Sunteți pe pagina 1din 520
| D. COMSA ‘$. DARIE re ts CPi). b) 9c) PROIECTAREA | JON ios vWF O80) Se ELECT RICE INDUSTRIALE EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, BUCURESTI — 1983 eS is Ae See Bal ea Sh ee Caylee Sa vi MINISTERUL EDUCATIEI Si INVATAMINTULU! Prof. dr. ing. DAN COMSA Conf. dr. ing. SILVIU DARIE Sef lucr. ing. VIRGIL MAIER Sef lucr. ing. MIRCEA CHINDRIS. PROIECTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INDUSTRIALE Edifia a doua @ EDITURA DIDACTICA $i PEDAGOGICA, BUCURESTI — 1983 OG rt PREFATA Cadrul general economic jin care apare aceasta doua edipic « manualuiui de Proiectare a instalatiilor clectrice industriate impune o integrare riguroasd a activitdpii economice in coordo- natele eficienper si calitafii. Este orientarea ferma imprimata dina- miced economii a Romdniei socialiste prin importante dociwmente de purtid gi de stat, elaborate sub indrumarea Secretarului general partidului, presedintele R.S. Romania, tovardsul Nicolae Ceausescu. Industria a beneficiat de importante investifii, mari objective fiind in curs de finalizare. S-a realizat 0 structurd echilibraté a vamurilor industriale si s-a conturat o ierarhizare a contribufiet lor la sporivea venitului national. Programul de dezvoltare a ener- gelicii, pus sub semnul independengei energetice si a valorificdrts aptimizate a resurselor, este tn ours de desfiisurare. In aceste condifii, problematica instalaftilor electrice industriale te supusd unor noi si precise exigenfe Astfel, actualul stadiu de dezvoltare a energeticti industriale a impus o severd si permanentd raportare a confinutului manua- lului ia prevederile actelor normative si ale reglementarilor in wigoare. Reflectarea corectd a spiritului si confinutului documen- telor energetice cu caracter obligatoriu, precum si a standardclor de siat aferente domeniului, a constituit o preocupare deosebita @ colectivului de autori, in contextul grijit pentru pastrarea ca- racterului unitar si asigurarea nivelulud stiinfific al intregit lucrari. Conceptia conturata de autori in domeniul proiectarii insta- lajiilor electrice industriale, in cadrul primei edifii, a fost pri- mité favorabil de ciitre specialisti, la fel ca si wnele nofiuni now introduse. De un real folos pentru cadrele tehnice, consacrate sau in formare, s-a dovedit a fi capitolul referitor la intocmirea do- cumentatici tehnico-cconomice a instalafiilor electrice. Actualizat si dezvoltat in presenta edifie, acest capitol se prexintd cititorilor cu ambifiile unet si mai mari utilitéfi si pentru o sferd de interes mai larga. a. 3 zatorul acestui manual gasesie in substanta expunerii tch- nice, de specialitate, metode concrete st variate de perfectionare a cunostinfelor, care pornese de la reorganizarea logicd a condifiilor si elapelor de proiectare si sfirsesc cu rexolvarea optimizata des- finatd prelucrarit pe calculalorul numeric. Aceste metode consti- tuic totodaté modele de instrumente de lucru pentru deavoltart posibile. Abordind toate aspectele tehnico-ingineresti ale proiectirit insta- latiilor electrice industriale, de la partea de inalta tensiune la cea de curenfi slabi, lucrarea in ansamblu se recomandd a fi ulila studengilor de la facultafile Electrotehnicé, Energeticd, Mecanica si Instalafii in constructit, precum si inginerilor, subingin sau tehnicienilor care proiecteazd, executd sau exploateazd ins Lafii electrice industriaiv. Autorii Capitol 1 eumator Instalai eteetrive Ja com LL : 1.2, Compunerea instalatiilor electrice Ja cousumatori le de calitate tarea eu energie electric’ @ con- Definifii, ciasifieari 1.3, Condit alimen- somatorilor Sarcisi clectrice de caler 14.1. Metoda coeficientilor de Metoda Metoda formulel biome analiza directe toda duratei de ntilizare a puterii maxin de sareina . . Definifie, Clasitiedri . de 1.5.2. Indicatorii_curbelor Capitolu! nomics @ 2.1, Nota i 21.2. Doemnentit 0-000. istulatiilor eleetrice de comand’ NC Stndii gi cereetari Nota de fundamentare tchnico-economick NFTE 2.1.8, Nota de comand’ Projectul de execufie PE 2.2.1, Proiectul de executie al obiectivalut 2.2.2. Detalii si devize de exe- cutie DDE ale objectelor 2,3. Documentayia economick Die 2.3.5, Piesele componente ale DEe ecm p Documentafia tehnico-eco- 2.8.2. momicK necesard Intocmirii Aevizelor pe eategorii de Yuri. CUPRENS 2.3.3, Devieul pe categorii de lucriizi 2.3.4, Devizal pe obiect 2.4, Documentatia desenata DD 2.4.1, Marcarea aparatelor $i echipamentelor 2.4.2, Marcarea conduetelor elec~ triee 24.8. Clas pieselor dese- nate 24.4, Confinutul piesclor dese- nate Sapitolul 3, Justalafit eleetriee de inalta 39 4 4 a 4s 46 a7 tensiune 3.1, Instalafia de racordare la sis- temul energetic 3.2. Statii de transformare 3.21. Scheme de conexinni ale cironitelor primare gi solutii constructive . 5. 3.2.2. Cireuite secundare 3.2.3. Servicii proprii 3.24. Instalafii auxiliare . 3.2.5, Alegerea numiruli si a puterii transformatoarelor 3.2.6, Funetionarea economic’ a transformatoarelor . 33, 34. Instalatia de distributie Posturi de transformare 34.1. Scheele de conexiuni ale cireuitelor primare 3.4.2. Cireuitele secundare . 8.4.3. Dimensionarea _posturilor de transformare Conducte gi echipamente de fnalth tensiune ee 3.5.1. Condnete electrice 35. 3h 59 59 60 63 6 oe 1 79 80. 39 90 97 98 98. 102 102 3.6, 37. 3.8. 38.2, Caracteristicile aporatetor de inalta tensinne futroruptoare Separatoare 3.5.5. Separatonre de sarc (sts) Lee 3.8.6. Sigurante fuzibite de inalté te 3.5.7, Desctreatoare 3.5.8, Bobine de renctanta (reae~ toare) 3.59, Modine de stingere 3.5.10, ‘Transformetoare de mis Caleulit electric al instalatiilor de inalté teusiune 3.6.1. Parametsli transformatoarelor clectrici ai 3.6.2, Parametrii liniilor electri aetiene . 3.6.3. Parametrii electric) ai li- niflor in cablu . Pierderile de putere, ¢ gic si tensiune in lini 3.6.4, clectrice trifazate 3.6.5. Pierderile de tensinze, p tere gi energie in transfos matoarele trifazate de pu- 3.6.6. Criterii tehico-economice pentru alegerea seefiunif conductoarelor liniilor elee- trice Calenlut curentilor de sourteirenit, 3.7.1. Notiuni generale, Metode de calenl : 3.7.2. Blemente pentra calenlul curentilor de scurteizeuit 3.7.3. Calculul carentilor de scurtcirenit prin metoda compouentelor simetrice 8.74, Caleulul scurteirenit prin unititilor relative 3.7.5. Calculul curenfilor de scurtcireuit in cazul regi- mului asimetric prin mcto- da unitatilor relative Alegerea si verificarea echipa- mentului electrie d une curentilor de metoda, alta tensi- 108. 12 14 1s 115 17 19 ng 154 168 im 180 3.8.1, Inteeruptoare 382 : 8.8.8, obine de reactanta (cea toate) : 3.84, Transformatoare de extent 385. Transformatoare de te Separatoare 3.8.6. Signrante fuzibile de 3.8.7. Desciredtoare et x $8 variabilé 3.9. Protectia instalatiilor de tnalta tensinne : 3.9.1, Principalele tipu tectie prin relee de pro- 3.9.2. Protectia traustormatoarc- lor 3.9.3. Protecti 3.9.4. liniilor electrice Protectia bareic re gia cuplelor ... Protectia receptoarelor ali -ctoa- mentate in medie tensime 3.9.6, Auclangarea automata a alimentirli de re: (AAR) . 3.9.7. Reanclangaree rapidi (RAR) 3.10, Compensarea curentifor citivi gi tratarea new tral . 3.10.1. Consideratit generale 3.10.2, nesimetrice de depiasare,a punetutni neatra 3.10.3, Retele cn nents 3.104. Retele cx neu direct la piinint 3.10.5. Refele on nutri! tratat prin rezistenta san reae- tanta see 3.10.6, Retele ca nentru! tratat prin bobini de stingere iat 2 legat 3.11, Criterii economice de comparaze a variantelor de alimentare Capitolul 4, Instalatii eleetriee de Joas tenshune 4.1. Generalitati. - . Schemele refeleior de distributie 4.3, Sclemele refetelor de alimentare 182 184 185 185 186 tas 189 190 191 193, 194 196 196 201 201 202 203 206 207 208 214 214 215 217 4A, rAsigurarea rezeryei in slimenta- ea receptoarelor 4.5. Conducie si echipament cleetsie pentru instalatiile electrice de joasi tensiune A 4.5.1, Conducte electrice 4.5.2. Aparate electrice 45.3, Tablouti de distribu 4.6. Curentul cerut 2... 47. Carentul de vit... 4,8. Protectia instalatiilor eiectrice de joasi tensiume 48.1. Condifii de prevedere a protectiei refelelor eiectrice 4.8.2, Condifii de prevedere a protectici receptoarelor 9, Selectivitatea protectici . 4.9.1, Generalitiifi 0. 4.9.2, Criterii de apreciere a selec- tivitaii 410, Alegerea aparatelor de protectle si conmtatie 4.40.1, Preciziti generale. . 4.10.2, Alegerea protectiei re- ceptoarclor $i circuitelor 4.10.8. Alegetea protectiei co- Joanelor ... . . Alegetes conductelor electrice ALL. Precisiri generale 4.11.2, Determinarea sectiunii conductoarelor . . . « 4.11.9. Marcarea conduetelor. . 4.414, Montarea —conductelor 4.12, Pierderi de tensinne 4.19. Tablou! general din postul de transformare fees 4.14, Curenfi de scurteirenit 4.14.1, Generalitati 4.14.2. Calenhul curentilor de scurteircuit : 4.14.8, Verificarea aparatelor Ja actinnea curemtilor de scurteirenit 4.144, Verificarea conductelor 1a acfinnea enrentilor de scurteiteuit Capitohl 5. Instalng minat cleetrice de thu- fundamental Suminatuloi ‘technica 221 206 2a1 244 263 28H 282, 282, 283 286 286 237 324 52. 53. 5.4, 55. 5.6. 57. 5.1.1. Radiatiile vizibile. . . . 5.1.2, Marimi si unitigi foto- metrice . . 5.1.3. Proprietitile fotometrice ale materialelor surse electrice de Inminh . Clasificare Dlarimt caracteristice Lampi cu incandescenja ‘Laimpi finorescente alae Bee ‘Scheme si echipamente de conec- tare Ja retea Corpuri de fuminat 5.4.1, Generalitati 5.4.2, Caracteristici fotometrice 5.4.3. Clasificarea corpurilor de iluminat, ao es 5.4.4. Corpuri de iluminat in dustrial eee Clasificares instalatiilor electrice de dluminat, yee Condifille de calitate ale iumi- satull . Proiectarea iustalatiilor de ilu- minat interior 5.7.1. Date de proiectare 5.7.2. Alegerea sistemmbui de ilu- minat 5i a echipamentnlui electric. 5.7.3, Stabilitea nivelutu de itu aninare 5.7.4, Amplosaren. corpuritor de sluminat general 5.7.5. Calenhil fotometrie prin metoda iactorului de uti- lizare 5.7.6, Definitivarea tipului de sursii de Inmint si de corp de iluminat 5.7.7. Caracteristicile instalafiei de fluminat normal . . 5.7.8, Metoda punt cu punct pentru caleutul shmindri- lor directe tee 5.7.9, Tntocmirea schemei de Aistributie Instalajii de iluminat exterior 5.8.1. Generalitagi 5.8.2, Projectarea instalatiilor de iluminat exterior 330 381 331 332 332 834 340 845 845, 343, 347 349 276 379 379 380 388 389 389 890 Capitolut 6, Lnstatuy pentru compensaress puterii renetive 1, Generalitii 6.2. Canze! de putere reactiva 6.3. Mijloace pentru cousimului de putere reactivé 6.4. Alegerea surselor specializate de putere reactiva gi efectele consuraulat compensaree 6.5. Condensatoare derivatie 6.5.1. Caracteristicile condensa- toarelor . Caleulul bateriei de con- densatoare . Conectarea si deconeet: bateriflor de condensato: 6.5.4, DescArcarea bateriilor de condensatoare 6.5.5. Echipamentul electric gi schemele de principiu ale bateriilor de condensatoare 8.6. Compensatoare sinerone 6.7. Compeusarea variatiilor rapide ale cousumului de putere reactiva 6.8. Hficienta economicd a compen- siirii puterli reactive 6.8.1. Metoda cheltuielilor totale actualizate . 682. Calculul puterilor gi ener alilor 8.8.8. Caleulul cheltuielifor anu ale gi a eficienfei economice 6.8.4, Comparafia tehnieo-econo- mle fntre motorul sinezon si motor! asincrom com- peat. Capitolul 7. Instalafii penta reducerea regimului deformant. 7.1, Cauzele gi efectele reais de- formant . : 7.2. Condensatoarcle in regim defor- mant en 7.8. Efectele regimului deformant ta instalatlile electrice 7.4, Mijloace peutrn reducerea regi- suului deformant . . . . Filtre absorbante 7.8.1, Caracteristiclle filtrelor 7.5.2. Proiectarca filtrelor 893 393 408 ail aul 412 412 4i4 416 418 423 425 425 427, ‘chipamentul electrical iltrelor Capitolul 8. Girenite secundare 8. ‘Masurdtori clectrice iu instalatiile de distribusie . Cireuite de comand’ si control protectia ss - lectiva rapid a instalafiiler de medie teusiune 8.4. Instalatii pentru telecomunicagii 8.4.1, Instalatii de telefon’ 8.4.2, Instalatii de telefonie tel nologict (dispecer} 8.4.3. Instalatii de intesfon S44. Tnstulafie pentru céutarea si chemarea persoancior 8.4.5, Instalatii radio 8.4.6. Instalatii de 8.4.7, Instalafii pent: zarea incendillor 8.3. Dispozitive pen ale Capitolul 9. Instalafli de proteetie impo fa electrocutarit, 5... 9.1. Generalitati 9.2, Valori maxim admise ale lor in instalafiile de protecie impotriva electrocutérii 9.2.1, Valor! maxim admise ale 4 curentului prin om 9.2.2, Valori maxim adimise pen- tm tensiuni de tuern, tensiuni de atingere gt tensiuni de pas 9.2.3. Valor’ maxim admise ale tensiunilor induse ts telele de energie electric de joast tensiune 9.2.4, Valori maxim adi tensimnilor induse tx con- ducte pentnit transportal iluidelor si alte metatice Tung! 9.3, Determinarea curentulst care tre ce prin corpul omnuti 9.4. Protectia impotriva electrocu- thrii 8.4.1, Protectia impotriva elec- trocntizii prin atingere di rect abiecte 430 431 431 432 438 438 439 440 440 441 442 443 447 4438 448, 452 453 454 487 ipotriva elec. trocutirii prin atingere in- direct : . Protectia prin legare la nul 9.4.4. Alimentarea la redus.. 2. Separavea de protectie tensiune 9.4.5. Protcefia prin legare la plmiut : 9.4.7. Toolarea suplimentard de protectie 9.4.8, 9.4.9, Protectia prin deconecta- rea automata a sectorulni defect. 8.4.10, Dispozitive utilizate in protectia im- potriva electrocntarii . electronice 466 466 468 493, 404 496 Capitola? 10, Instalafti de protectie cont trasneuului 10.4, Guneralitagi 10.2, Condifii_ pent protectic contra trisnetului 10.2.1. Materiale si dimensiuni 10.2.2, Distante niinime admise 10.2.8, Protejarea IPT 10.8, Elementele instalafiei de pro- teetie Fee 10.3.1, Blemente de captare 10.8.2, Elemente de coborire 10.8.8. Priza de piimint 104, Projectazea si executarea IPT instalafiile de 104.1, Flemente de captare 104.2, Elemente de coborke 304.3, Priza de pimint Bibliograite 500 500 302 503 504 504 305, 505 507 507 ou 316 518, Capitol 1 INSTALATIE ELECTRICE LA CONSUMATORT UASIFICARE 1.1. DEFINITH. € Insialatia clectrica defineste un ansamblu de echipamente electrice interconectate intr-un spatiu dat, formind un singur tot si avind un scop fencfional bine determinat [67]. n diversitatea cazurilor concrete, care pot fi luate in considerare, comun este faptul ci orice instalatie electric presupune o serie de echi- pamente electrice, precum si interconexiunile dintre acestea, realizate prin diferite tipuri de’ conducte electrice Prin cchipament electric se intelege, in general, orice dispozitiv intre- buintat pentru producerea, transformarea, distributia, transportul sau uti- lizerca energie electrice. Aceasta ultima destinatie, reprezentind scopul finai al intregului proces de producere, transport si distribusie, defineste © categorie distinct de echipamente, denumite receptoare. Receptoai declrice sint dispozitive care transforma cnergia clectricl in alti form’ de energie utila. Receptoarele electrice se impart in — receptoare de iluminat, cuprinzind corpurile de iluminat prevazute cu surse electrice de lumina — receptoare de fort, care pot ti clectromecanice (motoare electrice, electromagnefi, electroventile), clectrotermice (cuptoere clectrive, agre” gate de sndura) sau electrochimice (bi! de electroliza) ‘Tipul receptoarelor electrice are o influentA major asupra alcdtuirii intregii instalafii din care acestea fac parte, determinind atit tipul si carac- teristicile restului echipamentelor si conductelor clcctrice, cit si tehnologia de executie, majoritatea cazurilor, receptoarele clectrice nu sint elemente izolate, cle fiind grupate pe utilaje’ cu destinatii tehmologice bine determinate. Ansamblul utilajelor $i receptoarelor izolate care neccsiti alimentare cu energie electrici si concura la realizarea procesului de productie dintr-o helt sow intreprindere, face parte din echipamentu! tehnologic al acestora Gind sc fac referiri Ja anumite instalatii concrete, prin echipamentul eiectric al acestora se infelege totalitatca’ masinilor, aparatelor, dispozi- tivelor si receptoarclor electrice atasate instalafiel respective (sau utila- i respectiv). In aceasti accepfiune, esential este faptul ci suma de ini sav alte dispozitive care intra in compunerea echipamen- reprezint un tot unitar, cx o Zunctionalitate bine determinata. practic’, nofiunile de instalatie si cchipament sint strins corclate, Asticl, wm dispozitiy considerat ca echipament al une} instalatii, poate avea ¢] insusi o instaiatic electric’ propric si un echipament destul de com- plex si divers, instalatiile electrice se clasificé dupa diferite criterii, ca: rolu! fu: fional, pozitia in raport cu procesul energetic, locul de amplasare, nivelul tensiunii, frecventa si modul de protectie. a. Dupa rolul funcfional, instalafiite clectrice pot fi: = de producere a energie electrice, aferente diferitelor tipuri de een- trale electrice sau unor grupuri electrogene ; = de transport a energici electrice, incluzind lini clevtrice {racord, distribuitor, coloana si circuit) ; — de distribufie a energiei electrice — statii electrice, poster’ de transforinare si tablouri de distributie : — de wiilizare a energiei electrice, care la rindu! lor se diferentiaz’ in raport cu tipul receptoarelor, in instalafii de fort si instalatii de ilu:ninat ; — auxiliare, din care tac parte jnstalatiile cu7funetie de menpinere a calitatii energiei electrice (reducerea efectului deformant, compens: regimului dezechilibrat, roglajul tensiunii), de asigurare a unei distrioutii cconomice a acesteia (compensarea puterii reactive), pentru protectia per- sonalului impotriva electrocutarilor {legarca la pimint, legarca la nul ete.), pentru protcetia clidirilor si a bunurilor (instalatiile de paratrasnet, de avertizare de incendiu), preciuun $i instalatiile de telecoimunicasii. b. Dupa poritia ocupati in raport cu procesul energetic la care cc curl, se deosebesc : — instalafii de curenti tari, cave cuprind clementele primare imp’ cate in procesul de producere, transport, distributie si atilizare a energ eleetrice 5 — instalajii de curenti slabi, care desi nu sint inseriate in circuitul fiuxului energetic principal, concur la realizarea in conditii corespen- zAtoare a proceselor energetice, Din aceasta categorie tac parte instala- flile de automatizare, mista si control (AMC), de avertizare de incendii, de telecomunicatii ete. in mod asemnator, instalagiile complexe se compun din circnite Ari- mare sau de forfa si circuite secundare sau de comanda, cele doua pirti diferentiindu-se iunctional ca si instalatiile de curenti tari, respectiv e. in raport cu locul de amplasarc, se deosebese urmAtoarcle cate- gorii de instalatii : “— pe wilaj, an caz deosebit reprezentindt-] amplasarea pe vehicnte : — in interiorul cladirilor, in diferite categorii de inchperi ; — im exterior, iu diferite conditii de mediu. 4. Dup& nivelul tensiunii, instalatiile se clasificd in: — instalatit de joasd tensiane (JT), a c&ror tensiuue de lucru este 1 kV ab instalafii de medic tensiwne (MT), cu tensiuni de Incr: in dutervatul - 20 kV; — instalatii de inalta tensinne {IT;, cu tensiuai de Incr intre 35... 110 kV — iustalatii de foarte inaltd fensivn sau egele cu 220 KY. in. practict, domenilie de vatori fer&, in raport ox apartenenta instal iwelul tensiuni *, functionind la tensiuni mai mart tor divizari di- cozespunaitoare ac Het la o categorie functionala normativele in re f4l, 35] diferentiazi instalatiile in instalatii sub 1000 V (joasé tensiune) si peste 1000 V (inaita tensiune). e. Dupa irecventa tensiunii, se deosebesc instalatii — de curent continwu ; — de curent alternativ. La rindul lor, acestea pot fi, in raport_cu_va- Inarea freeventei: de frecvenfa joasa (0,1 ... 50 Hz), industriala (50 Hz), medic (109... 10000 Hz), sau de inalté frecvenfa (peste 10 000 Hz) 1, Din punct de vedere al modului de protectie, instalafiile pot fi: — de fb deschis, fat& de care persoanele sint protejate numai impo- iva atingerilor accidentale a partilor aflate sub tensiune ; — de itp inchis, la care elementele componente sint protejate contra ngerilor, p&trunderii corpurilor straine peste 1 mm, a picdturilor de pi sia deteriorarilor mecanice ; + de 415 capsulat, la care elemnentele componente sint protejate contra atingerilor, patrunderii corpurilor straine de orice dimensimni, a stropilor de apa din toate directiile si contra deteriorarilor mecanice. 1,2, COMPUNEREA INSTAL! mm. O«: LOR ELECTRICE LA CONSUMATORI T ne I? [ineifa tensrane Or Consumatorul de energie electricé ste ale&tuit din totalitatea receptoare- or. jor dintr-un anumit spafiu sau dintr-o YY intreprindere. Avind in vedere corelatiile —* ___ de naturi tehnologich dintre diversele T laturi ale procesului de productie, Ja care! concura $i instalafiile electrice, $e poat afirma ca receptoarele electrice, care in ansambla formeazi consumatorul, sint jegate printr-un scop functional. ihe MT | Taal ta Meaie tens —T Instalasiiie electrice a’ consumator i_| compu 1S) — receptoare electrice ; g) — refele clectrice $$ puncte de 3 mentare {distributic) ; = echipamente de conectare, pr 8 tectie, AMC etc., adici restul echipa- s} mentelor electrice, in afard de recep- Lo toare Schema de distributie generalizatt pentru instalafiile electric 1a consuma- Fig. 1.1. Compunerea instala(iilor elec for este prezentat in figura 1.1, Alimen- ‘rice In consumator ie electrics a consumato- SS5, Pr eta uit din receptoarele de joast isos disibuties < é oa gicele de medie tensinme ft geen, cent inn Zeari tn inait& tensivme de receipe jos tensuae, 7 — vacnd inl lascatia SSE ssistemulei energetic prin “7 ~ SEPHPE Looms © By imtermediul racordului de inalt& tensiune i (linie electric’ seriand ‘sax subterana). Acesta alimenteaza o statie de transformare ST (pentru ten- siuni de alimentare mai mari de 35 kV) sau o statie de distributie SD ; dac& alimentarea cu energie a consumatorului se face prin intermediul unui singur post de transformare PT, acesta se racordeaz’ direct la b sele stafiei sistemului (in stinga figurii) Racordarea consumatorilor la sistemul_ electroenergetic nafional sv face, de regula, printr-o singur& Jinie electrica de alimentare. Aceasta va fi prevazuté cu nwndrul minim de circuite necesare tranzitului ene clectrice in condifii economice si Ja parametri de calitate si si ceruyi de consumator [45] Punctul de separatie intre furnizor si consumator se numeste punct de delimitare. Dou& puncte de deliniitare se considera distincte daci prin fiecare din ele se poate asigura putcrea necesara Ja consumator, in cazul disparigici tensiunii in celalalt punct, Ja parametiii de calitate 3 de sige- Teusiti a automaticii de sistem si a sistemului de alimentare extern ansamblu. Nodul electric din amonte de punctul de delimitare constituie sursa in taport cu consumatoral considerat. Din punctu) de alimentare, reprezentat de b: se alimenteaza diferitele posturi de transformare PT, precum $i toarele de medie tensiune m,, prin intermediul Jiniilor 2, nu distri- buitoare; in practiced se oloseste denumirca de fider pentru distribuitoz~ rele care alimenteaz& posturi de transformare sau puncte de alimenta jntermediare. De la barele de joasi tensiune ale posturilo: menteazd receptoarele de joas& tensiume m, ale consumatorului. Recep- toarele mai importante sau cele de puter! mai mari se racordeaz adeseori direct la tabloul general 7G. In general, se realizeaza puncte de distrihupic intermediare, reprezentate de tablourile de distribufie TD. Lisitle care alimenteazi tablourile de distribufie se numese coloane. O parte toarcle de joasa tensiune sint grupate pe utilaje care avind o instalafie electric proprie, au si um tablou de distribufie TU al utila Linia 4, cate léagd tabloul de utilaj la tabloul de distribuyic constitu cuit de utilaj. Liniile de alimentare 3 ale receptoerelor se cuite Instalafia electricé inseriata intre surs& si un pi derat se numeste cale de alimentare, aceasta putind cuprinde lini acrien si in cabluri, intreruptoare, separatoare, transformatoare, reactoare etc. ndisponibilitatea oricdrui clement nerezervat al clii de alimentare c duce la intreruperea alimentarii in punctwi de cozsum respectiv Doui cai de alimentare se consider’ independente daci 2m defect sau Iucririle de reparafii si intretinere la elementele wnei cdi ou cai. copsumator poate fi: a and de transiormieic se ali- n recep- 2 conduc Ja scoaterea din funcfiune a celeilalt Intreruperea c&ilor_de_alimentare — simpla, in cazul indisponibilit? singure cai de alimentare ; — dubli sau multip multe cli de alimentare card} se care afecteaz’ in acelasi timp dow’ sau mai rezerveaza recipro: La consumatori, se pot intilni centrale electrice proprii, a caror reali- vare poate fi determinata de: — necesitatea de recuperare maximé, justificata economic, a resurselor energetice secundare sau de valorificare’ complex’ a produselor ; ‘Snecesitatea producerii combinate de energie electricd si termicd, ‘andamentat’ economic prin calcul — existena unui procent important de receptoare de categoria zero fv. subcap. 1.3) ceficienfa economicd a alimentirii_uuor receptoare de categoria ‘y, subeap. 1.3), pentru care duratele de revenire a tensiunii in caz de ‘ntrerupere in sistem nu sint satisfacdtoare Daci se are in vedcre cA unii consumatori au centrale electrice pro- prii, se constata ci in cadrul instalafiilor electrice la consumatori se dis- ing parti cu functionalitapi care acoperd intreg proces! de producere, cransport, distributie si utilizare a energiei electrice. 1.3. CONDITIILE DE CALITATE IN ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A CONSUMATORILOR Peutra buna functionare a receptoarelor, alimentarea cu energie electric tretntic si indeplineasc’ o serie de conditii referitoare la tensiune, frec- venta, putere $i continwitate. Prezentarea detaliati a acestor conditii se siste matizeaza in cele ce urmeazi’. ‘a. ‘fensiunea constintd, ca valoare si formé, constituie o prima con- Aitie’ pentru orice tip de receptoare. Liste recomandabil ca tensiuuea la bornele receptoarelor si fie cou- stant& si egal cu cea nominal sau variafiile posibile s4 se incadreze in jmitele precizate pentru fiecare receptor in parte. In exploatarea instals lor electrice apar variafii de tensiune, cauzate de consumator, datorit variafiilor de sarcind sau Scurteircuitelor. Aceste variafii pot fi lente, cau- vate de modificarea in timp a incrcarii seceptoarelor, sau rapide — cau- iAte de scurteitcuite sau de modificiri rapide ale sarcinii (de exemplu cup- ijare ca are, utilaje de sudare, laminoare, compresoare, masini cu cuplu puisatorint 5.a.), imclusiv cele datorate conectArilor ~ deconectirilor de receptoare Se jotoseste denumirea de gol de tensiune pentru orice scdere a valorii eficace a tensiunii unei refcle electrice cu o amplitudine cuprinsé intre 5 valoare minima sesizabili (circa 0,2 U,) si U, sio durata de cel mult 3s. ‘Dintee veceptoarele si instalatiile sensibile la goluri de tensiune fac parte urmitoarele oarele si compensatoarele sincrone ; = jnotoarele asimcrone (in funcfie de caracteristica cuplului rezis- tent) 5 ’ cctzipamentele electronice, inclusiv_redresoarele comandate ; — contactoarele. de 0.4 KV si cele din cireuitele secundare ; - otectia, Dlocajele si reglajele din circuitele tehno- logice. O diminuare cu caracter permanent a valorii tensiunii poste fi con secinfa subdimensionarii sectiunii conductoarelor, situafie cn armiri ne- gative ca: distrugerea izolatici electrice, nefunctionarea echipamentulai si suprasolicitarea termicd a receptoarelor si conductelor. ‘Tensiunile de alimentare mai mari decit cele nominale dete onarea in suprasarcin’ a unor receptoare de fort& gi reducerea duratei de viaja a receptoarelor de iluminat. Sciderea tensiunii sub valoarea nominali atrage dup& sine solicitarea termicd {la motoarele electrice), furctionarea la parametri inferior! (la cuptoarele clectrice) sau chiar ne- func}ionarea unor receptoare sau instalafii (desprinderea electromagnesilor, a motoarelor asincrone §.a.) Problema formei tensiunii se pune atit in cazul receptoarelor alimen- tate in curent continuu, cit si in cazul celor alimentate in curent alternativ. ‘Tensiunea continua la bornele »ceptoarelor de curent continuu poate avea o serie de armomici, mai ales daca sursa de tensiune este un redzesoz semicomandat sau comandat. Continutul de armonici este limitat in func de efectele acestora asupra receptoarclor, prin precizarea coeficientuled de distorsiune admis. Abaterea de Ja forma sinusoidalé a undei de tensiune determina fu fionarea receptoarelor de curent alternativ in regim deformant ce la unele receptoare, cum sint cuptoarele cu inductie, prezen cilor in unda de tensiune nu deranjeaza, la altele — printre care s rele electrice — prez prin, precizarea coeficientului de distorsiune admis. Coeticientul de distorsiune 2, al undei de tensiune se defineste ca raportul dintre valoarea eficace a reziduului Geformant L’, si valoarea eficace [a undei de tensitne, nind fuucti- armoni motoa- enfa armonicilor de teusiune trebuie limftata tot Py (ay C= VEe (1.2) unde U, este valoarea eficace a = i3 pentru caleulele practice. Coeficientul de distorsiune total, rezultat di relor consumatorului si din condifiile din sistemt} electroenerge limiteaz [45] la valoarei m poate ii limitat Ia a receptoa- Ay < 0,05, (1.3) sexo im cea ste, cum si muta- elementele mai mare parte Ja consumator. In timp ce o serie sint bebinele cu mice feromagnetic, receptoar toarele reprezinta surse de armonici de tensiune reactive de circuit ca bobineic si condensatoarele constituie toare de armonici de tensiune, respectiv de curent. In cadrui instala- fiilor clectrice a consumator, trebuie Iuate masuri pentru redrcerea telor defo! flucnte! asupra reqelei de _metodele bazate pe puterca medie si indicatori ai curbelor de sarcind (5;, recomandate pentin determinarca puterii cerute Ja nivelele superioare, de le barele de joasi teusiune ale postirilor de transformare, la ‘iniile de tacord in inalt& tensiune, La instalafii existente, puterea ceruti se determina pe baza curbelor de sarcing. lai, METODA COEFICIENTILOR DE CERERE Puterea activa cerut& se determin’ prin inmulfirca puterii instalate ce un coeficient subunitar #,, denumit coeficient de cerere PL.=hP, (Li) puterea reactivé ceruta Q, — cu ajutorul factoraiui de puters cerut cos @ Qh PV cor ES PB Ge (LTE) Cocficientul de cerere A, tine cont de randamentul al receptoarcior, Ge yradud de inc&rcare al acestora — prin coeficientil de incvcare hi, de simultaneitatca funcjionarii lor — prin coeficientu) de simuitencitate # si de randamentul %, al portiunii de reyea dintre receptoare si nivelul 22 fa care se calculea exprimaat prin relagia Randamentul y al receptoarelor se ia in considerare mumai la acele eceptoare pentru care puterea instalat® P, sau cea nominalé P,, semat- ca puter utile, cum este cazul motoarclor clectrice, Ja care puterea no- minali reprezint& puterea mecanica la arbore. Factorul de putere cerut cos 9, exprima consumu! de putere reactiva ul yeceptoarelor care absorb puterea activa P,, in condifiile reflectate gio pel prin coeficientul de cerere Coeticientii de cerere si factorii de putere cerufi sint determinafi ex- pevimental pe baze statistice, pentru diferite receptoarc. Toate receptoa- he carora le corespund aceleasi valori pentru perechea de mirimi (4, cos @.}, se incadreazi intr-o singur’ grupare, numita categoric de receptoare, Datories diversitatii mari a receptoarelor si a condifiilor lor de iucru, exist’ ‘in mare numar de eategorii de receptoare. Acestea sint indicate in tabelul 13, imprenn’ cu valorile corcspunzitoare ale coeficientului de ccrere si ale factorului de patere cerut Pentru explicitarea modului de aplicare a metodei coeficienfilor de cerere, se considera un consumator de calcul, adic’ um ansamblu de receptoare, incadrate in m categorii ; consumatorul de calcul poate fi repre- Jentat de totalitae: receptoarelor, care aparfin unui tablou de distributie, (wei sectii sau unei intreprinderi. O categorie & cuprinde 1, seceptoare, ‘stil incit puterea instalati a acestora P,, este conform relafiel (1.9) (1.13) Puterea cerut& de receptoarele care fac parte dintr-o aceeasi h, este data de relatia cerere corectat al categoriei respective de in cara Ri, este coeficientul d receptoare. Corectia fine si ama de mumurul total de receptoare (1.16) si se realizeaz& prin intermediul coeficientului #, de’ influenté @ numé- rului de receptoare, conform zelatiei Lak (1.17) Ree 23 Cocficiemtul de cerere ie si factorul de putere eos «, de receptoare [8, 15] Labelut 1.5 pentru diferite eategorii a) bd ay Categoria receptoaretor ! Receptoare electromecanice Aecroterme Compresoare = actionate cu motor asineron ~ acfionate cu motor sincron Grupuri motor-generator Macarale — cu DA = 25% = on PA = 40% Mayini uneite de’prelmcrat prin agchiere — cn regi) normal de funefionare (strun- guri, Taboteze, masini de irezat, morte- zat, giutit, potizoare ete.) ~ en regint grea de Inceu (Strunguri de de- grogat, automate, revolver, de alezaj, masini unelte mati; prese de stantat $i ca excentrie ete,) — ow regim foarte gren de Iueru (actionare | ciocanc, masini de forjat, de. trefilat. — actionatea tobelor de deeapare, a tam. burelor de curitire ete). Pompe = et di ticate — de slimnentare = de apa = de vid Unelte electrice portatile Vensitatoare Receptoare electrotermice Agrezate motor generator de sudaze ~ pentru un singer post pentru mai suite postu Convertizoare de {reeventi Captoare de induepie de frecvensi joast = fir compensarea energiet seactive = 1 compensares energie! reactive fraymma, de filtrare, de wlei, ver- [07508 i Coptoare cu rexistoure cut inetireare continua | ~ cu ineiseare periodic’ Receptoare eleetrochimice Rediresoare — pentru instalatit de acoperisi metaizce — dositmn inedzcat acumndatoare de cectro- care Receptoate de iluminat si prize Denavite Hate industriate — on ateliere sf inciperi separate — Gt mai multe desehideri, Hirt sep Thuninat de siguranst Ueminat exterior Magadi, poctur’ de trausiormare aIRes 2 s22e0 1 0,15 0,2 0,12—0,14 072 | 98 88 08 08 ~ fluorescent con:pensat ds 9.90 — fluorescent » 9,58 — incandescent 1,00 te, 2.67 0,32 9,35-0,00 0,330.00) 1,00. 100 Fig, 1.2. Nomogramit pentr determinarea coefivienfilor de influeuts &e i de corere coreetat i in care Bq este coeficientul de cerere pentru categoria de receptoare con siderat&, determinat din tabelul 1.3. Nomograma din figura 1.2 indica, in partea dreapta, dependenfa coc ficientului de influenta k, de numirul de receptoare # ale consumatorului de calewl; in pattea stingd a nosnogramei rezult& cocticientu! de cerere covsetat Bi, pe baza coeiicientilor &, sik, determinati De remareat ci, determinarea coeficientului i, de influenté a numa- ruii de reeeptoare este corect si se facé in raport cu numéral totel 1 de receptoare al consumatorului de calcul considerat, fiind acelasi pentea toste categoriile de receptoare din compuneres acestuia. Acest Inert: este firese avind in vedere ci ansamblul receptoareior, indiferent de categorile egrora le aparfin, determina in mod statistic consumul de energie electrica, Gatcrith nesimultaneitafilor in funcfionare gi in gradele de incarcare. Pe aceast’ baz&, dintre doi consumatori de caleul cu aceleasi puteti instalate totale si cu repartifii identice ale puterilor instalate pe categorii de seceptoare, cel care cuprinde un numir mai mare de receptoare (cu puteri instalate mai mici) va absorbi o putere mai mic’. Crice moditicare ale numarului de receptoare a consumatorului de catcul strage dup’ sine necesitatea actualizarii valorii coeficientului de influenpa ip, sa deterininarii cocficienfilor de cerere corectafi, fi. cu relayia (43). ‘in cazul in care receptoarele au puteri mult diferite, se recomanda cs determinarea coeficientului de influent’ s& se facd fn raport cu numarul ée receptoare nl = 2 Mos, (1.18) fn care sa notat cu #5 — numirul receptoarclor celor mai mari, @ earor putere instalaté insumata este egali. cu jumitate din puterea tuturor receptoarelor. Cazurile limita ale corectiei sint urmétoarele: an <4, ind & = 1 si prin urmare 2) = 1, adicd pentru un numar de receptoare mai mic decit patru, puterea ceruté este egala ct suma puteri- 25 lor instalate ale receptoarelor. Un astfel de consumator de caleut se poate jntilni ia nivelul tablourilor de utilaj sau al celor de distribufie care al} menteaz cel mult trei_ receptoare b. 1 > 50, k, > 10 si conform relatiei (1.11) se obtine kL xk, cosa ce inseam’ cA pentru un consumator de calcul.cu un numar foarte mare de receptoare, corectia coeficientului de cerere este nuli, astfel incit relatia (1.9) devine: P Astiel de situafii se intiInesc Ja nivelul tablourilor generale din pos. turile de transtormare sau al tablourilor de distributic care alimenteazs un numér relativ mare de receptoare. Avind determinate puterile cerute de receptoarele din fiecare cate- gorie, puterea ceruti total Ja nivelul consumatorulti de calcul este oo = BPs (1.19) dp, (1.20) Dac intr-o secfie alimentarea receptoarelor si utilajelor s-a organizat pe citeva (g) tablouri de distribufie si s-au calculat conform celo: di mai sus puterile cernte la nivelurile sectiei P., sia tablourilor P evident ca A P< DP, avind in vedere c& puterile cerute ale acestor consumatori de calcul at fost calculate pentru coeficienti de influenta , diferiti. Asemenca inega- lit&fi au ioc intre orice trepte consecutive pe care se organizea consumator dat. Caiculul puterilor reactive cerute se face, de asemenca, pentri fiecarc categorie in parte Zi un Qa = Pa + tS Ges (1.23) puterea reactiva total rezultind = Bo Ou (1.22) Puterea aparenta totalA absorbita de consumatorul de caletl este S.=fPFF@ Daca rezultatul obfinut se incadreaz& intre valorile 400 kVA < S, < 1600 kVA, (1.24) Ja componentele activa gi reactiva se aplicd reduceri prin intermediul coe- ficienfilor de reducere &,, pentru puterea activa sik, — pentru pute- rea reactiva, conform relafiilor Po = heP ej Qt = hau, ie 26 ve b eb, 9, iar h,, = 0,95. Reducerea nu se aplicd daci S, < 400 kVA in cazui in’ care consumatorul de calcul este o sectie sau intreaga prindere, puterea aparent&i de caleul S; serveste ca bazd pentru a crea transformatoralui de alimentare Sip 2 SS AVPP +O (1.26) in care S,, reprezinti puterea aparenté nominal& a transformatorului. Q arcina nu poate fi preluaté de un singur transformator (S; > >. 1600 kVA), se grupeazi receptoarele pe dowd sau mai multe transtor- toare de puteri corespunz’toare, urmind ca la puterile cerute ale fie- ai grup de receptoare s4 se aplice coeficienfii de reducere menfionafi. e indicat ca gruparea receptoarclor s& se fack dupa criterii de ampla- nent si tehnologice. Pentru determinarea puterilor cerute P,, si Q,, din refeaua de medie unc, la totalul obfinut dup’ aplicarea reduccrilor se adauga pierderiie te active AP, respectiv reactive AQ, din transformatoare (paragraful 3.6.3), cont: ma relafiilor (1.27 (1.28) in care @, reprezint’ puterea sursclor instalate pentru compensarea pu- terii reactive (v. subcap. 6.4). In lipsa unor date de catalog, pierderile de putere din transtormatoare se pot calcula cu relafiile (1.29) AQ, © care ca S, sa notat sume puterilor nominaie ale transformatoarelor, dn cazul consumatorilor de calcul alimentati prin _#, transformatoa: ecomanda ca valorilor determinate cu telatiile (1.27) si (1.28), s8 J ce coclicienfii de simuitaneitate 2,, — pentra puterea activ b nitrg paterea reactiv se gia = , vezultind puterile cerute pe partea de medic tensiune Pl= hk, Coeficientii de simultaneitate sint dafi in tabelul 14, in functic de aumfrul de transformatoare. Valorile mai mari ale coeticientilor se aplici. (1.30) Tabelut 1.4 multe transfonnatoare nut de suuttaneitate pentra puterea activ’, Ra | peut putea react, hy in industriile (metalurgied, chir parte in sarcind continua Coeticientul mediu de cerere al conswmatornhy Puterea aparent& cerut totala = VPIFG determ: area factoruiui de putere mediu Py 20s 9 3) care in situayia ci puterea reactiva totala fine cont de reducerea datorati puterii reactive a se numeste factor de putere natural, Q:, a fost caleulati #r& a se rselor de comipersare, 1.4.2, METODA FORMULEI BINOME Se utilizeaz’ pentru consumatori de calcul Ja aivelul unor tabiouri de distributie, conducind la rezultate acoperitoare in ceca ce priveste pute ceruta Conform acestei metode, receptoarele se consider repartizate ve © de teceptoare, puterca cerut determinindu-se Ia nivelul grupelor baza puterii instalate P,, a tuturor receptoarelor din grupa b sia puterii instalate P,, a primelor x receptoare din aceeasi grup’, luate in ordinea Gescrescitoare a puteriior lor instalate. Puterea activa ceruta de cele i, receptoare din grupa & este P. = (aP,), + 9Pu, {1.34} in care @ si b sint coeficienfii formulei binome, iar x numarul de receptoare pentru care se caletleazi P,,; aceste date sint specifice metodei de ealenl dup’ formula binom{, fiind indicate in tabelul 1.5. Puterea cerut& de cele m grupe de receptoare ale consumatorului de caleal este (1.35) nate dintre termenii ve (aP,,),, este termentl cu valoarea cea ma (@Pidei 2O4P, — suma tuturor termenilor de forma 5,P,, corespnned tori celor m grupe de receptoare. Paterea reactiva absorbitd la nivelul constmatorului de caleul este @=D Pate 2, (1.36) Coeticis Grupul de seceptoare 7. Motoare clectrice pentra comanda individuals {nilor-unelte de prelucrare a metaletor — in seetii de prelucrare la call, h pe band . in sectii de prelucrare 1a Fece, pe banda : — idem, in seri miei si individuale 2, Motoare’electrice pentru ventilatoare (conditi nate), pouipe, compresoare, grupuri compre- (pentru puteri peste 100 KW se va lua puterea ‘eal la cos real pentra fiecare motor seri mati $i 3. Motoate electrice ale mecanismelor de transport contiuu si de preluerare a nisipurilor gi piiminturilor in turniitori Hiri interbloc — an interblociri 4, Poduri rulante 31 macarale: in cazangerii, secfii de reparafii si de montaj, in ateliete mecanice gi altele aseminiitoare in tumnatorii : — in oteliirii Siemens-Martin - — lalaminoare, masini de treier: iere terntice — cuptoare electrice automata (continu) idem, cu incircare neautomatd (periodic). — receptoure termice mici, in instalafii de tip la- dorator (useiitoare, inctivitoare etc.) 6. Masini de sudare : — prin puncte si prin cusatura —eaplacap 2... 2. 7. Trausiormatoare de sudare — pentru sudare automaté. 2... = pentra sudare manuala cu are cw un singur punet de Tuern . . — idem, ca mai multe puncte de icra si recoltat rezistentai cu inedreare §. Grupuri convertizoare de sudare (motor-genera- tor) — cu um Singur punct de Iuera — cu mai multe puncte de Incr 9. Actiouari electrice im industria chimick cu flux tehnologic neintrerapt (compresor, pompe, ventilatoare, amesteciitoare si centrifuge) Observatli, 7. Pentru podurile rulunte se pot aplica metode mai exacte de de fa paterii cerute dack se dispune de curbele de incircare ale fiecirui motor electric; ii forniulei hinome ovteen a fe 5/05 | 0,26) 065 | 117 s }os | od | 98 | is 3 s | o2s | oss fos | 975 5 [04 | 04 5 jo2 | os | \ 3 02 | 006 | 05 3 | a3 | 009 | 05 3/03 |ou) os 3 (08 | 038) os | 2 fea j;o7 | 1 | 05 | 0: 0 |o r fo | o fo | 06 a fo 07 o lo jos | os | 0 |o | 0as | o4 a lo |o7—| 05 oo | | o }o 173 o jo | 0183 3 fos |o5 | 086 6st 2. Puterea P, a grupurilor de receptoare pentru sudare se determina inmultindu-se pute- rea nominali S, in kVA, cu factorul de putere nominal, pentru care se pot adopta valorite ~— transformatoare de sudare — masini de sudare prin puncte si prin cuséturé — masini de sudare cap Ia cap. ce OB: fied 2075 : + 08! 29 in care tg@, reprezintd tangenta corespunzStoare factorului de putere introdus de receptoarele din grupa &, m&rime de asemenea indicat in tabeiul 1.5. Puterea aparenta ceruta si valoarea medie a factorului de putere se jeaza cu relafiile (1.23), respectiv (1.33). 1.4. . METODA ANALIZEI DIRECTE Aceast& metod& este recomandat pentru calculul puterii cerute de consamatori de calcul cu un numér redus de receptoare, de céror diagrame de sarcina sint cunoscute. Astfel de consumatori sint : — tablourile de utilaj ; — tablourile de distributie cu pleciri putine; — tablourile generale cu un num&r redus de pleciri la subconsumatori mici sau neindustriali, cu puteri mici, cind se cunosc caracteristicile de funczionare ale acestora si cind puterea instalata pentru iluminat reprezinti mai mult de 60... 75% din intreaga putere instalatt. Metoda constA in determinarea directa a coeficientului de cerere, con- form relatiei (1.12), deoarece in astfel de situatii, valorile factorilor care intervin pot fi calculate sau apreciate cu o bun’ aproximatie. Coeficientul de incdreare &, este dat de relatia (1.37) in cave P, este puterea reali cu care sint incircate receptoarele, iar P, — putcrea in funcfie simultand ; in mod obignuit & = 0,9... 0,95. Coeficientul de simultancitate este R, (1.38) PB in care P, acc semuificatia de mai sus, iar P, este puterea instalaté. Pentru consumatori de calcul cuprinzind mumai réceptoare de iluminat, valorile coelicientilor de simultaneitate sint date in tabelul. 1.6; pentru receptoare Tabelul 1.6 Cooficientul de simuitaneitate, 2, pentru consumatori cuprinzind mumai reeeptoare de iuminat Destinatia constructed sau Snstalatiet Construchii industriale si administrative 08 Complexe comerciale 10 Consteucfil de locuinge : 2+ 4 apartamente 10 : a 078 0.63 ” 0.53 a 0,49 05 Tuminat exterior i iluminat de siguranpit 10 Spitate ; 0.65 a i 30 de fort, acest] cocficienti se determina pe baza diagramelor de sarcini, din care reaulta P,, si a puterii instalate P,, conform relafiei (1.38). Randamentul mediu al receptoarelor 1 se deterniina ca medie ponde- sat a randamentelor nominale 7%, ale receptoarelor, in raport eu puiterile jnstalate, Daca puterile instalate P., sint puteri clectrice (absorbite), relagia de caleu! este (1.395 jar dack acestea se sefer& ta puteri utile (mecanice — cazul electrice), se utilizeaz’ relatia otoxrelo Ss (1.40) in care # este numarul de receptoare. Randamentul refelei %, se caleuleaz’ finind seama de pierderile de putere; in miod obignuit 4, = 0,98 ... 1. ‘Avind determinati tot factorii, se calculeazi coeficientul de cerere ox relatia (1.12). Puterea activa cerut& se obtine, im acest caz, din putcrea jnstalaté cu ajutorul coeficientuluj de cerere P. = BP, (41) Pentru calculul puterii reactive cerute, este necesari determine factorului de putere mediu cos @, al reccptoarelor, din conditia de tate a puterii aparente absorbite de cele » receptoare cu puterea aparen: a unui receptor echivalent. Aceasta conduce Ja relafia ea Bry cos 9, = =. (1.42) » Py 2 oe on daci P, reprezinti putere clectrick absorbiti sau £08 Ga = = (1.43) Tas COS Gay dack P, reprezint putere util’. Puterea reactivé ceruta este a-PR Vo - C08 on, (1.44) terea aparent& P. Ss. (1.45) 08 Fm 14.4. METODA DURATEI DE UTILIZARE A PUTERIT MAXIME S foloseste pentru determinarea puterii cerute la nivel de intreprindere sau platformi industrialé, atunci cind se cumoaste consumul specific de energie electrici W’, pe unitatea de productie, Din aceasta cauzi, metoda sc mai numeste si a conswmurilor specifice. Dac& se noteaz’ cu A productia anualé a intreprinderii, in unit&ti de masuré corespunzitoare (tone, metri p&trafi, buciifi etc.j, consumul anual de energie pentru acest consumator de calcul este E,= We - A. (1.46) in lipsa unor date certe, referitoare 1a consumul specific de energie clectric& pentru produse si activitati industriale, se recomanda consultarea lucrari (15). Tabetul 1.7 Durata de utilizare fpy a puterit active inuxime | | | Felst_consumsatornt | tucrus tu dona | teorut te tn | j Nekiabart™ | SStimbut I { Combinate de carne 8.500+8 800 Combinate mari de care, fabrici de conservat carnea, intreprinderi de preparares ciraii Combinate mari de pasari Construetii de masini Fabricl de cleinri 3.000-=8 100 Fabrici de gelatin 500 Fabrici de inctipiminte Vabrici de preparere a pis 500 Industrie alimentard 4.0005 000 Industria chimica 5 800-6 500 Instzia electrotehnic’ 5 009 tria hirtiei si celulozei 3800 Industria mniniert 5000-5 500 Industria textila Intreprindert frigor Intreprinderi de lapte dietetic Intreprinder! mazi de produse lactate Metalnrsie Poligratie Prelnerarea Jeammalei Reparafia automobilelor si vagoanelor Vaine de reparafii 4500 4000 | the Observanii, 7. Pentru intreprinderi Incrind imtr-un singur schimb se considers tyy = 25003 000 2, pentru iluninatul interior fy = 15002500, iar pentru eel exterior fey = = 2.500=3 990, ca ceruta P, se determina cu relagia P (47) 1 care Jy reprezinta durata (timpul) de utilizare a puterii certite, avind velori dependente de specificul consumatorului, confi ebelului 1.7 Fiind 0 metoda specificé notei de fundamentare tehnico-economicd, revede calculul puterilor reactive si aparente cerute 1.5. CURBE DE § ARCINA 15.1, DEFINITIE, CLASIFICART Datorit’ imposibilitatii de a se stoca energia electric’, satistacerea arului de energie la consumatori impune cunoasterea uu mumai a ilor cerute, ci sia modului de variatie a consumului, sub forma curbelor de sarcina. Curbele de sarcin’ prezin © perioada determinaté. La consumatori, ca si la celelalte parti componente ale si rgetic (centrale, refele), se deosebesc diferite curbe de sarcina, dupa fend sarcinii, durata ¢, a ciclului la care se refera si provenienta. Dupa felul sarcinii, se evidentiaz’ curbe de sarcini active si curbe de saxcini reactive, acestea find practic cel mai des intrebuintate. Se traseaz’ fe de sarcina si pentru puterea aparenti, ca si pentru curent Dup& durata ¢, a ciclului, pentru care redau variatiile sarcinii, curbele de sarcina pot f iInice, la vare durata ciclului este de 24 h si dintre care doua sint mai importante, cea caracteristica pentru vard (in intervalul 18... 25 junic) s1 cea pentrt iarud (18 ... 25 decembrie) ; — anuale, la care durata ciclului este de 8760 h (12 luni sau 365 variatia in timp a sarcinilor electrice, pe emului 8 Dupé provenienta se deosebese urmitoarele curbe de sarcina : — experimentale, obtinute prin citirea aparatelor indicatoare la inter vale egale de timp (din 10 in 10 minute sau din 30in 30 minute) sau trasate de citre aparatele inregistratoare ; — tip, care sint obfinute prin generalizarea curbelor experimeatale, specifice unor ramuti sau subramuri industriale. Aceste curbe prezint& © importanti deosebita pentru proiectare. Sarcinile electrice pot fi reprezentate pe curbele de sarcin& fie in valori absolute, fie in valori raportate la valoarea maxima. in figura 1.3 se prezint& curbele zilnice {iarna) de sarcin& activa si activa, in valori raportate, pentru un consumatorfdin ramura construcfiiior de masini, Ja care lucrul este organizat in doud schimburi. Numdrul de schnmburi influenteaz& intr-o masurA hotaritoare clura curbei de sarcind rilnied. Aceasta se poate observa din figura 1.4, in care sint prezentate ‘ran Instelatiier eloetrice indeststale 33 sini Incrind in dowd schism: burl, oi i Os 38 2% 20%r 9% 8 2B MH G4 BEE Mr 1 Q > ° Pig, 14. Curbele ailnice de sarcind setivi jarna (lnie continua) sf vara (inie iuirerupt® pea ‘fru um consnmitor Ja care tuernl este organizat 2 Inki-un sohisnhg B — Em dont eshimtnnly © — Sn tned sehimbor ry - { 8 ] — Ly tT Eo tT * 04 . i | Fig. 1.5. Curba de sarcind activi ol LL | ‘amualii a unei intrepringeri. Ql l TFMAMITASOND Lunile anulur —— curbele de sarcina activa zilnica, in valori raportate, in trei situatii — dups numarul de schimburi (unul, dou’ sau trei) in care este organizat Jucral. La curba de sarcina anwali, reprezentata in figura 1.5 pentru puterea activa, sarcina corespunzitoare unei Iuni se obfine prin efectuarea mediei aritmetice a sarcinilor maxime zilnice pe interval de 0 Inna. 1.5.2, INDICATORII CURBELOR DE SARCINA Consumul de energie electric’ conform curbelor de sarcind poate fi caracterizat printr-o serie de m&rimi — puteri, durate, coeficienyi edimeo- sionali — numite indicatori ai curbelor de sarcin3. Definirea acestor indie=~ 34 in toil se face, im cele ce urmi gituré cuo curba de sarcind oare- care. prezentati in figura 1.6, in care notetiic s-au facut numai pentre puteri active; indicatorii referitori la puterile reactive se vor defini in mod ilar. Se consider’ c& aceast’ curd arcina se refera la un consumator ind puterea instaiata P, Pe parcursul cichtlui, ‘avind da- at, se inregistreaz’ un consum maxim P, cu o durati mai mare de 13 min; dacd f, = 24 h si curba este sat pentru anotimpul rece fiarna), deci este vorba de curba de sarcind zinicd — iarna, atunci P,, reprezint& copstimu! maxim posibil, adiek toc- mai puterea ceruté cn eeet Py = P, (14s) ——! planimetrares curbelor de PH LS. Bxplowing te intiatn cube arcina sé objine consumul de ener gie activa | Pat =D PAL, (1.49) respectiv reactiv E, =( Qa = D@As, (1.50) in care j este indicele de insumare pentru energiile corespunzatoare diferi- egmente orizontale din curba de sarcina, avind ordonatele P,, respec- y Q, § fangimile (duratele) — Af. Aceste caicule se fac, in general, nu- nei pentru curba de sarcind anuala. a. Puterea medic este indicatorul cu semnificatia unei puter! constante an thmp, care ar determina um consuin de energie echivaient cu cel real, Puterea activa medie este : (151) rT cea reactiva medic Gara (1.52) fntre vaiorile caracteristice ale puterii active — instalata, maxima si medic — exista relatiile de inegalitate Prge < Py tose = Qs + tor (1.59) ©. Coeficientii de wtilizare se obtin prin raportarea puterilor medii la celeialte doua valori caracteristict eum urmeaza: — coeficienfii de utilizare a puterii maxime sint ale puterii — maxima $i instalata, dup’ (1.60) Py Qu dack 24h, coefici tal de utilizare a puterii active maxime corespunz’ tor curbei de sarcin& zilnicd, obtinut conform relatiei (1.60), se mai numeste si coeticient de umplere sau aplatisare a curbei, fiind folosit in calculele de determinare a puterilor transiormatoarelor (v. par. 3.4.3). Valori carac- teristice pentru acest coeficient sint indicate in tabelul 1.9 — coeficientii de utilizare a puterii instalate active P, 5 San, 1.61 = (1.61) cu valori precizate in tabelil 1.8 gi reactive K,, = Sast (1.62) a Daca pentru un consumator de calcul, reprezentat de o sectie sau intre- prindere, se cunosc puterea instalati, durata de utilizare a acesteia (tab. 1.8) si durata de utilizare a puterii maxime (t2b. 1.7), determinarea puterii maxime se poate face cu relatia Py= (1.63) toa Avind in vedere relatia (1.48), aceast& putere maxima reprezint& toc- mai puterea ceruti. Rezultatul caleululai dup’ relafia (1.63) poate ff com- perat cu cel obtinut pe baza metodei duratei de utilizare a puterii maxime, conform relatici (1.47) 37 Tabelut 1.9 Coeficientul de utilizare Kp, 8 pater fin eurha de savein’ 2 Combinat sideru 08 Eubriet de ciment 0,309 Pabsiet de mobil 6689 assis Fabried de tricotaj 0.736 08820" | vabried de zauliie 0.886 | Daminatel exterior 0290-0400 | Unminatul interior 0.1704 intreprindere chissiea 0,881 Intreprindere de colectarea si prefucrarea tapt 9.300 | Intreprindere industriala Iucrind = jntran singur selimb in dows schimburi = im trei schinsburi Intreprindere de industrializarva ecituii | 0.65 Intreprindere metalurgic# prelucratoare | Intreprindere minier& Tar iitorie * Conform curbeior de sareind din tucrarea [18 ** Volorile corespund dupa apli rea misurilor de reducere a puterii in orele vist Din selafiile (1.63), (148) si (1.31), se deduce coeficientul medix de cerere al consumatorului b= te, (1.64) egal cu raportul dintre durata de utilizare a puterii instals maxime. In aiara indicatorilor menfionafi, la dimensionarea puterii transfor- matoarelor pe baza suprasarcinilor admisibile, este necesar si se cunoascl. raportal P,,/P,, dintre puterea activ’ maximi vara P,, si cea maxima © si cea a puterii a jama P,,, ‘Se tecomand’ [15], ca determinarea acestui Taport s& se facd dia curba de sarcina anuala, dar se ajunge la rezultate apropiate daca se raporteaz’ valorile maxime din curbele de sarcin& zilnick, trasate pentru cele dow’ perioade caracteristice — vara si iarna. In lipsa unor date con, crete, pot fi utilizate orientativ, urmatoarele valori pentru raportul P,,.(P,, — 0,75 ....0,85, pentru intreprinderi Incrind intr-unul sau” dow’ schimbuari ; — 0,85. 0,9, pentru intreprinderi luctind in trei schimburi. 38 Capitolut 2 DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA A INSTALATIILOR ELECTRICE a baza_claborarii documentatiei tehnico-economice stau preveder Legii Investitiilor nr. 9 din 18 decembrie 1980, privind elaborare2, avizarea si aprobarea documentafiilor tehnico-economice pentru obiective de inves- Obiectivele de investitii se refer la constructii-instalatii si inginerie nologica Elaborarea DTE a unui obiectiv implica relafii intre — hencficiarul obiectivului, unitatca care comanda lucrarea si are apro- nanfarea acesteia (:minister, central, iutreprindere, alti unitate socia~ bat list, consilin popular) — proiectantul obiecti i, unitatea de cercetare stiintificd, inginerie nologic’ si de proiectare ; — executantu! obiectivului, intreprinderea specializata in profilul 1 tiv sau unitatca propric de execufie a beneficiarului ; —furnizorii de materiale, aparate, echipamente, utilaje sau linii nologice, din tari sau str — alte organe competente — Banca de investitii, ministere, alte organe centrale, comitetele si birourile executive ale sfaturilor populare ete fa conformitate cu prevederile Legii investifiilor, DTE, a unui obiectiv se compune din — nota de comand’ NC = proiecttl de execufie PE. In tabelul 2.1 sint prezentate notiunile telnice (obiectiy compus din obiecte, care Ja tindul lor se compu din parti de obiecte, respectiv ansaiv bluri si elemente sau repere) si economice corespunzatoare, cu exemplificdri seferitoare la instalatiile electrice, nofiuni ce formeaz’ obiectul urmitoarelor paragrafc imbolurile utilizate in continuare AM — — antemasurStoarea ; BC — breviarul de calcul; BD — — borderoul documentatiei ; DD — documentatia desenata (piese desenate) ; DDE — detalii si devize de executie DE desene (detalii) de execufie ; DEc — documentatia economicd ; DG = devizul general; DTE — documentatia tchnico-economica ; EM — extrasul de materiale; FT — foaia de titlu; GA grafice si acorduri; 39 Tabetul 2.1 ‘Tabelul uoflunitor tchaieo-economice aecesare Nounea tesiea | Obey | Obieet “Awsunbie | | Siatenasumsbia Texemple | Iutreprindeze | Seofte a intrepr.s static de transt post de transf.; linic electrics J ine ehnotgica, | Conducts ot, agar iss primare, circ. | te el., constr. meta- | \ ! secundare, instal, | lice, de betor ete. ausiliare ete DIE eores- | NC, PE DDE punreator Notinuea | Deviz general iz pe obiect ccategorit | Articot de tucrari economies inelusiv LUTM | de luerirt (pe pari | (notin’ de devia, ar- de oblect), AM, | te, de deviz), Nia | Lert, mt | - | Fotasticare [| istatasetor de | Nomenetatoare | Indcatoare de nor codificare | | obiecte din specifice pe parti | me de deviz. Cata- | cups aerobic IBige de pret | unitare pe artic. de devin Observasie. In paranteze sint indicate denumirile care siut utilizate inet de profectanfi gi amcle normative. ITE dicatori tehnico-economici ai obiectivului ; LUTM — lista utilajelor tehnologice care necesit& montaj ; MG = — memoriul general ; Mr memoriul tehnic ; NC — nota de comanda; NFTE — nota de fundamentare tehnico-cconomica NL — norm& de deviz locala ; PE — proiectul de executie; POS — proiectul de o: are a santierului Fiecare faz a DTE contine piese scrise si piese desenate. Piescle scrise vor fi redactate in conformitate cu SPAS 6857/2—77 ,,Conditii generale pentru documente scrise”, care cuprinde si foaia de titha FT, prima pagini a fiec&rui document, Borderoul documentatiei BD, cxt- prinzind lista pieselor scrise si desenate se intocmeste in conformitate :u prevederile STAS 4659—78, indicindu-se : — denumirea si numirul de pagini al pieselor scrise ; — denumirea si numiarul pieselor desenate in ordinea sistematizarii lor pe ansambluri, subansambluri gi elemente, prevazuth de sistemul de codi- ficare al desenclor din STAS 4597—64. Modui de redactare a pieselor desenate este indicat in STAS 68: _Conditii generale pentra desene de executie” si in cadrul paragraful 40 2.1. NOTA DE COMANDA NE inceperea activitafii de proiectare se reiera Ja elaborarea, avizares aprobarea notei de comand’ pentru intocmirea proiectului obiectivului de investifii NC este cimis& de beneiiciaru! lucrarii, fiind elaborat& de acesta impreund cui proiectantul, aprobarea si avizarea revenind organclor competente indicate in cele ce urmeaza. NC, cuprinzind indicatorii tehnico-economici limit’ ai solufiei optime ce urmeaz a fi projectat& in detaliu, are la bazd — studii si cercetari; - nota de fundamentare tchnico-economica. 21.1, STUDIT $1 CERCETARL inscrievea obiectivului de inves. Studiile si cercetarile, necesare pentrt fi im pianul cincinal, sint urmatoarele : _ 4} prognoze macroeconomice pe ramuri si sectoare ale viefii sociale, pe subramuri, grupe de produse si in profil teritorial ; : ; b) studii de dezvoltare in perspectiva a ramurilor, subramurilor si gru- pelor de produse, studii de dezvoltare a economici locale, cercetari si studi Privind desfacerea produselor pe piaf& interna si la export ; ¢) programe speciale de modernizare si asimilare ; @) studii de sistematizare teritoriala, studii de de: energetic si studii de amplasament ; 2} cercetari si studii privind perfectionarea proceselor tehnologice ; f} alte studil si cereetari necesare pentru fundamentarea investitiilor roltare a sistemului \TARE TEHNICO-RCONOMICA NEVE, 2.1.2. NOTA DE FUNDAME) NETE. stabileste necesitatea si oportunitatea investitiei, permitind in- scrierea obicctivului in planul de investitii. Pe haze comparatiei indicutorilor tehnico-economici ai diferitelor variante i solusii, NFFE recomanda in final varianta sau solutia optima. Comparatia se face si cu obiective similarc, cu performante tehnico-economice ridicate, din si striinatate, Piesele scrise ale NFTE sint: FI, BD si memoriui tehnic MT. P cesenate sint schemele functionale ne variantelor sau solutiilor. ele elemente ale MT sint indicate in cele ce urmeaza esele 1. snalisa situated energetice : @; necesitatea si oportunitatea lucrarii; 5) capacitatea si caracteristicile noilor consumatori de (pe categorii) a cror alimentare urmeazi a fi solutionata — puterca maxima simultan absorbita, pe variaute, cu esalonarea fe etapa final; sensibilitatea consumatorului la calitatea energi ariofii admise dc tensiune si freevenfa, factorl de pute: Jectricé, ergic 4 clectrice (tensiuni , continti- 41 tatea in alimentarea cu energie clectric& si consecinfe in cazul intreruperii aliment&rii, condifii speciale de siguran{&, regim deformant, regi dezech’ brat) ; — dinamica consumului de energie electric’ pe categorii de consu- matori ; — caracteristicile motoarelor electrice (freevenfa si felul por — gradul de poluare al zonei ; ¢) situatia energetic’ din zona in prezent si lor 10 ani: -- capacitatea de producere, de transport si distributie « energiei electrice ; — analiza balantei energetice a zonei, in regi normal 5 conditii care determina modificarea configuratiei refclelor ; — gradul de incircare al instalatiilor ; — ammplasarea surselor fafa de centrul de greutate al consuniatorul La baza analizei energetice sta chestionarul energetic, pentru obfincrsa acordului unic pentru energie electric’. — prezentat in tabelul 2.2, aprodat de c&tre intrepriuderea furnizoare de energie electric’. perspectiva urmatori- i de avar Tatu 22 auEsriovan pentru objineren acordtdat anit. pentru sveriie leetsies (formulary } situate | siusay L I ___| ° | 1 3 1s |e iw T 7 —T i | 1 i | | | bj | i i ! pot Observayi, Datele energetice ale consuiatorulul sixes 1. Pateren instalati in receptoate, pe categori 2B Puteres taxi simulta absorbke, pe cavegort 3. Puterea total moxintt absorbitt; = i afars virial de sacha; — i visi 4, Repattiatea putetilor totale maxime absorb (a ©} dx puteres total 1aax ini absorbité, pe seaimrburi 5, Projectunt general (demunire, adresty 6. Proiectanti de specialitate £. Boritia. iuerérii in plamal unte de dezvoltare connoatien-sociatn, TIE, Toemencle de intrare in fumeffune, pattinte sf finale, ele obieetivulni Ti, Sinaia existent’ V7) Pian de situafic e) en amplasament, suzse de exory bj poluarea de fond in. zou TE. Necesarnd de onergio electri VET. Biemente pentin ‘stubilitea sohutie? de aliments cao rgetic. ‘kaailamente energetice ale utilajelor si fastatatiltos IN. Prupeipalele norne de const pe prodsice a) instala 2B} auslaiatii uct projectate XX Sarse sec eleettie’ si pructe de record; je electric’. Bilamt existente : 42 2. Solutii de alinentare cu energie electrica : 4) se prezinta pe solufii si variante, posibilitafile de alimentare cu energie electric’ a noilor consumatori, indicindu-se modul de incadrare in sistem si regimurile caractcristice de funcfionare ; 5} principalele caracteristici tehnice si constructive ale instalafiilor existente si ale celor proicctate : — conligurafia retelelor electrice de transport $i distributie si inca- Grarea in zona a instalafiilor proiectate ; — capacitetea statiilor, punetelor de alimentare, posturilor de trans- formare si refelelor electrice ; — clemente de justificare’a rezervei in Hnii sau surse ; — conchizii rezultate in urma dimension&rii conductelor si echipamen- tului electric (cireulatia puterilor, nivele de tensiuni, nivele de scurtcir- , consum propriu tehnologic etc.) ; *— siguranfa aliment&rii cu energie electrica ; — exploatarea instalagiilor (cu personal in turé sau la domiciliu, fr personal, telecomandat&) ; — mésuri de prevenite si stingere a incendiilor (PSI) ; — condifii naturale si de poluare, miisuri contra poluarii; — «isuri_de protecfie impotriva supratensiunilor atmosferice si a celor de comutatie : — niisuri de protectie impotriva electrocutarii — gradul de utilizare a instalatiilor existente: ¢} solufii constructive analizate descricrea solufiilor constructive si caracteristicile principale ale conductelor si echipamentelor utilizate (din tar& si din import) ; — utilizarea la maximum a suprafetelor coustraite existente ; - caracteristicile constructiilor (materiale, fundafii, indlfimi, grad de strializare) » — hucrari de alte specialit’ti (protectia Te si legdituri ‘Ye, racorduri la jnstalatii de apa, termoticare, canalizare, drumuri, gaze) ; ~ lucrari de folosinga comund, cu indicarea obiectivelor respective si a beneliciarilor acestora, pentru asigurarea unui grad miaxim de cooperare cu unitifile din zona; — solutii pentru orgenizarea de santier, posibilitafi de cooperare cu alte unitati din zona. 3. Compararea tehitico-ccononicd a solufiilor si variantelor analizate (par. 2.3): — evaluarea solutiilor si a variantelor pe baz de indicatori limité de prefuri si materiale reultaji din neriri asemandtoare sau stabilifi de foru- je superioarc : — valoarea investijici specifice (in lei/kVA instalat, lei/km etc) ; — compararea tehnico-cconomici a solufiilor si variantelor studiate, propunerea solufiel sau a variantei optime ; ~ conchuzii privind solufia san varianta propus’, valoarea total a he crarilor, din care valoarea Iucrarilor de constructii-montaj (C--M) ; valoarea importurilor pe relafii in ici si lei valut&; numarul de personal necesar (la statii) ; preciziri referitoare la delimitarea exploatirii instalafiilor : — lista cu principalele utilaje tehnologice si materiale din tara si import pmtre solufia propusi. 4. Acorduri de principiu din partea forurilor indicate in par. Piesele desenate ale NFTE sint: 7. Planul de situafie al zonei (scara 1: 25000 ... 1: 5000) cu amplasa~ mentul Iucr&rii, instalafiile electroenergetice existente, precum si solutiile si variantele studiate. 2, Schema electrick monofilard de incadrare iu sistem a instalajiilor, analizat& pe solufii si variante. 3. Planul cu sistematizarea refelelor analizate si a iesirilor din stafii 4, Schemele electrice de alimentare si schemele de amplasamente si trasee ale stafiilor de transformarc, punctelor de alimentare, posturilor de transformare, iluminat exterior, iluminat interior, fort ete. 5. Planul de situafie (scara 1:1000 ... 1:500) cu amplasamentut! st lor si posturilor de transformare. 2.1.3. NOTA DE COMANDA. cesare iuceperii proiectulni de exeenfie, respeetiv limita at solufiei saw variantei optinte ind NC cuprinde datele ni indicatorii tehnico-economi de NETE. Piesele scrise ale NC sint: FT, BD si NC (sau M7). Piesele desenate schemele funcfionale ale solufici sau variantei optime. Principalele elemente ale NC (vezi si Amexa nr. 1 a din Legea investi- fillor) sint urmatoarele 1. Zndicatori tehnici limita — capacitatea, caracteristicile consumatorului gi ale instalatiilor elec- trice nccesare satisfacerii cererii de consuin ; — surse de alimentare cu energie electricd si amplasarea lor f centrele de greutate ale consumatorilor — gradu! de incircare al instalatiilor ; — solutia propusi — limita maxima a pricipalelor consumuri specifice (energie electrica consum proprit. tehnologic, materiale principale etc.) ; — principalele caracteristici tehnice si constructive (capacitatea sta- fiilor si posturilor de transformare, a liniilor, secfiunea conductelor, numaral de circuite, tipul stilpilor ete.) ; — posibilitatea de folosire in comun a utilitafilor si obic or de folosinga generali pentrt asigurarea uuui grad maximi de cooperare cu consumatorii din zona ; — exploatarea instalatiilor si deli de itarea exploatarii. Ampiasameniul solufict aprobate : — amplasamente si trasee ale instalafiiior electrice gradul de ocupare a terenultti ; roprieri, trausferuri de teren, demoliri wnuri de a de constructis fetclor a supra ite existente ; 44 - folosirea iaterialelor usoare de constructic ; — stabilirea indlfimii coustructiilor ; — indicarea principalelor caracteristici ale Incravilor de instalafii (ilu iat, prize, incalzire, ap’, canal etc.) ; — consumurile limita ale principalelor materiale. 4. Mifloace fixe ce se dezafecteazt ca wrmare a aparitiei obiectivulut. 5. Lucrari de organizare de santier (25): — prezentarea solutiei adoptate ; — cooperarea cu alte unitafi din zona, 6. Indicatort economici limitd : - valoarea totala a investitiei, din care construcfii-montaj ; investifia specifica — valoarea annali a produciei nete, marfa si globale ; — productivitatea muneii, fizick i’ valorica ; — namarul de persoual total, din care muncitori, in conformitate cu ormele de munca stabilite conform legii ; — cheltuieli totale i materiale 1a 1000 lei productic-marfa ; — valoarea acumularilor anuale, din care beneficiu, reutabilitate ; - productia marfA i neti, acumulirile totale i beneticiile la 1000 lei i fi re a investifiei pind la punerea in funefiune; principa- iele etape de realizare a investitiei ; - darata de realiz icatorilor tehnico-cconomici aprobati ; — durata de recuperare a investitiei din acumuliri totale si din bene- zare a indi de revenire brut gi net ; aportul net valutar, din care in devize libere ; termenul de recuperare rtulai valutar prin exporturi de marfuri, 7. Noia de comandé contract pentru masini-unelie, ulilaje si instalapii sehnologice din import (in conformitate cu Anexa ur. 8 din Legea investi: tiiloz), Acorduri obfiswui — lista_acordurilor — condifii desprinse din acorduri si posibilitafi de rezolvare 9. Data predarit troicctului de execufie. desenate aie NC sint cele din NFTE, referitoare le solufia sau ante optim: Hlementele > analizeazi 3i sc aprob& pe masura elaborarii lor in Consilitl tehnico-economic al proicctantului. Ele se dezbat si se insusesc apei de cousiliul de conducere a! beneficiarului si al ministerului tutelar. NC se avizeazi de cltre Banca de Investifii. In funetie de ramura, subramura din care face parte lucrarea gi de valoz- rea ei worala, NC sc aproba de citre forurile de sintezi (CNS, IGSIC, MAGF), de catre sinisterc, centrale industriale, tntreprinderi ete ( us. & din Legea investifiilor) 45 2.2. PROIECIUL DE PE este documentatia care deti zeaz& prin solufii, eleme le din NC. La adoptarea solutiilor din PE tre buie si se asigure incadrarea strict in indicatorii tehnico-economici apro- bati prin PE este claborat de proiectant pe baza NC aprobate, in termenu limitele tehnico-economice stabilite de aceasta. Pentru elaborare, colect ivele de ingineri vor incheia un angajament-contract (Ancxcle 6 si 7 din Legea investitilor) care confine principalele atributii ale colectivelor si aie insti- tutului de proiectare, in scopul imbunat&tirii indicatorilor tehnico-economic! din NC, dintre care se mentioncaz’ — solufii la nivelul celor mai Lure tate; — folosirea materialelor, aparatelor, utilajelor etc. tipizate in produc z&ri obfinute in fark sau strind- crea consumurilor de materi prime, materiale, combustibil! si energie ; — eficienta economica, productivitate $i calitate si lor. Pe tot parcursul elaborarii si realiz&irii practice a PE, proiectantul ve erioara a produs j executantul lucrarii, cu furnizorul de echipamente functiune a ‘ucrarii s colabora cui beneficiartl $1 etc., asigurind asistenf tehnicA pind la punerca in atingerea parametrilor tehnici proiectati Fazele PE, sint : — PE al obiectivului ; jetalii si devize de executie DDE ale obiecte PE, permite — stabilirea valorii obiectivului, care trebuie sa He mai redvsi decit cea aprobata prin NC; — realizarea obiectivului in conformitate eu acor — aprobarea deschiderii finanfarii Iucrarii (An vestifiilor) ; — de ile mecesare ; 9 din Legea in- — comanda si contractarea utilajelor din fara si din import pe baz listei utilajelor tehnologice care necesit’ monta LUTM si Anexe! nr. 8 din Legea investifiilor. DDE permite: — fnceperea .exccufiei Iucrarilor la obicctivul PE-ulni, corelat2 ci ter- senele de livrare a utilajelor din LUTM ; — decontarea Iucririlor realizate de citre execntant, pe baze Jor de execufie 2 principin elaborarea PE, o precede pe cea ¢ DDE. in reali uncle parti ale PE nu pot fi elaborate fara ca in prealabil sau in paralel s& se deter mine unele elemente ce sint componente ale detalitior de executie, principalcle clemente ale breviarului de calcwl, scheme de PE si DDE vor fi analizate, avizate si aprobate je care au analizat si aprobat NC (par. 2.1.3), 22.1, PROIECTUL DE EXECUJIE AL OBIECLIVULUL Pieseie scrise ale PE sint: FT, BD, memoriut general MG, devizu! gene- 1 DG, indicatorii tehnico-economici ai obiectivilui ITE, LUTM, grafice acorduri GA, proiectul de organizare a santierului POS. Piescle desenate ale PE sint schemele functionale si uncle dintre schemeie de sontare ale obiectelor. Memoriul general MG al obiectivului reprezint& piesa scrisi care defineste obdiectul $i modul de realizare al Iueririi, prezentind indicatorii tenici ai obiectivului (Anexa nr. 5 din Legea investitiilor). Principalele clemente ale MG sint: 1. Dale generale — denumirea lucririi, bencficiar, titular, localitatea de amplasare, proiectantul general, subproiectantii de specialitate, execu~ tentii, statia CFR cea mai apropiata, ew conditii de descarcare a utilajelor si materialelor. 2. Indicatori tehnici — capacitatea, profilul, caracteristicile instala- Hiler proicctate, termene si ctape de punere fn functinne. a) capacitatea instalafiilor — capacitatea maxima’ a stagillor si posturilor ; — capacitatea liniilor ; —— dinamica de dezvoltare a consumului in zona; ~ gradul de acoperive a cousumului din instalatiile existente ; — circulatia de puteri; 4) profilul si caracteristicile instalafiilor : — puteri instalate, tensiuni, pierderi de tensiuni si energie, consum pro- sia tehnologic, compensarea puterii reactive, reducerea regimului defor tant, a regimului dezechilibrat ete; — instulafiile de forth si iluminat, tipvl refelelor, conducte si echipa- tmente utilizate, numarul si tipul tablourilor de distributie, instalatiile de protectie impotriva clectrocutarii, impotriva trizuetelor ete ; — tpul posturilor de transformare, numarul transformatoarelor, mumarul destinatia celulelor de medic tensiune, numérul si tipul tablourilor de unarul de plecari, automatiz&ri si protectii ; ~ immiarul si destinatia liniilor clectrice, sectiunea si tipul conductelor, eur de stilpi, masuzi impotriva electrocutarii, misuri de sigurant’ la traversi: aralelisme si distante minime pe verticali, masuri de protectie Smpotri ‘pratensiunilor atmosferice ete ; Stafiilor de transformare, numarul si caracteristicile de bazi ale transformatoarelor (tensiuni, puteri nominale, reactante de scurteir- cuit, regia) de tensiune 5.a.), circulatia de puteri, valorile puterilor sia curen- filor de scurtcireuit pe uivelele de tensiuni, tratarea neutrului, structura cone- xiunilor circuitelor primare, numirul sistemelor de bare si scefionat!, numa- rul celuicior de inalt& si medie tensiune, m&suri de protectie etc ; vj durata de realizare a lucririi (in Tuni); dj termen de punere in funcfiune (anul si luna). 3 Eucadrarea in sistemvui energetic si zond platform’ sav incint’ indu- stviali) = instalafiiior proiectate : area 1a instalafiile « — deserierea amplasamecntului statifior si posturilor, a traseclor liniilor sleetric AT — suprafefe de teren ocupate, documentatii de scoatere d agricol ; — relief, inundabilitate, nocivitazi; — drumuri de acces; — posibilitati de extindere a instalatiilor. 4. Descricrea schemelor functionale si de montare : — a schemei de incadrare in sistem, a schemei de ali posturilor si zetelelor electrice, a schemelor de protectie pri fizare 5.a 5. Exploaiarea instalafiilor : — stabilirea personalului necesar, descrierea solutiiior pentru instal. file telefonice si telemecanice ; — delimitarca exploatarii instalatiilor intre intrepringerea furnizoare cea _consumatoare. 6. Uuilitati necesare = — evidenfa lucririlor de alimentare cu apa, termice, ferate etc; — solufii pentru lucriri de organizare si cooperare cu snitiitile din 20 Constructii — caracteristici 5i condifii impuse de teren conform anexat ; — indicafii_privind fundatiile, structurile de re: imprejmuirile, drumurile etc. 8. Siguranta functionirii si deservirii instalapiilor - — condifii de siguranti in alimentarea cu energie clectric&, imp consumatori ; — condifii de siguranfi impuse de sistemul energetic — modul de satisfacere a condifiilor de siguranfa ; — indicatorii de siguranga in functionare 9. Solutii pentru valorificarea resursclor energetice secundare 30. Bilanguri energetice. Ll. Mésuri speciale de protectia muncii si PSI (49, 52) descricrea masurilor speciale de protectia muncii adoptate in pro- fect, legate de tehnologia Iucrarilor de € + M, inclusiv tucrarile care pat fi executate sub tensiune la instalatiile proiectate; se vor indica iucrk- tile care trebuie executate cu intreruperea tensiumii, punctele de intrerupere a tensiunii — escrierea masurilor PSI deosebite, legate de amplasarea in apro- pierea unor obiective cu caracter special. Devizuil general DG al obiectivului contine indicatorii economici ai avestu- ia si se intocmeste pe baza indicatorilor tehnico-ecopomici orientativi,j vigoare sau pe baza unor proiecte similare realizate, projecte tip etc. Dup2 intocmirea fazei DDE, devizul general se reasaza pe baza devizelor objecte- lor componente (par. 23), fara se depisi insi lindicatorii economic! apro- bafiprin NC si B DG {Anexa nr, 2, macheta ur. 1 din Legea investifiiior) confine chel- tuielile de investitii destinate constructiilor, aliment&ri! cx energie ciectricé, cheltuielile de proicctare, de execufie etc, reprezentind in final costui total al obiectivului. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului ITE (Anexe nr. 2, mechete ar. 2 din Legea investifiilor), contin in principal urm&tcarcle elexrente: ehrevitui entare 2 stutiei, relee $i autcma~ lizdri, dronisarti, C dezatului geste isten}a, acoper S 48 veloarea totala a investifiei (din care constructii-montaj), investifie specified (ici/km, lei/t ctc), capacitatea si termenele de punere in Juncfiune, durate de recuperare a investitiel, total personal muncitor, aport valutar cu tern de recuperave din exporturi de mirfuri, comparafia cu indicatorii econo: realizafi la objective similare realizate in Sard si strainatare. Lista utilajelor tehnologice care necesita montaj LUTM este zenta Graficele prezentate in PE, sint: de esalonare a investifiei {stabil.yte ctapizarea execufiei Iucrarilor de construcfii-montaj), de livrare aw én concordant& cu graficul anterior), de asigurare @ forjei de mur exploatirii obiectivului, de realizare a principalilor indicatori teh nomici etc. Acordurile necesare provin din partea Consiliwui popular judetea::, minis terulul agriculturit, mimisterelor energie! clectrice, minclor, petsolule. s! vologici, ministerului transporturilor si telecomunicagiilor, Consil-c! nafional al apelor, Comitetului de stat pentra prefuri, Consiliulul pentru protectia mediului inconjurktor etc. Proiectul de organizare a santierului POS se intocineste cox ari (25. Piesele desenate principale ale PE sint urmatoarele lajel necesare eo. ~ 7, Planuri de situagie cu zona de amplasare, indicat si a traseelor. Scheme cu incadrarca in sistem a statiilor si posturiior de transi Scheme electrice de alimentare, cu indicarea caracteristicilo: telor primare, a protectiilor si automatizarilor, 4, Vederi in plan a statiilor si posturilor Profile iongitudinale si transversale la linii aeriene si in cabla. Planurile instalafijior de forf& si Juminat. Planurile de constractii a amplase an 222. DETALIL $I DEVIZE DE EX OBIECTELOR ECUJTE DDE ALE DDE ale obieetclor se claboreaz’ pentru adaptarea la teren a ps tip si_pentrn obicetcle unicate previzute in NC, in strict& concord solujiile si prevederile din PE aprobat Piesele scrise ale DDE siut: FT, BD, memoriul tehnic MTT, breviertit de calcul BC si documentatia economic’ DEc. Piesele desenate ale LDE sixt schemele de montare, planurile de montare si documentele gence Memoriul technic MT, intocmit pentru iieeare obicet in parte, contin urmatoarele elemente principale i. Prezentarea solufiei ichnologice — descrierea schemelor clectrice ; — descrierea solufiilor constructive ale instalafiilor proiectate ; — prezentarea solufiilor diferite de cele din proiectele tip sav cirective inclusiv justificarea temeinici a introducerii lor in protect 2, Preventarea svlufic 3. Masuri de protectia muneti parfit de constructii. PSI (49, stereo 419 descrierea masutilor respective adoptate in proiect, mentioninduse de execuifie al lucrarilor (cit sau fr intreruperea tensiunil). Masuri de protectic a medinlui inconjurdtor viarul de caleul BC reprezinti un extras din notele de calcul ale pro- jectaatului, coufinind principalcle rezultate ale dimensionitilor, veritici- rilor si ipotezelor de calcul, prezentate intr-o succesiane logica. Notele de calcul se pastreaza in arkiva unit&fii de proiectare Documentatia economica DE (detaliata in par. 2.3) confine urmitocrele piese : — devizul general ; — devizele pe obiecte ; — devizele pe categorii de luerari ; — antemisuratori pe categorii de Inerati ede materiaie din far’ si_ import ; utilajelor tehnologice si functionale care necesit& montaj: desenate ale DDE (indicate detaliat in par. 2.4) siat urmatoareie: Hisurate, sectiuni prin toate tipurile de cehule, scheme (tabele) de conexiuni interioare si exterioare, planuri de montarea aparaturii pe echipa- nente, scheme sinoptice, scheme cu ainplasamente gi trasee, foi de pichetaj tabele de sSgeti la linii clectrice aeriene, planuri de montare a echipamen- telor $i aparaturii locale, documente generaie, planuri de construcfii ete. 23, DOVUMENTATIA ECONOMICA DEC 2.3.1, PIESELE COMPONENTE ALE DEc TiEe stabileste valoarca exacta a obiectivului si obiectelor proiectate, permizind decontarea lucrarilor realizate de c&itre exeeutant. Piesele compo- henge ale DEe sint indicate in tabelul 2.1. si vor fi explicitate in cele ce urmeatti 1, Devizul general DG unui obiectiv contine recapitulatia valorilor devizelor de obiectele apartinatoare obiectivului. Delimitarea concret’ a obicctului si precizarea codului acestuia se face de catre iectant (par. 2.3.2) 2, Devizul pe obiect confine recapitulatia valorilor devizelor pe categorii de iuerari si a Valorilor utilajelor tehnologice care necesita montaj cuprinse in LUIM, aferente obiectului respecti Conform normativului [312 categoriile de Incréri care prezint& interes pentru proiectele de instalatii electrice sint urmatoarele > IV, sgr. 3 — instalayii electrice interioare, de lumina si forta, la constructi ge NVIL sgr. 1 — linii acciene si subterane peste 1 kV, posturi si transformare ; ge. xX trice sub 1 kV si iluminat public : go. XVIT, sgr. 3 — montaje de utilaje tehnologice Is lin! ransformare ; gr. NVIU, sgr. 4 — instalazii de automatizare. . Sgr. 2 3. Devizal pe categorii de Iucrdri incadveaz& Incr’rile de executst la parfile de obiect, in articole de lucrisi cupriuse in : — indicatoare de norme de deviz, care detaliazA materialele si manopera necesar& realizirii unitatii de mAsura a fiecdri articol de Iucr&ri : — cataloage de prefuri unitare pe articole de deviz, care detaliaza valoa- rea materialului, a manoperei, a utilajului de montare sia transportulul pe calea ferata CF, necesare realiz&rii unitafii de masura a fiec&rei articol de Tucrari, Dintre acestea se mentioneaz’ : C€ = constructii industriale, locuinje, social-cuiturale si sgrozoo- tehnice : E — instalatii electrice a constructii ; W, — statii, posturi de transformare si linii de inalt& tensinze ; W, — retele de distributie 2 energici electrice, iluminat j branganiente. i — automatizari Din punct de vedere al modului de jucadrare in devize, parpile de chivet se impart in: teriale, cuprinse ca elemente de cheltuicli materiale, menopera, utilaje de montare si transport CF in devizul pe categorii de Iucrézi ; materie~ Jeic sint aparate, conducte, constructii metalice, construcfii complexe, 1 vrate detagat si care se monteaza in subansamblnri, ansambluri, Jin‘i tehmo- logice ; “ utilaje technologice care necesité montaj ; sint livvate complet formate jn vederea montarii lor ; ca elemente de cheltuieli de manoperé de montare, utiiaj de montare si transport CF sint cuprinse in devizul pe cetcgor!t de Incrari; cheltuielile materiale sint cuprinse in LUTM (par. 2.3.21, 8 chret valoare face parte din devizul pe obiect ; — utilaje iuncfionale sint cele care intr& in compunerea instalayii zare general (incilzirc, iluminat, alimentare cu apa ete); imcad: 2 devize este identicd cu cea a utilajelor tehnologice care necesita montaj. Conform normativului 30° se considera : 4} Materiaic : — aparatele de conectare, pornire, protecfie, masurk, contyoi, lizare, cu tensiuni nominale pind Je 1 kV, folosite in instalafiile de f ihiminat ; — dulapurile, tablourile, pupitrele, panourile de comand’, disti- buzie sau protectie, pentru instalatitie de forfa sub 1 kV sau Dum: — conductele eiectrice de orice tip, independent de tensiunea nominala ; — eparatajul si instelapiile montate pe partea de joasi tensinne a pos- tucilor 4 statillor de transiormare, servicii proprii de c.a. si c.c., scumula- toare cleetrice ; — stilpii, izolatoarele, consoicie, aecesoriile Tiniilor lectrice, independent nsinne : — construefiile metalice sau electroizolante de fxare, sust separate 2 conductelor clectrice, a aparatelor sau echipament gata asambiate. b) Utilaj tehnolegic care necesit& miontaj : — aparatele avind tensiunea nominala peste i kV — maginile electrice rotative ; \densatoarele de forta ; ere sau livrate emnalizare, inclusiv pano- a instalatiile de antomati aratele de comand’, masu urile si pupitrele pe care sint montate, utili control si ate ratajul electric montat pe un utilaj; ~ aparatele de curenfi slabi 4, Dim piesele componente ale DEc mai fac parte antemasuritoarea 2.3.2. DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA NECESARA — INTOCMIRI DEVIZELOR PE CATEGORII DE LUCRARE . Antemdsurdtoarea AM ntemasuratoarea este piesa scrisi prin care se determina cantititile a ri din fiecare articol de lucrari, necesare a se executa la o categorie de Sucrari (parte de obiect) din cadrul unui obiect La lucririle de montare a utilajelor tehnologice, antemasuratoarea se slocttieste cu lista utilajelor tehnologice care necesiti montaj. Antemasuratoarea se redacteazi pe parfi de obiecte — ansambluri, 1bansambluri, elemente. Fiecare parte de obiect este executabil’ cu con. {inuitate in aceeasi etapa a procesului de executie. Ficcarei pari de obiect i se atribuie un numar curent gi un cod, stabilite prin nomenclatoare specifice pe parti de obiect aie grupelor principale de obiecte, elaborate de ministere saw organe centrale, Listele claselor de obiecte de constructii din clasificarea tara produselor si serviciilor (CUPS) si a nomenclatoarclor partilor de obdiect corespunzatoare sint cupriase in Buletinu! coustructiilor, vol. 5, 1977. Exempla: obiect-cod_757 80 00 instalafii electrice tehnologice interioare de forta cu U,> 1kV; blu-cod A 0000 circuite electrice in cabluri; mblu-cod AX, 000 montate aparent pe diverse elemente clement-cod ABA 10 cu conductoare din aluminiu, accesori talice imstalate pe ziduri. Partea de object este constituita din articole de Incrari cuprinse im indi- catoarele si cataloagele mentionate in paragraful auterio: ntemasuritoarea se redacteaza deci pe parti de obi rindul ior articole de Iucrari — tabelul 2.3. Pentru fiecare articol de Iuerari se inscriu : — numérul curent format din aumérul curent al parfii de obiect urmat de sumérul curent al articolului de lucrari din cadrul partii de obiect ; — simbolul articolului de lucriri, din indicatoare sou cataloage : — calculul cantitagii de Incrare pe baza datelor din documentatia dese- ati (pentrts fiecare parte de obiect}. Cantitifile de lucrari se rotunjesc in plus la @ treia cifri semnificativa (ex. pentru L214 se trece 1220 0,821 se rece 0,330; pentru 123.307 se trece 124 000). ‘Transportul gi manipularea pimintului rezultat div sap: ca artionts de luerSri, Inindu-se in considerare grew 1800 kgluse (indicator 'Ts-terasamente) si confectii ect, care cuprind uni se inseria Tahesul 2.8 Aatonuisuratoare fparten de obiect) instalyii elective a pentru cee (fornuntaz} Proiectant cee Objectut Nnmar de cod proiect . 5 Codul obieetulut 757-71 00 Benefieiar ce . Grupa (sgr) de categoni de Inerliri ge. IV, sar 3 deviz pe categorii de Inert in cazul im care Iucrarea de executat nu are corespondent (sau mu se poate asimila) cu unul din articolele din indicatoare seu cataloage, se va incudra intr-o norma de deviz local NL, conipusi din mai wulte articole au) elementele fari corespondent, intocmita contorm paragrafului 2.3.3 2, Lista utilajelor tehnologice care necesita montaj Cuprinde caracteristicile tehnice, cantitafile, valoarea de procurate a atilajelor tehnologice prevazute in nota de comand, pentru fiecate obiect in parte. Se intocmeste pentru utilaje din tar4 si import (Est seu Vest) — tabelui 24. 3. Lista utilajelor functionale care necesild montaj Se ‘atoemeste separat pe ficcare obiect, pe modelul de formular din belul 2.4. 4, Extrasul de saaicriale Cuprinde dentumirea, caracteristicile teinice principale, unitatea de masuré 5! cantitatea sortimentelor materiaiclor, determinat& pe baza canti- tilor din articolel: de lucrari prevzate in antemasurStoare $i « consuimuri- lor din indicatoareie de norme de deviz respective. Cantititile rezultate pentru sortimentele identice se insumeazi, iar totalurile se inscriu in extresul de snateri E de material va cuprinde si produscle de balastiera si carier’, pe sortinente. 53 Tabetvi 2.4 Lista utilajelor fehnotogiee care necesita montaj (lormular) Date pentru aantemagurstaste ‘Denmites ge tipuri de villafe Mlestice [earacterstict T }ose | | Rr, ot Tehmice. | Gx capacity Simei vat B. Utilaje | Gin smport | Est | I CC, Utilaje Gin import | | Vest | 23.3, DEVIZUL DE CATEGORIT DE LUCRARI {31} Constituie piesa scrisi principalé a documentafiei economice 2 DDE si contine descrievea lucrarilor de executat la pargile de obiect din cadrul undi obiect, cheltuielile necesare execufiei si valorile partiale si totale ale acestor iucrari — tabelul 2.5. Pentru utilajele tehnologice si iunctionale s2 vor jnscrie numai Iucrdrile ¢e montare, valoarea lor fiind cuprins’. is listele respective Devizul se redacteazi ca si antemfsuratoarea, pe parti de obiect, (ansam- bhuri, subansambluri), care la rindul lor cuprind articole de Incrari Vsloarea de deviz a lucririlor este ale&tuitd din urmAtoarele capitole de chelteieli : — cap. A, care cuprinde cheituielile directe aferente articoleior de lcrari — cap. B, care cuprinde alte cheltuieli directe (transporturi de materiale, sporuri de manoperé etc) ; — cap. C, D si B, care cuprind cheltuielile indirecte, respect'v jntroducerea tehnicii nol si cots de heneficht. in capitolul A, se inscriv pe coloanc, urméatoarele + ] — numrv! curent (conform AM); entre z = = 19% = of St is 19% = ot 109 9p 2. Saou eo rv ae 09% ~ 16 ~ we a 8 zo10 1 se000'o xP ese - AWAOV dH HIME ss _ 2 ost TOVEODA 101 ouoary sino ap Dee ey sa 29 Bs A D0) waIHO, (anna BL InMPAIGe we mel “PL 8801 = [988° Sv'O + O-+ FSG) — OFR Fae? FEM eHfompors 008 ¥e ors F 19% $00 * (+ 988 + 220 ¥) miduewg “a ong LL0 + ~ iy 898 1 1 1 1 820°0 t stor - ey rayuonr se su~ 8e0'0 1 ost - sor = - 19% - 98 9%, - of or 6 ¥ 2 8 (savnusjuco) §e ImpewE rticole de lucrari cu cod si simbol, unitatea de m&sar& si caati- eut&tile materialelor (in tone) pe unitatea de articol, conform AM; — preturi nnitare de deviz pe elemente de cheltuieli : materiale, maz pera (confinind si manipularea manuald), utilaj de montare si frahte medii petri transporturi CI; aceste valori’ se jau din catalogul de preturi unitare utilizat Omervatie, Articolelor de Iueriri indicate ca asterise in cataloagele de prejuri (ea avind preferi unitare incomplete), deuumite ma se adaugi a prefurite unitate, valotile indicate in ,,Catalogal de prefurt de productic si livrare”” at MICM. In acest car articolului se completeazti cu o Hinie de fractie sub care se iuscrie numarul enrent jale neexplicitate, J simbol a) pezitiel din catalogal 1 pectiv tn cagul in care articolul precizat de proiectant nu este cuprins in indi- cateare $i cataloage, pretul de deviz al acestuia se stabileste pe baza unei none de deviz locale NL, (sau analiza de pret), intocmit’ fn conformitate eu prevederile ICCPDC — ,,Metodologie pentru elaborarea normelor noi de deviz sia prefurilor unitare pe articole de deviz’”, 1977. NL confine urmatoarele elemente pe unitatea de masuri a articolului: — valoarea total’ a materialelor, redactaté sub forma unui tabel ec inind sortimentcle de materiale utilizate, unitatea de m&sura, cantitatea, pretul unitar si total ; - valoarea manoperei, respectiv categoria, treapta si retributia orara si total a forfelor de mune’ necesare ; — cheltuielile pentru utilaje de montare ; cheltuielile de transport CF, 5,8,7 si 9 — valorile partiale se inscrix, pe elemente de cheltuieli ia nele respective; totalé de deviz a articolulu 10 — greutatea totala a materialelor, pe fiecare articol ‘La acest total se aplicd reducerile pentin actualizarea consumurilor de resurse: gr. IV, la manoper’ — 15%; gr. XVII, la materiale intre —10% si —20%, la manopera intre 20% si —40%: gr. XVIII, la materiale intre —1% si —10%; la manoper§ intre — 20% si —30%, LOTAL I — articole de lucrari, rezulta din diferenfa cheltuielilor di- recie si a reducerilor in cap. B se in — cheltuielile cu transportul CF ai materialelor — in coloancle 5 se inserie valoarea TOTAL I din coloana 9; — cheltuielile pentru transport cu autovehicule, in coloanele 5 si 8 valorile in lei/tona vizind transportul de la bazele judefene de aprovizionare tebico-materialé sau furnizori locali, pind la executant, sint stabilite de commun acord cu beneficiarul) ; — sporul de manoper4 aferent lucririlor pentru care s- A de retribugic (in coloanele 6 si 8); — alte cheltuicli direete cu caracter special, Mixistri. TOTAL IL — se obfine din totalizarea pe coloane a valorilor inserise in capitoiele A 5 B (TOTAL Ila care se adaugi valorile din cap. B), iu aprobat nivelul 1 de aprobate de Consili . © — tn coloana § se inscrie valoarea obtinuta prin aplicarea cote i de cheituieli inditecte aierente grupei (sgr) de categorii_ de Iucrari, valoarea TOTAL II din coloana 8. Cota medie de cheltuieli indirecte valorile* gr. 1V, sgr. 3. — 13.15%; gr. NVIT sgr. 1 — 985%; gr. & spr. IIL, ser. 3 — 11,73%; gr. XVI, sgr 4 — 9.409%. Cap, |. D. — in coloana 8 se inscrie valoarea objinut’ prin cote fixe de 0,05% la suma valorilor din coloana 8, cheltuic indirecte (TOTAL II -+ cap. C). Cap. E — in coloana 8 se inscrie valoarea obtinuta prin aplicarea cote de 5% valorilor din coloana 8 ale cap. A-D (TOTAL II — cap. C + cap. icarea wnei direct= Observafle, Toate valorile din coloanele 3...8, pe articole de Inertii, se rotunjesc in plus fa lei intregi. Prin insumarea, pe coloana 8, a valorilor tuturor capitolelor devizulsi (ZOTAL I+ cap. C+ cap. DF cap. E) se obfine valoarea TOTAL DEVIZ pe categorii de lucrari. Acest total se rotunjeste in plus dupa cum urmeazi : — pentru valori sub 100 000 lei, la sute de iei intregi ; — pentru valori peste 100000 lei (Ja mii lei intregi.) in conformitate cu decizia ICCPDC nr. 1/15. 01. 1979 privind compie- tarca normativului P 91-- 77, in deviz se evidentiazd si productia neta, rezultaté pe baza relatici : Productia neta de deviz = TOLAL DEVIZ {nerotunjit) — “TOAL iT (col, 5 materiale) +- TOTAL II (col. 7 utilaj) + kxcap. C (chelt. indi Coelicientul & este indicat in tabelul 2.6. i &. reprexentind ponderea cheltu juctie dint valoarea cheltuielilor indirecte Devizele pe categorii de lucrari si extrasele de materiale se pot obtiae si cu ajutorul calculatoarelor numerice, pe baza bibliotecii de programe D@CEC elaborati de COCC Bucuresti. 58 234. DEVIZUL PE OBIECT Levizul pe obiect se intocmeste pe formularul indicat in tabelui 2.7 si enupiinde totalurile rotunjite ale devizelor pe categoriile de tucrari care fac parte din obiectul respectiv. Tabetul 27 Deviz po obieet (Formnive) Maks de fabrivatie. Cod. | woe pe teat ae iri | vie ue vay ate | “rota |_ SSeS x i | i “ | socane go | tain ae | sili {constructs | Hastaletil | care necesita, | ake se i | | o ~ fos | 6 | 7 . i ' | | | | Lo | Total deviz pe object: Din devizul pe obiect mai fac parte: — tabelul de calcul cuprinzind valoarea corectirii pretului de deviz el produselor de balastier4 si carier’ ; ioarea utilajelor tehnologice $i functionaie care necesit’ montaj. 24. DOCUMENTATIA DESENATA DD Cunoasterea si interpretarea cores compun documentayia desenata a proicctelor de instalatii clectrice, este doosebit de important atit in fazele de elaborare a acestora, cit situ exe- cutie si exploatare. Forma si confinutul documentatiei desenate, absoiut necesare la exectifia instalafiilor electrice, sint stabilite prin standarde de stat. Nosiunea de instalafii de automnatizare avind un caracter cuprinzator, regolile pentru intocmirea documentatici teinice desenate expuse in STAS 7070—74, sint aplicabile si se utilizeaz’ gi in- cazul instalafiilor electrice industriale. In cele ce urmeaza, din motive de claritate si simplitate a expu~ tierii se fac referiti in special la instalagii de automatizare, dar trebuie avut ta vedere gradul lor de generalitate, in conformitate cu extinderea mentionata mai sus Reprezentarea pe scheme a echipamentelor se face prin semnele con- onale, stabilite prin standardele in vigoare [27}. Pentru cele care nu sint prevazute semne conventionale, reprezentarea sé poate face prin semne adoptate, care se definese pe desemul respectiv. Identificarea fiec&rui echipament sau apayat, precum si a condactelor electrice, face necesar& notarea acestora prin simboluri literal-nemeric. denumite mirci. Modalititile de marcare sint de asemenea reglementat prin standarde de stat (62, 63, 68}. 2.4.1. MARCAREA APARATELOR $f ECHIPAMENTELOR In vederea unei marciri expresive si sistematice, toate aparatele si literal dintre literele Jatine minuscule. Corespondenta grupa-simbol |: precum si aparatele, masinile gi celelalte echipamente concrete care apacti fiectrei grape sint prezentate in tabelul 2.8. Tabetut 2.5 Simpotori fiterale pentru marearea grupelor de aparate si cehipamente Gropss ie aparate sau eebipamente | Simbotat | Bxengie Intreruptoare | @ | Separatoate, intreruptoare de putere, intreruptoa | automate, cehipamente pentre pornire amtomati | Jatzcruptoare ansiliere | Gutreruptoare de comandii, tutoane de comanda, | ‘hei de comands st separate, ige de prize, vamtacte } Ps achionate de parametri neciectrici (microintrerup- | toare, limitatoare de cursd, presostate, rele dle curgere, termostate) Contactoare 2 | Contactoare de putere Contactoare ausiliare 2 | Contactoure (reiee) de comanda, relee cu timp ete Dispoaitive de protectie © | Siguranje, declansatoare primate, relee de protectie, relee de gaze (Bucholz) ete. | ‘Transformatoare de #isFa | F |) Yronsformatoare de curent, de tensinne ete, si traductoaze Aparate cle misurat € | Ampermetre, voitmetre etc. Avertizoare luminoase si | Avertizoare optice, relee de senmalizare, contoare acustice mumerice, sorterii, Impe, Hampi de semnalizare etc. Condensatoure si bobine & | Condensatoare de tot fell, seactanfe inductive, vobine de filtrare ete. “ Masini gi transformatoare m | Generatoare, motoare, copvertizoare, transform ‘oare ete Redresoare a | Instalejii gi aparate redresoare ‘Tuburi electronice, semicon- |p | Tuburi eu vid sau en gaze, semiconductoare, diode duetoare ete. ete. Revistente 1 | Rezistente de pomire, de cimp, ce friuare, potentio- metro, somtuti ete, 60 matinuare) Grapa de aparate sare ccbSpauie Exemple | — _ — | — — Alte dspozitive de aefionave |» | Caplaie de frinare magnetic, Gectromaneyi de Han | Dispozitive complexe formate din aparatele speci hand sua de spel, precum foate plete aati tir are a siteupeine i spare tec | in acest tahel | Dispozitiv compiexe 4 > NICE’) — lemente Togice Fy | lemente findamemtale ale shtomctor de contac | sated IMP Annituri mecanice diverse » | Diverse robinete, vase de condensatie sai separatie, | filtre de ser ete, Simbolul literal se completeazi la nevoie astfel : — dupa simbol se tree tina sau mai multe cifre reprezentind mumarul ordine al echipamentului in cadrul grupei din care acesta face parte — inaintea simbolului se trece o cifri reprezentind marca subansamblu Iai; — inaintea mircii subansamblului se poate serie (¢ Jiteri mare, reprezentind marca ansamblulwi, caz in care marcile ax Jui si subansamblului se despart printr-o liniuti orizon in mod obisnuit, pentri cazurile simple se utilizeazi marci aleatuite din simbolul literal al grupei si numarul de ordine al echipamentului, ca de exemplu 47, 5, ml, 212, 39 etc. Sirurile de cleme se marcheaz& prin litera I, precedat& de o cifri. indi- cind numérul sirului. Marcarea clemelor se face indicind sirul de cleme apoi, desparfit printr-o liniuté, numdrul de ordine al clemei in cadrui sire Clemele mai pot # marcate prin cifre san combinatii de litere mari gi cifre, in cazul Simbotut ansamblv folosirii principiului nodurilor la marcarea / Simbolu! suborss: conductoaselor si clemelor (v. par. 2.4). Figura 2.1 reuncste toate indicafiilede Ged — fra 2) Cine) aledtuire a simbolurilor de marcare, con- "4 eg oe form celor menfionate mai sus, De exem- rlpo / piu, notatia T — 2a5 semnificd intrerup- torul 5 din dulapul nr. 2 al tabloului de comand’ T, iar 1L—18 reprezint& c este cazul) 5 arblu- dumérui de ordine ir cleme clema nr. 18 din girul de cleme ar. 1. {Sir cieine Avind in vedere cd fiecare grup din Gr) lr tabelu! 2.8 confine mai multe tipuri de DET RD aparate sau echipamente care prezint& “ ferentieri principiale, este de remarcat c& numai perechea semn convenfional- Fig. 2.1, Explicativi pentra aesituires marci permite identificarea corect a simbolurilor de marcare tipalui de aparat sau echipament. res Sane Em eae Nir clemé fx final, mai este necesar sf se cunoascd sau sd se stabileascé snarcarea ‘oruvior aparatelor si cchipamentelor, in care Scop se consulta catatoagele producatorilor si SEAS 10636—76, care prevede un sistem wniforia de ma care @ accstora ARCAREA CONDUCTELOR ELECTRICE Marcarea conductelor electrice de interconectare a echipamentelor gi aparatelor se face in scopul ugurarii realiz&rii circuitelor fizice pe baza scha- mielor de montare, a identificarii lor in toate piescle documentatiei desenate, Nfodui de mareate a conductelor clectrice este reglementat prin STAS 983874. Ca repere de identiticare ale conductelor electrice pot. servi «1 inele inseriptionalc, culoarea izolafiei, mangoane sau inele colorate 5.a. "63, 683. Sistemeie de marcare se diferentiaz’ in dow& categorii : — sisteme de mercare principale, bazate pe topologia circuitelor, fara a se laa in considerare rolul lor functional. Utilizarea anuia dintre aceste xisteme este obligator — sisteme de marcare complementare, bazate pe rolal functional al cireuitelor: in figura 2.2 se prezintd organigrama sistemelor de marcare, pentra exemplificéri indicindu-se consultarea [681 Sistema] de marcare dependent de borne recurge ja marcarea conducte- Jor prin m&rcile bornelor la care sint racordate capetele conductei respective. Sistemul de marcare este dependent de borua de conectare, decd repe marcat la o extremitate a unci conducte electrice este acelagi cu cel marca pe borna la care conducta se racordeaz’ sau dependent de borna opus’ borne: de conectare, dac& reperul este marca bornei de Ia cealalt& extremitate (mai recvent utilizat). Aceste sisteme sint recomandate circuitelor de interconec- tare din interiorul utilajclor, echipamentelor satt aparatelor (conexiuni ir rioare la un tablou de utilaj, panou, dulap ete) Sistemul de marcare dependent de doua borne, adic de ambele borne — cea de conectare si cea opusi — se poate aplica numai conduetelor elec frice destinate interconectarii exterioare, pe distante relativ mari (conexiuui exterioare}, ceea ce este si cazul instalaftilor clectrice industriaie. Sistemmul de marcare independent de borne rispunde tmor cerinfe supli- mentare ca indicarea nodului electric din care face parte conducta, nuniero- taree. conductelor pentru ugurarca identific&rii lor in jurnalul de cabluri si conducte 5.a. Sisteniul de marcare complementar poate ave functiunii cirewite etc.), fie a felului semnalului trax tiv in vedere fie marcarea lor (de forfa, comand, masnri, senmalizaze, protectie mis (tensiune alternativa, continué 4 sett negativa etc). Folosirea acestui sistem este la latitudinea furnizora- fici sau a exccutantului conexiunilor exterioare. Semnele comp! pot fi litere, litere si cifre urmate de semnele de polaritate (68). pozi- Yui insta 2.4.3. CLASIFICAREA PIE SELOR DESENATE acumentafia tehnicd desenaté pentru instelapii electrice se clasifi urmatoarele patru grupe: scheme funcfionale, scheme de mont: planuri de montare si documente generale. Schemele functionale se clasificd in: schema tehnoiogica ; — schema bloc: — schema de alimentare (distribufi — schema destagurata ; diagrama functionala. Schemele de montare se clasifica in: — scheme de conexiuni interioare ; — tabele de conexiunj interioare ; — scheme de conexiuni exterioare ; — tabele de conexitni exterioare. Planurile de montare cuprind : — planuri de montare a aparaturii pe echipamente ; — scheme sinoptice, tabele cu texte de etichete si alte clemente necesare realizirii echipamentelor ; — scheme de amplasamente gi trasee ; — planuri de montare a échipamentului electric si a aparaturi Din documentele generale fac parte : — specificatia de echipamente ; = specificafia de agregate si aparate locale ; — specificafia de aparate pe echipament ; locale. 63 — fise tehnice ; — jurnale de cabluri si conducte. snecanic: matoarele date minim conform bor deroului, p 2A, e) entru toate desenele care nu constituie documentafic peutru prelucrari se poate folosi un indicator de midrime redusd care sé : denumirea intreprinderii la care s-a intocmit aui, proiectantul gi verificatoru!, data clabordrii, titlul si numarul dese- agina si numérul total de pagini (v. exemplul cuprind’ 244. CONTINUTUL PIESELOR DESENATE A. Scheme funefionale a. Schema tehnolozicd cu automatizdri prezinta clementele instalatiei tehnologice (automati ech nati evidenfiaza deci le 14, masurare sau reglare ia, Schema bloc prezi utflaj sau ale unei instale Ini Jor de Zunctionare. fii de pr Aturile tunctionale dintre instalatia automatizat: de automatizare. Reprezentarea echipamentelor electrice cu ro! de co- e face conform simplificat elementele unui aparat, echipament, utomatizare, in scopul clari ate) eu legaturile lor functionale, pe care sint figurate amente si circuite ale instalatici de automatizare, a dese Aceast’ pie: "62, ri principiu- mblurile si clementele instalatici de automatizare se reprezint’ tiguri geometrice simple si se marcheaza in mod corespunzator [63, 62]. Legaturile funcfionale dintre blocuri se traseaz4 prin linii drepte, pe care se iadic , prin sigesi, sensul de circulagie al diverselor mit © ‘Sciema de alimentare cuprinde alimmentarea cu energie a echipamenti- Inui cau = instalatic Scliema de ajimentare a instalatie! de pe Un ubila) (strungul Bormal SN 400). de automatizare. Se prezinta clementele primare ale instalatiei electrice si legiturile din- tre ele, intr-o teprezentare smono- filara. Elementele secundare pot fi trecute pe scheme prin simboluri generale simplificate, i4rA legatu- rile dintre acestea. Se recomanda ca pe schema de alimentare s& se treac’ 0 legend’ a aparatelor si echipamentelor, cu- prinzind marcile si denumirile tor In electroenergetic’, pentru schemele de alimentare se mai folosese denumirile de scheme de distribufie sau monofilare. in figura 2.3 este prezentat ua exemplu de aleituire a unei sche- me de alimentare pentru instalatia electrica de pe strungul normal SN-400 (a se vedea si figuri- je 4.33... 4.35, 4.48 etc,}. d. Schema desfisuratié cuprinde legaturile dintre echipamentele elec- trice sau dintre clementele componente ale acestora, realizate intr-o ordine iunetionali, circuitele astfel formate fiind dispuse intr-o succesiune logic& pentru a permite infelegerca usoara In figura 2.4, se prezinta ca exemplu o fila din scheina electrici desfa surat a unei instalatii pentrt. comanda pompelor de transvazare Circuitele, mai ales cele secundare, se deseneazi de regula intre lini orizontale. Fiecare circuit se marcheaz& cu un numar de ordine, care in cazul cireuitclor polifazate de energie este acelasi pentru toate fazele. In cadrul aceleiasi scheme desfigurate, circuitele se numeroteaz’ in continuare (fig. 24, 4.20, 4.23). Elementele aparatelor si echipamentelor care cuprind doua sau mai multe circuite electrice proprii se reprezint separat, fiecare element in circuitul corespunztor de pe schema desfisurata, si li se attibuie marca aparatu- lui sau echipamentului ciruia ii aparfin. Pentru reprezentarea graficd a elemeutelor de circuit se folosese semne conventionale adecvate (27]. In continuare, este necesar si se marcheze toate bornele aparatelor si echi- pamentelor (v.par. 2.4.1). In schemele desfigurate, se mai indi 0 informare completa gi rapida : — diagramele functionale ale unor echipamente (controlere, comuta- toare, chei de comanda), care cuprind, intr-o ordine determinati, totalitatea starilor de functionare succesive ale instalagiei, cu sau fara valori de intervale de timp sau spafiu intre operatiile succesive (v. fig. 24,5); _ — valorile numerice ale unor mirimi caracteristice ca puterea electricd {receptoare), curentul nominal (siguramte fuzibile), tensiunea (pentru punctele de control), rezistenta, capacitatea etc. ; — manseta, in care se inscrie rolul fiecirui circuit sau grup de circuite, se dispune deasupra sau dedesubtul schemei desffigurate (v. fig. 2-4, ¢). Uneori manseta se foloseste si la schemele de alimentare ; — in dreptul circuitului fiecdrui element de comanda sau executie (bobin’) se simbolizeaz& totalitatea contactelor apartinind aparatulai res~ pectiv, iar in dreptul fiecKrui contact se inscrie intre paranteze, numdérul de ordine al circuitului in care acesta lucreazi (v. fig. 2.4, f); — in dreptul contactelor din schema desfagurata se trece sub marca aparatului, ca la o fractie, la numitor, numérul circuitului in care se afla clementul de acfiouare (bobina) a contactului respectiv © serie de date care si permita — legenda, cu acelasi confinut ca la schema de alimentare (fig. 2.4, d). Pentru proiectant, schema desfasurati reprezint’ totedat’ punctul de pleeare in vederea intocmirii schemelor de montare. Dupi ce se convine asupra felului in care urmeaza a se realiza conectica dintre diferitele elemente de circuit sau subansambluri funcfionale, stabi- lindu-se in acest fel o anumiti tehnologie de asamblare, se impune ca pe ri care sf per- schema desffigurata sii se fac precizdri in acest sens, preciz mit& intocmirea in continuare a schemelor de montare, In primul rind, dac& pentru asamblare s-a hotarit ci se va recurge la efectuarea unor conexiuni prin cleme de sir, urmeaza a se stabili care lega- turi dintre elementele de circuit se vor realiza prin cleme si cum se vor orga- niza aceste cleme pe siruri. De asemenea este necesar ca toate clemele si fie reprezentate pe schema desfiisurat&, simbolul grafic recomandat fiind, in acest caz, sub forma de ,,X’”. Amplasarea simbolului grafic al clemelor 8° face pe traseul unuia dintre conductoarele care se racordeaza la clema res- isiee industetale 65 I 5 Butonde cupiare t ! comandé cutomati by Semaaleeter ae ms! t t 05 ),, 06 j Soe i Zo oe — Fentra precizore: i ~ oF treselor ecvvcctein | z ~ & serinusou est | ] ae Cimboturite: 1 ! cm Se OND intent | Gear ‘ | Neca AUS) Wel aie Pempe@—} bow {nae nie _jmetin [Dorit | Part cen te) i ‘ contact comutater 4 L — * ——-t | Rrovectat [ng Toresed | [hy Feo [verter — [ng pase Cl Foy Da re f ometee s | uPA [covanct POMPE TRANSVAZARE | ong. 43) 9 12/ Schema destéguraté Z2 AU TEGR aI Fig. 2.4. Schema destigurat pentru comanda pompe de transvazere, marcata{dup’ principiel a = representarea cincuitelor; 5 ~ diagrame fonctionale; ¢ — manyeta; d — Jepesda; ¢ — i 66 ‘pornelor, se de avisinse reduet; / — ansamblal contactetar (63). pectiva, astiel incit penctul centrai al simbolului grafic s& se afle pe nia reuit (fig. 2.4). - al doilea rind, trebuic ales un sistem de marcare a conducteior, care Yolosit pe schemele de montare si stabiliti o modalitate de marcare a lor, pentru a putea fi identificate cu uguring&. Exist’ trei principii de mazcare, prin care se stabilesc concomitent si corelat modalitafile de mar- a conducteior si clemelor, pentru a fi folosite in mod umitar in cadrul gii documentatii desenate aferente unui anumit produs: principiul bornelor (si clemeloz) : principiul nodurilor ; principiul mixt. 2 eazu! mareatii dup& principul bornelor, ilustrat in figure 24, coa- Je electrice nu se marcheaz& pe schema desfasurata. Aceasta inseamn’ tru conducte nu se defineste un sistem de marcare independent de c, astfel ci in schemele de montare se va recurge la un sistem de marcare rcipal dependent de borne. ‘VMarcarea clemelor se face tinind seam’ de organizatea lor pe siruri si de pouitia acestora in cadrul fiec&rui gir. In cadrul unui gir, clemele se numero- tenga erescdtor in ordinea mont&rii lor. Marca unei cleme se alcituieste, ia > : Fig. 2.5, Expllcativé peutta marcarea schemclor desfisurate dupa prineipiul noduritor : 4 — circuit de forfA ne, 9; 9 — clrcaltul bare; ¢ — citeuit de comands, baza principiului bornelor, din marca girului de cleme wrmati de numarul clemei din sirul respectiv, cele dou’ date fiind desp&rtite printr-o liniuja orizontali (de ex. 2L—73). Conform principiului nodurilor, iJustrat in figura 2.5 pentru trei circuite caracteristice, se marcheazi mai intii pe schema desfagurat toate nodurile, intelegind printr-un nod conductorul de legatura dintre doua borne sau tota~ Jitatea conductoarelor legate galvanic nemijlocit. Marca unui nod se alca- tuieste din numarul circuitului pe care se afl&, urmat de numarul de ordine al nodului pe circuitul respectiv. In cazul cireuitelor cu mai mult de noua (9} noduri, numarul nodului pe circuit va fi aledtuit din dowd (sau mai multe} cifre, numerotarea facindu-se in consecinf. In circuitele primare (de ener- gi), inaintea cifrelor care aleituiesc marca nodului se trece 0 litera mare, jndicind faza la care este legat nodul respectiv (de ex. R42, W 023, N, 51, fig. 2.5, a). In cireuitul baretelor, nenumerotat pe schema desfagurata, ina- jntea numirului nodului se trece litera mare indicind faza la care se racor- deazi si cifra zero (fig. 2.5, 0) Introducerea méarcilor nodurilor pe schema desfagurati, marci care pentru conductele electrice pot constitui baza unui sistem de marcare inde- pendent de borne, face posibila ca marcarea ulterioaré a conductelor pe schemele de montare s& se Ro! or0 fac& dupa sistemul compus. 3h, Dupa principiul nodurilor, " 7 clemele sé marcheaz& pe sche 035, ma desfasurat numai cu mar- ca sirului din care face parte 4 (de'ex. 7L). Acest Iucru este by suficient, deoarece nu trebuie Sdn pierdut din vedere faptul c& in fond, clemele, acolo unde sint folosite, participa la rea- lizarea constructiva. a nodu- rilor din care fac parte, deci la materializarea__acestora, astfel incit identificarea lor se poate face precis prin méarcile nodurilor. Principiul mixt prevede ca pe schema desfigurati s& se marcheze nodurile ca Ja principiul nodurilor si clemele ca Ja principiul bornelor. Acest principiu de marcare se_reco- manda pentru instalafiile de automatizare de mare com- 0 plexitate. In figura 26, se prezint’ circuitele schemei Jo] desfagurate din figura 2.4, 02 03:04 05 06 07 8 principiul de marcare utili- ig, 26, Schema eatigurts marcatd doph principiat #4t find de aceasta dat& eel mixt (sint reprezentate numai circuitele). mixt. 68 f | FATA CUTIE (VEDERE QIN SPATE) Noth 1 — Schemd destésuraté 114-431-3 2 — Legdtura -S-1L-6 se foce numa éacd nny exist aul de protectie (Np/ colat 2 — Conductor negru Fy 15 ma? - comands Conductor Fy25 ma ortd si punere 1 nt i ET T T WProiectot Ting. Toneseu T_Th Meat ng Ps ESIC Aer ‘Sehemd de conexiuni I {CUTE ComaNDd POMPE TRANSVAZARE | 14. 431-4 ETO TR Fig. 2.7. Schema de conexiuni interioare pentru instalafia clectrich avind schema des fignrata din figura 24, im eare s-a utilizat principiul bornelor. 69 e. Diagrama functionald Asa cum pe schema desfisurat& s-au reprezen- tat diagramele functionale ale unor aparate din compunerea produstlui ia a carui realizare acestea concur, tot asa se poate intocmi o diagran : fionalé pentru produsul insasi. Diagraina funcfionala sau de secvenje a produsului (aparat, echipament, instalafie) cuprinde st&rile sale de functionare succesive, cu sau fra valori de intervale de timp sau spatiu intre acestea, incepind de la o anumit: re initial pind cind se revine din nou in aceeasi stare. Diagrama funcfionala se intocmeste numai dac& este n rea {unctionZrii produsului. sta- cesari explicita- B. Scheme de montare a. Schema de conexiuni interioare constituie desenul de execufie pentra realizarea legiturilor dintre subansamblurile si aparatele din interiorul unui echipament saw utilaj, inclusiv legaturile care se fac prin sirarile de cleme. in figura 2.7, se prezint’ schema de conexiuni interioare pentru insta- lafia electrick avind schema desfigurati din figura 2.4. ‘Toate elementele componente ale instalatici interioare a echipamentuls considerat se reprezint& prin figuri geometrice simple 5i numai in caz de nece- sitate se recurge la reprezentarea schemelor lor interioare (de ex. la releul d2, in fig. 2.7). Se recomand’ ca la reprezentarea elementelor component: s& se pastreze pozifiile lor relative din interiorul ansamblului, fara a se pu problema respectarii unei anumite sc&ri a desenului. Clemele se reprezint& conform incadrarii lor in sirurile de cleme utilizate si se numeroteazA in ordine cresedtoare daci marcarea se face dup’ princ piile bornelor (v. fig. 2.7) sau mixt, sau li se atribuie marca noduiu: dia care fac parte, dac&’ marcarea se face dupa principiul nodurilor. Conductele electrice se pot trasa in intregime sau numai prin capetcic de legiturA de la bornele aparatelor (v. fig. 2.7, la releul 42) sau sirurilor de cleme. Se permite ca, in cazul desenarii mangoanelor inscrippionate (denu- mite si tile), si nu se mai figureze capetele de Jegitur’. Marcarea conductelor electrice se face dupa sistemul dependent de borna opusi, dac& s-a ales marcarea dupa principiul bornelor sau conform sist: lui compus — dacd s-a stabilit a se lucra in baza principiilor nodurilor sau mixt. Adresa capatului opus se formeaza in mod coneret astfel : — in sistemul de marcare dup principiul bornelor, adresa este ale& tuita din marca aparatului si simbolu! bornei la care se leag’ cap: cele dou’ simboluri fiind despartite printr-o liniuf& orizontala (de e: sau Ia cleme 7L—5); — in sistemele de marcare dup’ principiile nodurilor sau mis este format din simbolul nodului Ja care este legat conductorul per simbel aparat-borna sau gir de cleme, respectiv per simbo! aparat sau sir de cleme- numir clem& (de ex. 52/b1—2, T02/7L in cazul principivlui uodurit 52/b1, TO2/7L—3 in cazul principiului mixt). In tabelul 2.9, se prezinté comparativ modalitatile de marcare ale con: ductelor si clemelor pe schemele desfagurate si de conexiuni conform celor 70 Tabelul 2.9 Marcaren-conductelor si clemelor pe schemele destisurate sf de conexiuni rincpial de mavesre | J mm | -~— lems | Conde a ‘ i ! | | T | Mech wot 1 ' | | ane. cirenit | lar. sir L— | uns tod pe nie cen [ o- arse | eirouit ex. | (matea | nodturtion) ex. | (ea taf Desitse- | fm se | md ex. | 034; sirwini | 102, 791 principiul] | aerekeazi} | 1L—12 ; —faza nr. cir- | de cle- bornelori | { | Leait ar nod | me) | ex. 2-7] | [ice | i | | Ge RST I \ | i I | —| | Sisto de- | | Site compus:! Marci) Sistent compas | pendent de | janarea nod) | ied | mare nod c | | (mare gir-nr. | | | lem’) | | ex, 061, | ex. 041/62; } | Si | i trei principii de marcare, iar in tabelul 2.10 se exemplified marcarea conducte- Jor pe schemele de conexiuni interioare, in cazul unui gir de cleme si al unui gparat (releu termic). La sirurile de cleme, s-au reprezentat mumai mangoane- Je inscriptionale (tilele}, iar la aparate, capctele conductelor (v. tab. 2.10) ; in cazul aparatelor (relee termicc), s-a considerat util si se reprezinte si schemele lor interioare. De observat cA, la sirul de cleme marcat dupa principiul nodurilor (tab. 2.10), s-a procedat la simpiificarea adresei capa- tului conductei, omitindy-se intenfionat marca nodului; acest lucru este posibil, dar numai Ja sirul de cleme, avind in vedere c&é marca nodului apare jn imediata vecin&tate, ca simbol al clemei respective. Pe fiecare schema de conexiuni se trec in mod obligatoriu_numerele de desene ale tuturor schemelor desfisurate corespunzatoare. Printr-o nota, se spceifica sectiunca gi culoarea izolatici conductelor clectrice (v. fig. 2.7) >. Tabelui de conexiuni interioare cuprinde intr-o form’ centralizatt, tebelara, date complete asupra legaturilor dintre subansamblurile, apara- tele @ siruriie de cleme din alcituirea unui echipament. Pe tabelele de couexituni interioare se specifica: sirurile de cleme si clemele; simbol aparat-born& si numérul nodului, in cazul marcirii dupa ‘principiul nodurilor sau mixt. Be un rind se trec toate conexiunile care fac parte din acelasi nod, in ordinea execufici fizice a legiturilor. Pentru conducte, se indic& tipul, sectiunea si eventual culoarca izolafiei, folosindu-se la nevoie numere cod, introduse printr-o tabela de componenfa [63]. ¢. Schema de conexinni exterioare reprezint’ desenul de executie pentru realizarea leg&turilor dintre diferitele cchipamente, utilaje si aparate lo- cale din compunerea instalafiel, Pe schemele de conexiuni exterioare se 71 Tabelul 2.10 dor pe schemele de conexiuni interioare 1 | 8 i Noduritor |S i a | Fl i 3 RB] | | S| al | me | BE Ee | on 5] | i t Ql al] | 4 | § J | recomand& si se traseze numai capetele conductelor electrice, pe care se insctie reperul de identificare independent de borne atribuit conductei (de ex. K1, KC13, KF7), precum si adresa capetelor fieckrei conducte. Se menfioneazi, de asemenea, tipul si lungimea conductclor. d. Tabelul de conexiuni exterioare cuprinde aceleasi legituri ca si sche- ma de conexiuni exterioare, dar sub form tabelard, similar cu tabelele de conexiuni interioare. Se intocmesc fie scheme, fie tabele de conexiuni exterioare, Conexiunile interioare si exterioare pot fi reunite pe un tabel de co- nexiuni unic care si cuprindd datele necesare efectuirii tuturor legdtu- rilor; un exemplu in acest sens poate fi consultat in (63]. C, Planuri de montare a, Planurile de montare a aparaturii pe echipamente sint desene de execufie cu_specific mecanic, urmind a se intocmi conform standardelor in vigoare. O particularitate a acestora 0 constituie modul de reprezentare si identificare a aparatelor electrice. Acestea se reprezinti numai prin conturul lor, folosind in general lit ingrosate si se identificé prin mar- cile atribuite tn restul documentafi aparatele electrice nu se trec in ta~ 72 bela de componenfa a ansamblului, cle putind fi menfionate intr-o le genda. b. Schemele sinoptice sint reproduceri simplificate ale schemelor tehno- logice pe panourile frontale ale echipamentelor si utilajelor. ‘Tabelele cu texte de etichete, necesare identificdrii aparatelor de pe panourile frontale, trebuie s& cuprind’: num&rul etichetei sau simbolul aparatului pe care il insofeste, textul, dimensiunile, culoarea fondului sia inscripfici si indlfimea literelor mari. Alte clemente care pot fi necesare executirii echipamentului pot fi, de asemenea, cu specific mecanic : decup&ri pentru aparate si teprezentari ale unor componente mecanice netipizate. c. Schemele de amplasamente si trasee cuprind amplasamentele echi- pamentelor si aparatelor locale ale instalafici electrice precum si trasecle legiturilor prin conducte dintre cle, figurate pe planurilé instalatiei tehno- logice. Pentru conducte, trebuie si se indice modul de pozifionare, iar in cazul unui num&r mare de cabluri, si sc dea detalii de organizare a tra~ scelor lor. Dintre piesele desenate intocmite pentru instalafiile electrice indus- triale, care se incadreazi in categoria schemelor de amplasamente si trasce, se menfioneazA cele consacrate sub denumirile de planul instalafiei Ge fora si planul instalafici de iluminat. Planul instalatiei de forfk se intocmeste de obicei la scara 1: 100 sau 1:50, utilizind pentru conducte, echipamente sau utilaje simboluri standardizate sau convenite (printr-o legenda). Planul cuprinde: princi- palele elemente ale construcfiilor (perefi, stilpi, usi ete.) ; pozifiile utila- jelor ct indicarea puterilor nominale ale acestora ; amplasarea posturilor de transformare si a tablourilor de distributie, care se noteazi prin sim- boluri (PT1, TG, TP1, TS1—2 ctc.), indicindu-se totodat& puterea si curentul cerut; traseele coloanclor, care se marcheaz& prin indicative (Ali, M2 etc.) pentru a fi mai usor reperate si traseele circuitelor ; t! seele instalatiilor de protecfie contra tensiunilor accidentale (centura de Jegare la priza de p&mint de protectie); aparatele de comutatie ampla~ sate in afara tablourilor de distributie. Pentru conducte se indick de asemenea ; tipul conductei san cablului, num&rul Ge conductoare si sectiunea (cu referire si la jurnalul de cabluri si conducte), diametrul si tipul tubului de protecfie, modul de ampla- sare {aparent, ingropat ete.) In figura 2.8 se exemplifick modul de intocmire @ planului instalatiei de forfa. Planu! instalatiei de ihuninat cuprinde in principiu aceleasi_clemente ca si planul instalatiei de forfa. Se recomanda ca pentru corpurile de ilu- minat s& se indice num&ru! de corpuri, tipul (eventual si codul conform indicatorelsi de devi), numarul si puterea Kimpilor care se monteazii in corp, in&lfimea de amplasare, marca intreruptoruini san eparatului pe circnitul Chruia este montat si faza la care se racordeaz’. In afark de denumirea inciperii, este bine si se indice pe plan nivelul mediu al iluminarii si incdrarea inc&perii din punct de vedere al caracteristicilor medinlui. 73 suydimosa — yhiey ap rerjepereny (@ aoeeny YS syuomEsydme ap rome) maT “se FM 56 xEIaAAD) ett 2092625) (Cee rt 20018 aus ‘Fig. 2.9. Plawal (schema de amplasamente si trasee aj instalatiel de iuminat — exemphu. Instalafiiie de iluminat de siguranti pentru continuarea lucrului, evacuare ete. se reprezint& prin simboluri si indicative distincte, eviden- fiete in legenda planului. Conginutul planului instalafiei de iluminat se exemplific& in figura 2.9. B. Documente generale 2. Specificatia de echipamente cuprinde caracteristicile necesare pentru identificazea si procurares echipamentelor instalefici electrice (tablouri, cutii_ echipate, dulapuri, panouri ete.}, care sint legate intre ele prin conducte. Forme tabelari a specificafie’ de echipamente este indicaté in, tabelul 2.41; cifrele scrise intre paranteze in capul de tabel indic& dimensiunile yecomandate pentru rubrici, in mm. Orgenizarea formatelor si indica torul care poate H utilizat sint exemplificate in [63]. Alte recomandiri de completare a specificatiei de echipamente : — in tubrica mimit& ,,caracteristicl tehnice” si se treacd tensiunile si puterea pentru Hecare Ureuit de alimentare ; — la rubrica ,observafii” se va trece numirul specificatiei de apa- rate din echipament (daca nx este un echipament tipizat) si locul de monte} al echipamentului 7S Trabetut 2.11 flor de echipamonte, de agreyate i pe cchipament Formutaral spi rate loente si de aparate | ; b. Specificatia de agregate si aparate locale cuptinde totalitatea agr gatelor si aparatelor care nu sint montate pe echipamentele clectrice. Se intocmeste ca si specificatia de echipamente, existind recomandarea Je a sc defalca pe pagini separate aparatele-utilaj, aparatele-material, apatatele din tara si aparatele din import c. Specificafia de aparate pe echipament trebuic si cuprinda caracte- risticile aparatelor, tipul si mumérul clemelor de sir, al regletelor, pre- cum $i tipurile gi lungimile totale ale conductelor folosite pentrn conexi- nnile interioare. Se foloseste acelasi formular, prezentat in tabelnl 2.1 d. Fisa tehnicd sc intocmeste pe tip de aparat si confine toate care teristicile tehnice necesare procurarii gi utilizarii lui. Se redacteaz’ tise tehnice numai pentru aparatele cu caracteristici speciale, ale c&ror pare- metri tehnici nu pot fi cnprinsi in mod convenabil, in rubrica de ,,ca- racteristici tehnice’”” din specificatie. e, Jurnalul de cabluri si conducte reprezinté o lista a couexiunilor ex- terioare, dintre echipamente, aparatura locala si utilaje tehnologice, rea- lizate cu conducte electrice, inclusiv cabluri Tabelud 2.12 gf conducte (model) ] | Ne aesire | | x Vien aang’ | _| Xe 1 stare |S serene} mp cimeoine | 1 observa locupate| tanere ag] eo (30) os) (10) | pees) (ins | 28) 1 | r—pat | Tadiout | Dutap aparate | SAE = | 10 | + | = | etod ae | forja T | D, intreruptor | + PY 2.5/1PE | | maontare} al _ \ por | Forma yi continutul recomandat pentru jurnalul de cabluri si con- ducte sint prezentate in tabelul 2.12; in capul de tabel, intre paranteze sint indicate dimensiunile rubricilor. Cablurile se defalch pe pagini separate de restul conductelor. Pentre indicatorul de utilizat se consult (63) €apitolul 3 INSTALATIT ELECTRICE DE INALTA TENSIUNE Intreprinderile industriale sint alimentate din refelele sistemului e- nergetic, la tensiuni cit mai inalte, in functie de puterea cerut& care poate atinge valori de sute de megawafi. Alegerea tensiunii optime se face prin compararea tehnico-economica a tuturor variantelor rationale, care pot fi adoptate (v. tab. 3.1). Instalatia electricd de inalta tensiune a unei intreprinderi industriale se compune din urmatoarele parti, avind functionalitati distincte: — instalatia de racordare la sistemul energetic (racordul), reprezentind liniile electrice care fac legitura intre reteaua sistemului energetic si statia de distributie sau transformare a intreprinderii (statia de primire -- instalafia de distributie in medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul intreprinderii, reprezentind totalitatea retelelor care leag’ pos- turile de transformare si receptoarele de inalt& tensiune la barele stafiei de distributie sau transformare. Determinarea structurii refelei si alegerea numarului si amplasamen- tului statiilor de primire a consumatorilor se va face tinind seama de: — situafia energetica existenté in zona respectiva, de perspectiva de dezvoltare a regiunii pentru urmatorii 10—15 ani; — importanta consumatorulwi, caracterizaté prin clasa acestuia (cu indicarea perspectivei de dezvoltare pentru urmatorii 5—10 ani) ; — siguranta in alimentare; sistemul de alimentare al consumatorului va trebti s& asigure obligatoriu o alimentare de baz corespunzatoare puterii maxime absorbite; de asemenea sistemul va asigura, facultativ, © alimentare de rezervi conform nivelului de rezervare, aleasi printr-o analiz& tehnico-economica ; — conceptia unitard si clasticitatea in exploatare a scheme’. 3.1, INSTALATIA DE RACORDARE LA SISTEMUL ENERGETIC Clasificarea instalafiilor de racordare se face dup’ num&rul de linii prin care se realizeaza racordarea si dup configurafia retclei la capatul dinspre consumator al racordului, Dupai numé&rul de linii, racordul poate fi: — cu o linie; dona linii, 77 Dupa configuratia refelei la captul dinspre consumator al racordulut, acesta poate fi: — cu PY (fri SD, in medic tensiune) ; — eu SD (racord in medic tensiune) ; = cu ST (racord in inaltd tensiune, denumit zacord adinc). Yn general se recomand executarea racordurilor ia tensiuni cit mai jnalte, cu pitrunderea adincd a acestora spre centrul de greutate al saz~ cinilor. in tabelui 3.1 sint prezentate schemele instal sistemul energetic. lor de racordare la Schemele instulatiilor de ruc rdare te sistentul enesgetic | 1 Cu o.dojurd nie de alimentare, ck otayle | — Allmentaree conmumatotion da ca de distribugie tegoria J7? si uucosi JJ | Stotia sistemului S268 prm| op oy - Gistribuyie la tor categoria 1T si IT _ Stofia. sitemutui 6-20 kV i poneefeneny | | . | | aot iv i (20g. | te ey | 1 un — | ~ Cu dowd tinii de alimentare gi static de — Alimentszea consumnatorilor din | Gistribufie | categorie Fy 2 | | t Tobelut 3.7 (continnare) Schema de racctdare | Domeniul de utillzare citi Unie de alimentare si stapie [f— Atiinentarea coasuinatorilor din i cord adine. categoria 177 $i partial I? — facordud dine. prezint wim’ ‘Stafia sistemutur rele avantaje 4 Baek Y — tndrirea siguranfel ia alimentare damette ieorancacigenior de Teer sat simplificarea schemelor de count tatie primard (se utilizeaz4 siguran- fe fuzibile de TT): nplificarea reylajului tensiunii; — clasticitatea in racordarea noilor Alimentarea consumatorilor din categoria T si partial 12, 3.2. STATIL DE TRANSFORMARE Sint puncte de alimentarc cit energie electric& de la inalt& sau foarte inaltA teasiune la medic tensiune. ReprezintA elementul de legdtura dintre instalatia de racordare ia sistem si instalafia de distribufie in inalt& ten siune, Din punct:de vedere a! ampiasirii, stafiile de transformare pot fi de lip exter'sr sau interior. Soiusia constructiva, in general, este determinat’ de tipul constructiv al 'separatoarelor intreruptoarelor, de tipul si modul de montare al atoare, de. particularitatile de amplasare in zond ‘ni) unititilor de_trauste usticile terex (caract Functional, la orice statie de transformare se disting: — circuite primare ; — cireuite secundare ; — servicii_ proprii — instalafii auxiliare. 3.2.1, SCHEME DE CONEXIUNI ALE CIRCUITELOR PRIMARE SI SOLUTIL CONSTRUCTIVE Alegerea schemei de conexiuni si a solufiei constructive se face pe baza urmatoarelor clemente : — funcfia static ; — incadrarea in sistemul energ.t'c; — categoria consumatorilor ; — siguranfa in functionare ; — num&rul circuitelor racordate ; — elasticitatea in exploatare ; — simplitatea schemelor de protectie si de automatizare ; — sistemul de exploatare al stafici (cu personal permanent, cu per- sonal la domiciliu, cu alarmare la un centru de exploatare prin teleme- canica). La alegerea schemei de conexiuni a stafiilor se va fine seama de pers- pectiva dezvoltirii consumatorilor pe o perioad’ de 5 ani, considerati de la intrarea in functiune a primei etape a statiei si vor fi verificate con- difiile de incadrare in sistem pe o perioada de 10 ani Schema de conexiuni trebuie sa fie cit mai simpl4, in vederea objinerii unei eficiente economice sporite, a unci exploatari simple si a respectarii normelor de protectie a muncii Schemele de conexiuni ale circuitelor primare se incadreazi intr-o serie de scheme tip fundamentale indicate in tabelul 3.2, care pot fi im- parfite in doud mari categorii : cu bare colectoare ; ara bare colectoare. Schemele cu bare colectoare pot avea bate simple sau bare dubie, secyionate sau nesecfionate, Schemele bare colectoare se incadreaz in categoria schemelor bloc. area schemei de conexiuni propuse se face prin combinarca judicioasi a schemelor tip fundamentale, In cadrul schemelor de conexiuni, se va prevedea sectionaree iongi- tudinal a unui sistem de bare colectoare in stafiile cu doua sisteme de bare in urmatoarele cazuri (45): ~~ stafii de 110 kV cu un numér mai mare de 14 cireuite racordate ; — stafii de 110 sau 220 kV cu un numar mai mic de 14 circuite tacordate, daca este necesarA sccfionarea refelei pentru optimizarca cit culafiei puterilor in scopul limitirii curentilor de scurtcircuit, al separa: consumatorilor care produc socuri de putere in refele sau care sint { fluentafi in mod deosebit de variatiile de tensiune din refea, al Smit&ri consecinteior extinderii avariilor la bare, al realizirii unor scheme spe- ciale de automatizare ete 80 Tabetul 3.2 Schemele de conexiuni ale cireuitelor prhaare Xs | seoumie stem sen seme | cette hee ul 3 I 7 1 | cx outcome | | | ‘toare simpli nesecfionati bot £ | Ik me & 2 | Ca bard colee- | toare simpla | sectionati | | bh bl | i ' | lon 18 \ | | ioe | om m2 | i 3 | Cx bark eolee: toare simpli nesectionaté gi hook Dera de trans” | , L fer | +4 | ar | Ma - | | | | otal | 6 —- Prolectssen snsiulatillor eleettice anvusts ove hunni minim de rate de comutafie: | Sevesttt reduse fuuncfionare ; orice a- varie sau tevizie la bare sau separatoarele de bari conduce la intreruperea total Utilizare : la alimentarea consumatorilor de impor- tanfi redusi sau al mentafi pe mai multe ei — siguronti mirita in | ficcare | FH sectie de bari este | practic independenta reduccrea curentilor de | senrteizeuit prin monta- | | xea_pe_cupla longitudi- | | nala CL a bobinelor de tanh Dezavantaje + \ imposibilitatea efec- reviziei la orice intreruptor fird intree- Uiilicare : 1a consumatori import een | Avantaje | S“hmanar redus de apa | rate de comutayie | ="posibilitatea de a scolle in revixie fates Tuptoarele fara int ruperes cireuitul i ~vreducerea duratel i | |) teeruperii in_ewzal avar | | seri” unui intrerapror Utilizare: a statil dl sforusare cobotitoare e important curen Tadetul 3.2 (continuare) Cu bard colec- toare simpli ex dow’ secfif lon bari de trans- — siguranti miei in funefiouare ; = posibilitatea de a sconte in revi2ie intre- muptoarele flrs intre- ruperes cireuitului ; — reducetes duratei in- treruperit is eaanl avaried unni intreruptor. Utilisare: Ya stayii de trousformare de impor- taut enrent pint la MG kV si mal mult. Cu bare eolec- ~ barele duble mrese apreciabil siguranja in funetionare ; distribuyia celulelor pe cele dowd sisteine de Dare este lastic’, modificabild prin ratoare, flr intrerupeti : — fnnetionarea se face pe un sister de en GT desettisa = = posibilitates de efec~ tuare a reviaiilor Ia barele colectoare san sepata- toarele de bari unmai ext sconterea fle sub tensiune a sisteumilui respecti toate celutele, ew exceptia celei care se revizuieste, min sub tensinne. Desavantaje : = cheltuieli de investitit nai ridicate (cu 20—40% mai ridieatedecit seherue- Je echivalente cu bat’ co = comutatia ‘primar mai complicati, necesita- tea blocajelor “automate Ia separatoare > | — un defect al intrerap- torul de pe eupla trans- | versal scoate instalatia | de sub tenskane | [Geiisare six sti ae | | fransforniare cu sons | [tor npocto: { Tabelut 3.2 (continu are 6 | Cu bare eoiee- toare duble cu dout sechit tongitudirale 7 | sccm he wr Sea | | t i ' | | ' i i Avantaje : — siguran}é ondrita ia fuuctionare; sectiile de are sint practic inde- peniente ; — reducerea curentilor de senrteirenit prin mou- terea pe cuple Tongitu- Sinal (CL) @ bahinelor de reactanta: = toncfionsrea se face pe bara de nem (bara sectionati longitudinal ‘prin cupli). Utilizore: la stafii de transformare smportante de 110 kV si mai mutt. Avantaje : — numiir minim de apa rate; uvestifit reduce. Desavantaje : 1 | | \ any redust; dix | iouitifi in reatia. secyici prin relee defectelor invert formator ; pr | | = obtigatia ca | frenstormiatoarelor si fie | wracter “prov etapa inifiala « | de transtorme: Hanctional, solufia constructiva este realizatd printr-o structuré ce- Inlara (lig. 3.1) confinind : — celule de Jinie (fig. 3.2); de transformator (fig. 3.3); de cupli (fig. 3.4); = celule — celule de — celule de masuri si descdrcatoare (fi — celule Ge rezerva. S35}; ceremuojsuea ap Heys youn ae azpurd7sopyMOND wUIDS “1g “FL ‘aie as -tt - i ara ei merece oie woo 2 reso ‘aust 0801. viet fotseris Potoploirazid ai -aas Zone Te ros aT vasa oie 3ee + ose) ou-as y Trae pez me} += AL Ta i 55i | J 2ste-110 FF a2 2sTE- 119 | a R508 | ¢ 2504 | 1 a — O1-Al 300 min® | OQ Al _300mme 10 10 a3 70 10 | 1600A r 1600 A . 6000 NVA} so00MvA | 3CESU = 1108 SCESU-110 6 | 2x300/5/5/5 A | 1 Dye | 2x300/5/5/54 c10,5/D/3 of 0510/0 i= 2x36kA ft 22x86kA_ | 1STEP-110 | 1250 A TTEMU ~110 J co | TRANSFORMATOR ] Fig. $2. Schema circuitelor primare — Fig, 3.9. Schema cizeuitelor_primare — cola de tate celulit de transform re O1-Al 450mnAL OPP 1STEP -110 | 12504 | as STEMU-110 | of 1 10 V3/a1 16004 j ef ff jar Yelatky 6000 MVA a SCESU ~ 110 8 3DRVS-110 | 2x 300/5/515 A | G1 O5/0/0 | (3HKFp -104) cuPL MASURA-DESCARCATOR 7 |} 3.5. Schema circuitelor primare — echili de dsurd. Big. 34, Schema cireuitelor primare — cella de ex 3.2.2, CIRCUITE SECUNDARE Circuitele secundare realizeazd funcfiunile de comand’, control, pro- cctie si automatizare in vederea functionarii ireprosabile a crcuitelor primare. Comanda se reier& in special la acfionarea voit’ si blocajx! o ai separatoarelor si intreruptoarelor. Controlul realizeaz’ masuzarea $i ‘area mérimilor electrice, precum si semnal male sau de avarii in functionarea stafiel. Protecfia se sefera Ja actionare intreruptoarelor in regimuri de avarie, iar automatizarea la a continuitatii in alimentare si a nivelului calitativ al energiei Surnizate In tabeiul 3.3 se indica aparatele de masuri pe diverse circuite jar in paragraful 3.10 — protecfiile aferente circuitel instalafii de automatizare. Circuitele de comanda si zentate in capitolul 8, Din punct de vedere constructiv se disting : — circnite secundare complet ceutralizate intr-una sau mai nuulte camere; solufia este posibild atunci cind exista personal de exploatare permanent : — circuite secundare parfial descentralizate ; — circuite secundare descentralizate: solutia fra personal permanent. in punct de vedere al conceptiei de realizare a se disting ~ cireuite individuale, unde euite secundare ; — direnite cn presciecfie sau cu alegete, in care se foloseste un numa: foarte redus de apurate de comand’ si masur%, care pot fi conectate dapk dorinfa in diverscle puncte ale instalafiei. Detalii asupra ciretitclor secundare se obyin din iuerarile [21, 48] mnalizare sint pre- atiile yr secun tare care circuit fe sale 3.2.3. SERVICIE PROPRIT Prin servici ‘ile cave asigur functionarea normalA a cchiy tviciile proprii comporté urmatoarele forme de nativ (de Teguld la joasa tensiune), curent continwi ei sub presiuine Schema de servicii proprif cuprinde — Sara de alimentare normaia (de rejea) prin dowd ci din refeana de joasd sau incdie tensiy Se conecteazi. circuitcle consumiatorior secundari § — bara ie siguranfd (asigurata) — 380/220 ¥, aiimentata ‘x mod normal de la o bard de refea, iar in caz de avarie « acesteia, de la un grup Diescl cu pornire automata care permite realimentarca in cise 10 se- cunde; ja accasté bar& se vonecteaz’ cireuitele consumatorilor 3 bara de curent covfinn: 290 sau 110 V cu aiimentarve > de te unui seu donk redresoare tsau grup convertizor rotativ! 9 baterie de acummiatoare; ix avatie in sistemul ce curent citernatiy proprii se inteleg dispozitivele si instala nentelor din staliile electrice, Tabelul 3.3 Aparatele de miisurat minim necesare pe diverse circulte a7 bateria preia intreaga sarcind; la aceasti bari se conecteaz& circuitele consumatorilor vitali. Detalii asupra serviciilor proprii sint date in [80]. 3.2.4. INSTALATIL AUXILIARE Instalafiile auxiliare cuprind : instalafiile de curent continuy, instalatiile de Jegare la pamint, instalatile de ulei si aer comprimat, instalafiile de telecomunicafii Instalafiile de curent continuu se folosesc pentru alimentarea circni- telor secundare Ja tensiunile uzuale de 24, 48, 110 si 220 V. Sursele de curent continuu sint baterli de acumulatoare $i redresoare. Instalafiile de Jegare Ja pimint realizeaza : — protectia impotriva electrocutarii ; — trecerea in pa&mint a curenfilor electrici ce apar in cazul legaturilor la pamint de exploatare a unor instalafiii aflate in mod normal sub teu siune (bobine de stingere, neutrul transformatoarelor etc.) Instalafiile de ulei si aer comprimat se folosesc pentru acpionarea si stingerea arcului intreruptoarelor si separatoarelor. Alimentarea cu cner- ie electrica a instalafijlor de producere a aerului comprimat trebuie s2 je asigurat& pe dowd cai separate de la dowa sectii independente ale instalafiei de servicii propzii. Instalafiile de telecomunicatii cuprind: instalatiile de telefonie gene- (administrativa), instalagiile de telefonie tehnologicé (de dispecer) imstalafiile de interion (comunicari operative, conferinje), instalafiile te- legrafice sau telex, instalagiile de ceasoficare (cunoasterea ore! exacte) irstalafiile de detectare si semnalizare a incendiilor E 3.2.5. ALEGEREA NUMARULUI $I A PUTERIL TRANSFORMATOARELOR In statiile de transformare se folosese de obicei doud sau trei trans- formatoare trifazate de putere cu dowd sau trei imfasurari. Instalarea unui numar mai mare de trei transformatoare intr-o stafie nu se justi- fic’ din punct de vedere economic. in toate cazurile, in care stafiile alimenteaz’ mari, sau zone cu mare consum de energie clectrica, este necesar si se prevada o rezerva corespunzatoare in transtormatoare. In astiel de cazuri se vor monta cel pufin doua transiormatoare identice (unul avind rolul de rezerva), cu_condijia ca puterea ficcaruia (finind seama de supra~ sercina admisibila), s& fie cel putin egal cu sarcina totali a consuma- torilor ip cazul variantei cu trei transformatoare, doui vor trebui si asigure alimentarea consumatorilor, iar cel de-al treilea va constitui rezerva Aiegerea uneia dintre cele dow’ variante se face pe baza unui caleul tebni- co-economiic in care este necesar sé se find seama de criteriul cheltuielilor siinime de exploatare, respectiv ai pierderilor anuale minime ée energie intreprinderi industriale 85 Pentru reducerea curenfilor de scurtcircuit si simplificarea_protectiei prin relee se recoma marca separata a transforn nda c: de cite ori este posibil, si se prevada functio- atoarelor. 3.2.6. FUNCTIONAREA ECONOMICA A ‘TRANSFORMATOARELOR in statiile sau posturile de transformare cu mai multe transforma- toave nu este totdeauma economic ca toate transformatoarele si funchioneze ip paralel, precum nu este totdeauna indicat si lucreze unul singur, chiar dac& sarcina nu depi igeste paterea sa nominala. Regimul optim din punct de vedere economic este acela in care pier- derile totale de putere sint minime (fig! 3.6) Fig. 3.6. Curbe de voriajie a pierderilor de putere in trans- formatoare in func fie de sarcind. cctweliWie 12500 15000 20000 26000 30000 35000 SikVA} Observatei: erocteristicetrarstormatoare (HVAT Tl 0005.1 lzsa00' 1 . Helen \ 2) Curbele srt calculate pen NOT respectiv Tp functioning sanai \ Te in paraled Pentre o s de 75001 \ este avantayas sd ramine in \ funchune numor Tp perder \ tind in aces? caz ininine 89 3.3. INSTALATIA DE DISTRIBUTIE Refelele de distribujic in medie tensiune la postusile de transformare sau receptoarele de medie tensiune se realizeazd cu linii radiale sav linti principale. ‘Alegerea uneia dintre aceste doud variante se face in funcjie de gradui dorit de asigurare a continuita}ii alimentarii, de amplasares teritorialé a sarcinilor principale si pe baza compardrii indicatorilor tehnico-econgmici aj variantelor propuse. : Liniile radiale alimenteazi separat fiecare receptor de inalta tensiine sau post de transformare (tab. 3.4, pct. A}. Avantajele sckemelor cu Jinii radiale sint : — simplitatea din punct de vedere al executici si al exploatari(; — siguranfa alimentarii cu energie electricd in cazul @ — posibilitatea antomatizirii si comenzii centralizate. Dezavantajele acestor scheme sint : — consumul ridicat de materiale neferoase : — investitii importante la construirca retelei. Tabeiut 3.2 Schemele refeielor de distrivutie in medic tensiune [17] Felul schemel omeniel de foloure qi saracterctete echesces A. Scheme vadiale 7. Radial’, simpla (rh rezerv} | Pentru posturile de trausformare cx o singaré uni | iste, situate izolat si ip cart cin sarcini L | importante de categoria J si existh ;ess=— | repararit rapide a liniei Aetecte. cw STSD Ber _ | sarcinile reduse de categoria J {pint ta 25% de ln un post seein sen orintr-un grap electtngen de interventic 2. Radial, simpli en dowd cabluri | Pentru consumnatori as prea math feoksti, fa paralel | ci na exist sarciui de cate; | mai wn singur eablu, iar at se conveteaz eind jeconcetat pent 3 saoereare primul sad SSS Pot fi folosite cind_existd sarcini reduse de or | asigurate printr-o alimentare de joask oa | | { se fonweste nor: ' gotia J (cel anult 25%.3, dae grentare a acestora este Se priatreun ra | cot de fons tent de no rete wee, He prints un grup electrogen de interventic. 3. Cu dong Jinii radiale (dubia) Pentru puncte de alimeatare speciale sf importante sau pentru objective cu sarcini de categoria J gi «posturi cu. puterca peste. 2000—3 000 KVA, cup | fone electrice mari ete), fecare ine ce eslcteazs ia intreaga sarcini a receptoarelor de categoria J. | I: mod “normal, tiniile fanofioncaz’ separat pe | sis scefiile respective: 1a iesirea din funcfiane 3 iwgei Yin, cealalta preia sarcina de categoria J. 90 Tabelul $.¢ (coutinuace) ew xn singus it gi cite © bobini de site dona en alimentare din Este o varianth a schemei precedente pentru title de putere mijlocie; se reduce mnmirnl de cetale ia pruetu! de alimentare. Ia post se prevede conectarea, automat’ a sezervei_pentm @ proves! deficienta Scheme’ constind in faptul ef, la defectarea uneia dintre linii, se intrerupe gi alimentarea din a dona Jinie care un este defect, 6. Resins sad: mctucisata ox Pentru postur! de transformare de putere mica. normal se face de la suzsa I reds’, neecouomici sax indepirtats, ste pentrn rezerya ex reer de te linda 1 a deconectatea orletel lini, postal ‘Minio principsl&, care constituie rezer | indicaté panctat. 8. Radiala in dowd trepte cn puncte de distribuyie intermediare Tabelul 3.4 (continnare Pentru obiective importante, in cau) unei numar mare de posturi de transforuiare ct win! sax dou transformatoare de putere mich, amplasate sat, ° 9, Radiali in dout trepte en pune te de distribufie puternice si eu sarcini cu gocuri ia Semi Lit GI ese TNL} 1, Linie principala simpla, separatoare la intrare, Pentru uzine metalurgice cu puncte de distributie de putere mare ; sarcinile (cu socuri) se alimenteari direct de la statia principal de trausformare. B, Scheme cu linii principale Se foloseste eu precidere la liniile principale aerien satt la cele in cablu usor accesibile pentra reporatit (de exemplu, Ia cele pozate in canale). Se foloseste pentru receptoare de mica importanfi: electrilieari rurale, depozite ete., im cazurile in care este admisi bil& fntreruperea aliment&rii cu energie pentru timpul necesar deconectirii porfinmii defecte. 92 Tabelul 3.4 (continuare) 2, Linie principal simpli, cu re- zervi printr-o nie principala comuna Pentru sarcini de categoria IT gi III. Se admits intreruperca alimentirii cu energie pentru timpul necesar detectirii si deconectirii porfiunii defecte a liniei principale. La o singura linie principal se conecteszi pink la cinci posturi de transformare cu puterea de cite 1000 KVA fiecare. 3. Linie principal simpli, en ali “oe 4, Linie priacipala in bucl& (ine) — Pay : a om Se foloseste in cazul cind trebnie asigurat alimen- tarea in timpul avariei de 1a o sursit independents, in regim normal de alimentare se foloseste 0 singurd sursii (cea principala) Pentru sarcini de categoria I si I. Se permite in treruperea alimentirii cn energie pentra timpul necesar deconectiii porfiunii defecte a buclei. La o bucla se leaga pint ta inci posturi de transformare cu puterea pind ia 300 KVA Hecare. Bucia se intre- ripe aproxinutiv 1a mijioc, protecfici prin relee. Pentra sarcini de categoria O la alimentarea de Ja posturi de transformare en dow’ transformatoare, fara bare ; schema asiguré automat o rezerva de 100%, in lnii si in transformatoare. 6. Linie principal dubla, cu ali- mentare din dowk pirti i PT Ph Se foloseste: a) in cazul cind, pentra asigurarea continuitifii in funcfionare, este nevoie de alimen- tarca de la dond surse independente, a unor sarcini mari de categoria O. b) in cazul amplasarii unor grupe de receptoare in- tre dond puncte de alimentare, cind alimentarea din douX parfi presintS avantaje economice in comparafie cu alimentarca dintr-o singuri parte, independent de condifia ceruté in privinta continui- tipi in alimentarea cu energie. 93 Tabchil 3.4 (conti vaare) 1 | atimentarea postalui de transformare saw a transior~ | ‘natearelor folate se face dia linia principals ce Unaith tensiune care intr pe toritorini intzeprinderit. Racordurile adiaci de 110--220 kY se execu’ dupa | Sehome bloc linie-traasformator yi se amiplase Cit mat aproape posibil de cel mai mnare Comsarns | oe satciss conceutrata: pain amplasatea.stapiel fm | imediata vectastate a clidisi ta care se irisese see file. principale, Folosirea, racorduriior dine! el | inina ‘treapta intermetiar’ de transformare si de ‘istribupie a energie’ electrice Liniile principale pot fi simple, cu alimentare de la un capat sau de la dou capete ; — hn late multiple cu doud (duble) sau mai multe lini in paralel, tn diverse variante (tab. 3.4, pct. B). Schemele cu linii principale simple si buclate se folosesc, de obicei, pentu posturile de transformare de putere mic&, cu receptoarele conectate direct Si care nu necesit’ un grad mare de siguran}i in alimentarea cu cnergi¢. La schemele cu linii principale, rezerva posturilor de transforme 12 0 alt sursi de a 5 principal bufie cu fine principal sint utilizate p meatarea consumatorilor din categoria IJ7; pentru consumatorii din ca tegoria | si II se utilizeazd schemele cu linie principalé buclaté san ca Lnie prinsipalé dublé (tab. 3.4) Avanteiele acestor scheme sint — investitii mici ia construirea retelei; — posibilitatea de realizare cu conductoare din bare. Dezavantajeie sint Schemele de distri — dificultafi in utilizarea automatiz&rii si velecomenzii ; Jgarant’ mai redus4 in functionare. 3.4. POSTURI DE TRANSFORMARE Sint puncte de alimentare cu energie electric 1a tensiunea ‘de utilizare 4 utilajelor si receptoarelor — 380/220, 220/127, 500451 1000 °V. Postu- rile de transformare repreint& legitura dintre instalafia de distributie in medie fensiume si cea de joasi tensiune. o4 pete PERS mae wae Tt ae i a sect in punct de vedere ai amplas&rii, posturile de transformare se cla- in: sturi prefabricate — (fig. 3.7) instalate in interiorul sectiilor intre- prinderii, in centrele de greutate ale sarcinilor ; — posturi integrate in cl&dirile sectiilor ; - posturi independente de cladirile intreprinderii (tig. 38 si 3.9). Posturile prefabricate reprezint’ o tendinfa actuald in alimentarea sectiilor unei intreprinderi datorita avantajelor pe care le au din punct de vedere tehnico-cconomic: eliminarea constructiei de zidaric, fmontaj simplu si rapid, reducerea lungimii retelei de joas& tensiune prin insta~ larea in centrele de greutate ale sarcinilor. Schemele de conexiuni ale unui post de transformare contin — cireuite primare (principale) ; — circuite secundare. Fig, 3.9. Post de transfor- mare in cabint de zidarie, realizare constructiva: x — celuld de tnaltd tensiune; 3 = tackperea’ ‘waasforematoare’ toe; «aot Ce fous Tea 34.1. SCHEMELE DE CONEXIUNI ALE CIRCUITELOR PRIMARE Aceste scheme se compun din: — cirouite de inalté tensiune : celule de linie (sosiri) si celule de trans- formator ; — circuite de joasd tensiune: tabloul de transformator si tablourile generale ct plecari la utilaje sau receptoare. n cele ce urmearé se va descrie cchipamentul unui post de trans- formare (fig. 3.10) in care cirewitele au fost prevazute cu diferite var ante de aparate, a) ‘Transformatoarele de putere ml, m2 (tip TT.U), de 100-1609 AVA, avind de obicei conexiunea Dy, — 5, care permite un dezechilibru al sarcinii de aproximativ 30%; tensiunea nominal& secundar’ este de iCeluie prot. trato (pe Mr 100... 800 KVA fo (ir lisse sarcints} Fig. 3.10. Schema electric’ a unui post de transformare in diferite variante de echipare a celulelor, 7 — Proiectarea instalatiier electrice tadust.vule 7 3 X 380/220 V cu posibilitate de reglaj pe inalta ten: fipsa sarcinii ; b) Separatoarele a7, a8, a9 (STI), permit oseparare sigur’ si v bilé a circuitelor fafi de bare, avind rolul de a proteja personalul de exploatare ; pentru a se evita manevrarea in prezenfa sarcinii, separato: rele se blocheaz& mecanic san electric in raport cu intreruptorul circuitelor respective. Separatorul de sarcin& a10 (STIS) are in plus si rolul de intreruptor pentru curenfii nominali ai circuitului, avind putaea de rupere maxima de circa 7 MVA; protecfia impotriva curenfilor de scurtcircuit sau supr sarcin& este realizati cu siguranfe fuzibile de inaltA tensiune, inser cu separatoarele de sarcina, c) tntreruptorul a1 serveste la conectarea si deconectarea sau ‘automata a circuitelor. intreruptoarele de inait& tensivne in posturile de transformare sint : — cu ulei pufin IUP, actionate prin dispozitive manuale DMI, = lectromagnetice DSI, cu aer comprinat DPI sau cu resoarte DRI; — ortoejector IO, actionate prin dispozitivul cu servomotor si resorturi nue. tilizate MR. Puterile de rupere ale acestor intreruptoare sint in limi MVA. 4) Siguranfele de rupere, pot inlocui intreruptorul pind la 1000 MVA. ¢) Barele colectoare se executa din cupru sau aluminiu, de secfiune dreptunghiular’ sau circular’, montate pe izolatoare tip suport. f) Celulele pretabricate ce inalt& tensiune pentru transformatos si pentru lini confin aparetajul aferent. g) Tablourile de joasi tensiune, prevazute cu separator, intrerupto: automat sau siguranfe fuzibile la transformator si siguranfe fuzibile sau intreruptoare la plecdrile spre utilaje. 100—500 ile de inalt& teusiune ¢1 (SFI), cu mare puter in refclele cu puteri de scurtcireuit 3.4.2. CIRCUITELE SECUNDARE Circuitele secundare sint : — de comanda si interblocari ; — de protectic ‘si automatizare (subeap. 3.10); — de control, masura (putere si energie — activa si reactiva), semns- Yizare (pozitie intreruptor si separator, iuncfionarea protectici). Principalele scheme sint descrise in subcapitolul 3.10. 3.4.3. DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE ® Dimensionarea posturilor de transformare comporta parcurgert patra etape — alegerea numérului si a locului de amplasare a posturilor ; — determinarea puterii postului de transformare ; — determinarea num&rului gi 2 puterii transformatoarelor dintr-un post; 98 — asigurarea regimulsi economic de functionare in paralel a trans- matoarelor dintr-an post. 1. Alegerea numérului sia locului de amplasare Pe planul de situatie al intreprinderii sau sectie: se tree puterile apa- rente cerute S;sau S, (subcap. 1.4) de diferite sectii sau utilaje din sectie < determina centrele de greutate ale grupelor de sarcini ce urmeazd a Hi alimentate de la acelasi PT si se calculeaz’ puterea pe ansamblul acestor sarcini, avindu-se in vedere ca puterea unui post si nu depaseascd circa 4500 kVA Se marcheaz& provizoriu locurile de amplasare ale tuturor posturiior de transformare, alegindu-se un numar cit mai mic de tipuri de posturi avind puteri egale; in [57] se prezint& o metod’ de optimizare a ampla- Zrii geografice @ posturilor Determinarea puterii unui post Puterea postului se determin’ cv relatia: Ser 2 Si, (3.1) in care Sf este puterea aparent& ceruti de consumatorii racordayi la post — relatia (1.20) — finind cont si de o eventualé compensare a puterii reactive printr-o baterie de condensatoare Que =PF +O -@. Pentru a evita subinc&rcarea transformatoarelor alese dup& puterea maxim ceruté se va fine seama de suprasarcinile admise a) Suprasarcinile admise pe baza variafiilor zilnice ale sarcinii conform arbei de sarcind si stabilite prin regula celor trei_procente — pentru ecare 10 procente de reducere a coeficientului de utilizare K,, (tab. 1.9) Fath de 100%, se admite o suprasarcin’ de 3% peste puterea nominald transformat pe durate supraincdrearii, adick (3.2) (3.3) a =3- Suprasareiniie admise pe baza variafiilor anuale ale sar Slectate de curba anuald de sarcin& si stabilite prin regula celor # procente — pentru fiecare 4 procente de subinc&rcare vara, raportat la puterea activa P,» a postului de transformare, iarna se poate admite o suprasat- cind de p provente, care sA nu depaseasc’ ins 15%, adic Pos = Pus 0,15, Pra 34) in care P,, este puterea maxima cerut de intreprindere in lunile de vari. Capacitates de suprasarcin’ totali, datorati neuniformitafilor curbe- ior de sarcing zilnicd si anual este: a= ay 4, (3.8) si nu trebuie si depaseascd 20% pentru transformatoarele instalate ia interior si 30% pentru transformatoarele montate in exterior. 99 Puterea activa nominali a transformatoarelor, P,;, se alege ceste condifii astiel incit, finind cont de suprasarcina total adr s& se asigure puterea maxima cerutd de intreprindere iarna P, Pop + OP rz > Pye 13.6) sau Pree Pip > Pl. => By wo Kewl Pl = Py, (telatia 1.42); si Ky, sint indicatori ai curbelor anuale, respectiv z Pus sarcin’ (par. Puterea aparent’ nominal a postului este: Por Sw v cu cos @ — factorul de putere natural (necompensat) sau neutral (com- pensat) al consumatorilor racordafi la post. Ohservatie. Relatiile sint stabilite pentru o temperatura de 35°C si minima de —25°C, ceea ce impnne ventilarea natu de transiormare aximii a mediului ambient ali sau forfatit a postaritor Alegerca numdrului n, de transformatoare din postui de transformare Numéarul de transiormatoare se determin’ pe baza asigurarii coati~ nuitafii in alimentarea cu energie electric’ a consumatorilor, care depinc de categoria acestora. Pentru consumatorii de categoria 0, se asiguraé o rezervii in surse de 100% prin alegerea a 2 transformatoate in postul de transformare. Pentru consumatorii de categoria I, se evidenfiazd doua situat 4) dack puterea consumatorilor de categoria J nu depiseste 50% din ‘puterea “postului, se recomand’ alegerea a dou& transformateare; b) dack puterea consumatorilor din categoria J depageste 50% din puterea postului de transformare, se recomanda utilizarea a trei transfor- matoare de putere egalA. Pentru consumatorii din categoria JJ se recomand& alegerea 2 doud transformatoare de putere egala. Pentru consumatorii din categoria //J se recomanda alegerea unui singur transformator. 4. Determinarea puterii economice a unui iransformator Puterea economica este stabilita pe baza minimului pierderilor totale de putere/energie (par. 3.2.6) in condifiile utilizarii eficiente a inves fillor (50). a, Peniru primul an de exploatare, prin proiectare, se caleuleaz’ puterea teoretica optima a transformatorului S,,,.2, definita ca valoarea teore- ticd a puterii nominale cu care in condifi? de exploatare date s-ar putea 100 obtine un minim al efortului de investifii cumulat cu totalul cheltuielilor actualizate datorate pierderilor S -—S_, (3.9) in care Sj» este puterea PT determinat& anterior ; fy — numaru! de transformatoare din | PT ales anterior ; Ka — coeficientul de incdrcare maxim& in primul an de ex- ploatare, egal cu 0,65 pentra posturi de distributie urbana ; pentru pos- turile industriale depinde de durata de utilizare a puterii maxime tabelul 3.5. Tabelut 3.5 Variatia evefietentutot Kya | | fr 4.000 5.000 6 000 7 000 - ———| Kan of 080 | ot] in functie de S,,,. determinat, se stabileste puterea nominali eco- nomick a transformatorului, S,,, prin alegerea transformatorului cu puterea nominala cea mai apropiat% de S, ym. }. Dupa un an de exploatare, se inlocuieste transformatorul cu cel de putere imediat superioari, dupa atingerea coeficientului de inctircare maxima finalé K,,; valorile Ini K,, sint date in tabelul 3.6 pentru _pos- turi de transformae industrialé, iar pentru posturi de distributic urban’ sau rnrala K,, = 1 Labelul 3.6 Variatia coeticient wi Kay ‘ny | ——} ——— Kup i, oso | 070 | 5. Verificarca numdrului si a pulerii transformatoarelor din postul de nsformare Dupi ce s-a determinat puterea transformatoarelor cu relayia (3.9), pe baza criteriului continuitafii in alimentarea cu energie electried a con- sumatorilor, se verific’ daca cu puterile alese pentru transformatoare se asigur& tranzitul de putcre prin post, dup& cum urmeazi —“pentri consumatorii de categoria 0, se asigura rezerva in surse 100%, adica : Sin > 2S re (3.10) 2S.en0 < 2Sarv e puterea nominalé aparenté a transiormatorului ales : — puterca aparenté a consumatorilor de categoria 0. 101 — pentru consumatorii de categoria 7, se evidensiazd doud situa a) dacd puterea consumatorilor de categoria J mx depaseste 50% din puterea postului, se recomanda ca cele dowd transformatoare alese s& aib& suma puterilor egal cu sarcina totala, puterea fiecdruia fiind cel putin egal cu. puterea consumatorilor de categoria I: in care S, este puterea aparenta a consumatorilor de categoria J. b) dack puterea consumatorilor de categoria J depaseste 50% dia puterea postului de transformare, se recomanda ca doua din cele 3 ‘trans formatoare alese de putere egala si aiba suma puterilor egalé cu sat cina totali a consumatorilor de categoria I: Sur + Sar + Sox % Suz Sw + Six 2 S; z) la consumatorii de categoria IJ, cele dowd transformatoare de pu- tere egal satisfac relatia (3.12) Sue + Sin = Syri (3.13) d) pentru consumatorii de categoria IZ, se alege un transformator, care asiguri puterea totali Sua = Spr (3.14) 3.5. CONDUCTE $I ECHIPAMENTE DE INALTA TENSIGNE Canductele si echipamentul electric utilizat in instalafiile electrice de inalt& tensiune se caracterizeaz& printr-o mare diversitatc, deosebindu- din punct de vedere functional, constructiv si prin performanfele atinse Indicafii concrete privind alegerea tipurilor constructive ale conduc- telor si echipamentelor pentru instalafiile electrice de inalt& tensiune sint date in [5, 14, 21). 3.5.1 CONDUCTE ELECTRICE Conductele electrice se clasifici din punct de vedere constructiv ia con- ducte neizolate, denumite si comductoare si conducte izolate — cablurt de energie. Celelalte tipuri de conducte sint descrise in subcapitolui 4.5. 1. Conductele neizolate se clasifich in: — conductoare flexibile, sub forma de funii mono sau bimetalice; — conductoare rigide sub form& de bare cu sectiune dreptunghiular’, rotunda, tubulara sau de ait profil. Conductoarele neizolate se folosese in special la liniile clectrice aeriene gi la barele generale din ST si PT. Dupa structura constructiva se dis- ting urméatoarele tipuri: 102 — conductoare monofilare, compuse dintr-o singur& sirm& cu secfiune masiva, de forma circular’. Se construiese numai din cupru sat ofel pentru sectiunile de 10 si 16 mm, — conductoure multifilare monometalice (funie) din cupru, bronz, ofel, aluminiu si aliaje din aluminiu. Sint formate din 7, 19, 37 sau 61 fire separate si torsadate intre ele; — conductoare multifilare bimetalice, compuse dintr-o inim& din metal cu calitfi mecanice ridicate si o manta din metal cu mare conduetibili- tate clectrica ; — conductoare inelare, cu sectiunea sub form& de inel. Se utilizeazd Ja construcfia LEA cu tensiuni mai mari de 220 kV, deoarece au un dia- metru mai mare decit conductoarele multifilare de sectiune echivalenta, fapt care contribuie la micgorarea chiar reducerea pierderilor prin efectul corona. Pentru montarea conductoarelor neizolate se folosesc izolatoare si accesorii, (41. Izolaioarele sint clemente pentru fixarea si izolarea conduc- toarelor. Din punct de vedere constructiv, izolatoarele se clasiticd in izolatoare suport ; — izolatoare de suspensie ; zolatoare de trecer Sint confectionate din portelan, sticl& sau ste: tit. Moutarea conduc- toarelor, solufiile alese, precum si accesoriile necesare sint descrise pe larg incrarea (30), in tabelele 3.7, 3.8, 3.9, 3.10, 3.11 sint date caracteristicile conductoare- neizolate din cupru, ofcl, aluminiu aldrey, ofel-aluminiu. - 'S*°Cablurite de energie se compun din urm&toarele elemente princi- pale: couductoare izolate, substanji de umpluturi intre acestea, manta de ctansare si inveligurile exterioare. Conductoarele se confectioneazd din cupru sau aluminiu. In ambele cazuri, conductoarele sint formate din fire multiple torsadate (funie) in scopul realizirii mci flexibilit&ti convenabile a cablului. Profilul conducto- rultti, circular sau in forma de sector, depinde de tipul si tensiunea nominala a cablului. Pentru cabluri cu tensiuni peste 35 kV se folosesc si alte profi- Je, cum este mai ales cel sub forma tubulara. Fzolafia wzuali a conductoarelor cablului este hirtia impregnatd cu ulei. In cazn] montajului denivelat, aceasta izolatie prezinté dezavantajul scurgerii aleiului in partile joase, din care cauzi scade nivelul de izolatie al cablului. Pentru evitarea acestui fenomen s-a recurs la fabricarea cabluri- lor cu izoiafie de cauciue sau din diversi compusi ai acestuia ; in prezent pentru izolatia cablurilor pind la 20 kV se folosesc si materiale plastice — policlorura de vinil (PCV) gi polietilena (PE). Mantaua de etansare, din plumb sau PCV, protejeazd conductoarele izolate impotriva umiditatii Envelisurile exterioare protejeaz& cablul impotriva coroziunii prin stra- turi de hirtie sau jut& impregnati cu o mas& bituminoasa gi a solicita- rilor mecanice printr-o armturé metalic& (1—2 straturi din banda de ofel) acoperit& cu straturi de int& impregnata. Pentru imbunit&firea conditiilor de functionare electric& a cablurilor cu izolatie de hirtie, atunci cind apare fenomenul de ionizare, la periferia izolatiei conductorului se aplicl o folie semiconductoare din hirtie metali- 103 Conduetoare din cupre Tabelul 3.7 Srotlunea conductoraial famit}] Fire compouente Diemetrat | SoS TT creat ewan) wan | wwmara | Sameer] commatrul |e aos sexi des _, wait | ape ‘im ae | tenn tat | 973 | 7 | 1.33 | 4,0 1,890 | 98 16 18.84 7 1,88 5.0 List| _130 35 24,50 7 2.11 6a 0,751 1,80 35 83,81 7 2,49 75 0.544 220 35 34,01 19 151 75 0,543 220 50 48,83 1» 18 3.0 0,378 20 95 91,77 19 249 125 | 0,201 a8 a 150 | 145,78 37 2.24 18,7 O16 | 570 188 178,71 3729 iA 0103640 240) 236,06 7 285 | 0,078 | 780 240 wee él 2d 079.780 300 292,39 a 247 0.068860 400, 400,10 61 2,89 0,045 i 960) 500 499,80 ot 3,23 0036 | 110 Tabelul 3.8 Conductoare funie din ote! ‘Scctiumea conductorului (mm*) Firele componente Diametraa | Revistents Carentat waa | rae | oman | ST | coc | ae | eT 10 10,0 7 1,35 40 _ | 15,0 | 25.0 = w | _ 159 7 1,70 51 3s | 160 45 25 242 7 2,10 83 38 | 10.0 60 35 344 7 2,50 28, anf 73 5 30 49.5 7 3,00 9.0 28 |_5 90 50 48,3 19 1,80 9.0 a9] $2 90 70 65,8 19 2,10 10.5 ar} sa] 125 95 93,3 19 2,50 12.5 us |_27| 140 95 94.0 37 180 12.6 15] 27|__w0 120 17,0 19 wo | 12] 22 = 120 116,2 37 | wa7__ | 2 | 22 = 150 47,1 37 1 138 | 10 | 17 = 185 | 16 37_| ws} ost 14 = 104 Tabelul 3.9 Teme {sa 1,802, nos | 63 fen 135 25 0,833 170 9.0 0,579 215 50 | 48,38 19 1,80 9,0 0,595 215 70 | 65,92 19 210 10,5 0437 265 95 | 93,27 19 2,50, 12,5 0,303 320 120 1700219 2,80. 14,0 0,246 375, of wn) er) as | as7 | one | 185 friars | 2,50 175 0,159 500 240 | aa2a 37 2,80 20,2 0.119 390 soo | 6 2,50 22,5 0,097 780 400 400,1 él 289 | 260 0,071 855, soo} as) at | az | asa 0.057 990 os | eee ts 2.96 32,6 00s | 1140 Tabelul 3.10 Comductoare din aldres [Fes compute | pm [SPIE | concn i [ ee fate | Se ee 2e, | eee 25 a ae 63 | 1351 135 38. [as 73 0,954 | 0 as 0 608 a | 50. Low | 1s 8 0,678 20 70 tow | 2a ws | 0.98 255 % (ow | ps | 0,352 320 | 720 foe io ean 365 150 7, i | 425 185 7 t 490 act | os 800 a_| | 670 400 at | __sio 500 a ~ a. a = I ! eas) awes| 105 Tabebul 3.91 Conductoare din ofel-ahuniniu ‘ | | | sectianes conductorutat Fireie componente | ro | Diametel | eyntora | _ coment i 1 Eee MEE Ec | wastage | somincis | sean | aumarar | Simm | fmm) \ l i { Cousteuctie normal 16 1s0/1,81. | I 50/8 TUR 93)15 | 90,0/1 rn072t | 122,520.90 150/25 | 148,9/25.4 185/32 | 189,8/31,7 7 210140 | 238,0140,4 | 400/75 | 395,2/75,5 1 300/50 | | 4150/75 446,1/7550 | 194-63 | 2,25/3,0 @s0/85 | 678.6885. | zat& (cupru sau aluminin). Aceast& solutie se numeste ecranare, iar cablu- rile ecranate se mai numesc si cabluri metalizate. Caracteristicile electrice ale cabiurilor sint: iensiunea nominaléi, care este valoarea efectiva a tensiunii intre faze, in c.a, sau tensiunea intre con- ductoare in c.c., pentru care s-a prev&zut izolafia dintre conductoarele cablului; intensitatea maxim admisé in regim permanent a cablurilor, la o anumit’ temperatura a mediului ambiant — este sarcina maximi, in amperi, pe care 0 pot transporta conductoarele cabiului, fra a depasi temperatura maxim& admisi de lucru (tab. 3.12 si 3.13). Tabelut 3.12 Intensitater maxine admis de duraté, Zcaaq in amperi, pentru cabluri de joasd tensiune (pozarea in pimint a unui singur eablu la 20°C) Cabluri monotazate de 1 EV Caviar cwesaye de cousue | Cablari en icine de ite ponofeats de 13 fpmoniadepiomb de so0'Y | qlamanta de plump det ky | — % TOFm thfrat ila 2 cond. 3; 4 cond. 2 cond. 8; 4 cond ‘Manta de Pb | Manta de PCV ce | ar | ow i & 1 ' tl 2 It 1 270 | 448° | 355 350 | 390 | 310 | 500 | 400 = | 490 [300 J ass |353 | 550 | 440 — [570 | 435 | 515 | 410 | 625 | 500 | | Tew jo [we [amo ws [as t t | j00 = 760 | 610 | 700 | 56 | 785. | 630 Nintd, Pentex alte contifii de pozare se ver aplice cuediciempii de corectie indicati im par. 4.3.12. Tabetut 3.13 (ea maxim admis in regin permanent Zcyrq in amperi pentru cabluri trifazate de MY (pozarea in pimint a unut siagur eablu, fa 20°C) iehtoc ca iene on shi | Sei olen gett © Cabtui ew ilaie | ‘mata de plumb ‘chap radial St muanta de PCC en) we] suv | «ey | roe | EV wee 1 kv { | j en far fou | ar|cu far few {at | cu far fice | al] ce] at} cu | at 6 #6|-|-|-|-|#|-|-|-|-|- | 10 16 |100 | 80 | 85] 70| — | — 10 | 85 | 98 | 75 | — | - | | | co [as|s0/—|— | o0| os | 70 6s == c [= [no |] | 38 |160 |130 {135 |110 /125 }100 |180 |145 |150 120 140 [110 | 160 50. |195 [155 [165/130 |150 120 /220 |175 |190 |150 |1.70 135 | 195 70 [235 |190 |200 185. 1507]150 J265 |210 185 J2i0 ize | 285 | 190 { 200 225 180 |s10 [250 |270 |s15 lo40) {280 240 |210 |365 290 [310 [250 150 [570 285 {920 255 [200 laa0 [as {a0 [050 [2ao [39s [2e0 | 370 | 298 j 185 [420 335 |360 |290 |s40 [270 |465 j370 |s95 |315 |965 ts90 | 420 240 |490 |390 j420 \340 |400 320 585 |430 |460 |370 [425 [s40 ) — 300 |s8o [445 [475 ‘985 | — | — Jo10 490 [520 |415 480 [385 | — ! | | | 4o0 | — | — | — | — | — | = [710 [360 600 |aso }ss0 j4s0 |) — |_| = [790 690 (690 j540 fois [490 | — soo | — | —] —| — \ Nota. Pentm alte condifii de pozare se vor aplica cotlicien}ii de coreofie indices 4312, i tm pare 35.2. CARACTERISTICILE APARATELOR DE INALTA TENSIUNE Principalele caracteristici sint: tensiunea nominalé U,, tensiunea ma- xima de servicin Ia care poate functiona aparatul Uy, curentul nominal T,. capacitatea de rupere nominali S, sau J,, capacitatea de conectare T, curentul limit& termic Z,, timpul propriu de deschidere ¢,,, timpul total de deschidere /,,, timpul total de inchidere 4, caracteristice de pro- tectic (functionare), mediul pentru stingerea arcului electzic, locul de montare. 108 funeti nu pe care 0 indeplinesc, se deosebesc urmitoarele ca- arate de conectare (intreruptoare, separatoare, separatoare de aparate de protecfie (sigurange fuzibile, bobine de reactanta si ere, descarcatoare) ; — aparate de misura (transformatoare de miasur&) © prezentare detaliata a aparatelor clectrice de inalt4 tensiune, fabri- in tara, este data in incrarea 3.5.3. INTRERUPTOARE intreruptorul este cel mai important aparat de comutafie din circui- wele primare. Dupa principiul de stingere al arcului, intreruptoarele de inalt& exsiune pot fi cu: ulei mult, ulei putin, aer comprimat, hexafluoruri de suflaj magnetic, vid Intreruptoarele cu wlei mult — YUM sint tot mai putin folosite in prezent din cauza pericolului de explozie si incendiu. Au o construcfie mpl si siguré si o comportare bun’ in exploatare. Vor fi totusi evitate it posibil, raminind sa fie folosite la posturi de transformatoare si la stati ctrice de important& redusa, de preferint’ numai in instalafii exterioare Intreruptoarele cu ulei putin — TUR sint foarte raspindite pina ia cele mai mari tensiuni si puteri de rupere. Au o constructie simpli si robus- i4, comportare bun& in exploatare; revizia este usoara si rapid’. Aceste sniveruptoare sint indicate pentru conditiile din fara noastra. noi in tari, intreprinderea Electroputere Craiova fabricd intreruptoare ca ulei putin intr-o gama largi de tensiuni si puteri de rupere, in doud sevfi unitare : treruptoare cu _ulei pu in de medie tensiune, de tipurile 10 si +UP-M pentru tensiani de 10, 15 si 20 kV (I — intreruptor ; O — ortojec- Ter: U — ulei; P — putin; M — modernizat) — tabelele 3.14, 3.15 +i 31 treruptoare cu ulei putin de inalt& tensiune de tipurile TO si TUP tensiuni de 35, 110, 220, si 400 kV — tabelele 3.17 si 3.18. Tnireruptoarele cu aer comprimat sint de asemenea foarte raspindite cele mai mari tensiuni si puteri de rupere. Au o construcfie mai complicata si necesita in plus o instalatie de aer comprimat de mare pre- sicae. Pentru conditiile din tara noastr3, pot fi folosite la puteri de rupere foarte mari sau in condifii de functionare speciale. Intreruptoarele cu hexafluorura de sulf se raspindesc tot mai mult da- % calitatilor lor exceptionale. Au o capacitate mariti de stingere a de refacere a rigiditafii dielectrice. Intreruptoarele cu suflaj magnetic sint simple, robuste si se comport in exploatare ; se fabric in prezent pentru tensiuni medi. La curenfi fectul de stlfaj magnetic este insuticient pentru ruperea arcuiui » previd dispozitive suplimentare (suflaj pentr mic, din car cauzi in aceste conditii cu aer) Tntreruptoarele cu data fo d sint ined la inceputul evolutiei lor fiind deocam- rte pufin raspindite. Vidul inaintat (10-4... 10-5 torr) are o mare 109 —! 1 | | om | re | @-¥4W | co’! v1'0 | ose | oss | ger _ fe | cyt | ro im OOF OF OL |S ost | rz | sone} soo) wo} = | Jose post | ze |e | ro | at | or ovr—oror | 1 e| ep lege eae] ee 5 A) Oe mag] eg [Pep | 22 a] ER | AE “el a : z e sf 8 B FL 2 | _ L_ YuwosN LAs WIP OT doforoMuayUE oe suysy sTFsNsPLaWDUIE, sre mpm va |oce |ose | oe |xez | ot | ovo] oos foos | — | — oc } oor] (zdoz 000 1-08 art sez | 992 | oze or | coro | ovo Joos | - | ~ os foo | zdox ogy -0% 1-aat vee | ose | Org 6 200 | 90 ~ ose | 00% sot | of |ooor) (anor 000 L--O1 IK. ‘48S | Ses | OOF 6 90 ~ 008 so} 0f of | 09 (anor 089 01 Waa re eye = lepa plese) ee | wep Be [- P eRe PjPhe =a | Sek = & a a EH eles A) El a] 8 £ pode WAAL oH yp sopszeepdnsssyM ape soyMaY oponste9}—% FEE PHL 110 ywuuduio 29° ereurtaa. 1act 8X 00r! 2X 00K 60.0" 10 wor “90 ai-s0~a ~ 0008 og seu o8 ose id 08% sl ou ~~ on—aar PUL 70.0 yeumdruoo 298 “oaspryasap 9p rudung, soispipus 9p mdury, ei POUTISTOT, AA 'PRAMUION vommysua, ve meq sy 2—NIN Fo oso a2 Teta vain 2p gmyaeuey, Bs Obe PHM, “YINULLON Us UI stor power or 0g-08 stor st-0T s1~-or Tabelul 3.18 Caracteristicile tehnice ale intreruptoarelor 10 de inalta tensiune Totreruptoare serie TO Denumireaparameteulas I O10 | 10-400 Tensiasea nominal VI | tous soo Fenahunea sini ae Soto relia s Tenses Ge dncercare (30 Hy, adept ulus Ghetg eo 250 40 exo { | ‘Tenwlunea de incercare (J,2/50 ys, uscat- | fle vie) IEW | | ploaic) (valoarca 1550 Curentul uominal [A] 1800 1600 Curental Iimita termed (valoorea efectivs (kaj B13 lads | 3154s 30 Cureritul limita dinamic (valoarea de viti I Aes! i 80 80 Curent de rupere simetric [BA i BLS SES Puterea de rupere simetrici trifazata [MVA] | Ja tensiunea nontinalé si maxims de serviz 6.000 12 000 20.090 cin gi in ciel: D-03—1D| D-03—1D ‘Masa’ intreruptorului fri ulei [ke] 1605x3 |4170%3 6503 ‘Tipw) dispozitivulni de acionare | HS)xMOP—1 sxMoP—i | gxxeoP—) Denumirea agentului de actionare azot azot rigiditate dielectric, iar arcul electric se stinge de la sine in vid inaiate a curentului prin zero. ivele de acfionare ale intreruptoarclor pot ti — cu actionare arilateralé cind realizeaz’ numai inchiderca tuptorului, deschiderea acestuia iicindu-se cu ajutorul unui resort chidere, Este cazul dispozitivelor de tipul MR, MRI, DRI, DSI ete, Ja intreruptoarele cu ulei putin (tip IUP) de medic tensiunc ; — cu acfionare bilaterald, cind realizeazi atit inchiderea, cit si des- chiderea intreruptorului, f4r4 si mai fie nevoie de resorturi pentru desci dere. Este cazul intreruptoarelor de inalta tensiune care folosese dis; tive de tipul MOP (IO — 110, 220, 400) sau inglobate in ele (UP — In iunctic de energia folosit’, dispozitivele de actionare pot i sorturi (tipurile MR, DR), cu acfionare pneumatica {tipul DPI), magnetice (tipal DSI), manuale (tipal DMI) 3. 4. SEPARATOARE Separatoarele sint_aparate de conectare care asigura. pentru -notive de securitate, in pozitia deschis, o distanté de izolare vizibilé in cad-ul circuitului clectric din care fac parte Separator] neavind dispozitiv de stingere a arcului electric, nu se deschide sub sarcind ; deschiderea separatorului trebuie si fie precedata de deconectarea intreruptorului corespunzitor. Se pot Jace mai multe clasificiri ale scparatoarelor, dupa cum urmeazi. 4) Dup& locul in care se monteazi, separatoarele pot fi: de tip inte- vior (la instalafii interioare) sau de tip exterior (la instalafii exter‘oare). 4; Dupa munarul de poli: monopolare, bipolare, tripolare c; Dup’ modul de deplasare al contactelor mobile: separatoare cuit avind un contact fix si un contact mobil tip cufit: separatoare *fafive, avind doui contacte mobile; separatoarele basciulante, la cate contactul mobil basculeazi impreund cu un izolator suport in planul axelor izola- toarelor suport ale polului; separatoare pantograf, la care contacts! mobil, de 0 constructie speciali, executa o miscare dupa directia axei izolatorului suport. OD Dupi absenfa sau prezenta dispozitivului de legare la pamint existé sepatatoare cu sau fara cupite de legare la pamint. fn tabelul 3.19 sint date caracteristicile separatoarelor produse de Electroputere Craiova (S — separator; M — monopolar; T — tripolar; I — interior; E — exterior; P — cufit de legare la pamint). Tabelut 3.19 Caraeteristicile tebnice ale separatonrelor produse de Eleetroputere Craiova 7 ] Valanea cesta) Vasoora Te vi pat paca | Pete iat) Cet Scien ita | « nce axa ha 7 2 4 5 Separataare de interior | SMI, S11, STP | rt) 200 10 2B yoo 10 25 630 15 35 800 20 50 ‘SM, STI, STIP 1) | 200 | 0 3 2 | 400 | 10 28 630 10 25 soo 20 23 SMT, SPT, STP 35 200 30 st 400 38 3 | | 63a 10 3 | 00 20 By Sir 3 1250 | 30 7 2.000 50 125 i | sie 50 15 SMI, STI, Hl 10 ) E50) 30 75 } 2000) 30 5 8150 30 5 sure 20. | 1.250 30 75 1 SMI, | 18 \ 1.250 30 75 2.000 40 300 | z | 3150! 50 ms Sue | | 1350 20 75 Sui, TT, STP | 3 «| 280 20 50 Separatoare de exterior i | Ste i 0 | 200 | 10 an \ | 200} 18 28 is ' 2 400) | & 1, SMEP, SBE, I aneb St STEP | 85 Los / STR, STEP, SME, | 110 i | By 5 i SMLP, SHE, SBED | 600 Fao 00 | SME, SMEP 220 i 1600, 80 } soo | tao 04 Sistemul de actionare: dispositive de acfionare manuali — cu pra- jini (pind la 75 kV inclusiv) sau cu pirghie (tip AME si AMY); dispozitive pueumatice (tip AP); cu actionare electric (tip ASE). 3.5.5. SEPARATOARE DE SARCINA (STIS) Separatoarele dz sarcind sint aparate de conectare capabile s& intre- rupa curentul nominal al unui circuit $i care in pozitia deschis asiguri o distanté minima intre contactul fix si cel mobil intocmai ca sisepazatoa- rele normale, Se utilizeazi in urmatoarele scopuri: — pentrt couectarea si deconectarea bateriiior de condensatoare, pind la puteri de cirea 1200 kvar si tensiumi de 20 kV; — pentru inlocuirea intveruptorului in punctele refelei unde puterea de scurteirenit este redusi (sub 30 MVA); conectarea si deconectarea liniilor in gol si a cablurilor in gol; — ca aparat de conectare iu refelele buclate, avind rolul de a inchide sau deschide bucla la sarcina nominala. Protectia instalafiei este asigurat& prin sigurante fuzibile de tnalt& tensiume cu mare putere de rupere montate in serie cu separatorul de sar- cing. Separatorul de sarcind are ca element de baz& separatoral propriu- zis, cdruia i se adaug’ un cufit de rupere si v camerd de stingere din mate- fal gazogen, de forma plat& sat cilindrica. La noi in far, Tntrepriderea Blectroputere fabrie& separatoare de sar- ciaa in dou’ tipuri constructive: SPT si SITS (S — separator; P — de putere; T — ttipolar; I — de interior; S — de sarcin&) — tabelele 3.20 si 3.21. Deosebitea intre cele dou’ tipuri de separatoare const in faptal ©& separatorul de sarcind SIS asigura stingerca arcului electric datorita Tabelut 3.20 ada, kv 8 400, $00 j300, ey be aworaiuali é ee | eushunea de vervivia enaion Tabetul 3. Coraeteri elle tebnice ale separatonrelar de sureind STIS tuyere | SERGI SS) SEERG™ | “NSS Tips | Tischer ge | fie crate Scurerele eis tay | Mead 3 ! ! ' ; | | STIs 10/400 cn 25 STIS 20/200 400 7 10 | 10 | 235 presiunii gazelor degajate de materialul camerelor de stingere sub acfinnea arcului electric, in timp ce la separatorul de tip SPIT azcitl electric este stins de jetul de aer dat de c&tre un cilindru de autocompresie. 3.5.6. SIGURANJE FUZIBILE DE iNALTA TENSIUNE ‘igurantele fuzibile sint destinate protectiel instalafiilor electrice impotri- va scurtcircuitclor sia suprasarcinilor. Se utilizeaz& pentru: protectia potriva scurtcircuitelor a transformatoarelor de putere pind Ja 1600 kVA, Ja tensiuni pind la 35 kV; protecfia transformatoarelor de tensiune, general pind Ja tensiuni de 35 kV; la protectia motoarelor de inalta ter rane (ini asociere cu contactoare de inalt tensiune, care élimenteaz’ com: tarea Curent) ; protectia circuitelor de alimentare (cu sigurante montate ia capatul amonte al circuitului, la capatul aval gusind comutare si protecti 35 kV; protecfia interne, in tabelul 3.22 sint date caracteristicile tehnice ale f de inalt& tensiune de tip int FL, FIT si exterior FE, FEY ¢ fuzibil; I — interior; BH — ext T — pentru transiormator de teu- siune} un aparat de corespunzitor consumatorului), pink la tensiuni ¢ baterijlor de condensatoare impotrive scurt 3.5.7, DESCARCATOARE, Descarcadtoarele sint aparate destinate A protejeze trice impotriva supratensiuni! teazé Ja bornele echipamentuis formare si pe lini. Constructiv exist’ urmétoarele tipuri de desclrcéitoare ; desciir cu rezistenti variabilé (tip DRV, cu sau fara rezistente de suntare r DRSV sau DRV); descarcdtoare tubulare cu fibri, numite $f descireatoare cu cxpulsic (tipal DIF): descareditoare ca courne (tip DCL) destinate tu montarea pe LEA de medie si inalta ten: In tabelul 3.23 sint date caracteristicile tehnice ck a DRVS — 6 — 116 ‘hipamentele elex- 1 atmosferice si de commutatic. Ele se ziou- ni, pe barele stagiiior, in posturile de + per th Tabetut 3.22 Caracteristicite tehuiee ale sigurantelor fuzibile de inalta tensiune ‘Tipu! siguranfel “Fenwinen TEV) | Crentut ! Prteres ere | sun de wrestulnomica mania de . lebih oy | | sagan | CSREES [it enstanea) Tupere te | sipere | Peete tal Sm | an, | aay espe) Ta | | wh 1 2 a ‘ 5 6 7 8 Siguranfe de interior de tip FI, FIT SFI-3. | FI-3 | 2 35 7.5 By 8d 200 40 101520 | 30 40 50 75100 150 | |200 | 300400 \ SFI-6/hi-6 2 8 75.) | ee || 0 is a || 1 (8940 50 7 | i 100150 i ' [B00 800 | |sriio [wr-10 [235 750) OS 200 moh | 10 15 20 | | i |__| / : I 30 40 50 | | 75 100 | 150 wr 200 | 15) | PI-18 235 7,8 | 178 a) 10 15 20 | 30 40 30 \ | 7 100 I | SPI-35 / 1-35 [23° 575 10 35 | 405 200 = 15 20 30 40/ i } srre—a | rrr—s | 3 | sa | S00 | 100 SFIT-6 | FIT-6 ~ 6} 68 | 1000 85 - SPIt—10 | Frr—10/ boo ans 1000 50 Sigurante de exterior de tip PI si FET 2 8 575) 6} 69 | 28 | 200 20 15 20 30 | i aoe Sas )as ms | ow | ame | oar W 35 20 30 | | 25 575 Wi a | 498 so aw | 38 O15 ab a0 “a0 | ! | | | - 185) 408 | 80 | 100 7 a 3.32 Carnetoristicle (ehnice ale descArcatonrelor tip DRVS— 6-170 Tainarea de et] 7 2 | ico | gent aes Je 2 | can covtctbintte oe amorare | jp frontal ad ‘Tipat an | escort aa Se | vera j | est | 000.4} 80 Ze | oa | £ ' | ~ | 7 os F20-28 | 40] 40 $ 400-600 po—30 | 4 47 10 |400—600 sas | 69 | 68 16 400-600 asco | St] SE 20 400—600 | sa 84 24 [400-600 | 99] 99} Se apliex pe \ clemente com> | | ‘ponente lorvs— 76—96 | 13s | 138 | 59,2] fi DRVS— ngi—a6s | 237 | 237 j101.6) | IpRvs—i10 =28s | 336 | sas fd | 35.8. BOBINE DE REACTANTA (REACTOARE) Botinele de reactanfa sint destinate s& limiteze valoarea curentilor de scurtcircuit in circuitele electrice de mare putere si s& asigure menjine- yea tensiunii la valori admisibile pentru a permite functionarea echipamen- telor eiectrice in regim de avarie. Se construiese de obicei firk miez de ofel, cu racire in aer sau in ulei. Bobinele de reactanff se exccuta monoiazat, bobinele celor trei faze montin- du-se att vertical, cit si orizontal, in celule jin functie de materialul izolant folosit pentru rigidizarea bobinajulul se deosebese bobine: in beton, in iemn, in sticl organic& gi in ragini. Caracterizarea bobinei de reactant’ se face cu ajutorul reactante: re- lative, care este o marime adimensionala si poate fi exprimata in procente: JawX o Xx + 100%, (3.18) nm = 4S X este reactanfa unei faze, in Q; — tensiumea nominala, (de linie), in V; , in A .X, =U — cdderea de tensiune pe bobin’. 1 fara noastr& se construiesc bobine de reactant in beton de tipul BR pentru tensiuni de 6,10 gi 15 kV si curenti de 100 pind la2x2 000 A avind zcactanta relativa de 3%, 4%, 5%, 6%, 7%, 10%, 2 x 8%, x 10%. (tab. 3.24) = curentul nominal ai bobine 5 00% laeganpox 000g ont OTL 0 9 8 o 8 9 s ’ 6 oO 9 s F 0 * 1 ¥ s ¥ 8 5 { J | % ne beox auieoponte vce impany 3.5.9. BOBINE DE STINGERE Bohinele de stingers furnizeaz’ c sint aparate electrice de curent alternativ care inductivi necesari stingerii (anularii) curenfilor capacitivi la locu! de defect, in cazul puncrii la pamint a unei faze in refelele de medi tensiune functionind cu neutral izolat. Bie se leag& direct la neutrul tram formatoarelor, prin intermediui unui separator, in situafia in care infigu- ansformatorului are neutral accesibil sau Ja neutral unui transior- ‘liar, montat special pentru crearea acestci posibilitati, denumit creare a nulului, tingere se _monteazi fn refelele electrice in care curentii esc 10 A, 64 functie de sistemui de reglaj ai inducfiei se deosebese urmate tiuri de bobine de stingere: cu ploturi reglabile (bobine Peterson) suri regiabiie (reglai continuu}; cu magnetizere suplimentar’ in curent continun. tn ara noastré se executé primele dou tip —200 KVA si BS — 6,3/3,6 si BS — RC 20//3—600 } Y uri gianume: BS — 6,6/3,8— —370 kVA, pentru refelele de 6 kV, precum A, pentri: refelele de 15 +20 kV. 3.5.10, TRANSFORMATOARE DE MASURA Transformatoarcle de masurd stat aparate electromagnetice care trans- forma valorile cucentului si tensiunii 1a valori convenabile pentru alimen- rea aparatel , de protectic si de reglare — 100 saw 110 V, respectiv 5 saw Pransformatoarele de masurd se cles dup mei multe criterii de parametrul a c&rui 20 reduc, existh formatoare de curent (TC) a ciror infagurare primar se cor i in seri cuitul primaz, iar bobinajul secundar alimenteazi releele de curent, ampermetrele, bobincle de curent alc wattmetrelor, contoarelor, iozmetrelor etc. atul nominal primar Z,, poate fi3, 10, 15, 20, 30, 50, 5, 100, 150, 202, 300, 400, GUD, 750, 1000, 1500, 2.000, 3000, 4000 =25000A; curentul nominal secundar Z,, este de5 A, iat puterile nomi- le secundare P,, sint de 5, 10, 15, 30, 60, 90 VA; — transformaioare de tensiune (‘{'8) a cizor infagurare primar& se conec- teazi in paralel cw circuitul primar. infégurarea secundari alimen- teasi releele de censiune, voltmetreie, nele de tensiune ale wattme- izeior, contoarelor, fazmetrelor ete. ; tensinca nominala primar’ este egald cu tensinnile normiizate ta oi in fara, iar tensiunea nominal secundard este egal cu 100 sau 100/¥/3 V; puterile nominale secundare sint de 10, 15, 39. 60, 90, 120, 180, 240, 300, 489, 630, 900 san 1000 VA. 2. Dupd nuusirul infguricilor secundare a0 sin infagurare secundar’ ; — on dowd sau mai multe infisurari secundare; talagie! in care se po: monta: are de tip interior — simbol 1; sare de tip exterior — simbol #. ne anstormat msform2s A 4, Dup& modul in care se montea: ansformatoare de trecere, simbol ‘I (numai pentra cele de curent) ; — transformatoare tip suport, simbol S. 5, Dupa felul izolagiei dintre infigur’ri — transformatoare cu aer sau uscate ; — transformatoare cu izolafie in ulei, simbol U; — transformatoare cu izolatie de porfelan, simbol P; — transformatoare cu izolafie de ragini sintetice turnate, simbcl R. In tabelele 3.25 si 3.26 sint date caracteristicile transformatoarelor de masura. Transformatoarele de tensiune pot fi monofazate (M), bifazate (B) sau trif (1). 3.6. CALCULUL ELECTRIC AL INSTALATULOR DE INALTA TENSIUNE in cadrul acestui paragraf se vor indica formulele de caleui aie para- setrilor schemelor electrice echivalente ale instalafiilor de inalta tensiune, necesare calculului pierderilor de putere, energie si tensiune, precum si cal- culul curentilor de scurtcircuit. In cele ce urmeaza se vor explicita aceste nofiuni prezentate centralizat in tabelul 3.27. 3.6.1. PARAMETRIL ELECTRICI Al TRANSFORMATOARELOR I AUTOTRANSFORMATOARELOR, Transiormatoarele si autotransformatoarele sint componentele princi- pale ale stafiilor si posturilor de transformare Miarimile si parametrii caracteristici ai unui transformator sint — puterea nominald aparenti, — tensiunile nominale U, de Tinie, de inaith (IT) si joasé tensinne (J) si posibilitatile de reglaj ; raportul de transformare, Ky. ; ~~ parametrii electrici {rezistensa, tanja si impendanta) — tensiunile relative de scurteircuit (U,, in procente) si curentu! de gol (Z, in procente) ; — picrderile active nominale la mersul in gol (AP4j si in scurtcircuit (APO: = ‘conexiunile infasurarilor si numerele lor caracteristice. ntru transformatoarcle trifazate de putere se folosese trei conexiuni za:stea (Y sau 9), triunghi (D saw 4) si zig-zag (z) cu. neutrul eccesibil | eer rsvmpd voxeanéyyuy | O1> | o8/st | wtopeasmy veg remy tp yocusoy 2989 zou chd mfeugon “aopy |e > | or | cy - "ro9='1 | g |s'6]sioovs—oo8 | 3 Sok, viewing pares op ayfujoas wo “soD;UE AENOd 8 yp ‘49099 9p “WAyy sono feRTONE payed “yyeunly eurSer amp mp “s1s90 dy “KAP yeadsouom: ‘mropr | gy 1 - “nog ='1 slogse—out | ¥ $*0-LM19 Top aavia “pani yoo 70H = don youaya) mpaut 9p coquy fequont naytod yeant, seus pues vmod |e >| or | evo |"yost= 7 | "r09="7) esol slove~s | a cosa] emer map azinyoa no “mapr sopayny fey suow wqtad “gansypoq 3p sovdes typ arieyors no “yzodns s>| oa | eo |"rosr<'7 | "2 09='7} 8 js'o) sloor—s | 1 gosta | di masno op soyeunogsuvay, TO ~ 7 sou prfoeysu vag oe -ovuy foruon unuad angpn9 2 a>}st fa my oyfvjozt no ‘EUS soyuen emma |e > | or | co - "109 tT so slovoe~-o08 | 3 e’u-zt9 | dn ems 9p mauoysies, omy feu Sui up oyfvyout wy ‘019903 srestdsouout atjnioexg | o1> |g 1 - o9='r| [soy slosz—oor | > s'u-ar9 | dia goeans ap soyeunnostresy, - un fais | . ° : [}[_* z 1 ty) tyal eum 29 toasongy " 7 yeas ‘pata exon) ssomndos}2ops woaopajedazp ap ayva}sqe) Jasany vp JojoxBo}EMsOFSUEAT OpL B9yRIND) OHPPSHO}DEIL;) ec’ Pea 12h feynom naynad 410d oor sie 1 Suepafiod ap ahyOrE 9/008 ~$1 orga ool = a0p9qu et mu “myofsod op a 1 eevee ‘Toor = 7 ol E 3 mmo 9p AOyuUTEAOGSEPI,, se |or|slooo1~oor | 4 ot-naro mopr gs [or si aouoymy feymont named ‘uvphiod ap artey ocioz | 7 gg |sr gi | -021 no ‘qendsouow ‘os900n, ogloz | s - “oor 41] Zh | ot | sloost—909 FOr—1LaED | de yuesno ap oyemroysneay s | ft » |: |? e & v (exenupa0s) gz°¢ PQ. 122 oe oe oe gig so 2 | slater oe | gle oe | igo [rose =r 08%, qournsa9 upr “pos = 1 [Pr oo =" ee] sions sy |e ss foc se fof S/S rosc= 1 |Sroot='1 | cz [9 | Torna |: An $6 9B “pr wenn sump avon no “som stom gyno “qed (erst sy osc= 91 Ir oot =? | ze for! sioos—si |v or-saia | di aman op zoyomnseysuey, ease soyoya ferwout ANQeUNLO;STTEL dy, ayroqz4yy sap jewes ame azead aLNIDY |NSUE_EALY woes) sOMMOL aE 9TOUIZA OP IeITQES oUNJSHD! op JOJAUOWBUEOSUA. ae oO{EIa} offopsHawUy angus 2p ymyusoyeraioysesy esque | zo z |so) vormr ge-ury | yam ad aonpoxyny os) syjod 2p 20yeHII0; ven me, pnanp a r i (oxenuuos) 52'¢ PHPDL aregayyo 124 096 O8t 00% sb eNis‘er 096 | ORF ox | se os9 | oze | 081 ww ors oze [ost | os AZ 9p tommysiray mayne usin vy yoforg maytiad yatma “(oneo|9D FT ooz | os | o8 fa) pit MIP. vfiejox mo YoRNEE (mou unmed v2 sunsN, op TOpPTHAO;SHET], 009 00 os | se 009 008 os | se ane osk | oF@ oo | oa am op paghes mgp oyfoqo2t no ‘sow99ny feysom sr | oz 0 Soins, | nated yrzepy amisnsy ap royrumoysuesy, ovo foze |ost jos | sions, ovo ost jos | ont oor fooz jos jos | az oor | one [os | og om tap atfeqoay no ‘so4r9yn feymome ove oat [os | oe o-narg, | maued Seaepq ounisioy ap soveutopsteRy, oof oos ost os | sr ens oss for fot ja | se Mat ® SILL or | ore | ozr “z eNlee ore arenzm, oy lore oat loo | ze Mo ap ibys wep er{eroat wo ‘uomaym feuour mA owe, cuad "jezejououL otinystay ap zo;eu0ysuesT, Meat 009 | Ove | O8T | 06 ss uF Volse (anoupuy o09 | oof | O8T | 06 so 0g Volse. ap) PM mp vivjozs no ‘sojsajxo foyour 09 | 00g | ost | 06 se 4 Volos. Oe~ AGL ued “yeeeAd snysuI ep ioyeMLOysToA, 009 | vos | ost | 06 $8 afer oa | vos | ost | og $9 se—nnas, so 006 =| vos | Ost | o6 eg “PI Up ayivjozy wo “repays feyTOM uy 0s AWAL | -wed waryouow sunsuey 9p soyerHsoysuERy, 096 | osr | or | ozt | ge a anu 096} osr |ors | ozt | 9 08 joqozy mo “yo1soyu1 feynou 09s | osr |ore | oct | gs re 19} 2p zOWwIUO;SKEsT, ws jose [ore | ocr | os 96 oer | ore poz | s9 eMox se Se- WAL aye ove | ost | ove | oz | gs eMre feioes 9 ‘ropayuy foyonT Tay = suo} 9p OWeMEO}SUVET, 6 efaloe ’ . ® 2 1 (orwn se) 92-6 pmregvn 126 & | Ss \ lov: 1g yrpmsyy § z Ov+"O= avtas| 21 a £ 9 — 1 o 0 | tara \ om apomr | 35) ove Jnunsoa ee Impeqne bo. oy + FO in 4 VO oe A809 . pO + OV = i = OV gs olay Ea ~av Wa PA Ol = ha "9 nuqued corpo ty yp £20 4,800 boa 4 xo eor tte = Gi ye Lo owe <9 cao) t 209 a= "a soya a " gue tay =| sawed soso} ia | ayers no at796 sav | xR nies | woo P — oe xe oe 09s “ i " op (3.36) xy 837) nore lent a conductorahti fascicular, ia om; % = numarui de conductoare care formeazi conductoral fascicular ; nom echivalent’ medic a conduetorului proprin-zis, in em; dy ~ Aistanza medie geometricd intre faze, in em; fp — are semnifieatia din figura 8.15. 3. Valoatea Ini X, oste dati in tabelele 9.93 sf 9.34 tm functie de nature sf sectinnee materialuint conductor si de distanfa medie geometriei. Reactanja de secoenfa homopolard, pe wnitatea de tungime a unei faze, se calcu! (3.38) 139 Fabelul 3.38 Rezistenjele si reactumfele LEA eu eonduetoure din atu Sectiuwer conductorulsi os me || Sel | ieedl vw 2] | 0,325 | 0,315 | 0,303 | 0,288 a a 0,297 0,341 | 0,381 | 0,809 0,845 | 0,944 | 0,827 0,819 | 0,911 0.347 | 0.341 Reactanga, in 2/km in cazul distanyei medi geometrice intre conductoare 0.49) = | = 10.458} 0441 0,428] 0,419 0401 * Pentru calculul rezistenfelor sa adoptat #4; = 31.2 anmt/km, intrucit linia este considerati in exploatare. Tabelut 3.34 Rezistentele 1 reactamfele LEA cu conduetonre din of tunes conductor | | | | i Sectlunen comguetorsiot) as) ao | to | os | 0 vw | ws | sae | 300} 00 : \ Rams, ame | oni | ovis | oat [ono [om Reactant, iu Qfem, in cam! | 4 000 distanyel_ ———| medi geo- | 4.000 mietrice tre conduc-| 5 000 sue T3500] 0,423 | 0,416 | 0,409 | 0,401 129 | 04 0.408 | 0.897 0,410 || 0,402 oss * Pentru caleulnl rezistentelor su adoptat Fa, = 31,2 Qmmtfian, intructt linia este cousiderati in exploatare 140 in care: d, este distanta intre conductorul ! intoarcere a curentului prin p’ considerate si calea de int : 4 = 0 f — frecventa, in Hz Y — conductivitatea pimintulu! (y = 10-4 S/km pt. painint uscat, y = 10-4 S/im pt. p&amint umed) ; - raza medie geometric& a sistemului, in cm; echivalent&é medie a conductorul: in cm. r = raz Pentru a evita caletlui reactantelor de secvenf’i homopolari care este destul de complex, se pot admite arm&toarele valori aproximative — pentra LBA simplu circuit de 35, 110 si 220 kV (3 +4)Xo; (3.39) — pentru LEA dublu cirenit de 35, 110 si 220 kV X= (6 +7) Xp, pentru un circuit. liniei_ este KX, =X 1 (Q). Re: ta _homopolar& in tabelul 3.35 se dau valorile reactantelor de secvent% homopolara pentru: diverse variante constructive, in funcfie de reactanfa direct’. Label 3.35 Vaturile reactaufelor de seevenja homopolard X,, in funetie de reactantele directe X,. pentra diverse variate constructive ale tinted ania ‘Petal et Reactaula homopotars, Linie ca sate siagur circuit, fick conductor de protectie Linie cu cn singur circuit, cu conductor de protectie din cupra sau diu aluminin Janie cu un singur circuit, cu conductor de protectie din ofel Linie cu dowk cirenite Hirt conductor de protectie Tinie cu dowi cixeutte cu conductor de proteclie din cupra saw ‘in aluminiu Linie cx dow’ cirenite ex conduetor de protectie dis ofel Xw = 3Xe Xu = ATX, seaul- Opsorvatii, 7. fu const sistemulat komopoiar de curenfi, apare wm flux magnet tant mars, cave induce tn conductornl ie protectie un curent suficieut de mare; acest curent fluceal rezultant seade gi deci scade gi zeactanfa homo. find de sens contra estal de ti polar’ « Lniet 21a are de prot vised. aproximutiy ea 10% ; pract je din ofel. teactanfa homopolar& este redusit ta tie se poate cousidera cl le uceste linit reactanfa nifet 141 emopolar’ Ge prencata écndueten~ 3. Le 1d Seq) so tine seama si de oe ea, cirouit. in figura 3.16, se reprezinté variae fa" reactaifei Lomopalare a ue} faze ia foncfie de distanta dintre fiat hui zenta ceini de-ot doi- XM irenite. Conductanja LEA este determinaté de pierderile de putere activa in d electric pe cale. transversald. Aceste picrderi sint conditionate atit de gradui ‘ie impertectiune el izolefiel, cit si de Score B +1 efvciul corona. Conductanta determinati. de imper reactanjei honopola- 7€cfiunea izolajiei este practic ne; uuei Unit electrice cn dubia 1, Se ia in considerare conductanja de- circuit in funcfic de distanfa inte cit terminatd de pierderile de putere activa. cute, prin cfectul corona. Efectul corona apare atunci cind intensitatea cimpulnt! electric din apropieren conductoarelor depaseste m&rimea rigidity! Ji- electrice 2 aerului, care se considera de 21,1 kVjom. “Tensiunea_de Je care apare efectul corona se numeste tensiune critic’ i; pentru LEA cu tensiunes pind la 220 EY se Scloseste urmétoarca formuld : U., = 84m,» tty 5» (3.40) in care: m, este un coeficient care tine prafetei conduc torulni; m, = 0,88 + 0,98 pentru conductoare nofi- lare $i 0,72 +0,89 pentru conductoare m, — coeficient ce fine cont de starea atmosfericd ; m, = 1 pentru timp frumos si 0,8 pentra timp med; 3 — coeficient care tine seama de densite welativa 2 ae- sud: 3 = 384 278 i b= presiunea atinosferiea, in cm col, He £ — temperatura aeruiui, in °C: a, — distanta medie geometric dintre conductoare, cm; ry — taza exterioaré a conductorului, in cm. Pentru determinarea pierderilor de putere activa AP, pe km 5! faz, prin efectul corona, se foloseste formula lui Peck Sue DVEl —Ujt- 10? [kWikm], 40 AP, care: f este frecvenfa, in Hz: U,, Uy — rensiunile intre faze, in ounziitor de valoare lor prim efect corona, linia prezinta.o-condee- G ae iS/mi, (3.42) in .are AP, sint pierderile prin efect corona, in MW. Conductanta intregii lini: G=G,-1'S) (3.43) in imea lintel, in km. coronas se verificd incepind cu tensiuuea de 60 kV. situate in_virfurile unui 4 lateral. ~ 4. To asenaten con plan, tensiunea critic a conéuetorului din este cu 4% mai mics ( calovlats ca relatia (3. is abil (rt, color externe ck 6% mai mate (1,06 Uy), decit nsivniie critice pe far se calewleazd pentra timpul defavo de i “day « dau, tre! conductoare, (3.43) Gntrucit linia este un clement pasiv, susceptanta capacitiv’ de sec- vena itomopolard 2 nei taze se calculeaz4 cu relatia [4] 255. 10-8 [S/km3, (3.48) Tey, este distanfa medie a conductoarelor active fata de sol, in cm: tm =8-E — raza conductorului echivalent celor trei conductoare de faz, in regim homopo- ar, tn cm. Susceptanfa capacitivé de secvenji homopolark pe fazk a lniei eleo- trice cu iungimes este: By By, «2 [S}. (3.47) 143 Observatii. 7, Inalpimile Jy, fy, hy sint date im ffunctic de intipimile Hy, Hy, Hy ale punctelor de suspeasic ale conductoarclor pe stilp: iyo Hy 074 Hy 07S: (48) + Hy = 07 f. im care f este sfigeata conductorului, im om. 2. fn coral in cere linia are conductoare fascicnlare, susceptanfa capacitiv’ se caleuleaz’ tot en relatia (8.44), in ‘are se imlocuieste 7 cu 2, (relaia 3.37). 3. Pentra lini tifazate en dublu ciscnit si cu conductoarele complet transpuse 10-€ [S/n], (3.49) nde fm care: dye de $i dy as Senmificagia din relafia (B41), far 1w- (8.50) tn care ac’ = Wa dj, este distanta medie intre conductoarele circuitului 7 gi intas nile fai de sol ale conductoarelor 3.6.3. PARAMETRIT ELECTRICI AI LINILOR IN CABL* Parametrii electrici ai liniilor clectrive in cablu sint : — rezistenfa Ro, in Qjkm si R,, in QE ctanja inductiva X,, in Q/km si X,, in Q; — conductanfa Gy, in S/kan si G,, in S; — susceptanga capacitiva Bo, in Sfkm si B., in S. Schema electric’ echivalenta a linici clectrice in cablu este toare cu cea a LEA. Deoarece conductanta este cu mult mai micé decit ceptanfa capacitiva a cablului, aceasta se poate neglija, iar schema echivalenja devine cea din figura 3.17. Rezistenfa se determina in principiu ca si la conductoarcle LEA ; variatia reristcngei clectrice, in urma modificarii temperaturii este mai accentue avind in vedere iNitatile mai reduse de evacuare @ pierderiloz Jou! Lenz sau dielectrice-tabelul 3.36, Reactanja inductivd ae ti sau invers& este —1 [Ofte 0,1445 1g © » (3.51) in care d, si yan semnificati hema echivalenti 2 li- le relafiel ii eleetzioe in cabli (3.38) FORO | BLO Bear roV'o core | of90'0 / gssv'o yaro | 6200 7 revo | sore nso | 9210 6610 oev'o wo “aro | aus siso | 10 = soz'o 0 ist | esl : 3 4 e z Z 1 MNzHanpuos wsnyusodersy op ofiouns uy *Lray/esl wy GEE ImrQDL t60'0 | exso'o rego'o 6690'0 L800 Fo8u'0 fexvnmgu0s) yee p 146 Pabelu) 3.37 Reactanja inductivs a cabluiler ew fzolage de hire, in manta, cu 3ymeutru sf 4 vonductnsze, tensiunen ue 0,6) kV see | oo, | Ge | ote, | tt | cole: | consacteios | contactors “UD coudaetorat sx2es | u,292 3x 240/120 0,082 | 4x95 | 0.086 3x 85/16 0,090 sxaoonso | 0,081 \ 4120 | 0,988 350/25 0,987 34000188 0,680 | 4x 150 6,088 3x70) | 9.088 p 0,099 | 45185; 6.083 3x 95/50 0,084 I 0,098 4x 240 8,084 S270 G08 1082 | | 4300 0.081 3 150;70 0.084 a00 | xa00 | 6.083 185 [6,008 | 9.987 | - [| - in tabelele 9.37, 3.38, 3.39 51 3.40 sint date velorile ini X, in Aunt de secfitinen conductorului, tipul constructiv al cablului si tensiumes acmi- nali dat’ sub forma raportalui U,/U,. Pabelet 3.38 Hearing inductind a cabl Jor in santa, eu trel vendnetoare, tensiunea de 0,6/1...5.210 6V soem [3000 | agg | Bab RY | Se | ee xe contain: | oly | RR | ei : ots f= axes | 0.093 | | i : | oss | a7 Bak | aave | 028 1 waxy vos | i i _ } t : | | ont v.076 2.090 9.081 2,078 Tabslut 3.39 516 AV sl 5.8)10 kV Renetanfa induetiv a cablurilor ecranate de oxy | Sano kw || ky | 510 RV umarul i secivnea | | Numaral sh seinen comutigraat [gy x, | “odes | | iam | 6k | kin} fount : {akin} 319%, O13 | 0.143 | 3% 700%q |_ 0.098 | 6.108 Slr aaa ose | 01527) ox 85 0.092 0.088 Hair sae Otte) 0425 | 8x iB0r— san se | 090 0.004 "3x 357, san Ss 0.110 0,118 | 3x 12075, | 0088 | 0,092 3x 257m, at Sm OT 0.18 |) 8% 185rq sau sy | 0.086 | 0.084 258g Sse | O10 OS] 321g sm sg 0B S50ry se (0.400 | 9.107 I|sscs00n saws, | 70.089 | 0 ons Reactanta de secvenfé homopolaré a cablurilor nearmate, este data de relatia [5] Xy, = 0,4335 1g” [Opn]. (3.52) ¢ Conductanta este determinata de pierderile de putere ce au toc in die- lectricul ce constituie izolatia cablului si sint caracterizate de tangenta unghiului de picrderi t 3 , (3.53) & in care I, este curentul activ al cablului, iar J, — curentul capacitiv, in A. tg are valori de 0,002... 0,008, pe care le ‘pastreazd pin’ la tensiunea de 1,5 U, Tabelu! 3.40 AY $1 17,3/20 KV Neaetanta inductivé a cabinsitor eeranate de 11,20 Nurul. 3 secfiaten Numer gt sectianea i nductonrcse | Tomuctoarel i at ! fmm | | iin | (0.80 ona | | (one 9.154 | 3X 185 rq 5 [0.330 | 0118 rm S21 Sy 0,138 | 3x 240r— 0,320 | 0,108 Notafiile din tabelele de m: a conductor rotund nionofila ra — conductor muultitflar | Ss = conductor ston) Sq conductor sector multi — conductor retand, impletit,, ix timpul iampletiri Pierderile de putere activ’ in dielectricul cablului pe unitatea de gime se calculeazd ct relafia: AP, = 2nf + “So tgd (W/kmj, (3.54) in care: U, este tensiunea nominal de linie a cablului, in V; C, — capacitatea de servicia a cablului, in F/km. Pentre: cabluri obisnuite, cu izolafia de hirtie, la tensiuni pint la 35 kV, aceste pierdeti att valori neglijabile ; in schimb la cabluri de 110 ~ 220 kV, pierd uate in considerare. rile in izolatie pot avea valori pind la 10 kW/km de linie i vor trebui Conductanfa cablului se determin’ cu relafia: Go= 'S/km), (3.55) Susceptanfa capacitivd se calculeazi eu relatia By in cazul liniiler in cablu, capacitatea si din acest motiv curenfii capacitivi la I ixnea de 10 kV ‘v datorat susceptanjei capacitive este siderare de la tensi Curentul capa L= + Cy © 10-8 {S/kmj. (3.56) e mult mai mare decit la LEA ‘ile in cablu trebuie luati in con- (3.57) jn tabelele 3.41, 342, 3.43 si 3.44 sint indicate valorile capacitafilor de servicin pentru diferite tipuri constructive de cabluri si tensiun Tabolul 3.41 Capacitatea de servieiu a cablurilor in wanta eu izolasie de hirtie, tensiume 0.6/1 KV ecjumeacintuctorsn | Gapasttnade sevice [| Seven ongnstenretor_ | Capaiotin de seria (unt i me | Piet) ular, Hl one, 1 DMD “air ' tae —I | I tar, I=", | 2x tr { | PEs | Th To Dig t Dx ASS_ | 3x70, EX 505—y i f i | ExT i 1 —| t 3505s | ' — i 2 | 3xi6e, TI | S157 T BDI | | } | By 257, f SIO t | Sear, I = i 1 Nofil, Vaiorile indicate pentme cablucile cu frei conductoare se pot aplica gi pentru cablurite st Sineuttu si 4 couductoare. Tabelul 3. Capncitaten de servicin a conductorului si curental eapacitiy la sarcing lfazaté simétied pentra eabluri in manta, eu izolafie de histie, pentru tensiunite 35,0 kV pin ta 41,6/20 kV ‘Numazut gf seotiunca| Nowra ¢ eofinnea| "Sonducloasee ise SSNS 1 a O43 | 0.780 || santo ev 0.48 | 0.893 | 3.5/6 kV 11,6)29 eV 58/10 kV lear irs an — — 1 Capaeitaten de servicie a conductorului si eurentul eaps trivi, pentru eablurt eu eireulatie intema de Capnsiatea ve Sec, onaconta See wag * [eng paw faFam cbt! | “emi 2s —" ase [aa 240 [9.29 300 | 0,31 100 es I | a oss 300 oe | 1oee 80 __ | "400 =e To ] Tabeint 3.44 Capovitaten de serviei (al capacitiy Ia sareing trifazata simeteled pentew eabluri eu eimp radial evramate, et We 11.620 kV “Tonsivaes “rosnunea ‘omiaass weasels) eantietreer : % 3¥ 120m : | 3x67, san s s/t ev | 321507 : BX25F, sat fe 8188) 3X240%, 2 BX 800 me |g 3X 25r_ 13.5/6 &V 135 56ry Sat Se BX TD rm SAU 3X95 $04 Sy, 3X 120rq Sat Sy 0.68 BH 150rg S52 | 0,69 _| 6.75 |) BX 1857 q 01 5q, | 0.78 | 0.88 3X 120rq [3x10 11,6)20kV | Bx 185%, 3x20 3x 3007, 58/19 kV \ea0 | 0,575 | 8.68 | 3x 18575137 043 10,78 fh Bx 240rs13F | 0,485) 1,78 Observatie — rs,/3f— miezal conductor compus din tre conductoare sub forma de sector gi acoperit cu un strat de sitm’ plata profilatt. 3.64. PIERDERILE DE PUTERE, ENERGIE $I TENSIUNE IN LINIILE ELECTRICE TRIFAZATE de energie in retele variazi intre 10% si 15% dia Nivetul pierderit ventrale, in functle de structura refelei, de conditiiie enorgia produs& de expleatare ete. In refelele electrice cu tensiuni nominalé pind 12 60 kV, pierde’ de energie sint datorate aproape exclusiv inc&rcirii conductoarelor tregerea curentului electric. La tensiuni nominale de 110 kV sau mai ridi- vate, se wai adaugi si pierderile datorate scurgerilor de curent in izola- fie si prin efect corona. Acestea din urmA ins4 au valori reduse si pot fi neglijate inca din faza de proiectare a refelelor, prin alegerea corespuszi- toare a diametrului conductoarelor si a nivelului de tensiune Reducerea pierderilor de energie trebuie si fie 0 preocupare perma- nent& a celor care proiecteazA si exploateaza instalatiile electrice de trans- port, distribufie si utilizare Ja’ consumator. Determinarea pierderilor de energie electrica se va face tinind seama de variafia in timp a sarcinii consumatorilor Pentru determinarea duratei pierderilor maxime =, se utilizeaz’ c de variatie a patratului curentuiui cerut de consumator. Supratata deli mitat& de aceast’ curb’ si axele de coordonate reprezinté Ja 0 anumit scara, cantitatea de energie pierdut in intervalul de timp £. Dac& trans portul energie electrice s-ar fi facut Ja o sarcina constanta egali cu sar- cina_maxim permanent& Jy, aceeasi cantitate de energie s-ar # purut pierde intr-un interval de timp mai redus z, adica (e dai. (3.58) de unde rezulta: ‘orefan) wg B09-—] 4 fra se (3.59) Ty Marimea + se numeste timpu! au durata pierderilor maxime (prescurtat timpul picrderilor) si reprezinta timpul conventional in care instalatia, funcfionind ja sarcini. maximA constaata are aceleasi pierderi de ca siin cazul inc i dupa curba de sarcina real Intre timpul de utilizare al puterii maxime ¢,,, si timpul picrderilor + este stabilita o le- gitur’ prin intermediut curbelor de sarcing. in felul acesta se pot coustrui curbe care pot fi folosite pentru determinarea ti pului de pierderi, atunci cind se Mose f,,, ics @ (fig. 3.18). 1. Pierderile de putere si de ergic in liniile electrice o —t tot : 1000 2000 3000 4000 5000 6000 D0 6060 Pierderile de putere activa ty orejan ‘im Tezistenta Jiniel 4 AP, = 3K, - 10-2 (kW) Pig. 9.38. Variatia Gapului de pferderi + in func. fie de durata de utilizare a poteri maxime fy. 60) 152 in care: J, este curentul de calcul corespunzator puterii cerute in A; R, — sezistenta unei faze, la temperatura efectiva a lintel, iv Q. (3.61) R, (MW), in care: P, si Q, sint puterile cerute active si reactive vehiculate prin iQ puteril i p Tinie, in kW, respectiv in kvar; — tensiunea nominala a liniei, in kV. in care X, este reactamfa unei faze a jiniei, in @ Cu relafia (3.61), relatia (3.62) devine (3.63) (3.64) Pierderile de putere reactiva in susceptanta capacitiva a liniei AQ. = U2. By [ (3.65) Cind puterea absorbiti de cousumator este constanta, pierderile de energie activa au valoarea : (3.63) in care s-att notat cu AP, pierderile totale de putere acti Pierderile de energie reactiva sint AE, = AQ. t= (AQr + AQ) t= = (25% LX, + us) 110 kV * cu excepfia cireuitelor cu’ U, > 1 EV, protejate prin sigurante fuzibite, 156 Sectitmea $ care se va adopta in final trebuie si fie cea mai mare din valorile rezultate pentru sectiunea tehnic’ S, si sccfiunea economicd S,,: S = max (S, S,) (3.81) in cazurile in care sectiunea economic’ rezulté a fi insuficienta din penct de vedere al criteriilor tehnice, se impune reanalizarea solufiei de alimentare astiel incit, in conditii cconomice, s4 poata fi evitata adoptarea unei see fiuni marite din cauza criteriilor tehnice. jn instalatiile de cabluri de 6—20 kV, daca secfiunea tehnicd impusa de condifiile de stabilitate termica la scurtcircuit depaseste secfiunea ccono- mica, se vor Iua masuri pentru limitarea acfiunii curenfilor de scurtcircuit stalarea de sigurante limitatoare de curent cv acfiune instantance ; — prevederea de instalafii de protectie cu eliminatea rapid& @ scurt- circuitulni ‘Alegerea sectiunii pe baza incalz: ii este prezentati in capitolil 4 1. Alegerea sectiunit pe baza pierderilor de tensiune Secfiunea conductoarelor se determina punind conditia ca pierderca de Ja ultimul receptor s& nu depaseasea tensiune intre punctui de racord gi p' pierderea de tensinne maxim admisa, adie AU < Cow (3.82) Yalorile maxim admise ale ciderii de tensiune sint : Sn camal aliment&rii directe din refeana de joasi tensiune a furnizo- rolui: 2%, pentru instalafiile de iluminat ; 5%, pentru instalatiile altor receptoare. » eit cazul alimentarii de la posturi de transtormare de abonat sau central: proprii: 8%, pentru instalafiile de iluminat; 10° pentru instalafiile altor receptoare Relafiile de calcul sint indicate in subcapitolul 4.14. 2. Determinarea sectiunii economice a conductoarclor Secfiunea economicé se determina pe baza unui calcul tehnico-econo ea este dati de relafia: [Betty bt 4a BD abr See RE Wd ] 1oF ay este rezistivitatea conductorului, in Qmm*/im 5 i, — sarcina maxima de caleul a liniei, in A; A — cheltuielile totale actualizate, in lei/km ; Y — costul kW instalat in centrale de echivalare de baza, in lei/kW ; fp’ — costul unitar al energiei pierdute, in lei/kWh @, — raportul dintze sarcind maxima in anul # si sarcina maxitn& de calcul Iya, x, — durati analé echivalenté a pierderilor maxime dint anul i, in ore/an; im care: 187 a — Tta de actualizare ; K — Panta de crestere 2 prefulu! unui kilometre de linie Cu sectiunes, in lei/kim - mm? ; W, — cota valorii remanente, procent din vatoarea de inves- tipi, in % 5 « — perioada ‘de analiza a liniei, ir ani; orul sectiunii economice, definit’ de relatia (3.83), se introduce 2 de densitate economic& de curent : je = 72 [Aft (3.84) Pe baza relafiei (3.84) au fost stabilite valor! normate pentru densi tavea economicd de curent, in funcfie de felul liniei, materialul conductor durata de utilizare a sarcinii maxime — tabelul 3.46, Awind densitatea economicé de curent, sectiunea cconomicd de calcul electrice se determina cu relafia S,, = Heine (3.83) &, este coeficient de corectie funcfie de costul tone! de com- bustibil marginal normat la momentul proiect&rii : K,=1 = 0,012 B= 10 , pentra C < 1950flei/tce ; _ = 1+ 0,008 pentru C > 1950 lei/tec Cost se adopta conform PEOI, saz dupi caz © normat la momentul projectarii pentru combustibilul marginal, in conformitate cu circular: teknice de reactualizare a acestui normatiy Fao —~ Sarcing maxim de calcul, in A. a. Siailirea sarcinii maxime de calcul finind seama de evolufia sa in ) in Sarcina maxima de ca din primul an de expl din urmatoarele ipoteze Sarcina maxima nu variaza in decursui perioadeifde ana- liza fay de sarcina maxim din primul an; in acest caz Sarcina maxima de se va considera insis! valoarea sarcinii maxime din primul an. ma cregte cu o rata anualé medie r in perioada <9 ani, dup& anul de punere in functi joarea_plafon 4 in final —Z,,., presupunindu-se c& se mentine in restul duratei rviciu ; sarcina Ineo 8@ determin’ in funcfie de sarcina are si de evolutia acesteia in wmétorii ai maxima de calcul se determina cu relatia: Tnas = Ky» Tas (3.86) e a sarcinii. K, este un coeficient funcfic de tata de crest (tab. 3.47); Ima, — Sorcin& masima in primul an de expl are. Tabels! 2.10 Yalorile nurmate ate eusitigivr economies deren Jy. im Ajmnot ‘Fipod ini 1 cestimaini torsadate — EEA jt. ¢ condu — LEA ‘20 kV LBA 110 kV LBA cu couductoare din Al — valori medii peatr | — LEA jt, 8 conductoare Jit. conductoare etoare | 037 046 ' v.61 630 L 0,62 _ 0,52 as 0,29 0.39 0,98 043 0,37 Ose 0,38 4 cond ctoare din Al — valori SC jit, eu conductoare ore | | \ f ced | 3 ‘, - LEC cn izotagie sine | j etic (O77 080049 thal 27} 1.98 | 249 LEC jt. en cond I | din Cn — valort ' entra estiinast 185 180 1,25 107 098 08% | 1,05 | 350 4 1st 147 1059.91 081 | A08 | 188 | B. EEC 6—10 KV ca con Guetoare dia Al — valoti siedit pentru _estimari ozo = LEC 6 KV ea izolatie . Sintetict 082 0,87 086 9,47 04t 996 0,92 | 1,22 | 240 LEC 10 KV a frolatic slutetict 091 0,74 062 052 0438 089 085 | 146 | 150 = LEC 6—10 KY cu izo- iajie din hirtic 0,88 0,72 0.59 0,50 043 098 0,94 | 1.48 6 LEC 6-10 kV eu con ] ] ductoare din Cu — valozi | | medi pentru estimtiri 2,09 Lago oa = LEC 6—10 KV eu iz0- latie dim hirtie 2A 1,98 1.64 159 1,20 105 0,93 | 1.32 7 LEC 20 EV cu coadue- i / toare diz Al — valori me- | | Gi pentna estima ee a = LEC 20 KV cu izolatie sintetioe 1,05 0,86 0,71 9,60 0,52 0,96 9,40 | 2.60 | 150 138 Tabelut 3.47 Valorie eoeticlentului A, pentru stabilirea sareinii mas ode cate) in tunctie de rata |. 1 3 0s ; " 2 | oa g 4 z | 16 31 67 92 | 17 133 7! 13 Idem ipoteza anterioara, cu precizarea ca in unul dia cei 9 ani in care are loc cresterea treptatd a sarcinii cu rata ¢ si anume in anul f, mai are loc o crestere suplimentara in salt, prin suprapunerea nei sarcini plani- ficate I,,; sarcina maximA de calcul se determina cu relatia : Tac = Ima, * Keo (3.87) in care: K,, este un coeficient functie de rata de crestere 7 si de valoarea relativa a Saltului de sarcini in anul ¢, in raport cu sarcina din primul an, Ipi[Imar, tabelul 3.48. b. Stabilirea sarcinii maxime de calcul in cazul lintilor radiale cu sarcini in derivafie Linii cu secfiune constantaé — in ipoteza liniei cu secfiune constant& sarcin& maxima echi se determing cu: (3.88) I, sint sarcinile derivatie, in A; — lungimile tronsoanelor de linie, in m; L =p4 — lungimea totala a tronsonului. 4160 Tabelul 2.48 Valovile cooticientala Ky, poaten stebilies: sarcinit moxime de edead in fenetie de rita anuala sl 0 © incall Py: Do oo age i 2 05 | 1,60 ; 8 x9 | 207 2 us | 234 | 2 20 | 302 DG 23 | 330 3 so | 888 i | 4 l 4 Cg bog 4 3 — in cazul liniilor cu derivajii, secfiumea ceonoutica a acestora va. fi corespunzitoare sarcinii maxime transportate prin ele; se admite utilis zarca pe derivatii a aceleagi secfiuni ca si a liniei, in care caz se determin’ sareina maxima de caleul corespunzitor fieckrei derivatii cu relatia (3.88). Liniieu sectiune variabiia Sectinmea economica se va calcula pentra fiecare tronson in parte sau pe grape de tronsoane. Se recomanda dimensionarea unei sechiuni economice fistincte pentru porfiunca initial a linici, in copunerea acesteia urmind a fi iuate in considerare primul sau primelé citeva tronsoane prin cave sint transportate sarcinile cu valorile cele mai tidicate. 1 Proivetaren instulatitor eleetrice indu=tlote 3.7. CAL LUL ‘ORENTILOR DE SCURTCIRCUIT 3.7.1. NOTIUNI GENERAL’ METODE DE CALCUL Prin scurtcirewit se injelege contactul accidental fri rezistenfa, sau printr-o rezistenta de valoare relativ mic, a dowd sau mai multor con ductoare aflate sub tensiune. Dintre cauzcle scurtcircuitelor, se amintesc: deterioarerea izolatici instalafici electrice; ruperea conductoarelor linijlor sub acfiunea sarci nilor mecanice ; atingerea conductoarelor nejzolate (LEA) de catre pasari sau_animale; manevre gresite in timpul exploatarii. Valoarea curenfilor de scurtcircuit depinde de — puterea surselor care alimenteaz’ scurteircuitul ; — distanfa dintre sursi si locul de scurtcircuit, adica impedanta echivalenta a circuitului electric cuprins intre sursa $i locul scurtcircuitului ; — timpul scurs de ia momentul aparitiei scurtcircuitului ; tipul scusteircuitului (monofazat, bifazat, trifazat). Valoarea ridicata a curentului de scurteircuit provoaca : — cresterea ciderilor de tensiune in toate impedanfele pe care le parcurge, determinind 0 scadere general& a tensiunii in sistem ; — deterioarea utilajului electric prin efectele sale termice gi clectro- dinamice, Eliminarea sau atenuarea consecinfelor negative ale curentilor de scurtcircuit se poate realiza prin folosirea unui sistem adecvat de protectii, prin relee, care trebuie si functioneze corect $i selectiv. Calculul curentilor de scurcireuit este necesar pentru : — verificarea elementelor componente ale instalafiilor electrice la stabilitatea termicd si dinamicd ; alegerea si reglarca instalafiilor de pro- tecfie prin rele. In instalafiile clectroenergetice pot avea loc patru tipuri de scurt- circuite. Scurtcircuitul frifazat (simetric) — produce cele mai mari solicit&ri electrodinamice si in majoritatea cazurilor, cele mai periculoase solicitari termice. Datorit& acestui fapt, acest tip de scurtcireuit se ia ca bazi pentru: — alegerea aparatajului primar si a c&ilor de curent; — verificarea tensiunii la barele statiilor electrice de transformare. curtcircuitele bifazate si monofazate (asimetrice) — stau la baza ale- geri protecfici prin relee si a calculului instalajiilor de legare la p&mint de protectie. Calculul curenfilor de scurtcircuit pentru proiectarea instalafiilor clec- troenergetice trebuie efectuat in ipoteza perspectivei de dezvoltare in ur- m&torii 7—10 ani. Trecerea unui sistem energetic de la regimul normal de functiouare Ja regimul de scurtcircuit alimentat de un generator prevazut ct RAT. (regulator automat de tensiune), este ardtaté in figura 3.19. Scurtcircuitul este un regim tranzitoriu in care apar componentele aperiodic’ 4,, si periodica i, de scurtcircuit, urmat de un regim permanent de scurteircuit, in care s-a Stabilizat si acjiunea RAT. Procesul tranzitoriu pina la stabilirea regimului permanent dureazi 3+5 secunde. Modul de variafie al curentului de scurteircuit difer’ dup& cum generatoru) care 162 Avtanca RAT Fig. 8.19, Variafia curentulni de scurteirenit in fumeyie de timp, alimenteaz’ scurtcireuitul este prevazut sau nu cu RAT. fn cazul gene- ratoarelor fri RAT in perioada inifial& curentul cregte brusc, iar 2poi scade treptat pind Ia valoarea permanenté de scurtcircuit. In cazul cind generatorul este previzut cu RAT, curentul de scurtcircuit scade sub va- Joarea de soc (i,), dar apoi datorita cresterii t.e.m. a generatorului sub actiunca RAT, curentul creste, raminind in regim permanent, mai mare decit in cazul’in care generatorul nu este prevazut cu RAT (fig. 3.19). Actiunea RAT se manifesta practic dupa 0,2+0,3 s. ‘Din figura 3.19, se poate observa c& valoarea curentului de scurtcir- cuit rezuiti in orice moment din stma vectorial a celor dou’ componente i, $i, valoarea eficace a curentului total de scurtcircuit este : 1, =NB + By (3.89) Acest curent determina solicitarea termicd a echipamentului instalagiilor. Dap’ 001s [la 7 in cazul f= 50 Hz, suma dintre i, si, este mac ximi si reprezint& valoarea maxim’ 4, a curentului, Valoarea maxima a acestui curent determin’ solicitarile dinamice ale clementelor compo- nente ale instalafiilor. Valoarea curentulti de soc depinde in primul rind de faptul c& ro- tori generatorului este sau nu prevazut cu infagurari de amortizare. Infa- gurarile de amortizare determina cresterea curentului de soc. Astfel la Turbogeneratoare I, = (18... 19) Z,, iar la hidrogeneratoare 7, = (5... we SL. Componenta aperiodicd se anuleaz’ practic dup’ 0,2s si componenta perfodica va reprezenta curentul total de scurtcircuit in regim permanent. Pentru mirimile care intervin in caiculul curentului de scurtcireuit se vor foiosi urm&toarele notafii : Z,g — Valoarea inifiala a componentei periodice ; i’ — valoarea eficace a curentulti de goc ; Tox — valoarea cficace a curentului de scurtcircuit dup’ 0,28; Ty” — valoarea eficace a curentului permanent de scurtcircuit. 163 Aproximafii si premize de cal- cul in caleulele practice de scurt- circuit : — liniile clectrice se reprezint numai prin impedanta Jongitudi- nala; — impedantcie transformatoa- relor si. masinilor sincrone au un caracter inductiy predominaut, X 10 (tig. 3.20) ; avind un raport zg din aceasta cauzi in calculele prac- tice se negiijeazd componenta re- Zistiva. a impedantelor ; dle refea. — sarcinile elcctrice, reprezen- Fig. 9.20. Raportul N/R pentru diferite ele- $0. tate ca impedante trans’ le, se neglijeaz’ ; — reactantele de secvenfS directé si imversi se considera egaic ; — clementele componente ale refelei se considera simetrice : _ in regim permanent, anterior defectului, se_neglijeaz& circulapiile de putere, ceea ce este echivalent cu neglijarea sarcinilor ; “. circuitele electrice se considerA Hiniare ceea ce permite represen tarea unor subretele intregi prin impedante echivalente si aplicarea teo- remei superpozitiei. Pentru caiculul curentilor de scurtcircuit se foloses tode de baza: a) mctoda unititilor relative ; }) metoda componentelor simetrice [13]. Prima metodi constituie un calcul operativ, dar renfilor de scurtcircuit si se foloseste la alegeres si verificarea instalasiilor clectrive. Cea de-a dove metoda reprezinta’ un calcul exact al curenfiior de scurtcircuit si se foloseste fa reglarea protecfiilor din sistemul energetic. urmatoarele 3.7.2. ELEMENTE PENTRU CALCULUL CURENJILOR EE SCURTCIRCUIT in schema monofiiar& a circuitelor primare ale instalagiei cleetrice se vor indica: — tipurile surscior de slimentare ; — denumirea generatoarelor ; — valorile medii ale tensiunilor ; — mirimile si parametrii caracteristici ai echipamentului electric. Vaiorile medii ale tensiunilor de calcul in funcfie de tensiunile nomi- nale sint date in tabelul 3.49. Marimile si parametrii caracteristici ai echapamentului, care se iau in considerare la caiculul curentilor de scurtcircuit, se indica in cele ce uurmeaza, 164 Tabelul 3.49 Tensiunitle medit de ealeut j 7 z, ev) [oso] 3 | 6 |] 0 | a5 63 | 10,5 | 18,75 | 21 a. Pentru generatoare sincrone — puterea activa nominala P,,, in MW; — factorul de putere nominal, cos 9, ; — reactanta supratranzitorie longitudinala, X%, in procent: — tan. supratranzitorie, E", in unitafi relative (u.r.). in cazul in care dateic exacte lipsesc sau sint aproximative, se pot folosi_ pentru reactanfele supratranzitorii longitudinale X% urmatoarele — pentru turbogeneratoare cu S ¢ 25 MVA: Tbr — pentru turbogeneratoare cu 30 < S < 75 MVA: 145% : — pentru turbogeneratoare cu 100 < S < 300 MVA 19,5% : — pentru hidrogeneratoare cu infégurare de amortizare : 30% : — pentru hidrogeneratoare far fiepirare de amortizar 27% pentrn generatoare Diesel : 4 beth nay ee fh lipsa datelor precise referiteare le tem. E”, se © pot folosi_urma- toarele valori, exprimate in unititi relative — pentru turbogeneratoare : 1,08 ; — pentru hidrogencratoare cu infigurare de amortizare: 1,13 — pentru hidrogeneratoare fAra infasurare de amortizare : 1,18; Pentru X% gi putere se fun in comsiderare yatele sincrone si miotoarele asineroue de mate valorile indicate mai sus. b. Pentru transiormatoure si autotransformatoare : — puterea nominali aparenti S,,, in MVA; — tensitnea de scurtcireuit, U.,, in procente. Pentra bobine de reactanpa teusiuuea nominalé U,,, in kV; curentul nontinal J,,, in A; reactanfa procentuala X,, in procente Pentru fini electrice lungimea Hniei /, in km ; — reactanfele de suecesiune direct, inversi si homopolar& X,,, X,,, Xo, pe unitatea de iungime a Hniei, in Q/km. Cind nit se cunose date precise se pot adopta pentru reactentele spe- cifice ale liniilor valorile medii din tabeleie 3.33, 3.34, 3.35. Schema echivalent& de calcul se intocmeste mumei pentru o faz’, atit pentru scurtcireuite simetrice, cit si nesimetrice. Elementele sistemului considerat se introduc in schema de caleul prin impedantele (reactanfele) lor echivaiente. In cazul schemelor care coufin mai multe trepte de tensiune legate intre ele prin transformatoare, toate impedanjele se raporteazii la ace- jagi treapta de tensiunc, care de obicei este tensiunea nominala de linie Ja loeul seurtcireuitului. IBttl 165 3.7.3. CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT PRIN METODA COMPONENTELOR SIMETRICE 1. Teoria componentelor simetrice. Nopiuni generale Orice sistem trifazat de marimi — curenfi, tensiuni, fluxuri ete, nesi metric, poate fi descompus numai intr-un singur mod in trei sisteme tri- fazate simetrice independente ; aceste trei sisteme simetrice, care se deose- besc intre ele numai prin succesiunea fazelor se numese respectiv : sistem de secventa directii, invers’ gi homopolara, 2. Scheme de secvenpa La folosirea metodei componentelor simetrice una dintre problemele de bazii consti in intocmirea schemelor echivalente pentru cele trei succesiuni — directa, inversi si homopolara. Din aceste scheme se objin impedantele echivalente ale diferitelor succesiuni ale refelei considerate in raport cu punctul de defect. Schema de succesiune directii este schema electric echivalenti moni lara a refelei, care se obfine prin interconectarea schemelor echivalente ale clementelor componente de refea conform schemei monofilaze de co- nexiuni Schema de succesiune inversit este ca structura analoaga cu schema pentre succesiunes direct’. Diferenta intre ele consti in faptul c4 in schema de succesitne inversi t.e.m. ale tuturor ramurilor generatoare este zero si in afara de aceasta se considera ci impedanfele de succesiune inversa ale masi- nilor sincrone cit si ale sarcinii sint diferite fafa de cele de succesiune directa, in calculele practice de scurtcircuit cele dowd reactante de secvenfa direct’ gi inversi se considera egale ; aceasta duce la o subevaluare a puterii de seurtcircuit. Se considera ca inceput al schemei de succesiune directa/invers& punctul de defect, iar sfirsitul schemei este punctul de potential zero (pamintul fic tiv al schemei). Schema de succesiune homopolarié este cu totul diferita de schema de s venti direct’ sau invers’, ca fiind determinat& in mare m&sura de grupa de conexiuni a infasuriirilor transformatoarelor si autotransformatoaretor care sint in retea. {ntocmirea schemei de succesiune homopolaré incepe (de regula) din punctul de scurtcircuit, considerind ci im acest punct toate fazele sint scurt- circuitate intre ele si ca aici se aplic’ tensiunea de succesiune homopolara fafa de pamint. Pentru a asigura o cale de circulatie a curenfilor de succe- siune homopolari este necesar s existe cel pufin un punct legat la pimint in circuitele galvanice la care s-a aplicat tensiunea homopolara; cind exist mai multe puncte neutre legate la pamint, in acest circuit se formeaz’ mai multe circuite paralele pentru inchiderea curenfilor de succesiune ho- mopolara. 3. Scurteircuitul trifazat Acesta corespunde unei inc&rcari simetrice pe cele trei faze, iar inter- conectarea refelelor de secvenfi este reprezentata in tabelul 3.50. 166 Tabelut 3.50 Intereonectarea rejelelor de seeventa sa | Fejeous ae Rejeaua de | souteeuitutuy secventd direct? | secventé_inversd secventé Pameeoea t | 7 : Scurtereu — rifezat : 5 | | |e ; a | : ben) | 1 | 1 Tot oe ran pene cma Rg | ocr | Kare pimintare i im | za) | | Scurtereit bteeat c 1 ' eu oémintare | ie | Hi ie je | i : 2 Scurtereut | : | ne qd m | Ce | | rh T T T i Relafiile de calcul pentru componentele simetrice ale curenfilor in cazul scurtcircuitului trifazat sint : ® Ie ID = (3.90) Tie = 0. Componentele de faz ale curentului la locul de scurtcircuit sint : Ik==; (3.91) Ik = a - Tit; = (3.92) (3.93) iar ale tensiunii: (3.94) 167 B21, Schema de cuneniwic a refecie! vig Pentru refeaua din figura 3.21 se reprezint schema de calcul pentru un scurteircuit trifazet (fig. 3.22). Obcervafie. 7. In schemi me apate Zp deoarese Cy = 0: 4, Scurteivenitul bifazat fard pamint Interconectarea refelelor de secventa este reprezentat’ in tabelul 3.50. Relafiile de calcul pentru componentele simetrice ale curengilor ia ioctl de defect sint : (3.95) (3.96) Curentii pe faz la locul de defect sint exprimafi prin : TR + TR (3.97) (3.98) Wik = alin + oF Tig (3.99) Za, Za. prove Vig. 9.22. Schema de cateul pentru seurtcireuit trifezat pe bara C. 168. in relatia (3.95), dacd se considera Z, , se obfine: (3.100) (3.101) Yot pentru Z x, din relajiile (3.91) si (3.99), se obfine: ig (3.102) si (3.103) de unde realli: (3.104) in figura este reprezentata schema de calcul pentru un scurteir- cuit bilazat {8rA pAmint pe bara C a refelei din Agura 3.21 5. Scurteiveuitul bijazat cu pimintare Interconectarea refelelor de secventa este reprezentaté in tabelul 3.50. Relafiile de calen] pentrit componentele simetzice ale curentilor la locul de defect sint (3.105) (3.106) (3.107) lara C. Scheme da secventa direct Schema de secventé homopolard ‘ { 7 oT Loe Pig, $24. Schema de calcul pentru sourtcireuit blfazat cu piimintare pe bara C. fag ,Sereme 2 285 |S secventi airecta Schema de ta wversé Schema de Zp secventé homapelaré ag Fig. 9.25. Scuema de calcu! pentru scurteireuit monofazat pe bara C. 170 jar valorile de faz& ale curentilor la locul de defect sint: EP + ER + 1? =0 (3.108) TBP op a1 -b al) = (3.109) Pentru refeaua din figura 3.21, in cazul unui scurtcircuit bifazat 1a pamint pe bara C, schema de calcul este reprezentat& in figura 3.24. 6. Scurteircnitul monofazat in tabelul 3.50 este reprezentat& interconectarea refelelor de secventa. Relafiile de calcul pentru componentele simetrice ale curentilor Ja locul de defect/scurtcireuit sint . (3.11 + Az 9) Curenfii pe faz& Ie locul de scurtcircuit sint: Titk = [ik + IR + 1B, (3.111) (3.112) (3.113) Pentr reteaua din figura 3.21, in cazul unui scurtcitcuit: moncfazat ra ©, schema de calcul este reprezentata in figura 3.25, in tabeicie 3.51--3.54 sint prezentate in mod sintetic relatiile de calcul pentru componentele de scevenfi si tazA ale curenfilor si tensitnilor la loci! de scurtcirenit. pe CULUI, CURENTJILOR DE SCURTCIRCUIT METODA UNITAJILOR RELATIVE Metoda de calcul foloseste exprimarca inpedanjclor schemei de calcul in unitafi relative. Impedanfa Z, in Q, a oricdrui clement se poate exprima in unitati relative prin raportarea ei la niste mirimi, numite de bazi, alese in mod 171 rARAMIS op Jar B aMOAERANIS ap [att ewMO(eagypa ejuepadiay yyUE BYE + BLE Zt O74 97 qwnyouoy, | awimgayd uo wary \ oaeyuyupd yey wrest wernt. | poapames mls, jenn | ESE IML 0 amyoungd way were 0 0 wey, - my vn 1 emmcums a, HVOF Bf NMMNEANS gu YiMIAes 9p spentELOdUEO: 7 ee T ARR RZ te od vaen weve eee, i yeanjonony arbitrar. Trecerea la impedanja Z} (exprimata in unit&ti relative) se face cu relafia (3.114) in care: S, este puterea de baz pe o fazi, in MVA; se recomanda ale- gerea unei puteri de 100 sau 1000 MVA U, — tensiunca de baz, in kV; se alege tensiunea medie de linie la locul scurtcircuitului (tab. 3.49). Impedanfa exprimati in m&rimi relative araté de cite ori impedanta Z, exprimati in ohmi, este mai mare decit impedanfa fictivl Z, zezul- tati din alegerea mérimilor de baza: (3.115) Curentul de baz’ este (3.116) 1. Calculul impedanfelor (reactanjelor) in unitafi relative Reactanta de legitura la barele unui sistem de putere infinita (reac tanfa sistemului) este =, 3.117) in care: S,, este valoarea puterii debitate de sistem la scurtcircnit, ir punctul fafi de care se determin’ reactanfa. Reactanfa transformatorului cu dowd infasurari este Xt, = Ue. & (3.118) 1. Reactanjele transformatoarelor (autotransformatoarelor) trifazate de putere cu trei infasurari Reactanfele celor trei infaguréri Xj, Xp, si Xb (indici 1, 2, 3 se refera la infésurarile de it, m.t, gi Tespectiv j.t) pot fi calculate pre selafia (3.118), in care se inlocuieste marimea S,, cu S,, — puterea aparent’ nominal a infigurarii de it., iar tensiunile de scurtcirewit Usa, Uy Cue (in procente) prin m&rimile calculate cu ajutorul relafiilor : (3.119) 174 Se obtin : (3.120) (3.121) 3i rezistenta (3.122) Reactanta bobinelor este XxX, ve (3.123) 100" tye Uy 2. Reactanfa totald si reactanta de calcul Calculind toate reactanfele si rezistentele raportate la m&rimile de baz’ din schema echivalenta de calcul, pe baza unor transformari si trans- fignrari succesive (tab. 3.55), rezultA reactanga total X$, gi rezistenta Ri,. Tabelul 3.55 ‘Tramstigurarca selemelor 7 Since soy transfarmelé 175 Se compari XZ, cu Ry. Dac RE, < atunci Rp, se poate ne glija si schema de calcul va confine numai reactanfa X¢,. In majoritatea Cazurilor, datorita valorii mici a rezistenfelor, impedanja echivalent’ se reduce la reactanfa echivalenta raportata. Reactanfa de caicul se determind cu ajutorul formulei : XY. (8.124) relor care debiteaz in care ES este suma puterilor generatoe A pe reac tanta echivalenta. 3. Caiculul curentilor de scurteircuit Calculul curentijor de scurteircuit se efectue de valoarea reactanfei de calcul a. Daca X¢,, > %, atunci componenta periodic’ a curentului de scurt- circuit este constanté in orice moment. In acest caz regimul de scur circuit, datoritd distantei clectrice mari, este Hpsit de regimul tranzitoriv Ja locul defect si acest intrd din primul moment in regimul permanent de scurteircuit. in acest caz in mod diferit in dunefic , (3.125) in care Observatit. 1, fn cacut in care ou avem date referitoars Ia surscle care slimentenrat cireuite) atunei curentul de scurteirenit se determina din relajia: unde f, este caleulat pentr: tensiunea ta care ere loc scurtcirenital, 2. In casal i care se cunoaste mumni paterea de seuricircuit pe barele dir snmtte, ipotesa ch Xl. 8, sisteuul din amonte se inloenieyte ce calental se cfectueani (rel. 3.117) b. Dac Xt, <3, atunci curentul de scurtcireuit se determin’ cu refa- title Lug = Bu Tees Troe = Bogs drei (3.128) Lacy = Ky + Tras in care Ky, Kos, si K, sint coeficienfi rezultayi din curbele de ealen! din fignra 3.26; 1,’ — suma curenfilor nominali debitafi de generatoare ; (3.129) Loa in care S, este puterea fiecdrei surse, in MVA, 176 LIT ae ot 60 90 1B 90 50 yD EO PPS 12 — Proiectaroa instelatilor electte Observatil. 1. Vatoarea eficace a componentel aperiodice este: Teg = NBs Tugs *%, (3.130) ade Ty este constanta de timp a schemel echivalente Xb rg-— (3.131) of’ Constanta de timp pentru generatoare se AA in tabelul 3.56, Alle valosi: — transformatoare cu S,>10 MVA ... T= 0,03 + 0,05 5; = dobine de reactaafh pe lini... ss . TH 0.06 F015: — bobine de reactang’ pe sectii de bare... THO, 028, Tabelu 3.56 Constantele de timp ale generatoarelor y Coustanta de tim 1 > Tensianea ‘iptd totoyenerator | Bw tev} Scurtireit Sexcteirnit teifezie st bifasie | monte 0,4)0,28 0.04 | 0,031 Po 2-05 —2 $00 | 0,535 0,042 0,032 04/28 0,038 0,048 1000 0,525 0,056 0,046 0,04)0,28 0,066 0,046 1500 0,525 0,058 0,048 3,15; 6,3 0,058 0,044 | 3.000 3,13; 6,3 0,098 0,076 | 3.18 0,128 0,104 | 6.000 6s (os o.104 i _— 2 315; 63, 0,162 0,128 72-12 —8 12.000 We | ona) Oats P2252 25000 _ 108 0,222 0,175 72-50 -2 50000 0,270 0,207 72 ~ 100-2 100 000 15,75 | 0378 0,800 Constanta de timp Ty se poate considers in calcul: Ty = 0,05 s pentru scurteircuit in sistem ; Ty =0,01 s pentru scurteircuit pe barele generatorului. Avind in vedere eit protectia linfilor acfioneazd 1a ua timp fy > 0,20 s, componenta ape- riodied au prezint& mare important. De valoarea ef se fine cont la alegezea intreruptourelor cu actiune rapida. 178 Tabelut 3.57 Valorile coetieientului 1, ‘Valorite K, pouteu cotele de particfpare | seeratontl feast deer cv poset de Mepeea | set uit ‘ipl geseratorm vis) arbngeneratn 0908 i 0,10 | Hidrogenerator eu bobind de amortizare | 0,05 0,10 Hidrogenerator fark bobinti de amorti 0,05 ate ono | 2, Pentm timpi te <1 s, curentul total de scurteireuit se poate ealeuia si ex uri toarea relagie simplifienti Tae = Kes Loco (3.132) in care K, este un cveficient stabilit empiric ce tine seama de valorile componentet periodice si aperiodice (tab. 3.57) 3. Calentul cureutulni de gue Curentul de soc apare dupé un timp ¢ = 0,01 5 (la f= 50 Hz} de la producerea scurt- cireuitnlni si reprezint& cea mai mare valoare instantanee @ curentulai de scurteireuit = KE Tg (3.133) in core K, este wn inctor ce depinde de raportid RyIXyol exit de sourteireuit — fig, 8.27) nalts Uy > 1 RV: K, = 19 la seurteirenit pe barele gencratoarelor ; Pentru un sistem ew tensinnea now K,= 1,8 Ia seurteirenite in toate evlelalte puucte ale sistemnlul, In cazul in care refeana in care sa produs scurteireuitul alimenteazit un motor asineron cu puterea peste 1 MW si dae scurteireuitul s-a prods in punetul de ramificafie al liniel de | 20 — ym a} limentare a motorulni considerat, etunci tre- . - buie Inet in considerare si aportul acestuia la 18 curentul de soc de scurteirenit : jue 65 Daas (3.184) { NT ts cae Ip este cont gona at motte Ii, in kA. " wit Succesiunea caiculuiui componen- tei periodice a curentului de scurt- cireuit este urmatoarea : @) se intocmeste schema de calcul in care toate elementele sistemului se inlocuiesc prin impedanfe (reactanfe eG Hig, 3.27. Factorul I. 4) se aleg coulorm indicatiilor S, si U,, apoi se caiculeazt c) se exprim& impedantele clementelor in unitati relativ d) se simplificd schema prin transforinari si transfigurari ise deter- mind impedanta totala pink la loctl scurteivcuituhti ; ¢) se determin’ impedanta de calcul : f) se caleuleaz 1,3 Sy $i i. CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT iN CAZUL REGIMULUL ASIMETRIC PRIN METODA UNITATILOR RELATIVE, Metoda de catenl utilizeaz’ acelasi sistem ai umitifilor relative. Pe baz schemelor echivalente de secventi direct, inversi si homopolari a scurtcircuitului si a curbelor de caicul, se determina curentul de sci circuit de secvenfa respectiva ca un curent al scurtcircuitului trifazat echi valent, urmind ca din ele s& se calctileze valorile curentilor reaii de scurt- circuit’ pe cele trei faze 1. Scurteivcwitul bifazat fard punere ta pamint Schema echivalent& a scurtcircuitului este redatd in figura 3.28 in care: Xiq si XG sint reactanfele echivalente de seeventi direct’ si inversi de la sursd la iocul de scurtcircuit, in unitifile relative ; Lew Le: — _curentii de scurteircuit de secventA direct’ si invers’. fn caleule, pentru simplificare, nu se vor Iua in considerare rezisten- yele; in acest caz X$y == Xh,. Reactanya Xg, se calculeaz’ intocmai ca gi reactanfa pe faz de la scurtcircuitul trifazat simetric. Din figura 3.28 s observa cl J, =Z,, si ch EB, Xk, si XG, sint legato tu serie. Mersul calculviui este urm&torul : 4) se aleg S, 3 U,; b) so intocmeste schema Ge caleui de seevenfi direct% (identicd cu cea de la cateului curentului de circuit, trifarat simetric) ; ¢} se reduce schema de sceven}A directa la seactanta echivalent’ NX, d} se covsider’ XZ, = Xb; fark q mai intocmi schema de se inversa ; se caleuleaz’ reactantele de calcul nga Be = 2x. (3.193) f) curentul de scurteircuit se calculeaz’i ca si in caval scurteireni- tului trifazat ; sed. ay r? I Fig. 828. Schenis echivelonta = om hk xg fovat ela p 2) curentii de scurteireuit pe cele trei faze se determina cu relafi 1,=0; iV Ble (3.136) 1, =iV 3h... 2. Scurteivenitul bifazal cu punere la pamint chema echivalentd a scurtcircuituiui este redaté in figura 3.29. In apare si reactanta homopolara a cir- acest caz in schema echivaleu' cuitului, Mersul caleulului este urmitorul : aw) se aleg S, si Us; b) se intoemeste schema de se fazat) ; c) se reduce schema de secvenfa directa 1a reactanta echivelenta X%u; _ 4d) se considera Xb = NX, tari a mai intocmi schema de secvenfa iaversé £) sé intoemeste schema de calcul pentra secvenfa homopolara [14] si se determina X3,; 7) se determina reactanfa echivalenti din figura 3.29 si se calewleazd Teactanta de calcul ; z) se determina’ Z,,, conform par. 3.7.4, pet. 3; 4) cu ajutorul lui F,, se determin’ curentii de scurteircuit pe faze, ca relafiile: wevent direct (ca la scurteircuitul tri- (3.137) in aceste rela 3. Scurtcirewitul monoferai cu punere la pamint Schema cchivalenti a scurteirciitului este redaté in figura 3.30. Wig. 8.90. Schema echivalenta 9 scurteirewitulu monotazat. Fig, $.29. Schema vireuitulat bifazat o puneve la piu ist Mersul calculului este urmatorul : a) se aleg S, si Us; b) se intocmeste schema de secvenfA directa ; ¢) se reduce schema de secvenf directa la reactanfa echivalenta Xt; d) se consider’ X$, fara a mai intocmi schema de secventa inversa ; ¢) se intocmeste schema de secvenfa homopolari si se reduce la Xs, in raport cu punctul de defect, [14]; f) se determina I,,., conform par, 3.74. pet. 3; g) cu ajutorul lui Z,,, se determink valoarea curentului de scurteir- cuit’ pe faza scurtcircuitata : Ee eae (3.138) ALEGEREA $1 VERIFICAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC DE INALTA TENSIUNE Echipamentul electric al unei instalafii elcetrice trebuie astfel ales incit si satisfack urmétoarcle conditii a) parametrii nominali ai echipamentului si corespund’ parametrilor locuai in care se instaleaza ; 4b} s& reziste supratensiunilor si curentilor de seu ara in regiumile de avarie Curenfii ‘de scurtcircuit solicita elementele cchipamenculni din punct edere mecanic si termic ; solicitarea clectrodinemica este determinata teireuit ce pot si de de curentul de scurtcircuit de soc, iar solicitarea termicS de valoaree cu rentului de scurtcircuit si de durata acestuia. Verificarea echipamentuli electric la solicitari 1 in cazul curentilor de scurte calcul eu cele de incercare. La alegerea si verificarea elementului respectiv, tr locul de scurtcircuit astiel, incit curentui ce rezul tarea maxim’ posibilé a elementului, Condifiile de dimensionare si veriticare a echipamentulai din insta~ latiile electroenergetice la solicitéri mecanice si termice sint indicate in (33) De menfionat c& generatoarele si trensformatoarele au se verified j acfiunea curenfilor de scurteircuit, deoarece acestea se asigura din acest punct de vedere prin constructia lor ccanice si termice mit se face prin compararca marimilor d baie SA se aleagé determine solici- 38.1, INPRERUPTOARE Alegerea intreruptoarelor se fac: — tensiunea nominala pe baza urmitoarelor condifi Urs 2 Carma i (3.139) 182 — curentu! nominai al intreruptorului Tuc > L., (3.140) in care I, este cureutul cerut; — felul instalafiei — de ¢ diului ambiant ; — posibilitatea ca intreruptorul s& execute RAR; in catalogul intre- ruptorului se precizeazi dack poate cxccuta RAR, ce durat& trebuie sé aibA pauza gi cu ce tip de dispozitiv de declansare este dotat. Timpul de pauz& este determinat de durata de rupere — stabilize (maxim 0,3 5) a intreruptorului ; — puterea de rupere a intreruptorulti si fie mai mare decit puterea de scurtcirenit in punctul in care se monteaz’ : p interior sat € terior ; caracteristicile me- 3.141) ter- i Intreruptorul ales se verificd din punct de vedere al stabilitaf: mice gi clectrodinamice Conditia ca intreruptorul s4 reziste ja solicitarea termicd este Ty > Lows in care: I,, este curenta! termic pentru o secund’, det in cata- jog, in kA; Teg — curentul inediu echivalent al scurtcircuitulsi, Foon Nims) [kA], (3.142) in care: m este un coeficient ce fine seama de aportul componentei ape- riodice a curentulsi de scurtcircuit; se determin’ din figura 3.31, @ in functie de timpul total al defectului si de factorul de soe K, ifig. 3.27); ” coeficient care fine seama de variafia in timp a velorii eficace a componentei periodice; se determina din figura 3.31, 6 in funcfie de timpul total de declansare 4, si de raportul @ = —£ ; PO Tee 1, — timpu! total de declansare, format din: timpul de deschi- dere al contactelor (indicat in catalog) plus timpul de rupere al arcului (0,15 pentru U, < 35 kV si 0,08 s pen- tra U, > 35 kV}. Observajii: 7. Daci in prospectul intreruptorului este indicat curentul limitd termic Jy pentra o durati de timp 4, diferiti de 1 seounda, atunci uta (8.143) 2, fu caturite cind existi RAR fuucfionind dupa schema D — 7, — ID ~ T,~ TD, atunci curentul medin de scurtcirenit corespunziitor celor trei deschide relafia: se ealeuleazi cu (B.144) ie VE mi 183 bye Fig, 3.31, Nomtourame pentrn eaten al scurteir sl evrentulut medi ech! ital 4 eoterminivet coefisentatnt ans = eosinasea coetiientins Intreraptorul este stabil din puncte de yedere al solicitirilor electro- dinamice daci : (3.145) al bn catalog. in care Z,, este curentul limita dinamic a! jatrernptorului, iad 3.8.2, SEPARATOARE, Alegerea separatoarelor se — fensivnea nominala ce pe bez unm&toarelor condifii Uy. & Vaan (3.146) ~ curentul nominal al separatorslui Roel; (3.147) — felul instatajiei — de tip interior sau exterior; caracteristicile ediului ambiant. Separatorul ales se verificd la stabilitate termicd si clectrodinamic& in acelasi mod ca intreruptoarele, 184 3.8.3, BOBINE DE REACTANTA (REACTOARE) Tensiunca nominala este determinatd de tensiunea instalafici. Gurentui nominal I,, se ia circa 60... 70% din curentul nominal al unei sectii de bare (pentru reactoarele de bare) si egal cu curentul linici (pentru veactoarele de pe linii). Reactanta procentuala se alege in limitele : 10% ... 12% pentru reactoarele de bare si 494 ... 6% pentru cele de lin! 38.4, TRANSFORMATOARE DE CURENT ‘Pensiunea nominala gi curentwi nominal primar I,, se aleg ca si la intreruptoare sau separatoare. Felul si tipul sint impuse de locul in care se monteaz: Clasa de precizie se alege in fu secundar si anume : — clasa 0,2 se foloseste la maseratori de precizie; clasa 0.5 pentru contoarele de energie electrica ; — clasa } pentru masurStori normaie de exploatare gi pentrn relee de distanti si putere; — clasa 3 pentru rele de curent, diferenjiaie si de semnalizari. Clasa de precizic indicata in cataloagele transformatoarelor de curent se respect duck curentul prin transformator este cel nominal si dac& sar- Gina secundaré uste cuprins& intre 25% si 10055 din cea indicat& in ca- talog. ‘Pentre alegerea transiormatoazelor de curent este necesar si se in- tocmeascé schema de conesiuni trifilara a instalatiei de masura, pentru a ge putea stab impedanta de sarcin& a transformatorului de curent 4s]. Neglijind reactanfa circuitelor de misurk, impedanfa de sarcin este dati de relatia : aparatele montate in circuitul ee = eg tie Howe (3.148) in care: 7,, este rezistenta apavatelor de miisura 5 Fogg = Tezistenta co} ductoarelor de legatura ; ro — Fezistentele de contact (s¢ ia aproximativ 0,10 pentru toate contactcle din circuit). in acest caz, puterea consumat& de cireaitul seeundar la curentul no- minal este : Se impune ca Ps 1s accsta poate fi considerat neglijabil fafa de timpul ¢ . 3.8.5. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE Tensiunea nominalé primar este funcfie de schema de conexiuni a infigurrilor primare (fig. 3.33) si va avea valorile: Us rea (pentru figura 3.33, a si b); “(pentru figura 3.33, ¢,d,e,f,g si h). Observafil, 7. Transformatoarele de tensiane vor admite o eregtere permancité a ten- siunii refelei 20% peste cea nominalé, Pentru transformatoarele fabricate in tard, aceasté conditie este automat asigurati prin constmcsie. 2. Transformatoarele de tensiune fabricate in tari nu pot fanctiona la tensiuni mai mici de 80% din tensiunea nominalii; in caz contrar erotile de misuri depligese limita admisi- bila, Tensiunea nominala secundara are valorile Uz, = 100 V (pentru figura 3.33, @ si 0); U,, ="2 V (pentru figura 3.33, 0, d, ¢, fg si h) ‘Tensiunea nominal a infaigurfrilor secundare aw! rarea componentei homopolare) va fi: — in cazul refelelor cu neutrul izolat sau legat la pimint prin bobina de stingere (fig. 3.33, d si f): Day are (pentru mésu- = ivy; (3.151) — in cazul refelelor cu neutrul legat direct la pamint, (fig. 3.33 4) : Us, = 100 V. (3.152) 186 Pig. $38. Modurile de tay ‘ cordare transionnatoere- A = rejen cu neatre cat sa iegat io Samint prin Shin te F Aor ee caetormacer m . fetus; ~ Sona trues i ‘ontenate ft Ver \ URreirnmteare woncsonte ta ! shou ca sagan : coniati sf Si en i L fe mounfarate Ss Infigieari secundire: foemator Gitazat ta Stes, vt ‘mers! maynetie en tel colo Fa transtormator tniso0s #9 5 ‘geld ier mnagietic cu" cine, Solos. ‘ Baten ou weatrn ia pamint aus omolssat;) — tre Ganstorsia ‘fare moncfazate fp ste g Puterea consumata de fiecare infasurare nu va dep&si puterea nomi- nald a acesteia, Se recomandi ca fazele sd fie incdrcate cit mai uniform. Daci puterea nominal a infasur&rii este depigit’, se poate adopta una din urmitoarele solufii, care urmeaz a fi justificat’ economic : — alegerea unor transformatoare de tensiune cu o putere secundar& nominala mai mare; — alegerea unor transformatoare de tensiume cit mai multe infaigu- riri secundare si repartizarea corespunzitoare a aparatelor alimentate; — dublarea transformatoarelor de tensiune, fiecare dintre ele ali:men- tind o parte din aparate. Referitor la clasa de precizie : — pentru alimentarea aparatelor de misur& este necesari de regula clasa de precizie 0,5; -- pentru alimentarea aparatelor de protectic si automatizare sint necesare urmitoarele clase de precizie: clasa 1 — pentru regulatoare de 187 tensiune, relee direcfionale si de distanga; clasa 3 — pentru rele de tip voltmetric In cazurile in care acelasi infagurare alimenteazi mai multe categorii de aparate, care necesita clase de precizie diferite, infigurarea va avea clasa de precizie cea mai bund dintre cele nccesare. ansformatoarele de tensiune nu se verilicd Ia_stabilitate electrodi- amica si termicd, deoarece ele nu sint supuse acfiunii curentilor de scurt- circuit. 3.86. SIGURANSE FUZIBILE DE INALTA TENSIUNE Alegerea siguranfelor fuzibile se face pe baza urmitoarelor conditii : — jelul instalayici (pentru montaj interior se aleg SFI sau SPIT, iar pentru monte} exterior SFE sau SFET); — numérul de poli (pe fiecare faz se foloseste cite 0 siguran}a) ; —tensiunea nominali si curentul nominal al fuzibilului se leg ca si la intreruptoare ; ~ fuzibilul nu se topeste ta curentul de suprasarcina al circuitului pe o durati delimitatd, fapt care se verificd cu ajutorul caracteristicii timp-curent — fi regim normal, fii a se topi; -~ este asigurat’ selectivitatea aibilul swporta socurile de curent de scurt& durata ca re apar in wmotonrele tipizate et puter’ nominate pind i. 1 (0 RV partes Ge iueltt tens) Ghservnyie, Pentru trai cusenfif nomial a siguranjelur iazibile betel 3.58. eteeen nominat a tenpacorantorub Tew —~ Capacitatea de rupere a siguranfei : Ty > Tos (3.153) in care /,, este cuventul de rapere simetric nominal ai fuzibilului (tab. 3.20). 188 3.8.7. DESCARCATOARE CU REZISTENTA VARIABILA Descarciitoarele cu rezistenfA variabild se aleg pe baza urmatoarelor condifii : — tensiunea nominal a descareatoruliti se alege astfel incit si inde- plineascé condifia Uy = Ua (3.154) 100 in care: U,, este tensiunea nominalé a desclircétorului, in kV; Uys tensiunea maxima de serviciu a refelei (intre faze}, in KV (tab, 3.59); 2, ~ cocficiontul de fegare ta pamnint in punctul de instalare a desedreatorului, in 3 Tabetui 3.59 ‘Tenstunite masime de cervieiy oie vejelelor de energie din Res. Romania (STAS 6484-67) | Fensianea nomi- | nal, in kV js Tensiusea m de servieis, in AV | 7.8 — cnrentul de descazcare nominal — 10 kA ia instalatiile importance si cu tensiuni U > HO KV; -- 5 kA sau mai mic, la ipstaiatiile mai pufin importante: Pentru descireatoarele legate la punctele neutre ale transformatoare- Jot cu izolatie plind Uy, 2 OTE. (3.155) Dupa alegerea descdredtorului se verificd raportul de protectic R,, pentru a vedea dac& protectia acestuia asupra ech este satisfacdtoare mentului considerat Sl... 12, (3.156) in care: U, este tensiunea de incescare ia impuls a izolafiei cchipamentuiui protejat, in kV (tab. 3.60): U; — nivelal de protecfie focal ai echipamentului considerat conform relafiel U, — niveiul de protecfie la impuls la bornele desc&rcatorstui, valourea de virf a teusiunii de amorsare pe frontel un- dei, in kV — tabeiul 3.23; @ — panta undelor de tensiune incidente, raportat te vni- fats de lungime, in kV/m; @ 08 1,7 kV/m pentru EA protejate efectiv; a = 1,5 +-3,3 kV/m pentru LEA neprotejate efectiv 188 Tabelut 3.60 Jele do protecfie la impuls pentru cehipamentul de interinr si de exterior, contorm STAS 6489-67 ‘Tensiuner mazima ads a aivelelor de ‘protect (ammplitudine) (kV) ‘Tensinuea nominal (ealgare efectiva) ey \ | \ Coloma 1 cotoana 2 | reste ina resin sek si 2 . 6 | i 38 = 10 | | 3 = 15 | | = 3 | i ~ | ! | us \ i { 150 - | 6 | 250 | i 220 | 800 680 400 | | - 1100 i — distanfa dintre descirc&tor si echipamentu! considerat, mAsurata in lungul circuitelor, in m; — coeficient care fine seama de influenfa schemei electrice a instalafiei asupra propagirii si rellexiei undelor: & — 1, pentra stafii la care sint racordate una sav doud lini; & = 1,5, pentra stafii la care sint racordate in permanenta cel putin trei linii Observatie, Dack valoarea Ini Ry este nesatisiileditoare, se pot lag diverse raisuri dintre care in pri i rind se recomanda reducerea distanfei 7 prin instalarea de deseircitoare su- 3.9. PROTECTIA INSTALATHLOR DE IN (A TENSIUNE Pentru asigurarea unei functioniri normale a instalafiilor si pentru evitarea deterioririi echipamentului se folosesc dispozitive automate de protectie prin relee, Protecfia prin relee si automatizarea istalafijlor trebuie si asigure limitarea avariilor aparute si asigurarea alimentarii fara intrerupere cu energie clectricd, in condifii de calitate 5i siguranga ‘a are in general dow’ functiuni principale : — separarea elementulni avariat de restul instalafiilor electrice si asigurarea funcfionirii in coutinuare a acestora, in condifii normale ; — sesizarea regimurilor anormale (nepermise) de functionare a insta~ lafiilor electrice si semmalizarea lor, pentru a se preveni aparitia unor avarii 190 Pentru indeplinirea acestor doua functiuni fundamentale, dispozitivele de protectie, indiferent de tipul sau principiul constructiv pe care se bazeazi, trebuie si satisfac’ urmBtoarele condifii generale : — selectivitatea, adick deconectarea doar a clementului avariat gi permiterea funcfion&rii in continuare a instalafiilor neavariate ; — sensibilitatea, adic& sesizarea tuturor defectelor sia regimurilor anormale de funcfionare, atunci cind cle se deoscbese doar cu putin de regimul de funcfionare normal al instalafiilor ; rapiditatea, care este necesara pentru ci numai o deconectare ra- pid’ a elementelor avariate poate rimine fad urmari asupra funcfionarii instalafiilor neavariate ; — siguranja, adica ‘acfionarea 1 nai in cazul cind este necesar. 3.9.1. PRINCIPALELE TIPURI DE PROTECTIE PRIN RELEE ‘Tipurile principale de protectie prin relee sint: protectia de curent, de tensiune, direcfionala, diferenfial&, de distanfa si cu relee de gaze. 1. Protecfia ‘de curent se realizeazi cu rele maximale de curent, de cele mai multé ori secundare; protecfia acfioneazi atunci cind cu- rentul I prin clementul protejat creste peste 0 anumit& valoare denu- mith curentul de pornire a protectici J,,, adicé : I>1 (3.158) I, in care: I,, este valoarea curentului de pornire al releului ; tty — Taportul de transformare al transformatoarelor de curent care alimenteaza releele. Pentru ca protecfia de curent si nu acfioneze in regim normal este necesar si fie indeplinite condifiile : I, >I, (3.159) 19 = Typ + Pres si Ly > Toe in care I, este curentul maxim de sarcin’ Protecfia maximal de curent desi are o sensibilitate redusa este cea mai utilizati, deoarece este una din cele mai simple si economice pro- tecfii. In practicd, cele mai frecvente tipuri de protectii maximale de curent sint urm&toarele. a) Protectia maximali de curent cu secfionare se foloseste pentru a proteja elementul impotriva scurtcircuitelor. In acest caz curentul de pornire al protectici este : Ty = Kay Le (3.160) in care: K,, este un coeficient de siguranfa care se ia intre limitele jl + 115; I, — curentul dé scurtcircuit din cel mai apropiat punct exterior al zonei protejate. 191 Protectia acfioneazd instantancu. 4) Protecfia maximala de curent temporizati se foloseste impotriva suprasarcinilor, a scurtcircuitelor polifazate si impotriva punerilor la pamint. Curental dé pornire al protectie? este I, = “ + Les (3.161) in care: X,, este um coeficient de sigurangi (1,2 + 1,5); K,. — coeficientul de revenire al teleulai maximal de curent (0.8 +09); Ip, = curentul’maxim de sarcin’, in A. Temporizarea protectici se realizeaz’ cu un releu de timp. Pentru realizarea sclectivitifii protectiei, temporizarile releului de timp se aleg in trepte, astfel incit de la sursi spre consumator temporizarea la fiecare treapta sa fie ci Af mai mica. ‘Treapta de timp este At = 0,5 secunde pentru telee indirecte gi 1 secunda pentru relee divecte 2. Protectia de tensiune acyioneazd atunci cind tensiunea scade (pro- tectia minimaia) sau creste (protecfie imaximai’) peste valoarea reglata. Protectia se Tealizenz’ cu reice de tensiune (uinimale sau maximale). In acest caz condifiile pentru functionarca protectici sint : — la protectie minimala de iensiune : U U5 U> U, (3.163) Uy, > Conin voy 3. Protectia di ionald acyioneazi mumnai in cazul in care apare 0 junca din cir- or directionale in_ combinagie cu alte protecfii, cum este spre exemplu protecfia anaximalé de curent sau protectia de’ distanga, in retelele cu alimentare de la doua capete. 4. Protectia diferentialé acfioneaza numai in cazul in care apare o diferent& intre valorile curentilor de la cele dow’ capete ale zonei prote- jate. Zona protejata este delimitata de transformatoarele de curent care se leag’ diferenfial. . Protectia de distantd se realizeazd en relee de impedanfa, care acfioneazd atunci cind impedanta circuitulul protejat se muiegoreazi sub valoarea reglati, modificare important a defazajului dintre curentul si t cuitul protejat. Protectia se realizeazi cu ajutorul rele numite si relve de putere. Protectia directiouald se utilizeaz: 12 6. Protectia cu relee de gaze (Buchholz) se foloseste exclusiv pentru transformatoarele si autotransformatoarele de putere in ulei, Functionarea protectiei se bazeaz’ pe degajarea de gaze, care se produce in cazul defec- telor survenite in interiorul transformatorului. Protectia se realizeaz&i cu relec Buchiolz care se monteazi pe conducta de legitura dintre cuva si conservator. Avantajele protectiei de gaze sint : simplitate, sensibilitate, rapiditate, comand: senmalizarii sau a declansarii in funcfie de caracterul defectelor ; este cea ai sensibilé dintre protecfiile transformatorului in cazul scurt circuitelor intre spire. 3.9.2. PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR ‘Trausformatoarele se previd cu protecfii prin relee impotriva urma- toarelor defecte sati regimuri anormale de funcfionare : — scurteircuite polifazate intre imfagurari sau intre bornele acestora ; — scurteireuite intre spirele accleasi infasurati ; — scurtcireuite monofazate in refelele cu neutrul legat direct Ia pamint ; + supracurenfi prin infagw sarcini exterioare ; — scAderea nivelului wleiului si degajari de gaze provocate de defecte in interiorul cuvei ; — supratemperaturi. sotectiile impotriva defectelor si a regimurilor anormale de functio- nare cnumerate mai sus, trebuie si fie prevazute cu declansare, semnali- zare sau desc&reare automata a sarcinii, dupA cum urmeaza. 4@) Pentru transformatoarele cu putere de 1000 kVA si mai mare se prevede 0 protectie de gaze impotriva defectelor din interiorul cuvei ormatorului; protectia trebuie si actioneze la semnalizate in cazal unor slabe degajari de gaze, la scderca nivelului wleiului si si declanseze inureruptoarele in cazul degajirii intense de gaze. b) Pentru protectia impotriva defectelor interioare precnm si pentra protecyia impotriva defectelor de la borne se prevede fic 0 protectie dife- Tenticl&, fAri temporiaare, la transformatoarele ett o putere de 1000 KVA sau stai mare, fic o sectionare de curent, fri temporizare, instalatii pe partce alimentarii si protejind o parte a infisuririi trausformatorului. Protectia comand’ declansarea intreruptoarelor. -} Impotriva curentilor provocafi de scurtcireuitele exterioare, se prevad una din urmatoarele protectii prevazute cu declangare : —o protectic de distanti cu caracteristici. de actionare in trepte bidircctionat’, montat’ pe partea alimentirii principale sau dou’ protec- fii de distanti direcfionate spre iransformator la transformatoarele cu © putere de 200 MVA sau mai mare ; © protectie maximal de curent de secventl inversd, cu anexti pentru actionaré la scurtcircuite simetrice sau o protecfie maximal cu_blocaj de tensiume minim ja transformatoarele en 0 putere de 4000 KVA sau mai mare ; — o protectie maximali de curent, cu sau fara blocaj de tensiune minima, la transformatoarele coboritoare de tensiune ; ri, provocafi de scurtcireuite sau supra~ 13. ~ Proiectacea instelaislr eleciice industale 195 — © protectie cu siguranje pe partea de inalta tensiune la transfor- matoarele cu o putere de maximum 1000 kVA care alimenteazd retele sau instelatii cu tensiune sub 1000 V. d) Transformatoarele cu puteri de la 10 MVA in sus vor fi previ- zute cu o protectie de semnalizare a supratemtperaturilor. In figura 3.34 este prezentati schema general de protecfie a unui transformator de 10 MVA, 110/6 kV. Calculul detaliat al pretecfiilor este prezentat in Iucrarea [2]. 3.9.3, PROTECTIA LINULOR ELECTRICE Protectia liniilor electrice depinde de modul de tratare a neutrului in refea. a) in refelele cu neutrul izolat sau tratat prin bobine de stingere, liniile electrice aeriene si in cablu se vor proteja impotriva urmétoarelor tipuri de defecte — scurtcircuite intre faze ; — puneri la pamint pe doua faz ferite) — puneri la pamint monofazate. Protecfiile impotriva acestor defecte se realizeazd de regula cu o sin- gura treaptd temporizata si se monteazA pe dowd faze; in cazul in care temporizarea declansirii perturba consurmatorii racordati pe liniile invecinate neavariate sau se objin timpi mai mari de 3 secunde la protectiile de rezerva ale transformatoarelor din amonte cu tensiunea inalt& de 100 kV satt mai mult, se admite ca protectia contra scurtcircuitelor intre faze si se realizeze cu dowd trepte Pentru liniile radiale se prevede o protectie maximali de curent doua trepte: prima va fi instantanee (secfionare de curent), iar a doua temporizata; protectia se va instala pe dow’ faze numai la capatul de alimentare. La liniile electrice cu tensiumea peste 20 kV, urmate de inca cel putin doua linii succesiva, se poate monta o protectie de distant&. Liniile alimentate de la amble capete vor fi protejate printr-o protec- fie maximala de curent directional’, in dow’ trepte. b) fn retelele cu neutrul legat direct la p&mint sau prin rezistentia, liniile electrice se vor proteja impotriva scurtcircuitelor polifazate si mo: fazate printr-o protectie de baz si una de rezerva. La liniile radiale cu statie de capt, protectia impotriva defectelor intre faze se va realiza cu o protectie maximal cu doua trepte de curent si de timp; treapta de timp mai scurt se va desensibiliza fayi de curen- tul de scurtcircuit de pe bara de joas& tensiune a statici si poate fi cu o treapt’ de timp superioara protectiei rapide impotriva defectelor inte- riare ale transiormatoarelor. Protectia impotriva defectelor monofazate consti dintr-o protectie maximali de curent homopolar intr-o singur& treepti temporizata, cere respect conditiile indicate mai sus; protectia va asigura intreaga line si intreaga infsurare a transformatoarelor pe partea pe care neutrul este legat la pamint. (dubli punere la p&imint pe faze di- 194 pouusas Pentru liniile de interconexiune, protectia de bazii va fi asigurat printr-o protectie de distant, iar protectia de rezervi va fi coustituita de o protectie maximal de curent homopolar cu blocaj direcfional, cu une san dowd trepte. 3.9.4. PROTECTIA BARELOR COLECTOARE $I A CUPLELGR Pentru barcle colectoare se preferd utilizatea protectiei difereniiale care actioneaza fara temporizare 1a declansarea tuturor elementeler conec- tate la bara defectat: Cuplele transversale si combinate vor fi prevazute cu sisteme de pro- tecfie care si poati constitui rezerva protectici oricarei linii racordate la barele respective, in cazul in care protectia proprie a lniei este indis- ponibilé; de asemenea, acecasi protectie trebuie si permit& si cepararea celor doua sisteme de bare la defecte pe liniile racordate la bare neizolate de intreruptoarele respective sau la defecte pe bare. Protecfiile adoptate pentru cuplele combinate sint aceleasi ca si pentru lini Pentru cuplele longitudinale se va prevedea 0 protectie maximal’ nedi- rectionala. Cuplele de transfer echipate cu transformatoare de curent se vor prevedea cu aceleasi sisteme de protectie si dispozitive de reanclangare ca la majoritatea liniilor racordate la barele respective; in cazul cind cuplele de transfer nu sint previzute cu transformatoare de curent, intre- ruptorul cuplei va fi declansat de protectia atagaté clementului trecat pe intreruptorul cuplei. 3.9.5. PROTECTIA RECEPTOARELOR ALIMENTATE IN MEDIE TENSIUNE, Principalele receptoare alimentate direct de la barele de medic ten- siune sint motoarele electrice asincrone sau sincrone. Motoarele electrice cu tensinmea de la 1 kV in sus vor fi prevazute eu protecfii prin rele impo- triva urmatoarelor defecte sau regimuri anormale de functionare : — scurtcircuite polifazate is infdsurarea statorulti ; — puneri la pamint in infasurarea statorului; — delecte in infisurarea rotorului : scurteircuite polifazate sau purer! la pamint; — suprasareint; — sc&derca tensiunii de alimentare sub limitele admise ; — functionarea in regim asincron a motoarelor sincrone ; — intreruperea ungerii sau a ventilafiei foryate. Protectia la scurtcircuit a motoarclor electrice se realizeazi prin: — protectie maximal rapid’, desensibilizat& fet de curenfii de por- nire, pentru motoare cw puterea mai mick de 5 MW; protectia se reali- zeazi cu relee maximale de curent cu caracteristica independenta, de tipul RC-1; — protectie diferentialé longitudinala, montata de regula pe dou’. iaze, pentru motoarele electrice cu puteri mai mari de 5 MW sau pentru 1965 ‘& sensibili- cele sub 5 MW la care protectia maximali repid& au a tatea necesara, Protectia contra punerilor monofazate toric la motoarele pentiti tensiumi peste 1k trul izolat se aplicé : — la motoarcle sub 2MW, cind curentol de pence ta pamint, res- pectiv curentul rezidual depiisesc 10. A: == la motoarcle de 2MW si mai wari, cind cx pamint, respectiv curentul rezidual depasese 5 A. Protectia coutra suprasarcinilor se relia 2% v2 de curent, cu relee maximale de curent seu tensiw minimum 10s ; protectia actioneazi ob! in caztiriie in care motoarele lucreaza farA sapraveghere permanent&, au con- ditii grele de pornire si autopornire sax na pot fi desc2rcate f4rA oprire. Protectia contra se&derilor de tensivne comand deconectarea motoru- Ini si se preved — cind devonectarca ugureazd autoporsi: tanf& mai mare in procesul tehnologic — cind motoarele sint conectate Ja retee nate manuel — cind avtoporniren motoarcior au cste permisé de procesut tehnolo- gic sau este periculoasé pentru sccuritates personaluini de expicatare. Tn alte cazuri acest gen de protectie ni este indicat. in figura 3.35 este indicat& protectis mui mctor esincron utilizind releele secundare, jar in figura 3.96 ~ cu relee de evrent primare. pamint a circuitului sta yecordate Ja retele cu neu- sul e punere la sires ywotectie maximala . ca ¢ temporizare de wit la semnelizare seu declansare, 2 altor motoare de impor- pein sparate de pomire acfio- ~ ee Fig. 8.95. Schema electricd pentra protecfia unui motor asiveron de inaltk tensiane de wz normil, i ntilizind rele secundate. siune wtdizind rele de carent primare. 197 3.9.6. ANCLANSAREA AUTOMATA A ALIMEN'ARIT DE REZERVA (AAR) Anclangarea automatd a alimentarii de rezerv& are drept scup cresterea sigurantei in functionare, asigurarea continuitajii in alimentarea cu enezgie electrica, simplificarea schemelor de alimentare pentru anclangarea de sig ranti, reducerea personalului de exploatare. Prin AAR se inteleg dispozitivele care in cazui Geconect&rii din orice cauz& a alimentarii normale, conecteaz automat alimentarea de rezerva Dispozitivele AAR se previd in statiile gi posturile de transformere care au dowd cdi de alimentare pentru barele care, ramase tensiune, ar crea intreruperi in alimentarea consumatorilor importanji. Intrarea in funcfiune a AAR se face cu controlul prezenfei tensiunii pe czlea aliment&rii de re- zerv; ea va fi condifionati neapirat de deconectarea prealabili a chil nor maic de alimentare si se va face: — temporizat, la disparifia tensiunii pe bara alimentata ; tensianea de reglaj se alege astfel incit AAR s4 nu se produci la o seédere de tensiune pro- vocaté de un defect pe alté bara; — rapid, ia declansarea unuia din intreruptoarcie alimentarii normale, Sciemele AAR trebuie si semnalizeze optic puneres sat: scocterea ior din Juncfiune, precum si pornirea lor ; instalafia A AR se prevede cz un baton sau o cheie peatra scoaterea ei din ftincfiune in cazu! i care se exceuta ma- nevre cu intreruptorul alimentirii principale sau revizii ale instalatici de automatizare, In figuea 5.37 va scheme AAR cxte refeleie de distribujie, iar in fga- re 3.38 — schema anclansdrii inate 2 unei lini de tezervi Schoma AAR este pornita de leele minimale de tensiune (AT7, RT2), care acjionzazh si excita releul de tinty (RT,) care dup’ temporiza- rea fixaté deccrmin& acfionarea intre- gii scheme — controlu! prezentei ten- sinnii pe barele alimentarii de rezerva, deciangarea intreruptorulai alineuth- pe rezentate cite- teristice pentru rii principale si comutarea aliment&rii de ‘rezerva. La orice schemA AAR, trebuie respectate miste principii esen- tale si amume : — indifevent de cauzd care deter mini anclansarea automata a tezervel, 3 aceasta se produce o singura daté Pyne be “Ag asticl c& tu cazu! unui defect persis. ab tent pe bare si se evite anclansiri . repetate ; Fig. 3.37. Scheme AAR ale tefeleior de — anclansarea automata a rezer- distribugie + vei se efectueazd intotdeauna numai 4, 8 xo sfagunt statics ¢ mt alle putcts> dung ce intreruptorul aliment&rii de 198 Fig. 3.98. Schema auclangirii automate a unel linii de xerervi. baz& este deciansat, pentru a se evita alimentarea prin linia de rezerva a unui defect apirut pe linia aliment&rii de baza ; — efectuarea anclangirii de rezervi, in cazul in care aceasta este ptovocat& de scdderea de tensiune, numai dup’ un preelabil control al existenfei tensiunii pe linia de tezervi si numai dup’ 0 antmita tempori- zare; — anclansarea automat a rezervei in cazul in care este provocati de declansarea intreruptorului de baz& se efectueazi fri control si ira temporizare, futrucit intr-un asemenea caz ele nu sint necesare. 3.9.7. REANCLANSAREA AUTOMATA RAPIDA (RAR) Reanclansarea eutomati rapidi este cea mai frecventi automatizare de refes, utilizindu-se la toate liniile aeriene cu tensinnea peste 1000 V. Un dispozitiv RAR consta dintr-o instelafie complexi Care realizeaza reanclansarea automat’ a unui intreruptor declansat, dup un timp, care de regula nu trebuie si depaseasci intervalul necesar pentru a se asigura prin intreruperea tensiunii stingerea arcului electric produs la locul defec- tului. Solutiile alese pentru schemcie de RAR depind in mare misuré de structurs si nivelul de tensiune al refelei, de modul de tratare al punctului neutri, precum si de caracteristicile constructive ale intreruptorului la care trebuie adeptate [2]. Indiferent de schema folositk si principitl de functionare exist’ o serie de conditii ce trebuie indeplinite futr-o misura cit mai mare posibila, pentru « obfine impreun& cu sisteraul de protectic performanfe cit mai 199 — s& permit& blocarea reanclansirii cind declanserea este provecat’ de anumite protectii ; — si poata fi folosit cu orice tip de intreruptor si cu orice tip de pro- tectie; defectarea lui s& nu impiedice functionarea corecta a protectici ; —s& permité alegerea regimuiui de reanclangare monotazati sau trifazatt, iar regimul ales si fie vizibil pentru personalui de exploatare ; — s& permit prelungirea treptei rapide a protectici de distant’ | —_ in cazul extinderii defectului sau eparifiei unui non defect in timpul pauzei RAR, trebuie si se product deciangarea irifazat’ definitive ; ai permita realizarea tmei singure reanclansivi si sk reviné anto- mat in starea in care este pregatit de actionare, dupa 9 perioad& (perivadi de blocej 5 +20 secunde) in care ma se ssi produce ni reanclangare. Dispozitivele RAR intri in funcfiune pe baza acfionarii protectiei sau a necorespondenfei intre pozifia imreruptorului si pozivia cheii de comandé. in figura 3.39 este prezentat o schema’ RAR trifazata (RAR) folosita in reteleic de 110 kV de i noi din tari; schema are urmatoarcle carac- teristic: : nae contge— felor |t-2 [1-4 } Fig. 3.39. Schema de reanclangare antomata rapldii trifazata 200 jul RAR intra ta funejitme pe baza necorespondentei dintre pozifia cheii de comand’ CC a intreruptorult? si pozitia intreruptorului I; — schema are un singur cick, asigurat prin descircarea unui conden sator ; — se poate utili pentru reanclangavea cn controlu! cu control! sincronisinului. Detalii, modul de tuncfionare, preeum si zeglarea dispozitivului sint prezentate pe larg in Iuerarea 72! pentru reanclan: (fri nici un control), ipsei_tensitmii si pentru reanclangarea 3.10. COMPENSARES CURENTILOR CAPACITIVI SI PRATAREA NEUTARULUL 3.10.1, CONSIDERATIZ GED RALE distribujie a cnergici electrice, 70-80% din ce apar se detorese punerilor temporare la piimint monofazate foravea izolafiel umei faze. ceste deiecte mu se remediaza in timp util apare pericolul scurt- bifezote $i trifezate permanente. Electele punerii unei faze la pamint sint efectele termice ale areului ia locul punerii fe pAmiat si stripungerea izolstie! refelei in mai imulte puncte. in cazul refelelor de cabluri, datorif curentilor capacitivi mari, apar soli- citari ale izolafiei care coudne Ja in:batrinirea mai rapid’ si stripungerea izolarie: La functions tiansiormato. In conformist uizulai se pot = refele on — rgele cu reactanfaé. induc = iefele cx (44) se preci ate “de an jiferent dae& neutrul punct de vedere . (fig. 8.40) : aint (rigid, prin rezistenf& ohmicd sau tyatat in sistem resonant prin bobind de stingere. 4 cinci clase de tratarea neutraiui — iabelul 3.61 ite valori ale raporturilor X,/X, si k,/X,, in care, ivelente, reduse in punctul considerat, cic rejelelor enfi divect’ si respectiv homopola:’, in Q, iar R, este rezistenta 4 vefelei de seevent& homopolar, in Q. coutinuere se ve exeiuplifi cox Ge avarie (punere shmpl& Je pamint p & 0 anelizd comparativa a prineipalelor clemente gerea win ftul sistem de t nh oxpte — continatiatea ta alimentarea consimatorilor je core apar tn caz de avarii; inilor de telecomunicagit 201 Fig. 3.40. Diferite moduri de tratare @ neutrului re felelor electrice. Tabelut 3.61 Clase de trature a geutruiut refeielor trltezate | | seiapit ce | coeticent de | | | “Vumitare ‘egere la, | i | Tipe cepetel | 2 wt togat pleaint 3 | Rofea cu efeeti7 legat {a pimint | | 4 | Refea ex iegat fa simnint prin reaistenpi. ) 5 | Regea rat legat Ja pimint prin bobind de stingere Lot en ee | + ji care poate apare fatze o fai laltoast gf pimatat ia pamint ; 3.10.2. REGIMURI TENSIUNEA D NEUT2ZU METRICE. DEPLASARE A PUNCTULUI rametrii circuitelor concentrafi, admitan- Yntr-o repea trifazan’ int si cureufii prin aceste admitanfe pot fi fele compiexeiatc: faze si exprimafi prin 2G tives; G+ jwCs; (3.164) = Gp jwlr; 202 (3.165) in care: Gy, G., G, si Gy sint conductantele intre conductoarele iazelor R, S, T si pamint, respectiv intre conductorul neutru si pimint ; = Cy Cy, C, $i Cy — capacitatile fazelor, respectiv conductorului neutru le U, — tazorii tensiumilor de taza. in sistemul trifazat echilibrat si simetric cu neutral izolat valoarea admitantel ¥y este nul, iar suma carenfilor Ine, Iso, Ino este egal cu zero: (3.166) In practic, conditia de mai sus este rareori indeplinita datorita valo- lor diferite ale admitanjelor fazelor, In aceste conditii, chiar in cazul unci sarcini echilibrate, simetria sistemului este perturbati: apare o ten- siune de deplosare 2 punctului neutru, care se determina eu relagia: (3.167) care mai poate fi sexist : (3.168) in care U este moduiul tensiunii unui sistem simetric direct de tensiune, 3.208, REPELE CU NEUTRUL IZOLAT Sint retelcie 1a care puncteic neutre (ale transiormateareior) nu ot nici © keghturé voit cz pAmintul; acestea sint retele de medie tensive si se mai mumese si refelé cu curenti mici de punere Ja pamint. fn figure 3.41 se prezint& schema de calcul a unei refele cu neutral izolat: conductornl fieclzel faze formeazi fet de pimint 0 capacitate uuiiorm revartizet%, care, pentru lini scurte se poste consid trata intr-un siugur punct — linie cu parametrii_concentrati_ (Cyo, Csor Oy) ; valocile acestor capacit’fi depind de pozifia relativ a conductoarelor intre cle si fay de pamint, de diametra! conductoarcior, de dicieetrictl inconjuritor # de iingimes liniei (rel, 3.44). Vig. 841. Scheme de cal- cul a teteled can izolat. In cazui Katiler electrice executate integral in cabiu si in cazul liniilor electrice aeriene cu fazele conductoarelor transpuse, capacitiile fa} de plmint sint practic egale, iac couductantele G,, G., G, sint neglijabile ; in cazul wuei sarcini simetrice, jutrogul sistem de teasiuni si de curenfi va fi um sistem: simetric, Curentii capacitivi fata de pAmint formeaz’ de asemenea un sistem de curenfi trifazat simetrici, « clror suma este nuli, ceea ce iuseamna ci in regim norma: de funcfionars nu trece nici an fel de curent prin pimint. fn regim normal de fauctionare, curenfii capacitivi sint practic identici pe toate fazeie si au valoares : 1 =U,-0-C, (3.169) jar curentii pe fard stat. Isitla (3.170) ‘in care: I, este curentul de sarcind : I; — curentul capacitiv fay de pamint al fazei respective. Avind in vedere cele de mai sus, diagrama fazoriali in regim normal de functionare are aspectul din fi- gare 3.42, in cazul unei puneri monofazate la pamint, se modifica tensiunile fapi de pimint ale fazelor siu%toase si odata cu accasta se schimbi gi valo- rile curentilor capacitivi din refea (lig. 3.43). in cazul punerii nete la _pimint (faza T), potentialul faze: defecte va | atinge potenfialul pamintului, tensia- “Ss pile fafa de p&mint ale fazelor sini toase Uy si Usy ajung la valoarea fapt ce determina Fig, $42. Dingrama fazoristt ia cegim 1 e U, mal de fancfionare tensiunii' de lini 204 a faced T + Tes; neutral va pri de pamint egal in modal cu Usp, dar rotit’ fafa de ea ctt ye Oy . (3.171) (3.172) (3.173) {Curentul capacitiv al fazei T este egal cn zero, deoarece capacitatea sespectiva este scurtcircuitata). Prin Jocul de deiect K, va circula curentul de defect cu caracter capa- citiv si care este egal cu I = Ton + Tes (3.174) Valoarea eficace a acestui curent capacitiv rezultant este: Tg = 8 + Tog = 3+ V3 Te = 3+ Te (3.175) Inlocuind in (3.175) pe (3.169) rezult& : 1, =3-0-C-U, (3.176) sat I= V3 -0C + U. (3.177) Din relafia (3.176) rezulté c&, in caz de punere monofazaté la pamint intr-o refea cu neutrul izolat, curentul capacitiv de punere monoiazati la pamint este de trei ori mai mare decit curental capacitiv normal al Jazei considerate ; mirimea acestui curent depinde numai de capacitatea fazei fafa de pimint, tensiunea si frecventa retelel. Se precizeazd faptul c&, in cazul punerii la pimint a unei faze, dints-o rejea cu neutrul izolat, functionarea receptoarelor de energie electricd nu va fi intrerupta, deoarece tensiunile intre faze ramin constante ca valoare. Faptul ca tensiunea fafi de pamint a fazelor sin&toase se mareste de 4/3 ori, u prezintA un pericol imediat pentru izolafie, intrucit izolatia fata de pamint a fazelor este calculata la tensiunea intre faze ; totu: pentru a evita functio- narea de durat’ a setelelor de cabluri cu neutrul izolat in regim de puncre la pamint — fapt care ar putea avea consecinfe grave asupra duratei de serviciu, precum si posibilitatea dezvoltarii defectului in scurtcircuite polifazate — este necesar si se prevad’ instalatii speciale de control si avertizarca asupra strii izolafici Cablurile 1a care se depisteazi puneri la pamint trebuic deconectate in cel maj scurt timp posibil in vederea lucrarilor de reparafii fn concluzie, rezulta — refelele trifazate cu neutrul izolat se folosese la tensiuni medi: 10, 20, 35 kV; — printre dezavantajele acestor refele se enumer — costuri legate defridicarea nivelului de izolatie al fazelor (care pot fi solicitate 1a '3U in majoritatea defectelor de izolatie) ; — posibilitatea aparitici unor supratensiuni prelungite, avind + pind la 3,5 U in condifii speciale (autoexcitarea gencratoarelor, cont: mirit de armonici in refea etc.) ; — functionarea neselectiva 2 protectici in anumite cazuri de pu duble 12 p&mint sau deiecte polifazate ; — influenje importante asupra liniilor de telecomunicatii ridicate pentru tensiunile de atingere si de pas in apropierea locului de « jn special in situatiile in care defectul este evolutiv valor fect, Tabeiud 3.62 rile curen{ilor enpacitivl admist in rejeiele de MT. Festme | ‘Teaslanca refeleh “en | i | 35 kV | 10 10-15 kV | 10 i 6 kV | 10 6~20 kv* 5 * pentrt refelele Ia care se racordeazd gene toare. tn cazul in care valoarea curenfilor capacitivi depaseste anumite (tab. 3.62) — situatie adesea intilnit’ in refelele extinse de cabluri este necesari adoptarea unui sistem de tratarea neutrului 3.10.4. RETELE CU NEUTRUL{LEGAT DIRECT LA P In functie de condifiile de functionare ale refelei (tab. 3.61) in aceast& categorie se disting : = refele cu neutrul legat rigid 1a p&mint; 206 — refele cu neutral legat efectiv la pamint ; La aceste refele, se inregistreaz’ valori ridicate pentru curentul de defect, care la 0 punere monofazata la painint reprezint& de fapt curentul de scurt” cirenit monofazat; tensiunea pe fazele s&nAtoase poate ajunge pind la 70-80%, din tensiunea nominal’. Avantajele utilizar! unor astfel de refele sint : — climinarea rapid a scurteircuitelor prin are; — se reduce solicitarea izolatiei in regimuri nesimetrice, ceea ce permite utitizarea transformatoarelor cu izolatic degresiva ; — funcfionarea selectiva si sigur a instalafiilor de protectie ; — exploatare simpla. Printre dezavantaje se amintesc : — intreruperca bruse& a alimentirii cu_energie electric’ a consuma- toriior la fiecare punerc la pa:nint scsizaté de instalafiile de protectie ; — solicitari dinamice si termice importante ale echipamentului si cdilor de curent si iesirea din sincronism a motoarclor in caz de scurteircuit monofazat ; — tensiuni ridicate de atingere si de pas in zonele de defect, fapt care necesiti masuri speciale de protectia muncii ; — influente maxime asupra liniilor de telecomunicatii. O reducere oarecare a curenfilor de scurteircuit monofazat se obfine prin realizatea unei refele cu neutrul legat efectiv la pamint, la care coeficientul de legare la pimint in acel loc nu deplseste 80%, tabelul 3.61 [44]. La acesté refele are loc limitarea atit a curentilor de scurtcircuit monofa- zat cit si a tensiunilor pe neutrele transformatoarelor. in vederea evit&rii supratensiunilor pe neutrele transformatoarelor, izolate in regim normal, la deconectarea intreruptorului pe partea de inalt® tensiune este previzut pe nul un separator rapid, care este inchis atttomat inainte de deschiderea intreruptorului. 3.1 . REPELE CU SAU REACTA NEUTRUL TRA’ pA ‘AT PRIN REZISTENTA Introducerea unei rezistenfe in neutrul refelelor conduce la limitarea curenfilor de scurtcirenit monofazat si la automatizarea rapid’ a oscila- fiilor libere care pot apare in timpul proceselor tranzitorii care insofese scurtcircuitele cu are; gradul de limitare depinde de: — stabilirea termicd a rezistenfei de limitare; — cdderea de tensiune in rezistenfi in caz de defect ; — coordonarea izolatici si a mijloacelor de protectie a supratensiunilor, in functie de tensiunes obfinuti pe fazele sintoase, in caz de defect mono- fazat. Deoarece constructia rezistentei de limitare gi a prizei de piimint ridic& probleme constructive, se recomanda utilizarea acestora numai in anumite cazuri, ca de exemplu la generatoarele clectrice si refelele de distribufie la tensitmea acestora (44). 3.10.6. RETELE CU NEUTRUL TRATAT PRIN BOBID DE STINGERE Metoda se utilizcazi la refele aeriene de medie tensiune cu neutrul izoiat la care curentii capacitivi depisese valorile admise ; in retelele de cabluti este necesara compararea acestei solufii cu alte moduri de tratare functie de condifiile specitice, s& se adopte solufia cu eventaje mas tehnico-economice, Utilizarea bobinelor de stingere duce la stingerea rapida a arcului de punere la pimint, la evitarea supratensiunilor interne si di posibilitatea iunctionarii refelei cu o faz’ pusa la pamint un timp de 2—6 ore, in functie de prescriptiile specifice fiecArei tari. In principiu, 0 bobin’ de stingere compenseaza curentii capacitivi dupa schema din figura 3.44. In regim normal reteaua se comporta ca o refoa cu neutrul izolat, curentii capacitivi pe cole trei faze se compenseaz’ intre ei, iar prin bobina nu circulé nici un curent ; in cazul unei puneri monotazate Ja pamint, neutrul refelei avind tensiunea fafi de p&imint egalé cu tensiu- nea de faz4, prin bobind va trece un curent inductiv in opozifie de taza cu curentul capacitiv (fig. 3.44, 6). Prin locul de defect va trece doar curentul rezidual (remanent), care reprezinta diferenfa intre curentul capa- citiv si cel inductiv Fes Tot by; ~iv. 1 (3.178) = iUufoc a) in care C = Cy + Coo + Cro = 3 Cy este capacitatea totald fafa de pamint a refclei (capacitatea homopolari — v. subcap. 3.6.3). ; Daca reactanfa bobinei este egala cu reactanfa capacitiva a repelei, teoretic, curentul rezidual este nul si refeaua este total compensata; in acest caz: 1 ag a. 3.179) ol 6 ) Din selayia (3.179) rezulté valoarea inductivitagii mecesarA bobinei peu~ tru a avea o compensare total. oC 4. Compensarea curentilor capacitivi tntr-o refea en neutrnl tratat prin Lobini de stingere: = sehema de calcul; 6 ~ diagrama fascial 208 . Diagrama fazotial’ a curentilor si tensiunilor pamint, pentru refea necompensata : 4 ~ componente ve exile; — componentele reactive esate Pentru cazurile in care cele dowd reactante difer’, se introduc nofianile de — grad de compeusare, K (san de ecord) : K +100, 1%) (3.180) grad de dezacord, 8 1K, (3.181) jarea bobinei Operatia de reducere a curentulué rezidual se numeste ac sau compensares curentului capacitiv. Practic, reteava nut poate fi total compensatd, dim cauza rezistentelor si conductanjclor circnitelor. Atit curentul de defect cit si curentul care trece prin bobind vor avea o component activi care va genera un curent rezidual atit in cat in care componentele reactive sint egale (fig. 8.45, a) cit gi in cazul cind ele difer% (fig, 3.45, 4) caz in care curentul reziduel creste. Se mentioneazi ci in practic nu se reali A niciedat& acordul per- fect al bobinei de stingere, ci se tucreaz& cu o bobinad dezacordata; se pro- cedeaz% la 0 sitpracompensare a capacitatilor reteiei, admifindu-se un de- zacord de 10% tapi de condifiile de rezonanfa, astiel incit s& se evite ciz- culajia la locul de defect a unui curent capacitiv. Bobina dezacordata favorizeaz’ stingerea arcului de punere a p&mint nu numai datorité limitarii de curent, dar si datoritA limit&rii tensivnii de revenire la bornele canalului de necesitatea unui dezecord ai bobinei rezulta si din pericolui de aparitic a :nor supratensiuni in regimul cu bobina acordata datoriti faptuini ch niciodati capacitatile fazeior nu sint perfect egale. Tn figura 3.48, sc peezintd schema de montare a unei bobine de stingere intr-o refea de MT., care dispune de un transformator cu neutrui accesi- bil; in cazul cind acesta nu existi se recurge la crearea unui punct neutru artificial. L. Efectele tratdrii nenirului cu bobine de stingere Utilizarca bobinelor de stingere ja tratarea neutrului prezint% wrmiitoa- tele avantaje + — funefionar mitent la locul de defect (cca 76% din defectele pasagere uu sint 8 decit de aparatele iniegistratoare) : neintrerupti a refelei datoriti stingerii arcului intex- ate 14 — Protectaren snstete vieeitice indusiriate: 209 “ee Fig, $46, Schema de montaj a bobinei de stingere : 1 = transiormator teitarat; TT — snsiorimat de tensiume; T, — transformator de ceurent; © ~ contor de pinere Ia piimint; L — tobien de stingere; 4 — atapermetr Tiregiktrator: KE = Fetew de curont; RY — teten intenbedia. — reducerea intensit&fii curentului defdefect si prin aceasta se elimina si dezavantajele celorlalte moduri de tratare (tensiuni de pas si de contact periculoase, prize de pimint larg dimensionate etc.) ; — realizarea unei izolafii economice gi a unei protecfii eficace prin descarcatoare ; — reduccrea numirului “scurtcircuitelor bi- si trifazate ; — imbundtafirea regiturilor tranzitorii, in’ sensul acestora. Printre dezavantajele sistemului se citeaza: — necesiti nivel de izolatic mai ridicat in instalafii -- analog refe Jelor cu neutrul izolat — exploatarea mai dificilé in cazul bobinelor fri reglaj automat; — dificultatea identific&rii locului avariei ; — complicarea instalafiilor de ‘protectie ; = cheltuieli materiale legate de instalarea in functie de modul de variatie al inductivi rele tipuri de bobine de stingere: ~ cu ploturi reglabile (bobine Petersen ca reglaj in trepte! — cu uniecuri reglabile (regia) contiusw) ; -- cu premagnetizare in curent continun. Variantele de exccufie in fara noastré a bobinelor de stingere sint prezentate in subcapitolul 3.5. 2. Calculut si alegerea bobinclor de stingere Condifiile pe care trebuie s& le indeplineasca bobinele de stingere sint urmétoarele — si compenseze cuvenfii capacitivi de punere la pimint, ce sar pro- duce in cazul unei punert la p’mint a aceleiasi refele, fanctionind cu neutrul izolat ; prima ctapi de calcul va fi constituiti deci de determi- narea marimii curenfilor de canacitivi de punere la pamint; — sd product o supracompensare de 15 25%, cu avantajele pre- zentate erior. Numirul de bobime, puterea si locul lor de instalare se determin’ Hinind cont de secfionarile probabile ale refelei, prin manevre sau in urma wnor avarii, in portiuni nelegate galvanic iutre ele; in acelasi timp bobi: nele de stingere instalate pentru deservirea unei anumite porfiuni de refea rtarii duratei i exploatarea bobinelor. ti, se deosebesc urmatoa- 210 trebuie s& fie prevazute cu prizele care asigura compensarea cit mai per- fect in toate regimurile posibile Determinarea spirimii curenfilor_capacitivi metode : — misurarea directa ; — calcuiul cu ajutorul unor selafii empirice ; — caleulul coeticienfilor de capacitate din ecuafiile lui Maxwell [5]; aceasté metoda este utilizaté la LEA si conduce la valori destul de apro- piate de cele obfinute prin misurarea directa. in cazul refelelor de cabluri, in functie de tipul cablului si sectinnea acestia se di curentil capacitiv (de incircare) al cablului, in Ajkr Curentul total Z, de pumere la pamint este: realizeeza prin trei I, =06,- (3.182) v zacordul 8 al bobinei rezultt curentul nominal al eces- 1+], (3.183) (ta! Puterea no: bobinei este Le (3.184) Montavea bobinelor de stingere in majoritatea cazurilor, bobinele de stingere se’ instal de transformare, conectindw-se la neutrul transformatoarelor pr mediu! separatoarelor. In cazul in care neutrul nu este accesibil se crecaz& un nul artificial printr-un transformator auxiliar, care se conecteaza prin intreruptor Ja bare. Puterea transformatorului auxiliar se alege in concos- daut& cu puterea bobinei Ke Som (3.185) unde K,= 11 ¢ nt de siguranti. ste un coefic’ in paralel cu bobina de stingere se recomanda instalarea wnui descar- cAtor cu rezistenfa variabila, a cirui tensiune nominala si fie egali cu cea a refelei; montarea descirc&toarelor este necesari pentru protectia intigu- résilor transiormatorului la al cZrui neutru se conecteaz’ bobina de stin- gere, 3.11. CRITERIE ECONOMICE DE COMPARAHE A VARIANTELOR DE ALIMENTARE Metoda general de comparare a variantelor de alimentere const in determinarea eficientei economice a solufiilor alese, in vederea reducerii cheltuielilor anuale de productic in practica curent’ existé mai multe metode, dintre care se amintese cele mai uzuale: metoda compararii variantelor — metoda foarte laborioasa, care consti in selectavea variantelor pe baza ordonarii acestora dup’ va- Joriie crescitoare ale investifiilor si descrescdtoare ale cheltuielilor anuale ; metoda cheltwielilor de anuale de calcul — utilizat& pentru aprecierea varian. loz propuse, care pot sat nu sa asigure aceleasi condifii tehnice in con amor investifii diferite ; meloda cheltuiclilor totale minime actualizale — folosita in mod curent in practiea proiect&rii si care va fi deseris’ in con- tinuare. Metoda cheltuiclilor totale minime actualizate Principiul metodei consti in evaluarea economic printr-o insumare, pe toati durata de exploatare, a tuturor investitiilor si cheltuielilor de exploatare aferente unei anuniite solutii actualizate Ja primul an al perioadei de studin, In calculul tehnico-economie se fine seama de: investitiile totale, cheltuielile totale anuale de exploatare, valoarca reziduala a instalagiilor si valoarea daunelor probabile. Cu ajutorul accstor clemente enumerate mai sus se calculeaz’ indicatorul de eficienfa economict a investifiilor (chel- tuielile totale actualizate). Expresia costului total actualizat al solufiei j in anul N este [41 iw = Saya apt +O! hay (3.186) wy - x Vi(l + at + 2 Pal +a), in care: J, este volumul de investifii necesar in anul ¢ pentru solutia j; C, — cheltuielile anuale de exploatare in anul é pentru solu¥iaj ; V_,— valorile reziduale in anul 7 ale solufici j; Dy, ~ valoarea daunelor probabile in anul 7 a’ solufiei N° — numfrul de ani ai perioadei de studiu; @ — tata de actualizare (10%) ; i — anul curent. Valoarea rezidual& si cheltuielile de exploatare fixe reprezinta o cot fix, C respectiv 4 din valoarea investifici. acest caz, relatia (3.202) devine : Ay (3.187) in care: $= 1, 2,..., N; E,, veprezinta pierderile de energie in anul i; = costul pierderilor de energie, in lei/Wh: b — coeficientul de calcul al cheltuielilor anuale de exploatare ; CG — coeficientul de calcul al valorii reziduale. Relafia (3.187) caracterizeaz’ solufiile Inate in considerare initial — solufiile fundamentale. Se alege acea varianta pentru care indicatorul de eficienta cconomicd a investifiilor A,, este mai mic. 212 in reiagia (3.18 apare termenu! D, — valoarea daunelo: probabile in amul a so! i ¢ 1a in considerare una din cerinfcle de bazi in alimentarea cu enct electrica — nuitatea in alimentarc. Perioadcle de nwalimentare | ctie nerealizaté gi in anele casuri, fanctie de spe e prima gi chiar a wnora dintre uti 2 importante. In urma calcu- jului indicatoralui de sigura: de alimentare se determina si duratelc medii probabi'e cnderilor anuale, precum $i au- maral lor. Prin acea p tiv daunele, care apar in cazai va intrerupere in alimentarea cu energie elect an. fn functie de tipul intreprinderifor indy muite aspecte specifice, dintre care cele pri depind numai de naméral i laie gi de deterioras treruperilor $i ¢ In ecaleuly necesare trebuie s& se cbjind din partes, DA informafie se refer ie productia fizied total a intreprinderli, expri- mat in unititi fizice (bucBtijan, fonc/an ete), corespunz&toare unet anu- mite durate de timp, in general un an; cota parte din producfia totald Aenumita nerecuperabiia, care nefiind reslizat% in perioada cind lipseste energia electricd, nt 7 recuperata dupa ce se rela alimentarca ; numité recuperabila, care nefiind i reeuperaté dupf reluerea ali- mentarii; costui produc totsle, precum si separarea acestuia pentru cele doud pirti-nerecupe: recuperabilé, © important deosebiti peutr: stadilirea daunclor o are dack intreprinderea are sau nt sursi proprie, precum si puterea disponibild a acesteia, finind seama de revizii, repsratii sau de reducerea puterii debitate datoritd unor restrictii impuse de flexul tehnologic al intreprinderii. De asemenea, este mecesar SA s¢ cumoasca, fie pierderea totalé de productic, fie reducerea productiei datorit’ blocarii instalafiilor, precum si costul acestor pierderi totale parfiale; cheltuieiiie suplimentare pe care le suporta intreprinderea (salarii, cous sporit de energie electric etc.) pentru recuperarea ulterioari a productici sporite etc. Yn Iucrarea [41] sint onalizate pe larg daunele produse ca urmare a intreruperii in alimentarca cr. energie electric, precum si modu! de calcul efectiv al acestora. afiel 7, triaie, problema daunelor are ipale se relera la daune care (cele legate de distruger? de ut danne care depind de deratele in- dz productie. ai mare a volumului de informafii roicctantului tehnolog ; astfel o reaiizati pe perioade tntrerupe Capitola 4 INSTALATH ELECTRICE DE JOASA TENSEUNE 4.1, GENERALIPATE Instelafiile clectrice de joasi tensiume realizeaz’ distributia energici clectrice la receptoare indeplinind astiel scopul final al intregului proces de producere, transport si distribufie a energiei clectrice. In comptinerea lor se regisese aceleasi p&rfi, evidenfiate pentru instalsijile electrice Ja consumatori (v. subcap. 1.2.) Reeeptoarcle electrice alimentate in joasi tensiune sint de o miare diversitate, ocupind in general o pondere insemmati i valoarea puterii instalate la consumator. Avind in vedere rolul instalatijlor de joasa tensiune, rezulta ci proiectarea acestora este strins legatA de coracteristicile tehnico- functionale ale receptoarclo: electrice (v. subcap. 1.4). Ceriufele impuse de functionarea corespunzatoare a zeceptoarelor, din pmaict do vedere tehnic si economic, trebuie satisfacute intre anumite Hnte adi sii c, de chtre instalatia de distributie in joas& tensiune Asa cum s-a subliniat (v. subeap. 11), un mare nu: electrice se aflé, in mod obignuit, montate in eadrul i, acestea enprinzind unul sau mat nmulte receptoare. Prin febs‘cafie, aceste utilaje au o instalatie electric’ proprie, care cuprinde atit o parte de fortd — cireuitele primare, ca rol de distributic $i de protect: ceptoazelor, cit io parte de comandd, automatizare, misuré si contro? —~ circuitele secundaré. fn figura 4.1 sint prezentate schenw) stare aderonte cireuitelor primare a doud tipuri de utilaje. Tnstatatia cha unui uti Jaj confine, asa cum se vede si in figura 4.1, vn tablon de distriburic, numit pe scurt tablou de utilaj TU (v. subeap 1.2}, care elinunteazA recep. toarele cu energie clectrici de la un punct de diséribuyie (hornele de in trare), permite conectarea-deconectarea si realizcaz’ protectin receptoarclor sia conductelor electrice Retelele electrice de jozsi tensiune sizt coustituite din totalitatea coloa- nelor si circuitelor de utilaj sau receptor. Prin coloand se A numeste en- samblul clementelor conducteare de curent, cate alimenteczd unt. bio de distribusie, iar prin circuit ansamblul elementelor condyeroare de curcnt, care alimenteaza unul (cizcuit de receptor} sau mai mn'te receploare (circsit de utiiaj). in cadrul refelelor electrice de joasi tensiune se pot face urmitecrele grupSri: — sefele de alimentare, care ieaga barele de joast tensiuve ale postue ilor de transformare Ja punctele de distribufic (tabiovri}, cuprinzind totalitatea coloanelor clectrice ; — tefele de distribufic, care fac leg&tura intre punctele de diste! is si receptoare san utilaje, incluzind totalitatea circuitelor de receptor, 1rs- pectiv utilaj, fir de receptoare ior tehnologice, - 214 Pig sr utilaje 4p eu un sngue eestor oping #25 bj: — ca mal aie eewptoare (magn de Punctele de alimentare sint ntats, in cazul instalafiilor elec~ erice de joasd tensiune, de tablourile de distribu — tablouri generaiz, primind energie elect ct din refeaus furnizorului ; i te dintr-un tablou general gi secundare ; care energia electric’ se distribuie la care pot fi [32] 4 de la postui dé trans- e dis- tribaie energia clectricd — tabloari secundare, d toare si utilaje. instalagiilor clectrice de joask tensiuae le este specific si um anumit echipament clectzic, prezentat in toi! 4.5. De obicei echipamentul electric se monteazi concentrat, in tea punctelor de alimentare (in PD) putind fi inst amplasat tumor coloane (cazul magis- tralelor din bare caps ‘site (aparatele de conectare). cep- 42, SCHEMELE REPELELOR DE DISTRIBOTIE Racordarea reveptoarelor gi utiiajelor la tablourile de distribusie se poate face — radial; — cu linie principala in figura 4.2, este prezentati o refea de distribufie radialé cu sase cir- cuite, doud de receptor pentra motoarele m7 si m2 si patru de utile) — pentru utilajele wf, ..., wd. Contiguratia radial& este cea mai frecvent utilizat’ pentru refeiele de distributie de joasa tensiune. Pent alimentarea receptoarclor si utilajelor electrice de mick impor- tan, siiuate departe de punctele de distribetie insi amplasate apropiat 215 70 To $8) ple — Jun —Or + Fe v9 Fig. 42. Schema de. atitontare si tablow talield aferemts tablowlat TD: eulivie principal feomesiune Pe REED yeaa ate falany! fie intre ele, se poate foiosi di ibugia cu linie principal’, numit& in acest caz si conexiune in lang, preaentata in figura 4.3, Evident gi in astfel de situatii se poate recurge le amplasarea unui tablou de distribujie in vecindtatea grupului de receptoare si utilaje, i tie racordate radial, Estindcrea distribujici ct: linie principala, adie& racordares: de noi recep= toare sau utilaje se poate fece eu usurinfh daci sectiunes conductoarelor din compuncrea Hniei asiguré si curenfii ceruti de noile receptoare. Conexiuuca eu Tinie principali este mai freever ti la realizarea distribufici in interioral utilajelor, de bufie ale aces- tora. Gruparea receptoarcior si utilajelor pe tablouri de trebuic s& se fac& in basa urmatourelor consid — existenfa unor corelapii funcjionele in deservit — amplaserea Invecinat® in cadrut sectict —~ utilizarea eficient a tipwllor de cutii capsulate ye de distributie si a aitor echipamente electrice ; ~~ tarifarea identicd penirn consumul de energie ete — lipsa perturbagiilor reciproce suparatoare receptoare ; — eventualitatea nor Timitari de putere de 3... 10% la cererea fur- nizoruiai, in caz de deficit de putere in sistema] clecvfocnergetic : =~ teceptoarele de categerii diferite se grupeazi pe diferite tablouri In condifiile de imai sus, se recomanda [52] ca receproarele de ilumi- t s4 fic ravordete Ja accleasi tablouri de distribufie cx ccoeptearele de forfa. Nu se vor grupa pe acclazi tablou receptoare de diferite tipuri daca ; — separarea couduce Ja ‘sclufii mai cconomice ; = se aplict taiifare diferentiack pentru consw: trica ; — functionarea uncra produce perturbafii supiritoare pentru cele- lalte (de exemplu pornizea tmotoarelor electrice, care deterriind variafii. ale fluxului luminos emis de suzsele de lumina): a tablouri ich tre duit tipuri de de cnergie elec 216 — utilajele sau agregatele tehnologice se pot inlecui reciproc din punct de vedere productiv sau acestea Ceservesc lini! tehnologice paralcle, reali- zind acclasi produs ; — frecventele de lucru sint diferite ; — tensiunile fazi-pamint diferite. Ultimele dou’ condifii nu sint obligetorii [32] dac& un receptor sau utilaj necesit& pentra functionarca lui cirevite cu curengfi de frecvenge sau tensiuni diferite. In asemenea situatii, in cadru! tabloului de distribufie respectiv, echipamentele care apartin accluiasi fel de curent sau nivel de tensiune se monteazi separat 5i se marcheaz’ distinct. Numarul de receptoare si utiiaje care pot fi racordate Ja acelasi tablou de distribufie este limitat de vaioarea maximi a curentului care poate fi suportati de clementele conducteare al amentului electric. Acest numir se coreleaz’ cu puterile instalate ficientii de cerere ai recep- toarelor. tn conchizie, grupirii utilejctor ¥ pe tablouri de ‘distributie, poate ff solufionata daca sc cumose amplasa~ mentele utilajelor si receptoarelor (schema tchnologict), caracteristicile tehnico-functionaic ‘ale acestora si procestl tehnologic din sectie. ceptoarelor dints-o sectie, 4.3, SCHEMELE RETELELOR DE ALIMENTARE jor tefelelor de alimentere, care fac legiture in- re si tabh de disttibufie la receptoare gi in aspectele importante ale proicctiril instele- fici de joasi tensiune deoazece, aga cum $-a arktat mai sus, retclele de dis- tribujie nu ridich dificultati deosebite. Refelele de alimentare de joos& tensiune pot fi organizate conform schemelor (de elimentaze} : — radisle; — cu linii principale ; — buclate ; — combinate. Prezentarea particuleritétiior acestor scheme fumdamentele, utili- zate la organizarea refeiclor de joasi tensitne, se face in contimuere fara i repeta avantajel sf dezavantajele expuse deja in cadrul subcapi- i 3.3. Schemele radial: (axvorese uno: tablouri de distribusie sufi piat unele de altele, cit si tute mari, distant: iv centrala. ‘Aceste scheme asigura totodata limitarea valorilor curenfilor de scurt- circuit 145}. Refelele de alimentare radiate, zentate in figura 44, dupa cum ¢ — cuosinguri treapté, cind ¢ ccundare de distributie (7S1, .- ..., TS4) sint alimentaté direct de la tabloul general TG (fig. 44, 4}; tre posturile de transé je, reprezint& unul d int utilizate pentru alimentarea arcate, montate relativ apro- { tablourilor de distributie cu puteri ce- ‘© tabloul general ocup’ 0 pozifie apro- caliza conform schemelor pre- 217 | utrigye s: ) eccopieore este ates Fig. 4.4. Scheme ale refelelor de sdiale 2 ~ cat 0 singura teaptt; b — ou Goud trepte; ¢ — ia wisead — cu mai multe trepte, caz in care distribufia se realizeaz& prin dou’ sau mai multe puncte de distributie intermediere. Pentru distribufia radial in doud trepte, prezentuti in figura 4.4, 6, prima treapti o constituie alimentarea tablourilor principale TP1,..., 7P3, iar a doua — alimen- tarea tablourilor secundare TSI, ..., 7S}0 de la cele principale. Coloa- nele se diferenfiazi in mod ‘corespunzitor in coloane principale, res- pectiv secundaze. In general, araseori se utilizeaz’ scheme radiale cu mai mult de doua trepte in cascada (fig. 4.4, c), situatic in care la anumite tablouri de dis- tribufie (TS1, TS2) se racordeazd alaturi de receptoare sat utilaje si alte tablouri de distribufie (7S1’, respectiv TS2’), ca in cazul schcmelor radi- ale cu mai multe trepte. Tablourile secundare se considerii de diferite nivele, in sensul distributici energici clectrice spre receptoare, putindu-se nota de exemplu TS3—1, TS3—2 s.a.m.d,, iar cele care alimenteaz’ numai 218 Fig. 4.5. Refele de alientare ea init principale: nesectionati, cu sarciat distri Duite b= nevectionatd, ct sarciai (sonventrites ¢-— sebioniath ceptoare $i utilaje. conform principiilui ilastrat in figura 4.4, ¢, De re- marca? cd schema iu cascada rézult& din seprapuueree. unor scheme radiale on numere diferite de trepte, combinafia find datorat& unot linii de dis- tribujic (coivzne) comune. Se recomand’ evitarea formarii a mai mult de dowd trepte, din considerente de siguranf in exploatare. De suibliniat, in continuarea caracteristicilor menfionate in subcapi- toint! 3.3, c& retelele de alimentare radiaic se disting prin siguranja in fanc- fionare din punct de vedere a selectivitatii. Ca un dezavantaj poate fi re- finut sifaptnl c& tabiourile generale sint, in cazul schemelor radiale, mai dezvoitate b, Schemele cw linit principale se folosesc pentru alinentarca unor tabiouri de distribufie amplasate pe o aceeas! direcfie fafi de tabloul general, ia d’stante relativ mici, iat mfrimea incdrcrii acesto: tablouri au justificd folosirea scheinei_radiale. Refelele de alimentare ou Hinii principaie, prezentate in figura 4.5, pot fi: — cu linii principale nesecfionate, cu sarcini distribuite (tig. 4.5, 4) sau concentrate (fig. 4.5, 0); — cw finii principale sectionate 8 (fig. 45, 0). —oto— in cazul utilizdrii barelor capsu- 3g | ca element constructiv pentru pj} So ¢ principale, refeaua de alimen- Tes S tare poate avea una din configurssiile i D+ prezentate in figura 4.6, denu:nite 7 1 scheme bloc transformater — linie b principalé din bare capsulate. —o+o— 1 magistrald, iar liniile care se ramifi- ; Linia principal se mai numeste i coloani magistrald sau simpiu — i}? b A Gin acestea — derivafii. a Schemele cu Hnii principale dim pig, 4.6, Scteme ‘oc transformetor — bare capsulate siut freevent apliccte "Hate ‘princ bare eapsulate in alimentarea cu energie clectricd «. g ~ mecsse tals peneowe tro, singers rete: umor secfii ett sarcini electrice mari, ? ~ POSNER Gea 219 Thm Bp ps din uzine metalurgice, coustructoare de m ete. jiemele buclate se refele asigura. in imii, putind de cetegoria a IT gura 4.7 sint preze: tare cu scheme buclate; incl (simpiu baclata), odsi mate (fig. 4.7, a); — tip plasi (complex buclaté, multe retele simplu buclat: Je conbinate siren concenteate sna distribute, comune pentru dou’ sau mai multe ochiuri, astfel incit rezerva in linli este de minimum 100%, Siguranta in exploatare a refelelor buclate de joas& tensiune depinde Ge modul de amplasare si dimensionare a elementelor de protectic. . Schemele combinate, cuprinzind linii radiale, principale st buclate se utilizeazi in mod curent, dat& fiind diversitatea condifiilor practice, fn care trebuic realizata distributia in joas4 tensiune. In figura 4.8 sint prezentate dou’ exemplificari de retele de alimentare combinate, ‘Dacd se folosese puncte de distribufie intermediare, atunci alimenta- rea tablourilor principale se poate realiza dup o schema, iar a celor secun- dare dupa alti schenvA ; in acest caz se obfin scheme combinate intre trepte de distribuyie. Variantele tehnice ale schemelor refelelor de joas& tensitme se anali- zeava din punct de vedere al sigurangei in functionarc, se compara intre Gle pe baza caleulelor economice (v. subcap. 3.11) gi pe aceasta bavi se alege solutia linala, 4.4, ASIGURAREA REZERVEL 7 RECEPTOARELOR ALIMENTAREA Exigentele privind calitatea energici furnizate consumatoruiui, expri- mate prin condifiile de calitate (v. sutheap. 1.3) referitoare 1a continuitatea alimentirii si fa puterea necesara (clasa), determina (v. tab. 1.2) nivelul de siguranté in alimentare, care trebuie asigurat consumatorului resp Concret, nivelul de siguranté se realizeazi prin (v. par. 13, ¢ we rexetva in cai de alimentare, care in joas tensiune este in csenfé o rezerva in lini $i care se impune a fi prevazut& pentrn receptoare din categoriile 6, 1 si Ii (nivelurile de siguranfi 1 si 2): ~ rezerva in surse independente, obligatorie in cazul receptoarelot din categoriite 0 si I (nivel de siguransé'!) si care presupune in mod implicit asigurarea si/a rezervei in ci de alimentare. Receptoarele unui consumator pot fi alimentate din gorii de surse: — sursa de baz, care asiguri alimnentarea ¢ toarelor i regim normal de funcfionare — sursa de rezerva, de Ja care se realizeazA slimentazea receptoarclor in cazul indisponibilitatii sursei de baz, cn scopul de continuare a luerel —sursa de intervenfie, care este 0 sursi de rezerva indcpendesta de la care, la indisponibilitatea surselor de baz& si de rezerva, se asignr’ alimentarea cut energie electric’ a unui grup testrins de receptoaze, in seopul evitarii unor fenomene periculoase la consimator (32). Categoriile de receptoare determina diferenfieri atit in ceea ce priveste gradul de siguranta al ciilor de alimentare, cit si in ceea ce priveste tipel sursei de alimentare independente. ‘Astiel, in cazul receptoarclor din categoria 0, pe Ting& surse de bazd seprezentaté de sistemut electroenergetic, trebuie sa se prevada instelarca unei surse de interventie, care s& asigure continvitates in alimentere a recep- toarelor respective. fircurele cate- energie electric’ a recep- 221 Natura sursei si forma de energie utilizata se stabilese in funcfie de puterea ceruta a receptoarelor din categoria 0, de durata criticd de ali- mentare a acestora si de alte caracteristici ale procesului tehnologic. Con- form [453, se pot Iua in considerare urmitoarele tipuri de surse de inter- ventie : — baterii de acumulatoare ; generatoare sincrone mici, antrenate de motoare cu ardere interna prin intermediul unor sisteme inerfiale ; grupuri Diesel ; — centrale clectrice de platform ; = acfionarea cu turbine de abur sau gaze 5.a. Numérul de cai de alimentare din sursa de baz a re goria 0 se stabileste in funcfie de condifii locale ca: structura refele’ parea receptoarelor de diverse categorii si amplasarea_surselor. Punctele de racordare ale cailor de alimentare independente pot fi considerate ca surse de rezerva, daca sint indeplinite condifiile referitoare la punetele de delimitare (v. subcap. 1.3). Pentru receptoare de categoria I, nivelul de siguranta se realizeaz& prin derea a doad cai de alimentare racordate in puncte distincte din sis- {intern al consumatorulti. Ca puncte distincte pot servi: bare dis- ie statiei de racord adiuc, ale postului de transformare sau ale sti fiei_aferente centralei eiectrice proprii. eptoare de categoria a Tl-a se adopt, de regula, 0 singura imentare, a doua cale si modul de racordare al acesteia urmiud a fi justiticate tehnico-economic in situafii speciale. Pentru receptoare de categoria a I[I-a se interzice prevederea a mai mult de o cale de alimentare Avind in vedere ci, in general, numarul gi puterea receptoarelor foarte exigente sint mici in raport cu muméarul 5i puterea total’, este recoman- dabii ca alimentarea avestora si se faca de la tablouri de distributie separa- te, independent de alte receptoare mai pufin importante Auclangarea rezervei se poate realiza fie automat (AAR), pentra niveinl de rezervare 7, fie manual — pentru nivelul de siguranfi 2, in ficcare caz ind a fi prevazuta aparatura de comutare corespunzitoare ntra eresterea eficacitagii schemelor ca AAR, este necesari luarea de cAtre consumetori a unor masuri de desensibilizare a receptoarelor la golu- rile de tensiune care apar la functionazea dispozitivelor respective [45] Cind furnizorul mu poate satisface consumul necesar, ceea ce ar deter mina sciderea tensiunii sau a freevenjei, se trece la sacrificarea alimentirii elor mai pufin importante ale consumatorului. Aceasta se poate fie manual, fie automat, operatiunea fiind numita in ultimul caz de carcarea automata a sarcinii (DA Furnizornl de energie electric di indivafii asupra modului cum trebuie organizata descircarea automata a sarcinii pe transe de frecvenfi, in or- dinea inversé a importantei pentru procesul tehnologic. Necesitatea asigurarii continuitafii in alimentare pentru receptoarele existente, pe de o parte, cit si eventualitatea sacrificdrii aliment&rii pentru recepto. putin importante, pe de alta parte, pledeaz’ in aceeasi m&sur5 pentru alimentarea grupurilor respective de receptoare de la tablouri de distribufie distincte. In acest caz, si problema asigurarii rezervei se sim- plified, ceptoarelor de cate- , gr 222 a) Rezerva in cdi de alimentare de joas& tensiune trebuie rezolvati pentfu cazurile distribufiilor de bazé radiale sau cu linii principale. Prin Gistribufie de baz’ se infelege aceea care asiguri alimentarea teceptoarelor jn regim normal de functionare. Schema de alimentare a liniilor de rezerva poate fi de acclasi tip cut a liniilor care realizeaz& alimentarea de bazi sau de tip diferit. in figura 4.9 se prezint& principalele situafii de asigurare a lim rezerva : — fini radiale duble (fig. 4.9, a), cind atit distribufia de baz’, cit si cea de rezerva se realizeazi radial ; — linii principale duble (fig. 4.9, 6), cind distribupia de bazt cu linii principale este dublati printr-una de rezerva, tot cu linii principale; — Jini radiale cu rezerva in Unie principalé (fig. 4.9, ¢) sau invers, linie principal cu rezerva in linii radiale ; — lini principale ct! buclare printr-o linie principal& de rezerwa co- muni (fig. 49, d). jor de Vig. 4.9. Scheme de ulimentare en linii de rezetvi (reprezentate intrerupt) — tint raiale cu rezerva fa Unie principala; a — init prize je prbcipaia de vezerea comuns fe duble; > — tint principale da pate es Buciare peate | = Tint rad 223 4) Rezerva in surse trebuie previzut& pentru cazul indisponibilitapii sursei de bazi, la consumatorii cirora le corespunde nivelul 7 de siguranta. Acest nivel impune ca, pe linga rezerva in cli de alimentare independente, s& se asigure 51 0 rezerva in surse, deoarece c&ile de alimentare trebuie sa fie racordate in puncte distincte de delimitare In instalatiile de joas’ tensiune ale consumatorilor industriali, nu exist’ puncte de detimitare in accepfiunea consideraté in subcapitolul 1.3. Cu tol similar pot fi considerate, in contextul asiguririi rezervei in surse, punc- tele de distributie care sint noduri din amonte de consumatorii sau sub- consumatorii de JT. Tablourile de distributie care alimenteaz’ receptoare de categoria O sau I trebuie racordate in puncte distinete de distribufic, astlel incit in caz de disparitie a tensiunii intr-unul din puncte (sursa de bazi), s& poaté fi asigurata continuitatea alimentarii din celZlalt punct (sursa de rezervi). Ca puncte de distribufie distincte pot fi cousiderate : bi posturi de transformare distincte; de joasa tensiune din dow ~ secfiunile diferite de are ale unui singur post de transformare, ut cu dowd uniti}i (transformatoare de putere), daci acestca sint alimentate prin ciii independente ; prev: - sursele proprii de sezer mator , adick grupuri electrogene sau centrale electrice la cor In figura 4.10 se prezinté modalitajile de realizare a rezervei in surse pentru cazul schemelor de distributie radiale. In ipoteza ci un tablou de distribatic TD1 (fig. 4.10, @) necesita o sursi de rezerva si ci la o distanta telativ mica se afli un tablou de distribusie [D2 alimentat de la un alt post de transformare 72, se asigura alimeutarea de rezerva prin leg%itara dintre cele dowd tablouri de distributie; in acest caz, alimentarea de la sursa de rezervi este realizat radial, in dona trepte. Alimentarea de rezerva radisli, intr-o singurA treapti, este reprezentaté in figura 4.10, 6. De Ja un post de trensformare cu doud unitati si bare sectionate, preva- zute cu intreruptor de cupli, alimentarea de rezerva se realizeazd de pe pa schema radiala intr-o singuri treapta (direct ¥e © secfitme de bare, fig, 4.10, c) sau dup& schema radial in dowd ig. 4.10, d) Asigurarea surselor de rezervé pentru tablouri de distribufie alimen- prin lini principale este ilustrata in figura 4.11, Cazul cel mai simplu 1 ambele capete (fig. 4.11, a); el al tniei principale alimentate zceasta are dezavantajul ci nu asigura gi o rezervii in cai de alimentare. Dack se utilizeaz doud linii principale, fiecare plecind din puncte de di tribufie distincte (fig. 4.11, 4), este asigurata atit rezerva in cai de alimen- tare, cit 5 in surse. in cazul cind intr-o secfie sint mai multe posturi de transformare si Telecua este executaté dupa schema bloc transformator ~ nie princi- pal (fig. 4.11, 9), intre barele liniilor principale, in locurile unde acestea st apropie, se pot executa punfi de leg&tur& (cuple) normal deschise. Acestea 224 102 1 Fig, 4.10. Scheme radiale pentra alimentarea din surse de rezervi a tabloulut TD1 4 — racprdate ta_on tablou de distribatie TD2 alimentat de ta un post de transformare see acordare ta dos. posturl ditinete ¢~racordare fa un PT ca dowd weit ‘bate seclionate dare ia tableal TD2 alimentat de 1s o vecfie deri de Dare creeazi conditiile pentru o rezerva in surse gi in plus, se mireste clasticitatea in exploatare a refelei, permifind ca in orcle cu sarcini redus& si se alimenteze intreaga retea de la un singur post, deconectindu-le pe ce- lelalte. In stabilirea solufiilor schemelor instalafiilor de joasi tensiune, pro- jectantul trebuie s& find seama ci intre gradul de siguranfi oferit de furnizor si cel oferit de instalafiile de inalt& si joas’ tensiune ale consuma- torului trebuie si se asigure o coordonare perfecti. Pornind de la axioma c& un sistem energetic, oricit ar fi de perfect, nu poate oferi in nici un caz continuitate absoluta, evitarea marilor pericole ce pot apare la disparitia tensiunii din sistem, trebuie realizat& prin solufii tehnologice sau energetice aplicate la consumator: 15 — Protectarea instalatitior electrice induetriala 225 ss ~ 4 st u t 4.11, Surse de rezervti pentru tablouri de distribugie allmentate prin lini principale 44 = linie princlpalé atimentat fa ambele capete; # ~ lInie pripefpali dublé cu alimestate dia doud pati; ¢ — ise tribufle bloc transformatorlinie principalt. 4.5. CONDUCTE $I ECHIPAMENT ELECTRIC PENTRU INSTALA- JUILE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE Conductele si echipamentul electric utilizate in instalafiile electrice de joasé tensine se caracterizeazA printr-o mare diversitate, deosebin- du-se din punct de vedere funcfional, constructiv si prin performantele atinse. 226 Pentre: executarea instalafiilor se vor utiliza numai conducte si echi- pamente omologate. Alegerea corespunz&toare a acestora este determinata de urmitorii factori : — inarimile si parametrii nominali electrici sau mecanici proprii ai instalafiilor ; — categoria locului in care se amplaseaz instalafia respectiva ; aceasta este doverminata de caracteristicile mediului ambiant (din punct de vedere climatic si chimic), pericolul de electrocutare, pericolul de incendia ex= numér de persoane etc. — (tab. 4.1); Clasificaren is Tabetut 4.1 stalagiile eleotrice al 2 3 Categoria arate it 2 2 | Us | Inctiperi uscate: nu se produce ceati sau condensatii pe pereti, | umiditatea aerului sub 75% (camere de locuit, birouti, magazine, ide clas’, inetiperi industriale ex procese tehinologice uscate ete.) Pr PC Ineiperi umede cu intermitenta (ccafai sau condensatii pe pereti | pe perioade scurte): umiditatea aerului nn depageste timp in- delungat 75% (spatiile din exterior acoperite in care mu ajnng ropi de ploaie, W.C-urile sf bucktiiile din locuinte, eitlek torille gi usettoriite de bloc et 97%, insk pere bucktariile Inciperi amede: wmiditatea aerului de 75 ann sint imbibagi cu apa (biile si spilatorifle familial publice ete) Tuctiperi ude: umiditatea acrului peste 97%, peretii sint imbibatl cu api (DM, duguri si spAldtorit comune sau in industrie, W.C- usi publice, camere frigorifiec, statil de spilare a autovehiculelor ete.) selperi cu praf incombustibil a clrui depunere pe elementele alatiilor electrice poate afecta functionarea acestora (depozite ip, ateliere de polizat, fabrici de ciment etc.) Tucaperi en praf, scame sau fibre combustibile, dar in mod noriial suspensiile in aer ale acestora nu sint iu cantitati suficiente “pentru a forina emestecuri explozive sau de aprindere. Ineaperi cu mediu corosty produs de vapori, gaze, lichide, praf te, cu actiune distructiva asupra amaterialclor wtilizate la execntarea instalatiilor electrice inc&peri pentru baterii de acumulatoare, W.C-uri publice, grajdurt etc.) Inciperi sau parti din cle cu tomperaturi ridicate permanent peste 35°C ‘sat ou depisiri freevente peste +40°C (spatial fin jurul cuptoarelor din tummatorii, forje, ateliere de tratament termic ete) Incaperi bune conductoare de electricitate : au pereti, pardoseali, objecte interioare bune conductoare de electricitate (v. mai jos Yackiperi periculoase si foarte perieuloase”) Iuckperi speciale pentru echipamente electrice accesibile num: persounelor calificate care au in sarcini exploatarea acestor echipamente (sta{ii i posturi de transformare si conexiuni, camere de distribufie, camere de comand’ etc.) i 227 Pericol de deteriorare mecanic’ ‘Tabelut 4.1 (continuare) Incapere, spatiu sau loc in care instalatfa electricd este expust pericolulad de degradare datorita lovitusilor Spatiu expus Ja intemperii Spatin expus la actiunea agentilor exteriori naturali(ploai soare, ger, zipadi, gheaja etc). | Zona litoralu- ui Zoni ce se intinde pe o litime de cca $ km de-a lungul firmu- lui mari | vedere al pericolului de clectrocutare Putin periculoase Gnctiperile sau locurile caracterizate prin umiditatea relativa a aerului de max. — temperatura aerului de 15...30°C; — pardosea izolants, Periculoase Incaperile sau locurile unde este indepliniti ect putin una din urmatoarele condifii: i ~pardosea bund condueitoare de clectricitate (beton, parnint ete): = obiecte conductive in legitturi clectric& ou pimintul, care ceupi pina la 60% din suprafata zonei de manipulate — uniditatea gi temperatura aerului sint respectiv. 75. -.97% 81 80...35°C; — prezenta de pulberi conductive (pilituri metalice, oxizi metalici ete); — prezenji de fluide care micyoreazt rezistenta electrick a corpulvi omenese 228 = | woarte | ineaperite sau locurile unde este indepliniti eel pufin una din Z| pericutoase | urmatoarete conti E w"miditatea relativa a acrului este peste 979%, iar temperatura | “ peste 35°C z — Sbiectele conductive fm legiturd cu pitmintul ccupa peste a 60% din suprataja zonei de manipulare ; medial este ‘coroaiv . | Ze A Inciperi yi seetii unde se pre- | Functie de invinenta pericohe- £8 iucreazi, manipuleazd sau de- | lui de explocie, incaperile sint se poziteazi: substante a ciror | de urmatoarele categori 38 aprindere sau explozie poate | —- Elo — amestecurile explo be avea loc in urma acfiu zive de gaze sau vapori infla- 33 san oxigenului din abil exist permanent ta 33 cu temperatura de inflamabili- | conditii normale de functionare ; 2a fate t vapotior pind ta 20°C, |= EY amestecuric explo- 88 gaze si vapor’ ea. limita in: fe sau vapor! infla- ee ferioari de explozie pint In iterisitent sau 58 10%, cud sint Ii cantitayi conditil_ normale 2s care pot forma cu aerul ameste- | Ue jouare, freevent, a2 curi explozibile datorita intretinerii, reparatiilor a3 sau nectangeitafilor, ocazions ‘Tabehal 4.1 (continuare) 1 2 3 B | dem: tichide cu tempe- | — Ia avarii sau fuunctioniti anormal a instalatii- ratura de inflamabilitate | lor tehnologice, sitnatii ce de si Ia deranjamente a vaporilor de 20 periculoase in funclionarea instalafiilor elec- +. .120°C, gaze si vapori | trices cut limita inferioart de | — EJa — gazele sau lichidele inflamabile sint explozie mai mare de | pistrate, suanipulate si depozitate in vase sau 10%, cind sint in canti- | instalatii inchise, din care pot se&pa accidental ; tig? care pot forma en | concentratiile periculoase sint evitate normal aru) amestec explozibil | prin ventilatie mecanica; pot patrunde con- | centratii periculoase din ‘ineapetiie vecine de © | Idem: substante si mate- | categoria BI: riale combustibile solide | — E.Tb — gazele sau vaporii inflamabili au si Hiehide en tempera~ fa inferioara de explozie peste 15% si miros tura de inflamabilitate @ | puternic Ja concentratia limita admisi; Iucrul vaporilor peste 120°C sau se face sub aise saw hote de absorhtie; can- unde exist aparataj | titatile de gave si vapori nu pot forma con- electric en peste 60 ke | centratii periculoase ules pe unitate — E.ll — praf combustibil in suspensie (per- manent, periodie sau intermitent) in conditii de Tunclionare normal si in cantititi ce pot forma amestecuri explozive san incendiare: oprirea sau functionarea anormal a instalati lor ar duce la formarea concentrafiilor peri- culoase, posibi] si fie aprinse de deranjamiente concomitente la iustalatia electric&; pot apare praiuri bane conducitoare de electricitate : — EMTa — praf combustibil depozitat pe ech pamentul electric, impiedicind evacuarea cil- Gurii_ si deci prezentind pericol de aprindere ; — BIII = fibre sau scame usor inflamabile in suspensie, dar in cantititi ce mm pot forma amestec explosibil; — E,IITb — Se depoziteca sau manipuleazt fibre usor combustibile. Dia punet de vedere al perieolului de incendiu si explo7 D | Idem: substante gi materiele incombustibile in stare fierbinte, topitd sau incandescent, Insotit’ de degajiri de cAldura radianté sau de flécati si scintei, precum gi incdperile sau_sectiile unde substanjele combustibile (Solide, lichide san _gazoase) sint folosite drept combustibil E | Idem: substante gi materiale incombustibile in stare rece sau materiale combustibile in stare de umiditate fnaintatl, cu posibilitafi de aprindere excluse 8 | Inctperite unde se pot giisi simultan minimum 50 persoane, fiecdreia re- Sg | E venindui maximum 4 mit de pardosealf, silile de teatru’indiferent de EE | 2 capacitate; sili de spectacol sau fitruniti, grupari de inckperi pentru 22g) € exporitii, cluburi gi camine sindicale, amplasate la etaj sau parter, dack SG E |__| pot adaposti minimum 150 (ia eta) sau 200 (a partes) personne BERT BF] gu g% BE | ~ toetper care au intra ta categoria sachperor alomerate A |28 — gradul de protectie al echipamentului fata de mediul ambiant (tab. 4.9) ; — indicafiile pentru montare (tab. 4.2); 229 Tabelul 4.2 Obseevatli. Utilizarea eehipamentelor eleetriee funcfie de medin Coadifit de utitizare + In aterior ‘cane, ‘ue ‘| categoriite A, B | Categoriile ¢, D, F pene iimetiet protects ator de enrent fete Ine Preferablla “uuiizareacablor ‘lor teenatey : Neonductoarete {zolat Ej Conn ware asizolate oatate apareut Te sedper| Ge. categoria, _Nepmteate Se" admit rere ne Ee | mk ‘i Egle] try, rev EH [teri tisk Eu masta (pine ee pur [eee + nt ated eT A isi gen yok ig ie sane Wg) oxry 9 lgut pee 8 euler t/a) 2 iM cooa le 2 ¥PAY i fe istenite (| Usrpnr = de amplasure iar Ske teipert SP ubtrite ei eablurte fee Inve de PVE SM pot Ht motte Ingropat i tee Incate le constaneie com Ductile; se pot morte tas gprcat_ pe acest elisa, Tooo+ Omit n Pevicel Ge explogie, nant Gave slut fara Meude” cam Dustibile de eacire; fa acest fae bide de reaieate a botectieutiexpiorive va ‘orespuneitor miedo 2e3+ peat Poort reiOrti tor Ee, s specie 1B Ip 2 Ps 1b 33 Ext Ee cs Specs we P20 P21 te 25 bai ap 5a Ex. [v obs.) Special 1 te 30 # HE wa ip aa — caracterul specific al instalafiei electrice respective (iluminet, forfi, AMC, special) ; — directivele si actele normative privind lis teriale deficitare, folosirea cu precddere a material de energie electric Indicafii concrete privind alegerea tipurilor constructive ale conduc- telor si echipamentelor pentru instalafiile electrice de joasi tensiune sint date in [32]. Utilizares unor echipamente? necorespunzitor protejate pentru mediul respectiv, pe ling& degradarea ior timpurie, poate duce la accidente grave din punct de vedere al protectiei muncii, dup cum ut lizarea unor cchipamente exagerat de protejate aduce prejudicii prin ridi- carea inutild a costului instalatiei si prin consum suplimentar de mate- tale in general grew procurabile ea consumulai de ma- lor plastice si economia 4.5.1, CONDUCT: ELECTRICE Materialele conductoare sint cuprul, aluminful, ofelul si ofel-aluminiul, Din punct de vedere constructiv, conductoascle electrice se exectt’ unifilare sau multifilare, ultimele prezentind aventojul flexibilitatii si al reducerii efectului pelicular in curent_ aiternativ. Secfiunile normalizate sint: 0,75; 1; 15; 2.5; 4; 6; 10; 16; 25; 35; 50; 70; 95: 120; 150; 185 ; 240 ;° 300; 400 ; 500; 600 mm. Conductele ‘utilizate in instalafiile electrice se clasificd in: conducte neizolate (conductoare si bare), conducte izolate pentru instalatii fixe, con- ducte izolate pentru instalatii mobile, cabluri (de energie, pentru’ comand si control, pentru telemecanica), conducte cu destinafie speciala si conducte pentru autovehicule. Simbolerile, caracteristicile, domeniile de utilizere si condifiile tehnice ale conductoarelor clecirice sint analizate pe larg in [24]. a. Conductele neizolate se utilizeaz’ sub forma de fun multe fire — Ja liniile clectrice acriene de transport si alimentare, sau bare — la lini de contact pentru masini de ridicat si transpostat, la rejele de distributie, la barele tablourilor clectrice si bateriilor de conden- satoare, la rejelele scurte ale ctiptoarclor electrice si in inc&peri in care izolatia conductelor poate fi repede degradati datorit’ mediului coroziv sau_a temperaturii ridicate. Intensititile maxim edmise ale curentilor in segim permanent depind de mai multi factori: tipul conducte! si materialul conductor, temperatura mediului ambiant, temperatura maxim admis& pe conductor, emplasament (interior, exterior, num&r fire sau bare pe pol, altitudine) etc.; valorile intensititilor maxim admise pentru diferite conducte neizolate sint date in tabelul 4.3. Pentru barcle nevopsite si cele de secfiune inelara sau profi- lati U din cupru sau aluminiu, intensitafile maxim admise se vor incadra in prevederile STAS 7944-79. Barele pot fi montate in executie — deschisé (barele nu sint protejate, dar se amplaseazd la inaltimi inaccesibile) ; —‘acoperité (batele se introduc in canale de beton) ; protejaté (barele se introduc in canale din tabla de ofel, fonta sau PVC avind gradul de protectie minim IP38) ; cu unul sau mai 096 1 089 1 74 [2991 06z'F | 0zFz O2¥'s |_0z9_ ‘0686 | 060 z 000° | oss uayidada Hiyafela Ors 90° | on6. ost ss 08 1 009% | 0xe ole soy - = [ors 0 | soe 36 zai_| oss’ [00 o16't | ose s ‘0 | 08 669°0 | +8°82 2 = |= _fooor o99"t | 096 ‘0 [o2t v0 | £e08 a Zit_| 08's | ses ost [0801 ma ee |sr8e| 2 | g 086’ oco't [ses | ses lose’e joovose sil zeco|eeee| 9 | 2 Ev) ae2inp yas, OY =a eee 040 1_| 066 = = (09 | oF1 = |= = 086. 078. = = coos | sat 5 = _| ses ste Sis 069. 968 oF | 06 8 =| 069 | ses | o8o OF ore. 00g | sz e = |o19 |" sos | 06s 06F sey_|_orz | 09 3 = [ois |" ser | o0s ‘or | ore oes |_est_| sr | = [err | s9e | on» ss¢_|_ocs | 9% ost | — 5 = [ose | soe |" sce os | Sst sos | oat | g ore soups] sonsor | zoummg | sons; | soumxy | soumoy bona |soneixy | soja) e 710 W710 w "9 710 1W=70 ~ ‘Seaps wvue }ODIND iv) sre 2.88 ep rrerquie Ingeypam vanywiedare, vt ‘xv UE amjuOMT ‘onsdos amma {S avtoziou aionpHOD NayMad WwouMMsed uNfas uF sopiTaIND oe YF 9; asupE cUpXUM opieNsTAUE er meq ose | esr | osze | sisi | sey | o1we | ove | oset | (or | oot siz |_osoe | sroz | sori | ocer | oece | oor | corr Ce owe _|_ocez | ore1 | sro1 | ogee | _ooee | eet | oir se = a2 | ooo | ost | = o9z_|os6t_ [sort ot io = = ‘ose. |_ 208 = = seer |_ ose ¢ 08 = = ost |_eee | — = ‘opt | ons ot os s = = séit_|_ 089. = = sto $ og 3 = = |reer | eos | = oe 01 oF = = = ss6 __|_see = = oss. ¢ oF * = = = se = = = su ¢ os a re seo = = = sae = oe = = = £ = = = ove: oz = = = oe, = = = | sic | osce | srav | omez | oveo |_ozr | seve oor —| = or |_os6z | oso | — ore sez oot = oy |_svee | oer | = ses e | ose 08 = esre | osez ooct | — | osee _|_oraa 08 = ose | escz | set | — | eoes | cure o | = etre | oct |_ezor_ | — co | e891 09 = = ove | ose t = os g = ee oe | 3 | = oes 1_|_szor_ | — To = = su | oF = = ore | 08 = = = ont = | = = = = oe === = a nnawes 385109 aia Ce 7 ¥ | $a ad | ncaa Gove) enponur ed syejuour aremunydesp seq noo) 7 eqD. (xenuquos) gy mpoqn.y, OC Se 00% 001 08 : oe “O0T “06s 098 | 08 se oz 06 7 09% } ove 08 a Se Z ow 08 g eee a os on a Fra ore 0 & a ove : 09 : —|- a ee i , | os & 7 oF 3 oor eT OF g 9 oor | 08 z ort “| 6 - aT z ort se 820 oor &% - oat 08 6s'0 se ~ 8 sit 7 #90 08 0% ovr o wo 08 [ 4 ~ ~ aie sar omnes Wig. 4.12. Schema nei instalatii de Uistribatie cu dare protejate ‘sau capsulate : T6,— tablon te dietrvatie nenetnls TP — ronson de tare re TS =. ronson “de bare de diets cu = ute uuseraa Feta snegstenze: COD — utie universalé Ge aistbnyie C3. — cae ede sionmmte CD — cutie de diatare. — capsulaté (barele se introduc in canale cu grad de protectie minim P54). Instalatiile de alimentare cu bare protejate sau capsulate permit in- dustrializarea lucratilor de montaj, mares siguranfa in alimentarea cu energie electrici, asiguri extinderea sau modificarea usoari a refelei de alimentare si permit si fixarea corpurilor de iluminat pe tronsoane. In acelasi timp, instalafiile electrice de alimentare prefabricate micso- reaz& pericolul de electrocutare in timpul intervenfiilor pentru eliminarea eventualelor defecte. Ele se compun (fig. 4.12) din tronsoane de bare prin- cipale {magistrale) si de distribufie, cutii universale'pentru imbintri si deri- vatii (cot, teu sau cruce), cutii de dilatare, cutii cu siguranfe pentru racordarea receptoarelor (forti sau iluminat), piese de capt (de inchidere) si accesorii diferite pentru fixare si montare. Instalafiile se monteazi la fnalfime, semiin&ljime sau in pardoseal (fig. 4.13). Fig. 4.18. Montarcs instulatiilor de distribugie ex bare protejate saw capsulate ats tnstime; 8 — ta senuiualtime si fm pardesest 235 La primele dou’ solufii, sistemul de distribufie se fixeazd cu ajutorul unor cabluri de ofel, tensionate cu intinzdtoare de cap%t. Montarea cablu- rilor de ofel se poate sealiza: — pe console fixate de ziduri sau stilpi; — pe stilpi independenti fixafi in pardoseala halclor industriale ; — pe fermele halelor industriale. Alimentarea cu bare nu se poate utiliza in incperi cu pericol de explo- zie si in hale in care exist’ degajari masive de praf sau vapori corosivi sau in care umiditatea relativ’ depiseste 80% In R.S. Romania se produc sisteme de bare capsulate tip TTAB (‘Trus- tul de instalafii si automatiziri Bucuresti) si Electromures (tab. 4.4). In instalafiile electrice realizate cu conducte neizolate se folosesc o serie de accesorii de montaj ca: — cleme de legitura electricd pentru lini aeriene: clem& universal pentru conductoare de cupru cu un surub (simbol U1, s, = 6... 23 mm’) ; idem cu dou’ suruburi (simbol U2, s, = 6... 95 mm?) ; clen’ universalé pentru conductoare de aluminiu cu sectiuni egale (simbol US 16... -.. 95 mm); idem cu secfiuni diferite (simbol UB, s, = 16 5 mm) ; cleme de legitur’ electricd cu placi de contact (LEPC] ... 3, CLEAL) care asigura legitura electricl intre dou’ conductoare cu sectiuni egale de cupru, aluminiu, ofel-aluminiu si otel ; — cleme de legitur mecanicd pentru linii aeriene : active (TP), active si de protectie (TLC2, TLC3, CTPF), de protecyie (TP1, TP2, TP3, CLPI, CTP2, CTP3) ; — izolatoare pentru linii aeriene: de susfinere tip N si de tractiune, tip T (pentru un singur conductor) sau TD (doua conductoare) ; izolatoare pentru sigurante fuzibile (simbol Sig) ; izolatoare pentru ancorare (A3, AG, ‘AS, IN, IOA, RS, IS, IAS,) ; — suporturi si treceri izolante pentru bare, in stafii electrice ; izolatoa- re pentru tractiune electric’ si izolatoare de tractiune electric la macarale si poduri rulante ; — izolatoare pentru instalafii interioare (iluminat sau forfa) aparente neprotejate (rola R, roli clopot RC si rola mosor Rm). b. Conductele izolate pentru instalafii fixe sint realizate din cupru cu atie de cauciue (F 750, F750 si F¥f750) sau PVC (FY) si din aluminiu cu izolatie de cauciuc (AF 750) sau de PVC (AFY). Intensitafile maxim admise in regim permanent pentru aceste conducte sint date in tabelul 4.5 Pentru a se asigura protectia loviturilor si a actiunii mediului ambiant, conductele se introduc in tuburi alese in functie de gradul de protectie pe care trebuie si-l asigure, de numarul si secfiunea conductclor pe care le protejeazi (32 — anexa 10]. In instalatiile electrice de joasa tensiune se utilizeaza : — tuburi izolante usor protejate din PVC, rigide (IPY) sau flexibile (IPFY); se monteaz in incaperi de categoriile Uy si U, instalate pe cle mente de constructie incombustibile in montaj ingropat (ST) sau aparent (PT), in locuri unde nu exist’ pericol de deteriorari mecanice $i 1a indltimea de cel pufin 2 m de la pardoseala ; — tuburt de protectie elanse si ldcuite. (PEL) sau tevi de ofel (T); se utilizeaza in incperi de categoriile Uz, Us, PI, PC, T si C in montaj aparent sau ingropat si in incperi de categoria K, cut condifia vopsirii lor cu vopsea anticoroziva corespunzitoare mediului respectiv ; 236 ssl 282 X 00% ‘008 * 088 * 79 OLI = OI ~ OB X 00% Zor ¥ Zor % Gal Le X tae X bbe ora = abr X ZOL * S08 0g X sar x 097 | ost * 0g8 * Oe 068 oo * 008 |” 002 !00T ‘99 Sez (00% 002, og F F086 TF tose si fo01 $89! OOF £008 (so) awenis 9p 98ND, (ang) anaes op ¥IESsArET aANS (GL) *HnGESIP VORTONL, (aa) seep =P aH SIAyuT anny, ad Wosuony, qudes op 1d (59) ehmeanis 9p IRD | LT WAsIp amq afvaynaes op IND (99) 109 9p 19ND er #008 £009 T % (GOH U9e) wrton — _ qades op over — 999 + #000 t ‘089 (a9) am wED ep HAND a0r F00eTO09 1 = oz X Oop X OOF 000 1 069 ws pm spurdound “impr 009 1 £0001 S09 LT qedound-yedpund avieoyjure: (nn ge % 062 067 oe t F082 * (zi * 062) aes emg “S re meq, ‘wy ssnpoad oun 009 F £000 1 #069 vesnof op orton (99) *o7 >I Ca) Bieta TONNE, a symuodimes swomor, {oyex3syeu) arediound (avasra) aHnquysID op areg ap amaasig anm op ont ygenesy Tass ead oaeq op ONIMSIS JONN ope AUS, vTPNSWoORIED 237 Tabolul 4.8 conduete ou jin permanent pent Intensititile inaxime adinise Teacy ale curentitor im ze nolajie de PVC seu cauciue, > é | : $ 2 ' 2 a 3 B 1 2 3 a = Not, 1. Semuificatia simbolutilor dia capetele tabclului este: d, d ~ diameteul interior erior; y — masa. spec 2, Tabatile TPY sint atb-gilbui pind ta cafeaiu iar IPEY, vernil. Lungimea de livrare, 3m, ‘Pevile PVC-U sint megte. inngimea de livrare, 4 = 121m. 232 Accesoriile tuburilor de protectie sint : — mansoane sau mufe de legitura pentru innadirea tuburilor (pentru tuburile etanse se utilizeazi iufe filetate) ; — coturi si curbe pentru schimbarea directici ; — doze si cutii de ramificatie; dozele se utilizeaz’ pentru tuburi IP (doze de aparat AIP si doze de ramificatie rotunde RIPR 11 . patrate RIPP 29; 36), PEL (doze PEL 12,7 ... 55,8 cu 2,3, 4 i Ja neutilizare, pot fi astupate cu dopuri PEL, filetate) sau IPEV, cutiile de ramificatie se folosese pentru fevi T sau fevi din PVC; — mufe, tile si pipe ; — bride de prindere cu 0 ureche SIP9... 48 sau doua urechi SDIP23 48 (pentru tuburi IP). in instalatiile fixe se utilizeazd gi o serie de conducte electrice cu desti nafie special si anume : — conducte punte cu izolatie si manta de PVC (FPYY, AFPYY si AFPYYS) montate ingropat, fra tub de protectie, in elementele de con- strucfie sau in golurile clementelor de beton, in inc&peri de categoria U,, U,, EE, C, D si E; conductele AFPYYS au dowd conductoare de aluminiu gi un conductor de cupru, utilizindu-se pentru alimentarea prizelor mono- fazice cu contact de protectie ; - conducte rezistente la intemperii, normale (AFYI) sau ignifugate (AF2YIR) utilizate in atimosierd coroziv — conducte de cupru cn izolatie de cauciue si impletitura textila pentra corpuri de iluminat ; — conducte de cuprut armate cu izolatie PVC (FYYA). c. Conductele izolate pentru instalafit mobile asiguré racordarea la sursele de alimentare a receptoarelor mobile (aparate electrocasnice, J&mpi porta- tive, masini de giurit etc), fiind executate din conductoare de cupru cu izo- lafie si manta de cauciuc (cordoane in manta de cauciuc, execufie ugoard Tabelut 4.7 Intensitagile maxim admise Icom ale curentilor in reglm permanent penten cordoane ca conduetoare de cupru, eu izolatic si manta de eaueiue sau PVC, in exceutio usoard, medie sau grea, pentru instalufii ole mobile, moutate in aer, la temperatura mediulul_ arebiaat orc Tricatic masine smile ae conan Al j Seve onan mc de confuse ale onda | x | | | | os - 2 _ | | 078 = | 14 1 = | is | Is = 20 23 0 | 23 | 4 50 a6 6 65 | 1 45 | | 10 90 | 60 | 6 120 =o | 3 2 | 35 180 130 | I § | 233 | reo | | 200 tip MCCU sau MCCUT; idem, ex: tip MCCM sau MCCMT; cabluri in manta de auciue execufie grea tip MCCG sau MCCG-I; cordoane in manta de cauciue special execufic mijlocie tip MCCMIs, cabluri in manta de cau- ciuc special, execufie grea tip MCCG-Is) sau de PVC (cordoane cu izolatie de PVG, execufie usoaré tip MYUp, MYVUp sau MYYU; idem, executic mijlocie tip MYYM; idem, execugi¢ grea tip MYYG; conducte foarte flexibile cu izolatie de PVC tip MYIf) Intensititile maxim admise ale curentilor in regi: permanent pentru conducte destinate instalafiilor clectrice mobile sint date in ta- Fig. 4.14. Cablu ACYAY belul 47 fon piyeans Seta a. Cablurile siut conducte electrice avind 7 ~ Sastwrl is neni ae ote urmatoarele clemente componente (lig. 4.14) [43]; couductorul cablului (é sector sau profil ; — izolatia conductorului, realizati din hirtie impregnati cu materiale izolante sau izolafie sinteticd (uscatd) din materiale termoplastice (poli- clorura de vinil—PVC si polietilena—-PE) sau elastomeri (polictilena reti- culati, policlorura de vinil reticulata, cauciucul siliconic ctc) ; —‘ecranul (aplicat numai in cazuri speciale) reprezinta un tavelig me- talic (plumb, alaminin) aplicat peste un conductor izolat sau peste un ansam- blu de conductoare izolate cu scopul principal de a elimina sau atenua acfiu- nea cimpurilor electsice sau miagnetice striine asupra curentului clectric ce trece prin cablu si invers ; — inveligul cablului, format din ansamblul straturilor destinate reali- Ari unei forine determinate a cablului si asigurarii protectiei contra degra- dérilor exterioare ; el cuprinde materialul de unplutur’ intre conductearele zolate, inveligul de etangeizare (realizat din materiale sintetice sau metalice, asiguri protectia izolafiei contra umezelii sau agentilor corosivi), ura (benzi metalice infZisurate, impletitura de sirma sau sirma inf surata care asigura o protecfie mecanic& suplimentara) si invelisul exterior (realizat din materiale sintetice, asigurA protecfia chimic’ si mecanicd a cablului) Caracteristicile electrice ale cablurilor sint tensiumea nominal& si curen- tul maxim admisibil de durata. Tensiunea nominala este tensiunea pentru care a fost proiectat cablul si la care se refer caracteristicile sale de fanc- fionare si incercare. Ea se exprima prin ausamblul valorilor U,/U, in care U; este tensiunea nominala (valoare efectiva) intre un conductor si inve- ligul metalic al cablului sau pimint, iar U — tensitmea nominala (valoare efectiva) intre dowd conductoare ale cablului (U = Uy 4/3 in curent alter- nativ trifazat; U —2U, in ca. monofazat sau in c.c.). Curentul maxim admisibil de durata este sarcind maxima (la o anumit& temperatura a mediului ambiant) pe care o pot suporta conductoarele ca- dlului, {rd a se depasi temperatura maxim admis de lucru, in regim de durata. cutie mijlocie aluminiu sau cupra) de forma rotunda, 16. — Proiectarea instalatilor electrice inéustriale 241 Din punct de vedere al rezistenfei Ia foc, cablurile pot fi: — {ara intirziere la propagarea flacarii: cablul care nu indeplineste condifiile menfionate mai jos; ~ cu intirziere la propagares fiicarii : cablul care prezint& proprictatea c& incercat individual la actiunea flAcirii, aceasta se stinge singuré dupA un timp determinat gi la o lungime determinata de Ia locul apliedrii flackrii ; — cu intirziere mariti la propagarea flacrii : cablul cu proprietatea c& incercat in grup (pe trasee verticale sau orizontale) Ia ectiunea fidcdrii, accasta se stinge singura dupa un timp determinat si 1a 0 lungime determinata de locul aplictrii fic&rii ; — rezistent la foc : cablul care continua sii functioneze normal in timpul si dupa un foc prelungit, intensitatea focului fiind suficienti pentru a distruge materialul organic al cablului in zona in care se aplica flacira. Dupa utilizare, cablurile pot fi: — cabluri de energie (de for}a), utilizate in circuitele primare ale lafiilor clectrice ; — cabluri pentru comanda si control (de circuite secundare sau de semna- lizare), utilizate in instalafiile de comand, semnalizare, blocaj, reglaj, pro- tecfie $i automatizare avind tensiuni de serviciu sub 400 V (inclusiv ca- blurile pentru alimentarea unor receptoare ca: dispozitive de actionare ale insta- aparatelor primare; vane, ventile si clapete cu acfionare electricd ; incalzi- juminatul local al cutiilor de cleme si dulapurilor de relee, daca pute- rea acestora nu depigeste 10 kW); — cabluri pentru telemecanicd (cablu—pilot), atilizate in instaiatiile de telesemaalizari, telemisuri, telecomenzi si teleprotectie, avind in general tensiuni de serviciu subZ60 V). Cablurile de energie sint foarte mult utilizate in realizarea instalafiilor de alimentare si distribufie{in joas’ tensiune. Valorile intensi- tifilor maxim admise ale curenfilor in regim permanent pentru citeva tipuri uzuale de cabluri sint date in tabelul 4.8; pentru alte tipuri de cabluri se vor consulta lucririle [12, 24, 32]. fn interiorul clidirilor, montarea cablurilor se poate face (fig. 4.15): — pe pevefi, sub plansee sau in subsolurile tehnologice ; — in tuneie sau in camale de cabluri din beton ; — in blocuri de cabluri si in tuburi sau fevi de protecfie. Susfinerea se realizeazi cu console sau suporturi din cornier, suporturi prefabricate (paturi de cabluri) prin asamblarea clrora se obfin stclaje si rafturi de forma dorit& (elemente Mecano sau Unitas produse de TIAB}, scdiri verticale pe perefi, jgheaburi metalice sau din alt meterial necombus- tibil, cabluri portante din funii de ofel etc. Cablurile montate in exteriorul clidiriior se introduc in santuri sipate in pamint si se protejeaz’ prin c&rAmizi gi fevi de ofel sau beton. In zonele cu densitate mare de refele tehnologice subterane, se admite pozarea in aer liber a refelelor de cabluri exterioare pe estacade, poduri suspendate sau suburi de protectie (cabluri nearmate), Pentru montare se folosesc o serie de accesorii: scoabe, bride sau supo! turi de susfinere si fixare; mansoane de legatura din fonta (MI,—45 ... 85) sau piumb (MP—45... 85) si mangoane de derivatie (MD—50/40 . 90/80 si MLD—60/50 ... 99/80 font) ; cutii terminale care asigura protecfia cablului contra umezelii sau polttirii si racordarea cailulul la aparatura adiacenti — fabricate din fontd cenusie moaie sau din aliaj 242 Tadetut 4,8 Intensitatife maxiur admise Iegeq ale curentilor in reyim permanent pentru cablurt de fonsi tensiune (U1, = 0,6/1 kV) eu izolafie si manta de PVC [cow ame an wigan mata) sont Ry me s obit e430 ‘this Se é (sane Aiuminia, cu ‘Cupra ew ‘Alumni, | e | : el € 5 2] ¢ i : Elalelal ain aaa : 2 | £ | ae] & as | 2 | i 5 os Sica] a Bia |e ~ [=| | | wl - - | [ = 33) 29) a) ~~ | 36 27 63 150 | 130| 150 115 |_100 a2 140 {120 100 165 | 145 125 | 245 | 218 |_190 275245 | |_210 | sis |_278 |_280 985310 285 aus |_ 360 340 465410) 710 | 590| 500] 550 460 390 70850! 710! coo| oso 550 460 | 4, 8 pe pereti ou cousile; © ~ pe stelaje metatice; 2 — in sanle de betou; ¢ ~ fo gauhusis 243 de alwminiu (tipurile ICT), tabla de otel (tipurile CS la cabluri pentru coman- d& si control) sau plumb (tipurile CTRJ), pentru interior sau exterior, la diferite sectiuni ale cablului; capete terminale servind pentru legarea si protejarea capetelor de cabluri. Reglementarile in vigoare recomanda utilizarea cit mai redusi a ca- blurilor, iar in cazurile in care folosirea acestora este indispensabili, se indica utilizarea cu precddere a cablurilor cu izolafie si manta din materiale plastice. Cablurile pentru comanda si control aun numar ma- re de conductoare (2... 61) din cupru de secfiune mici (0,75 ... 10 mm) gi se clasificd in cabluri de comand’ (CCHP, CCHPI, CCHPAb, CCHPADI, CCAFYY, CCAEYVAr) gi cabluri de semnalizare (CSYY, CSYADY, CSHP, CSHPT ete). Cablurile pentru telemecanic& au un numar foarte mare de conductoare (2... 1224 perechi) din cupru de secfiune redusa (0,5... 0,9 mum). In instalafiile de telemecanica se folosese cabluri pentru telecomanda (TYY), cabluri de centrala (PCY, TCYY sau CYP), radioficare (CR2VY) si conducte ecranate (TYEY) e. Conductele cu destinatie speciala se utilizeazA pentru alimentarea cu energie electric a instalatiilor de ascensoare, navale, miniere, de prosp fiuni si exploatari petroliere etc. Aceste conducte necesiti proprietiti spe- ciale impuse de conditiile specifice de funcfionare si sint fabricate intr-o larga de tipuri si dimensiuni, APARATE ELECTRICE In instalafiile electrice de joas& tensiune se utilizeazi un mare numir de aparate electrice caracterizate prin performantele atinse de caracteristi- cile lor tehnice si prin funcfia pe care o indeplinesc in schemele electrice. Principalele caracteristici tehnice sint: tensiunea nominali U,, curentul nominal J,, tensiunea de comandi U, a elementului (electromagnet sat motor) de actionare, frecventa de conectare f,, curentul (capacitatea) de tupere J,, curentul (capacitatea) de inchidere J;, durata de rupere ¢, curen- tul limita termic 7, (la un timp ¢,), curentul limita dinamic J,,, caracteristica de protectie (functionare) I,, = f(!) si gradul de protectie fata de mediul ambiant — tabelul 4.9 (protectia este indicat’ prin simbolul IP armat de trei cifre care pot Iua valorile din prima coloan e tabelului) Pentru definirea releelor si declangatoarelor, se indici curentul tor nominal J,, curentul de serviciu 7, si curentul reglat I,(I, = ,1.). Din punct de vedere al functiunilor pe care le indeplines bese urmatoarele categorii : — aparate de conectare ; — aparate de protectie — aparate de conectare si protecfie ; ~ aparate pentru pornirea motoarelor electrice ; — aparate de semnalizare ; — aparate de misura. © prezentare completa a aparatelor electrice de joasi tensiune fabri- cate in fara este dati in lucrarea [7]. deose- 244 “@qwoypods aopaysouye Whipuos uy ase7! sepads azvoyii0a mvs save op Uhfpuos yor dus aay amquoraydns asoqH SoMposIUE 30d as axfoozosd ap peas named (my onuy ay) ys ojnqean ysnuo (ejauy) waza ‘gopsuroeaeD wipe EINTUIS O-nUNT yevazHoqMS 98 axooI0Id 9 = a) x RE Soujooje syoqesede vy mouaNU PewaZITIIN os BAND vie V “LE “wHeAISEO lede my ayfumpaad apssamy wxyuo yeloyOrE 8 de up yrysromy vsya00 yefozoId L sopara voqnd od ap z01}ypnos viqu0D yeforosa e103 9 my st ydv ap soqmyel vos yfarorg praed [ord yropmnaryd esqnoo yeforora |g ¢ wt 1 , vywold vo puzno jade vijuos yrfsost | mur 'z< € 89 -raes ap vie ogi “xem ap mim ou qns eo ro <0 peo a9 yd ap ioysuqzaid vsyuos wfoyosg | vom ZIPS z — ramps nde 1p no ouyENs apyios ond sro ap oanaoa sopingyord wxyuos yefoyorg | aw og< | -s09 HopmuzRd vsytos qwlejord | 1 — _ yeloyoxdon, yeforordox | 0 or meqey, atiaoqoud op opemsou oper 245 1. Aparatele de conectare servese pentru stabilirea si iutreruperea manu- ali a circuitelor parcurse de curentul nominal, neputind asigura deconec- tarea receptoarelor in caz de defect. Din accasti categorie fac parte: — intreruptoare (mouopolase, bipolare, dubie) si comutatoare (grup, serie, aiternativ si cruce) pentru instalatii interioare de iiuminat avind curent nominal de maximum 10 A; pot fi rotative, cumpini, basculante sau cui buton, pentru montaj aparent (PT) sau ingrepat ett doz de aparat (ST), avind format dreptunghiular (D) sau rotund (R). Pentru montaj in clidirile industriale aceste aparate sint protejate i carcase metalice sau de bachelita ; — intreruptoare tripolare cu pirghie (I, = 25,63, 100 A) si manet& (Z, = 200, 350, 600, 1000 A) pentru circuite de Iumin’ si forsé in curent continu 51 alternativ ; — intreruptoare si comutatoare pachet (J, = 10, 25,63 A) utilizate pentru comanda masinilor unelte si pe tablourile iastalatiilor electrice ; -— intzeruptoare si comutatoare eu came tip C (I, = i6, 25, 40, 63 AS — tabelul 4.10; — separatoare tripolare pentru interior (Z, = 200, 350, 600, 1000 A); — prize gi fige bi- sau tripolar, pentru aparete electrocasnice (I, 10 A), in executie normald sau ‘protejate in carcosi metalicd sau’ de helita, pentru montaj parent (T) sau ingropat cu doz’ de cparat (ST); — prize si fige tripolare pentru instalatii indvstriale (I, — 10, 16, 25, 32,63 A), in carcasi metalicl sau de bacheliti. Prizele pot fi cu sau f4rA contact de protectie ; ~~ contactoare comandate prin clectromagnefi, avind capacitate de supere redusa si freeventi de conectare mare —— tabelul 4.11 si figura 4.16 bac Tabetut 4.10 Comutatoare cu eame fabricate iu Tt. S. Hesndnia [nip Cod Curent nominat LA] Tensiave nominala U, [Vec.afee.] Curentul de conectare ia C0. Jon [4/008 9)) Dorat DA 1%. le actionare: | Freevenja de conectare f,, |_Teonjti) coe Tes jes ee pein epsie | ager | a Zrin buton sau miner Situboturi: F — ferm; R — ea sevenize, 246 “DA OBs SOIT §8h = 777 = — ost OW | = Ge ‘or & 08 S9A OFF 1008 | oe oot ov, (oe + est) x 01% ¥ 921 2A oce fort 8h? | eRSE oon oe ="n | onse|___08 ow ToL GL A +86) XBL x oy | (iF 6L) Xe X ay | | Lona] totes ws LEP mmoqny, ore fore for | 09 DOA 0% FOIT = 20 “| 979A 02% =" \_ 9s ozs 009 | ze aLos=f oor ages 1011 £09 f8F 193 = "a waa 09s = "7 oot : we0;0ra mM Os =/ wo A 008 tunes aoe PARUDPIEE OW ‘Da ‘VOR oS (7 MMPLIONL 'S LG MOEQEY oALOVENIOD op UNdy opIdoUg sump op oz uyuad ep “(99 9p apaavoyrqtos vy osx ore x 09% X gre X 2ol X £01 ove X uaz 061 oor uv 92 68a x Ha 00% * $61_X OST Sg 0st AV | O13 * 861 X O61 | OL zus__| oor ww * OLI X OST x sor x sor s | oor ay. 08) ols _|_¢9 av X68 Xe cols} _ op av 6 x 8 X09) sois__|_ sc uy x 88 t sg os | oa 86 xo | 6 06 X08 XSF 9018 a at XD 6 sl X08 XS sos | ony a a XL Xap 6 06 Xs XH | a a“ xa xy aoc sf 6 sk Xoe X Sth vo a one ="a| oois | 9 uv tal mana. wo ou fy sud vIn resto ay EES (¢ fasenuyuoo) £17 mq 248 ‘a a F fo Fig. 4.16. Schema electric si marcarea bornelor pentru contactoare comandate prin electro~ miagnefi 42 ~ ca un coatact auriliae; — cu pate contacte auziliate; ¢ — representaren tn scheme destigurate, 2. Aparatele de protectie realizeaz’ protectia 1 eptoarelor sau a refe- lelor electrice impotriva scurtcircuitelor, a suprasarcinilor si a lipsei sau sciderii tensiunii de — siguranfe fuzibile ; — contactoare cu relee; — intreraptoare automate. Fig. 4.17. Caracteristica de tectie a _sigurantelor MPR, imentare. Ele se impart in urmitoarele categorii: 249 . ‘artuoroe ap dim -—- % fabuey no — y toyemsdes pmorqey waquad — y Seasnpuy dn — y toqeds — g saiey — at SumSoy — 7 sopemjoquns epeogmag -moN = | ooo Be 8 os “Bly wu0ya0y a oe a & E a sIe OA OFF ° ag oor EIN 099 dh eK 002 Rua | ~ ~ oot (aaa) woqrelt Stl | 00% 008, nor set oor (ara) rarize s seo os | oor] oor @ a 3 So 2O'A 08% PUL cy su cer meqey, 250 251 “EY ImLaET BL eH aIROWA yp 100% gel O81 061 oot £08 O0I X e'9 x 96 | 089 0009 oor | bog | vA 008 = ey X HE x e'g9 oat FLX #9 x C'9e | | owe | or vee puna ass} PASE, 0, dat eb mpeqed, a) Sigurantele fuzibile au rolul de a intrerupe circuitul in care sint in stalate prin fuziunea unuia sau a mai smultor elemente concepute si cali- brate in acest scop, cind curentul care le parcurge depaseste o anumitd valoare pe o anumita durata ; aceast’ dependenfi este indicat prin carac- teristica de protectie (topire) Fy (t) — tab. 4.13. Practic, sigurantele fuzibile asigura protectia impotriva curentilor de scurtcircuit de valori mari, Din punct de vedere constructiv si al capacit&fii de rupere se deosebese : siguranta cu filet E16 (mignon), avind capacitate micé de rupere 0 A); — siguranfe cu filet tip D, avind capacitate medie de rupere (I, = =1,6...8 kA); igurante cu_mare capacitate de rupere (J, == 50 kA) Siguranfele cu filet sint executate din porfelan si se compun din soclu, capac filetat (portiuzibil), clement de inlocuire (patron fuzibil) si clement de calibrare. Tipurile cu filet E16 sint destinate protectiei instalafiilor de automatizare sau similare, iar sigurantele tip D utilizdrilor casnice si de uz general (LI, 1S) sau industrial (LFi, LFYD) Siguranfele cu mare putere de rupere (MPR) se compun dintr-un soclu cu dou furci de contact, un element de inlocuire cu cutite si un miner de manevrare (pentru schimbarea clementului de inlocuire), Patroanele fuzibile pentru sigurantele de joas% tensiune pot fi cu acfiune lent& (cu intirziere), rapida (normale) sau ultrarapida, ultimele utilizindu-se la protectia dispozitivelor semiconductoare. b) Releele termice tripolare asigura protectia la suprasarcini a receptoar lor electrice. Ele sint constitute din lamele bimetalice care, dilatindu-se diferit in urma incalzirii produse de trecerea unui curent (prin ele sau prin infasurarea care le inconjoara), se incovoaie si deschid un contact electric din cuprinsul lor In R.S. Romania se produc relee termice (lente si rapide) avind carac- teristicile tehnice si de protectie date in tabelele 4.13 si 4.14 si figura 4.18. Tabetut 4.14 Coeticientul de coreetie 2. tanefie de temperatur pentru curentul de serviciu al releclor termice tip TSA epeter aa lines ales E) Coeficientul de corectic Be 0,87 | 09 | 0,93 | 0,96 3. Aparatele de conectare si protectie realizeaz& stabilirea manual a cir cuitelor parcurse de curenttl nominal si intreruperea normal sau ih caz de defect a acestora, asigurind deci si protectia receptoarelor in caz de defect. Din aceasta categorie de aparate fac parte contactoarele cu relee gi intreruptoarele automate. a. Contactoarele cu relee termice sint destinate protecfiei impotriva supra- sarcinilor gi a lipsei sau sc&derii tensiunii de alimentare. Ele constau dintr-un 252 Pig, 4.18. Caracteristica de protecjie a releclor ter a — peuteu telee de 10 A gf Sea, <2 Al: & ~ pentru relee d's? A (Z,>11 A) 94 54 7 — din state ‘reve; 2 ~ dia tate call 6 | Hy aS ! to PSM [ 14 il) fs] ’ 12192 3 45678910 42152 34 567890 Toct/ie-—— Lact {Ip oe b contactor si un bloc de zelee termice tripolare introduse in carcase metalic: sau din material izolant, avind caracteristicile indicate in tabelul 4.15. Deoarece contactoarele cu relee nu au capacitate de rupere suficienta, pro- tectia In scurtcircuit se realizeaz& cu sigurante {uzibile legate in serie in amonte (lig. 4.19). Protectia la tensiune minim (lips’ de tensiune) este asigurata de electro- magnetul de acfionare al contactorului, care nu mai refine arm&tura mobil& daca tensinnea de alimentare scade sub 0,7 U,. b. Entreruploarele automate asigur’ protectia impotriva suprasarcinilor, curenfilor de scurtcircuit de valori medii sia lipsei sau sctiderii tensiunit de alimentare. Protecfia la suprasarcini este asigurata in majoritatea cazurilor prin declansatoare termice DT constituite din lamele bimetalicc, nu actioneaz’ in final asupra unui contact electric din cuprinsu! lor, ca in cazul R—> Fig. 4.19. Conectarealare- @7 cal fea a unni motor electric RLS. printr-un contactor en re- Tee termice ely coer — siguramle fusibite; £1 Gontactor ef — bloc de re- lee termice sm motor tifazats Br S"haton ‘de porsire 2 bu fon de" oprite r gear x ona x see] 9 | at | ooet | 091 00% S091 Soot sree [we x oot xz) | it [owe [oo |e : "vec sve x zor x ocr] 9 | alt Joon Joce lor ore x cer x ger | 9 “Lo lira nwo o¢ = £1 vaize oH os =f) _ A O08 tose ="0 won vs ="a | Lose wet x we x 08 rpaaqoud dig, ‘soneisy sopapee pe /asgases op shioang oy UY a9paa0ss ser mege 254 releelor termice, ci dau direct un impuls mecanic _mecanismu- lui de declansare al intrerupto- rului automat. Protectia la scurtcireuit este igurat& de relee sau declanga- toare electromagnetice DE cu actiunel instantanee sau tempo- tizata. Protectia contra sedderii sau lipsei tensiunii de alimentare se face cu relce sau deciangatoare de minima tensiune DT, cu ac- fiune temporizata. Intreruptoarele automate de tip USOL se utilizeazi pentru conectarea siprotectia motoare- Jor clectrice sia liniilor de joasé tensiune. Aceste aparate se exe- cuti cu actionare manuala, cu motor clectric de acfionare de la distansi (intreruptoarele de 100, 250 si 500 A) sau cu clec- tromagnet de_actionare (intre- ruptoril de 800 A). Schema Fig. 4.20, Conectarea Ta refea a musi motor elec- electrick a unui motor asincron tric prints-un intreruptor tip USOL, conectat prin introruptor USOL #7 "MST" tom ocomapiclices ct dedanpator este prezentata in figura 4.20. ne mu Lop deol sani Ss Caracteristicile tehnice ale deschis prin declangare”. intreruptoarelor automate USOL sint date in tabelul 4.16, iar caracteristica de protecfie pentru intrerup- torul USOL 100 — in figura 4.21. Protecia la suprasarcin& si scurtcircuit se realizeazi cu declangatoare termice si electromagnetice ale c4ror limite de reglaj sint prezentate in tabe- lul 4.17, iar protectia contra sc&derii tensiunii — cu declangatoare de minima tensiune cu dispozitiv de temporizare de tip RC tranzistorizat, cu reglaj de 0,2;0,5; 11 1,5 s. Acest declansator se livreaz’ separat ia cerere, putind fi inlocuit cu un declansator de deschidere DD cu comandé de la distanta fntreruptoarele automate de tip OROMAX sint destinate conectarii si protectici liniilor, a motoarelor mari, a generatoarelor si transformatoare- jor. Ele se caracterizeazi prin capacitate mare de inchidere si rupere, vari ante multiple de execufie si posibilitate de utilizare in protectia selectiva a retelelor. Comanda de inchidere — deschidere se face prin intermediul electromagnetilor de comand s, si ss. Caracteristicile tehnice ale intreruptoarelor automate OROMAX sint date in tabelul 4.18, Protectia la suprasarcina gi scurtcircuit se realizeaz& cu acelasi declansator, fabricat in doua variante — (tab. 4.19, fig. 4.22) — declansatorul tip H cu actiune temporizata la suprasarcina $i instan- tanee la scurtcircuit — declangatorul tip Ksi cu caracteristica de protecfie in trei trepte, primele doua fiind cu temporizare, iar a treia — instantanee. 255 vrfoajosd nugmod *y(o1 + ¢) ‘soymg, vyfoayord sua9}]8 WAI Uy sojaIPO;0UE nayuod yas "7p A7(y any arosuepop #8 ppt smnystiog ap 0} we - |__Gn/ix azomssne opoym fe 0% (val y onmemp mam anes, " 81 = 7 BL 8 s 8% r Cys] "zonmaos eam pnguen HOLES) | « “a 7 Hares | yes 7 LyI"1 sonaniiemosypayo sorasv0y y=) | Jee “vex [ror] ‘7 or ax “101 xy vouvpoop aye foffax ap arzrmr aise Ou or suopap ae forex 9p arayEMyT zo 9% stor SIFor or [sur] “7 asadna op eyeana | gg sz 8 cd (onoz | st far [or | or or | s vat] “7 sxodnz ap aiom3 | % _| | —| Be cy es ar (eer [oz jon | 0% on s |e [ssfe | ¢ [iwal’respnemopymaang | 5 |-—| —|— a 5 001] 0z | S'zt} 001 498 ap MyNaI, a vos | 008 | 00s | ons | ose | oor | ose eel oe ee SEE] 288 oe erssaany |g = 8 : ¥ 2 . : 5 Gogh ep 7 satay TUL = 8'0) 10+ 80) (1 ~ 80) (1 80) nynsoqesuyysap Te yoier nywasN 008 £00. 008 00% ost, £08 9 Fos tor tze #8z toe! [vi #7 som} a0pex00} toes tooe ‘oor | ere tos toc | ‘002:oor sit for {a te'9 ftp ize! 1eap WW mpIArss ap ua wines og =f 199A OG SOUL 18 SZ BES BOA OOS !O8E 'OB “Lz1 “OIE = "2 $9°9A 0@s TES BDA 00g = "A Hoo SOTO? PRSH9}90IE 32 = oy wo v9, eo 79 wo sone) Paenesey wor tosa | oa 08m ee W08A vor i088 — OL meq Tosa dy sojase0ydnssaymy oye aaquyay aypNsTa;eM 256 be jot " 05 og al 005" gz o 07" Wr s> 34 6 810152090 © Pips > 4 6 1015 2050 Loet f pp. ——~ Toot pt ——~ Fig. 4.21, Caracteristicile de protectie ale declangatonrelor intreruptoarelot automate USO. 100 pentru curenfi de serviciu de 2,5—10 A, respectiv 12,5100 A: a fouare din stare rece « declangatoaselor teranice: § — fuetionaee in 2 = declansare la 107" prin declanjutoare siectromagactice; d—dectangare ald a declansetnaretor termice Sounteirsut. Bit acters Declansator Asi ie . Caracteristicile de protecfie ale declangatoarelor Ja intreruptoatele OROMAX: langator Hb — declangator Kst; 7 — dia stare rece: 2 — din stare calda: & — temporizire Inuga (10 CoS s} f— tempotizare searta (0,80)! instante 17 — Prolectarea instalatiilor electrice industiiale 257 “oor pee] ee | 6] Se | oor) Oe) Sor] te] BT 008 we] ss] 8e eo | ss | 99 089 ss | or |_to Tosa dp ar (o cer mas, Tabelul 4.77 (contimuare) o) I ‘Domental de sepa al det | wigataceemn | ttm | ‘Tipul declangatoarelor | ie emi yaa aj | = = A | & | 48 in, | max ca ee. {2 R100 100 | 125 100 | 1000 | 500 B 15 RIS 125 160 100 125) ~1:250 500 i R160 160 200 125 160 1.600 640 | R200 200 250 160 200 | 2000 800 | R250 250 300 | 200 250 | 2500 | 1000 «) omen at | (et Tee iene] npsopene wasteanpatne | | Tiput dectangatorututtermic a Fre (Al | fe = ‘tent alternativ | Curent eontiona| i Sac “| ae aia | 2 R100 95 | 80 | 100 | 500 1.000| 400] 800 We, RI, 120 145} 100) 125 | 625/ 1250 400, 800 if R160 14s | 185) 125 "160 800) 1600) 400, 800 5 i R200 185 | 2251 160 200 1000/2000 «00/800 | R250 250 | 280 / 200 250 | 1250 | 2500 300 T000 | R520 280 | 370 | 250) 920 | 1600/3200) 640 | 1280 | R400 370 | 470 =i 400 | 2000} 4000| 800 | 1 600 | R500 470 380 | 100 | 500 2500 [5 000| 1000 2000 a | sueielemags em | mst cmt | 4 1A) 1, (A) Lg ne ae i 3 7 5 b 3 =e | me | ae] minmaz [mae | 2 Rioo _|__s70_ | 465 320 2000—4000 | _800—1600 I R500 | 465580 400 2500! = 000 1000-2000) | sei | 80 | G80 | 500 | 2900. 11602820 | R709 | <680| 850 530 700__| 3500-7000 | 14002800 | R800 | 830 | 980 7o0_| 800 4000-8000 | 1600—3200 259 Tabelul 4.18 Coracteristicile telmice ale inireruptoatelor tip OROM. x 1 | a” ft sao | 2000426008 Teusiune nomiuali U, [Vj 500 4000.4 ‘coracterlsict to Curent nominal 1,[A} ‘Tensinni de ser- | Motor vieiu UV) Declansator de tensinne mi- | | mint Bre 110; 1275 2905 980; 500 6 ayaa de Yemen de chides kk) 125160 | | 88 Sttseoce gore [oem ebiere Zea) |B | 125 | 0 la3 manevee | Curent de rupere I,TkA7 30,50) a2) 2) 8S cont, fig. 4.22 gf tab. 4.19 Curent mith diame yi? 15 | 130 | 185 Curent Hintitt termic I),, tty = bs [kal Contacte auxiliare NI/ND Labelul 4.19 Dorieniul de regia) si deetensatosrelor ta intreruptearele OROMAN 1 Declougater #7 Dectangator K. Doanninl de} Deana de Pei, me ‘ph 5 300 1000 | 600 | 1000 Toa) (zo 2500 | 2.500 | 4.000 4 000 260 1617 13 57 ens | baba aT ie Fig. 4.23. Conectarca la refea a unui motor electric printrum fntreruptor automat tip OROMAX: 4 ~ iutreuptor automat: a1 — Ulve deviaigtote; «2 — delonsntor de tenne mining; 1 — destromaguet ‘be inca fecirousegnt de dcsenderes “futon de cuateel 8 loneflomij rs Bel ~ ‘hate de yoru! a shaton de opie: t= wack ce setnaluare Aecepri ccckngare’ #8, AO — rue os Ages Schema clectricd a aliment&rii unui _mptor asincron pria automat tip OROMAX este prezentata in figura 4.25. Utilizarea intreruptoarelo: automate se evita pe cit posibil din cauzi c& ele prezint& urmatcarele neajunsuri — au un cost mare: — conduc ia secfiuni mari ale con- ductelor electrice ; — nu asigura sclectivitatea la cu- renfi de scurtcircuit, c. Putreruptoarele automate manopo- Jare se utilizeaz& pentru protecfia la swprasarcina si scurtcircuit a instalatii- | Jor casnice si industriale cu curenti_no- minale sub 25 A (au avtinne similara cu siguranfcle automate). Caracteristicile tehnice gi de protectie ale intreruptoa- relor automate monopolare produse in Fis. 424. Constructia gi caraeteristicile oF 2 } use ie declangare ale intxeraptonilui anto- jara sint date in tabelul 420 si igus AO SSSRM aT dnasuat on aime de ra 4.24, Ucciansare a relecior clectroimagnetice| tseruptor 261 Tabslul 4.20 Caracteristicile tehnice ale intreruptoarelor 2utomate monopolare iabyieate ia WM. S. Romania © at, | 4 ne | ca | cae: te cane | OGG | GE | Lau L 6; 10; 16; 25 25,508.) Hina 705 10; 16; 25 industriale de comand’ si fort (in afara clectromotoarelor} | | Circuite i I | | Tntreruptoarele de curent continuu monopolare se utilizeazi pentru conectarea gi protectia metoarelor electrice de curent continuu folosite in tracfiune. Se executi numai cu actionare manual si sint echipate cu relee electromagnetice care asigura protectia la suprasarcina si scurtcireuit, Caracteristicile tehnice ale acestor aparate sint prezentate in tabelul 4.21. 4. Aparatele pentru pornirea motoarelor clectrice asigura reducerea curen- tului de pornire al acestora. Se clasifici in urmiitoarele categorii : — comutatoare stea-triunghi CST, cut conectare manuala (U, = 500 V, I, = 32 si 63. A in aer sau I, = 100'si 200 A in ulei) sam prin ciectromag. net (U, = 38) V, I, 8... 160 A); — autotraasformatoare de pornire normale tip ATP, (U, = 0,22. 0,5 kV; S=85 sau 130 kVA), cu siguranji mariti (tip TPS, U,=0,38.. Tabelul 4.21 Caracteristicite tebnice ale iatserupivarclor autor je monopolare de curent continan tip AV: - 7 oa CCaracorstas tetinice if | 5306 ‘Tensiune nominald U,, [V] | 750 | Curent nominal Z, (A) 200 | Capacitate de inchidere si ri- | Frecventa de conectare fe, | pere | cietusi 3 so | } Curent de inchidere J, [A] 1200 | 500 Cnrent de rupere J, [A] 1200 500 ‘Tipu de prote 1P301 | Cutentul! de servicia al releulut electromagnetic 1,[A] roo | 200 | Observajii. 1. Varianta Ge 100 A se regleazi intre 150 si 300 A. 2. Varianta de 200 A se tegleazd intre 350 si 600 A. 3. Crentul miniuz de tutrerupere este 10 A pentru 100 A gi de 20 A pentra 200 A. 262 «+. 6 KV, S = 320... 2500 kVA) sau cu comand de la distenfa — cu comutare automata (tip TPD, U,=6 kV, $= 580... 2500 kVA); — reostate de pornire pentru motoare de cutent alternativ {in aer tip RA, in ulei tip RC, RA, EA, RPUm, RPUC, RPUD si in lichid tip RPLD, RRLCD, RRLUD) sau continun (tip RP si RZP). 5. Aparatcle de semmalizare au rolui de 2 indica acustic sau optic situafiile normale sau anormale de functionare sie instalafiei supravegheate. Relecle de semnalizare sesizeaz aparitia (tfpul Rds—2) sau dispari- fia (tipul Rds—3) mirimii controlate, care poste fi tensiumea sau curentul continuu. L&mpile de semmalizare, incluse in cascte de semnalizare tip CST, se monteazé pe panouri si pupitre de comanda. Se executd in diverse vari- ante constructive si utilizeaz’ limpi cu filet Edison sau baionet%, alimen- tate 12 tensiunea retelei (220 V) sau la tensiune redusd (24 V). Hupele gi sirenele de semnalizare se utilizeaz3 pentru semmnalizarea acustic& a diferitelor stiri de avarii si se fabrick in mai multe tipuri con- structive: hupe sau claxoane, sirene si clopote. 6. Aparatele de misurd si accesosiile foto: de joasi tensiune sint: — ampermetre (AE) si voltmetre (VE) electromagnetice ; — comutatoare voltmetrice (CV); — wattmetre (W) si varmetre (Var) fero — contoare de energie activa (trifazate tip fazate tip CAM—6) si reactiva (tip CR—32}: — transformatoare de curent CIRS si CIRT avind curentsl nominal primar 20 +6000 A; — transformatoare de tensiune tip TIRB, avind tensiunee nominal primar’ 0,38 +1 KV. in instalafiile electrice amice (tip D3); CA—32, CA—43; mono- 4.5.3, TABLOURI DE DISTRIBUTIE Tablourile de distributive sint parti component: case servesc concomitent la primirea si apoi giei electrics la diferifi consumatori. In componenja lor intra matericie electrice care asiguré functiile de izolare, legitura clectrick si eperatele clectrice prin care se realizeazi functiile de conectare, comandé, protectic, masura si semnalizare. Aceast& concentrare permite expleataree in bune condifii a instalatiei respective, realizarea unor gabarite eduse si amplasarea centra- lizat& a punctelor de alimentare. ‘Tablourile de distribusie sint elcatuite din mai multe unit&si funcfionaie (dup& numarul portanta consumatorilor din aval) case pot fi de: — sosire, daca servesc pentru primirea energiei electrice — plecare, dac servesc pentru distribufia energici electrice la receptoare sau alte tablouri ; — cupla, daca servesc la legktura electric& dintre secfiile de bare colec- toare pe care le poate avea tabloul respectiv (obismuit la curenfi peste 200 A) sau la Jegarea in bucli a mai multor tablouri de distributie. ‘Alegerea tablourilor de distributie sc face in functie de tipul schemei electrice pe care o realizeaz’, caracteristicile electrice (tensiune, curent, frecvenja, regim de exploatare) si mecanice {protectie, inc8lzirea maxim 263 admisa, rezistenta la scurtcircuit) precum si alte consideratii generale (dimen- siuni de gabarit si greutate, tip constructiv, aspect exterior, mod de insta lare etc). Protecfia tablourilor de distributie cuprinde totalitatea conditiilor necesare pentru a asigura protectia persoanelor contra atingerii partilor interioare aflate sub tensiune si protecfia echipamentului contra patrunderii corpurilor straine sau apei (tab. 4.9), protectia contra actiunii factorilor climatici (tab. 4.22) si protectia mediului inconjurdtor cu amestecuri explo- zive sau grizutoase contra aprinderii de la scinteile produse tn interiorul tablourilor. ‘abelul 4.22 Tipurile 51 categoriile de proteeiic elimaties |__ tipi ae protectice 1,6 solare, cal/em? + min Densitaten maxima a radiafist Lat Factort climatict |_| mm | m™ | ™ | | +55 | +58 +35 ‘Temperatura =55 | —10 =35 aerului +27 | 427 +20 variatie in 8 bh, °C 40 40 40 Umiditatea | maxima,9%/°C 80/35 | 80/35 | 80/35 80/20 relativa minima,%/°C 10/40 | 10/40 | 25/40 15/80 Presinnea | maxima, tor/°C 35/40 | 85/95 | 35/35 14/20 atmosferies | minima,’ tor)°C 3/50 | 3/40 | 14/40 5/90 Rous ‘Aer salin’ Praf, nisip Brum, inghet, chiciurd Muceyainsi, bacteri Pactori supli- mentari*® Insecte, animale mich t Categoria I iu aer liber Categoriile de construcfie pentru fiecare tip de protectie climatic’, funefie de locul de amplasare Categoria a Il-a in spatii exterioare acoperite, gen gopron Categoria a III-a in interior Noté. * Pentru simbolizarea tipului de protectie se folosese literele: ‘f — tropicus—cald, tropical; A — aridus—uscat; I — iumidus—umed; T — frigidus—frig, Ca. urmare semnificatia simboturilor tipurilor de protectie menfionate in capul tabelalai este: TE — protectia contra actiunii factorilor climatici din zonele cald-wmed, cald-uscat idem din 2onele cald-umed si cald-nseat; TA — idem din zone cald- : FP idem din zone teci. jci{ia proscurtirilor: t — tot timpul, permanent; p — periodic; a = acci- —"de neinat ia seami, 264 Din punct de vedere al rolului fancfional, tablourile de distribufie pot fi generale, principale si secundare, iar constructiv intilnim tablouri deschise, inchise, capsulate si antigrizutoase (antiexplozive). Caracteristicile tablo: tilor de distribufie fabricate in tarA sint date in lucrarile [12, 23, 24]. 1. Tablourile de distributie deschise sint far& protectie (IP 00) sau cel mult cu grad de protectie IP 10. Din aceasta categorie fac parte : a. Tablouri pe pldci izolante de marmurd, STALMAR, textolit sau pertinax, in execufie neprotejata. b. Tabiouri pe placi sau cadre metalice independente, la care aparatele si materialele componente se monteaz% pe suporturi plane din tabla de ofel (g= 1... 3 mm) sau pe structuri confecfionate din profile laminate sau cin tabla ambutisat&. Din aceasta categorie fac parte tablourile STELBLOC fabricate de TIAB, formate din cadre metalice pe care se fixeaz’ cn suri buri placile echipate cu blocuri functionale tipizate (tab. 4.23). In figura 25 se exemplificé realizarea unui tablou de distributie cu elemente STELBLOC. Tabelut 4,23 ‘Tablouri de distributte STELBLOC-TIAB a) | te 1 u in { ~ v j sem | oes | | wt | wots | cam | ance | amsave | ame | Pliici Tip [i I K Fane- \ Lm 250 | 500 500 |»<780 }» 1000) 1000 | cutie bare 300 »200 1010%200 | 1240 200 | axed se, mm x 410 xilo | Nato mn | Schema Apanits et 0 LATOOF eS — SABE el TEA FFE =v Hp 1 00-Fe F109. | HPR3IS Ful —1PS— 260; 350 _ MPR630-Fal —TP3— 600; 1600 23 350-=1 000 250= 000 FH —Cl0,5rgi SES +g2—ES TOY, bE BESTHT, Bee [Bra [ars [BF 4 [gre [Be7 [or 7 { BE, 266 Schesna_panourilor STHLPLOC 9 = exompla To sehoms posta me TID; a & — consteuctie, cy Tablouri Lp pauou, aleituite din mai mite celule denumite panow- ti, fiecaze find formatd din sasiul pe care se fixeazA suporturile cu aparate, conductosye i o plack din tabla de ofel, pe partea din fat%, care sustine aparatele de acfionare, masura gi semmalizare Obiguuit, uviie mu an perefi (en excepfia placii frontale), ci cel mult cerane de protectic din pias’ san tabla expandata; panourile de capit sint previizute ins cu ieja lateral dinspre exteriorul tabloulsi asamblat. Accestil in tebfont poate ti prin spate sau fata, in fumetie de spatiul dis- ponibil, Constitictia si echiparee_panourilor este in general tipizaté si se reali- reav’ la LLS, Automatica Bucuresti sau 1.P.E. Alexandria (este tipizat&i nuniai constructia imetalica, cchiparea {Acindu-se dupa schemele date de beneficiary), Tntreprinderca de construcfii metalice si aparataje (ICMA) si TIAE Bucure: La TAB sa realizot un tip de panou prefabricat cu bare miediane (PREBARMED), fa care barele generale de distributie se afl& Ie mijlocul panouril indu-se in acest fel dimensinni veduse, Ja un numr Sporit de cirentite. Panonrile sint realizete eu usi fafa rabatabile pe care se monteaz’ apara~ tele de iiisurd, iar in spate si intre panouri cu perefi desparfitor) din tabla eXpandaté. Dimcasinnile constructive si schemele tipizate ale panourilor PREBARMED sint prezentate in (23, 24] 2. Tablourile de distributic inchise au_gradele de protectic IP20, IP23, TP30 sau IP33 si se pot utiliza atit in incdperi anume destinate, cit si in spafii de productie, cu conditia ca mediul respectiv si fie lipsit de agent! corczivi sau de pericoi de explozie si si aiba temperatura de 15 + 20°C, iar umiditatea relativa maxima de 65%. Din aceasti categorie fae parte: a. Tablouri pe pldci izolante inchise in wise, cutii, dulapuri sau pupitre ; by. Tablouri pe plici sax cadre metalice inchise in dulapuri sau nise ; c, Blocuri electrice de apartament, care sint tablouri deschise pe su- porturi de marmura, masi plastic’ ‘termorigid’ sau tabla, dar cu cle- mentele de tablou protejate ; d. Tablouri tip dulap, realizate din una sau mai muite cc Jule denumite dulapusi, destinate instalafitior clectrice de distributic cu curenfi nominali pind ia 1000 A. Astfei de tadiouri se fabric la LIS. Automatica (tab. 4.24), Labelut 4.24 Dalapurl metalice AUTOMATICA ip 1 fmm j tom tae] Ne worinata Se varia 1 2 1 2 \ _ . } oe _ pz | 700 | 800 | - | = | va | sv 900 | 1000 | | - 600 47 32 | = 800 49 54 | = 900 30 53 | 1000 ~ | 56 850 268 1 4 7 - so | 2) 5 | 8] = 1.050 3 8) 8 - pa | a | ao | aw | oto ar 600 L 7 2 16 00 3) W 18 900 aflo- - 9 1 000 ee ee pe la) so | om | 500 — 7 ub ~ p22 600 800 900 00 | = 8 12 | | 800 1 10 1 = { 24 ~ 500 a 25 29 se i 8 fo | m | 2 | 30 = 800 = 28 32 Exemplu de notare : D22-8 900 - - 38 Tabetut 4.28 Dulapurt metalice IEMA-Rucuresti sort tot] scons Pa es _ Foal lav las | coo: z00: } 4 410; 600 | | | 800: ut | j 2 jae fas | coo; 700 | | 200; 600 | ! | 800; 80001 0 | Foe jae las j #200; 1400 | 1750; :920 | 490; 600 | i “| | _ | 1 pes Noli, 7 Simivolizae: A — olay eu 0 aye; B= astyp cu dows agi pe ventealay © = idem pe orizontall’: a — 18rH strait; b — ew steal; d — Ise suport tolas tor; s — cu suport izolator; w — singilar; i -- intermiediar; © ~ de capat 2. Pentru constenetie ~ y, fig. 4,26, 6, Se iivteand en soclu de 100 mun ICMA (tab. 4.25, fig. 4.26} si TIAB (dulapuri de joasi tensiune ca. STANDARDBLOC jn 6 variante, dulapuri de cc. pentra 24. V— UNT: DISCO-24 sau 220 V — UNIDISCO-240 $i dulapuri pentra condensatoare UNIVAR in 3 variante) ; &, Tablouri debrosabile, alc&tuite din woul sau mai multe panouri imo- dulate organizate pe sertare debrosabile; accasta solufie are avantajul unai gabarit redus, prezinta o siguranti marita in exploatate si simplifica malt, Iuerdrile de inontaj si exploatare. ‘TIAB produce tablouri tip SERTAROBLOC formate din sertare de dist ibutie echipate cu contac- toare, blocuri de relee termice si sigurante fuzibile unipolare cu filet sau cu mare putere de rupere. Sertarele sint previzute cu butoane de comand’, Timpi de semnalizare si siguranfe fuzibile tip mignon in circuitele de comands’, Fiecare panou are opt module; sosirile se echipeaz’ intr-an compartiment Hp © din patru module sau intr-un panou intreg tip D, iar plecdrile — | b = ==) _ » —| Fig, 4.26. Dulapuri metatior pentru tablouri electtice : 4 consiructle AUTOMATICA; % — constrmejie TOMA 269 560j2200 4.27. Exempin de a- seniblave i entiilor sulate Eleetroaparataj in. eadrul unui tablow de in sertare tip 4 construite pe dimensiunile modulului seu in sertare tip B, construite pe dimensiunile a doud medule. f. Tablourile capsulate au gradele de protectie 1P40, 1P41, 1P43, IP44, IP50, [P53, 1P54, 1P55, IP60 sau IP65 si se utilizeazd in medii uscate dar cu praf sau particule in suspensie (IP40, 1P50, IP60) sau in medii umede (celelalte grade de protectie menfionate). Aceste tablouri se obtin prin asamblarea unor cutii capsulate care con- fin vraterialele si aparatele clectrice necesare si care sint rigidizate intre ele cu sau f4ra cadru de fixare, legiturile electrice intre cutiile vecine ficin- du-se prin deschideri practicate pe fefele comune (eventual cu ajutorul unor piese sau cutii intermediaze). Cutille capsulate sint tipizate pe mérimi gi continut si se confectioneazd prin turnare (din fonta sau aiumiziu) sare (din mase plastice) seu prin sudare (din tabli. OL—38). rile curente, fieeare cutie are 6 destinafie unicd (bate, intreruptoare, sigu- ranje cte.). in R.S. Romania tipurile uzuale de cutii capsulate tipizate sint de construcfie Hlectroaparataj, ICMA, TIAB (lig. 4.27, 4.28, 4.29; tab. 4.26). ‘Tablourile antigrizuroase si antiexplozive sint alcituite din cutli_capsu- Jate de constructie special’ capabile si asigure protectia in mediile cu pericol deosebit in care lucreazd. Aceste tipuri uu sint in productie curent& in fara noastra. geup200 50 Pig, 4.28. samblare 4 = schiga tabloulah; 6 ~ sehe> fing ceeties monelars a tebloue ‘oi ie ere 270) Fis. 4 29, Fexemple de qq: fining ee PY iSigurania cr 2/s, Bore conercis tay Vegareion insta fA [Beeioer ai 2 or & \ 2B areeupen gh BOG lecpionare manuaié Lwop Sizurante cu E62g.4jmnore pitere jerupere [sR 6304 echipare a eutiiior copulate tip TTAR, Tabelul 4.26 vislonrt do T i ~ j 7 j [tigen oe | he [She sa0| 0 | i I : | | p | 938 x 898 x =| | pty Bi} as x FI i he | PRO | BES x 288s 1 ee | lg bor | as ates ten ee! \ 12 | Sj roo) 338 x 338 yas eR | 1.5) g | 100) 238 x 238 x / LEE | = [oto | ase < ais 2 Fz | | (Ze) % | su] 336 xais x z | [G1 2 | Si | aa0 < sss > 5 | 1i2] © | sis | 336 x 238 x g lod S21 | aae 88 © & | \ =o se | 996% 28 © 3 | | Se jos | 338 138 Z 2a Be 336 165 | ! | iB8 B20 236 x A x oe T100 BO x Ble | B 380 x'350 x 170 128] = | ato | < 280 x | €) Bip 350 x 330 x 250 {Bo ) 2 [so 458 x BE; 2c 350 % 600 x 170 3 a 1 Sir x 89 gi eia 350 x 600 x 250. | | als 836 x a 2 (|D 300 x 200 x 170 | ie SIS | Be x 288 x 165 | 2/2 | 850 x 430 x 170 | - [ Sal | 258 x 958 x 186 | a Pies de legaturk | $23 | 236 x 186 x 136 ‘| [Pies de capit | Noi, 7. eipares conform (28) san 2, Povestee de trovore cutifié de bare (310 ... BBL, J9, JB, CHS3, A), waa pe fai inter. de aparate, uns ps tlecaes fags jatdealé supatioar’ 51 infarioar, entitle Intermed: s, dows pe ata de 5 271 4.6, CURENTUL CERUT in timp ce puterile cerute stau la baza alegerii echipamentelor cu rol de transformare a energiei electrice ca transformatoare, convertizoare, mutatoare 5.a., determinarea curentului cerut de un consumator de calcul este necesari pentru dimensionarea conductoarcior, alegeren apayatelor de protecfic, comutatie, msura si a tablourilor de distribntie. Curentul cerut J, de un consumator de calcul poate fi determinat dup’ cum urmeaza’ : — pe baza puterii cerute P, (sau SJ, care @ fost obginuta printr- una din imetodele expuse in subcapitolul 1.4; — prin metoda coeficientilor curentului cerut, in care inter puterile nominale ale receptoarelor. a) Curentul cerut se obfine pe baza puterii active cerute P, cu relatia numai Pe a (4.1) iar pe baza puterii aparente cerute S. s a 42 Lasa (4.2) in aceste relatii: U este tensiunea de linie, atit pentru receptoare trifa- zate (tensiunea intre doua faze), cit si pentru receptoare mionofazate sau de curent continuu {tensiunea intre conductoare) ; P., So — puterile activa, respectiv reactiva cerute de receptoare iden- tice sau care fac parte din aceeasi categorie din punct de vedere al valo- rilor coeficientului de cerere sia factorului de putere ccrut; Cp, Cy — coeficienti cu valori sau expresii precizate in tabelul 4.27, in funcfie de numarvl receptoarelor pentru care se calculeaz’ curentul cerut, semuificatia puterii cerute si felul alimentarii. Tudetul 4.27 Coefleiemttl Cy $i Cs pentre determiarea eurentulul cerut pe haze pu itor verwie elu atimentisit | Coocentut -— vos | Jpotere electro absorbital _putere ula | i Ge | Venn | cette V3c0, | trifarat’ wee —|— ———| Cs V3 fam NB | = T —~ | — a ce | (cesen C08 te | 8% | monofazata | |—— { L | Gs 1 a | [svat conus cy : ~ Se subliniazi ck relatiile (4.1) si (4.2) nu au caracter empiric, ci repre- zinti o forma condensati de scriere a diferitelor relatii de calcul pentra curentul cerut; acest fapt a devenit posibil prin introducerea coeficien lor C, si C, $i definirea acestora in tabelul 4.27, pentru diversitatea de caautt particulare intinite. Curentul cerut de dowa sau trei receptoare diferite se obtine insumind curentii ccrufi de fiecare receptor in parte, iar curentul cerut de um_con- sumator de calewl cuprinaind receptoare din m categorii diferite — f%cind sumia curentilor £, cerufi de fiecare categorie (f) in part De (4.3) = Puterile corute Py sau S.,, pe baza cdrora se calewlex2& curensii ceruti I, se vor determina conform recomandarilor facute la paragratel 1.4.1, b) Metoda coeticiengilor curentului cerut se aplic&’ pentru grupuri de receptoare trifazate cu tensiumea de Tinie U — 380 V, pind la nivel! unor tablowi de distributie (8) Receptoarele se consider’ grupate pe categorii, conform tabelului 4.28, indicindu-se pentru fecare categorie relatia empirici de calcul a curen- tului cerut, direct din puteriie nominale ale acestora. Pentru o anunziti categoric &, formaté din #, receptoare, curentul cerut J, se determina cui o relatie de forma Ly = Oya $C SD Pun (4.4) ; in care P,, = YP, reprezinti suma primelor x puter’ nominale ale 7 receptoarclor, din sirul de valori P, ase- aate in ordine descrescatoare ; DP, — sta puterilor nominale ale restuiui de (vt, — x) receptoare ; Cry Cx = coeficientii curentului cerut, cu valori conform tabelului 4.28, Puterile din reiajia (44) se considerA active pentru moteare (expri- mate in kW) si aparente pentru transformatoare si cuptoare. Curentul cerut de un consumator de calcul cuprinzind mai multe ca tegorii se calculeaza cu relatia (4.8), in care m reprezinta numarul de cate- gorii de receptoare, considerate in accepfiunea dat& in tabelul 4.28. Aceasta modalitate de determinare a curentului cerut este cunos- cuté [8] sub denumirea de imeteda coeficientilor curentului de calcul. S-a evitat utilizarea pentru curentul cerut a unui asemenea sinonim, atit pentru a pastra senmificatia concret& pe care o are, cit si pentru faptul ca, ase cum se va vedea in continuare, existé un numar mare de ,,curenji de cal- cul” cum ar fi curentu! de virf, curentul de scurteireuit, curentul de sup: sarcini etc. 273 1§ ~ Proiectatee instalajilor electrics induetr Tabetul 4.28 sablosel fie peat determinarea curentulni cernt si evioanelor eae de disiribugie saw grupuri de reeeptonre teitaze Categoria receptoarelor -- Mofoare electrics en funefionare contin, bine inedr- cate (pontpe, ventilatoure, aeroterme ete.) = Motoare elustrice ale mayinilor-unelte eu regim de ert normal (1gor) | : = | + 082 PLY +105 Po, — Fdem, foarte grew — Motoatele elecirice ale macaralelor (motoare en rotor bobinat cu cos Da, Lid Py $046 Puy DA (82 Py b O86 Py DA, = 40%, We 182 PF OT Poy seurteireuit, cos ¢ = 0,5 astfel cf in acest caz pentru I, se adaugi 80% peste valorile de mai sus, — Cuptoare eu sezistenta (trlfazate) Te = (1,08... 1,85) Py — Transioruiatoare de sudare DA, = 15% Toe LSP, EP — Masini de sudat pri punete, cap Ia cap gi altele 8 Py + 146 6 Py + 195 — Motoare eicctrice ale iustalafiilor de prepararea pAmintusjlor tn turmatorie [Tee 16 Ppt 108 Pras -— Motoare electrice ale snasinilor si uneltelor portative san menuale — Motoare eicetrice pentru actionarea masinilor-unelte in ateliere cu protuctie de serie m pentrn prelucrare Ia cald < penis prelucrare Ia rece —- Motoare electrice pentrit actionare in ateliereie cu productie industrial si de serie mica 1,85 P, + 0,64 Py 185 Py +049 Ply | 5 P+ 042 Prog | \ i | = 091,85 Ps +049 Py) mele puteriior nontinale ale unui receptor, respectiv a Py 2, represiat mari, in SW pentru motoare, in EVA patre $i cinei reveptoare de puierile cele st pent transfonatoare si cuptoa-e; Pog Pou Prog Wepreninid suincle puierilor nozunale ale celorlalte ree-ptoare din sevensi wrupa, ik KW saw in KVA: ius sauna pnierilor tuturer receptoarctor, im kW sau KVA. 4.7, CURENTUL BE VIRF Unele receptoare electrice absorb, in anumite regimuri din funcfionarea lor cu durate relativ reduse, cureufi mai mari decit cei nominali, mumifi curenfi de virf. Iu aceasta categorie se iucadreazi in primul rind motoi- rele clectrice, al c&ror curent de pornire poate fi de citeva ori piai mare Gecit curentu! nominal, in funcfie de procedeul de pornire folosit. In afara motoarelor, prezint& curenfi mai mari la punerea sub tensiune transforma- toarele, elementele reactive (bobine, condensatoare), rezistoarele de incdi- zire si unele instalatii de iluminat. 274 Cunoasterea curenfilor de virf pentru receptoare sau grupe de recep- toare este important’, deoarece pareurgind circuitele, respective coloaneie, acestia solicita conducioarele si aparatele de protectie. Pornirea direct& 2 motoarclor electrice este admis [32] in wmdtoarele condifii : — puterea motoarclor si nt depageascd 20% din puterea transfor- matoarelot iunctionind i paralel, 1a constmatorit alimentati prin "postiti de transformare proprii ; -— in caztt instelafiilor alimentate de Ja surse cleetrice proprii, puterca motoarelor care pot fi pornite direct se va determina pe baz& de calcul, verificindu-se satisfacerea conditici de pierdere de tensive adwi: — la consumatorii racordafi direct ia reyeaua de joas’ tensiume a fur- nizorului, metoare cu puteri pind la 4 kW inclusiv, sau 5,5 kW inclusiv, dupa cur tensiunea de linie a refelei este de 220 V, respectiv 380. ¥’ Veatra rest! situatiiior trebnie stabilite modalitati adecvate de por- nite, dupa tipul si peterea motorulti, finind cont si de specitieu! masini antrenate. Condifiile de pornire a motozrelor eleetrice cu puteri mai snayi de 5,5 kW, la consuinetorii racordagi direct la refeaua de joasi tensiune a furnizo- rului (de ex, stati de hidrofor, pompe de incendiu, stafii de poripare pen- tru ape uzate, puncte termice ete}, se stabilese de la caz la caz, pe baza unei analize in faza de proiectare, finind seama de natura consumetorului si mumai cu avizul intreprinderii furnizoare de energie. In cazul instalatiilor clectrice industriale, alimentarea in joasi tensiune a receptoerelor se realizeaz& prin posturi de transformare, ceea ce impune ca — pentru motoarele de actionare individuale (ventilatoare, potizoare, vompe ete) si se prevada’ modalitatile de pornire corespunziitosre ; pentru motoarele de acfionare inclusc in utilaje, care sint preva- uaite cn anumite sisterte de pornire, sf se verifice gi sa se rezolve indeplini- tea condifiilor privind pornirea directa. Curentul de pornire J, al motcerelor cuplate direct la reper se deter- mind cu ajutorii curestulus selativ de pornize %, conform relapiel (4.5) in care J, este curentul siominal i motorulwi, Curentul rlativ de pernire se indica in datele de catalog ale motorwitt, valorile ueuale find: — 65...8 — pentru motoare esincrone cx totor in colivie; — 2 ...2,8 — pentru motoare asinerone eu rotor bobinat — ...7 ~ ts pornirea in asincron ‘a motoztelor sincron — 47...2 — pentru motoare de ctrent continuu. decd pornirea im se face prin cuplare direct, cu ajutorul unor utifioace Speciale de pornire, caiculul curentulas de pornire se poate face cu relatia E= NI, (4.6) ia care }’ repreginté curentul réativ de pornire corespunzitor situatie: yeale, Folosirea reiatici (4.6) este conditionati de cunoasterea relatiel de jegatura dintre cuventul relativ de pernize din caztl pornirii directe si cel 275 corespunziitor modalitatii de pornire utilizate. Pentru motoarcie asincrone se cunose urmatoarele relafii : — } = la pornirea stea-triunghi ; — z la pornirea prin autotransformator, K fiiud raportul de transformare ; — N= Sls pomnizea cu reostat de pornire. Curenfii de pornire determinagi cu relafiile (4.5) yi (4.6) sint curenfi de virf pentru circuitele de receptor, avind semuificafia uuor mérimi tranzitoril, tn camul coloanelor sau circuitelor de utilaj, curentii de virf au dowd componente, dintre care una este tranzitorie (I,,), reprezentind suma curentilor de pornire ai receptoarelor care porncse concomitent sau la intervale in care regimutile lor de pornire se suprapun si una este perma- nenta (J,,), reprezentind suma curenfilor cerufi de restul receptoarelor, considerate in funefiune. Se poate scrie deci 1 lit Le (47) Un consumator de calcul cu m receptoare, la care se cunoaste faptul c& un numar & de receptoare pornesc simultan, absoarbe un curent de virf x ® L=01,+ D1, (4.8) fi potty in care Ly. Dac& nu se cumoaste numirn! motoarelor care pornese concomitent, se considera c& porneste motorul pentru care diferenta dintre curentul de pornite si curentul nominal este maxima, astfel incit relatia (4.7) se serie (4.9) in care J, repreainté curentul de pornire a] motorului pentru care (1, —J,) are valoarea maxima. 4,8, PROTECTIA INSTALATHLGR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE Prin latuvile refelelor clectrice de joasi tensiune pot cirewia in mod accidental, in afara curenfilor cerufi si de virt, supracurenti datorati unor cauze ca: — scurtcireuite, constind in sciderea bruscl a valorii impedangei sau rezistenfei echivalénte din circuit ; 278 — suprasarcini, constind in solicitarea receptoarelor la puteri mai mari decit cele nominale sau peste durata de actionare normala, fe din motive tehnologice, fie datorit’ unor variafii prelungite a tensiunii la bornele acestora in raport eu tensiune nominal. Se poate considera ci domeniul de valori pentru curentii de supra- sarcina este (1,03... 1,50) Z, in raport cu intensitatea curentulti ccrut, jar curentii de scurtcircuit sint mai meri decit 2 1. Tmpotriva acestor curenti accidental!, instalafiile electrice trebuie protejate prin dispozitive de protecyic corespunzitoare. Protectia impotriva curentilor de scurtcircuit are semmificatia unei protectii a retelelor de joasi tensiune, deoarece mumai acestea sint soli- eitate la scurtcircuit. In asemenea situatii, receptoarele electrice fie cA sint cauza insisi a producerii scurtcircuitului, datorita producerii unni deiect interior de izolafie, fie cd le scade la zero teusiunea de alimentare, astiel incit problema protectiei lor este in ambele cazuri nesemnificativ’. in ccea ce priveste protectis impotriva curentilor de suprasarcina, aceasta are in schim) sesiuificatia une! protecfii a receptoarelor, deoarece carentii de suprasarcind nu reprezinté o Solicitare deosebité pentru refelele dimensionate a rezista la acyiumea curengilor de scurtcireuit. Alte protectii destinate receptoareior sint : — contra lipsei de tensiune sau a sc&derilor acesteia (tensiune minim€) ; — contra miririi exagerate a turatiei, in cazurile cind aceasta marire ar putea provoca pagube importante sat: ar primejdui viata oamenilor (la motoarele de curent contiiuu cu excitapie serie) ; — contra functionatii in doud 48.1. CONDITIL DE PREVEDERE A PROTECTIEI RETELELOR ELECTRICE impotriva curentilor de scurtcircuit, retelele electrice de joasi tensiune se protejeaz’ prin sigaranfe fuzibile si intreruptoare automate cw rele sau declansatoare electromagnetice. in figura 4.30 sint reprezentate principalele situafii in care, conforin normativului [32] in vigoare, trebuie prevazute dispozitive de protectic (pentru simplificare, dispozitivete de protectie sint reprezentate prin sim- polui siguranjelor fuzibile}. Avestea sint urmatoarele : — la plecdriie din tablourile de distribusie, ca de exemplu sigurantele ef... 5 de pe plecarile tabloului general TG, 6... e9 de pe cele ale tabloului principal TP2, ¢70... ¢f2 ale tabioului secundar TS7, ef3... 216 ale tabloului de utilaj TU ‘tig. 4.30, a) sie? de pe plecarea liniei principale LP din tabloul geneza! TG (fig. 4.30, b); —'la ramificafiile spre receptoare individuale, ca de exemplu siguran- fele e74... 78 (fig. 4.30, a); — pe circuitele secundare’ de comand’, protectie, masura gi semnali- zare, exemplificarea fiind dat® prin siguranta ef3 (lig. 4.30, a), cu excep- tia cazurilor in care sigurantele circuitelor de forfA sint corespunzdtoare si pentru aceste circuite ; — in toate punctele in care sectivmea coloanei descreste, astfel de situafii determiaind de exemplu, montarea sigurantelor ¢2, ¢3 si ed (fig. 4.30, 6). Fac exceptie de la aceasti prevedere cazurile in care dispozitivul 277 Cireutte secunaare ae comondi,protectie si 7 TI semnalizare FI eg [25 _loTPs F a Troseu prin locuri greu ceccesibile [SSS Ig ie Punct de descrestere @ sectiunt Sy<5y S5