 30 august Guvernului nr. pentru 2006. locul de 1091/2006 Ordinul pre edintelui protec ii, comand-control i automatizri din partea electric a centralelor Ordin privind aprobarea Normativului de ncercri i msurtori pentru autorit ii i sta iilor, sistemele de cod NTE 002/03/0, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, na ionale de nr.15 din 8 ianuarie 2004. reglementare n domeniul energiei nr. 34/2003 Ordin pentru aprobarea Normei tehnice energetice (NTE), Normativ Ordinul privind

3. 4. 5. 6. 7. 9. 10.

11. 12.

13.

324

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

325

pre edintelui autorit ii na ionale de reglementare n domeniul energiei nr. nr.7/2006

metodologia de calcul al curen ilor de scurtcircuit n re elele electrice cu tensiunea sub 1 kV, cod NTE 006/06/00, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr.309 din 05 aprilie 2006.

325

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

326

14. Ordinul pre edintelui autorit ii na ionale de reglementare n domeniul energiei nr.38/2008 15. Ordinul ministrului transporturilor, construc iilor i turismului nr. 217/2005 16. Ordinul ministrului transporturilor, construc iilor i turismului nr. 176/2005

Ordin pentru aprobarea Normativul pentru proiectarea i executarea re elelor de cabluri electrice, cod NTE 007/08/00, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr. 356 din 08 mai 2008.

Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instala iilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construc iilor i turismului nr.217/2005, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr.479 din 07 iunie 2005. Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea i exploatarea instala iilor electrice n zone cu pericol de explozie, indicativ NP 099-04, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construc iilor i turismului nr.176/2005, cu modificrile i completrile ulterioare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr. 418 din 18 mai 2005.

326

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

327

ANEXE

327

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

328

Anexa 5.1 5.1-1 LISTA DE ABREVIERI ALE INFLUENTELOR EXTERNE A AA (0C) Temperatur AL Faun Tranzitorii AM unidirecTionale conduse la scara de timp de nanosecunde AM-22-1 Nivel neglijabil AM22-2 Nivel mediu AM-22-3 Nivel ridicat AM-22-4 Nivel foarte important Tranzitorii unidirecTionale de ordinul milisecundelor AM-23-1 Nivel specificat AM-232 Nivel mediu AM-23-3 Nivel important

AA1 -60 +5 AA2 -40 +5 AA3 -25 +5 AA4 -5 +40 AA5 +5 +40 AA6 +5 +60 AB Temperatur si umiditate AA7 -25 +55 (m) AC Altitudine AA8 -50 +40 AC1 d 2000 AC2 ! 2000 AD Ap

AL1 Neglijabil AL2 Risc AM RadiaTii electromagnetice ionizante Armonici AM-1-1 Nivel specificat AM-1-2 Nivel mediu AM-1-3 Nivel ridicat Semnal reTea

AD1 Neglijabil AD2 Picturi AD3 Pulverizare AD4 VariaTia amplitudinii tensiunii Stropire AD5 Jeturi AD6 Valuri AM-3-1 Nivel specificat AD7 Imersie AM-3-2 Nivel mediu AE Corpuri strine AD8 Submersie Tensiuni dezechilibrate AE1 Neglijabile AE2 Mici AE3 Foarte mici AE4 AM-4 Praf puTin AR5 Praf moderat AE6 Praf mult VariaTia frecvenTei fundamentale AM-5

AM-2-1 Nivel specificat AM-2-2 Nivel mediu AM-2-3 Nivel ridicat Tranzitorii oscilatorii conduse AM-24-1 AM-24-2 Nivel mediu Nivel important

Fenomene radiate la frecvenT nalt AM-25-1 Nivel neglijabil AM-252 Nivel mediu AM-25-3 Nivel important Descrcri electrostatice AM-31-1 Nivel sczut AM-312 Nivel mediu AM-31-3 Nivel important AM-31-4 Nivel foarte important Ionizare AM-41-1 Fr clasificare AN RadiaTii solare AN1 Sczute AN2 Medii AN3 Puternice AP Efect seismic AP1 Neglijabil AP2 Sczut AP3 Mediu AP4 Ridicat
328

Tensiuni de joas frecvenT induse AM-6 Fr clasificare

Curent continuu n reTele alternative AM-7 AF Coroziune Fr clasificare

Cmpuri magnetice radiate AM-8-1 AM-8-2 Nivel mediu Nivel ridicat

Medii

AF1 Neglijabil AF2 Atmosferic AF3 Intermitent AF4 Permanent AG Socuri

Cmpuri electrice

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

329

AG1 Usoare AG2 Medii AG3 Mari AH VibraTii AH1 Slabe AH2 Medii AH3 Mari AJ Alte solicitri AK Flor mecanice AK1 Neglijabil AK2 Risc

AM-9-1 Nivel neglijabil AM-9-2 AQ Trsnet Nivel mediu AM-9-3 Nivel ridicat AM-9-4 Nivel foarte ridicat AQ1 Neglijabil AQ2 Indirect AQ3 Direct Tensiuni sau curenTi indusi oscilatorii AR Miscarea aerului AM-21 Fr clasificare AR1 Sczut AR2 Medie AR3 Puternic AS Vnt AS1 Sczut AS2 Mediu AS3 Puternic

329

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

330

5.1-2 B BA CompetenT BD urgenT CondiTii de evacuare n caz de BE Materiale

Utilizare

BA1 Persoan obisnuit BD1 BA2 Copii BD3 BA3 Persoan BD4 BB RezistenT handicapat BA4 electric a Persoan instruit BA5 corpului omului BC Contactul Persoan calificat persoanelor cu potenTialul pmntului BC1 Absent BC2 CA Materiale de Sczut BC3 Frecvent construcTii BC4 Continuu CB

BE1 Risc neglijabil BE2 Normal BD2 Dificil Risc de incendiu BE3 Risc de Aglomerat explozie Dificil si aglomerat BE4 Risc de contaminare

Structura construcTiei

CB1 Risc neglijabil CA1 Incombustibile CB2 Propagarea incendiului CA2 Combustibile CB3 Structuri mobile CB4 Flexibile Not: - Risc de incendiu foarte mare corespunde categoriei BE3 (conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcTiilor) - Risc de incendiu mare corespunde categoriei BE2 (conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcTiilor) - Risc de incendiu mediu corespunde categoriei BE1a (conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcTiilor) - Risc de incendiu mic corespunde categoriei BE1b (conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcTiilor) Cldiri

330

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

331

Anexa 5.2 5.2-1 CARACTERISTICI ALE INFLUENTELOR EXTERNE Caracteristici necesare pentru alegerea si montarea ReferinT echipamentelor

Cod A AA

InfluenTe externe CondiTii de mediu Temperatur ambiant Temperatura ambiant este aceea a aerului ambiant din spaTiul unde trebuie instalat echipamentul. Se presupune c aceast temperatur Tine seama de efectele tuturor celorlalte echipamente instalate n acelasi amplasament.

Temperatura ambiant care se ia n considerare pentru echipament este temperatura locului n care echipamentul trebuie instalat, rezultnd din influenTele celorlalte echipamente amplasate n acelasi AA1 loc si n funcTionare, neTinnd seama de AA2 contribuTia termic a echipamentului AA3 considerat. Echipament special proiectat Limitele inferioare si superioare ale AA4 domeniilor de temperatur ambiant : 60 C +5 C 40 C +5 C AA5 25 C +5 C AA6 5 C +40 C AA7 +5 C +40 C AA8 +5 C +60C AB Temperatur si umiditate Temperatur Umiditate Umiditate a aerului relativ absolut 25 C +55 C C % g/m 3 a) sc zut c) sc zut e) sc zut b) ridicat d) f) ridicat +5 C 3 ridicat100 0,003 60 50 C +40 7 AB1 Clasele de temperatur ambiant sunt aplicabile nu mai atunci cnd nu sunt influenTe datorate umidit Tii 40 +5 10 a temperaturii pentru o Valoarea medie 100 perioad de 24 h nu trebuie 0,1 s 7 diminuat dep seasc limita superioar cu 5 0 C Pentru anumite medii poate fi necesar co mbinarea a dou do menii din cele definite mai sus. InstalaTiile sau acorduri cores punz toarei a Normal (n anumite cazuri pot fi necesare m sur i de prevedere speciale) Normal b Echipament special proiectat sau acorduri cores punz toare a

Echipament special proiectat sau acorduri cores punz toare a

Amplasamente interioare si exterioare cu temperaturi ambiante extrem de sc zute Trebuie stabilite acorduri coresp unztoare c Amplasamente interioare si exterioare cu temperaturi ambiante sczute Trebuie stabilite acorduri speciale c

AB2

331

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

332

5.2-2

Cod AB3

AB4

a) InfluenTe externe Temperatur Umiditate Umiditate a aerului relativ absolut C Caracteristici necesare pentru % g/m 3 alegerea si montarea a) sc zut c) sc zut e) sc zut echipamentelor interioare si b) ridicat +5 10 d) ridicat100 0,5 25 f) ridicat 7 Amplasamente exterioare cu temperaturi ambiante sczute Trebuie stabilite acorduri 5 +40 5 95 1 29 coresp unztoare c SpaTii protejate la intemperii, fr controlul temperaturii si al umiditTii. Se poate utiliza un +5 +40 5 85 1 25 nclzitor pentru a ridica temperatura ambiant .Normal b +5 +60 10 100 1 35 SpaTii protejate la intemperii cu temperatur controlat Normal b Amplasri exterioare cu 25 10 100 0,5 29 temperaturi ambiante foarte ridicate. InfluenTa temperaturilor +55 ambiante sczute este mpiedicat. Altitudine Pot exista radiaTii solare d2 000 m b Normale Trebuie f cuteprecum acorduri >2 000 m Pot fi necesare msuri de prevedere speciale aplicarea cores punztoare c factorului de reducere a sarcinii de funcTionare 15 100 0,04 36 NOT - Pentru anumite categorii de echipamente, pot fi necesare 50 interioare protejate la msuri speciale plecnd de la SpaTii 1000 m altitudine +40 intemperii, fr controlul temperaturii si umiditTii; ele pot avea deschideri spre exterior si pot fi supuse radiaTiilor solare Trebuie stabilite acorduri coresp unztoare c Amplasamente exterioare neprotejate, cu temperaturi sczute si ridicate Trebuie stabilite acorduri speciale c

ReferinT

AB5

AB6

AB7 AC AC1 AC2 AB8

332

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

333

AD PrezenTa apei AD1 Neglijabil IPX0 Medii n care pereTii nu prezint n mod obisnuit urme de umiditate, dar care pot apare pentru perioade scurte, de exemplu AD2 sub form de condens care se usuc repede printr-o bun Picturi de ventilare ap n cdere liber IPX1 sau IPX2 AD3 Medii n care umiditatea condenseaz ocazional sub form de picturi de ap sau care conTin ocazional vapori de ap Pulverizarea AD4 apei IPX3 Medii n care apa curge pe pereTi sau pe podea Stropiri cu AD5 ap IPX4 Medii expuse la stropiri cu ap, se aplic, de exemplu, pentru anumite lmpi si dulapuri pentru santiere de construcTii, instalate n exterior

AD6 Jeturi de ap IPX5 Valuri de ap Medii care sunt splate n mod obisnuit cu ajutorul jeturilor (curTi, AD7 Imersie spaTii pentru splat masini) IPX6 Submersiune Medii situate pe malul mrii cum ar fi diguri, plaje, cheiuri etc. AD8 IPX7 Medii cu posibilitate de a fi inundate si/sau apa se poate ridica la 150 mm peste punctul cel mai de sus al echipamentului, partea cea mai de jos a echipamentului fiind la mai mult de 1 m sub suprafaTa apei IPX8 Bazine de ap (de exemplu piscine) unde echipamentele electrice sunt permanent si total acoperite de ap la o presiune mai mare de 0,1 bar

333

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

334

5.2-3 Cod AE AE1 AE2 InfluenTe PrezenTa externe corpurilor solide Neglijabil Caracteristici necesare pentru alegerea si montarea IPXX a se vedea 412 echipamentelor IP0X IP3X Scule si obiecte mici sunt exemple de corpuri solide a cror cea mai mic dimensiune este de cel puTin egal cu 2,5 mm IP4X Obiecte mici Firele sunt exemple de corpuri solide a cror cea mai mic (2,5 mm) dimensiune este de cel puTin egal cu 1 mm IP5X dac p trunderea prafului nu perturb funcTionarea Obiecte foarte echipamentelor. Depuneri de praf cuprinse ntre 10 si 35 mici mg/m3 pe zi (1 mm) Praf puTin Praf IP6X dac praful nu ar trebui s penetreze n echipamente. PrezenTa moderat de Depuneri de praf cuprinse ntre 35 si 350 mg/m3 pe zi substanTe Praf mult corozive sau IP6X. Depuneri de praf cuprinse ntre 350 si 1000 mg/m3 poluante pe zi b Normale Neglijabil Conform naturii agenTilor (de exemplu, conformitatea la Atmosferic ncercarea la ceaT sal in, conform SR EN 60068-2-11) InstalaTii situate n vecintatea Trmului mrii sau n apropierea obiectivelor industriale care produc poluri importante ale atmosferei, ca de exemplu industrii chimice, fabrici de ciment; aceste poluri provenind n special de la producerea de pulberi abrazive, electroizolante sau conductoare Intermitent ProtecTia mpotriva coroziunii definite de specificaTii sau referitoare la echipamente accidental Amplasamente n care se manipuleaz anumite produse chimice Solicitri n cantitTi mici si unde aceste produse nu pot veni dect mecanice Socuri Usoare accidental n contact cu echipamentele electrice; astfel de condiTii se de regsesc n laboratoare sau alte locuri unde casnic se Medii Normale, exemplu echipament pentru utilizare si folosesc hidrocarburi (sala cazanelor, garaje, Mari similar Permanent etc.) Echipamente special proiectate conform naturii agenTilor Echipament pentru utilizare industrial acolo unde este VibraTii Industrie chimic de exemplu cazul, sau protecTie nt rit Slabe Normale b CondiTii casnice si similare sau efectele ale vibraTiilor sunt ProtecTie nt ri t n general neglijabile Medii CondiTii industriale normale Echipamente specializate sau instalaTii speciale Alte studiu Marisolicitri n CondiTii industriale severe mecanice PrezenTa florei / sau Normale b mucegaiului Neglijabil Riscul depinde de condiTiilor locale sau de natura florei . Se recomand s se fac distincTie ntre riscul datorat dezvoltrii Risc duntoare a vegetaTiei si abundenTa sa ProtecTie special, precum: grad de protecTie crescut (a se vedea AE) echipamente speciale sau protecTie prin acoperiri ale carcaselor acorduri pentru evitarea prezenTei florei ReferinT

AE3

AE4 AE5 AF AE6 AF1 AF2

AF3

AG AF4 AG1 AG2 AG3 AH AH1

IK 02 IK 07 IK 10

AH2 AJ AH3 AK AK1 AK2

334

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

335

5.2-4
Cod AL AL1 AL2 Influene externe Prezen a faunei Neglijabil Risc Normal
b

Caracteristici necesare pentru alegerea i montarea echipamentelor

Referin

Riscul depinde de natura faunei. Se poate face o deosebire ntre: - pericole prin prezena insectelor n numr periculos sau de natur agresiv - prezena animalelor mici sau a psrilor n numr periculos sau de natur agresiv Protecia poate cuprinde: un grad de protecie corespunztor contra ptrunderii corpurilor solide (a se vedea AE) o rezisten mecanic suficient (a se vedea AG); msuri de prevedere pentru evitarea prezenei acestei faune (precum curarea, utilizarea de pesticide) echipamente speciale sau acoperiri de protecie ale carcaselor. SR EN 61000-2 standard pe p r i SR EN 61000-4 standard pe p r i

AM

Influene electromagnetice, electrostatice sau ionizante Fenomene electromagnetice de joas frecven (conduse sau radiate) Armonici, interarmonici

AM-1-1

Nivel specificat

Trebuie avut grij ca nivelurile specificate s nu fie alterate

AM-1-2 AM-1-3

Nivel mediu Nivel ridicat Semnale pe re ea Nivel specificat Nivel mediu Nivel ridicat Varia ia amplitudinii tensiunii

Mai mici dect n tabelul 1 din SR EN 61000-2-2 Conform cu tabelul 1 din SR EN 61000-2-2 Local mai mari dect n tabelul 1 din SR EN 61000-2-2 Mai mici dect cele prescrise mai jos SR EN 61000-2-1 i SR EN 61000-2-2

Msur i speciale n proiectarea instala iei, precum filtre de oprire

AM-2-1 AM-2-2 AM-2-3

Posibilitate: circuite de blocaj Fr prescrip ii suplimentare Msur i speciale

AM-3-1 AM-3-2 AM-4

Nivel specificat Nivel mediu Tensiune dezechilibrat Varia ia frecven ei fundamentale Tensiuni de joas frecven induse

Conformitate cu SR CEI 60364-4-44 Conform cu SR EN 61000-2-2

r 1 Hz conform

AM-5

SR EN 61000-2-2

AM-6 Fr clasificare Curent continuu n re ele alternative Fr clasificare Cmpuri magnetice radiate AM-8-1 AM-8-2 Nivel mediu Nivel ridicat

A se vedea SR CEI 60364-4-44 iner e ridicat a sistemelor de semnalizare i teleco mand a aparatajului

AM-7

Msur i pentru limitarea prezen ei lor ca nivel i n timp n echipamente de utilizare sau n vecin tate

Normale b Protejat prin m suri core spunz toare, de exemplu ecrane sau separare

Nivel 2 din SR EN 61000-4-8 Nivel 4 din SR EN 61000-4-8

335

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

336

5.2-5 Caracteristici necesare pentru alegerea si montarea ReferinT echipamentelor Normale b AM-9A se vedea SR CEI 61000-2-5 1 Nivel SR EN 61000A se vedea SR CEI 61000-2-5 neglijabil 2-5 A se vedea SR CEI 61000-2-5 AM-9- Fenomene electromagnetice la nalt frecvenT conduse, induse sau radiate (continui 2 Nivel mediu sau tranzitorii) Tensiuni sau AM-9- Nivel ridicat curenTi indusi 3 foarte AM-21 Nivel oscilatorii b SR EN 61000Tranzitorii SR AM-9- ridicat F r clasificare Normale 4-6 EN 61000unidirecTionale 4-4 4 conduse la scar de AM- timp de M suri de protecTie necesare M suri de protecTie 22-1 nanosecunde necesare Echipament normal Nivel 1 AM- Nivel Echipament cu imunitate nalt Nivel 2 22-2 neglijabil Nivel 3 Tranzitorii AM- Nivel mediu Nivel 4 unidirecTionale 22-3 Nivel de ordinul AM- important milisecundelor 22-4 Nivel foarte sau important AM- microsecundel 23-1 or Tinere la supratensiuni tranzitorii a echipamentelor si SR EN 60364Tranzitorii Nivel msuri de protecTie mpotriva supratensiunilor lund n 4-44 oscilatorii AM- specificat considerare tensiunea nominal de AMA se vedea si SR CEI 61000-4-12 SR EN 603646100023-2 conduse alimentare categoria de Tinere la supratensiuni SR EN 24-1 Nivel mediu A se vedea SR CEI 60255-22-1 4-12 Nivel mediu conform SR CEI 60364-4-44 4-44 Fenomene SR AMNivel SR EN EN 6100060255AM- radiate la 4-3 24-2 important 22-1 23-3 AM- Nivel frecvenT nalt important 25-1 Nivel b Nivel 1 AM- neglijabil Normal Nivel 2 Des crc ri SR EN 6100025-2 Nivel mediu Nivel nt ri t Nivel 3 electrostatice 4-2 AM- Nivel AM- Nivel sc zut b b b 25-3 important Normale Normale Normale 31-1 Nivel 1 Nivel nt ri t Nivel mediu AMNivel 2 31-2 Nivel Ionizare important Nivel 3 AM- Fr clasificare AMProtecTie special precu m : 31-3 Nivel foarte Nivel 4 41-1 important ndep rtare faT de surs AN RadiaTii solare Interpunerea de ecrane, de carcaselor de materiale AMAN1 Sczu te b ; Intensitatea 500 W/m 2 Normale speciale 31-4 AN2 Trebuie stabilite acorduri coresp unztoare Medii 500 W/m 2 Intensitatea 700 W/m 2 Trebuie stabilite acorduri coresp unztoare c AN3 Puternice 700 W/m 2 Intensitatea 1120 W/m 2 Astfel de acorduri pot fi, de exemplu : echipamente rezistente la ultraviolete 336 straturi colorate special interpunere de ecrane Cod InfluenTe Cmpuri externe electrice

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

337

5.2-6 Cod AP AP1 AP2 AP3 InfluenTe Caracteristici necesare pentru alegerea si montarea ReferinT externe Efecte seismice echipamentelor Neglijabile Normale b AcceleraTia 30 Gal Severitate n studiu; 30 Gal < AcceleraTia 300 Gal sczut VibraTiile care pot produce distrugerea cldirilor nu sunt Severitate medie incluse n clasificare 300 Gal 1 Gal=1 cm/s 2 AcceleraTia 600 Gal Severitate FrecvenTele nu sunt luate n considerare la clasificare; totusi, ridicat Trsnete dac unda seismic intr n rezonanT cu cldirea, efectele Neglijabile Normale; N g luate 2,5 si an sau analiz de k 25 zile seismice trebuie n N considerare. npe general frecvenTele risc conformseismice SRHD sunt cuprinse ntre 0 Hz si 10 Hz; 600 acceleraTiilor Indirecte 60364-4-443. Gal<acceleraTia Normale. Ng > 2,5 si Nk > 25 zile pe an sau analiz de risc conform Directe SRHD 60364-4-443. Dac protecTia mpotriva t rsnetului este necesar , aceasta trebuie realizat Miscrile conform prescripTiilor din SR EN 62305 aerului b ; Vitez 1 m/s Normale Pr Ti ale instalaTiilor situate n afara cl dirilor Sczute Medii c; 1 Cazurile AQ2 acorduri si AQ3 se ntlnesc nm/s regiuni expuse nm/s Sunt necesare speciale < Vitez 5 Puternice special la efectele t r snetelor c Sunt necesare acorduri speciale ; 5 m/s < Vitez 10 Vnt Sczut m/s Mediu Normal b ; Vitez 20 m/s Trebuie f cute acorduri cores punztoare c ; Puternic 20 m/s < Vitez 30 m/s Trebuie f cute acorduri cores punztoare c ; Utilizare 30 m/s < Vitez 50 m/s CompetenTa persoanelor Obisnuite Persoan neinstruit ; Normal b Copii Copii n ncperi care le sunt destinate (exemplu: crese, Inaccesibilitat scoli pimare etc.). echipamente cu grad de protecTie e la superior sau egal cu IP2X. Inacccesibilitate a echipamentelor a c ro r temperatur la suprafeTelor echipamente Handicapate electrice. exterioare este superioar 60 o C Limitarea temperaturii Persoane care nu dispun de toate capacit Tile lor Instruite suprafeTelor psihice sau intectuale accesibile (bolnavi, b trni). Conform naturii infirmit Tii Persoane suficient de informate sau supravegheate de RezistenTa persoane calificate pentru asigurarea evit rii pericolelor Calificate electric a n studiu care pot fi datorate electricit Tii. corpului omului (AgenTi de ntreTinere sau exploatare, locuri n care se execut operaTiuni electrice) Persoane avnd cuno stinTe tehnice sau experieT suficient pentru evitarea pericolelor pe care le poate reprezenta electricitatea (ingineri si tehnicieni). Locuri nchise n care se execut operaTiuni electrice , echipamente neprotejate mpotriva contactelor directe, ad mise nu mai n amplasamente care nu sunt accesibile dect persoanelor autorizate

AP4 AQ AQ1 AQ2

AQ3 AR AR1 AR2 AR3 AS AS1 AS2 AS3 B BA BA1 BA2

BA3

BA4

BB BA5

337

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

338

5.2-7 Cod InfluenTe Caracteristici necesare pentru alegerea si montarea ReferinT Contactul externe echipamentelor persoanelor cu potenTialul pmntului Clase de echipamente conform SR EN 61140 A=Echipam ente admise I II III Persoane aflate n spaTii neconductoare A A A Persoane care nu se afl, n A A A SR HD 60364Absent condiTii obisnuite, n contact cu Sczu t 4-41 elemente conductoare sau care nu stau SR HD 60364pe A A A 4-41 suprafeTe conductoare Frecvent Persoane aflate frecvent n contact cu elemente conductoare sau care stau pe SR HD 60364suprafeTe conductoare. Locuri 4-41 CondiTii de prezentnd numeroase sau importante Continuu n evacuare elemente s czut de ocupanTi, condiTii de evacuare caz de urgenT Densitate (Neaglomerat/ conductoare usoa r . Cl dire de locuit cu n lTime norm al; Persoane aflate n contact permanent cude evacuare SR Materiale HD 60364evacuare Densitate s czut de ocupanTi, condiTii (1) prTi metalice si pentru care i de cult, cult ur, sport si ad cu 7-706 usoa r ) difici l. Cl diri nalte cldir ntrziere la posibilit Tile a de ntrerupere a propagarea ministrative; (1) Neaglomerat contactelor Densitate mare de ocupanTi, condiTii de evacuare usoa r . fl crii sunt limitate. /evacuare (2) Materiale Cl diri publiceIncinte metalice, ca de exemplu boilere, rezervoare; A ad mis Natura dificil ) cu ntrziere la (teatre, cinematografe, magazine mari etc), s l i materialelor (Aglo merat propagarea aglomerate, cldir i de nv T mnt; (2) prelucrate /evacuare sau Densitate mare de ocupanTi, condiTii de evacuare dificile. fl crii depozitate usoar ) cu emisie Cl diri nalte si Riscuri Normal redus foarte nalte d destinate publicului (hoteluri etc.), precu neglijabile Producerea, prelucrarea sau depozitarea materialelor (Aglo merat/ de fum si f r m si cldir i de s n tate. (2) Riscuri de inflamabile, inclusiv SRHD 384/evacuare halogeni incendiu prezenTa prafului. Hambare, depozite de produse 4.42 S1 dificil ) lemnoase, fabrici de hrtie etc. SRHD 384Echipamente realizate din materiale cu ntrziere la 4.482 S1 propagarea flcrii. Riscuri de PrezenTa alimentelor, farmaceutice Dispuneri astfel nct produselor o crestere important a si contaminare similare, f r protecTie. Industria alimentar , bu ct rii. Riscuri de temperaturii sau o scnteie n echipamentul electric nu Sunt necesare anu mite m sur i de prevedere pentru c n explozie poate provoca un incendiu n exterior caz de defct sau s se Prelucrarea depozitarea materialelor explozive sau a evite contaminarea produselor datorit echipamentelor materialelor cu punct de inflamabilitate sc zut, inclusiv electrice, de exemplu cioburi dela mpi sparte. prezenTa pulberilor explozive. Rafil nrii, Dispunerea spunz toare nct: depozite hidrocarburi. SpecificaTii pentru ConstrucTia cl di rilor de core ProtecTia s mpiedice c dere a de cioburi de lamp sau echipamentul electric pentru atmosfer exploziv (SR Materiale de construcTii alte obiecte fragile EN 60079 Incombustibile Normale b pe p rTi) sau Cl diri construite n radiaTiilor principal din materiale - Ecrane mpotriva nedorite cum co sunt Combustibile mbustibile SRHD 384radiaTiile infrarosii sau ultraviolete. Structura construcTiilor 4.42 S1 Cldiri de lemn Riscuri b SRHD 384Normale neglijabile 4.482 S1 Cl diri a cror form si dimensiuni faciliteaza SRHD 384propagarea incendiilor (de Propagarea exemplu efecte de cos). Cl diri de n lTime mare, sisteme 4.42 S1 incendiului deventilaTie forTat . Echipamentele sunt construite din SRHD 384338 4.482 S1 materiale cu ntraiere la propagarea unui incendiu de origine neelectri c. Bariere mpotriva focului. Nota: Pot fi pre vzute detectoare de incendiu

BC

BC1 BC2

BC3

BC4 BD BD1 BD2 BD3

BE BD4 BE1 BE2

BE3

BE4

C CA CA1 CA2 CB CB1 CB2

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

339

5.2-8 InfluenTe Caracteristici necesare pentru alegerea si montarea ReferinT Structuri datorit deplas rii structurii (de exemplu JoncTiuni de externe mobile Riscuri echipamentelor deplas ri ntre pr Ti diferite ale unei construcTii sau ntre dilatare sau construcTie si sol, tasarea terenurilor si a contractare fundaTiilor construcTiilor). Cl diri de lungime mare sau CB4 Flexibile sau construcTii pe terenuri instabile. Racorduri de dilatare Sisteme de instabile sau contractare pe sistemele de pozare pozare flexibile ConstrucTii fragile sau care pot fi supuse mis c rilor (de a Pot fi necesare anumite msuri de prevedere suplimentare (de exemplu lubrefiere exemplu oscilaTii). Corturi, structuri gonflabile, plafoane special ). false, pereTi demontabili, instalaTii b nsemn c un echipament obisnuit funcTioneaz cores punztor n condiTii de influenT autoportante. externe descrise. Sisteme de pozare flexibile c nseamn c trebuie stabilite acorduri speciale, de exemplu, ntre proiectantul instalaTiei si fabricantul echipamentului, de exemplu, pentru echipamente special proiectate d Definite de reglementrile specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcTiilor Cod CB3

339

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

340

Anexa 5.3 5.3 - 1 GRADELE DE PROTECTIE ASIGURATE PRIN CARCASE PENTRU ECHIPAMENTUL ELECTRIC (COD IP) 1. Gradele de protecTie cod IP sunt definite de standardul SR EN 60529, care cuprinde urmtoarele: a) definiTiile de protecTie asigurate prin carcasele echipamentelor n ceea ce priveste: protecTia echipamentelor din interesul carcasei mpotriva ptrunderii corpurilor solide strine; protecTia echipamentelor din interiorul carcasei mpotriva efectelor duntoare datorate ptrunderii apei; - protecTia persoanelor mpotriva accesului la prTile periculoase din interiorul carcasei; b) notarea gradelor de protecTie. 2. DefiniTii specifice: 2.1. Grad de protecTie Nivelul de protecTie asigurat de o carcas mpotriva accesului la prTile periculoase, mpotriva ptrunderii corpurilor solide si/sau mpotriva ptrunderii apei si verificat prin metode de ncercare standardizate. 2.2. Cod IP Sistem de codificare pentru indicarea gradelor de protecTie asigurate de o carcas mpotriva accesului la prTile periculoase, ptrunderea corpurilor solide strine, ptrunderea apei si pentru furnizarea de informaTii suplimentare referitoare la o asemenea protecTie.
Element Literele codului Prima cifr caracteristic Cifre sau litere IP Semnificaia privind protecia echipamentului mpotriva ptrunderii corpurilor solide strine (neprotejat) de diametru t 50 mm de diametru t 12,5 mm de diametru t 2,5 mm de diametru t 1,0 mm protejat contra prafului etan la praf mpotriva ptrunderii apei cu efecte duntoare (neprotejat) Picturi de ap vertical Picturi de ap (15oC nclinare) Ap pulverizat Ap mprocat Stropire cu furtun Stropire puternic cu furtun Imersie temporar Imersie prelungit Semnificaia privind protecia persoanelor mpotriva accesului la prile periculoase cu: (neprotejat) dosul minii degetul unealt fir fir fir

0 1 2 3 4 5 6 A doua cifr caracteristic 0 1 2 3 4 5 6 7 8

340

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

341

5.3 - 2 Liter adiTional (opTional) mpotriva accesului la prTile periculoase cu: dosul minii deget unealt fir InformaTii supliemntare specifice pentru: Echipament de nalt tensiune Miscare n timpul ncercrii la ap StaTionare n timpul ncercrii n Intemperii ap

A B C D

Liter suplimentar (opTional)

H M S W

5. Exemple de utilizare IP 54 litere, fr opTiune IP 5X - omiterea celei de-a doua cifr caracteristic IP XXD - omiterea celor dou cifre caracteristice, utilizarea unei litere adiTionale IP 23 W - utilizarea unei litere suplimentare

IP

3. Dispunerea codului IP - Literele codului - Prima cifr caracteristic (cifra de la 0 la 6 sau litera X)] - A doua cifr caracteristic (cifre de la 0 la 8 sau litera X) Litere adiTionale (opTional) (literele A, B, C, D) - Litere suplimentare (opTional) (literele H, M, S, W) Dac nu este cerut specificarea unei cifre caracteristice, aceasta trebuie nlocuit prin litera X (sau XX dac ambele cifre sunt omise) - Literele adiTionale si/sau literele suplimentare pot fi omise fr a fi nlocuite - Dac sunt utilizate mai multe litere suplimentare, se aplic ordinea alfabetic

341

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

342

Anexa 5.4 GRADELE DE PROTECTIE ASIGURATE PRIN CARCASELE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE MPOTRIVA IMPACTURILOR MECANICE DIN EXTERIOR (COD IK)

1. Gradele de protecTie cod IK sunt diferite de standardul SR EN 62262, care cuprinde urmtoarele: a) definiTiile gradelor de protecTie asigurate prin carcase ale echipamentului, electric n ceea ce priveste protecTia echipamentului din interiorul carcasei mpotriva efectelor duntoare ale loviturilor mecanice. b) notarea gradelor de protecTie 2. DefiniTii specifice 2.1. Carcas Element care asigur protecTia echipamentului mpotriva anumitor influenTe exterioare si protecTia mpotriva contactelor directe, n toate direcTiile 2.2. Grad de protecTie mpotriva impacturilor mecanice. Evaluarea (nivelul) protecTiei unui echipament asigurat de o carcas mpotriva impacturilor mecanice duntoare si verificat prin metode de ncercare standardizate. 2.3. Cod IK Sistem de codificare pentru a indica gradul de protecTie asigurat de o carcas mpotriva impacturilor mecanice exterioare.

3. Grupa de cifre caracteristice codului IK si semnificaTia lor Fiecare grup de cifre caracteristice reprezint o valoare a energiei de impact, asa cum este indicat n tabel: Cod IK IK00 Energie de impact, J IK01 IK02 IK03 IK04 IK05 IK06 IK07 IK08 IK09 IK10

Nota 1 0,14

0,2

0,35

0,5

0,7

10

20

Not 1. IK00 Neprotejat conform standard 2. A fost aleas o grup de cifre caracteristice format din dou cifre cu scopul de a evita orice confuzie cu unele standarde naTionale care utilizeaz o singur cifr pentru a indica o valoate a energiei de impact.

342

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

343

Anexa 5.5 MODURI DE POZARE DE REFERINT

343

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

344

Anexa 5.6 5.6 1 MODURI DE POZARE PENTRU DETERMINAREA CURENTILOR ADMISIBILI

344

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

345

5.6 - 2

345

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

346

5.6 - 3

346

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

347

5.6 - 4

347

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

348

5.6 - 5

348

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

349

5.6 - 6

349

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

350

5.6 - 7

350

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

351

5.6 - 8

351

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

352

Anexa 5.7 5.7 - 1 SISTEME DE TUBURI DE PROTECTIE PENTRU INSTALATII ELECTRICE Conform recomandrii SR EN 61386

1. PrescripTii generale 1.1. Sistemele de tuburi de protecTie, care includ tuburi de protecTie si fitinguri se utilizeaz pentru protecTia si pozarea conductoarelor si/sau cablurilor izolate din instalaTiile electrice. 1.2. Sistemele de tuburi de protecTie fabricate conform cu recomandrile din standardele SR EN 61386-1, SR EN 61386-22 si SR EN 61386-23, asigur protecTia fiabil pentru utilizatorii si spaTiile nvecinate 1.3. Atunci cnd montarea acestora, ca parte a unui sistem de tuburi de protecTie, se face conform cu instrucTiunile productorului, ele trebuie s asigure o protecTie mecanic si dac este cazul, electric pentru conductoarele izolate sau pentru cablurile pe care le conTin. 1.4. ProtecTia realizat de legtura dintre un tub de protecTie si un fiting nu poate fi inferioar protecTiei declarate a ntregului sistem de tuburi de protecTie. 1.5. Tuburile de protecTie si fitingurile trebuie s reziste la solicitrile ce pot apare n timpul transportului, depozitrii, montajului si utilizrii conform practicilor recomandate. 2. DefiniTii specifice 2.1. Sistem de tuburi de protecTie: sistem de pozare nchis compus din tuburi de protecTie si fitinguri pentru protecTia si amplasarea conductoarelor si/sau cablurilor izolate n instalaTiile electrice sau de telecomunicaTii care permite tragerea cablurilor la unul din capete si/sau nlocuirea lor, dar nu prin introducerea lateral. 2.2. Tub de protecTie: element al unui sistem de pozare nchis avnd, n general, o secTiune transversal circular ntrebuinTat la montarea si/sau nlocuirea conductoarelor si/sau a cablurilor izolate prin tragere la unul din capete, n instalaTiile electrice sau de telecomunicaTie. 2.3. Element component al conductelor/fiting: pies de legtur sau de capt cu ajutorul creia se poate face o prelungire sau o schimbare de direcTie ntr-un sistem de tuburi de protecTie 2.4. Tub de protecTie si/sau fiting metalic: tub de protecTie sau fiting fabricat numai din metal 2.5. Tub de protecTie si/sau fiting nemetalic: tub de protecTie sau fiting fabricat numai din materiale nemetalice neavnd nici o component metalic. 2.6. Tub de protecTie si/sau fiting compozit: tub de protecTie sau fiting fabricat att din materiale metalice ct si din materiale nemetalice. 2.7. Tub de protecTie si/sau fiting care nu propag flacra: tub de protecTie sau fiting care supus acTiunii unei flcri de iniTiere se poate aprinde ns flacra proprie nu se poate propaga si se stinge ntr-un interval de timp limitat dup dispariTia flcrii de iniTiere. 2.8. Tub de protecTie neted: tub de protecTie al crui profil este rectiliniu n secTiune longitudinal 2.9. Tub de protecTie ondulat: tub de protecTie al crui profil este ondulat n secTiune longitudinal Sunt permise att tuburile de protecTie ondulate inelare ct si cele elicoidale, fiind posibil o combinaTie de tuburi de protecTie netede si ondulate. 2.10. Tub de protecTie rigid: tub de protecTie care nu poate fi ndoit dect cu ajutorul unor mijloace mecanice, cu sau fr tratamete speciale. 2.11. Tub de protecTie pliabil: tub de protecTie care poate fi ndoit cu mna, cu o forT moderat, si care nu este fabricat pentru a fi ndoit n mod frecvent. 2.12. Tub de protecTie flexibil: tub de protecTie care poate fi ndoit cu mna, cu o forT redus, si care este fabricat pentru a fi ndoit n mod frecvent. 2.13. Tub de protecTie (transversal) elastic: tub de protecTie pliabil, care sub acTiunea pentru o scurt perioad de timp a unei forTe aplicat transversal pe tub, se deformeaz si revine aproximativ la forma iniTial dup dispariTia forTei aplicate.
352

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

353

5.7 - 2 2.14. Tub de protecTie filetat si fiting filetat: tub de proteTie si fiting care au filet pentru conectare; sau care pot fi filetate. 2.15. Tub de protecTie nefiletat si fiting nefiletat: tub de protecTie si fiting care pot fi conectate numai prin alte mijloace dect prin nfiletare 2.16. Accesoriu terminal al tuburilor de protecTie: accesoriu al tubului de protecTie care termin un sistem de tuburi de protecTie 2.17. InfluenTe externe: factori care pot afecta un sistem de tuburi de protecTie PrezenTa apei, a uleiului sau a materialelor de construcTie, temperaturi sczute si temperaturi ridicate, substanTe corozive sau poluante sunt astfel de factori. 2.18. Galvanizare prin metoda cufundrii la cald: acoperire cu un nvelis protector de zinc sau oTel zincat realizat prin metoda introducerii unor produse de fier sau de oTel ntr-o baie cu zinc topit. n anumite cazuri, nvelisul protector poate fi constituit din mai multe straturi de aliaj de zinc. 2.19. Serardizare: procedeu de difuziune prin care produsele sunt nclzite n strns contact cu praf de zinc si cu un produs inert. Procesul are loc ntr-un container nchis care se roteste la o temperatur de aproximativ 385oC. RezistenTa la coroziune este proporTional cu grosimea nvelisului care poate fi controlat. 3. Clasificarea 3.1. Clasificarea tuburilor de protecTie pentru instalaTii electrice se face conform recomandrilor din standardul SR EN 61386 n funcTie de: a) caracteristicile mecanice b) rezistenTa la temperatur c) caracteristici electrice d) rezistenTa la influenTe externe e) rezistenTa la coroziune f) rezistenTa la propagarea flcrii 3.2. Cod de clasificare pentru sisteme de tuburi de protecTie conform SR EN 61386-1: 2004 Prima cifr Rezisten la compresiune (6.1.1.) Compresiune foarte sczut Compresiune sczut Compresiune medie Compresiune ridicat Compresiune foarte ridicat (125 N) (320 N) (750 N) (1250 N) (4000 N) 1 2 3 4 5

353

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

354

5.7 - 3 A doua cifr RezistenTa la impact (6.1.2.) RezistenT la impact foarte sczut RezistenT la impact sczut RezistenT la impact medie RezistenT la impact ridicat RezistenT la impact foarte ridicat A treia cifr de temperaturi sczute (6.2.1.) + 5oC - 5o C - 15o C - 25oC - 45oC 1 2 3 4 5 (0,5 J) (1 J) (2 J) (6 J) (20,4 J) 1 2 3 4 5

A patra cifr Domeniu de temperaturi ridicate (6.2.2.) + 60oC + 90oC +105oC +120oC +150oC +250oC +400oC A cincea cifr RezistenT la ncovoiere (6.1.3.) Rigid Pliabil Pliabil/Elastic Flexibil A sasea cifr ProprietTi electrice (6.3) Nedeclarate Cu caracteristici de conitnuitate electric Cu caracteristici de izolaTie electric Cu caracteristici att de continuitate ct si de izolaTie electric 0 1 2 3 1 2 3 4 1 2 3 4 5 6 7

354

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

355

5.7 - 4 A saptea cifr RezistenT la ptrunderea corpurilor solide (6.4.1) Protejat mpotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare 3 sau egal cu 2,5 mm Protejat mpotriva corpurilor solide cu diametru mai 4 mare sau egal cu 1,0 mm Protejat mpotriva prafului 5 Etans la praf 6

A opta cifr RezistenT la ptrunderea apei (6.4.2) Nedeclarat 0 Protejat mpotriva cderilor verticale ale stropilor de 1 ap Protejat mpotriva cderilor verticale ale stropilor de 2 ap atunci cnd sistemul de tuburi de protecTie este nclinat la maxim 15o Protejat mpotriva apei pulverizate 3 Protejat mpotriva apei mproscate 4 Protejat mpotriva jeturilor de ap 5 Prrotejat mpotriva jeturilor puternice de ap 6 Protejat mpotriva efectelor unei imersri temporare n ap 7

A noua cifr ProtecTie mpotriva coroziunii la tuburile metalice (6.4.3) ProtecTie sczut interioar si exterioar ProtecTie medie interioar si exterioar Email cu uscare n cuptor Electrozincare Vopsire cu uscare n aer liber ProtecTie compozit medie/ridicat Interior clasa 2/ exterior clasa 4 Email cu uscare n cuptor Serardizare ProtecTie ridicat interioar si exterioar Zincare prin cufundare Serardizare OTel inoxidabil 1 2

355

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

356

5.7 - 5

A zecea cifr RezistenT la tracTiune (6.1.4.) Nedeclarat Foarte sczut Sczu Medie Ridicat Foarte ridicat 0 1 2 3 4 5

A unsprezecea cifr RezistenT la propagarea flcrii (6.5) Care nu propag flacr Care propag flacra 1 2

A dousprezecea cifr RezistenT la sarcina suspendat (6.1.5) Nedeclarat Foarte sczut Sczut Medie Ridicat Foarte ridicat 0 1 2 3 4 5

A treisprezecea cifr Efectele focului n studiu 1. La tuburile de protecTie rigide nu se aplic, 6.1.1.1 (pozitia 1 din 6.1.1), 6.1.2.1., 6.1.3.2., 6.1.3.3., 6.1.3.4., 6.1.4.1., 6.1.5.1. din SR EN 61386 21 2. La tuburile de protecTie pliabile, nu se aplic 6.1.1.1., 6.1.2.1., 6.1.3.1., 6.1.3.4., 6.1.4.1. si 6.1.5.1. din SR EN 61386-22 3. La tuburile de protecTie flexibile, nu se aplic, 6.1.3.1., 6.1.3.2., si 6.1.3.3. din SR EN 61386-23. 4. Marcarea 4.1. Tuburile de protecTie si fitingurile trebuie s fie marcate conform recomandrilor din SR EN 61386 si anume: a) tubul de protecTie trebuie s fie marcat pe produs cu o marc de fabric sau cu numele productorului, astfel nct s poat fi identificat n documentaTia productorului. b) tubul de protecTie poate fi de asemenea, marcat cu codul de clasificare ce trebuie s fie n conformitate cu anexa 1 si trebuie s conTin cel puTin primele patru cifre .

356

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

357

5.7 - 6 c) fitingul trebuie marcat conform aliniatului a), marcarea va fi, pe ct posibil, pe produs iar dac acest lucru nu este posibil marcarea se face pe o etichet care se ataseaz produsului sau pe cutia care conTine fitingul. d) materialele care propag flacra trebuie s fie de culoare portocalie. Culoarea nu trebuie s fie obTinut prin vopsire sau prin adugarea unui strat superficial. Materialele care nu propag flacra pot avea orice culoare mai puTin galben, portocaliu sau rosu, cu excepTia cazului n care pe produs exist o marcare clar care s demonstreze c acesta nu propag flacra e) marcarea trebuie s fie durabil si lizibil. Marcarea poate fi realizat prin mulare, presare, gravare, imprimare, prin etichete adezive sau abTibilduri. f) tuburile de protecTie rigide trebuie marcate pe toat lungimea, la intervale egale, de preferinT 1m, dar nu mai mari de 3 m si fiecare lungime trebuie marcat cel puTin o dat. g) tuburile de protecTie flexibile sau pliabile trebuie marcate conform aliniat f), sau atunci cnd nu este posibil tehnic, o etichet cu marcarea trebuie s se ataseze la fiecare extremitate a produsului, sau pe ambalaj 5. Dimensiuni 5.1. Diametrele exterioare ale tuburilor de protecTie pentru instalaTii electrice care se monteaz n instalaTii aparaent sau ngropat n zidrie si filetele pentru tuburi si accesorii sunt recomandate n standardul SR EN 60423. Diametrele exterioare sunt standardizate la urmtoarele dimensiuni (n mm): 6; 8; 10; 12; 16; 20; 32; 40; 50; 63 si 75. 5.2. Diametrele interioare nu sunt standardizate deoarece depind de caracteristicile tuburilor de protecTie, ele urmnd s fie indicate de productor. 6. ConstrucTia 6.1. n conformitate cu standardul SR EN 61386, n interiorul sistemului de tuburi de protecTie nu trebuie s existe muchii ascuTite, bavuri sau defecte ale suprafeTei care s conduc la deteriorarea conductoarelor izolate sau cablurilor sau la rnirea instalatorului sau utilizatorului. 6.2. Productorul trebuie s furnizeze instrucTiunile necesare pentru montarea n siguranT a unui sistem de tuburi de protecTie. 6.3. Standardele recomandate pentru construcTia tuburilor de protecTie pentru instalaTii electrice sunt urmtorele: - SR EN 61386 1 Sisteme de tuburi de protecTie Partea 1: Reguli generale - SR EN 61386 21 Idem Partea 21: PrescripTii particulare pentru sisteme de tuburi de protecTie rigide - SR EN 61386 22 Idem Partea 22: PrescripTii particulare pentru sisteme de tuburi de protecTie pliabile - SR EN 61386 23 Idem Partea 23: PrescripTii particulare pentru sisteme de tuburi de protecTie flexibile - SR EN 60423 Tuburi de protecTie pentru conductoare Diametru exterior al tuburilor pentru instalaTii electrice si filete pentru tuburi

357

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

358

5.7 - 7 6.4. Tuburile de protecTie se fabric din materiale plastice si sintetice, PVC (clorur de polivinil), PE/PP (polietilen, polipropilen), PC (policarbonat), PA (poliamid) etc. 6.5. Tuburile de protecTie se fabric din oTel (galvanizat la cald, lcuit, inox, aluminiu si oTel flexibil cu strat intermediar izolator si manta din plastic. 7. PrescripTii particulare pentru sisteme de tuburi de protecTie ngropate n pmnt 7.1. PrescripTiile particulare pentru sistemele e tuburi de protecTie ngropate n pmnt sunt reglementate de SR EN 50086-2-4 si SR EN 50086-2-4/A1. 7.2. DefiniTii specifice Se adaug urmtoarele definiTii la punctul 2 din anex 7.2.1. Sistem de tuburi tip 250: Un sistem de tuburi prevzut pentru a fi instalat cu precauTii suplimentare. 7.2.2. Sistem de tuburi tip 450 si 750: Un sistem de tuburi prevzut pentru a fi ngropat direct n pmnt, fr precauTii suplimentare. 7.3. Cod de clasificare conform caracteristicilor mecanice 6.1.1. RezistenTa la compresiune 6.1.1.1. Tip 250 6.1.1.2. Tip 450 6.1.1.3. Tip 750 6.1.2. RezistenTa la impact 6.1.2.1. Sczut (L) 6.1.2.2. Normal (N) 6.1.3. RezistenTa la incovoiere 6.1.3.1. Rigid 6.1.3.2. Pliabil 6.2. Conform temperaturi Nu se aplic 6.3. Conform caracteristicilor electrice n studiu 6.4. Conform rezistenTei la influenTe externe 6.4.1. fr protecTie 6.4.2. cu protecTie 6.5. Alte efecte la comportare la foc Nu se aplic 7.4. Marcarea tuburilor de protecTie ngropate n pmnt 7.4.1. Codul de clasificare 250, 450, 750 conform 6.1.1. 7.4.2. Codul de clasificare L sau N conform 6.1.2., care trebuie s fie marcat naintea codului de la pct. 4.1. 7.4.3. Marcarea se face la intervale regulate de 1m, dar nu mai mare de 3m. 7.5. Productorul trebuie s indice n documentaTie orice informaTie necesar unei instalri si utilizri specifice si sigure. 7.6. Diametre recomandate De (exterior)/ Di (interior) mm (Di = De: 1,33) 25/18, 32/24, 40/30, 50/37, 63/47, 75/56, 90/67, 110/82, 125/94, 140/106, 160/120, 180/135, 200/150, 225/170, 250/188.

358

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

359

5.7 - 8 8. Codul de clasificare pentru proprietTile declarate ale tuburilor de protecTie, conform SR EN 61386 PoziTia din codul de clasificare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Rezistena la ncovoiere Rezistena la ptrunderea corpurilor solide Rezistena la traciune Domeniu de temperaturi ridicate Proprieti electrice Domeniu de temperaturi scazute Rezistena la propagarea flcrii Rezistena la sarcin suspendat Rezistena la impact

Protecia mpotriva coroziunii

0 1 125N 2 320N 3 750N

1 0,5J 2 1J 3 2J 4 6J 5 20,4J

1 +5oC 2 -5oC 3 15oC 4 25oC 5 45oC 1 +60oC 2 +90oC 3 +105o C Conform punctului 3.2 4 +120o C 5 +150o C

4 4 1250N 5 5 4000N

6 +250oC 7 +400oC

Rezistena la ptrunderea apei

Efectul focului (n studiu)

Rezistena la compresiune

359

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

360

Exemplu de marcare minim 2 2 2 1

1. Marcarea cu codul de clasificare are 12 cifre (vezi 3.2 din anex); 2. Marcarea minim este cu primele 4 cifre (ca n exemplu dat); 3. Proiectantul trebuie s indice codul complet al tubului de protecTie Tinnd seama de influenTele externe.

360

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

361

Anexa 5.8 1 5.8 1 PATURI DE CABLURI: SISTEME DE JGHEABURI (SJ) SI DE TUBURI PROFILATE (STP) PENTRU INSTALATIILE ELECTRICE, (conform recomandrilor din SR EN 50085) 1. PrescripTii generale 1.1. Sistemele de jgheaburi (SJ) si de tuburi profilate (STP) se utilizeaz pentru protecTia si pozarea conductoarelor izolate, cablurilor, cordoanelor flexibile, aparate si dac este cazul, separrii lor, n instalaTii electrice si/sau de comunicaTii cu tensiuni pn la 1000 V tensiune alternativ si/sau 1500 V tensiune continu. 1.2. Sistemele SJ si STP fabricate conform cu recomandrile din standardul SR EN 50085, asigur protecTia fiabil pentru utilizatori si spaTiile nvecinate. Standardul SR EN 50085 nu se aplic sistemelor de tuburi, paturi de cabluri de tabl, paturi de cabluri tip scar, canale prefabricate sau alte echipamente care fac obiectul altor standarde. 1.3. Un echipament electric care face parte integrant dintr-un sistem sau este ncorporat ntr-o component a sistemului, trebuie s satisfac standardul adecvat al echipamentului, dac exist un astfel de standard. 2. DefiniTii specifice 2.1. Sistem de jgheaburi (SJ): Ansamblu format din jgheaburi si eventual alte elemente componente ale sistemului care formeaz o carcas pentru pozarea conductoarelor izolate, a cablurilor si a cordoanelor flexibile si n care se pot monta si diferite echipamente electrice. 2.2. Sistem de tuburi profilate (STP): Ansamblu format din tuburi profilate si eventual alte componente care formeaz o carcas pentru pozarea conductoarelor izolate, a cablurilor si a cordoanelor flexibile si n care se pot monta si diferite echipamente electrice 2.3. Componente ale sistemului: Parte a sistemului care cuprinde: a) jgheab sau tub profilat; b) fiting; c) dispozitiv de prindere; d) dispozitiv pentru montarea aparatajului; e) accesorii Un sistem nu trebuie s conTin neaprat toate componentele de la a) la e). Pot fi folosite diferite combinaTii ale elementelor de sistem 2.4. Jgheab: Element principal al unui sistem de jgheaburi format dintr-un soclu si unul sau mai multe capace amoviabile sau care pot fi deschise. 2.5. Tub profilat: Element principal al unui sistem de tuburi profilate caracterizat de o secTiune transversal nchis necircular 2.6. Fiting: Element component al unui sistem de jgheaburi sau tuburi profilate cu ajutorul cruia se poate face o prelungire, o schimbare de direcTie sau poate fi capt terminal al sistemului 2.7. Dispozitiv de prindere: Element component al unui sistem de jgheaburi sau tuburi profilate cu ajutorul cruia alte elemente ale sistemului pot fi fixate de perete, tavan, sol sau de o alt structur

361

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

362

5.8 - 2 2.8. Dispozitiv de montare a aparatjului: Element component al sistemului care permite instalarea de aparataj electric (comutatoare, socluri de prize de curent, ntreruptoare, socluri de prize telefonice etc.) care poate fi parte integrant a aparatului electric. 2.9. Accesoriu al sistemului: Element component al sistemului pentru funcTii suplimentare cum ar fi separarea cablurilor, reTinerea cablurilor, iesirea cablurilor etc. 2.10. Component metalic a sistemului: Element component al sistemului constituit n ntregime din metal 2.11. Component nemetalic a sistemului: Element component al sistemului constituit n acelasi timp din material nemetalic. 2.12. Component compozit a sistemului: Element component al sistemului constituit n acelasi timp din materiale metalice si nemetalice 2.13. Component nepropagatoare de flacr a sistemului: Component care se poate aprinde ca urmare a aplicrii unei flcri dar care nu propag flacra si care se stinge singur ntr-un interval de timp limitat dup ndeprtarea flcrii surs 2.14. InfluenT extern: Factor care poate afecta sistemul Pot fi date urmtoarele exemple de asemenea factori: prezenTa apei, uleiului, materialelor de construcTii, temperaturi joase sau ridicate, substanTe corozive sau poluate

3. Clasificare 3.1. Conform materialului 3.1.1. SJ/STP metalic 3.1.2. SJ/STP nemetalic 3.1.3. SJ/STP compozit 3.2. Conform rezistenTei la impact n timpul instalrii si utilizrii 3.2.1. SJ/STP pentru impact 0,5 J 3.2.2. SJ/STP pentru impact sczut 1J 3.2.3. SJ/STP pentru impact mediu 2J 3.2.4. SJ/STP pentru impact ridicat 5J 3.2.5. SJ/STP pentru impact foarte ridicat 20 J 3.3. Conform temperaturilor indicate n tabelele 1, 2 si 3 Tabelul 1 Clasificare (prima cifr) Temperatura minim de depozitare si transport 2oC -45 -25 -15 -5 Anexa 5.8 - 3 Temperatura minim de instalare i depozitare 2oC -25 -5 +5 +15

1 XX 2 XX 3 XX 4 XX Tabelul 2 Clasificare (a doua cifr)

X1 X X2 X X3 X X4 X

362

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

363

Tabelul 3 Clasificare (a treia cifr) X X1 X X2 X X3 X X4 Temperatura maxim de utilizare 2o C +60 +90 +105 +120

Temperaturile de utilizare de mai sus sunt temperaturi de funcTionare si nu temperaturi ale mediului ambiant. 3.4 Conform rezistenTei la propagarea flcrii 3.4.1. SJ/STP care nu propag flacra 3.4.2 SJ/STP care propag flacra 3.5 Conform continuitTii electrice 3.5.1 SJ/STP cu continuitate electric 3.5.2 SJ/STP fr continuitate electric 3.6 Conform proprietTilor electroizolante 3.6.1 SJ/STP cu proprietTi electroizolante 3.6.2 SJ/STP fr proprietTi electroizolante Caracteristicile electroizolante ofer o izolaTie suplimentar atunci cnd produsul este utilizat cu conductoare izolate si dac este cazul, celelalte prTi active avnd o izolaTie principal. 3.7 Conform gradelor de protecTie asigurate de carcase, conform SR EN 60529. 3.7.1 ProtecTia mpotriva ptrunderii corpurilor solide 3.7.2 ProtecTia mpotriva ptrunderii apei 3.7.3 ProtecTia accesibilitTii prTilor periculoase

363

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

364

5.8 - 4 3.8 Conform protecTiei mpotriva substanTelor corozive sau poluante 3.8.1 SJ/STP cu protecTie redus att n interior ct si la exterior 3.8.2 SJ/STP cu protecTie medie n exterior si protecTia redus n interior 3.8.3 SJ/STP cu protecTie medie att la interior ct si exterior 3.8.4 SJ/STP cu protecTie ridicat la exterior si protecTie redus n interior 3.8.5 SJ/STP cu protecTie ridicat n exterior si protecTie medie n interior 3.8.6 SJ/STP cu protecTie ridicat att la interior ct si n exterior 3.9 Conform modului de deschidere al capacului de acces al sistemului 3.9.1 SJ/STP cu capac de acces care poate fi deschis fr scule 3.9.2 SJ/STP cu capac de acces care poate fi deschis cu scule 3.10 Conform separrii de protecTie electric 3.10.1 SJ/STP fr pereTi de protecTie intern 3.10.2 SJ/STP cu pereTi de protecTie intern 4. Marcarea (SJ, STP) 4.1. Fiecare component a sistemului trebuie s fie marcat cu: numele, marca comercial sau marca de identificare a productorului sau a vnztorului autorizat marca de identificare a produsului care poate fi de exemplu, numrul de catalog, simbolul sau ceva asemntor. Cnd componente ale sistemului, altele dect jgheburi, tuburi profilate si dispozitive de montare a aparatajului, sunt livrate ambalate, marcajul de identificare a produsului poate fi pus numai pe cel mai mic ambalaj, numele sau marca comercial sau marca de identificare a productorului sau a vnztorului autorizat fiind pus pe produs. Bornele de legare la pmnt (la sistemele metalice) trebuie marcate cu simbolul Acest simbol nu trebuie aplicat pe suruburi sau pe orice parte usor amoviabil. Marcarea caracteristicii de propagare a flcrii pe produs nu este reglementat n standarde. 4.2. Marcajul nu trebuie s se stearg si s fie usor lizibil. Marcajul poate fi realizat prin mulare, presare, gravare, imprimare, prin etichete sau abTibilduri. 5. DocumentaTia 5.1. Productorul trebuie s prevad n documentaTie toate informaTiile necesare unei instalri si funcTionri corecte si n siguranT. DocumentaTia trebuie s cuprind: componentele sistemului;

364

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

365

5.8 - 5 - funcTia ndeplinit de componentele sistemului si asamblarea acestora; - clasificarea sistemului conform cap. 3; impedanTa linear, n : /m, a jgheaburilor sau a tuburilor profilate metalice, ale unui sistem declarat conform 3.5.1; - tensiunea nominal a SJ/STP; - secTiunea transversal a SJ/STP; instrucTiunile necesare pentru obTinerea clasificrii declarate a sistemului si funcTiile acestuia. Aceste instrucTiuni trebuie s includ modul de instalare recomandat pentru SJ/STP, care s asigure c gradul de protecTie IP declarat va fi realizat dup instalare. 5.2. Sistemele de jgheaburi si sisteme de tuburi profilate prevzute a fi montate pe pereTi si tavane, instrucTiunile productorului trebuie s prevad modul de realizare a protecTiei; pentru a mpiedica lichidele s intre n contact cu conductoarele izolate si cu prTile active pe durata tratamentului umed al podelei. 6. ConstrucTia 6.1. Fabricantul trebuie s prevad n documentaTia sa toate informaTiile necesare unei instalri si funcTionri corecte si sigure. DocumentaTia trebuie s cuprind: - componentele sistemului; - funcTia ndeplinit de componentele sistemului si asamblarea acestora; - clasificarea sistemului conform cap. 3; - secTiunea transversal util pentru cabluri a SJ/STP, n mm2 6.2. Nici o suprafaT sau muchie nu trebuie s deterioreze conductoarele izolate, cablurile sau cordoanele flexibile. 6.3. RezistenTa la propagarea flcrii. SJ/STP care nu propag flacr trebuie s nu se aprind sau, dac se aprind, s nu ard dup ndeprtarea flcrii surs, conform metodei de ncercri din SR EN 60695-24/1 6.4. Grade de protecTie asigurat de carcas. SJ/STP, asamblate si montate conform prescripTiilor, trebuie s asigure o protecTie adecvat mpotriva influenTelor externe, conform clasificrii declarate de productor si avnd minimum IP20.

365

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

366

Anexa 5.9 1 5.9 - 1 PATURI DE CABLURI: SISTEME DE SUPORTURI TIP SCAR (conform recomandrilor SR EN 61537) 1. Componentele sistemului sunt urmtoarele: a) profil pentru trasee de cabluri sau profil pentru scar de cabluri b) accesorii pentru trasee de cabluri sau accesorii pentru scar de cabluri c) dispozitiv suport d) dispozitiv de montaj e) accesorii ale sistemului

2. DefiniTii specifice 2.1. Sistem de suporturi de cabluri tip scar Ansamblu de suporturi pentru cablu constnd din profile pentru trasee de cabluri sau din profilele pentru scar de cabluri si alte componente ale sistemului. 2.2. Profil pentru trasee de cabluri Componenta sistemului utilizat pentru suportul cablului constnd dintr-o baz sau elemente laterale integrate sau dintr-o baz de elemente laterale fixe. 2.3. Profil pentru scar de cabluri Componenta sistemului din elemente laterale de suport, fixate unele de altele prin intermediul treptelor de scar. 2.4. Dispozitiv suport Dispozitiv destinat s asigure suportul mecanic si care poate limita micsorarea unei ci de cablu. 2.5. Dispozitiv de montare Componenta sistemului utilizat pentru atasarea sau fixarea altor dispozitive la calea de cablu. 2.6. Accesoriu Componenta sistemului utilizat pentru asamblarea, schimbarea direcTiei, schimbarea dimensiunii sau terminarea unor profile pentru trasee de cabluri sau pentru scri de cabluri. 2.7. Accesoriu al sistemului Componenta sistemului utilizat pentru o funcTie suplimentar cum este separarea cablurilor, menTinerea cablurilor si capace etc.

366

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

367

5.9 - 2 2.8. Componenta sistemului care nu propag flacra Componenta sistemului care poate lua foc ca urmare a aplicrii unei flcri, de-a lungul cruia flacra nu se propag si care se autostinge ntr-un interval de timp limitat de la nlturarea flcrii. Verificarea conformitTii se face conform SR EN 61537 pct. 13.1.3. 3. Clasificarea Clasificarea se face conform recomandrilor din standardul SR EN 61537 n funcTie de: 3.1. Material 3.2. RezistenTa la propagarea flcrii 3.2.1. Care propag 3.2.2. Care nu propag 3.3. Caracteristicile de continuitate electric 3.3.1. Fr continuitate 3.3.2. Cu continuitate 3.4. Conductivitatea electric 3.4.1. Conductiv electric 3.4.2. Neconductiv electric 3.5. Acoperirea materialului 3.5.1. Component neacoperit a sistemului (oTel inox, aluminiu, PVC sau fibr din sticl) 3.5.2. Component cu acoperiri metalice (zinc galvanizat si aluminiu electrolitic) 3.5.3. Component cu acoperiri organice (pudr expozi si PVC) 3.5.4. Acoperiri metalice si organice 3.6. Temperatur 3.6.1. Temperatura minim: +20oC; +5oC; -5oC; -15oC; -20oC; -40oC; -50oC 3.6.2. Temperatura maxim: +20oC; +40oC; +60oC; +90oC; +105oC; +120oC; +150oC 3.7. Perforarea suprafeTei de baz a unui profil pentru trasee de cabluri clasa A pn la 2% B 2% ...15% C >30%

15%...30% D

367

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

368

5.9 - 3 3.8. Deschiderea suprafeTei de baz a unui profil pentru scar de cabluri Clasificare Deschiderea sup. de baz X Pn la 80% Y 80% ...90% Z Peste 90% 3.9. RezistenTa la impact 2j; 5j; 10j, 20j, 50j 4. Marcarea 4.1. Fiecare component trebuie marcat cu marca de fabric, sau cu marca de identificare a productorului sau a reprezentantului autorizat. 4.2. Productorii sau reprezentanTii autorizaTi trebuie s furnizeze n documentaTia sa toate informaTiile necesare pentru o instalare si o utilizare corect si sigur, conform SR EN 61537 si anume: a) instrucTiuni pentru asamblare si instalare a componentelor sistemului si msurile de precauTie prescrise pentru a se evita o sgeat transversal excesiv, care poate cauza deteriorarea cablurilor; b) proprietTile de dilatare termic si msurile de precauTie care trebuie luate, dac este necesar; c) clasificarea conform art.3; d) umiditatea relativ, dac aceasta afecteaz clasificarea; e) informaTii despre modul de realizare a legturii de echipotenTializare, n particular, atunci cnd este necesar o conexiune electric specific a dispozitivului; f) msuri de precauTie pentru transport si depozitare la temperaturi n afara limitelor de temperatur declarate, dac este cazul; g) dimensiunile produsului; h) valoarea cuplurilor de strngere n Nm pentru conexiunile cu suruburi si pentru dispozitivele interne de fixare; i) restricTii pentru extremitTile deschiderii; j) poziTia si tipul cuplelor de-a lungul deschiderii, dac este cazul; k) SLS n N/m, pentru accesorii, atunci cnd nu sunt suportate direct si distanTa de la suporturile alturate pn la accesorii SLS Sarcin de lucru de securitate. Sarcina maxim care poate fi aplicat, fr pericol, n utilizarea normal; l) metode de fixare pentru instalarea traseului de cabluri sau a scrii de cabluri pe suporturi, dac au fost specificate pentru ncercare; m) SLS n N/m, pentru profile de trasee de cabluri sau profile de scar de cabluri, inclusiv asamblrile, unde sunt aplicabile una sau mai multe dintre metodele de instalare urmtoare: - montate n plan orizontal mergnd orizontal pe mai multe deschideri; - montate n plafon orizontal mergnd pe o singur deschidere; - montate n plan vertical si care se ntind orizontal; - montate n plan vertical si care se ntind vertical.

368

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

369

5.9 - 4 n) SLS n N/m, pentru braTe n consol si dac sunt utilizate numai pentru trasee de cabluri; o) SLS pentru suporturi suspendate, ca moment de torsiune, n Nm si/sau ca forT N; p) specificaTii pentru materiale corespunztoare si condiTiile de mediu nconjurtor, mediul nconjurtor chimic sau agenTii agresivi acceptabili pe care produsul l poate accepta. InformaTiile despre SLS pot fi prezentate sub forma unei diagrame, tabele sau similar. 5. Dimensiuni Productorul sau reprezentantul autorizat trebuie s furnizeze urmtoarele informaTii: - secTiunea acoperitoare a profilului sau a scrii de cabluri pentru traseele de cabluri; - lrgimea bazei profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scar de cabluri, disponibil pentru asezarea cablurilor; nlTimea profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scar de cabluri, disponibil pentru asezarea cablurilor cnd este prevzut un capac; - raza interioar minim a accesoriilor disponibil pentru asezarea cablurilor; - dimensiunea perforaTiilor si dispunerea lor n profile pentru trasee de cabluri; - dimensiunile treptelor de scar, pasul lor si dimensiunile perforaTiilor, dac exist. Componentele sistemului, cum sunt accesoriile, utilizate ca parte a sistemului, pot schimba suprafaTa efectiv disponibil pentru asezarea cablurilor.

369

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

370

Anexa 5.10 CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT din Anexa 5.5 CONDUCTOARE SI CABLURI IZOLATE CU PVC, DOU SI TREI CONDUCTOARE NCRCATE, CUPRU SAU ALUMINIU Temperatura conductorului: 70 oC Temperatura ambiant de referinT: 30 oC

370

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

371

Anexa 5.11 CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT E, F si G din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLATIE PVC, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU Temperatura conductorului: 70 oC Temperatura ambiant de referinT: 30 oC

371

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

372

Anexa 5.12 CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT E, F si G din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLATIE PVC, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU Temperatura conductorului: 70 oC Temperatura ambiant de referinT: 30 oC

372

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

373

Anexa 5.13 CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT din Anexa 5.5 CONDUCTOARE SI CABLURI IZOLATE CU XLPE, DOU SI TREI CONDUCTOARE NCRCATE, CUPRU SAU ALUMINIU Temperatura conductorului: 90 oC Temperatura ambiant de referinT: 30 oC

373

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

374

Anexa 5.14 CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT E, F si G din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLATIE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU Temperatura conductorului: 90 oC Temperatura ambiant de referinT: 30 oC

374

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

375

Anexa 5.15 CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT E, F si G din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLATIE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU Temperatura conductorului: 90 oC Temperatura ambiant de referinT: 30 oC

375

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

376

Anexa 5.16 CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT C din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLATIE MINERAL, CONDUCTOARE SI ECRAN DIN CUPRU, MANTA DIN PVC Temperatura mantalei metalice: 70 oC Temperatura ambiant de referinT: 30 oC

376

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

377

Anexa 5.17 CurenTi admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referinT E, F si G din Anexa 5.5 CABLURI CU IZOLATIE MINERAL, CU CONDUCTOARE SI ECRAN DIN CUPRU Temperatura mantalei metalice: 70 oC Temperatura ambiant de referinT: 30 oC

377

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

378

Anexa 5.18 Factorii de corecTie pentru temperaturi ambiante diferite de 30 oC aplicabili valorilor curenTilor admisibili pentru cabluri n aer liber (K1)

378

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

379

Anexa 5.19 Factorii de corecTie pentru grupri de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare aplicabili valorilor curenTilor admisibili din Anexele 5.10 pn la 5.17 (K2)

379

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

380

Anexa 5.20 Factorii de corecTie ai gruprii pentru mai multe cabluri (nota 1) multiconductoare pozate n aer liber (Mod de pozare din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17)

nota 3

nota 2
380

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

381

Anexa 5.21 Factorii de corecTie ai gruprii pentru mai multe cabluri monoconductoare (nota 1) pozate n aer liber (Mod de pozare E din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17)

nota 4

nota 3

381

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

382

Anexa 5.22 Sarcina admisibil pentru cabluri pozate n pmnt, n condiTii normale de funcTionare, Uo/U=0,6/1 kV

382

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

383

Anexa 5.23

Factorii de corecTie f1

0,70

383

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

384

Anexa 5.24

Factorii de corecTie f2. Cabluri cu trei conductoare n sisteme monofazate

384

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

385

Anexa 5.25

Factorii de corecTie f2. Cabluri cu trei conductoare trifazate

385

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

386

Anexa 5.26

Factorii de corecTie f2. Cabluri cu un conductor, n sisteme trifazate grupate n trefl, la 7 cm distanT

386

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

387

Anexa 5.27

Factorii de corecTie f2. Cabluri cu un conductor n sisteme trifazate grupate n trefl, la 25 cm distanT.

387

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

388

Anexa 5.28

Factorii de corecTie f2. Cabluri cu un conductor, n sisteme trifazate, pozate alturat

388

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

389

Anexa 5.29 EXEMPLU DE ALEGERE A SECTIUNII CONDUCTOARELOR DE FAZA SI NEUTRU IN FUNCTIE DE PREZENTA ARMONICELOR DE RANGUL 3 SI MULTIPLU DE 3 Tabelul 1 Factorii de corecTie n funcTie de curentii armonici n cablurile cu 4 sau 5 conductoare Factor de reducere Armonica de rang 3 n curentul de faz Alegerea bazata pe curentul Alegere bazata pe curentul % de faz n neutru 0-15 1,0 15-33 33-45 >45 0,86 0,86 1,0

Se consider un circuit trifazat ncrcat cu 30 A care admite instalarea unui cablu cu 4 conductoare, izolat cu PVC fixat pe un perete, mod de pozare C. Din tabelul 5.10 col. 11 un cablu de 4 mm2 avnd conductoare din cupru prezint un curent admisibil de 32 A si este corespunzator n cazul absenTei armonicelor n circuit. n cazul prezenTei armonicei de rang 3 de 20 % din curentul de faz, se aplic un factor de corecTie de 0,86 si curentul devine: 30 / 0,86 34,88 A Pentru acest curent este necesar un cablu de 6 mm2, cu curentul maxim admisibil 41 A. n cazul prezenTei armonicei de rang 3 de 40 % din curentul de faz, alegerea se face n funcTie de curentul prin conductorul neutru care este: 30 0,4 3 36 A si se aplic un factor de corecTie de 0,86 ceea ce conduce la un curent de: 36 / 0,86 41,86 A Pentru acest curent este necesar o sectiune de 10 mm2, cu curentul maxim admisibil de 57 A . n cazul prezenTei armonicei de rang 3 n proporTie de 50 % alegerea se bazeaz din nou pe curentul din conductorul neutru care este: 30 0,5 3 45 A n acest caz, factorul de corecTie este 1 si este necesar o secTiune de 10 mm2. Toate secTiunile de mai sus se bazeaz pe intensitatea curentului admisibil n cablu. Nu au fost luate n considerare cderea de tensiune si alte aspecte legate de alegera secTiunii .

389

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

390

Anexa 5.30 5.30 - 1 EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CURENTILOR ADMISIBILI AI CONDUCTOARELOR SI CABLURILOR N FUNCTIE DE MODUL DE POZARE Exemplu de calcul nr. 1 S se determine curentul admisibil al unui cablu 3x2,5mm2 cu conductoare din cupru, utilizat n circuit cu dou conductoare ncrcate, al treilea conductor este de protecTie (PE), izolaTie PVC, pentru urmtorul sistem de pozare: 1.1. Pozare aparent pe perete, fixat de perete la distanT mai mic de 0,3 diametru exterior al cablului 1.2. Pozarea pe perete se face n contact cu un cablu n sarcin 3x2,5mm2 1.3. Temperatura ambiant de 35oC Faza 1. Din anexa 5.5, se selecteaz urmtoarele: - din coloana 2 rezult modul de pozare de tip C curentul admisibil (IZ) pentru circuit simplu (fr factori de corecTie n funcTie de temperatur si grup), rezult din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.10 col.10 - factorul de corecTie de temperatur ambiant (K1) rezult din coloana 8 care trimite la anexa 5.18. - factorul de corecTie de grup (K2) rezult din coloana 9 care trimite la anexa 5.19. Faza 2. Din anexa 5.10. Col.10, rezult pentru secTiunea nominal a conductorului de cupru 2,5mm2, curentul maxim admisibil IZ = 27 A. Faza 3. Din anexa 5.18, rezult pentru temperatura ambiant de 35oC, izolaTia de PVC, factorul K1 = 0,94. Faza 4. Din anexa 5.19 poz.2a, col.2, rezult factorul de reducere de grup K2 = 0,85 Faza 5. Calculul curentului admisibil conduce la: c I Z K1 27 0,94 IZ 0,85 K2

21,57 A

Exemplu de calcul nr. 2 Acelasi cablu din exemplu 1 cu modificarea sistemului de pozare astfel: 1.1. Pozarea aparent pe perete, fixat la distanT de perete mai mare de 0,3 diametru exterior al cablului 1.2. Pozarea pe perete se face la distanT de un diametru al cablului faT de cablu nvecinat Faza 1: Din anexa 5.5 se selecteaz urmtoarele: - din coloana 2 rezult modul de pozare de tip E curentul maxim admisibil (IZ) pentru circuit simplu, rezult din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.11; factorul de corecTie de temperatur ambiant (K1) rezult din coloana 8, unde se trimite la anexa 5.18; - factorul de corecTie de grup (K2) rezult din coloana 9, unde se trimite la anexa 5.19.

390

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

391

5.30 - 2 Faza 2. Din anexa 5.11, coloana 2, rezult pentru secTiunea nominal a conductorului din cupru 2,5mm2, curentul admisibil IZ = 30A; Faza 3. Din anexa 5.18, rezult pentru temperatura ambiant de 35oC, izolaTie de PVC, factorul K1 = 0,94. Faza 4. Din anexa 5.19 poz. 2b, col. 2, rezult factorul de reducere de grup K2=0,94. Faza 5. Calculul curentului admisibil: c I Z K1 30 0,94 26,5 A IZ 0,94 K2 Exemplu de calcul nr. 3 Acelasi cablu din exemplu 2 cu pozarea pe perete se face la distanT de dou ori diametrul exterior faT de cablu nvecinat. Faza 1: Din anexa 5.5 se selecteaz urmtoarele: - din coloana 2 rezult modul de pozare de tip E - curentul admisibil (IZ) pentru circuit simplu, rezult din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.11; factorul de corecTie, de temperatur ambiant rezultat din coloana 8, unde se trimite la anexa 5.18. Faza 2. Din anexa 5.11, col. 2, rezult pentru secTiunea nominal a conductorului de cupru 2,5mm2 curentul admisibil IZ = 30 A. Faza 3. Din anexa 5.18, col.8, rezult pentru temperatura ambiant de 35oC, izolaTie de PVC, factorul K1=0,94. Faza 4. Din anexa 5.19, rezult din nota 2 c atunci cnd distanTa ntre cabluri nvecinate este mai mare de dou ori diametru exterior, nu este necesar un factor de reducere. Deci K2 = 1 Faza 5. Calculul curentului admisibil c I Z K1 30 0,94 IZ 1 K2

28,2 A

Din analiza rezultatelor exemplelor 1, 2 si 3 rezult c prin alegerea unui sistem de pozare prin care se asigur o rcire optim la un cablu 3x2,5 mm2 cu conductoare din cupru, izolate cu PVC, curentul admisibil poate creste de la 21,57 A la 28,2 A (cca 24%).

391

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

392

Anexa 5.31 EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CURENTILOR ADMISIBILI AI CONDUCTOARELOR SI CABLURILOR N FUNCTIE DE MODUL DE POZARE N PAMNT Exemplu de calcul nr. 1 S se determine curentul admisibil al unui cablu 3x2,5mm2, cu conductoare din cupru, utilizat n circuit cu dou conductoare ncrcate, al treilea conductor este de protecTie (PE), izolaTie PVC, pentru urmtorul sistem de pozare: 1.1. Pozare n pmnt la adncimea de 0,7m, temperatura sol 20oC si 0 rezistenT termic specific 1 Km/W 1.2. Pozarea n contact cu un cablu n sarcin 3x2,5mm2 1.3. Grad de ncrcare circuit 0,7 Faza 1: Din anexa 5.22, coloana 3, rezult pentru secTiunea nominal a conductorului din cupru I Z = 42 A 2,5mm2, izolaTie PVC, curentul admisibil Faza 2: Din anexa 5.23, rezult factorul de corecTie f 1 = 1, pentru condiTii normale, temperatur sol 20oC, rezistenTa termic specific a solului 1Km/W, grad de ncrcare 0,7. Faza 3: Din anexa 5.24, rezult factorul de corecTie termic specific a solului l Km/W, grad de ncrcare 0,7. Curentul admisibil n aceast situaTie: c I Z f1 42 1 37,38 A IZ 0,89 f2 f 2 = 0,89, pentru 2 sisteme, rezistenTa

Exemple de calcul nr. 2 Aceleasi dou cabluri n contact menTionate n exemplul 1, dar cu grad de ncrcare 1. Faza 1: Din exemplu nr.1, faza 1 rezult: IZ = 42 A Faza 2: Din anexa 5.23, rezult factorul de corecTie f 1 = 0,91 pentru gradul de ncrcare1, temperatur sol 20oC, rezistenTa termic specific a solului 1 Km/W Faza 3: Din anexa 5.24, rezult factorul de corecTie termic specific a solului 1 Km/W, grad de ncrcare 1. Curentul admisibil n aceast situaTie c I Z f1 IZ f2 f 2 = 0,76 pentru 2 sisteme, rezistenT

42 1 0,91 0,76

29,00 A

Rezult o reducere a curentului admisibil de cca 23% faT de exemplul anterior.

392

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

393

Anexa 5.32 5.32 - 1 SECTIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARE UTILIZATE N INSTALATIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLDIRILOR

Nr. crt. 0 1. 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 2 2.1

DestinaTia conductoarelor din circuitele fixe 1 CONDUCTOARE DE FAZA Circuite pentru iluminat Circuite pentru prize monofazate Circuite de putere (forT) Coloane monofazate (individuale) din cldiri de locuit Coloane electrice colective CONDUCTORUL NEUTRU (N) (notele 1, 2, si 3) n circuite si coloane trifazate, cu armonici de rangul 3 si multiplu de 3 sub 15%, pentru secTiuni ale conductoarelor de faz de: 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 CABLURI DE PROTECTIE (PE, PEN) 400 >400

SecTiunile minime ale conductoarelor (mm2) cupru 2 1,5 2,5 1,5 4 10 aluminiu 3

4 (nota 4) 6 16

3.

16 25 16 25 25 25 35 35 50 50 70 70 70 70 95 95 120 120 50% din secTiunea conductorului 150 150 de 185 Conform subcap. 185 5.5 faz

1. n circuitele si coloanele monfazate conductorul neutru va avea aceiasi secTiune cu a conductorului de faz. 2. n circuitele si coloanele trifazate n care secTiunea conductorului de faz este mai mic sau egal cu 16 mm2, secTiunea conductorului neutru va fi egal cu secTiunea conductorului de faz. 3. SecTiunea minim a conductorului neutru (N) se va calcula conform art. 5.2.4.6, n circuitul trifazic care ar putea fi parcurs de curenTi avnd armonici de rangul 3 si multiplu de 3 cu nivel mai mare de 15%.

393

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

394

5.32 - 2 4. Contactele legturilor demontabile ale conductoarelor din aluminiu la echipamentele electrice (masini, aparate, sir de cleme) se vor realiza prin presare, cu ajutorul pieselor elastice care asigur pstrarea n timp a presiunii de contact sau alte legaturi omologate pentru aluminiu. 5. Circuitele secundare, cu conductoare din cupru, conform NTE 007/08/00 vor avea secTiunea minim de 1 mm2, cu urmtoarele excepTii: - la circuitele unde condiTiile electrice (de exemplu cdere de tensiune, ncrcare); mecanice (vibraTii) sau fizico-chimice (de ex: agenTi corozivi) impun secTiuni mai mari; la gospodriile de cabluri importante realizate cu cabluri avnd conductoare monofilare, unde secTiunea minim este de 1,5 mm2; n cazul utilizrii cablurilor cu conductoare multifilare (liTate) secTiunea minim este de 1 mm2 la circuitele funcTionnd la tensiuni de serviciu pn la 60 V (cu excepTia aliniatului precedent), la care se admit conductoare cu diametrul minim de 0,5 mm 6. SecTiunile de la 1.4 si 1.5 sunt recomandate de SR 234 2008.

394

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

395

Anexa 5.33 5.33 1 CLASIFICAREA CABLURILOR: A. CLASIFICAREA CABLURILOR ELECTRICE PRIVIND COMPORTAREA LA FOC 1. Cablurile electrice pozate individual Cablurile electrice pozate individual din punct de vedere al propagrii flcrii, se mpart n urmtoarele categorii: - cablu fr ntrziere la propagarea flcrii - cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii 1.1. Cablu fr ntrziere la propagarea flcrii Este acel cablu care supus un timp determinat acTiunii unei flcri de iniTiere, continu s ard, flacra proprie propagndu-se pn la distrugerea tronsonului pn unde exist o separare antifoc. La acest cablu nu se garanteaz timpul de funcTionare de la iniTierea flcrii. 1.2. Cablu cu ntrziere la propagarea flcrii Este acel cablu care pozat singur pe traseu si supus un timp determinat acTiunii unei flcri de iniTiere, continu s ard, flacra proprie propagndu-se pe o lungime determinat, dup care se auto stinge. Acest cablu corespunde ncercrilor din seria de standarde SR EN 60332. La acest cablu nu se garanteaz timpul de funcTionare de la iniTierea flcrii. 1.2.1. Exemple de tipuri de cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii 1.2.1.1.Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1kV, cu izolaTie si manta din PVC, conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1, sau multifilar cl.2 (SR EN 60228) temperatur maxim admis pe conductor, n condiTii normale de exploatare 70oC, ntrziere la propagarea flcrii (SR EN 60332-1-2). Nearmate, conductoare cupru : - CYY standarde de referinT SRCEI 60502-1 si SRHD 603 - NYY-J, cu conductor verde/galben, VDE 0276-603 - NYY-0, fr conductor verde/galben, VDE 0276-603 Armate, conductoare cupru : - CYAbY armtur cu benzi din oTel - CYArY armtur cu srme din oTel zincat Nearmate, conductoare aluminiu - ACYY, conductoare t 4mm2 NAYY-J, conductoare t 10mm2, cu conductor verde/galben, VDE 0276-603 NAYY-0, conductoare t 10mm2, fr conductor verde/galben, VDE 0276-603

395

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

396

5.33 - 2 Armate, conductoare aluminiu - ACYAbY armtur cu benzi din oTel 1.2.1.2. Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1kV, cu izolaTie din polietilen reticulat (XLPE), manta exterioar din PVC, conductoare din cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatur maxim admis pe conductor n condiTii normale de exploatare, 90oC, ntrziere la propagarea flcrii (SR EN 60332). Nearmate, conductoare cupru : - C2XY, standard SR CEI 60502-1 si SR HD 603 S1/A2 - U-1000RO2V, U-1000 R12V, norm NFC 32-321 - N2XY, norm VDE 0276-603 Armate, conductoare cupru - C2XAbY- armtur cu benzi din oTel - C2XArY, armtur cu srme din oTel zincat Nearmate, conductoare aluminiu - AC2XY 1.2.2. Exemple de tipuri de conductoare din cupru, tensiune Uo/U = 450/750V, izolate PVC cu ntrziere la propagarea flcrii. - FY, H07V- U,R conductoare cl. 1 si 2 (SR EN 60228), standard SRHD. 21.3.S.3 - Myf, H07V-K, conductoare flexibile cl. 5 (SR EN 60228), standard SRHD 21.3S3 2. Cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii, pozate n mnunchi Cablurile electrice pozate n mnunchi supuse un timp determinat acTiunii unei flcri de iniTiere, continu s ard, flacra proprie propagndu-se pe o lungime determinat, dup care se autosting, numai dac volumul de material combustibil (izolaTie si umplutur) Vi corespunde metodelor de ncercare din standardul pe prTi SR EN 50266. n conformitate cu standardul SR EN 50266, exist urmtoarele categorii, n funcTie de durata ncercrii, volumul materialelor nemetalice din cabluri si metoda de montare a cablurilor. Categoria AF-R, cu Vi = 7 litri/m de cabluri n mnunchi, pozate n dou straturi. Aceste cabluri au destinaTii speciale . Categoria A, cu Vi = 7 litri/m de cabluri n mnunchi, pozate distanTat la un diametru, dac cablurile au s . 35 mm2 si alturat, dac cablurile au secTiunea s d 35 mm2 . Categoria B, cu Vi = 3,5 litri/m de cabluri n mnunchi, pozate n aceleasi condiTii ca cele din categoria A . Categoria C, cu Vi = 1,5 litri/m de cabluri n mnunchi, pozate n aceleasi condiTii ca cele din categoria A . Categoria D, cu Vi = 0,5 litri/m de cabluri n mnunchi, de dimensiuni mici (cu diametrul cablului d 12 mm) pozate alturat .

396

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

397

5.33 - 3 Volumul Vi (n litri), de material combustibil (pe neutru de cablu) se calculeaz cu relaTia : n M M C i m V U 1 k k unde : MC este masa cablului pe metru (n kg) ; Mm este masa materialului metalic (cupru, aluminiu, armtur) (n kg) ; U - densitatea materialului combustibil (n kg/dm3) ; k indicele cablului din mnunchi ; n numrul de cabluri din mnunchi NOTA: n cazul n care nu se poate respecta volumul Vi de material combustibil din mnunchiul de cabluri (pe metru), mnunchiul de cabluri nu mai poate fi considerat cu ntrziere la propagarea flcrii. Pentru limitarea propagrii flcrii trebuiesc luate msuri de separare antifoc omologate (vezi art. 5.2.7.1.9.) 2.6. Exemple de tipuri de cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii, pozate n mnunchi. 2.6.1.Cabluri de energie, Uo/U= 0,6/1kV, cu izolaTie si manta de PVC, conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maxim admis pe conductor n condiTii normale de explotare, 70oC, ntrziere la propagarea flcrii n mnunchi (SR EN 50266-2-4 cat C), dac volumul Vi d 1,5 litri : 2.1.1.1.Nearmate, conductoare cupru - CYY-F. 2.1.1.2.Armate, conductoare cupru - CYAbY-F, CYArY-F. 2.1.1.3.Nearmate, conductoare aluminiu - ACYY-F, conductoare t 4mm2 2.1.1.4.Armate, conductoare aluminiu - ACYAbY-F conductoare t 4mm2

397

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

398

5.33 - 4 2.1.2. Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1 kV, cu izolaTie din polietilen reticular (XLPE) manta exterioar din PVC, conductoare din cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maxim admis pe conductoare n condiTii normale de exploatare, 90oC, ntrziere la propagarea flcrii n mnunchi (SR EN 50266-2-4 cat. C), dac volumul Vi d 1,5 litri : 2.1.2.1.Nearmate, conductoare cupru - C2XY-F 2.1.2.2.Armate, conductoare cupru - C2XabY-F, C2XArY-F Nearmate, conductoare aluminiu - AC2XY-F 2.1.2.3.Cablurile de la art. 3 si 4 3. Cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate) Este acel cablu care expus focului menTine ntr-o manier fiabil alimentarea cu energie electric sau semnalul de la surs la instalaTie pentru un timp garantat de productor (de regul, PH 15, 30, 60, 90, 120 minute) . Metodele de ncercare pentru cablurile rezistente la foc sunt reglementate pentru integritatea circuitului la soc de SR EN 50200 (cabluri de mici dimensiuni pn la 2,5 mm2) si de SR EN 50362 (cabluri cu dimensiuni mai mari de 2,5 mm2), unde clasificarea este facut conform CerinT EsenTial Nr. 2 Securitatea n caz de incendiu a Directivei de Produse pentru ConstrucTii astfel: Alte metode de clasificare pentru integritatea circuitului sub flacr sunt reglementate de CEI 60331-11, 21. Indiferent de metoda de clasificare, trebuie ca productorul s indice pe lng clasificarea rezistenTei la foc a cablului si sistemul de pozare, care s permit menTinerea integritTii circuitelor electrice cnd aceasta este necesar pentru securitatea persoanelor si bunurilor n caz de incendiu. 3.1. Exemple de cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate) 3.1.1. Cabluri de energie, Uo/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru Tip nearmat NHXH, Tip cu armtur NHXCH - Fr halogeni - Emisie redus de gaze toxice - Emisie redus de fum - ntrziere la propagare flacr

398

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

399

5.33 - 5 - Integritate circuit - Integritate circuit la foc - Integritate circuit sistem n funcTie de sistemul de pozare 4. Cabluri si conductoare cu emisie redus de gaze toxice si fum 4.1. Cablurile cu caracteristici sporite n ceea ce priveste comportamentul la incendiu, prezentnd urmtoarele avantaje: x far halogeni, fr degajri de gaze toxice si corozive (supuse la verificri prin metodele din standardul pe prTi SR EN 50267) x degajare sczut de fum, cu permeabilitatea luminii t (50-70%), verificare prin metodele din standardul pe prTi SR EN 61034 x ntrziere la propagarea flcrii la pozarea n mnunchi (supuse la verificri prin metodele din standardul pe prTi SR EN 50266) Exemple de tipuri de cabluri: cablu de energie, Uo/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru clasa 1 sau 2 (SR EN 60228), far halogeni (SR EN 50267), degajare sczut de fum (SR EN 61034), ntrzieri la propagarea flcrii n mnunchi (SR EN 50266-2-4 cat. C), izolaTie din polietilen reticular, temperatur maxim admis pe conductor, n condiTii normale de exploatare 90oC, fr armtur : - tip N2XH (simbol DIN VDE 0276-604 si SR HD 604S1) - tip C2XH (simbol echivalent, fabricat n Tar) si cu armtur, conductor concentric realizat din vergele din cupru si band din cupru nfsurat elicoidal Tine loc de ecran si poate fi utilizat pentru conductorul neutru sau cel de protecTie - tip N2XCH (simbol DIN VDE 0276-604) 4.1.1. Conductoare pentru instalaTii fixe cu emisie redus de gaze toxice si fum. Exemple de tipuri de conductoare: - conductor de energie, Uo/U = 450/750 V, conductor cupru rigid clasa 1 sau 2 (SR EN 60228), fr halogeni (SR EN 50267), degajare sczut de fum (SR EN 61034), ntrziere la propagarea flcrii (SR EN 60332-1-2) : - tip FH, standard de produs SF 110/2003, temperatur maxim admis pe conductor n condiTii normale de explotare 70oC ; - si cu conductor cupru flexibil clasa 5 : - tip MHf, standard de produs SF 110/2003- temperatur maxim admis pe conductor n condiTii normale de exploatare 70oC ; - tip H07Z-K, standard SR HD 22.9 temperatur maxim admis pe conductor n condiTii normale de exploatare 90oC.

399

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

400

5.33 - 6 B. CLASIFICAREA SI SIMBOLIZAREA CABLURILOR Aceasta se face dup urmtoarele standarde: - STAS 9436/1-73 - Cabluri si conducte electrice Clasificare si principii de simolizare. STAS 9436/2-80 Cabluri de energie de joas si medie tensiune. Clasificare si simbolizare. - STAS 9436/3-73 Conductoare pentru instalaTii electrice fixe. Clasificare si simbolizare. - STAS 9436/4-73 Cabluri si conducte pentru instalaTii mobile. Clasificare si simbolizare. - SR HD 361 S3+A1 Sisteme de identificare a cablurilor cu tensiunea nominal pn la 450/750 V inclusiv. (Acest standard este valabil n paralel cu STAS 9436) SR HD 603 S1+A1+A2 Cabluri de distribuTie cu tensiunea nominal 6/0,1 kV. (Acest standard este valabil n paralel cu STAS 9436) SR HD 604 S1+A1+A2+A3 Cabluri de energie 0,6/1 kV, cu comportare particular la foc, pentru utilizarea n centrale electrice. - Standarde de produs specifice.

400

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

401

Anexa 5.34 5.34 1 Determinarea rezistenTei de dispersie a diferitelor prize de pmnt A. Priz de pmnt simpl, constituit dintr-un singur electrod. A1. Electrod vertical RezistenTa electric de dispersie a unui electrod vertical simplu se calculeaz n funcTie de tipul electrodului si adncimea de montare faT de suprafaTa solului. RelaTiile de calcul sunt date n tabelul A5.34-1. Tabelul A5.34-1 RelaTii pentru calculul rezistenTei de dispersie a prizelor de pmnt
Tipul electrodului prizei simple verticale Formula de calcul a rezistenei de dispersie a prizelor simple verticale eav cu diametrul mult mai mic dect lungimea ei - eav cu partea superioar la suprafaa solului
d t q l

d d1

r po

0,366

U 3l lg , rpv l dc

0,8

U* l

- eav ngropat la adncimea q

r pq
d l

0,366

l 2

U 2l lg l d

1 4t l lg 2 4t l

Bar cu seciunea dreptunghiular - la nivelul suprafeei solului - la adncimea q

b b

r po 0,366

U 8l lg l b U 4l lg l b
1 4t l lg 2 4t l S S 4t 2 S

r pq

0,366

t t q b/2

l 2

Plac de form neregulat ngropat vertical la adncimea q:

q b

r 8

U 1 S

arcsin

Plac ptrat ngropat vertical la adncimea q:

q a/2
q a h

r pq

t Plac circulara ngropat pq vertical la adncimea q:

q D h

r pq

U 1 0,222 1 0,637 arcsin 2 a 2q 1 S 1 2 S S S U 1 0,25 1 0,637 arcsin 2 D 4t 1 D

401

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

402

5.34 - 2 unde: este rezistenTa la calcul a solului [:m]; l - lungimea electrodului [m]; d - diametrul exterior al eletrodului [m]; b nlTimea barei [m]; q - distanTa de la partea superioar a electrodului pn la suprafaTa solului [m]; S suprafaTa plcii [m2]; a latura plcii ptrate [m]; D diametrul plcii [m]; r - rezistenTa de dispersie a prizei simple cu partea superioar la suprafaTa solului [:]; r ph - rezistenTa de dispersie a prizei simple cu partea superioar la adncimea q [:]. * Formula simplificat cu aproximaTie acceptabil pentru l = 16 m. ** Formula simplificat cu aproximaTie acceptabil. n toate relaTiile din tabelul 1 rezistivitatea solului depinde de natura acestuia. Valori semnificative ale rezistivitTii pentru diferite soluri sunt date n tabelul A5.34-2.
po

Valori ale rezistivitTii solului Nr. Natura solului crt. Rezistivitatea U :m Domeniul de variaTie n funcTie de umiditate si conTinutul de sruri 0,01 15 10 50 40 50 20 70 100 1200 15 20 10 70 10 20 40 60 40 150 100 500 100 300 100 300 150 400 100500 5006000 100 2000 10 000 100 000

Tabelul A5.342

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

SoluTie de sare si ape acide Ap de mare Ap de pru si de ru Ap de iaz sau izvor Ap subteran Ap de munte (pruri ,ruri, lacuri) Pmnt, hum, turb (foarte umede) Cernoziom Hum vnt cu conTinut de sulfur de fier Pmnt arabil Pmnt argilos, argil Pmnt cu pietris Loess, pmnt de pdure Argil cu nisip Pmnt nisipos Nisip foarte umed Balast cu pmnt Nisip, nisip cu pietris Roci, bazaltate Stnc compact

Valori recomandate pentru calculele preliminare 0,01 3,0 20,00 40,00 50,00 700,00 20,00 50,00 10,00 50,00 80,00 200,00 200,00 200,00 300,00 400,00 1000,00 1000,00 10000,00 100000,00

402

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

403

5.34 - 3 A2. Electrod orizontal n tabelul A5.34-3 sunt date relaTiile de calcul pentru rezistenTa unui electrod orizontal, n funcTie de tipul acestuia si modul de montare. Tabelul A5.34-3 Tipul electrodului prizei de pmnt simple orizontale RelaTia de calcul a rezistenTei de dispersie a prizelor simple orizontale Teav (sau profil la nivelul U 2l 0,732 lg rotund) suprafeTeisolului d ngropat orizontal rp 0 l d l la adncimea q q l Bar cu secTiune dreptunghiular ngropat orizonta l la nivelul suprafeTei solului la adncimea q la nivelul suprafeTei solului b b 0,366 rpq rp 0 0,732 rp 0 0,732 U lg 4l d r pq 0,366 l U * lg qd l2 r pq l 2 U

l U l U

b lg 2l 2 bq 8l

Electrod inelar cu secTiune circular ngropat orizontal la adncimea q

lg

l U rp q 0,366 0,732 l

lg

Sb 4l 2 Sqd

Electrod inelar cu secTiune dreptunghiular ngropat orizontal

la nivelul suprafeTei solului

rp 0

U 16l lg

la adncimea q Plac ngropat orizontal la suprafaTa solului Plac circular ngropat orizontal la suprafaTa solului Electrod emisferic

l U r pq U rp 0,44 S o U r po 2D U rpo SD 0,366

Sb

2 lg 8l Sqb l

403

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

404

5.34 - 4 B. Priz de pmnt natural constituit din fundaTii de beton armat. Astfel de prize de pmnt sunt asimilate cu prize de pmnt simple. RelaTiile de calcul sunt date n tabelul A5.34-4 n funcTie de forma dundaTiei de beton armat si tipul de priz cu care se asimileaz. Tabelul A5.34-4
Nr.crt. 1. Forma fundaiei de beton armat (partea ingropat n pmnt) Paralelipiped, trunchi de piramid sau cilindru avnd volumul V, n metri cubi Plac cu grosimea g Tipul de priz cu care se asimileaz Electrod semisferic avnd volumul V, n metri cubi

Relaia de calcul a rezistenei de dispersie rp simplificat

rp rp

0,25

2.

1 S, 10

3.

unde S - este aria plcii n (m2) Plac a crei grosime (g) ndeplinete condiia : g << S , placa fiind ngropat la o adncime mai mare de l m

Electrod din plac orizontal la suprafaa solului, avnd aria S n metri ptrai Electrod din plac orizontal ngropat la o adncime de 1 m i avnd aria S n metri ptrai

Us S U 0,55 s S
3

rp

0,32

Us S

4.

Paralelipiped, trunchi de piramid sau cilindru vertical a crei nlime este mai mare dect dimensiunile liniare ale seciunii orizontale: l/d >> 10 n care d = 1,1 S (m), S - fiind aria seciunii orizontale, n metri ptrai Fundaie continu sub ziduri a crei seciune are un diametru echivalent D = 1,1 S (m), n care S este seciunea fundaiei n metri ptrai Fundaie poligonal nchis a crei seciune are un diametru echivalent D = 1,1 S (m), iar lungimea liniei poligonale este L, n metri Fundaia continu la o adncime mai mare de 1 m, a crei seciune are un diametru echivalent D = 1,1 S (m) n care S ese aria seciunii fundaiei n metri ptrai Fundaia continu la o adncime mai mare de 1 m, dar formnd o linie poligonal de lungime L

Electrod vertical cu seciune circular avnd diametrul d n metri

rp

0,46

Us
l

lg

4l d

5.

Electrod vertical cu seciune circular avnd diametrul D i lungimea l, n metri Electrod inelar de lungime L i un diametru al seciunii transversale D, n metri Electrod orizontal ngropat la o adncime mai mare de 1 m cu seciunea circular avnd diametrul D i lungimea L, n metri Electrod inelar de lungime L i un diametru al seciunii transversale D, n metri

rp

0,92

Us
l

lg

2l D

6.

rp

0,92

U s 2L 0,1055 lg L D U s 2L lg L D

7.

rp

0,46

8.

rp

0,92

U s 2L lg L D

1 0,

404

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

405

5.34 - 5 n cazul construcTiilor din beton armat n contact cu pmntul, pentru un calcul acoperitor fie c se va majora cu 25% rezistenTa rezultat considernd dimensiunile reale ale acestora, fie c dimensiunile considerate, n relaTiile folosite, se vor obTine sczndu-se grosimea betonului dintre armtura metalic periferic si sol C. Prize de pmnt multiple Priza de pmnt multipl compus din electrozi identici are rezistenTa de dispersie: r pa p r ,

n u unde: r p este rezistenTa de dispersie a unei prize simple (un singur electrod); n - numrul de electrozi ce compun priza; u factorul de utilizare a electrozilor, n funcTie de numrul lor, distanTa dintre ei si modul de montare (pe un contur nchis sau deschis). Acesti factori sunt daTi n tabelul A5.34-5 pentru prize multiple cu electrozi verticali si orizontali. Tabelul A5.34-5 Factori de utilizare pentru prize multiple cu electrozi verticali si orizontali Nr. Numrul DistanTa dintre Factori de utilizare Electrozi verticali amplasaTi crt. electrozilor electrozii verticali a n Electrozi verticali asezaTi liniar pe un contur (circuit nchis) raport cu lungimea priza priza priza priza electrozilor l vertical orizontal u 2 vertical u1 orizontal u1 u2 2 0,85 0,80 3 0,80 0,80 0,75 0,50 4 0,75 0,77 0,65 0,45 5 0,70 0,75 0,62 0,42 6 a= l 0,65 0,60 0,60 0,40 1 10 0,60 0,60 0,55 0,33 20 0,50 0,20 0,50 0,25 40 0,40 0,20 60 0,38 0,20 100 0,35 0,19 2 0,90 0,90 3 0,85 0,90 0,80 0,60 4 0,82 0,88 0,75 0,55 5 0,80 0,85 0,72 0,52 6 0,78 0,80 0,70 0,50 2 10 a=2 l 0,75 0,75 0,66 0,44 20 0,70 0,56 0,61 0,30 40 0,40 0,55 0,29 60 0,52 0,27 100 0,50 0,24

405

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

406

2 3 4 5 6 10 20 40 60 100

a=3 l

0,95 0,90 0,88 0,85 0,82 0,80 0,75 -

0,95 0,90 0,85 0,82 0,80 0,75 0,68 -

0,90 0,85 0,82 0,80 0,75 0,70 0,65 0,62 0,60

0,75 0,70 0,68 0,65 0,56 0,45 0,39 0,36 0,33

D. Prize de pmnt complexe D1. Prize de pmnt formate din electrozi verticali echidistanTi si electrozi orizontali de legtur. RezistenTa de dispersie a prizei complexe se determin cu relaTia: Rv Ro R , Rv Ro
p

unde Rv este rezistenTa de dispersie a prizei multiple format numai din electrozi verticali si Ro rezistenTa de dispersie a prizei multiple format numai din electrozi orizontali. Aceast priz mai poate fi considerat ca o priz singular orizontal avnd lungimea total a electrozilor orizontali. D2. Prize de pmnt complexe formate din: prize de pmnt naturale, cu rezistenTa de dispersie echivalent a acestora prize de pmnt artificiale, cu rezistenTa de dispersie echivalent alte prize de pmnt din vecintate cu rezistenTa de dispesie echivalent legtur dintre acestea RezistenTa de dispersie a prizei complexe este: 1 Rp . 1 1 1 R pn R pa ; Rv si Ro rezistenTa electric de R pn ;

R pa

Rv

Ro

Fiecare dintre rezistenTele de dispersie echivalente R pn , paralel a prizelor din care se compun.

R pa , si Rv

sunt rezultatul legrii n

406

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

407

Anexa 6.1 6.1 1 Evaluarea numrului anual de evenimente periculoase N

GeneralitTi Numrul mediu anual de evenimente periculoase N datorit trsnetelor care influenTeaz un obiect de protejat depinde de activitatea orajelor din regiunea n care obiectul este amplasat si de caracteristicile fizice ale obiectului. n general, pentru calculul numrului N, se accept multiplicarea densitTii trsnetelor la sol Ng cu o suprafaT echivalent de expunere a obiectului, Tinnd seama si de factorii de corecTie care depind de caracteristicile fizice ale obiectului. Densitatea trsnetelor la sol Ng este numrul trsnetelor care cad pe km2 pe an. Aceast valoare este disponibil n multe zone din lume de la reTelele de localizare a trsnetelor. Dac nu este disponibil o hart a Ng, pentru zonele temperate se poate estima astfel: Ng # 0,1 Td , (A6.1.1) unde Td este numrul zilelor cu oraje pe an (care pot fi obTinute din hrTile keraunice a se vedea Anexa 6.11). Evenimente care pot fi considerate periculoase pentru o structur de protejat sunt cderea trsnetului pe structur, cderea trsnetului lng structur, cderea trsnetului pe un serviciu racordat la o structur, cderea trsnetului lng un serviciu racordat la o structur, cderea trsnetului pe o structur la care este racordat un serviciu. Evenimente care pot fi considerate ca periculoase pentru un serviciu de protejat sunt cderea trsnetului pe un serviciu, cderea trsnetului lng un serviciu, cderea trsnetului pe structura la care este racordat un serviciu. Evaluarea numrului mediu anual de evenimente periculoase datorit cderii trsnetului pe o structur ND si pe o structur racordat la extremitatea a a unei linii NDa Determinarea ariei suprafeTei echivalente de expunere Ad Pentru structurile izolate pe un teren plat, suprafaTa echivalent de expunere Ad este aria definit de intersecTia dintre suprafaTa solului si o linie dreapt de pant 1/3 care trece prin prTile cele mai nalte ale structurii (atingndu-le n acele puncte) si care se roteste n jurul acestora. O determinare a valorii lui Ad poate fi realizat grafic sau matematic. Structur dreptunghiular Pentru o structur dreptunghiular izolat de lungime L, lTime W, si de nlTime H pe un sol plat, aria suprafaTei echivalente de expunere este egal cu Ad = L W + 6 H (L + W) + 9 S (H)2 (A6.1.2) cu L, W si H exprimate n metri (a se vedea figura A6.1.1).

407

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

408

6.1 - 2

1: 3 H

3H

Fig. A.6.1.1 SuprafaTa echivalent de expunere Ad pentru o structur izolat

Structur cu form complex Dac structura are o form complex cum ar fi proeminenTele nalte ale unui acoperis (a se vedea figura A6.1.2), trebuie aplicat o metod grafic pentru evaluarea ariei Ad (a se vedea figura A6.1.3), deoarece diferenTele ntre valoarea maxim (Admax) si valoarea minim (Admin) a ariei pot s fie importante (a se vedea tabelul A6.1.1) O valoare aproximativ acceptabil a ariei suprafeTei echivalente de expunere este maximul dintre Admin si suprafaTa echivalent de expunere atribuit proeminenTei nalte a acoperisului Ad n care aria Ad poate fi calculat cu formula:
408

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

409

unde Hp este nlTimea proeminenTei.

Ad = 9S (Hp)2 ,

(A6.1.3)

Diferite valori ale suprafeTei echivalente de expunere dup metodele de evaluare prezentate mai sus sunt indicate n tabelul A6.1.1.

409

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

410

6.1 - 3 Tabelul A6.1.1 Valori ale suprafeTei echivalente de expunere n funcTie de metoda de evaluare ProeminenT Metod grafic Dimensiunile structurii m (L, W, H) m2 A se vedea figura A6.2 Ad = 47 700 Structur (dimensiuni maxime) 70 30 40 Admax =71 316 Structur (dimensiuni minime) 70 30 25 Admin = 34 770 A se vedea figura A6.1.3 L = 70 Hp 40 Ad = 45 240 A se vedea figura A6.1.3

8 W = 30 8

Hp = Hmax = 40 Hmin = 25

Fig. A6.1.2 Structur cu form complex

410

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

411

6.1 - 3

3Hmin

3Hp = 3Hmax

Admin

Structur dreptunghiular cu H = Hmin Formula (A6.3) ProeminenT cu H = Hp = Hmax Formula (A6.4)

Ad

SuprafaT echivalent de expunere determinat utiliznd Ad metoda grafic. Fig. A6.1.3 Metod de determinare a suprafeTei echivalente de expunere pentru structura din figura A.6.1.2 x Structur care face parte dintr-o cldire Cnd structura S considerat constituie numai o parte a unei cldiri B, dimensiunile structurii S pot fi utilizate pentru a evalua Ad dac urmtoarele condiTii sunt ndeplinite (a se vedea figura A6.1.4): structura S este o parte dezvoltat pe vertical separat de cldirea B; cldirea B nu prezint risc de explozie; propagarea focului ntre structura S si alte prTi ale cldirii B este evitat cu ajutorul pereTilor cu rezistenT la foc de 120 min (REI 120) sau prin alte msuri de protecTie echivalente; propagarea supratensiunilor de-a lungul liniilor comune, dac acestea exist, este evitat prin instalarea de
411

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

412

SPD n punctul de ptrundere n structur a acestor linii sau cu ajutorul altei msuri de protecTie echivalente. Cnd aceste condiTii nu sunt ndeplinite, trebuie utilizate dimensiunile ntregii cldiri B.

412

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

413

6.1 - 4

SB 1 B 2 1, 2, 3, 5, 6, 7

S B 3 B

4, 8 4 B cldire sau parte a acesteia pentru care este necesar protecTie (este care necesar Parte a cl dirii pentru protecTia nu evaluarea A ) d este necesar este necesar evaluarea S structur(nu considerat pentru evaluarea lui A ) d riscului (dimensiunile lui S sunt utilizate pentru evaluarea A Separare cu REI t 120 d) Separare cu REI < 120 A c.c. Aparatur Sistem interior

B Legend: 5 c.c. A

B 6

SPD B B 8 7 c.c. c.c. A A Fig. A6.1.4 Structur de luat n considerare pentru evaluarea suprafeTei echivalente de expunere Ad Amplasare relativ a unei structuri Amplasarea relativ a unei structuri, Tine seama de prezenTa obiectelor nvecinate sau de gradul de expunere al amplasamentului structurii, printr-un factor de amplasare Cd (a se vedea tabelul A6.1.2).

413

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

414

6.1 - 5 Tabelul A6.1.2 Factor de amplasare Cd

Amplasare relativ Cd 0,25 0,5 1 2

Obiect nconjurat de obiecte mai nalte sau de copaci Obiect nconjurat de obiecte sau de copaci de aceeai nlime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect n vecintate Obiect izolat pe vrful unei coline sau ntr-un vrf de munte

Numrul de evenimente periculoase ND pentru o structur (extremitatea b a unui serviciu) ND poate fi evaluat ca fiind produsul: ND = Ng Ad/b Cd/b 106 , (A6.1.4) unde Ng este densitatea de trsnete la sol (numr de trsnete/km2an); Ad/b aria suprafaTe echivalente de expunere a structurii izolate (m2) (a se vedea figura A 6.1.1); Cd/b

factorul de amplasare al structurii (a se vedea tabelul A6.1.2).

Numrul de evenimente periculoase NDa pentru o structur adiacent (extremitatea a a unui serviciu) Numrul mediu anual de evenimente periculoase NDa datorit cderii trsnetelor pe o structur la extremitatea a a unei linii (a se vedea 6.2.1.3 si figura 6.5) poate fi evaluat ca fiind produsul: NDa = Ng Ad/a Cd/a Ct 106, (A6.1.5) unde Ng este densitatea de trsnete la sol (numr de trsnete /km2an); Ad/a aria suprafaTei echivalente de expunere a structurii adiacente izolate (m2) (a se vedea figura A6.1.1); Cd/a este factorul de amplasare al structurii adiacente (a se vedea tabelul A6.1.2); Ct este factorul de corecTie datorit prezenTei unui transformator T/JT pe serviciul la care este racordat structura, amplasat ntre punctul de impact al trsnetului si structur (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplic secTiilor liniei din amonte de transformator n raport cu structura Evaluarea numrului mediu anual de evenimente periculoase datorit cderii trsnetului lng structur NM NM poate fi evaluat ca fiind produsul: NM = Ng (Am Ad/b Cd/b) 106 , (A6.1.6) unde Ng este densitatea de trsnete la sol (numr de trsnete/km2an);
414

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

415

Am suprafaTa echivalent de expunere pentru cderea trsnetului lng structur (m2). SuprafaTa echivalent de expunere Am se extinde pn la o linie amplasat la o distanT de 250 m de perimetrul structurii (a se vedea figura A6.1.5).

415

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

416

6.1 6 Dac NM < 0, NM = 0 trebuie utilizat pentru evaluare. Evaluarea numrului mediu anual de evenimente periculoase datorit cderii trsnetului pe un serviciu NL Pentru un serviciu cu o singur secTie, NL poate fi evaluat prin: NL = Ng Al Cd Ct 106 , (A6.1.7) unde Ng este densitatea de trsnete la sol (numr de trsnete /km2an); Al suprafaTa echivalent de expunere la cderea trsnetului pe un serviciu (m2) (a se vedea tabelul A6.1.3 si figura A6.1.5); Cd factorul de amplasare al serviciului (a se vedea tabelul A6.1.2); Ct factorul de corecTie datorit prezenTei unui transformator T/JT amplasat ntre punctul de impact al trsnetului si structur (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplic secTiilor de linii din amonte de transformator n raport cu structura. Tabelul A6.1.3 SuprafeTe echivalente de expunere Al si Ai n funcTie de caracteristicile serviciului
Al Ai Aerian (Lc 3(Ha+ Hb)) 6 Hc 1 000 Lc ngropat (Lc 3(Ha+ Hb)) U 25 LcU

unde: Al este suprafaTa echivalent de expunere la cderea trsnetului pe un serviciu (m2); Ai suprafaTa echivalent de expunere la cderea trsnetului lng un serviciu (m2); Hc nlTimea deasupra solului a conductoarelor serviciului (m); Lc lungimea secTiei serviciului de la structur pn la primul nod (m). Poate fi estimat o valoare maxim Lc = 1 000 m; Ha nlTimea structurii conectate la extremitatea a a serviciului (m); Hb nlTimea structurii conectate la extremitatea b a serviciului (m); U rezistivitatea solului cnd serviciul este ngropat (:m). Poate fi estimat o valoare maxim U = 500 :m. Pentru obiectivele acestui calcul: cnd valoarea lui Lc este necunoscut, se estimeaz c Lc = 1 000 m; cnd valoarea rezistivitTii solului este necunoscut, se estimeaz c U = 500 :m; pentru cablurile subterane care sunt pozate n ntregime n zona de influenT a unei instalaTii de legare la pmnt de tipul reTea strns buclat, suprafaTa echivalent de expunere poate fi considerat ca fiind Ai = Al = 0; structura de protejat trebuie considerat ca fiind una conectat la extremitatea b a serviciului.

416

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

417

6.1 - 7 Tabelul A6.1.4 Factor pentru transformator Ct

Transformator Serviciu cu transformator cu dou nfurri Numai serviciu Ct 0,2 1

Evaluare a numrului mediu anual de evenimente periculoase datorit cderii trsnetului lng un serviciu NI Pentru un serviciu cu o singur secTie (aerian, subteran, ecranat, neecranat etc.), valoarea NI poate fi evaluat din relaTia NI = Ng Ai Ce Ct 106, (A6.1.8) unde Ng este densitatea de trsnete la sol (numr de trsnete/km2an); Ai suprafaTa echivalent de expunere la cderea trsnetului lng un serviciu (m2) (a se vedea tabelul A6.1.3 si figura A6.1.5); Ce factorul de mediu (a se vedea tabelul A6.1.5); Ct factorul de corecTie datorit prezenTei unui transformator T/JT amplasat ntre punctul de impact al trsnetului si structur (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplic secTiilor de linii din amonte de transformator n raport cu structura. Tabelul A6.1.5 Factor de mediu Ce
Mediu Urban cu cldiri nalte1) Urban2) Suburban3) Rural 1) nlimea cldirilor mai mare de 20 m. 2) nlimea cldirilor se ncadreaz ntre 10 m i 20 m. 3) nlimea cldirilor mai mic de 10 m. Ce 0 0,1 0,5 1

SuprafaTa echivalent de expunere Ai a serviciului este definit de lungimea sa Lc si de distanTa lateral Di (a se vedea figura A6.1.5) la care cderea unui trsnet lng serviciu poate cauza supratensiuni induse de cel puTin 1,5 kV.

417

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

418

6.1 - 8

Am 250 m

Ai 3H 2Di 3H a Aa Ha Extremitate a a liniei La Wa

Ad

Lc Extremitate b a liniei W

Al

Lc Fig. A6.1.5 SuprafeTe echivalente de expunere (Ad, Am, Ai, Al)

418

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

419

Anexa 6.2 6.2 1 Evaluarea probabilit Tii de avariere PX a unei structuri Probabilit Tile date n aceast anex sunt valabile dac m surile de protecTie sunt conforme cu recoman dri le din: SR EN 62305-3 pentru msuri de protecTie pentru reducerea vtmrii fiinTelor vii si pentru msuri de protecTie de reducere a avariilor fizice; SR EN 62305-4 pentru msuri de protecTie pentru reducerea defectrii sistemelor interioare. Pot fi alese alte valori dac acestea sunt justificate. Valori ale probabilitTilor PX mai mici dect 1 pot fi alese numai dac msura sau caracteristica este valabil pentru ntreaga structur sau zon a structurii (ZS) de protejat si pentru tot echipamentul aferent. Probabilitatea PA ca un trsnet care cade pe o structur s produc vtmri ale fiinTelor vii Valorile probabilitTii PA ca tensiunile de atingere si de pas produse de cderea trsnetului pe structur s produc socuri electrice asupra fiinTelor vii, n funcTie de msurile de protecTie tipice, sunt indicate n tabelul A6.2.1. Tabelul A6.2.1 Valori ale probabilitTii PA ca un trsnet care cade pe o structur s produc socuri electrice pentru fiinTele vii datorit tensiunilor de atingere si de pas periculoase
Msur de protecie Fr msuri de protecie Izolaie electric a conductoarelor de coborre expuse (de exemplu cel puin 3 mm de polietilen reticulat) Echipotenializare efectiv a solului Panouri de avertizare PA 1 102 102 101

Dac au fost luate mai multe msuri de protecTie, valoarea PA este produsul valorilor PA corespunztoare fiecrei msuri n parte. Dac se utilizeaz elemente de armtur din oTel ale structurii sau elemente ale structurii de rezistenT drept conductoare de coborre, sau dac sunt prezente restricTii fizice, valoarea probabilitTii PA este neglijabil. Probabilitatea PB ca un trsnet care cade pe o structur s produc avarii fizice Valorile probabilitTii PB ca un trsnet care cade pe o structur s produc avarii fizice, sunt indicate n tabelul A6.2.2, n funcTie de nivelul de protecTie mpotriva trsnetului (NPT).

419

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

420

6.2 - 2 Tabelul A6.2.2 Valori ale PB n funcTie de msurile de protecTie pentru reducerea avariilor fizice Caracteristici ale structurii Clasa SPT PB Structur neprotejat de SPT _ 1 Structur protejat de SPT IV 0,2 III 0,1 II 0,05 I 0,02 Structur cu dispozitiv de captare conform SPT I si cu structur de 0,01 rezistenT Struct ur cu un acoperis dince metal sau un drept dispozitiv de captare, cu 0,001 metalic , cont inu electric, acTioneaz conductoare de coborre posibilitatea includerii unor componente naturale, asigurnd o protecTie naturale complet a oricrei instalaTii dispuse pe acoperis mpotriva cderii directe a trsnetului si cu o structur de rezistenT metalic , continu elec tric, ce acT ioneaz drept conductoare Pot fi luate n considerare si alte valori PB dect cele indicate n tabelul A6.2.2 dac acestea sunt de coborre naturale corect evaluate folosind criteriile de calcul si de dimensionare definite n SR EN 62305-1. Probabilitatea PC ca un trsnet care cade pe o structur s produc defectarea sistemelor interioare Probabilitatea PC ca un trsnet care cade pe o structur s antreneze o defectare a sistemelor interioare depinde de protecTia cu SPD coordonate adoptat: PC = PSPD. (A6.2.1) Valorile PSPD depind de nivelul de protecTie mpotriva trsnetului (NPT) pentru care SPD sunt proiectate, asa cum se indic n tabelul A6.2.3. Tabelul A6.2.3 Valoarea probabilitTii PSPD n funcTie de NPT pentru care SPD au fost proiectate NPT PSPD Fr protecTie cu SPD coordonate 1 III-IV 0,03 II 0,02 I 0,01 SPD cu caracteristici de protecTie superioare (capacitate 0,005 0,001 de Tinere la curent electric mai mare, nivel de protecTie mai cobort etc.) Numai o protecTie cu SPD coordonate este potrivit ca msur de protecTie pentru a reduce PC. O protecTie celor corespunztoare unui NPT I pentru aceeasi cu SPD coordonate realizeaz o reducere efectiv a lui PC numai n structuri protejate cu un SPT sau n instalaTie. structuri cu o structur de rezistenT metalic, continu electric, ce acTioneaz ca un SPT natural, la care prescripTiile de legare la pmnt si de echipotenTializare sunt conforme cu recomandrile din SR EN 62305-3.

420

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

421

6.2 - 3 Sistemele interioare ecranate racordate la liniile exterioare care constau din cabluri de protecTie sau sisteme cu conductoare n canale de cabluri, conducte metalice sau tuburi metalice de protecTie mpotriva trsnetului pot s nu necesite utilizarea unei protecTii cu SPD coordonate. Valori mai pentru PSPD sunt posibile dac SPD au caracteristici de protecTie superioare (capacitate de Tinere la curent electric mai mare, nivel de protecTie mai cobort etc.) celor corespunztoare unui NPT I pentru aceeasi instalaTie. Probabilitatea PM ca un trsnet care cade lng o structur s produc defectri ale sistemelor interioare Probabilitatea PM ca un trsnet care cade lng o structur s produc defectri ale sistemelor interioare depinde de msurile de protecTie mpotriva trsnetului adoptate Tinnd seama de factorul KMS. Dac nu este asigurat o protecTie cu SPD coordonate n conformitate cu recomandrile din SR EN62305-4, valoarea PM este egal cu valoarea PMS. Valorile PMS n funcTie de KMS sunt indicate n tabelul A6.2.4, unde KMS este un factor care Tine seama de performanTele msurilor de protecTie adoptate. Dac este asigurat o protecTie cu SPD coordonate n conformitate cu prescripTiile din CEI 62305-4, valoarea PM este cea mai mic dintre valorile lui PSPD si PMS.

Tabelul A6.2.4 Valoare a probabilitTii PMS n funcTie de factorul KMS KMS PMS t 0,4 1 0,15 0,9 0,07 0,035 0,021 0,016 0,015 0,014 d 0,013 0,5 0,1 0,01 0,005 0,003 0,001 0,000 1

Pentru sistemele interioare ale cror echipamente nu sunt conforme cu standardele de produs aplicabile pentru asigurarea imunitTii electromagnetice (rezistibilitate sau nivel de tensiune de Tinere), trebuie asumat c PMS = 1. Valorile factorului KMS sunt obTinute din produsul: KMS = KS1 KS2 KS3 KS4, (A6.2.2)

421

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

422

6.2 - 4 unde: KS1 este un factor ce ia n considerare eficienTa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT 0/1; K S2 factor ce ia n considerare eficienTa ecranelor din interiorul structurii la frontiera ZPT X/Y (X>0, Y>1); K S3 factor ce ia n considerare caracteristicile cablajelor interioare (a se vedea tabelul A6.2.5); K S4 factor ce ia n considerare tensiunea de Tinere la impuls a sistemului de protejat . n interiorul unei ZPT, la o distanT de securitate de frontiera ecranului cel puTin egal cu latura ochiului reTelei w, factorii KS1 si KS2 pentru SPT sau pentru ecrane tridimensionale tip reTea pot fi evaluaTi din relaTia KS1 = KS2 = 0,12 w, (A6.2.3) unde w(m) este latura ochiului reTelei unui ecran tridimensional tip gril sau a unei reTele de conductoare de coborre ale SPT, spaTiul de separare ntre coloanele metalice ale structurii sau spaTiul ntre cadrele de armturi ale betonului care acTioneaz ca un SPT natural. Pentru ecranele metalice continui cu grosimea de la 0,1 mm pn la 0,5 mm, KS1 = KS2 = 104 pn la 105. Dac se prevede o reTea de echipotenTializare cu ochiuri conform recomandrilor din SR EN 62305-4, valorile KS1 si KS2 pot fi reduse la jumtate. Dac o bucl de inducTie este asezat n apropierea conductoarelor care formeaz ecranul de la frontiera unei ZPT la o distanT mai mic dect distanTa de securitate, valorile lui KS1 si KS2 vor fi mai mari. De exemplu, valorile lui KS1 si KS2 trebuie s fie dublate atunci cnd distanTa pn la ecran este n domeniul de la 0,1 w pn la 0,2 w. Pentru o cascad de ZPT , valoarea rezultant KS2 este produsul valorilor corespondente KS2 pentru fiecare ZPT. Valoarea maxim a lui KS1 este limitat la 1. Tabelul A6.2.5 Valoarea factorului KS3 n funcTie de cablajul interior Tipul cablajului interior KS 3 Cablu neecranat fr precauTii luate pentru traseul de pozare n vederea 1 1) Cablu neecranat cu precauTii luate pentru traseul de pozare n vederea evit rii 0,2 evitrii buclelor buclelor de Cablu neecranat 2)cu precauTii luate pentru traseul de pozare n vederea evitrii 0,02 mari dimensiuni 3) cu rezistenTa electric a ecranului 4) 5<RS d20 : / km 0,001 buclelor Cablu ecranat 0,000 2 Cablu ecranat cu rezistenTa electric a ecranului 4) 1 < RS d 5 : / km 0,000 1 Cablu ecranat cu rezistenTa electric a ecranului 4) RS d1 : / km 1) Conductoarele buclei cu trasee diferite n cldiri mari (suprafaTa buclei de ordinul 50 m2). 2) Conductoarele buclei pozate n acelasi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite n cldiri mici (suprafaTa buclei de ordinul 10 m2). 3) Conductoarele buclei pozate n acelasi cablu (suprafaTa buclei de ordinul 0,5 m2). 4) Cablu cu ecran de rezistenT electric RS (:/km) legat la o bar de echipotenTializare la ambele Ti si echipamentul conectat la aceeasi bar de echipotenTializare. Anexa 6.2 - extremit 5 Pentru cablaje pozate n conducte de protecTie din metal, continui legate la bare de echipotenTializare la ambele extremitTi, valorile lui KS3 trebuie multiplicate cu 0,1. Factorul KS4 este evaluat din relaTia:
422

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

423

KS4 = 1,5/Uw, (A6.2.4) unde Uw este tensiunea nominal de Tinere la impuls a sistemului de protejat, n kV. Dac ntr-un sistem interior exist echipamente cu nivele diferite de tensiune de Tinere la impuls, trebuie ales factorul KS4 care corespunde celui mai mic nivel de Tinere la impuls.

423

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

424

Probabilitatea PU ca un trsnet care cade pe un serviciu s produc vtmarea fiinTelor vii Valorile probabilitTii PU ca un trsnet care cade pe un serviciu racordat la o structur s produc vtmarea fiinTelor vii datorit tensiunii de atingere generate depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de Tinere la impuls a sistemelor interioare racordate la serviciu, de msurile de protecTie tipice (restricTii fizice, panouri de avertizare etc. (a se vedea tabelul A6.2.1) si de prevederea de SPD la racordarea serviciului. Dac nu sunt prevzute SPD pentru o echipotenTializare n conformitate cu recomandrile din SR EN 62305-3, valoarea lui PU este egal cu valoarea lui PLD, unde PLD este probabilitatea defectrii sistemelor interioare datorit unei cderi a trsnetului pe serviciul racordat. Valorile lui PLD sunt indicate n tabelul A6.2.6. Dac sunt prevzute SPD pentru echipotenTializare n conformitate cu recomandrile din SR EN 62305-3, valoarea lui PU este cea mai mic valoare dintre valorile lui PSPD (tabelul A6.2.3) si valorile PLD. (tabelul A6.2.6). ProtecTia cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4 nu este necesar pentru a reduce PU n acest caz. SPD conform SR EN 62305-3 sunt suficiente. Tabelul A6.2.6 Valori ale probabilitTii PLD n funcTie de rezistenTa electric RS a ecranului cablului si de tensiunea de Tinere la impuls Uw a echipamentului
Uw 5 < RS d 20 1 < RS d 5 kV :/km :/km 0,8 1,5 1 2,5 0,95 0,6 4 0,9 0,3 0,1 6 0,8 RS (:/km): rezistena electric lineic a ecranului cablului. RS d 1 :/km 0,4 0,2 0,04 0,02

424

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

425

6.2 - 6 Pentru un serviciu neecranat, se consider PLD = 1. Dac sunt prevzute msuri de protecTie, cum ar fi restricTii fizice, panouri de atenTionare etc., probabilitatea PU trebuie s fie redus n continuare prin multiplicarea sa cu valorile probabilitTii PA indicate n tabelul A6.2.1. Probabilitatea PV ca un trsnet care cade pe un serviciu s produc avarii fizice Valorile probabilitTii PV ca un trsnet care cade pe un serviciu care ptrunde ntr-o structur s produc avarii fizice depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de Tinere la impuls a sistemelor interioare racordate la serviciu si de SPD prevzute. Dac pentru legturile de echipotenTializare nu sunt prevzute SPD conform recomandrilor din SR EN 62305-3, valoarea PV este egal cu valoarea lui PLD, unde PLD este probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorit unei cderi a trsnetului pe un serviciu racordat. Valorile lui PLD sunt indicate n tabelul A6.2.6. Dac sunt prevzute SPD pentru legturile de echipotenTializare conform recomandrilor din SR EN 62305-3, valoarea lui PV este cea mai mic dintre valorile PSPD (a se vedea tabelul A6.2.3) si valorile PLD. ProtecTia cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4 nu este necesar pentru a reduce PV n acest caz. SPD conform recomandrilor din SR EN 62305-3 sunt suficiente. Probabilitatea PW ca un trsnet care cade pe un serviciu s produc defectarea sistemelor interioare Valorile probabilitTii PW ca un trsnet care cade pe un serviciu racordat la o structur s cauzeze o defectare a sistemelor interioare depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de Tinere la impuls a sistemelor interioare racordate la serviciu si de SPD instalate. Dac nu este asigurat protecTia cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4, valoarea PW este egal cu valoarea PLD, unde PLD este probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorit unei cderi a trsnetului pe serviciul racordat. Valorile PLD sunt indicate n tabelul A6.2.6. Dac este asigurat protecTia cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4, valoarea PW este cea mai mic dintre valorile PSPD (a se vedea tabelul A6.2.3) si valorile PLD. Probabilitatea PZ ca un trsnet care cade lng un serviciu racordat s produc defectarea sistemelor interioare Valorile probabilitTii PZ ca un trsnet care cade lng un serviciu racordat la structur s produc o defectare a sistemelor interioare depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de Tinere la impuls a sistemului racordat la serviciu si de msurile de protecTie prevzute. Anexa 6.2 - 7 Dac nu este asigurat protecTie cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4, valoarea PZ este egal cu valoarea lui PLI, unde PLI este probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorit unui trsnet care cade pe serviciul racordat. Valorile PLI sunt indicate n tabelul A6.2.7. Dac este asigurat protecTie cu SPD coordonate conform recomandrilor din SR EN 62305-4, valoarea PZ este cea mai mic dintre valorile PSPD (tabelul A6.2.3) si valorile PLI.

425

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

426

Tabelul A6.2.7 Valorile probabilitTii PLI n funcTie de rezistenTa RS a ecranului cablului si de tensiunea de Tinere la impuls Uw a echipamentului Ecran legat la bara de echipotenTializare si Uw Fr ecran echipamentul conectat la aceeasi bar de echipotenTializare kV 5 < RS d 20 1 < RS d 5 RS d 1 :/km :/km :/km 1,5 1 0,5 0,15 0,04 0,02 2,5 0,4 0,2 0,06 0,02 0,008 4 0,2 0,1 0,03 0,008 0,004 6 0,1 0,05 0,02 0,004 0,002 Rs: rezistenTa electric lineic a ecranului cablului (:/km). Ecran nelegat la bara de echipotenTializare la care este conectat echipamentul

426

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

427

Anexa 6.3 6.3 1 Evaluarea volumului pierderilor LX ntr-o structur Volumul total al pierderilor LX trebuie evaluat si stabilit de proiectantul sistemului de protecTie mpotriva trsnetului (sau de proprietarul structurii). Valorile medii tipice indicate n aceast anex sunt valori propuse de CEI. Se recomand ca relaTiile prezentate n aceast anex s fie utilizate ca o surs primar pentru valorile LX. Volumul mediu relativ al pierderilor pe an Pierderile LX se refer la volumul mediu relativ al unui anumit tip de avarie care poate fi produs de o cdere de trsnet, lund n considerare att extinderea sa ct si efectele sale. Valoarea sa depinde de: numrul de persoane si de timpul ct acestea rmn n amplasamentul periculos; tipul si importanTa serviciului public; valoarea bunurilor afectate de avarie. Pierderile LX variaz cu tipul pierderii (L1, L2, L3 si L4) considerate si, pentru fiecare tip de pierdere, cu tipul de avarii (D1, D2 si D3) care produc pierderea. Sunt utilizate simbolurile urmtoare: Lt pierderea datorit vtmrii prin tensiunile de atingere si de pas; Lf pierderea datorit avariei fizice; Lo pierderea datorit defectrii sistemelor interioare. Pierdere de vieTi omenesti Valorile Lt, Lf si Lo pot fi exprimate sub forma numrului relativ de victime utiliznd relaTia aproximativ urmtoare: LX = (np / nt) u (tp / 8760), (A6.3.1) unde np numrul persoanelor care ar putea fi puse n pericol (victime); nt numrul total estimat de persoane (din structur); tp timpul n ore pe an n care persoanele sunt prezente n amplasamentul periculos, n afara structurii (numai pentru Lt ) sau n interiorul structurii (pentru Lt , Lf si Lo). Valorile medii tipice ale Lt, Lf si Lo indicate n tabelul A6.3.1 pot fi utilizate atunci cnd determinarea valorilor np, nt si tp este incert si dificil.

427

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

428

6.3 2 Tabelul A6.3.1 Valori medii tipice pentru Lt , Lf si Lo Tip de structur Lt Toate tipurile (persoane n interiorul cldirii) 104 Toate tipurile (persoane n exteriorul cldirii) 102 Tip de structur Spitale, hoteluri, cldiri rezidenTiale Cldiri industriale, comerciale, scoli Cldiri publice, biserici, muzee Altele Tip de structur Structur cu risc de explozie Spitale Lf 101 5 u 102 2 u 102 102 Lo 101 103

Pierderea de vieTi omenesti este pus n relaTie cu caracteristicile structurii luate n consideraTie prin factori de majorare (hz) si factori de reducere (rf, rp, ra, ru) conform relaTiilor: L A = ra L t ; (A6.3.2) (A6.3.3) (A6.3.4) (A6.3.5) L U = ru L t ; LB = LV = rp u hz u rf u Lf ; LC = LM = L W = L Z = unde: Lo , ra este un factor de reducere a pierderilor de vieTi omenesti n funcTie de tipul solului (a se vedea tabelul A6.3.2); ru factor de reducere a pierderilor de vieTi omenesti n funcTie de tipul planseului (a se vedea tabelul A6.3.2); rp este un factor de reducere a pierderilor datorit avariilor fizice n funcTie de msurile luate de reducere a consecinTelor unui incendiu (a se vedea tabelul A6.3.3); rf este un factor de reducere a pierderilor datorit avariilor fizice n funcTie de riscul de incendiu al structurii (a se vedea tabelul A6.3.4); hz este un factor de majorare a pierderilor datorit avariei fizice n prezenTa unui pericol specific (a se vedea tabelul A6.3.5). Tabelul A6.3.2 Valorile factorilor de reducere a pierderilor ra si ru n funcTie de tipul suprafeTei solului sau a planseului
Tip de suprafa Agricol, beton Marmur, ceramic Pietri, mochet, covor Asfalt, linoleum, lemn Rezistena de contact k:1) d1 1 10 10 100 ra i ru 102 103 104 105

t100 2 1) Valori msurate ntre un electrod de 400 cm comprimat cu o for de 500 N i un punct la infinit.

428

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

429

6.3 3 Tabelul A6.3.3 Valori ale factorului de reducere a pierderilor rp n funcTie de msurile luate de reducere a consecinTelor unui incendiu
Msuri Fr msuri Una dintre urmtoarele msuri: extinctoare; instalaii de extinctoare fixe cu acionare manual; instalaii de alarm cu acionare manual; hidrani; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate Una dintre urmtoarele msuri: instalaii de extinctoare fixe cu acionare automat; instalaii de 0,2 alarm cu acionare automat1) 1) Numai dac sunt protejate mpotriva supratensiunilor i mpotriva altor avarii i dac timpul de intervenie al pompierilor este sub 10 min. rp 1 0,5

Dac sunt luate mai multe msuri, valoarea rp trebuie s fie cea mai mic dintre valorile individuale asociate. n structuri cu risc de explozie, rp = 1 pentru toate cazurile. Tabelul A6.3.4 Valori ale factorului de reducere a pierderilor rf n funcTie de riscul de incendiu al structurii
rf Risc de incendiu Explozie Ridicat Mediu Sczut Nici unul 1 101 102 103 0

n cazurile unei structuri cu risc de explozie si al unei structuri care conTine amestecuri explozibile pot fi necesare evaluri mai detaliate ale mrimii rf. Structuri cu risc ridicat de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile realizate din materiale combustibile, structuri cu acoperis realizat din materiale combustibile sau structuri cu o sarcin termic mai mare dect 800 MJ/m2. Structuri cu risc mediu de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile cu o sarcin termic cuprins ntre 800 MJ/m2 si 400 MJ/m2. Structuri cu risc sczut de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile cu o sarcin termic mai mic dect 400 MJ/m2, sau structuri care conTin materiale combustibile numai ocazional. Sarcin termic specific este raportul dintre cantitatea total de energie a materialului combustibil al structurii si suprafaTa total (desfsurat) a structurii. Tabelul A6.3.5 Valori ale factorului hz de majorare a volumului relativ al pierderilor n prezenTa unui pericol special
Tip de pericol special Nici un pericol special Nivel sczut de panic (de exemplu o structur limitat la dou etaje i numrul de persoane sub 100) Nivel mediu de panic (de exemplu o structur proiectat pentru evenimente sportive sau culturale cu un numr de participani ntre 100 i 1 000 persoane) Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate, spitale) Nivel ridicat de panic (de exemplu o structur proiectat pentru evenimente sportive sau culturale cu un numr de participani mai mare de 1000 persoane) Pericol pentru mprejurimi sau mediul nconjurtor Contaminare a mprejurimilor sau a mediului nconjurtor hz 1 2 5 5 10 20 50

429

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

430

6.3 4 Pierderi inacceptabile de servicii publice Valorile Lf si Lo pot fi exprimate sub forma volumului relativ al pierderilor potenTiale plecnd de la relaTia aproximativ urmtoare: Lx = np / nt u t / 8760 (A6.3.6) unde np este numrul mediu de persoane potenTial n pericol (utilizatori care nu sunt deserviTi); nt numrul total de persoane (utilizatori deserviTi); t durata anual de pierdere a serviciului (n ore). Valori medii tipice Lf si Lo sunt indicate n tabelul A6.3.6, pot fi utilizate dac determinarea lui np, nt si t este incert sau dificil. Tabelul A6.3.6 Valori medii tipice Lf si Lo Tip de serviciu Lf Lo Gaz, ap 101 102 TV, linii de telecomunicaTii, 2 10 103 alimentare cu energie electric Pierderile serviciului public sunt puse n relaTie cu caracteristicile structurii si cu factorul de reducere a pierderilor (rp) conform relaTiilor : L B = L V = rp u rf u L f ; (A6.3.7) (A6.3.8) LC = LM = LW = LZ = Lo . Valori pentru factorii rp si rf sunt indicate n tabelele A6.3.3 si respectiv A.6.3.4 Pierderea unui element de nenlocuit din patrimoniul cultural Valoarea lui Lf poate fi exprimat prin volumul relativ al pierderilor potenTiale plecnd de la relaTia aproximativ urmtoare: Lf = c / ct , (A6.3.9) unde c este valoare medie a pierderilor posibile ale structurii (adic valoarea care poate fi asigurat a pierderii posibile de bunuri) n moned curent; ct valoarea total a structurii (adic valoarea total asigurat a tuturor bunurilor prezente n structur) n moned curent Cnd determinarea valorilor c si ct este incert sau dificil, se poate lua ca valoare medie: Lf = 10 1 . Pierderea unui element de nenlocuit din patrimoniul cultural este pus n relaTie cu caracteristicile structurii prin factorul de reducere a pierderilor rp conform relaTiei: L B = L V = r p u rf u L f . (A6.3.10) Valori pentru factorii rp si rf sunt indicate n tabelele A6.3.3 si respectiv A6.3.4. Pierderi economice Valorile Lt , Lf si Lo pot fi exprimate ca volumul relativ al pierderilor potenTiale plecnd de la relaTia aproximativ urmtoare: Lx = c / ct , (A6.3.11)
430

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

431

6.3 5 unde c este valoarea medie a pierderilor posibile ale structurii (inclusiv a conTinutului su si a activitTilor corespunztoare si rezultante ale acestora) n moneda curent; ct valoarea total a structurii (inclusiv a conTinutului su si a activitTilor corespunztoare) n moneda curent. Valori medii ale Lt, Lf si Lo, pentru toate tipurile de structuri, indicate n tabelul A.6.3.7, pot fi utilizate dac determinarea lui c si ct este incert sau dificil. Tabelul A6.3.7 Valori medii tipice ale Lt, Lf si Lo Tip de structur Lt Toate tipurile n interiorul cldirilor 10-4 Toate tipurile n exteriorul cldirilor 10-2 Tip de structur Spital, industrial, muzeu, agricol Hotel, scoal, birouri, biseric, de spectacole, cldire Altele economic Tip de structur Risc de explozie Spital, industrial, birouri, hotel, cldire economic Muzeu, agricol, scoal, biseric, de spectacole Altele Lf 0,5 0,2 0,1 Lo 10-1 10-2 10-3 10-4

Pierderea economic este pus n relaTie cu caracteristicile structurii prin factorul de majorare (hz) si prin factorii de reducere a pierderilor (rp , ra , rf , ru) conform relaTiilor: L A = ra L t ; L U = ru L t ; LB = LV = rp rf hz Lf ; LC = LM = L W = LZ = LO . (A6.3.12) (A6.3.13) (A6.3.14) (A6.3.15)

Valorile factorilor ra si ru sunt indicate n tabelul A6.3.2; ale factorului rp n tabelul A6.3.3; ale factorului rf n tabelul A6.3.4 si ale factorului hz n tabelul A6.3.5.

431

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

432

Anexa 6.4 6.4 1 Evaluarea probabilit Tii PX de avariere a unui serviciu ProbabilitTile prezentate n aceast anex sunt valori propuse de CEI. Pot fi alese si alte valori dac acest lucru este justificat. ProbabilitTile indicate n aceast anex sunt valabile dac msurile de protecTie sunt conforme cu recomandrile CEI 62305-5. Linii cu conductoare metalice ProbabilitTile PB si PC ca un trsnet care cade pe o structur la care este racordat o linie s produc avarii Probabilitatea PB ca un trsnet care cade pe o structur la care este racordat o linie s produc avarii fizice, si probabilitatea PC ca un trsnet care cade pe o structur la care este racordat o linie s conduc la defectri ale echipamentului serviciului depind de curentul electric de defectare Ia. Acesta depinde de caracteristicile liniei, de numrul de servicii care sunt racordate la structur si de msurile de protecTie adoptate. Pentru linii neecranate, trebuie s se aleag Ia = 0. Pentru linii ecranate, curentul electric de defectare Ia (kA) trebuie evaluat conform relaTiei: Ia = 25 n Uw / (Rs Kd Kp). (A6.4.1) unde: Kd este factorul care depinde de caracteristicile liniei (a se vedea tabelul A6.4.1); Kp factorul care depinde de efectul msurilor de protecTie adoptate (a se vedea tabelul A6.4.2); Uw este tensiunea de Tinere la impuls, (kV) (a se vedea tabelul A6.4.3 pentru cabluri si tabelul A6.4.4 pentru aparate); Rs este rezistenTa electric lineic a ecranului cablului, (:/km); n este numrul de servicii racordate la structur. SPD n punctul de racordare la structur creste valoarea curentului electric de defectare Ia si poate avea un efect de protecTie pozitiv. Tabelul A6.4.1 Valorile factorului Kd n funcTie de caracteristicile unei linii ecranate
Linie Cu ecran n contact cu solul Cu ecran fr contact cu solul Kd 1 0,4

432

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

433

6.4 2 Tabelul A6.4.2 Valori ale factorului Kp n funcTie de msurile de protecTie Msur de protecTie Kp Fr msuri de protecTie 1 Conductoare de ecranare suplimentare Un conductor1) 0,6 Conductoare de ecranare suplimentare Dou 0,4 1) de protecTie mpotriva trsnetului Canal de cabluri 0,1 conductoare Cablu de protecTie mpotriva trsnetului 0,02 Conductoare de ecranare suplimentare conduct de oTel 0,01 1) Conductoarele de ecranare se instaleaz la aproximativ 30 cm deasupra cablului; dou conductoare de ecranare sunt amplasate la 30 cm deasupra cablului dispuse simetric n raport cu axa cablului. Tabelul A6.4.3 Tensiune de Tinere la impuls Uw n funcTie de tipul de cablu Un kV d1 3 6 10 15 20 Uw kV 1,5 5 15 45 60 75 95 125

Tip de cablu TLC- Izolat cu hrtie TLC- Izolat cu PVC, PE De alimentare cu energie electric De alimentare cu energie electric De alimentare cu energie electric De alimentare cu energie electric De alimentare cu energie electric De alimentare cu energie electric

Tabelul A6.4.4 Tensiune de Tinere la impuls Uw n funcTie de tipul aparatelor

Tip de aparate Electronice Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV) Aparate ale reelei electrice (Un <1 kV) Uw kV 1,5 2,5 6

433

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

434

6.4 3 Valorile PB si PC n funcTie de valorile curentului electric de defectare Ia sunt indicate n tabelul A6.4.5. Dac sunt prevzute SPD conform recomandrilor CEI 62305-5, valorile PB si PC sunt estimate ca fiind valorile PSPD. (tabelul A6.4.3). Tabelul A6.4.5 Valori ale probabilitTilor PcB, PcC, PcV si PcW n funcTie de curentul electric de defectare Ia PB , PC, PV , PW Ia kA 0 1 3 0,99 5 0,95 10 0,9 20 0,8 30 0,6 40 0,4 50 0,3 60 0,2 80 0,1 100 0,05 150 0,02 200 0,01 300 0,005 400 0,002 600 0,001 ProbabilitTile PV si PW ca un trsnet care cade pe o linie s produc avarii Probabilitatea PV ca un trsnet care cade pe o linie s produc avarii, si probabilitatea PW ca un trsnet care cade pe o linie s produc defectri ale echipamentului serviciului depind de curentul electric de defectare Ia care, la rndul su, depinde de caracteristicile liniei si de msurile de protecTie adoptate. Pentru linii neecranate se presupune Ia = 0. Pentru linii ecranate, curentul de defectare Ia este evaluat conform relaTiei: Ia = 25 Uw / (Rs Kd Kp), (A6.4.7)

434

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

435

6.4 4 unde: Kd este factorul care depinde de caracteristicile liniei (a se vedea tabelul A6.4.1); Kp factorul care Tine seama de efectul msurilor de protecTie adoptate (a se vedea tabelul A6.4.2); Uw tensiunea de Tinere la impuls, (kV) (a se vedea tabelul A6.4.3 pentru cabluri si tabelul A6.4.4 pentru aparate); Rs rezistenTa electric lineic a ecranului cablului, (:/km); Dac se evalueaz PV pentru linii de telecomunicaTii, valorile maxime ale curentului electric de defectare Ia care pot fi considerate sunt: Ia = 40 kA pentru cabluri cu ecran din plumb; Ia = 20 kA pentru cabluri cu ecran din aluminiu. Probabilitatea PZ ca un trsnet care cade lng o linie s produc avarii Probabilitatea PZ ca un trsnet care cade lng o linie s produc defectarea aparatelor conectate depinde de caracteristicile liniei si de msurile de protecTie adoptate. Dac nu sunt prevzute SPD conform cu recomaandrile din CEI 62305-5, valoarea PZ este egal cu valoarea PLI. Valorile PLI sunt indicate n tabelul A6.2.7. Dac sunt prev zute SPD conform cu recomand rile din SR EN 62305-4, valoarea P Z este cea mai mic valoare dintre PSPD (a se vedea tabelul A6.2.3) si PLI .

435

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

436

Anexa 6.5 6.5 1 Evaluarea volumului pierderilor L X ntr-un serviciu Volumul relativ mediu al pierderilor anuale Pierderile LX se refer la volumul relativ mediu al unui anumit tip de avarie care poate s aib loc ca rezultat al cderii unui trsnet pe un serviciu, Tinnd seama att de extinderea sa ct si de efectele rezultante. Valoarea sa depinde de: tipul si importanTa serviciului furnizat publicului; valoarea bunurilor afectate de avarie. Pierderile LX variaz cu tipul pierderii (L1, L2 si L4) considerate si pentru fiecare tip de pierdere cu tipul avariilor (D2 si D3) care cauzeaz pierderea. Sunt utilizate urmtoarele simboluri: Lf pierdere datorit avariilor fizice; Lo pierdere datorit defectrii sistemelor interioare. Pierderea inacceptabil a unui serviciu public Valorile Lf si Lo pot fi exprimate prin volumul relativ al pierderilor potenTiale utiliznd urmtoarea relaTie aproximativ: LcX = np / nt (t / 8760), (A6.5.1) unde: np este numrul mediu de utilizatori care nu sunt deserviTi; nt numrul total de utilizatori deserviTi; t durata anual de ntrerupere a serviciului (n ore). Valorile medii ale Lf si Lo , care pot fi utilizate atunci cnd determinarea mrimilor np , nt si t este incert sau dificil, sunt indicate n tabelul A6.5.1. Tabelul A6.5.1 Valori medii tipice ale mrimilor Lf si Lo
Tip de serviciu L f L o

Gaz, ap TV, TLC, alimentare cu energie electric

101 102

102 103

Pierderea unui serviciu public depinde de urmtoarele caracteristici ale serviciului: LB = LV = Lf ; LC = LW = LZ = Lo .

(A6.5.2) (A6.5.3)

436

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

437

6.5 2 Pierderi economice Valorile mrimilor Lf si Lo pot fi exprimate ca volum relativ al pierderilor potenTiale folosind urmtoarea relaTie aproximativ: LX = c / ct , unde (A6.5.4) c este valoarea medie posibil a pierderilor unei structuri, a conTinutului su si a activitTilor corespunztoare, n moned curent; ct valoarea total a structurii, a conTinutului su si a activitTilor corespunztoare, n moned curent. Valorile medii tipice ale Lf si Lo , care pot fi utilizate pentru toate tipurile de servicii atunci cnd determinarea valorilor c si ct este incert sau dificil, sunt urmtoarele: / I / R

Pierderile economice depind de urmtoarele caracteristici ale serviciului: LB = LV = Lf ; LC = LW = LZ = Lo .

(A6.5.5) (A6.5.6)

437

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

438

Anexa 6.6

Supratensiuni de comutaTie Supratensiunile de comutaTie pot s aib diferite cauze. O cauz posibil poate fi un scurtcircuit rezultat n urma unei descrcri disruptive iniTiate de cderea trsnetului cruia i se pot asocia adesea supratensiuni temporare si de comutaTie. Din aceast cauz, examinarea oportunitTii unei protecTii mpotriva supratensiunilor de comutaTie este justificat. n cele mai multe cazuri, supratensiunile de comutaTie sunt mai puTin periculoase dect cele de trsnet si mijloacele de protecTie (n speT SPD) prevzute pentru protecTia mpotriva supratensiunilor si/sau supracurenTilor electrici de trsnet sunt eficiente si pentru protecTia la supratensiuni de comutaTie. Astfel, decizia de protejare a echipamentului mpotriva supratensiunilor si/sau supracurenTilor electrici de trsnet asigur n general si protecTia mpotriva supratensiunilor de comutaTie. Cnd studiul supratensiunilor de comutaTie este justificat, procedura de evaluare a riscului este foarte apropiat de cea a cazului supratensiunilor si/sau supracurenTilor electrici indusi de trsnet pe linii pentru c efectele asupra echipamentului sunt similare. Exist totusi o diferenT n ceea ce priveste numrul de supratensiuni pe an Ns . Supratensiunile de comutaTie pot fi mprTite n dou tipuri: Supratensiuni repetitive (manevre programate ale ntreruptoarelor, comutare a bateriilor de condensatoare etc.). Acestea apar destul de frecvent ca urmare a deciziilor obisnuite ale unui operator sau mult mai des datorit funcTionrii automatizrii unui echipament. FrecvenTa de apariTie este de la una sau de dou ori pe zi pn la de nenumrate ori pe zi cum este n cazul aparatului de sudare cu arc electric, de exemplu. FrecvenTa de apariTie si mrimea acestor supratensiuni (si efectul lor asupra dispozitivelor electrice) sunt, n general, bine cunoscute. n aceste cazuri, de cele mai multe ori decizia de a proteja sau nu un echipament se ia pe baze deterministe si analiza de risc nu este util. Supratensiuni aleatorii (adic funcTionarea ntreruptoarelor sau a siguranTelor fuzibile n cazul unui defect). n acest caz, frecvenTa lor este, prin definiTie, necunoscut si amplitudinea si efectul lor asupra echipamentului electric poate fi de asemenea necunoscute. n acest caz, evaluarea riscului poate ajuta n luarea unei decizii privind necesitatea protecTiei mpotriva acestei surse de avarie. Amplitudinea supratensiunilor de comutaTie poate fi evaluat numai prin msurtori detaliate n instalaTii electrice specifice si prin procesarea statistic a datelor. n general, frecvenTa de apariTie a supratensiunilor de comutaTie descreste cu amplitudinea lor, probabilitatea de apariTie fiind invers proporTional cu puterea a treia a amplitudinii supratensiunii). n sistemele electrice de joas tensiune, supratensiunile de comutaTie sunt estimate a fi mai mici de 4 kV si numai 2 la 1 000 au o valoare care depseste 2,5 kV. Bazat pe numrul total, msurat sau estimat, al supratensiunilor de comutaTie care pot s apar ntr-un an (nS), se poate determina numrul total Ns pe an n care supratensiunile sunt mai mari de 2,5 kV (dar mai mici de 4 kV) cu ajutorul relaTiei: Ns = 0,002 ns. (A6.6.1) Probabilitatea de avariere P si pierderile rezultante L sunt aceleasi ca cele pentru supratensiunile si/sau supracurenTii indusi de trsnet (a se vedea anexele A6.2 si A6.3).

438

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

439

Anexa 6.7 Evaluarea costurilor pierderilor Costul total al pierderilor CL poate fi calculat din relaTia: CL = (RA + Ru) CA + (RB + RV) (CA + CB + CS + CC) + +(RC + RM + RW + RZ) CS , (A6.7.1) unde: RA si Ru sunt componentele de risc asociate pierderilor de animale, fr msuri de protecTie; RB si RV componentele de risc asociate avariilor fizice, fr msuri de protecTie; RC , RM , RW , RZ componentele de risc asociate defectrii sistemelor electrice si electronice, fr msuri de protecTie; CA costul animalelor; CS costul sistemelor din interiorul structurii; CB costul cldirii; CC costul conTinutului. Costul total CRL al pierderilor reziduale, aprute n pofida existenTei msurilor de protecTie, poate fi calculat cu ajutorul relaTiei: CRL = (RA + RU) CA + (RB + RV) (CA + CB + CS + CC)+ (A6.7.2) + (RC + RM + RW + RZ) CS , unde: RA si RU sunt componentele de risc asociate pierderilor de animale, cu msuri de protecTie; RB si RV componentele de risc asociate avariilor fizice, cu msuri de protecTie; RC , RM , RW , RZ componentele de risc asociate defectrii sistemelor electrice si electronice, cu msuri de protecTie. Costul anual CPM al msurilor de protecTie poate fi calculat cu ajutorul relaTiei: C PM = C P (i + a + m), (A6.7.3) unde: CP este costul msurilor de protecTie; i rata dobnzii; a rata de amortizare; m rata de mentenanT. Economia anual S de bani este: S = C L (C PM + C RL ). (A6.7.4) ProtecTia este corespunz toare dac S>0

439

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

440

Anexa 6.8 6.8 1 IzolaTia electric a unei IPT exterioare IzolaTia electric ntre dispozitivul de captare sau conductorul de coborre si prTile metalice ale structurii, instalaTiile metalice si sistemele interioare poate fi realizat prin asigurarea unei distanTe d ntre prTi mai mare dect distanTa de separare s: kc s ki k m l . (A6.8.1) unde ki este un factor care depinde de clasa aleas pentru SPT (a se vedea tabelul A6.8.1); kc factor ce depinde de curentul electric de trsnet care circul prin conductoarele de coborre (a se vedea tabelul A6.8.2); km factor ce depinde de materialul izolaTiei electrice (a se vedea tabelul A6.8.3); l lungimea, n metri, de-a lungul dispozitivului de captare sau a conductorului de coborre, de la punctul din care este considerat distanTa de separare, pn la cel mai apropiat punct al legturii de echipotenTializare. Tabelul A6.8.1 IzolaTia unei IPT exterioare Valori ale factorului ki Clasa SPT ki I 0,08 II 0,06 III si IV 0,04 Tabelul A6.8.2 IzolaTia unei IPT exterioare Valori ale factorului kc Numr de conductoare de coborre n 1 2 4 si peste Tabelul A6.8.3 IzolaTia unei IPT exterioare Valori ale factorului km
Material km Aer 1 Beton,crmizi 0,5 Dac sunt mai multe materiale electroizolante n serie, o bun practic este s se utilizeze valoarea cea mai mic pentru km.

Valori specifice (a se vedea tabelul A6.29) kc 1 1 0,5 1 1/n

440

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

441

6.8 - 2 n cazul liniilor sau a prTilor conductoare exterioare racordate la structur, este totdeauna necesar s se asigure o legtur de echipotenTializare (prin conectare direct sau conectare prin SPD) n punctul lor de racordare la structur. n structuri din beton armat cu armtura metalic interconectate, cu continuitate metalic sau electric, nu este necesar o distanT de separare. Factorul de divizare kc a curentului electric de trsnet ntre conductoarele de coborre depinde de numrul total de conductoare de coborre n si de poziTia lor, de conductoarele n bucl interconectate, de tipul dispozitivului de captare si de tipul prizei de pmnt. Valorile din tabelul A6.8.4 se aplic pentru dispunerile de tip A ale prizei de pmnt, cu condiTia ca rezistenTa electric de legare la pmnt a fiecrui electrod s aib aceeasi valoare si pentru toate dispunerile de tip B ale prizei de pmnt. Tabelul A6.8.4 Valori ale factorului kc
Tip de dispozitiv de captare Numr de conductoare de coborre n 1 2 4 i mai multe Dispunere de tip A a prizei de pmnt 1 0,66 d) 0,44 d) kc Dispunere de tip B a prizei de pmnt 1 0,5... 1 (a se vedea figura A6.8.1) a) 0,25... 0,5 (a se vedea figura A6.8.2) b) 1/n... 0,5 (a se vedea figura A6.8.3) c)

Tij singular Conductor ntins Reea de conductoare Reea de conductoare

4 i mai multe conectate 0,44 d) prin conductoare n bucl orizontale a) Domeniul valorilor de la kc = 0,5 unde c << h pn la kc = 1 cu h << c (a se vedea figura A6.8.1). b) Relaia pentru mrimea kc , conform figurii A6.8.2 este o aproximaie pentru structuri cubice i pentru n t 4. Valorile h, cs i cd sunt presupuse pentru domeniul de la 5 m pn la 20 m. c) Dac conductoarele de coborre sunt conectate orizontal prin conductoare n bucl, divizarea curentului electric este mai omogen n prile inferioare ale conductoarelor de coborre i kc este redus n continuare. Acest lucru este valabil n mod particular pentru structurile nalte. d) Aceste valori sunt valabile pentru electrozi de pmnt singulari cu rezistene electrice de pmnt comparabile. Dac rezistenele de dispersie ale electrozilor de pmnt singulari sunt n mod clar diferite, se presupune kc = 1.

441

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

442

6.8 - 3

k c

h c 2h c

Fig. A6.8.1 Valori ale factorului kc n cazul unui dispozitiv de captare cu conductor ntins si priz de pmnt cu dispunere de tip B

442

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

443

6.8 - 4

ch

k c

1 2n

0,1 0,2 u 3

c h

Legend n este numrul total de conductoare de coborre c distanTa ntre dou conductoare de coborre h distanT (sau nlTime) ntre conductoarele n bucl Dac exist conductoare de coborre interioare, acestea ar trebui s fie luate n considerare pentru calculul kc. Fig. A6.8.2 Valori ale factorului kc n cazul unei reTele de captare si a unei prize de pmnt cu dispunere de tip B

443

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

444

6.8 - 5 da t s a ki k u la u c1 ; km ki u kc u le km 4 ; ki u k u la k m c1 ; ki u k c u le km 4 ; db t sb ki km c2 ki ul km c1 ki km c2 ki df t sf ul km c1 uk u lb ; dc t sc ki km c3 ki k u ); d t c 2 h2 g s g u (k km c2 ki k km c3 ki (k km c2 uk u lc ;

d e t se

df t sf

u (k

ul u k c u h4 ) ; g k c3 h3 4

f uk u lb ;

da t s a

db t sb

dc t sc

u lc ;

d e t se

u (k

k u h2 c2 ) ;

dg t s g

ul k u k u h4 ) . g c3 h3 c 4

k c c h1 l a

0,1 0 ,2 u 3

; c1 df 2n 1 kc 2 n 0 ,1 h

da

lf

1 k c3 h2 db b kc4
l

0,01

n 1 n 1 kc4

lg k cm

h3 dc c
l

Legen d DistanTa ntre conductoarele de coborre cele

n Numr total de conductoare de coborre c mai apropiate h DistanT (nlTime) ntre conductoarele n bucl h4 total de niveluri

Numr
444

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

445

d de

DistanTa pn la cel mai apropiat conductor de

le

l echipotenTializare

coborre nlTime deasupra punctului de

hm

Fig.A6.8.3 Exemple de calcul a distanTei de separare n cazul unei reTele de captare cu un inel de interconectare a conductoarelor de coborre la fiecare nivel si o priz de pmnt cu dispunere de tip B

445

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

446

Anexa 6.9 6.9 1 Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri Sunt tratate studii de caz referitoare la o cas din mediul rural, o cldire de birouri, un spital si un bloc cu apartamente cu scopul de a arta: cum se calculeaz riscul si cum se determin necesitatea unei protecTii; contribuTia diferitelor componente de risc la riscul total; efectul diferitelor msuri de protecTie pentru a diminua un astfel de risc; metoda de alegere, din ansamblul soluTiilor existente, folosind criteriul eficienTei tehnice si economice. Se prezint date ipotetice pentru o cas din mediul rural, o cldire de birouri, un spital si un bloc cu apartamente. Este ntocmit pentru a furniza informaTii despre evaluarea riscului n scopul ilustrrii principiilor conTinute n acest normativ. Nu trebuie s fie considerat ca o soluTie care ncorporeaz toate condiTiile existente n diferitele sisteme sau facilitTi. I. Cas din mediul rural Un prim studiu de caz consider o cas din mediul rural pentru care necesitatea de protecTie trebuie evaluat. Pentru acest exemplu, riscul R1 al pierderii de vieTi omenesti (componentele lui R1 conform 6.2.1.1.3 si tabelului 6.6) trebuie s fie determinat si comparat cu valoarea acceptabil RT = 105 (conform tabelului 6.10). Vor fi selectate msurile de protecTie pentru reducerea acestui risc. Date si caracteristici importante Se utilizeaz urmtoarele date si caracteristici: 1) casa n sine si mprejurimile sale sunt prezentate n tabelul A6.9.1; 2) sistemele interioare si liniile care intr si la care acestea sunt conectate, sunt prezentate n tabelul A6.9.2. Tabelul A6.9.1 Date caracteristice ale structurii
Parametru Dimensiuni (m) Factor de amplasare SPT Ecran la frontiera structurii Ecran n structur Persoane prezente n afara casei Comentariu Izolat1) Fr Fr Fr Fr2) Simbol (Lb, Wb, Hb) Cd PB KS1 KS2 Ng Valoare 15, 20, 6 1 1 1 1 4 Referin Tabelul A6.1.2 Tabelul A6.2.2 Relaia A6.2.3 Relaia A6.2.3

Densitatea de trsnete la sol 1/km2/an 1) Regiune plat, fr structuri n vecintate. 2) Risc de ocuri electrice pentru persoane RA = 0.

446

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

447

6.9 - 2 Tabelul A6.9.2 Date si caracteristici ale liniilor si ale sistemelor interioare conectate Parametru Comentariu Simbol Valoare Rezistivitatea solului :m U 500 Linie de alimentare cu energie electric JT si sistemul su interior Lungime (m) Lc 1 000 nlTime (m) ngropat Hc Transformator Fr Ct 1 1) Izolat C 1 Factor de amplasare a liniei d Factor de mediu al liniei Rural Ce 1 Ecran al liniei Fr PLD 1 Msuri pentru conductoarele Fr KS3 1 interioare de Tinere a sistemului Uw = 2,5 kV KS4 Tensiune 0,6 interior cu SPD coordonate ProtecTie Fr PSPD 1

ReferinT

Tabelul A6.1.4 Tabelul A6.1.2 Tabelul A6.1.5 Tabelul A6.2.6 Tabelul A6.2.5 RelaTia A.6.2.4 Tabelul A6.2.3

Linie de telecomunicaTii si sistemul su interior L Lungime (m) 1 000 c nlTime (m) Hc 6 1) Izolat C 1 Tabelul A6.1.1 Factor de amplasare a liniei d Factor de mediu al liniei Rural Ce 1 Tabelul A6.1.4 Ecran al liniei Fr PLD 1 Tabelul A6.2.6 Msuri pentru conductoarele Fr KS3 1 Tabelul A6.2.5 interioare de Tinere a sistemului Uw = 1,5 kV KS4 Tensiune 1 RelaTia A6.2.4 interior cu SPD coordonate ProtecTie Fr PSPD 1 Tabelul A6.2.3 1) Regiune plat, linie izolat (fr structuri n vecintate, fr structuri adiacente conectate la extremitatea ndeprtat (extremitatea a) a liniei (NDa = 0). Lund n considerare c tipul de suprafaT din exteriorul structurii este diferit de cel din interior, din punct de vedere al rezistenTei la foc structura constituie un compartiment unic, nu exist ecrane tridimensionale, pot fi definite urmtoarele zone principale: Z1 (n exteriorul cldirii); Z2 (n interiorul cldirii). Nu este necesar s se defineasc si alte zone, avnd n vedere c: ambele sisteme interioare (de alimentare cu energie electric si de telecomunicaTie) sunt n zona Z2; pierderile L sunt considerate ca fiind constante n zona Z2. Dac nu sunt persoane n afara cldirii, riscul R1 pentru zona Z1 poate fi neglijat si evaluarea riscului trebuie s fie realizat numai pentru zona Z2.

447

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

448

6.9 - 3 Caracteristicile zonei Z2 sunt indicate n tabelul A6.9.3. Conform evalurii proiectantului sistemului de protecTie mpotriva trsnetului, se estimeaz valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor pe an referitoare la riscul R1 (a se vedea tabelul A6.3.1). Tabelul A6.9.3 Caracteristicile zonei Z2 (n interiorul cldirii) Parametru Comentariu Simbol Valoare ReferinT Tipul suprafeTei planseului Lemn ru Tabelul 105 A6.3.2 Risc de incendiu Slab rf 3 Tabelul 10 A6.3.4 Pericol special Fr hz 1 Tabelul A6.3.5 ProtecTie mpotriva incendiului Fr rp 1 Tabelul A6.3.3 A6.2.3 Ecran spaTial Fr K S2 1 RelaTia ReTele interioare de alimentare Conectate la linia cu energie electric de alimentare cu Da energie electric la Sisteme de telecomunicaTii Da Conectate la linia JT interioare de Pierderi prin tensiuni de Da L Tabelul t 104 telecomunicaTie atingere si A6.3.1 Pierderi Da Lf Tabelul 101 de pas prin avarii fizice A6.3.1 Calculul mrimilor corespunztoare Calculele suprafeTelor echivalente de expunere sunt indicate n tabelul A6.9.4. Calculul numrului previzibil de evenimente periculoase este indicat n tabelul A6.9.5.

Tabelul A6.9.4 SuprafeTe de expunere echivalente pentru structur si linii

Referin Ecuaie pentru suprafaa echivalent de expunere pentru ecuaie/tabel Structur: Relaie + 6H(A6.1.2) b (Lb + Wb) + S u (3 Hb)2] Linie de alimentare cu energie electric: Tabelul A6.1.3 Al(P) = U u [Lc 3Hb] Lng linia de alimentare cu energie electric: Tabelul A6.1.3 Al(P) = 25 u U u Lc Linie de telecomunicaii: Tabelul A6.1.3 Al(T) = 6 Hc u [Lc 3 Hb] Lng linia de telecomunicaii: Tabelul A6.1.3

Simbol al suprafeei

Date din tabelul A6.9.1 A6.9.1 A6.9.2 A6.9.2 A6.9.1 A6.9.2 A6.9.2

Valoare m2 2,58 u 103 2,2 u 104 5,6 u 105 3,5 u 104 106

Ad = [Lb dWb
Al(P) Ai(P) Al(T) Ai(T)

Ai(T) = 1 000 Lc

448

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

449

6.9 - 4 Tabelul A6.9.5 Numr anual previzibil al evenimentelor periculoase Simbol al RelaTia de Date din numrului referinT EcuaTie pentru numrul de trsnete tabelul Pe structur: A6.9.1 ND (A6.1.4) A6.9.4 ND = Ng u Ad u Cd u 106 Pe linia de alimentare cu energie electric: A6.9.1 NL(P) (A6.1.7) NL(P) = Ng u Al(P) u Cd(P) u Ct(P) u 106 A6.9.2 A6.9.4 Lng linia de alimentare cu energie electric: A6.9.1 Ni(P) (A6.1.8) Ni(P) = Ng u Ai(P) u Ct(P) u Ce(P) u 106 A6.9.2 A6.9.4 Pe linia de telecomunicaTii: A6.9.1 NL(T) (A6.1.7) A6.9.2 6 NL(T) = Ng u Al(T) u Cd(T) u 10 A6.9.4 Lng linia de telecomunicaTii: A6.9.1 Ni(T) (A6.1.8) A6.9.2 6 Ni(T) = Ng u Ai(T) u Ce(T) u 10 A6.9.4

Valoare (1/an) 1,03 u 102 8,78 u 102 2,24 1,41 u 101 4

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecTiei n cazul studiat, ar trebui s fie evaluat riscul R1, exprimat de suma urmtoarelor componente: R1 = RB + RU(LINIE ELECTRIC) + RV (LINIE ELECTRIC) + RU (LINIE DE TELECOMUNICATII) + RV (LINIE DE TELECOMUNICATII) Componentele de risc implicate si evaluarea riscului total sunt indicate n tabelul A6.9.6.

449

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

450

6.9 - 5 Tabelul A6.9.6 Referin Simbol al Ecuaie pentru componenta Componentele componentei de de risc pentru implicate si calculul lor (valori x 105)cu cderea trsnetului pe
risc RB RU(Linie electric) RV(Linie electric) RU(Linie de telecomunicaii) RV(Linie de telecomunicaii) Total R1 relaie/tabel Tabelul 6.12 structur rezultnd avarii fizice: RB = ND PB hz rp rf Lf linie de alimentare cu energie electric genernd supratensiune/supracurent: RU = (NL + NDa) u PU u ru u Lt linie de alimentare cu energie electric rezultnd avarii fizice: RV = (NL + NDa) PV u hz u rp u rf u Lf linia telefonic genernd supratensiune/supracurent: RU = (NL + NDa) u PU u ru u Lt linia telefonic rezultnd avarii fizice: RA + RB + RU(Linie electric) + RV(Linie electric) + RU(Linie de telecomunicaii) + RV(Linie de telecomunicaii) Date din tabelul A6.9.1 A.6.9.3 A.6.9.5 Valoare u(105) 0,103

Tabelul 6.12

0,000 009

Tabelul 6.12 Tabelul 6.12 Tabelul 6.12 Tabelul 6.12

A6.9.2 A6.9.3 A6.9.5

0,878 0,000 014 1,41

A6.9.6

2,39

RV = (NL + NDa) u PV u hz u rp u rf u Lf

Concluzii privind evaluarea lui R1 Deoarece R1 = 2,39u105 este mai mare dect valoarea acceptabil RT = 105, este necesar protecTia structurii mpotriva trsnetului. Alegerea msurilor de protecTie Compunerea componentelor de risc conduce la: RD = RA + RB + RC = RB = 0,103 u 105 RI = RM + RU + RV + RW + RZ = RU + RV # 2,287 u 105 RS = RA + RU = RU # 0 RF = RB + RV # 2,39 u 105 RO = RM + RC + RW = 0 unde RD este riscul datorit cderii trsnetului pe structur (surs S1); RI riscul datorit trsnetelor care nu cad pe structur dar o influenTeaz (sursele: S2, S3 si S4); RS riscul datorit vtmrii fiinTelor vii; RF riscul datorit avariilor fizice; RO riscul datorit defectrii sistemelor interioare.

450

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

451

6.9 - 6 Aceast compunere arat c riscul pentru structur se datoreaz n principal avariilor fizice produse de trsnetele care cad pe liniile racordate. Conform tabelului A6.9.6 principalele contribuTii la valoarea riscului sunt date de: componenta RV (Linie de telecomunicaTii) (cderea trsnetului pe linia de telecomunicaTii) pentru 59 %; componenta RV (Linie electric) (cderea trsnetului pe linia de alimentare cu energie electric) pentru 37 %; componenta RB (cderea trsnetului pe structur) pentru 4 %. Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabil, ar trebui luate n considerare msuri de protecTie care influenTeaz componenta RV si componenta RB (a se vedea tabelul A6.9.6). Msurile adecvate sunt urmtoarele: a) instalarea SPD cu NPT IV n punctul de intrare a serviciului n cldire att pentru protecTia liniilor de alimentare cu energie electric ct si pentru cea a liniilor telefonice. Conform tabelului A6.2.3 aceast msur reduce valorile PU si PV (datorit SPD pe liniile racordate) de la 1 pn la 0,03 b) instalarea SPT clasa IV, care, conform tabelelor A6.2.2 si A6.2.3, reduce valoarea PB de la 1 pn la 0,2 si valorile PU si PV (datorit prezenTei SPD pe liniile racordate) de la 1 pn la 0,03. Prin introducerea acestor valori n relaTiile din tabelul A6.9.6 sunt obTinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate n tabelul A6.9.7.

Tabelul A6.9.7 Valori ale componentelor de risc relevante pentru riscul R1 (valori u 105) pentru cazurile considerate
Componente de risc RA RB RU (Linie electric) RV (Linie electric) RU (Linie de telecomunicaii) RV (Linie de telecomunicaii) TOTAL Valori u 105 Caz a) 0 0,103 #0 0,026 3 #0 0,042 3 0,171 6 Caz b) 0 0,020 6 #0 0,026 3 #0 0,042 3 0,089 2

SoluTia ce va fi adoptat depinde de cel mai bun compromis ntre aspectele tehnice si economice. II. Cldire de birouri Al doilea studiu de caz consider o cldire de birouri pentru care trebuie evaluat necesitatea protecTiei. n acest scop, riscul R1 al pierderii de vieTi omenesti (componentele lui R1 conform tabelului 6.6) trebuie s fie determinat si comparat cu valoarea acceptabil RT = 105 (conform tabelului 6.13). Sunt selectate msurile de protecTie pentru reducerea unui astfel de risc. Deoarece decizia este luat de proprietar, costul eficienTei msurilor adoptate nu se mai evalueaz.

451

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

452

6.9 - 7 Date si caracteristici importante Se utilizeaz urmtoarele date si caracteristici: 1) cldire si mprejurimile sale, prezentate n tabelul A6.9.8; 2) reTeaua electric interioar si linia aferent de alimentare cu energie electric care ptrunde n structur, prezentate n tabelul A6.9.9; 3) sistemele electronice interioare si linia aferent de telecomunicaTii care ptrunde n structur, prezentate n tabelul in A6.9.10. Tabelul A6.9.8 Date caracteristice ale structurii
Parametru Dimensiuni (m) Factor de amplasare SPT Ecran la frontiera structurii Ecran n interiorul structurii Densitate de trsnete Persoane prezente n structur Comentariu Izolat Fr Fr Fr 1/km2/an n afara i n interiorul structurii Simbol Lb u Wb u Hb Cd PB KS1 KS2 Ng nt Valoare 40 20 u 25 1 1 1 1 4 200

452

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

453

6.9 - 8 Tabelul A6.9.9 Caracteristicile reTelei interioare de alimentare cu energie electric si ale liniei electrice de alimentare care ptrunde n structur
Parametru Lungime (m) nlime (m) Transformator T/JT Factor de amplasare a liniei Factor de mediu al liniei Ecranul liniei Msuri de protecie luate la instalarea cablurilor Tensiune de inere a echipamentului Uw Protecie cu SPD coordonate Extremitatea a a liniei, dimensiunile structurii (m) Comentariu Aerian Nu Izolat Rural Fr Fr Uw = 2,5 kV Fr Fr Simbol Lc Hc Ct Cd Ce PLD PLI KS3 KS4 PSPD La u Wa u Ha Valoare 200 6 1 1 1 1 0,4 1 0,6 1

Tabelul A6.9.10 Caracteristicile sistemului de telecomunicaTii interior si ale liniei racordate

Parametru Rezistivitatea solului Lungime (m) nlime (m) Factor de amplasare a liniei Factor de mediu al liniei Ecranul liniei Msuri de protecie la instalarea cablurilor Tensiune de inere a echipamentului Uw Protecie cu SPD coordonate Extremitatea a a liniei, dimensiunile structurii (m) Comentariu :m ngropat Izolat Rural Fr Fr Uw = 1,5 kV Fr Fr Simbol U Lc Cd Ce PLD PLI KS3 KS4 PSPD (La u Wa u Ha) Valoare 250 1 000 1 1 1 1 1 1 1

453

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

454

6.9 - 9 Definirea zonelor din cldirea de birouri si caracteristicile acestora Tinnd seama de urmtoarele elemente tipul suprafeTei solului este diferit n zona de intrare, n grdin si n interiorul structurii, structura si arhiva sunt compartimente rezistente la foc, nu exist un ecran tridimensional, pierderile L din centrul informatic sunt mai mici dect cele din birouri, urmtoarele zone principale pot fi definite: Z1 zona de intrare n cldire; Z2 grdina; Z3 arhiva este separat ntr-un compartiment rezistent la foc; Z4 birourile; Z5 centru informatic. Caracteristicile zonelor sunt indicate n tabelul A6.9.11 pentru zona Z1, n tabelul A6.9.12 pentru zona Z2, n tabelul A6.9.13 pentru zona Z3, n tabelul A6.9.14 pentru zona Z4 si n tabelul A6.9.15 pentru zona Z5. n conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protecTie mpotriva trsnetului, valorile medii tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3.1) Lt = 102 n exteriorul structurii, Lt = 104 n interiorul structurii, Lf = 102, au fost reduse, pentru fiecare zon, lund n considerare numrul de persoane potenTial n pericol aflate n zona structurii raportat la numrul de persoane prezent n structur. Tabelul A6.9.11 Caracteristicile zonei Z1 (zona de intrare n cldire) Parametru Comentariu Tipul suprafeTei solului Marmur ProtecTie mpotriva socurilor electrice Fr Pierdere datorit tensiunilor de atingere si Da de pas potenTial n pericol aflate n zon Persoane Tabelul A6.9.12 Caracteristicile zonei Z2 (grdin)
Parametru Tipul suprafeei solului Protecie mpotriva ocurilor electrice Pierdere datorit tensiunilor de atingere i de pas Persoane potenial n pericol aflate n zon Comentariu Iarb Gard Da Simbol ra PA Lt Valoare 102 0 104 2

Simbol ra PA Lt

Valoare 103 1 2 u 104 4

454

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

455

6.9 - 10 Tabelul A6.9.13 Caracteristicile zonei Z3 (arhiv) Parametru Tipul suprafeTei planseului Risc de incendiu Pericol special ProtecTie mpotriva incendiului Ecran tridimensional ReTele interioare de alimentare cu energie electric Sisteme interioare de telefonie Pierdere datorit tensiunilor de atingere si de pas Pierdere datorit avariilor fizice Persoane potenTial n pericol n zon Tabelul A6.9.14 Caracteristicile zonei Z4 (birouri) Parametru Tipul suprafeTei planseului Risc de incendiu Pericol special ProtecTie mpotriva incendiului Ecran tridimensional ReTele interioare de alimentare cu energie electric Sisteme interioare de telefonie Pierdere datorit tensiunilor de atingere si de pas Pierdere datorit avariilor fizice Persoane potenTial n pericol aflate n zon
Parametru Tabelul A6.9.15 Tipul suprafeei planeului Caracteristicile zonei Z5 (centru informatic) Risc de incendiu Pericol special Protecie mpotriva incendiului Ecran tridimensional Reele interioare de alimentare cu energie electric Sisteme interioare de telefonie Pierdere datorit tensiunilor de atingere i de pas Pierdere datorit avariilor fizice Persoane potenial n pericol aflate n zon

Comentariu Linoleum Ridicat Panic redus Fr Fr Da Da Da Da

Simbol ru rf hz rp KS2 Conectate la linia de alimentare cu Conectate la linia de energie electric la JT telecomunicaTii Lt Lf

Valoare 105 101 2 1 1 105 103 20

Comentariu Linoleum Redus Panic redus Fr Fr Da Da Da Da

Comentariu Linoleum Redus Panic redus Fr Fr Da Da Da Da

Simbol ru rf hz rp KS2 Conectate la linia de alimentare cu energie electric la JT Conectate la linia de telecomunicaTii Lt Lf
Simbol ru rf hz rp

Valoare 105 103 2 1 1 8 u 105 8 u 103 160

Valoare 105 103 2 1 1 7 u 106 7 u 104 14

KS2 Conectate la linia de alimentare cu energie electric la JT Conectate la linia de telecomunicaii Lt Lf

455

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

456

6.9 - 11 Calculul mrimilor corespunztoare Rezultatul calculelor pentru suprafeTele echivalente de expunere sunt prezentate n tabelul A6.9.16, rezultatul calculelor pentru numrul probabil de evenimente periculoase sunt indicate n tabelul A6.9.17 si evaluarea pierderilor anuale probabile sunt indicate n tabelul A6.9.18. Tabelul A6.9.16 SuprafeTe echivalente de expunere ale structurii si ale liniilor Valoare Simbol m2 Ad 2,7 u 104 Al (Energie electric) 4,5 u 103 Ai (Energie electric) 2 u 105 Al (TelecomunicaTii) 1,45 u 104 Ai (TelecomunicaTii) 3,9 u 105 Tabelul A6.9.17 Numrul anual previzibil de evenimente periculoase Simbol Valoare (1/an) ND 1,1 u 101 NL (Energie electric) 1,81 u 102 Ni (Energie electric) 8 u 101 NL (TelecomunicaTii) 5,9 u 102 Ni (TelecomunicaTii) 1,581 Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecTiei Componentele de risc implicate pentru fiecare zon si evaluarea riscului total sunt indicate n tabelul A6.9.18.

Tabelul A6.9.18 Risc R1- Valori ale componentelor de risc n funcTie de zone (valori u 105)
Simbol RA RB RU (Linie electric) RV (Linie electric) RU (Linie de telecomunicaii) RV (Linie de telecomunicaii TOTAL Z1 Zon de intrare 0,002 Z2 Grdin 0 2,21 #0 0,362 #0 1,18 0,002 0 3,752 0,177 #0 0,029 #0 0,094 0,3 0,016 #0 0,002 #0 0,008 0,026 Z3 Arhiv Z4 Birouri Z5 Centru informatic Structur 0,002 2,403 #0 0,393 #0 1,282 4,08

456

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

457

6.9 - 12 Concluzie din evaluarea lui R1 Deoarece R1 = 4,08 u 105 este mai mare dect valoarea acceptabil RT = 105, este necesar protecTia mpotriva trsnetului a structurii. Alegerea msurilor de protecTie Compunerea componentelor de risc este indicat n tabelul A6.9.19.

Tabelul A6.9.19 Compunerea componentelor de risc R1 n funcTie de zone (valori u 105) Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Zon Gr din Arhiv Birouri Centru Simbol Structur de intrare informatic RD 0,002 0 2,21 0,177 0,016 2,405 RI 0 0 1,542 0,123 0,01 1,673 0,002 0 3,752 0,3 0,026 TOTAL 4,08 RS 0,002 0 #0 #0 #0 0,002 RF 0 0 3,752 0,3 0,026 4,312 RO 0 0 0 0 #0 0 0,002 0 3,752 0,3 0,026 TOTAL 4,08 unde: RD = RA + RB + RC RI = RM + RU + RV + RW + RZ RS = RA + RU RF = RB + RV RO = RM + RC + RW si RD este riscul datorit cderii trsnetelor pe structur (surs S1); RI riscul datorat trsnetelor care nu cad pe structur, dar o influenTeaz (surse: S2, S3 si S4); RS riscul datorit vtmrii fiinTelor vii; RF riscul datorit avariilor fizice; RO riscul datorit defectrii sistemelor interioare. Aceast compunere arat c riscul pentru structur este n principal datorit avariilor fizice n zona Z3 cauzate de trsnetele care cad pe structur sau pe liniile racordate; riscul de incendiu (avarie fizic) n zona Z3 este 92 % din riscul total. Conform tabelului A6.9.18, principalele contribuTii la valoarea riscului R1 n zona Z3 sunt date de: componenta RB (cderea trsnetului pe structur) pentru 54 %;

457

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

458

6.9 - 13 componenta RV (Linie electric) (cderea trsnetului pe linia de alimentare cu energie electric) pentru 9 %; componenta RV (linie de telecomunicaTii) (cderea trsnetului pe linia de telecomunicaTii) pentru # 29 %. Pentru a reduce riscul la o valoare acceptabil pot fi adoptate msurile de protecTie urmtoare: a) protejarea cldirii cu SPT clasa IV conform cu prescrip iile din SR EN 62305-3 pentru a reduce componenta RB. Acest SPT nu are caracteristicile unui ecran tridimensional tip gril. Parametrii din tabelele A6.9.8, A6.9.9, si A6.9.10 se schimb dup cum urmeaz: PB = 0,2; PU = PV 0,03 (datorit SPD pe liniile racordate). b) instalarea n arhiv (zona Z3) a unui sistem automat de stingere (sau detectare) a incendiului, pentru a reduce componentele RB si RV n aceast zon si SPD cu NPT IV n punctul de racordare la cldire att a liniilor de alimentare cu energie electric ct si a liniilor de telecomunicaTii. Parametrii din tabelele A6.9.9, A6.9.10 si A6.9.13 se schimb dup cum urmeaz: r p = 0,2 numai pentru zona Z3 ; PU = PV = 0,03 (datorit SPD pe liniile racordate). Valorile riscului pentru fiecare zon sunt indicate n tabelul A6.9.20. Tabelul A6.9.20 Valorile riscului R1 n funcTie de soluTia aleas (valori u 105) Z1 Z2 Z3 0,002 0 0,488 SoluTia a) 0,002 0 0,451 SoluTia b)

Z4 0,039 0,18

Z5 0,003 0,015 8

TOTAL 0,532 0,649

Ambele soluTii reduc riscul sub valoarea acceptabil.SoluTia care se va adopta va depinde de cel mai bun compromis ntre aspectele tehnice si cele economice. III. Spital Studiul de caz care urmeaz, cuprinde instalaTiile unui spital tipic, cu un bloc operator si cu o unitate de terapie intensiv. Pierderile de vieTi omenesti (L1) si pierderile economice (L4) sunt componentele caracteristice acestui tip de structur. Este necesar s se evalueze necesitatea protecTiei si impactul economic al msurilor de protecTie, astfel nct urmeaz s fie evaluate riscurile R1 si R4.

458

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

459

6.9 - 14 Date si caracteristici importante Date si caracteristici ale: 1) cldirii si ale mprejurimilor sale sunt indicate n tabelul A6.9.21; 2) reTelei electrice interioare si ale liniei aferente de alimentare cu energie electric la T care ptrunde n structur sunt indicate n tabelul A6.9.22; 3) sistemelor electronice interioare si ale liniei aferente de telecomunicaTii care ptrunde n structur sunt indicate n tabelul A6.9.23.

Tabelul A6.9.21 Date caracteristice ale structurii

Parametru Dimensiuni (m) Factor de amplasare SPT Ecran la frontiera structurii Ecran n interiorul structurii Densitate de trsnete Persoane prezente n cldire Comentariu Izolat Fr Fr Fr 1/km2/an n interiorul i n exteriorul structurii Simbol Lb u Wb u Hb Cd PB KS1 KS2 Ng nt Valoare 50 u 150 u 10 1 1 1 1 4 1 000

Tabelul A6.9.22 Caracteristicile reTelei interioare de alimentare cu energie electric si ale liniei electrice aferente care ptrunde n structur
Parametru Rezistivitate a solului Lungime (m) nlime (m) Transformator T/JT Factor de amplasare a liniei Factor de mediu al liniei Ecranul liniei: conectat la bara de echipotenializare i echipamentul conectat la aceeai bar Msuri luate la instalarea cablurilor interioare Tensiune de inere a echipamentului Uw Protecie cu SPD coordonate Extremitate a a liniei, dimensiunile structurii (m) Comentariu :m ngropat La intrare n cldire nconjurat de obiecte mici Suburban RS d1 (:/km) Simbol U Lc Ct Cd Ce PLD PLI Valoare 200 500 0,2 0,5 0,5 0,2 0,008 0,2

KS3 Cablu neecranat Msuri uzuale privind traseele pentru evitarea buclelor mari Uw = 2,5 kV KS4 Fr PSPD Fr La u Wa uHa

0,6 1

459

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

460

6.9 - 15 Tabelul A6.9.23 Caracteristici ale sistemului interior de telecomunicaTii si ale liniei aferente care ptrunde n structur
Parametru Rezistivitate a solului Lungime (m) nlime (m) Factor de amplasare a liniei Factor de mediu al liniei Ecranul liniei: conectat la bara de echipotenializare i echipamentul conectat la aceeai bar Msuri luate la instalarea cablurilor interioare Tensiune de inere a echipamentului Uw Protecie cu SPD coordonate Extremitate a a liniei, dimensiunile structurii (m) Factor de amplasare a structurii a Comentariu :m ngropat nconjurat de obiecte mici Suburban 1 <RS d5 (:/km) Simbol U Lc Cd Ce PLD PLI Valoare 200 300 0,5 0,5 0,8 0,04 0,02

Cablu neecranat Msuri KS3 uzuale privind traseele pentru evitarea buclelor mari Uw = 1,5 kV KS4 PSPD Fr Fr La u Wa uHa Izolat Cda

1 1 20 u 30 u 5 1

Definirea zonelor din spital si caracteristici ale acestora Tinnd seama de elementele urmtoare tipul suprafeTei solului este diferit n exteriorul structurii de cel din interiorul acesteia; structura si blocul operator sunt compartimente rezistente la foc; nu exist ecrane tridimensionale; blocul de terapie intensiv conTine numeroase sisteme electronice sensibile si un ecran tridimensional ar putea fi adoptat ca msur de protecTie; n blocul de terapie intensiv pierderile L sunt estimate ca fiind mai mari dect n alte prTi ale structurii, pot fi definite urmtoarele zone principale: Z1 (n afara cldirii); Z2 (blocul saloanelor); Z3 (blocul operator); Z4 (unitatea de terapie intensiv). Caracteristicile acestor zone sunt indicate n tabelul A6.9.24 pentru zona Z1, n tabelul A6.9.25 pentru zona Z2, n tabelul A6.9.26 pentru zona Z3 si n tabelul A6.9.27 pentru zona Z4. Asa cum rezult din evaluarea realizat de proiectantul sistemului de protecTie mpotriva trsnetului, valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor anuale corespunztoare riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3.1), Lt = 102 (n afara structurii), Lt = 104 (n interiorul structurii),

460

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

461

6.9 - 16 Lf = 101, Lo = 103, au fost reduse pentru zonele Z1, Z2 si Z3. Pentru zona Z4 a fost adoptat valoarea iniTial, fr reducere, datorit caracteristicilor particulare ale acestei zone: Lo = 103. Pentru riscul R4 au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor (a se vedea tabelul A6.3.1) au fost asumate: Lf = 5 u 101 Lo = 102 Tabelul A6.9.24 Caracteristicile zonei Z1 (n afara cldirii) Parametru Comentariu Simbol Valoare Tipul suprafeTei solului Beton ra 1 u 102 ProtecTia mpotriva socurilor electrice Fr PA 1 Pierderi prin tensiunile de atingere si de Da Lt 1 u 104 pas Persoane potenTial n pericol aflate n 10 zon Tabelul A6.9.25 Caracteristicile zonei Z2 (blocul de saloane)
Parametru Tipul suprafeei planeului Risc de incendiu Pericol special (corespunztor lui R1) Pericol special (corespunztor lui R4) Protecie mpotriva incendiului Ecran tridimensional Reea interioar de alimentare cu energie electric Sisteme interioare de telecomunicaii Pierderi prin tensiunile de atingere i de pas (corespunztoare lui R1) Pierderi prin avarii fizice (corespunztoare lui R1) Pierderi prin defectri ale sistemelor interioare (corespunztoare lui R1) Persoane potenial n pericol aflate n zon Pierderi prin avarii fizice (corespunztoare lui R4) Pierderi prin defectri ale sistemelor interioare (corespunztoare lui R4) Comentariu Linoleum Normal Dificultate a evacurii Fr Fr Fr Conectat la linia electric de alimentare Conectate la linia de telecomunicaii Da Da Fr Da Da Simbol ru rf hz hz rp KS2 Lt Lf Lo Lf Lo Valoare 1 u 105 1 u 102 5 1 1 1 9,5 u 105 9,5 u 102 950 5 u 101 1 u 102

461

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

462

6.9 - 17 Tabelul A6.9.26 Caracteristici ale zonei Z3 (bloc operator) Parametru Tipul suprafeTei planseului Risc de incendiu Pericol special (corespunztor lui R1) Pericol special (corespunztor lui R4) ProtecTie mpotriva incendiului Ecran tridimensional ReTea interioar de alimentare cu energie Sisteme electric interioare de telecomunicaTii

Pierderi prin tensiunile de atingere si de pas (corespunztoare lui R1) Da Pierderi prin avarii fizice (corespunztoare Da lui R1) prin defectri ale sistemelor Pierderi interioare Fr Persoane potenTial n pericol aflate n zon (corespunztoare lui R1) Pierderi prin avarii fizice (corespunztoare Da lui R4) prin defectri ale sistemelor Pierderi interioare Da (corespunztoare lui R4) Tabelul A6.9.27 Caracteristici ale zonei Z4 (unitate de terapie intensiv)
Parametru Tipul suprafeei planeului Risc de incendiu Pericol special (corespunztor lui R1) Pericol special (corespunztor lui R4) Protecie mpotriva incendiului Ecran tridimensional Reea interioar de alimentare cu energie electric Sisteme interioare de telecomunicaii Pierderi prin tensiunile de atingere i de pas (corespunztoare lui R1) Pierderi prin avarii fizice (corespunztoare lui R1) Pierderi prin defectri ale sistemelor interioare (corespunztoare lui R1) Persoane potenial n pericol aflate n zon Pierderi prin avarii fizice (corespunztoare lui R4) Pierderi prin defectri ale sistemelor interioare (corespunztoare lui R4)

Comentariu Linoleum Redus Dificultate a evacurii Fr Fr Fr Conectat la linia electric Conectate la linia de de alimentare telecomunicaTii

Simbol ru rf hz hz rp KS2 Lt Lf Lo Lf Lo

Valoare 1 u 105 1 u 103 5 1 1 1 3,5 u 106 3,5 u 103 1 u 103 35 5 u 101 1 u 102

Comentariu Linoleum Redus Dificultate a evacurii Fr Fr Fr Conectat la linia electric de alimentare Conectate la linia de telecomunicaii Da Da Da Da Da

Simbol ru rf hz hz rp KS2 Lt Lf Lo Lf Lo

Valoare 105 103 5 1 1 1 5 u 107 5 u 104 1 u 103 5 5 u 101 1 u 102

462

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

463

6.9 - 18 Numr anual previzibil de evenimente periculoase Numrul anual previzibil de evenimente periculoase este evaluat conform anexei A6.1. Datele rezultate sunt indicate n tabelul A6.9.28. Tabelul A6.9.28 Numrul anual previzibil de evenimente periculoase Simbol ND NM NL (Energie electric) Ni (Energie electric) NL (TelecomunicaTii) Ni (TelecomunicaTii) NDa (TelecomunicaTii)

Valoare (1/an) 8,98 u 102 1,13 2,67 u 103 7,1 u 102 7,26 u 103 2,13 u 101 1,13 u 102

Evaluarea riscului pierderii de vieTi omenesti: R1 Parametrii necesari pentru evaluarea componentelor de risc sunt indicaTi n tabelele de la A6.9.21 pn la A6.9.28. Componentele de risc care trebuie evaluate sunt indicate n tabelul A6.9.29. Valorile probabilitTii P sunt indicate n tabelul A6.9.30. Tabelul A6.9.29 Risc R1 Componente de risc care trebuie considerate n funcTie de zone
Simbol RA RB RC RM RU(Linie electric ) RV(Linie electric) RW(Linie electric) RZ(Linie electric) RU(Linie de telecomunicaii) RV(Linie de telecomunicaii) RW(Linie de telecomunicaii) RZ(Linie de telecomunicaii) Z1 X Z2 X Z3 X X X X X X X X X X X Z4 X X X X X X X X X X X

X X

X X

463

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

464

6.9 - 19 Tabelul A6.9.30 Risc R1 Valori ale probabilitTii P pentru o structur neprotejat Z3 Z4 Probabilitate Z1 Z2 PA 1 PB 1 PC(ReTea electric) 1 PC(Sistem de telecomunicaTii) 1 PC 1 PM(ReTea electric) 0,75 PM(Sistem de telecomunicaTii) 0,009 PM 0,752 PU(Linie electric) 0,2 PV(Linie electric) 0,2 PW(Linie electric) 0,2 PZ(Linie electric) 0,008 PU(Linie de telecomunicaTii) 0,8 PV(Linie de telecomunicaTii) 0,8 PW(Linie de telecomunicaTii) 0,8 PZ(Linie de telecomunicaTii) 0,04 Valorile componentelor de risc pentru o structur neprotejat sunt indicate n tabelul A6.9.31. Tabelul A6.9.31 Risc R1 .Valori ale componentelor de risc pentru o structur neprotejat n funcTie de zone (valori u 105)
Simbol RA RB RC RM RU(Linie electric) RV(Linie electric) RW(Linie electric) RZ(Linie electric) RU(Linie de telecomunicaii) RV(Linie de telecomunicaii) RW(Linie de telecomunicaii) RZ(Linie de telecomunicaii) TOTAL Z1 0,009 Z2 42,7 Z3 0,157 8,98 85,2 #0 #0 0,053 0,055 #0 7,05 #0 0,026 1,48 0,825 0,009 50 96,8 Z4 0,022 8,98 85,2 #0 #0 0,053 0,055 #0 0,004 1,48 0,825 96,62 Structur 0,009 44,01 8,98 85,2 #0 0,26 0,053 0,055 #0 7,278 1,48 0,825 243,4

#0 0,25

464

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

465

6.9 - 20 Concluzie din evaluarea lui R1 Deoarece R1 = 243,4 u 105 este mai mare dect valoarea acceptabil RT = 105, este necesar o protecTie mpotriva trsnetului a structurii. Alegerea msurilor de protecTie Compunerea componentelor de risc este prezentat n tabelul A6.9.32 Tabelul A6.9.32 Compunerea componentelor de risc R1 n funcTie de zone (valori u 105) Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 RD RI TOTAL RS RF RO TOTAL 0,009 0 0,009 0,009 0 0 0,009 42,7 7,3 50 0 50 0 50 9,14 87,66 96,8 #0 0,2 96,6 96,8 9,02 87,6 96,62 #0 0,026 96,6 96,62

Structur 53,02 95,13 243,4 0,009 50,22 193,2 243,4

RD = RA + RB + RC RI = RM + RU + RV + RW + RZ RS = RA + RU RF = RB + RV RO = RM + RC + RW unde RD este riscul datorit cderii trsnetului pe structur (surs S1); RI riscul datorit trsnetelor care nu cad pe structur, dar o influenTeaz (surse: S2, S3 si S4); RS riscul datorit vtmrii fiinTelor vii; RF riscul datorit avariilor fizice; RO riscul datorit defectrii sistemelor interioare. Aceast compunere arat c riscul R1 pentru structur se datoreaz n principal defectrii sistemelor interioare n zonele Z3 si Z4 cauzate de trsnetele care cad lng structur. Riscul R1 este influenTat de defectri ale sistemelor interioare n zonele Z3 si Z4 (componentele RM # 57% si RC # 6% din riscul total), avarii fizice n zona Z2 (componentele RB # 27% si RV # 4% din riscul total). Componenta RB poate fi redus cu una din urmtoarele dou variante un SPT conform SR EN 62305-3 pentru ntreaga cldire, echiparea zonei Z2 cu msuri de protecTie pentru a se reduce consecinTele unui incendiu (cum ar fi extinctoare, sisteme automate de detectare a incendiului etc.).

465

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

466

6.9 - 21 Componentele RC si RV pot fi reduse prin echiparea reTelelor interioare de alimentare cu energie electric si a celor de telecomunicaTii cu o protecTie cu SPD coordonate conform recomand rilor SR EN 62305-4. Componenta RM din zonele Z3 si Z4 poate fi redus prin: echiparea sistemelor interioare de alimentare cu energie electric si a celor de telecomunicaTii cu o protecTie cu SPD coordonate conform recomandrilor SR EN 62305-4; echiparea zonelor Z3 si Z4 cu un ecran tridimensional tip gril corespunztor, conform recomandrilor SR EN 62305-4. Pentru msurile de protecTie pot fi adoptate soluTiile urmtoare: a) Prima soluTie Protejare a cldirii cu un SPT de clas I. Instalarea unei protecTii ntrite cu (1,5x) SPD coordonate cu PSPD = 0,005 pe reTeaua interioar de alimentare cu energie electric si pe sistemul de telecomunicaTii. Echiparea zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului. Echipare a zonelor Z3 si Z4 cu un ecran cu ochiuri cu latura w = 0,5 m. Utiliznd aceast soluTie, parametrii din tabelul A6.9.25 se schimb, conducnd la probabilitTile indicate n tabelul A6.9.33. Pentru zona Z2, factorul de reducere a pierderilor se schimb la rp = 0,2 datorit echiprii mpotriva incendiului. Tabelul A6.9.33 Risc R1 Valori ale probabilitTii P pentru structura protejat dup soluTia a)
Probabilitate PA PB PC(Reea electric) PC(Sistem de telecomunicaii ) PC PM(Reea electric) PM(Sistem de telecomunicaii) PM PU (Linie electric ) PV (Linie electric) PW (Linie electric) PZ (Linie electric) PU (Linie de telecomunicaii) PV (Linie de telecomunicaii) PW (Linie de telecomunicaii) PZ (Linie de telecomunicaii) Z1 1 0,005 0,005 0,005 0,005 0,005 0,005 0,005 0,005 Z2 Z3 0,02 0,005 0,005 0,001 99 0,000 1 0,000 1 0,0 002 Z4

466

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

467

6.9 - 22 b) A doua soluTie Protejare a cldirii cu SPT de clas I. Instalarea unei protecTii ntrite cu (3x) SPD coordonate cu PSPD = 0,001 pe reTeaua interioar de alimentare cu energie electric si pe sistemul de telecomunicaTii. Echipare a zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului. Utiliznd aceast soluTie, se schimb parametrii din tabelul A6.9.25, conducnd la probabilitTile indicate n tabelul A6.9.34. Factorul de reducere a pierderilor datorit msurilor mpotriva incendiului se modific, pentru zona Z2, n rp = 0,5. Tabelul A6.9.34 Risc R1 Valori ale probabilitTii P pentru o structur protejat dup soluTia b) Z1 Z2 Z3 Probabilitate PA 1 PB 0,02 PC (ReTea electric) 0,001 PC (Sistem de telecomunicaTii ) 0,001 PC 0,002 PM (ReTea electric) 0,001 PM (Sistem de telecomunicaTii) 0,001 PM 0,002 PU (Linie electric ) 0,001 PV (Linie electric) 0,001 PW (Linie electric) 0,001 PZ (Linie electric) 0,001 PU (Linie de telecomunicaTie) 0,001 PV Linie de telecomunicaTie) 0,001 PW (Linie de telecomunicaTie) 0,001 PZ (Linie de telecomunicaTie) 0,001

Z4

c) A treia soluTie Protejarea cldirii cu SPT de clas I. Instalarea unei protecTii ntrite cu (2x) SPD coordonate cu PSPD = 0,002 pe reTeaua interioar de alimentare cu energie electric si pe sistemul de telecomunicaTii. Echiparea zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului. Echiparea zonelor Z3 si Z4 cu un ecran cu ochiuri avnd latura w = 0,1 m. Utiliznd aceast soluTie, se schimb parametrii din tabelul A6.9.25, conducnd la probabilitTile indicate n tabelul A6.9.35. Factorul de reducere a pierderilor datorit msurilor mpotriva incendiului se modific pentru zona Z2, la rp = 0,2.

467

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

468

6.9 - 23 Tabelul A6.9.35 Risc R1 Valorile probabilitTii P pentru o structur protejat dup soluTia c) Z1 Z2 Z3 Z4 Probabilitate PA 1 PB 0,02 PC(ReTea electric) 0,002 PC(Sistem de 0,002 P 0,004 telecomunicaTii) C PM(ReTea electric) 0,000 1 PM(Sistem de 0,000 1 P 0,000 2 telecomunicaTii) M PU(Linie electric) 0,002 PV(Linie electric) 0,002 PW(Linie electric) 0,002 PZ(Linie electric) 0,002 PU(Linie de 0,002 P 0,002 telecomunicaTii) V(Linie de P 0,002 telecomunicaTii) W(Linie de P 0,002 telecomunicaTii) Z(Linie de telecomunicaTii) Valorile riscului pentru fiecare zon n funcTie de soluTia selectat sunt indicate n tabelul A6.9.36. Tabelul A6.9.36 Risc R1 Valori ale riscului n funcTie de soluTia aleas (valori u 105) Z1 Z2 Z3 Z4 SoluTia a) 0,009 0,181 0,263 0,261 SoluTia b) 0,009 0,173 0,277 0,274 SoluTia c) 0,009 0,175 0,121 0,118

TOTAL 0,714 0,733 0,423

Toate soluTiile reduc riscul sub valoarea acceptabil. SoluTia care se va adopta va depinde de cel mai bun compromis ntre aspectele tehnice si cele economice. Date pentru analiza cost-beneficiu Costul pierderilor totale CL poate fi calculat cu relaTia (A6.7.1). Valorile economice, inclusiv pierderile de activitate, sunt indicate n tabelul A6.9.37 pentru fiecare zon. Tabelul A6.9.37 Valorile costurilor pierderilor corespunztoare zonelor (valori n $ u106)
Simbol Cldire B 70 2 1 73 Coninut I 6 0,9 0,1 7 Reea de alimentare cu energie electric A 3 5 0,015 8 Sistem de telecomunicaii A Total 79,5 8,4 2,1 90

Z1 Z2 Z3 Z4 Total

0,5 0,5 1 2

468

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

469

6.9 - 24 Valorile estimate pentru rata dobnzii, rata de amortizare si rata de mentenanT corespunztoare msurilor de protecTie sunt indicate n tabelul A6.9.38. Tabelul A6.9.38 Valori importante ale ratelor Rat Dobnd Amortizare MentenanT

Simbol i a m

Valoare 0,04 0,05 0,01

Evaluarea riscului pentru pierderile economice: R4 Parametrii necesari pentru evaluarea componentelor de risc sunt indicaTi n tabelele de la A6.9.31 pn la A6.9.39. Valorile componentelor de risc pentru o structur neprotejat sunt indicate n tabelul A6.9.39. Tabelul A6.9.39 Risc R4 Valori ale componentelor de risc pentru o structur neprotejat n funcTie de zone (valori u105) Z2 Z3 Z4 Simbol RB 44,9 4,49 4,49 RC(Linie electric) 89,8 89,8 89,8 RC(Linie de 89,8 89,8 89,8 telecomunicaTii) RM(Linie electric) 849 849 849 RM(Linie de 10,2 10,2 10,2 telecomunicaTii) RV(Linie electric) 0,27 0,027 0,027 RW(Linie electric) 0,53 0,53 0,53 RZ(Linie electric) 0,55 0,55 0,55 RV(Linie de 7,42 0,74 0,74 telecomunicaTii) RW(Linie de 14,8 14,8 14,8 telecomunicaTii) RZ(Linie de 8,25 8,25 8,25 telecomunicaTii) Analiz cost-beneficiu Costul pierderilor reziduale CRL pot fi calculate utiliznd relaTia (A6.7.2) dup ce noile valori ale componentelor de risc au fost evaluate funcTie de msurile de protecTie selectate. Valorile costurilor pierderilor CL pentru structura neprotejat si a pierderilor reziduale CRL pentru structura protejat conform soluTiilor a), b), si c) sunt indicate n tabelul A6.9.40.

469

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

470

6.9 - 25 Tabelul A6.9.40 Valoarea pierderilor CL si CRL (valori n $) CRL (protejat) CRL (protejat) Simbol CL (neprotejat) SoluTia a) SoluTia b) Z2 68 801 3 503 3 325 Z3 47 779 2 293 5 011 Z4 1 430 27 927 Total 118 010 5 824 9 262

CRL (protejat) SoluTia c) 4 066 202 64 4 332

Costul CP si costul anual CPM al msurilor de protecTie sunt indicate n tabelul A6.9.41 (a se vedea relaTia (A6.7.4). Tabelul A6.9.41 Costurile CP si CPM ale msurilor de protecTie (valori n $) Msuri de protecTie CP SPT de clas I 100 000 Sistem de detectare a incendiului 50 000 Ecran al zonelor Z3 si Z4 (w = 0,5) 100 000 Ecran al zonelor Z3 si Z4 (w = 0,1) 110 000 1,5x SPD pe reTeaua electric 20 000 2x SPD pe reTeaua electric 24 000 3x SPD pe reTeaua electric 30 000 1,5x SPD pe sistemul de telecomunicaTii 10 000 2x SPD pe sistemul de telecomunicaTii 12 000 3x SPD pe sistemul de telecomunicaTii 15 000 Economia de cheltuieli anuale S = C L (C RL + C PM) este indicat n tabelul A6.9.42 Tabelul A6.9.42 Economii de cheltuieli anuale (valori n $) SoluTia a) SoluTia b) SoluTia c)

CPM 10 000 5 000 10 000 11 000 2 000 2 400 3 000 1 000 2 000 1 500

84 186 89 248 84 078

IV. Imobil de apartamente Ca si pentru studiul de caz precedent, este evaluat riscul R1 pentru un imobil de apartamente amplasat ntr-o regiune cu o densitate de trsnete la sol Ng = 4 impacturi pe km2 si an. Trebuie evaluate componentele de risc RB, RU si RV.

470

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

471

6.9 - 26 Cldirea este izolat: nu exist alte structuri n vecintate. Serviciile racordate sunt urmtoarele: linie electric de alimentare cu energie electric la JT; linie telefonic; Caracteristicile structurii sunt indicate n tabelul A6.9.43. Tabelul A6.9.43 Caracteristicile structurii Parametru Comentariu Dimensiuni (m) Factor de amplasare Izolat SPT Fr Densitate de trsnete la sol 1/km2/an

Simbol Lb u Wb u Hb Cd PB Ng

Valoare 30 u 20 u 20 1 1 4

Se pot defini urmtoarele zone: Z1 (n afara cldirii); Z2 (n interiorul cldirii). Deoarece nu sunt persoane stabilite n exteriorul cldirii; ca urmare riscul R1 pentru zona Z1 poate fi neglijat. Nu este solicitat o evaluare economic. Parametrii pentru zona Z2 sunt indicaTi n tabelul A6.9.44. Tabelul A6.9.44 Parametrii zonei Z2
Parametru Tipul suprafeei planeului Risc de incendiu Pericol special Protecie mpotriva incendiului Protecie mpotriva ocurilor electrice Reea electric interioar de alimentare cu energie electric Sisteme telefonice interioare Pierderi prin tensiunile de atingere i de pas (corespunztoare lui R1) Pierderi prin avarii fizice (corespunztoare lui R1) Comentariu Lemn Variabil Fr Fr Fr Conectat la linia electric de alimentare la JT Conectate la linia de telecomunicaii Da Da Simbol ru rf hz rp Lt Lf Valoare 105 1 1 104 101

471

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

472

6.9 - 27 Caracteristicile sistemelor interioare si a liniilor corespunztoare racordate sunt indicate n tabelul A6.9.45 pentru o reTea de alimentare cu energie electric si n tabelul A6.9.46 pentru un sistem de telecomunicaTii. Tabelul A6.9.45 Parametrii reTelei interioare de alimentare cu energie electric si ai liniei electrice de racord care ptrunde n structur
Parametru Rezistivitate a solului Lungime (m) nlime (m) Transformator T/JT Factor de amplasare a liniei Factor de mediu al liniei Ecranul liniei Tensiune de inere a echipamentului Uw Protecie cu SPD coordonate Extremitate a a liniei, dimensiunile structurii (m) Comentariu :m ngropat Fr nconjurat de obiecte mai mici Suburban Neecranat Uw = 2,5 kV Fr Fr Simbol U Lc Ct Cd Ce PLD PLI KS4 PSPD La u Wa u Ha Valoare 250 200 1 0,5 0,5 1 0,4 0,6 1

Tabelul A6.9.46 Parametrii sistemului interior de telecomunicaTii si ai liniei aferente care ptrunde n structur
Parametru Rezistivitate a solului Lungime (m) nlime (m) Factor de amplasare a liniei Factor de mediu al liniei Ecranul liniei Tensiune de inere a echipamentului Uw Protecie cu SPD coordonate Extremitate a a liniei, dimensiunile structurii (m) Comentariu (:m) ngropat nconjurat de obiecte mai mici Suburban Fr Uw = 1,5 kV Fr Fr Simbol U Lc Cd Ce PLD PLI KS4 PSPD (La Wa Ha) Valoare 250 100 0,5 0,5 1 1 1 1 -

472

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

473

6.9 - 28 Valorile riscului R1 si msurile de protecTie de adoptat pentru a reduce riscul la nivelul valorii acceptabile RT = 105 sunt indicate n tabelul A6.9.47 n funcTie de nlTimea cldirii si de riscul de incendiu. Tabelul A6.9.47 Msuri de protecTie care pot fi adoptate n funcTie de nlTimea cldirii si de riscul su de incendiu
Risc de incendiu Redus Normal 20 Ridicat nlime m Clasa SPT III IV II I I IV IV I I Protecie mpotriva incendiului (2) (3) (1) (3) (3) (3) R1 (u105) 0,77 7,7 0,74 0,73 77 0,74 1,49 0,74 2,33 0,46 0,46 23,3 0,93 0,46 233 0,93 Structur protejat x Nu x x Nu x Nu x Nu x x Nu x x Nu X

Redus 40

Normal Ridicat
(1) (2) (3)

Extinctoare Hidrani Alarm automat

473

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

474

Anexa 6.10 6.10 1 InformaTii suplimentare pentru SPT n cazul unor structuri cu risc de explozie 6.10.1 GeneralitTi Aceast anex furnizeaz informaTii suplimentare pentru proiectarea, construcTia, dezvoltarea si modificarea sistemelor de protecTie mpotriva trsnetului pentru structuri cu risc de explozie. Dac protecTia mpotriva trsnetului este cerut de autoritatea competent sau este rezultatul evalurii riscului realizat conform cerinTelor din SR EN 62305-2, trebuie adoptat un SPT cel puTin de clas II. 6.10.2 Termeni si definiTii suplimentare n completarea termenilor si definiTiilor din capitolul 6, pentru aceast anex se aplic termenii si definiTiile urmtoare. eclator de izolare component cu distanT de descrcare pentru izolarea prTilor conductoare electric ale unei instalaTii n cazul unui impact al trsnetului, prTile instalaTiei sunt temporar conectate ca rezultat al unei descrcri electrice. materiale solide explozibile compus chimic solid, amestec sau dispozitiv al crui scop este de a funcTiona ca o explozie zon 0 arie n care o atmosfer exploziv care const dintr-un amestec de aer si substanTe inflamabile sub form de gaz, vapori sau aerosoli este prezent n permanenT sau pentru perioade lungi de timp sau frecvent zon 1 arie n care o atmosfer exploziv care const dintr-un amestec de aer si substanTe inflamabile sub form de gaz, vapori sau aerosoli este posibil s se formeze ocazional n condiTii normale de funcTionare zon 2 arie n care o atmosfer exploziv care const dintr-un amestec de aer si de substanTe inflamabile sub form de gaz, vapori sau aerosoli nu este posibil s se formeze n condiTii normale de funcTionare dar dac pot apare, persist numai pentru o perioad scurt de timp n aceast definiTie, cuvntul "persist" nseamn timpul total n care exist atmosfera exploziv. Acesta cuprinde n mod normal, durata total de eliberare a gazului, plus timpul necesar de dispersie a atmosferei inflamabile dup ce eliberarea a fost oprit. zon 20 arie n care o atmosfer exploziv sub forma unui nor de praf combustibil este prezent n permanenT sau pentru perioade lungi de timp sau frecvent zon 21 arie n care o atmosfer exploziv sub forma unui nor de praf combustibil este posibil s apar ocazional n condiTii normale de funcTionare zon 22 arie n care o atmosfer exploziv sub forma unui nor de praf combustibil nu este posibil s apar n condiTii normale de funcTionare dar dac poate s apar, va persista numai o perioad scurt de timp

474

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

475

6.10 - 2 6.10.3 PrescripTii fundamentale 6.10.3.1 Sistemul de protecTie mpotriva trsnetului trebuie proiectat si instalat n asa fel nct n cazul unei cderi directe a trsnetului, s nu apar efecte de topire sau de pulverizare. Scnteile sau deteriorrile n punctul de impact al trsnetului pot fi verificate. Acestea trebuie luate n considerare n determinarea poziTionrii dispozitivelor de captare. Conductoarele de coborre trebuie instalate astfel nct temperatura de autoaprindere dat de sursa zonei periculoase s nu fie depsit n acele aplicaTii n care nu este posibil instalarea de conductoare de coborre n afara zonei periculoase. 6.10.3.2 InformaTii necesare Instalatorului/proiectantului sistemului de protecTie mpotriva trsnetului trebuie s i se pun la dispoziTie desenele tehnice ale instalaTiei (instalaTiilor) de protejat, cu zonele n care materialele solide explozibile care vor fi manipulate sau depozitate si cu zonele periculoase marcate corespunztor conform cerinTelor din SR EN 60079-10 si NP 099-04. 6.10.3.3 Legare la pmnt Pentru toate sistemele de protecTie mpotriva trsnetului ale structurilor cu pericol de explozie priza de pmnt trebuie s fie de tip B. ConstrucTia unei structuri poate furniza echivalentul efectiv al unui conductor n bucl al dispunerii de tip B (de exemplu rezervoarele metalice de depozitare). RezistenTa electric de dispersie a prizelor de pmnt pentru structuri care conTin materiale solide explozibile sau amestecuri explozibile trebuie s fie ct mai mic posibil dar nu mai mare de 1 :. 6.10.3.4 Legtur de echipotenTializare Legtura de echipotenTializare ntre componentele SPT si alte instalaTii conductoare, precum si ntre componentele tuturor instalaTiilor conductoare, conform 6.2, trebuie s fie asigurat n interiorul zonelor periculoase si a amplasamentelor unde pot fi prezente materiale explozibile: la nivelul solului; acolo unde distanTa ntre prTile conductoare este mai mic dect distanTa de separare s calculat considernd kc = 1. Datorit descrcrilor electrice locale periculoase, distanTele de separare pot fi considerate numai n zonele fr amestecuri explozibile. n acele zone n care scnteile pot produce incendierea mediului, sunt necesare legturi de echipotenTializare suplimentare n vederea asigurrii c nu vor fi scntei n interiorul zonelor periculoase zona 0 si zona 20. 6.10.4 Structuri care conTin materiale solide explozibile n proiectarea protecTiei mpotriva trsnetului a structurilor care conTin materiale solide explozibile trebuie s se tin seama de sensibilitatea materialelor din configuraTia n care sunt utilizate sau depozitate. De exemplu, unele materiale explozive n vrac pot s nu necesite alte considerente dect cele conTinute n aceast anex. Totusi, exist unele configuraTii de materiale solide explozibile care pot fi sensibile la schimbarea rapid a cmpului electric si/sau radiat de cmpul electromagnetic generat de trsnet. Poate fi necesar s se stabileasc legturi de echipotenTializare suplimentare sau prescripTii pentru ecrane n astfel de aplicaTii.

475

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

476

6.10 - 3 Pentru structurile care conTin materiale solide explozibile, se recomand un SPT exterior izolat. Structurile conTinute n totalitate n interiorul unui acoperis de tabl din oTel de 5 mm grosime sau echivalent (7 mm pentru structuri din aluminiu) pot fi considerate ca fiind protejate prin dispozitive de captare naturale. Pentru astfel de structuri sunt aplicabile prescripTiile de legare la pmnt de la 5.5. Dispozitivele de protecTie mpotriva supratensiunilor si supracurenTilor electrici (SPD) trebuie prevzute ca parte a SPT pentru toate amplasamentele n care sunt prezente materiale explozibile. Dac este posibil, SPD trebuie s fie poziTionate n afara amplasamentelor n care sunt prezente materiale explozibile. SPD poziTionate n interiorul amplasamentelor n care sunt prezenTi explozibili n vrac sau praf explozibil trebuie s fie de tip rezistent la explozie sau s fie n interiorul unor anvelope antiexplozive. 6.10.5 Structuri care conTin zone periculoase Toate prTile unui SPT exterior (dispozitive de captare si conductoare de coborre) trebuie s fie la cel puTin 1 m deprtare de zona periculoas. Dac acest lucru nu este posibil, conductoarele care trec la mai puTin de 0,5 m de zona periculoas trebuie s fie continui sau conexiunile trebuie s fie realizate prin presare sau prin sudare. Dac o zon periculoas este amplasat direct sub o nvelitoare din metal care poate fi perforat de trsnet, dispozitivul de captare trebuie prevzut n conformitate cu prescripTiile din prezentul normativ. 6.10.5.1 Limitarea supratensiunilor si supracurenTilor electrici Dispozitivele de protecTie mpotriva supratensiunilor si supracurenTilor electrici trebuie s fie poziTionate n afara zonei periculoase. Dispozitivele de protecTie mpotriva supratensiunilor si supracurenTilor electrici situate n interiorul zonei periculoase trebuie s fie destinate pentru zona periculoas n care acestea sunt instalate sau trebuie s fie n interiorul unei anvelope si anvelopele care conTin aceste dispozitive trebuie s fie agrementate pentru aceast utilizare. 6.10.5.2 Legtur de echipotenTializare n plus faT de prescripTiile de echipotenTializare de la 6.10.3.4, trebuie prevzut o legtur de echipotenTializare comun pentru sistemul de protecTie mpotriva trsnetului n conformitate cu prescripTiile din SR EN 60079-14 si NP 099-04. Conexiunile la conducte trebuie s fie n asa fel nct la circulaTia curentului electric de trsnet s nu existe nici o scnteie. Conexiunile corespunztoare pentru conducte sunt prin sudarea pe flanse a urechilor, a bolTurilor sau a plcuTelor cu guri filetate care s permit fixarea conexiunilor prin nsurubare. Containerele si rezervoarele trebuie prevzute cu racordri ntre ele ct si pentru conectarea la pmnt. 6.10.5.3 Structuri care conTin zonele 2 si 22 Structurile n care exist suprafeTe definite ca zone 2 si 22 nu necesit msuri de protecTie suplimentare. Pentru elementele metalice (de exemplu coloane exterioare, reactoare, containere cu suprafeTe care conTin zone 2 si 22) de grosime si de material care corespund prescripTiilor din tabelul 6.17, se aplic urmtoarele:

476

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

477

6.10 - 4 nu sunt necesare dispozitive de captare si conductoare de coborre; elementele metalice trebuie s fie legate la pmnt conform articolului 6.2. 6.10.5.4 Structuri care conTin zonele 1 si 21 Pentru structurile n care exist suprafeTe definite ca zone 1 si 21 se aplic prescripTiile pentru zonele 2 si 22 cu completrile urmtoare: dac n conducte exist piese electroizolante, operatorul trebuie s determine msurile de protecTie. De exemplu, o descrcare disruptiv poate fi evitat prin utilizarea unor eclatoare de izolare antiexplozive; eclatoarele de izolare si piesele electroizolante trebuie instalate n afara suprafeTelor cu pericol de explozie. 6.10.5.5 Structuri care conTin zonele 0 si 20 Pentru structurile n care exist suprafeTe definite ca zone 0 si 20, se aplic prescripTiile de la 6.10.5.4, completate cu recomandrile indicate n acest articol, n msura n care sunt aplicabile. Conexiunile de echipotenTializare ntre sistemul de protecTie mpotriva trsnetului si alte instalaTii/structuri/echipamente vor fi realizate cu acordul operatorului sistemului. Conexiunile de echipotenTializare care utilizeaz eclatoare nu pot fi realizate fr acordul operatorului sistemului. Astfel de dispozitive trebuie s fie corespunztoare mediului n care acestea sunt instalate. Pentru serviciile exterioare cu elementele definite ca zone 0 si 20, se aplic prescripTiile pentru zonele 1, 2, 21 si 22 cu completrile urmtoare: echipamentul electric din interiorul rezervoarelor care conTin lichide inflamabile trebuie s fie corespunztor acestei utilizri. Msurile de protecTie mpotriva trsnetului trebuie luate conform cu tipul de construcTie; containere din oTel, nchise, cu suprafeTe definite n interiorul zonelor 0 si 20 trebuie s aib o grosime a peretelui de cel puTin 5 mm n punctele posibile de impact a trsnetului. n cazul unor pereTi subTiri, trebuie s fie instalate dispozitive de captare. 6.10.5.6 AplicaTii specifice 6.10.5.6.1 StaTii de alimentare cu carburanTi La staTiile de alimentare cu carburanTi pentru automobile, ci ferate, vapoare etc., care au zone de risc definite ca zone 2 si 22, conductele din metal trebuie s fie legate la pmnt n conformitate cu articolul 6.2. Legarea conductelor trebuie s se fac la construcTii metalice si la sine, acolo unde exist (dac este necesar prin intermediul unor eclatoare agrementate pentru zonele de risc n care sunt instalate), Tinnd seama de curenTii electrici de retur prin sine, de curenTii electrici vagabonzi, de descrctoarele trenurilor electrice, de sistemele de protecTie catodic mpotriva coroziunii si de altele similare. 6.10.5.6.2 Rezervoare de depozitare Anumite tipuri de structuri utilizate pentru depozitarea unor lichide care pot produce vapori inflamabili sau utilizate pentru depozitarea de gaze inflamabile sunt auto-protejate (conTinute n totalitate n containere cu continuitate a prTii metalice avnd o grosime nu mai mic de 5 mm pentru oTel sau de 7 mm pentru aluminiu, fr eclatoare) si nu necesit o protecTie suplimentar. n mod similar, rezervoarele si conductele acoperite cu pmnt nu necesit instalarea de dispozitive de captare.

477

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

478

6.10 - 5 Aparatele de msurare si control sau circuitele electrice utilizate n interiorul acestui echipament trebuie s fie agrementate pentru acest tip de utilizare. Msurile de protecTie mpotriva trsnetului trebuie s fie luate n funcTie de tipul construcTiei. Rezervoarele izolate sau containerele trebuie s fie legate la pmnt n funcTie de cea mai mare dimensiune orizontal (diametru sau lungime): - pn la 2m: o legare la pmnt; - peste 2 m si pn la 10 m: 2 legri la pmnt; - peste 10 m si pn la 20 m: 3 legri la pmnt; - peste 20 m: 4 legri la pmnt. Rezervoarele din depozite de rezervoare trebuie s fie conectate ntre ele. Punctele de racord ale legturilor se repartizeaz ct mai uniform pe circumferinTa sau perimetrul rezervorului. n cazul rezervoarelor cu capac flotant, capacul flotant trebuie conectat prin legtur de echipotenTializare la peretele rezervorului principal. Proiectarea etansrilor si a sunturilor si a poziTionrii lor trebuie luate n considerare astfel nct riscul aprinderii unui posibil amestec explozibil prin scnteie s fie redus la cel mai sczut nivel practic. Dac are fixat o scar cu role, un conductor de echipotenTializare flexibil cu lTimea de 35 mm trebuie aplicat peste articulaTiile de reazem ale scrii, ntre scar si partea superioar a rezervorului si ntre scar si capacul flotant. Dac scara cu role nu este fixat de capacul flotant al rezervorului, unul sau mai multe (depinde de mrimea rezervorului) conductoare de echipotenTializare flexibile cu lTimea de 35 mm, sau echivalente, trebuie s fie aplicate ntre peretele rezervorului si capacul flotant. Conductoarele de echipotenTializare trebuie s urmeze fie scurgerea capacului sau s fie amplasate astfel ca acestea s nu poat s formeze bucle de ntoarcere. Pe rezervoarele cu capac flotant trebuie s fie prevzute multiple conectri cu sunt ntre capacul plutitor si rezervor la intervale de aproximativ 1,5 m msurate pe marginea capacului. Alegerea materialului depinde de prescripTiile pentru produs si/sau de mediu. Mijloace alternative pentru asigurarea unei conectri conductoare adecvate ntre capacul flotant si peretele tancului pentru curenTii electrici de impuls asociaTi descrcrilor de trsnet sunt permise numai dac sunt asigurate prin ncercri si dac procedurile sunt utilizate pentru a se asigura fiabilitatea conectrii. A10.5.6.3 Conducte Conductele metalice supraterane, n afara legturilor tehnologice, trebuie s fie conectate la fiecare 30 m la prizele de pmnt sau trebuie s fie legate la pmnt cu un electrod de pmnt de suprafaT (orizontal) sau cu un electrod tip tij (vertical). Pentru conductele ce transport lichide inflamabile la distanT lung se aplic urmtoarele. n secTiile de pompare, de bransamente si situaTii similare, toate conductele inclusiv conductele cu manta din metal trebuie suntate prin conductoare cu secTiuni de cel puTin 50 mm2; conductoarele de suntare trebuie conectate cu urechi sudate sau cu suruburi cu autoblocare, n mod sigur, pe flansele conductelor. Elementele electroizolante trebuie suntate prin eclatoare.

478

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

479

Anexa 6.11 HARTA KERAUNICA

479

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

480

Anexa 8.1 8.1 1 Metode de msurare a rezistenTei/impedanTei izolaTiei pardoselilor si a pereTilor n raport cu pmntul sau n raport cu conductorul de protecTie 1. GeneralitTi Msurarea impedanTei sau a rezistenTei de izolaTie a pardoselilor si a pereTilor trebuie efectuat la tensiunea reTelei faT de pmnt si la frecvenTa nominal sau la o tensiune mai mic la aceeasi frecvenT nominal, combinat cu o msurare a rezistenTei de izolaTie. Aceasta poate fi efectuat, de exemplu, conform metodelor de msurare urmtoare: 1) reTele de tensiune alternativ: - prin msurare cu tensiunea alternativ nominal sau prin msurare cu tensiuni alternative mici (minimum 25 V) si suplimentar cu o ncercare a izolaTiei utiliznd o tensiune de ncercare minim de 500 V tensiune continu pentru tensiuni nominale ale reTelei care nu depsesc 500 V si o tensiune de ncercare minim de 1000 V tensiune continu pentru tensiuni nominale ale reTelei de peste 500 V. OpTional pot fi utilizate sursele de tensiune urmtoare: a) tensiunea sistemului (tensiune faT de pmnt) care exist la punctul de msurare; b) tensiunea secundarului unui transformator cu dou nfsurri; c) o surs independent de tensiune la frecvenTa nominal a reTelei. n cazurile specificate la b) si c), tensiunea de msurare trebuie sa fie legat la pmnt pentru msurare. Din motive de securitate, atunci cnd se msoar folosind tensiuni mai mari de 50 V, curentul de iesire maxim trebuie limitat la 3,5 mA 2) reTele de tensiune continu: - ncercare a izolaTiei utiliznd o tensiune de ncercare minim de 500 V tensiune continu pentru tensiuni nominale ale reTelei care nu depsesc 500 V; - ncercare a izolaTiei utiliznd o tensiune de ncercare minim de 1000 V tensiune continu pentru tensiuni nominale ale reTelei de peste 500 V. ncercarea izolaTiei trebuie realizat utiliznd echipament de msurare conform recomandrilor din SR EN 61557-2.

480

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

481

8.1 2 2. Metod de ncercare pentru msurarea impedanTei pardoselilor si a pereTilor cu tensiune alternativ: Curentul I de la iesirea unei surse de tensiune sau de la un conductor de faz L parcurge printr-un ampermetru electrodul de ncercare. Tensiunea Ux a electrodului este msurat faT de PE cu ajutorul unui voltmetru cu o rezistenT intern de cel puTin 1 M. ImpedanTa de izolaTie a pardoselii este deci: Zx= Ux / I Msurarea pentru determinarea impedanTei trebuie efectuat n attea puncte cte sunt considerate necesare, alese la ntmplare, dar minim n trei puncte. Electrozii de ncercare pot fi ambii de tipurile de mai jos. n caz de controverse, utilizarea electrodului de ncercare 1 este metoda de referinT. 3. Electrod de ncercare 1 Electrodul const dintr-un trepied metalic ale crui parTi ce se sprijin pe pardoseal formeaz vrfurile unui triunghi echilateral (fig. 8.1.1). Fiecare punct de sprijin este prevzut cu o baz flexibil care asigur, cnd se aplic o sarcin, un contact strns cu suprafaTa care este ncercat pe o suprafaT de aproximativ 900 mm2 si prezentnd o rezistenT electric mai mic de 5000 . nainte de a efectua msurrile, suprafaTa ncercat este curTat cu un fluid de curTare. n timpul msurrilor se aplic pe trepied o forT de aproximativ 750 N n cazul pardoselilor sau 250 N n cazul pereTilor.

Fig. 8.1.1. Electrod de ncercare 1

481

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

482

8.1 3 4. Electrod de ncercare 2 Electrodul const dintr-o plac metalic ptrat cu laturile de 250 mm, si un ptrat umezit de hrtie absorbant, sau de pnz, din care a fost ndeprtat surplusul de ap, cu laturile de aproximativ 270 mm (fig. 8.1.2). Hrtia se amplaseaz ntre placa metalic si suprafaTa de ncercat. n timpul msurrilor se aplic pe plac o forT de aproximativ 750 N n cazul pardoselilor sau 250 N n cazul pereTilor.

(*) ProtecTie mpotriva unui contact neintenionat cu o rezistenT de limitare a curentului la 3,5 mA Fig. 8.1.2. Electrod de ncercare 2

482

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

483

Anexa 8.2 Msurarea rezistenTei / prizei de pmnt (electrodului de pmnt) Procedura urmtoare poate fi adoptat atunci cnd trebuie efectuat msurarea rezistenTei electrodului de pmnt (fig. 8.2.1.). Se trece un curent electric alternativ de intensitate constant ntre electrodul de pmnt, T, si un electrod auxiliar, T1, amplasat faT de T la o astfel de distanT ca zonele de influenT ale celor doi electrozi s nu se suprapun. Al doilea electrod de pmnt auxiliar, T2, care poate fi un Trus metalic nfipt n pmnt, se insereaz apoi la jumtatea distanTei dintre T si T1, si se msoar cderea de tensiune dintre T si T2. RezistenTa electrodului de pmnt este tensiunea dintre T si T2, divizat la curentul care circul ntre T si T1, cu condiTia s nu fie o suprapunere a celor dou zone de influenT a electrozilor. Pentru a verifica dac valoarea rezistenTei de dispersie a electrodului de pmnt este corect, se efectueaz nc dou citiri cu al doilea electrod de pmnt auxiliar T2 mutat cu 6 m mai departe si cu 6 m mai aproape de T. Dac cele trei rezultate sunt n concordanT, media celor trei citiri se consider ca fiind valoarea rezistenTei de dispersie a electrodului de pmnt T. n caz contrar, ncercrile se repet mrind distanTa dintre T si T1.

T T1 T2 X Y

- electrod de pmnt supus ncercrii, deconectat de la toate sursele de alimentare - electrod de pmnt auxiliar - al doilea electrod de pmnt auxiliar - poziTie alternativ a lui T2 pentru msurare de verificare - poziTie alternativ urmtoare a lui T2 pentru alt msurare de verificare

Fig. 8.2.1. Msurarea rezistenTei prizei de pmnt (electrodului de pmnt)

483

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

484

Anexa 8. 3 Msurarea impedanTei buclei de defect Msurarea impedanTei buclei de defect trebuie efectuat conform standardelor n vigoare. Metoda urmtoare poate fi utilizat ca exemplu (fig. 8.3.1). Metoda propus n aceast anex d numai valori aproximative ale impedanTei buclei de defect deoarece nu ia n considerare natura fazorial a tensiunii, si anume a condiTiilor existente n momentul real a defectului de punere la pmnt. Gradul de aproximaTie este acceptabil cu condiTia ca reactanTa circuitului respectiv sa fie neglijabil. Se recomand efectuarea unei ncercri de continuitate ntre borna principal de legare la pmnt si elementele conductoare expuse nainte de realizarea msurrii impedanTei buclei de defect Se atrage atenTia asupra faptului c aceast metoda prezint dificultTi n aplicare. Tensiunea circuitului supus verificrii se msoar cu si fr conectarea unui rezistor de sarcin variabil si impedanTa buclei de defect se calculeaz cu relaTia: Z=(U1-U2) / IR unde: Z - este impedanTa buclei de defect;

484

U1 - tensiunea msurat fr conectarea unui rezistor de sarcin; U2 - tensiunea msurat cu conectarea unui rezistor de sarcin; IR - este curentul care circul prin rezistorul de sarcin; DiferenTa dintre U1 si U2 ar trebui s fie semnificativ.

Fig. 8.3.1. Msurarea impedanTei buclei de defect