Tutun

Tutunul sau tabacul (Nicotiana tabacum) este o plant din familia Solanaceae familie de care aparin i tomatele, cartoful, i mtrguna. Tutunul ajunge n Europa dup descoprirea Americii (1492). Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului n Frana ca plant medicinal. Mai trziu s-a reuit izolarea nicotinei din frunzele de tutun. Iniial, acest alcaloid a fost folosit ca insecticid, ulterior a fost trecut la categoria droguri. Pn n secolul XVII, tutunul era considerat plant medicinal folosit n afeciunile oculare. Ca plant de cultur sunt folosite n prezent (2009) numai dou varieti dintre Nicotiana tabacum din Virginia este cea mai rspndit. Recoltarea tutunului se face n mod deosebit pentru producerea igrilor. Tutunul de culoare nchis obinut prin uscarea frunzelor plantei Nicotiana rustica este un tutun mai apreciat dect tutunul de culoare deschis. n prezent, industria farmaceutic caut obinerea din tutun a unor medicamente. Tot din tutun se obin extracte pentru industria de parfumuri. Tutunul face parte din plantele al cror genom este bine cunoscut; de acea este o plant utilizat frecvent n cercetrile genetice. O alt utilizare a plantei este ca plant ornamental, cu variantele Nicotiana sylvestris, Nicotiana x sanderae, Nicotiana forgetiana i Nicotiana alata. Prin ncruciri s-au obinui produi cu flori cu un colorit variat i cu arom plcut ca de exemplu Regina nopii (Nicotiana alata). n prezent sunt tot mai criticate reclamele care propag fumatul, se caut informarea consumatorilor despre efectele negative ale nicotinei prin material documentar sau prin legi care le impun productorilor ca pe pachetul de igri s existe inscripia tutunul este un produs cancerigen. n Europa sunt localuri sau locuri de munc unde, pentru protejarea nefumtorilor, este interzis fumatul.

Alcoolul: de la obisnunita la abuz si dependenta

Consumul excesiv de alcool este corelat cu rata crescuta a sinuciderilor, accidentele si bolile fatale. Alcoolul poate afecta negativ copiii nenascuti. Alcoolicii sunt sfatuiti sa aiba zile fara consum. Exista disponibil un spectru larg de programe de tratare a alcoolismului. Consumatorii de alcool au devenit in ultimii ani centrul atentiei, mai ales datorita informatiilor provenite din diverse studii/cercetari conform carora alcoolul consumat in cantitati moderate pare a avea chiar efect benefic asupra organismului uman. Majoritatea oamenilor consuma alcool in diferite cantitati si cu frecventa variata, doar cca 10% dintre adulti fiind abstinenti in majoritatea tarilor lumii.Dependenta de alcool este cea mai raspandita dintre problemele legate droguri la nivel mondial. O persoana din 13 este suspecta de alcoolism. Cateva milioane de oameni beau prea mult si risca sa abuzeze de alcool. Obisnuinta de a bea este o problema serioasa. Consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, fiind corelat cu 80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fatale si 15% din cazurile de innec. Este de asemenea unul din factori in unul din trei cazuri de divort si unul din trei cazuri al molestarii de copii.Consumul de alcool poate favoriza aparitia cirozei la ficat, poate sa afecteze negativ copiii nenascuti si trebuie asociat cu cancerul la san la femei, cancerul gurii, al esofagului, al faringelui si laringelui. Consumul mare de alcool a fost corelat si cu performanta sexuala slaba, dementa si degenerare musculara. Cosumul moderat de alcool poate fi considerat benefic pentru inima, studiile aratand ca atat abstinentii cat si persoanele care beau in exces prezinta risc de mortalitate mult mai mare decat cei care consuma moderat alcool.Exista insa controverse asupra ceea ce inseamna consum moderat. Un consum de bautaura alcoolica de mai mult de trei pahare pentru un barbat si mai mult de doua pentru o femeie este considerat a fi prea mare. La nivel mondial, una din 13 persoane este suspecta de alcoolism.Despre ceea ce inseamna consum moderat exista pareri contradictorii. O recomandare comuna (de nespecialitate) indica un pahar pe zi pentru femei si doua zilnic pentru un barbat si evitate complet betiile. O alta recomandare este de trei sau patru pahare mici pentru barbati, de trei-patru ori pe saptamana si doua sau trei pahare mici pentru femei, trei-patru ori pe saptamana. Multi oameni incalca aceste limite si unii dintre acestia pot dezvolta probleme cu alcoolul. Si definirea unui pahar standard este nuantata dar, in general, ea inseamna o cana cu bere, un pahar mic de vin sau 50 ml de tarie. Nu exista nici o dovada solida care sa arate ca bautul vinului este mai bun decat consmul de bere sau tarie.Femeile simt o nevoie mai mica de a bea decat barbatii pentru ca ele au in corp o cantitate mai mica de -fluid- iar alcoolul are un efect mai puternic. Persoanele cu o greutate corporala

mica si o constitutie mignona ar trebui sa consume o cantitate mai mica de alcool decat alte persoane. Pe de alta parte, s-a demonstrat ca un consum moderat de alcool la persoanele cu varste mijlocii reduce numarul deceselor cu cauze cardiace cu aproximativ o treime.Un studiu australian arata ca riscul atacurilor cardiace este cel mai mic la barbatii care au confirmat un consum de 1-4 pahare pe zi, timp ce 5-6 zile pe saptamana si la femeile care consuma un standard de doua pahare pe zi, timp de cinci- sase zile pe saptamana. Abstinentii si cei care nu beau frecvent sunt sfatuiti sa nu creasca consumul pentru a nu creste riscul dezvoltarii unei probleme cu alcoolul. Unele dintre semnele care ne pot indica o astfel de problema in faza timpurie sunt: - bautul mai rapid decat ceilalti; - gandul la modalitati de a bea cateva pahare in plus in timp ce socializezi; - cheltuirea unei sume prea mari de bani pe alcool; - negarea problemei si subestimarea cantitatii de acool consumate; - sentimentul de vinovatie sau remuscare legat de propriul consum de alcool; - pierdere de memorie in timpul bautului; - promisiunea de a bea mai putin; - consumul pentru a face fata stresului obisnuit.

Drogul

Drogurile practic sunt simple substane care i-au gsit receptori n organismul nostru, care acioneaz prin grbirea, ncetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependena este o noiune generalizat, exist persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substan care i induce o stare mai mult sau mai puin fals de bine ii activeaz un sistem de recompensare al creierului care elibereaz anumite substane precum dopamina sau serotonina responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependen se numete dependen psihic, dependena fizic implic sevrajul care intervine odat cu retragerea substanei, acest tip de dependen l intalnim n rndul drogurilor grele (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina). Termenul drog are mai multe accepiuni. n sens larg desemneaz orice substan (natural sau artificial) care prin natura sa chimic determin alterarea funcionrii unui organ. n sens restrns se refer substane care provoac toleran i dependen. n limbaj uzual, acest termen se refer la substane psihoactive, mai ales cele ilegale. Cu alte cuvinte, drogul este o substan solid, lichid sau gazoas, a crei folosin se transform n obicei i care afecteaz direct creierul i sistemul nervos, schimb sentimentele, dispoziia i gndirea, percepia i/sau starea de contien, modificnd imaginea asupra realitii nconjurtoare.*1+ Cele mai populate droguri sunt: - cofeina (din cafea, ceai, i alte surse de plante) legal n toate prile lumii, dar care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conine canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) ilegal n cele mai multe pri ale lumii i consumate de ctre membrii unor religii. - etanol (denumit n mod obinuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie n buturi alcoolice, cum ar fi vinul i berea) - legal dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii, i ilegal n multe ri musulmane, cum ar fi Libia, Sudan i Arabia Saudit, care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii.

- tutun (conine peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi i nicotin) legal, dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii i care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - opiacee i opioide legal n general numai prin prescripie medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodon, oxicodon, morfin, i altele; anumite opiacee sunt ilegale n unele ri, dar folosite n scopuri medicale n altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina). - cocaina - un stimulent derivat din planta de coca n America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal n Peru i Bolivia. Cocaina este ilegal n cele mai multe pri ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina i novacaina, utilizate n medicin i stomatologie pentru anestezie local. Drogurile psihoactive se clasific n felul urmtor 4. Cannabis sau cinepa indiana. Pudra. Fumata, mestecata, adaugata in produsele de patiserie, alte alimente, in bauturi. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator. Dozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina cu somn. Nu provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave, dependenta psihica. Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter (iritabilitate, instabilitate) si de dispozitie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel mai ieftin este larg utilizat (ex. 75 80% din consumatorii francezi). Fiecare drog acioneaz asupra unui neurotransmitor sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, aceast aciune ducnd n general la efecte adverse pe termen lung: