Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA DIN CONSTANA Facultatea de Psihosociologie Speciali a!ea" #aste!at De$ia%&' (i Deli%c$e%&' A%ul I se)est!

ul II

PSI*O+OGIE ,UDICIARReferat

INF+UENA PERSONA+IT-II ASUPRA ACTU+UI INFRACIONA+

ndrumtor tiinific Conf. univ. dr. Nicu SAVA Masterand MATEI NELIDA

CONSTANA

2013
1

Cuprins 1. Funciile mass me!ia.................................................................................3 2. Implicaiiile ne"ati#e ale mass me!ia..........................................................

3. $%cietatea ci#il& i implicaiile Mass me!ia n pr%liferarea criminalit&ii.................................................................................................

'. C%nclu(ii))))))))))))).............................................).1*

+. ,i-li%"rafie....................))))))))))))))))))..)..1+

I%t!oduce!e
Aspecte ale fen%menului criminal repre(int& una !intre principalele .i cele mai atracti#e .tiri pe care le putem #e!ea la tele#i(%r sau citi /n (iare. Massme!ia se f%l%se.te !e fascinaia au!it%riului pentru astfel !e su-iecte 0fascinaie ce .i are r&!&cinile /n #ec1ile pe!epse pu-lice2 pentru a .i atra"e pu-licul. Pu.licul %u (tie c' /aptele ca ata!e0 !edactate0 $ideo0 audio sau sc!ise su%t de )ulte o!i e1age!ate 0 supe!di)e%sio%ate0 e1cep&io%ale0 ceea ce %e ap!opie de o situa&ie $i!tual' ca!e ge%e!ea ' /!ica de a de$e%i tu 2%su&i $icti)'3 Se i%duce audito!iului u% se%ti)e%t de tea)'3 3e !e alt& parte4 se insist& prea mult asupra criminalit&ii4 c1iar !ac& /n statisticile reale nu se %-ser#& % cre.tere a ratei acesteia. Deci4 nu am a#ea m%ti#e !e /n"ri5%rare s%cial&. Fen%menul criminal este transmis prin mass me!ia /ntr % f%rm& simplist&4 f&r& a pre(enta t%ate aspectele ca(ului .i f&r& % anali(& pr%fun!&. Mai mult !ec6t at6t4 faptele sunt !e cele mai multe %ri !ist%rsi%nate4 c1iar ima"inate4 pentru a capta atenia pu-licului4 !istan6n!u se /n acest m%! !e realitate .i cree6n! % ima"ine une%ri fals& a e#enimentel%r4 "ener6n! % alarm& s%cial& care nu este necesar&4 nici n%rmal&. Ima"inea in!us& asupra fen%menului criminal !e c&tre mass me!ia este una !e cre.tere c%ntinu&4 iar infraciunile cu #i%len& !e#in !%minante /n spaiul .tiril%r !espre criminalitate. $e creea(& stere%tipuri !e infract%ri .i #ictime. 7n principiu4 infract%rul este un reci!i#ist4 iar #ictima este pre(entat& !e multe %ri ca fiin! pr%#%cat%are. 43 Fu%c&iile )ass5)edia A6 Fu%c&ia de i%/o!)a!e Ist%ricul .i e#%luia fen%menului mass me!ia situea(& pe l%cul cel mai pri#ile"iat /ntre funciile sale4 funcia inf%rmati#&. In ca!rul acestei funcii %ri(%ntul !e a.teptare se lea"& !irect pr%p%ri%nal cu apariia n%il%r m5l%ace !e c%municare4 nereu.in! s& atin"& saturaia. 3rin f%rmele sale tra!ii%nale4 mass me!ia4 #e1iculea(& inf%rmaii care p%t fi structurate !i#ers4 in funcie !e utilitatea l%r ime!iat&4 !e apariia r&sp6n!irii sau c1iar !e semnificaiile pe care le p%t a#ea /n 8c%mple9ul: inf%rmai%nal al s%ciet&ii c%ntemp%rane. Al&turi !e inf%rmaiile cu utilitate im!eiat& referit%are la pr%"ramele cinemat%"rafel%r .i teatrel%r4 transp%rtul /n c%mun4 starea #reamii4 #al%rile -ursiere .i #alutare4 anunurile !e mic& pu-licitate4 funcia !e inf%rmare mai cuprin!e;
3

inf%rmaii "enerale< acestea sunt apana5ul emi&t%rului care le %r"ani(ea(& .i centrea(& !up& % a"en!& pr%prie. $ a creat c1iar % !epen!en& !e mi5l%acele !e inf%rmare /n mas&4 /n sensul e9istenei unui flu9 c%ninut4 mult mai -%"at !ecat este necesar. R%lul in!i#i!ului risc& a se transf%rma /ntr unul !e participant pasi# la flu9ul !e inf%rmaii4 !ispus s& preia necritic faptele4 e#enimente4 intampl&ri ale c&r%r semnificaii nu se mai %-%sesc s& le interprete(e. 3eric%lul este faptul c& mass me!ia p%ate utili(a funcia !e inf%rmare /n m%! !ist%rsi%nat. ,%m-ar!amentul inf%rmai%nal al mi5l%acel%r !e c%municare nu mai las& timp !e reflecie4 !e #erificare sau anali(& critic& asupra #ersiunil%r %ferite. 7n plus4 mass me!ia p%ate lua unele !eci(ii /n ceea ce pri#e.te supralicitarea inf%rmaiil%r !intr un anumit !%meniu !e acti#itate. $ ar putea spune c& astfel se creea(& pri#ile"ii in e9istena s%cial& .i nu !el%c !e mirare c& pers%anele care lucrea(& in (%nele #i(i-ile ale mass me!ia s& se -ucure !e % cele-ritate c%nferit& intre altele4 .i !e c%mpetiia pentru intaietate !in !%meniu. Inf%rmaii !e pre#enire care p%t fi !atele cu pri#ire la starea #remii4 pr%"n%(ele ec%n%mic% financiare4 inf%rmaii #i(in! pre#enirea un%r -%li4 incen!ii sau acci!ente. 7n realitate numai un se"ment e9trem !e re!us .i a#6n! /n /ntre"ime funcia !e c%municat %ficial p%ate intra /n acest 8tip:. 76 Fu%c&ia de i%te!p!eta!e 3rin funcia !e interpretare se /nele"e acea caracteristic& care re(i!& !in necesitatea !e a pre(enta realit&ile inc%n5ur&t%are !up& % anumit& ierar1ie .i a!ec#an! % "enuril%r pu-licistice4 !ac& ne #%m referi la pres&. Aceasta se manifest&4 c%ncreti(at in f%rme pr%prii !e e9primare4 /n "enuri 5urnalistice -ine !eterminate4 cum sunt; e!it%rialul4 c%mentariul4 pamfletul. 7n m!eia electr%nice 0ra!i%4 t#4 internet24funcia !e interpretare se manifest& prin emisiuni !%cumentare .i !e(-ateri !e i!ei. C6 Fu%c&ia de leg'tu!' Aceast& funcie se refer& la %prtunitatea creat& prin interme!iul canalel%r me!ia4 ca mulimii !e %ameni s& fie c%nectate in acela.i timp la un e#eniment care le !esparte in timp .i spaiu. 44Funcia !e le"&tur& creea(& % -i%sfer& inf%rmai%nal& !e c%ntacte !irecte4 ref&can! un !ial%" altfel imp%si-il. =!at& %-inut& #al%area interacti#& a c%munic&rii4 re(ult& c& funcia p%ate fi meninut& numai prin stimuli specifici !ial%"ului !intre emi&t%r .i recept%r pe un su-iect c%mun4 furni(at !e massme!ia.:1
1

7a%ciu0 D38 R'dulescu0 S3 Introducere n socio o!ia de icvenei "uveni e4 E!. Me!ical&4 ,ucure.ti4 1>+14 pa" 3'

'

Fen%menul pri#e.te presa su- t%ate cele trei aspecte mai imp%rtante ale ei. C6t pri#e.te celelalte sisteme4 mai c%ncret multime!ia4 cele -a(ate pe calculat%r4 !ial%"ul este reali(at in #ariante !iferite;/ntre emi&t%ri .i mai muli recept%ri4 intre mai muli emit&%ri .i mai muli recept%ri4 /ntre mai muli emi&t%ri .i un sin"ur recept%r. T%i4 in cele trei #ariante p%si-ile4 refac !ial%"ul interpers%nal4 in!i#i!ual sau !e "rup4 in ca(ul l%r funcia !e le"&tur& fiin! inclus& in cea !e c%municare. D6 Fu%c&ia de culti$a!e0 cultu!ali a!e Funcia !e culti#are este pri#it& cu mult& circumsripie. A!resan!u se tutr%r cel%r c%nectai intr un tip !e reea4 mass me!ia !ispune te%reitic !e t%alitatea pers%anel%r !e pe "l%- .i in c%nsecin& tre-uie s& apele(e la un mesa5 e9primat printr un lim-a5 p%si-il !e a fi ineles !e t%at& lumea4 f%rmulan!u se i!ei cu f%r& persuasi#&4 prin acea me!iere intre emi&t%r .i recept%rii p%si-ili4 can! se #%r-e.te !e culturali(are este e#i!ent c& un se"ment relati# restrans !e p%pulaie4 f%rmat !in %ameni !e cultur&4 ca!re !i!actice4 me!ici4 aca!emicieni4 arti.ti care au pr%fesiunea l%r4 nu #a accepta astfel !e i!ei. Astfel spus4 tele#i(iunea4 ra!i%ul4 presa nu sunt istrumente !e cultur& pentru % restans& cate"%rie uman&. Termenul !e cultur& are !%u& accepiuni; mai c%ncret ar fi s& se a!mit& c& n%iunea c%nsacrat& patrim%niului cultural repre(int& ceea ce s a ineles institui%nali(at prin cultur& .i cultura !e mas& sau su-cultura4 fen%menul r&pan!iri acesteia. In pre(ent4 prin c%ninuturile !istri-uite !e mass me!ia4 circul& .i se fi9ea(& n%rmele !e c%mp%rtament "eneral acceptate4 astfel c%n#eiile tacite ale unei s%ciet&i. 3resa r&spun!e astfel ne#%il%r in!i#i(il%r .i c%munit&ii !e perpetuare a #al%ril%r c%mune .i !e i!entificare cu acele m%!ele pe care s%cietatea le c%nsi!er& a fi repere !e aciune. Faptul este f&r& ec1i#%c4 !ar funciile e!ucati#e e9istente in mass me!ia fiin! lipsite cel mai a!esea !e sup%rutl pe!a"%"ic care s& le transf%rme pe cele mai multe /ntr un teren !e !isput&. 7n ultima #reme se face simit& ten!ina mass me!ia !e a se plia a"resi# pe in!ucerea un%r fen%mene !e "rup su!enumirea !e e#enimente culturale sau me!iatice. E6 Fu%c&ia de di$e!tis)e%t Funcia !e !i#ertisment are ten!ina !e a %cupa prim planul mult%ra !intre %fertele mass me!ia. Ea p%rne.te !e la p%si-ilitatea %amenil%r !e a a#ea t%t mai mult timp li-er4 pe !e % parte4 iar pe !e alta a#anta5ul sc&!erii !rastice a -unuril%r culturale !ifu(ate prin mass me!ia. Cu t%ate c& p%n!erea mesa5el%r !e !i#ertisment este !iferit& !e la un canal la altul4 numer%.i speciali.ti #%r-esc !espre na.terea unei s%ciet&i numit& fie a 8spectac%lului:4 fie a 8!i#ertismentului:4 fie a 8efemerului:. 7n realitate4 i!eea !e spectac%l este mult mai c%ntaminat&4 ast&(i putan!u se #%r-i .i /n pri#ina mass me!iei !e asemenea manifest&ri4 cum sunt4 spre e9emplu4 emisiunile !e .tiri ale un%r p%sturi t# pri#ate4 in stu!i%urile c&r%ra4 !e la am-ient la #estimentaia
?

re!act%ril%r4 !e la f%n!ul .i pan& la c%rtinele mu(icale4 !e la !ial%"urile pan& la aparaturi4 se p%ate %-ser#a % ten!in& spectacul%as& !e atra"ere a pu-licului. 93 I)plicatile %egati$e ale )ass5)edia A3 #a%ipula!ea e1e!citata de )i:loacele de i%/o!)a!e 2% )as' @nul !in riscurile c%nsumat%rului !e inf%rmaie este acela !e a fi A!r%"at: prin interme!iul sunetului .i cul%rii4 al mesa5el%r .i te9tel%r r%stite4 a5un"an! in cele !in urma sa se c%mp%rte a.a cum cine#a anume .ia !%rit. 7nc& !in Brecia Antic& %rat%ria era % art&4 cun%sc6n!u se ca felul cum spui un anumit lucru sc1im-a efectul recepi%narii acestuia. In ep%ca m%!erna mi5l%acele !e c%municare /n mas& au f%st /nc& !e timpuriu un -un mi5l%c !e a influena %pinia pu-lica&. Astfel4 re"imuril%r aut%ritare le au f%l%sit !in plin aceast& %p%rtunitate4 cen(ur6n! presa /n ansam-lul ei4 instituin! un sistem !e c%ntr%l .i rai%nali(are a inf%rmaiei !ifu(ate. =rice e#eniment era me!iati(at !up& cum !%rea puterea4 mai ales in arile s%cialiste< se a5unsese la a e9a"era e#enimentele min%re /n !etrimentul alt%ra care treceau ne%-ser#ate sau care erau special %c%lite. $ a creat astfel4 % scara a #al%ril%r aparate in aceasta lume a inf%rmaiei4 scara care sa susina aut%ritatea !e stat. 3e lan"a acest aspect pre(ent mai ales /n est4 /n #est %amenii s au pre%cupat in ca!rul ec%n%miei !e piaa cum s& .i #6n!& mai -ine pr%!usele. Astfel4 p%rnin! !e la ca(ul cele-ru al lui Cames DicarE4 patr%nul unei firme c%merciale !in NeF CerseE 4 care l a c%n#ins pe pr%prietarul unui cinemat%"raf s& /ncerce % n%u& met%!& pentru impulsi%narea #an(aril%r !e C%la4 .i anume4 sa !ifu(e(e in timpul pr%ieciei flas1 uri in%-ser#a-ile in m%! c%n.tient !ar reinute !e su-c%n.tientul spectat%ril%r cu mesa5ul ; A,EGI C=CA H C=LAIII:4 crescan!u i astfel #6n(&rile cu 1JK. $ a a5uns ulteri%r la stu!ierea apr%fun!ata a mesa5el%r su-limale4 la perfeci%narea .i e9perimentarea acest%ra. C%nstatan!use rapi! n%ci#itatea l%r 0f%l%sirea l%r in pu-licitate2 au f%st inter(ise ulteri%r printr % c%n#enie internai%nala. 3entru a #e!ea la ce "ra! !e manipulare au a5uns arti(anii manipul&rii prin mass me!ia putem stu!ia e9emplificarea facuta !e !irect%rul unui institute !e stu!ii D%1nan Ramati ; me!iati(area internai%nala a ra(-%iului ci#il !in Iu"%sla#ia a infai.at en%rme pier!eri .i suferine inre"istrate !e t%ate parile implicate in c%nflict4 !ar cu !iferenieri semnificati#e< astfel suferinele musulmanil%r erau pre(entate4 !e re"ula4 cu cele mai multe !etalii4 in timp ce suferinele cr%ail%r erau a-ia meni%nate4 iar cele ale sar-il%r nu erau nici macar amintite.

Aceasta selecti#itate nu era nici!ecum r%lul intamplarii4 %ferin! mai !eparte e9emplul c%mpaniei ARu!er L Finn Bl%-al 3%litical Affairs:4 al carei %-iect !e acti#itate este manipularea ima"inii !upa !%rina clientului. A.a!ar4 a#em A!reptul la inf%rmare:4 !ar !%ar atat4 cat !e reala4 a!e#arata4 c%nf%rma cu realitatea este aceasta4 nu c%ntea(a4 cetaeanului !e ran! neramanan!u I !ecat alternati#a supunerii !e catre acest flu9 !e inf%rmaii4 asimilan! la intamplare fie a!e#aruri4 !ar mai ales minciuni. Iata se intre#e!e aici % crima m%rala a carei #ictima este cetaeanul !e a(i4 neputinci%s in faa l%#ituril%r. 73 Viole%&a p!o$ocat' de )i:loacele de co)u%ica!e 2% )as' I%/lue%&a )odelelo! $i uale Influena tele#i(iunii H este recun%scut& !e t%ata lumea4 c1iar .i /n materie !e inf%rmare c%ti!ian&4 cu t%at& ampl%area sa !e(a#anta5at& .i !ef%rmat&. Este ca(ul s& ne reamintim c& pr%cesul te1nic !e recepi%nare prin -alea5 succesi# al ecranului .i care se /nru!e.te cu A stimularea lumin%asa intermitenta A !in !%meniul ne%r%psi1%l%"iei are 4 pr%-a-il4 un anumit efect asupra acti#itaii cere-rale. 44 7n R%m6nia4 capacul cutiei 3an!%rei este !in sticl& . 3e Asticl&:4 cum spun 5urnali.tii ecranului TD 4 nen%r%cirile se %"lin!esc mult prea !es 4 parc& !in !%rina !e a nu se .ter"e prea curan! !in mem%ria c%lecti#& . Di%lena este "enerat%are a !e#iail%r c%mp%rtamentale la ni#el s%cial . C%mp%rtamentele se m%!ifica suinfluena A m%!elel%r: #i(uale su"erate4 acestea fiin! pr%m%#ate cel mai rapi! prin interme!iul micului ecran .:2 Repetarea un%r ima"ini .%cante4 repre(ent6n! acte !e #i%len& sau urm&ri ale acest%ra 4 p%ate a#ea c%nsecine !intre cele mai "ra#e . Acest fen%men este un r&u ne!etecta-il4 c#asi permanent4 pre(ent c1iar /n casele n%astre4 % cutie a 3an!%rei in!i#i!uala4 pe care % luam pe cap !e l%cuit%r4 ca sa spunem a.a 4 pre#&(ut& cu ecran !e sticla prin care %ricine 0!ar a-s%lut %ricine; t6n&r sau -&tr6n4 -ar-at sau femeie4 !ar mai ales c%piii 4 care sunt fiinele cele mai curi%ase .i straine !e pre5u!ec&i2 s& p%at& pri#i %ric6n! c%rte"iul !e 1imere la % simpl& apasare !e -ut%n. Raul ne#a(ut este !e cele mai multe %ri i"n%rat4 t%cmai pentru faptul ca pare c& nu e9ist& . Mitul 3an!%rei !e#ine ast&(i un sup%rt pentru % alt& realitate ce este simit& in fiecare (i; #i%lena ima"ine. = anali(a c%mpetenta a fen%menului #i%lenei me!iati(ate prin interme!iul ima"inil%r !e tele#i(iune necesita a-%r!area ri"ur%s structurat& a principalel%r funcii pe care le in!epline.te instrumentul au!i%#i(ual.
2

7ogda%0 T3 Com#ortamentu uman n #rocesu "udiciar4 M.I.4 $er#iciul e!it%rial .i cinemat%"rafic4 ,ucure.ti4 1>J34 pa" 120

Funciile !e inf%rmare transf%rm& presa /ntr un #erita-il instrument !e c%ntr%l al realului. Dac& materialele transmise %piniei pu-lice /n ca!rul emisiunil%r inf%rmati#e pun accent pe #i%lena ima"ine4 su- m%ti#ul ca aceasta repre(int& tipul !e inf%rmaie cerut !e pu-lic 4 atunci lucrurile mer" pentru s%cietate /ntr % !irecie "re.it&. Cre.terea au!ienei p%sturil%r la ni#el !e mas& se reali(ea(& astfel prin apelul la recepti#itatea instinctuala primara4 prin pre(entarea cu prep%n!eren& a un%r .tiri .%cante4 e#i!enierea an%rmalit&ii4 a !e"ener&rii m%rale .i s%ciale4 a -estialit&ii .i crimei . Alese pe Aspranceana:4 aceste pseu!% .tiri p%t transf%rma ima"inea A eternei .i fascinanei: R%manii intr un inut preist%ric4 p%pulat cu specimene a-ruti(ate !e -&utura al car%r creier nu p%ate !epa.i sfera pantecului4 patria pr%stituiei4 #i%lului4 incestului 4 l%cul in care furtul4 cer.et%ria .i /n.el&t%ria sunt ca la ele acas& . Funcia !e le"&tur& are /n #e!ere reali(area unei c%resp%n!ene /ntre %ameni .i ci#ili(aie. Acest aspect este .i el !ef%rmat c%respun(at%r ; !ac& #ul"aritatea 4 %-scuritatea .i pr%miscuitatea Aprin!: la un anumit pu-lic4 atunci !e ce s& nu fie pr%m%#ateM H se /ntrea-& ret%ric creat%rii !e pr%"rame. Astfel4 le"atura !intre %ameni se reali(ea(a4 !e multe %ri4 mi(6n! !%ar pe reacii instinctuale ale pu-licului .i pe lipsa celei !e a treia funcii a au!i%#i(ualului H funcia !e culturali(are . Ma5%ritatea p%sturil%r !e tele#i(iune fu" !e emisiunile culturale 4 c%nsi!er6n! ca nu sunt renta-ile. Fa& !e pr%m%#area pe scara lar"a a manelel%r .i a alt%ra !e acest tip4 emisiunil%r culturale nu li se ac%r!a nici % .ansa . In sc1im-4 seara !e seara4 ne sunt pre(entate pe micul ecran filme /n care #i%lena este la ea acasa< p%rn%"rafia 4 crima %r"ani(ata4 #an!alismul4 satanismul4 !r%"urile fiin! !%ar cate#a !in elementele cele mai !es /nt6lnite pe ecran . Necesitatea !i#ertismentului4 ca funcie !e raspuns la ne#%ile %amenil%r !e rela9are4 !e !estin!ere4 !e e#a!are !in plasa "ri5il%r c%ti!iene4 este pre(entata pe scara lar"a a au!i%#i(ualului mi%ritic4 /ns& cum este repre(entat&4 ei -ine 4 aceasta este % alta c1estiune. Di%lena pr%"ramel%r TD se manifest& 4 /n c%mpletare .i la ni#elul lim-a5ului4 insa acest lucru nu mai mir&4 !in pacate4 pe nimeni. C6t !espre emisiunile !e !i#ertisment4 #i%lena se face simita 4 /n cel mai /nalt "ra!4 /n filme4 /n !esenele animate .i in te9tele piesel%r Amu(icale:ale Atrupel%r !e cartier:. I"n%rarea cu -un& .tiin& a n%rmel%r etice .i m%rale !in !e%nt%l%"ia %ricarui 5urnalist risca s& c%n!uc& la per#ertirea mentalitaii c%lecti#e4 se"mentul cel mai e9pus fiin! cel al tineril%r. =ferta emisiunil%r care au caracter #i%lent este e9trem !e #ariat&; #i%lena pentru cei mici H !esenele animate< #i%lena pentru a!%lesceni manelele4 mu(ica !e cartier4 filme impre"nate !e se9 .i crime<
J

#i%lena pentru cei mari cea !in emisiunile !e .tiri4 !e sp%rt4 Ap%(ele A p%rn%"rafice . R%lul emisiunil%r !e tele#i(iune4 mesa5ul acest%ra ar tre-ui s& fie acela !e a inf%rma %-iecti# .i ec1ili-rat cu sc%pul !e a creea %pinii .i nici!ecum c%n#in"eri4 !e a inf%rma .i c%nferi % interpretare a faptel%r c6t mai !esc1isa4 !e a i apr%pia pe %ameni 4 !e atransmite te(aurul cultural "eneraiil%r tinere .i 4 -ineinteles4 !e a raspun!e ne#%il%r !e rela9are4 !e !i#ertisment. 44 =ricum am interpreta acest fen%men4 el e9ista cu certitu!ine .i pentru a ilustra c%ncret acest lucru 4 putem stu!iare(ultatele stu!iului efectuat !e % ec1ipa !e psi1%l%"i americani!e la @ni#ersitatea C%lum-ia .i Institutul !e 3si1iatrie al statului NeF N%rO4 pu-licat in re#ista A $cience A4 su- titlul A TELEDIPI=N maOe us #i%lentsM A 4 astfel4 !in acest stu!iu 4 intins pe !urata a1+ ani4 reiese ca pr%!uciile !e tele#i(iune /.i pun amprenta asupra c%mp%rtamentului c%piil%r care p%t4 la a!%lescena4 sa !e(#%lte un c%mp%rtament !e%se-it !e a"resi#: 3. Nu c%ntea(a !aca este#%r-a !e filme artistice4 !%cumentare4 !esene animate sau-uletine !e .tiri. = sin"ur& %ra !e astfel !e Atratament: pe (i este suficient ca t6n&rul s& a5un"& s& c%mita 5afuri armate4 !e e9emplu 43r%fes%rul american CeffreE C%1ns%n 4 cel care a c%n!us "rupul !e cercetat%ri4 susine c& p&rinii nu ar tre-ui s& le permit& c%piil%r sa stea mai mult !e *0 !e minute in faa ecranului 4 pentru ca efectele asupra psi1icului cel%r mici ar putea fi !e#astat%are. 224?K !in participanii la stu!iu care au pri#it la tele#i(%r scene #i%lente intre una .i trei %re pe (i4 in c%pilarie4 au !e(#%ltat un c%mp%rtament #i%lent in a!%lescena. 3r%centul urca pana la apr%9imati# 30K /n ca(ul cel%r care au stat /n faa micil%r ecrane4 (ilnic4 peste trei %re . E9ista c1iar % !iferena intre fete .i -aiei. 3entru ace.tia !in urma4 riscul apariiei unui c%mp%rtament a"resi# este !e apr%ape patru %ri mai mare !ecat la fete. 3si1%l%"ii au stu!iat c%mp%rtamentul a +0+ c%pii timp !e 1+ ani4 !esc%perin! c& a"resi#itatea /ncepe s& se manifeste la 1* 22 !e ani4 sta-ilin! .i relaia !irect pr%p%ri%nal& /ntre timpul petrecut /n faa tele#i(%rului .i numarul pers%anel%r !e#enite a"resi#e. 3si1%l%"ul Be%r"e Be-ner 4 pr%fes%r la @ni#ersitatea 3ennsEl#ania 4 a efectuat un e9periment utili(an! 100 !e pre.c%lari pe care 4 /n peri%a!e !iferite !e timp4 i a supus unui test; le a %ferit spre #i(i%nare !esene animate #i%lente .i ap%i n%n#i%lente 4 stu!iin!u le in peri%a!a !e timp cat #i(i%nau re"ulat aceste !%ua calupuri !e filmulee animate c%mp%rtamentul4 pe care l a c%mparat !e fiecare !at& cu cel !in starea iniial& c6n! nu li s a %ferit spre #i(i%nare nimic4 luat ca etal%n4 !esprin(6n! !e aici c%nclu(ia ca ;
3

7!a% ei0 P38 Sc!ipca!u0 Gh38 Pi!o ;%s<i0 T3 Com#ortamentu a$erant a re aii e cu mediu 4 E!. Cunimea4 Ia.i4 1>+04 pa" >2

>

ace.tia au un c%mp%rtament mai ener"ic in ca(ul !esenel%r animate #i%lente< caut& s& imite c%mp%rtamentul pers%na5el%r< traiesc anumite sentimente !e ur& fa& !e anumite pers%na5e< sunt mai !istru"&t%ri ca !e %-icei /n ceea ce pri#e.te !iferite lucruri m&runte< /.i pier! !ese%ri starea !e calm< /.i creea(a !ese%ri in minte !i#erse ip%sta(e /n care se pun !rept luptat%ri4 er%i in#inci-ili< /.i ne"li5ea(a anumite sarcini %-i.nuite pe care /n alte situaii .i le /n!eplinesc re"ulat. Din aceste i!ei 4 pr%fes%rul Be-ner a sinteti(at trei efecte ma5%re ale #i%lenei pe micul ecran; 1. C%piii !e#in mai puin sensi-ili la suferina .i !urerea cel%r !in 5ur4 manifest6n! in!iferena sau c1iar % atitu!ine !e superi%ritate fa& !e cei care se #aiet&. 2. Cei mici manifesta mai mult& team& fa& !e lumea inc%n5urat%are4 % pri#esc ca pe % 5un"la a #i%lenei .i c%nsi!era ulteri%r ca tre-uie s& r&spun!& /n acela.i fel . 3. @nui numar f%arte mare le place sa aci%ne(e mai a"resi# 4 c%r%-%rat fiin! acest lucru .i cu surplusul !e ener"ie pe care l are in!i#i!ul in c%pilarie .i care tre-uie c%nsumat 0 aceasta fiin! una f%arte -una !e%arece 4 pe lan"a un c%mp%rtament fi(ic ener"ic4 e9ista .i anumite pr%cese psi1ice care c%mpletea(a puterea fi(ica .i ele c%nsumat%are !e ener"ie2 . 44@n alt element !e imp%rtan& este artic%lul A %i! &or d' Sma Screen:4 pu-licat /n 1>J2 !e American (s)*o o!ica Association+s4 in c%la-%rare cu pr%fes%rul Le%nar! Er%n !e la @ni#ersitatea Illin%is 4 care tra"e un semnal !e alarma in ceea ce pri#e.te le"atura !intre tele#i(iune .i #i%lena reala 4 transf%rmarea #i%lenei #irtuale in #i%lena c%ncreta.:' Aceste c%nclu(ii se -a(ea(a pe % statistic& facut& !e cercetat%rii /n cau(& asupra unui e.anti%n !e +20 !e in!i#i(i4 % parte care au pri#it mai mult la tele#i(%r4 % parte care au facut % mai puin. Ace.tia au f%st anali(ai !in n%u la #arsta !e 30 !e ani4 c%nstatan!u se ca /n ca!rul e.anti%nului care a pri#it mai mult A sticla: este un pr%centa5 #i(i-il mai mare !e certarei 4 arestai4 criminali4 pers%nae cun%scute cu un c%mp%rtament !u-i%s. ,ineineles c& cercet&t%rii nu susin ca unicul m%ti# al acest%r c%nsecine ar fi tele#i(%rul4 ci ca a#em !e a face cu un c%mple9 cau(al !e tip pirami!al care s a !e(#%ltat /n timp 4 a!ica4 p%rnin! !e la % cau(a unica sau cel puin !%minanta H tele#i(iunea4 care prin multitu!inea !e staii !e emisiune .i pr%"rame4 /i %fera apr%ape %rice ca el s& .i satisfaca in c%pilarie ni.te instincte4 cu aceasta %ca(ie acestea se intaresc .i ulteri%r !e#in4 la ran!ul l%r 4 cau(e pentru alte fen%mene cum
'

Ca)pea%u0 I3 ,ducaia i #revenirea de icvenei4 E!. Fun!aiei C1emarea4 Ia.i4 1>>*4 +'

10

ar fi ina!aptarea s%ciala4 teama !e lumea /nc%n5urat%are4 insensi-ilitatea 4 aspecte reliefate pe lar" in stu!iul pr%fes%rului B. Be-ner .i c%ntinuan! aceasta reacie in lan 4 !au ulteri%r na.tere acestei situaii /n care % parte !in in!i#i(i4 !at%rita ne"li5ari .c%lii .i familiei4 risc& s& !%-6n!easc& un ni#el s%cial !iferit !e ceilali care #a c%n!uce ulteri%r 4 su- influena acestui c%mple9 cau(al4 la cre.terea ratei criminalit&ii. $unt /nt6lnite situaii nefaste "enerate !e TD !at%rit& pre(ent&rii !ef%rmate a c%nflictel%r etnice /n sensul amplificarii acest%ra4 lucru care a creat la ni#elul psi1icului c%piil%r % atitu!ine !e respin"ere faa !e anumite cate"%rii !e pers%ane 4 atitu!ine ce se e9teri%ri(ea(a la #arsta a!ulta . Astfel 4 s a a5uns ca ima"inea un%r min%ritai 4 a femeil%r4 a un%r nai%nalitai4 sa fie !e"enerata . $pecularea unui anumit e#eniment trecut sau pre(ent !e catre tele#i(iune a !us la etic1etarea un%r (%ne sau p%p%are4 "rupuri s%ciale sau c1iar in!i#i(i cu % anumita em-lema ce se perpetuea(a c1iar !in "eneraie in "eneraie. Astfel 4 mult timp ne"rii au f%st i!entificai cu f%.tii scla#i4femeile cu inferi%ritatea intelectuala sau cu statutul !e %-iect4 p%p%are precum c%lum-ienii %ameni care nu mai cun%sc4 nu mai pr%!uc4 nu mai c%merciali(ea(a altce#a !ecat !r%"uri4 c1ine(ii un p%p%r !e %ameni f%arte numer%s care nu mai au l%c in pr%pria ara4 ru.ii H % em-lema "enerala H !u.manii pr%"resului %menirii 4 r%manii H !escen!enii lui Dracula. Au f%st pre(entate !iferite statistici care sa reflecte situaia c%ncreta4 statistici care au surprins4 %arecum4 !ar care au intarit ar"umentele cercetat%ril%r. Astfel 4 un c%pil sau un tanar are4 in "eneral4 !esc1is tele#i(%rul .apte %re pe (i. Daca inmulim acest numar cu numarul !e c%nsumat%ri ai pr%!usului !e tele#i(iune4 se p%ate spune ca intr un sin"ur an americanii 4 pentru ca in $.@.A. a f%st facuta % statistica4 petrec 20 mili%ane !e ani in faa tele#i(%rului< pana la terminarea liceului4 un c%pil i.i petrece apr%9imati# 1000 !e %re in .c%ala .i 1?.000 !e %re in faa tele#i(%rului H iata atunci ce c%ncurent seri%s pentru .c%ala repre(inta tele#i(iunea care le mai %fera tineril%r .i a#anta5ul ca nu tre-uie sa !epuna nici un ef%rt4 t%tul este ser#it pe ta#a4 !ucan! la % serie !e c%nsecine 4 cum ar fi ; !e(interesul faa !e .c%ala al cel%r mici .i %rientarea ateniei catre ecran4 care I influenea(a .i p%(iti#4 !ar intr un pr%cent f%arte mic 4 c%mparati# cu influena ne"ati#e e9ercitata < se 5%aca mai puin cu prietenii4 numarul acest%ra sca!e .i astfel s%cia-ilitatea sa .i ni#elul !e a!aptare s%ciala au !e suferit< au mai puine 1%--E uri .i fac mai puin sp%rt4 /n timp ce c%nsumul !e alc%%l4 numarul !e fumat%ri .i c1iar !e c%nsumat%ri !e !r%"uri cre.te 4 !uc6n! .i la sc&!erea ni#elului !e s&n&tate4 /n "eneral4 al "eneraiil%r actuale. 7n ceea ce pri#e.te #iaa pe tele#i(%r4 s au f&cut numer%ase statistici care au !us t%ate la acela.i re(ultat; !iferena relati#& mare !intre realitate .i pre(entare4 mai ales ca pri#it%rul nu are #re% p%si-ilitate !e c%ntr%l sau #erificare a mult%r lucruri
11

pre(entate . @n c%pil p%ate s& perceapa !ef%rmat ima"inea lumii inc%n5urat%are . anumite cate"%rii !e pers%ane sunt mai mult me!iati(ate .i apar f%arte !es pe micul ecran4 iar altele apr%ape !el%c4 la fel !i#erse fen%mene s%ciale . In $.@.A. in timpul pr%"ramului !e !imineaa4 e9clu(6n! emisiunile !e .tiri .i !esene animate4 p%t fi #&(ui !e un pri#it%r me!iu4 !e a lun"ul unei saptamani; 21 !e criminali4 '1 !e p%lii.ti4 1' !%ct%ri4 * a#%cai4 ? p%liticieni4 1?0 acte !e #i%lena4 !intre care 1? crime H .i aceasta numai !imineaa in ca!rul un%r emisiuni care ar tre-ui sa cree(e % stare !e -una !isp%(iie4 !e -ine4 pentru (iua care t%cmai incepe4 .i nu % atitu!ine !e frica4 ura .i respin"ere4 neincre!ere in instituiile statului4 in partenerul !e #iaa4 in prieteni4 c1iar in sine. Qi t%t referit%r la !iferenierea realitaii !e fante(ie 4 /n mintea c%pilului tre-uie sa spunem ca a-u(uri ca alc%%lismul4 !r%"urile4 se9ul4 apar prea !e#reme .i prea intens /n #iaa psi1ica a c%pilului4 f&c6n!u l ulteri%r sa crea!a ca e9ista .i % anumit& !%(& !e n%rmalitate /n t%ate acestea4 influenat .i !e "enerali(area fen%menel%r respecti#e la ni#elul intre"ii sale "eneraii . T%t in acest sens4 tre-uie sa spunem ca apr%ape t%i c%piii pana la + J ani nu /ntele" sc%pul pu-licitaii4 ei nu !iferenia(a pr%"ramele !e reclame4 !e.i ei #&! pe an /n me!ie 20.000 !e sp%turi pu-licitare4 iar multe !in acestea sunt !ifu(ate in timpul emisiunil%r pentru c%piii< -a c1iar unele !intre aceste emisiuni fac pu-licitate mascata4 su- f%rma un%r p%#e.ti pentru cei mici /n care ace.tia se 5%aca cu !i#erse 5ucarii4 unele mai ieftine nefiin! la fel !e -une ca cele !in ima"ine . = alt& urmare nefasta a acest%r sec#ene este %rientarea c%piil%r catre lucruri in !efa#%area %amenil%r4 ei nu mai !%resc prieteni atat !e mult cat i.i !%resc anumite %-iecte . La a!%lescen& se #%r #e!ea efectele4 can! ace.ti c%pii #%r !a !%#a!a !e insensi-ilitate crescuta care le #a u.ura !rumul catre % fapta antis%ciala. = pri#ire f%arte interesanta asupra fen%menului % au reali(at%rii TD care au ten!ina sa ne"e %rice influena .i au mare a#anta5 in a face acest lucru pentru ca ei repre(inta principalul canal !e circulaie al inf%rmaiei la ni#el macr% .i "6n!in! /n spiritul ec%n%miei !e piaa4 nimeni nu % s& .i !eni"re(e pr%priile pr%"rame. @n stu!iu facut !e Le%nar! Er%n4 care a c1esti%nat un e.anti%n !e infract%ri in le"&tur& cu ce .i amintesc !in c%pilarie !espre petrecerea timpului li-er4 !espre 5%curile .i i!%lii a#ui4 cel puin *0K au amintit cel puin % !ata !espre !esene animate4 !i#erse pers%na5e cu c%mp%rtament #i%lent4 !espre t%ate acestea ei spunan! c& au f%st c%n#in.i ca sunt -une. 3r%fes%rul Er%n a tras c%nclu(ia ca #i%lena este atat !e me!iati(ata incat a5un"e sa fie pri#it& ca un lucru n%rmal4 ca % cale fireasc& !e re(%l#are a !iferen!el%r4 c1iar % met%!& !e !i#ertisment4 !e a petrece timpul .

12

SOCIETATEA CIVI+- =I I#P+ICA>II+E #ASS5#EDIA IN PRO+IFERAREA CRI#INA+IT->II 43#ica c!i)i%alitate" delic$e%&a :u$e%ila Ca urmare a cre.terii !e la an la an a faptel%r s%ciale /n care sunt implicai /n numar t%t mai mare min%rii4 a!%lescenii .i tinerii4 a a-an!%nului .c%lar .i a #a"a-%n!a5ului4 se impune cre.terea eficienei stu!iil%r s%ci%l%"ice4 psi1%l%"ice .i mai ales crimin%l%"ice /n aceast& !irecie . Delic#ena 5u#enila4 % pr%-lem& !e prim& imp%rtana4 repre(inta ansam-lul a-ateril%r .i incalcaril%r !e n%rme s%ciale sanci%nate 5uri!ic4 sa#ar.ite !e min%rii pana la 1J ani . 3rin interme!iul pr%cesului !e s%ciali(are4 %rice s%cietate transmite mem-ril%r sai m%!elul sau n%rmati# .i cultural4 facilitan!u le inte"rarea s%ciala4 Ain#aarea culturii "rupului !in care fac parte .i !eprin!erea cu r%lurile s%ciale pe care tre-uie sa le in!eplineasca:. Ca re(ultat al s%ciali(arii4 in!i#i!ul manifesta puternice ten!ine !e a!e(iune la n%rmele .i #al%rile "rupului . 7n ultimii ani s a c%nstat % accentuare a #i%lenei cu repercursiuni "ra#e asupra #ieii pers%anei . 3e f%n!ul un%r !isfunci%nalitai ec%n%mice re"asite !ramatic la ni#elul familiei4 c%n!iiile !e trai s au !e"ra!at c%ntinuu pr%!ucan! J1 tul-urari in c%mp%rtamentul s%ci% uman . Capacitatea s%cietaii !e a c%ntri-ui la pre#enirea .i c%m-aterea fen%menului infraci%nal4 in "eneral4 .i a !elic#enei 5u#enile4 in special4 tre-uie rec%nsi!erata .i f%l%sita la ma9im . Familia p%ate "enera m%!ele s%ciale ne"ati#e care4 la ran!ul l%r4 pr%!uc infraci%nism4 une%ri f%arte "ra# . T%t%!at& 4 c%nsumul !e !r%"uri se insinuea(& /ncet 4 !ar si"ur in ran!ul a!%lescenil%r .i tineril%r repre(entan! un fact%r imp%rtant in !eterminarea unui c%mp%rtament %rientat antis%cial. Ma5%ritatea min%ril%r infract%ri repre(inta seri%ase !eficiene !e s%ciali(are familiala .i .c%lara c%ncreti(ate prin fu"a !e acasa4 a-an!%n .c%lar4 1%inareala 4 c%nsum !e alc%%l4 antura5e ne"ati#e care4 accentuate !e la-ilitatea psi1ica4 m%rala .i afecti#a 4 se structurea(a in c%mp%rtamente specifice !elic#enil%r . 3%tri#it unui stu!iu 4 peste *34'K !intre min%rii !elic#eni au a#ut re(ultate sla-e .i f%arte sla-e la in#aatur&4 iar 214*K 4 !e.i au a-s%l#it ' * clase elementare4 scriu .i citesc cu f%arte mare "reutate< 1?K !intre ace.tia lipseau f%arte !es !e la .c%ala4 iar !upa cate#a luni au a-an!%nat c%mplet . C%nstituirea un%r "rupuri .i antura5e ne"ati#e 4 f%rmate4 !e multe %ri4sp%ntan sau %ca(i%nal4 repre(int& un fact%r fa#%ri(ant pentru !eclan.area un%r aciuni
13

!elic#ente in "rup . Apariia acest%r "rupuri !e s%ciali(are ne"ati#& este stimulat& !e % serie !e fact%ri 4 cum ar fi lipsa relaiil%r afecti#e in familie intre parini .i /ntre parini .i c%pii4 pri#area min%ril%r !e -unurile necesare traiului4 ine9istena un%r m%!alitai !e c%municare interfamiliara .i !e petrecere a timpului li-er cu parinii4 e.ecul .i a-an!%nul .c%lar4 frustrarea .c%lara 4 permisi#itatea c%munitaii l%cale 0/n care sunt inclu.i parinii4 #ecinii4 pr%fes%rii4 aut%ritatea tutelara4 etc)2. Din stu!iu a re(ultat ca peste *JK !intre min%rii !elic#eni au facut parte !in asemenea "rupuri .i au c%mis % serie !e !elicte4 unele f%arte "ra#e furturi4 tal1arii4 #i%luri4 #&t&m&ri c%rp%rale4 %m%ruri4 etc. Cercetarea fen%menului infraci%nal /n r6n!urile tineretului a !us la c%nclu(ia ca % mare parte a cel%r care sa#ar.esc fapte penale !upa implinirea ma5%ratului au sa#ar.it .i mai inainte % serie !e fapte antis%ciale .i ca inrautairea c%mp%rtarii l%r se !at%rea(a in mare parte impre5urarii ca parinii .i e!ucat%rii nu au luat la timp masuri 1%tarate 4 !ar p%tri#ite cu #arsta .i pers%nalitatea in curs !e f%rmare a cel%r tineri . 93 #a!ea c!i)i%alitate" te!o!is)ul Mass me!ia .i psi1%l%"ia c%lecti#& /n terr%rism Rap%rtul !intre ter%rism .i mass me!ia a !e#enit un !%meniu t%t mai cercetat. Actele !e ter%rism au ca.ti"at pr%mptitu!ine .i !ifu(are prin TD4 transmian! astfel mesa5ul l%r mili%anel%r !e %ameni !in t%ata lumea . =-iecti#ele s%ci% p%litice ale cel%r care f%l%sesc strate"ii !e #i%lena sunt reali(ate prin e9pl%atarea me!iului care arata ca "u#ernul este un -iet ri#al . Mai mult !ecat atat4 are l%c sp%rirea efectului s%cial al ter%rii .i #i%lenei prin anumite tipuri !e transmitere sau in funcie !e m&sur& transmiterii . In!iferent cat !e ec1ili-rata ar fi transmiterea ter%rismului prim mi5l%ace !e inf%rmare in masa4 raman 4 t%tu.i4 nere(%l#ate multe. Interesant este faptul ca faptuit%rii actel%r !e #i%lena ter%are netutelate !e stat4 au !e %-icei % e9punere ma9ima faa !e c%municare4 in timp ce faptuit%rii ter%rismului tutelat !e stat incearca sa re!uca e9punerea mass me!ia a #i%lenei represi#e. E9pl%atarea acestui !%meniu a sp%rit ima"inea puterii cel%r care se %pun sistemel%r s%ci% p%litice ale unei s%ciet&i #ulnera-ile .i a creat p%si-ilitatea acest%ra !e a .i m&ri puterea !e influena intr % peri%a!a scurt&4 cu ef%rt relati# re!us . R%lul mass me!ia .i pr%pa"area #i%lenei .i ter%rismului De%arece actele %-i.nuite4 sp%ra!ice !e #i%lena au % utilitate re!us& /n atin"erea %-iecti#el%r4 aut%rii ter%rismului cu m%ti#aie i!e%l%"ica tre-uie sa intensifice atenia ac%r!ata l%r .i impactul pr%!us !e aciunile l%r4 f&c6n! acti#itaile l%r ie.ite !in c%mun4 sen(ai%nale in %c1ii pu-licului .
1'

$p%rirea pre%cuparii .i cun%a.terii actel%r ter%riste !e c&tre pu-lic se p%ate face f%l%sin! impactul s%cial creeat !e massme!ia . Calitatea !e ai inspira teama a unui act ter%rist nu este inerena acestuia4 mai curan! aceasta calitate este % c%nsecina a efectului pr%#%cat !e act 4 !eterminat in mare masura !e relatarea cel%r /ntamplate prin mi5l%acele !e inf%rmare in masa . =r"ani(aiile ter%riste se -i(uie f%arte mult pe stere%tipurile create !e me!iati(area aciunil%r l%r . $ a a5uns la sta!iul in care aceste "rupari se c%nf%rmea(a stere%tipuril%r in m%!elarea structuril%r l%r %r"ani(at%rice interne 4 a ierar1iei .i c1iar a atitu!inil%r mem-ril%r . Au f%st in acela.i fel influenate .i ale"erea %-iecti#el%r .i c%miterea anumit%r acte4 pentru a c%respun!e cu ima"inea creeata in le"atura cu m%!ul in care tre-uie sa se petreaca aceste e#enimente spectacul%ase . 7n literatura !e specialitate au f%st aratate cate#a c%nsecine ale efectului a.anumit :cinemat%"rafic:4 pr%!us !e c%mp%rtamentul ter%ristului c%ntemp%ran prin prisma relaiei sim-%lice mass me!ia H ter%rism . = prima c%nsecina se materiali(ea(& prin faptul ca manifestarile faptuit%ril%r incearca sa fie pe masura a.teptaril%r mi5l%acel%r !e inf%rmare4 c%nf%rman!u se un%r tipare !e#enite stere%tipe prin pre(entari reale sau ficti#e . $tere%tipurile ficti#e create %fera m%!ele c%mp%rtamentale pe care masele le as%cia(a anumit%r #al%ri. 3rin c%nf%rmarea la acestea4 une%ri prin u.%are !enaturari4 ter%ri.tii sunt in stare sa .i asume r%luri care atra" simpatia pu-lica sau 4 in %rice ca(4 manifestarile l%r mult mai t%lerante . Relatarea !e c&tre mass me!ia a inci!entel%r ter%riste p%ate !a na.tere la inci!ente !e%se-ite cu !i#erse pr%-leme . Aceasta relatare ii p%ate incura5a pe alii s& pr%ce!e(e la fel4 e9cesele sau lipsurile p%t intensifica climatul !e intimi!are. $piritul !e %pr%-riu al masel%r este imuni(at 4 este t%cit . Dupa e#enimentele !in 11 septem-rie 20014 acest spirit s a re#itali(at . = alt& c%nsecina a ter%rismului4 anticiparea pr%iectata psi1%l%"ic4 are l%c atunci can! sim-%luri sau etic1ete as%ciate cu ima"inile pr%!use !e anumite e#enimente sunt ulteri%r f%l%site pentru a !escrie un altul . Astfel se e#%ca e#enimentul anteri%r4 c1iar !aca nu p%ate fi !e aceea.i marime4 seri%(itate sau impact . Cu#6ntul c1eie4 care pr%!uce e#%carea ferm&4 are un r%l !e%se-it in anticiparea pr%iectata a re(ultatel%r n%ului e#eniment sp%rin!u i efectele psi1%l%"ice . C%nta"iunea 4 ca efect al ateniei ac%r!ate ter%rismului !e catre mass me!ia se p%ate manifesta prin incura5area pr%liferarii aciunil%r ter%riste .

1?

44Relatarea un%r e#enimente ter%riste p%ate a#ea .i un efect %pus . Astfel4 pre(entarea unei stari !e nemulumire s%ciala p%ate re!uce m%ti#aia unui p%tenial ter%rist !e a se an"a5a in aciuni #i%lente .:? T%t astfel4 e.ecul un%r aciuni pre(entate pu-licului p%ate pr%!uce !escura5are . @n efect mult mai "ra# .i mai !irect pr%#%cat !e me!iati(are este climatul !e intimi!are "enerat 4 % an"%as& "eneral& !e #ictimi(are care sca!e ni#elul !e trai .i care p%ate !esta-ili(a instituiile s%ciale . Transmiterea un%r .tiri /n anumite peri%a!e !e stres in!uce un anumit ni#el !e an9ietate pu-lica.. Atunci c6n! aceasta este funci%nal& ii face pe in!i#i(i sa se c%nfrunte cu prime5!ii reale /ntr un m%! real . 3rime5!ia apare ac%l% un!e mass me!ia %fera stan!ar!e false !e 5u!ecata prin care pu-licul interpretea(a "re.it .tirile . 3r%-leme mai mari sunt /n ca(urile c6n! an9ietatea este !isfunci%nala 4 sp%rin! puterea perceputa a ter%ristului in %c1ii lui4 /n %c1ii semenil%r4 ai in!i#i(il%r suscepti-ili !e emulaie .i ai pu-licului . Aceast& percepere a puterii sp%rite4 c%m-inata cu ni#elul ri!icat !e #ulnera-ilitate al s%cietaii4 !uce la un sentiment !e intimi!are resimit /n mas&.

Cathala0 *3 P ,#oca de-informrii4 E!. Militar&4 ,ucure.ti4 1>>14pa" ?*

1*

CONC+U?II 7ntran! in sfera #asta a mass me!iei 4 care la m%mentul actual !eine m%n%p%lul a-s%lut al !ifu(arii !e inf%rmaii4 putem emite ip%te(a ca sistemul me!iatic este a patra putere in stat4 cu un impact p%ate c1iar mai mare asupra %piniei pu-lice .i c%mp%rtamentului masel%r !ecat influena pe care % au celelalte trei . 7n literatura se mai susine ca aceasta !in urma este puterea care nu are % c%ntrapunere. ,una inf%rmare4 rapi!itatea circuitel%r inf%rmai%nale4 calitatea ri!icata a inf%rmaiei se reali(ea(a "raie ni#elului ri!icat al te1nicil%r .i mi5l%acel%r f%l%site. 3e parcursul timpului4 s a %-ser#at faptul ca in anumite situaii acelea.i inf%rmaii au % aciune -enefica pentru % anumit& cate"%rie !e in!i#i(i 4 pentru alta cate"%rie fiin! un e9emplu ne"ati# . Mai frec#ent 4 inf%rmaiile care pentru a!uli au un r%l p%(iti#4 e9ercita % aciune c%ntrar& fa& !e cate"%riile mai fra"e!e . Acest re(ultat este urmarea c%nceperii "re.ite pe care % reali(ea(a in mare parte c%piii . Anume4 aceasta stare !e lucruri a impus selectarea inf%rmaiil%r pentru anumite cate"%rii !e pu-lic .i !ifu(area l%r in anumite inter#ale !e timp sta-ilite in urma un%r cercetari in !%meniu . = mare imp%rtan& % are .i in!epen!ena mass me!iei #is a #is !e puterea p%litica !in stat4 care !ese%ri tin!e spre a su-%r!%na acti#itatea acesteia in reali(area interesel%r pr%prii4 fapt ce !uce la sla-irea c%ntr%lului e9ercitat !e %r"anele !e 5uris!icie asupra acti#itaii me!iei . La %r& actuala 4 /n pr%cesul ener"ic !e !e(#%ltare a un%r !iferite te1nici .i met%!e !e !ifu(are a inf%rmaiei4 !e % mare imp%rtana s a !%#e!it infiinarea unui numar c%nsi!era-il !e %r"ane !e specialitate in acest !%meniu cu r%l !e a limita intr % anumita masura flu9ul .i calitatea inf%rmaiei !ifu(ate !e !i#erse mass me!ia4 pentru a le inca!ra /n limita pr%cesului !e ri!icare a culturii in s%cietate . Aceste %r"ane !ifera /n funcie !e criteriul !%meniului !e acti#itate !esfa.urate !e acestea4 ca e9emplu am putea !a C%nsiliul Nai%nal al Au!i%#i(ualului4 care are atri-uii in !%meniul re"lementarii acti#itaii mi5l%acel%r !e !ifu(are a inf%rmaiil%r prin interme!iul tele#i(iunii .i ra!i%ului . 7n R%m6nia 4 la aceast& %r& s au luat % "ama lar"& !e masuri in pri#ina %rientarii acti#itaii sistemului !e inf%rmare !e a.a natura /nc6t s& se ri!ice la ni#elul stan!ar!el%r eur%pene . Re#enin! la acele influene ne"ati#e pe care le e9ercit& mass me!ia 4 C%nsiliul Nai%nal al Au!i%#i(ualului a impus limitarea !ifu(arii filmel%r .i emisiunil%r in care se inre"istrea(a scene !e #i%lena4 permian! !ifu(area acest%ra !upa %ra 22.00 . R&mane /ns& practicarea pu-licarii pe scara lar"a in presa scrisa4 !e pu-licaii scan!al%ase .i ima"ini care nu se /nca!rea(& in limitele -unului sim .
1+

7n c%nsecina4 !aca ar fi sa emitem % parere in urma stu!iului efectuat asupra acti#itaii mass me!ia .i masurile pe care le incearca %r"anele !e stat4 putem spune ca se iniia(a .i implementea(a in practica % serie !e strate"ii cu sc%pul !e a c%ntri-ui la pre#enirea sa#ar.irii !e infraciuni4 mai ales a cel%r #i%lente care apar in urma !esfa.urarii nec%respun(at%are a acti#itaii mass me!ia . Aceste masuri se incearca atat la ni#el nai%nal4 cat .i la ni#elul Ministerului A!ministraiei .i Internel%r . Cu t%ate acestea4 situaia la %ra actuala se pre(inta a fi !eparte !e m%!elul spre care tin!e a se a5un"e . Din acestea reiese ca 4 pentru a re!resa aceasta stare !e lucruri4 este ne#%ie atat !e masuri pr%mpte !in partea statului4 cat .i !e % implicare a!ec#ata la ni#el !e "rup !e in!i#i(i .i a in!i#i!ului in parte .

1J

7i.liog!a/ie
46 7a%ciu0 D38 R'dulescu0 S3 Introducere n socio o!ia de icvenei "uveni e4 E!. Me!ical&4 ,ucure.ti4 1>+1 96 7ogda%0 T3 Com#ortamentu uman n #rocesu "udiciar4 M.I.4 $er#iciul e!it%rial .i cinemat%"rafic4 ,ucure.ti4 1>J3 @6 7!a% ei0 P38 Sc!ipca!u0 Gh38 Pi!o ;%s<i0 T3 Com#ortamentu a$erant a re aii e cu mediu 4 E!. Cunimea4 Ia.i4 1>+0 A6 Ca)pea%u0 I3 ,ducaia i #revenirea de icvenei4 E!. Fun!aiei C1emarea4 Ia.i4 1>>* B6 Cathala0 *3 P ,#oca de-informrii4 E!. Militar&4 ,ucure.ti4 1>>1

1>