Curs Drept Procesual Civil

Lector univ. Dr.
Daniel Ene
DREPT PROCESUAL CIVIL

- Note de curs -
Bucureti
2010
CUPRINS
CAPITOLUL I. CONSIDERAII GENERALE

1.1. INTRODUCERE
1.2. JUSTIIA
1.2.1. Justiia ca funcie
1.2.2. Justiia ca ansamblu de instituii prin intermediul crora se realizeaz funcia
judiciar
1.2.3. Principiile justiiei
1.3. NORMELE DE PROCEDUR CIVIL
1.3.1. Generaliti
1.3.2. Clasificarea normelor de procedur
1.3.3. Aplicarea normelor de procedur n timp. Soluionarea conflictelor temporale de
legi procedurale
1.3.4. Aplicarea normelor de procedur civil n spaiu. Soluionarea conflictelor spaiale
de legi
1.3.5. Aplicarea normelor de procedur asupra persoanelor
1.4. PROCESUL CIVIL
1.4.1. Noiune. Definiie. Structur
1.4.2. Metoda procesului
1.4.3. Elementele procesului civil
CAPITOLUL II. COMPETENA INSTANELOR
2.1. INTRODUCERE
2.1.1. Noiune
2.2. FORMELE COMPETENEI
2.2.1. Competena general
2.2.2. Competena jurisdicional
2.2.3. Competena de atribuiune
2.2.4. Competena teritorial
2.2.4.1. Competena teritorial de drept comun
2.2.4.2. Competena teritorial alternativ
2.2.4.3. Competena teritorial exclusiv
2.3. NTINDEREA I EXTINDEREA COMPETENEI INSTANEI SESIZATE
2.3.1. ntinderea competenei instanei sesizate
2.3.2. Extinderea competenei instanei sesizate
2.3.2.1. Extinderea legal de competen
2.3.2.2. Extinderea judectoreasc de competen
2.3.2.3. Extinderea convenional de competen
2.4. INCIDENTE PROCEDURALE CU PRIVIRE LA INSTANA SESIZAT
2.4.1. Conflictele de competenta
2.4.1.1. Definiie
2.4.1.2. Procedura soluionrii conflictelor de competen
2.4.2. Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecatorilor
2.4.2.1. Incompatibilitatea
2.4.2.2. Abtinerea
2.4.2.3. Recuzarea
2.4.2.4. Procedura de soluionare a cererilor de recuzare
2.4.3. Stramutarea pricinilor
2.4.4. Exceptia de necompeten
CAPITOLUL III. PRILE I CEILALI PARTICIPANI
3.1. PRILE
3.1.1. Cine poate fi parte? Condiii
3.1.2. Excepia lipsei capacitii de exerciiu
3.1.3. Coparticiparea procesual (litisconsoriile)
3.1.4. Drepturile i ndatoririle procesuale ale prilor. Abuzul de drept procesual
3.2. PARTICIPAREA MINISTERULUI PUBLIC N CAUZELE CIVILE
3.3. ALTE PERSOANE CARE POT LUA PARTE LA JUDECATA (INTERVENIA)
3.3.1. Felurile interveniei
3.3.2. Interventia voluntar
3.3.2.1. Felurile interveniei voluntare
3.3.2.2. Forma i momentul formulrii cererii de intervenie voluntar
3.3.2.3. Admiterea n principiu a cererii de intervenie
3.3.2.4. Reguli privind judecarea interveniei dup admiterea n principiu
3.3.3. Interventia forat
3.3.3.1. Felurile interveniei forate
3.3.3.2. Chemarea n judecata a altor persoane
3.3.3.3. Chemarea n garantie
3.3.3.4. Aratarea titularului dreptului
3.4. REPREZENTAREA PARTILOR N JUDECATA
CAPITOLUL IV. FORME GENERALE DE PROCEDUR
4.1. CONSIDERAII GENERALE
4.1.1. Noiune. Definiie
4.2. ACTELE DE PROCEDUR
4.2.1. Consideraii generale
4.2.1.1. Noiune. Definiie. Trsturi
4.2.1.2. Clasificarea actelor de procedur
4.2.1.3. Forma actelor de procedur
4.2.2. Cererile
4.2.2.1. Forma i coninutul unei cereri oarecari adresate instanelor
4.2.3. Citatiile si comunicarea, n general, a actelor de procedura
4.2.3.1. Consideraii generale
4.2.3.2. Cine vor fi citai?
4.2.3.3. Coninutul citaiei
4.2.3.4. Procedura de nmnare a citaiei
4.2.3.5. Citarea prin publicitate
4.2.3.6.. Alte reguli privind citarea i comunicarea actelor de procedur
4.3. TERMENELE
4.3.1.1. Noiune. Definiie
4.3.2. Elementele constitutive ale termenului

4.3.3. Calculul termenelor
4.3.4. Sanciunea care intervine n cazul nerespectrii termenului de procedur
4.3.5. Repunerea n termen
4.4. SANCIUNI PENTRU NERESPECTARE FORMELOR DE PROCEDUR
4.4.2. Nulitatea actului de procedur
4.4.3. Amenzi judiciare si despagubiri
CAPITOLUL V. JUDECATA N PRIM INSTAN
5.1.1. Aciunea civil
5.1.1.1. Etimologie
5.1.1.3. Elementele aciunii civile
5.1.1.3.1. Prile aciunii civile
5.1.1.3.2. Obiectul aciunii civile
5.1.1.3.3. Cauza aciunii civile
5.1.1.4. Condiiile de exerciiu ale aciunii civile
5.1.1.4.1. Afirmarea unui drept subiectiv
5.1.1.4.2. Interesul
5.1.1.4.3. Capacitatea procesual
5.1.1.4.4. Calitatea procesual
5.1.1.5. Clasificarea aciunilor
5.2. ETAPA SCRIS
5.2.1. Cererea de chemare n judecata
5.2.1.1. Condiiile de form i de fond ale cererii de chemare n judecat
5.2.1.2. Chemarea n judecat
5.2.2. ntmpinarea
5.2.2.1. Noiune
5.2.2.2. Condiii de form i fond
5.2.3. Cererea reconventionala
5.2.3.1. Noiune
5.2.3.2. Condiiile de form i de fond ale cererii reconvenionale
5.2.3.3. Regimul juridic al cererii reconvenionale
5.3. ETAPA DEZBATERILOR
5.3.1. Organizarea i desfurarea edinelor de judecat
5.3.1.1. Reguli generale privind organizarea edinelor de judecat
5.3.1.2. Reguli generale privind desfurarea edinelor de judecat
5.3.2. Judecarea excepiilor procedurale i a excepiei puterii de lucru judecat
5.3.2.1. Noiuni preliminare
5.3.2.2. Excepii procedurale i de fond care fac de prisos judecarea fondului
5.3.2.2.1. Excepia de necompeten
5.3.2.2.2. Excepia de conexitate
5.3.2.2.3. Excepia de litispenden
5.3.2.2.4. Excepia puterii de lucru judecat
5.3.2.3. Procedura de judecat a excepiilor procedurale i a excepiei puterii de lucru
judecat
5.3.3. Administrarea dovezilor (probelor)

5.3.3.2. Dovada cu nscrisuri
5.3.3.3. Verificarea de scripte
5.3.3.4. nscrierea n fals
5.3.3.5. Dovada cu martori
5.3.3.6. Expertiza
5.3.3.7. Cercetarea la fata locului
5.3.3.8. Interogatoriul
5.3.4. Asigurarea dovezilor
5.3.5. Cercetarea procesului n cazul administrarii probelor de catre avocati
5.3.6. Suspendarea judecatii
5.3.6.1. Cazurile de suspendare
5.3.6.2. Procedura suspendrii
5.3.6.3. Continuarea judecii
5.3.7. Renuntarea la judecata si renuntarea la drept
5.3.8. Perimarea
5.3.8.1. Noiune
5.3.8.2. Condiiile perimrii
5.3.8.3. Cauze de ntrerupere a cursului perimrii
5.3.8.4. Cauze de suspendare a cursului perimrii
5.3.8.5. Procedura constatrii perimrii
5.3.8.6. Efectele perimrii
5.3.9. Cheltuielile de judecata
5.4. ETAPA DELIBERRII I PRONUNRII HOTRRII
5.4.2. Procedura deliberrii i adoptrii hotrrii
5.4.3. Hotrrea
5.4.3.1. Coninutul unei hotrri judectoreti n general.
5.4.3.2. Hotarrile partiale
5.4.3.3. Hotarrile care consfintesc nvoiala partilor
5.4.4. Pronunarea hotrrii
5.5. ACTE I OPERAIUNI EVENTUALE POST-PRONUNARE
5.5.1. Investirea cu formul executorie
5.5.2. Executarea vremelnica
5.5.3. ndreptarea, lamurirea si completarea hotarrii
5.5.3.1. ndreptarea hotrrii
5.5.3.2. Lmurirea hotrrii
5.5.3.3. Completarea hotrrii
CAPITOLUL VI. JUDECATA N CILE DE ATAC
6.2. JUDECATA N APEL
6.2.2. Formele procedurale privind apelul
6.2.3.1. Termenul
6.2.3.2. Cererea de apel
6.2.3.3. Condiii prealabile judecrii apelului
6.2.3.4. Judecarea apelului

6.3. JUDECATA N RECURS
6.3.2. Formele procedurale privind recursul
6.3.2.1. Termenul
6.3.2.2. Cererea de recurs
6.3.2.3. Motivele de casare sau de modificare
6.3.2.4. Condiii prealabile judecrii recursului
6.3.2.5. Judecarea recursului
6.3.3. Efectele casarii
6.4. JUDECATA N CONTESTATIA N ANULARE
6.4.2. Formele procedurale privind contestaia n anulare
6.4.2.1. Contestaia n anulare de drept comun, prevzut de art. 317 C.proc.civ.
6.4.2.2. Contestaia n anulare special, prevzut de art. 318 C.proc.civ.
6.4.2.3. Procedura introducerii i judecrii contestaiei n anulare
6.5. JUDECATA REVIZUIRII HOTARRILOR
6.5.2. Formele procedurale privind revizuirea
6.5.2.1. Motivele de revizuire
6.5.2.2. Crei instane se adreseaz cererea de revizuire?
6.5.2.3. Termenul pentru formularea cererii de revizuire
6.5.2.4. Suspendarea executrii hotarrii a carei revizuire se cere
6.5.2.5. Judecata revizuirii
6.6. RECURSUL N INTERESUL LEGII
6.6.2. Formele procedurale privind recursul n interesul legii
6.6.2.1. Condiii prealabile judecrii recursului n interesul legii
6.6.2.2. Judecarea recursului n interesul legii
CAPITOLUL VII. PROCEDURI SPECIALE
7.1. ORDONANA PREEDINIAL
7.1.1. Formele procedurale privind ordonana preedinial
7.1.1.1. Domeniu de aplicare
7.1.1.2. Condiii de admisibilitate
7.1.1.3. Judecata cererii de ordonan preedinial
7.1.1.4. Cile de atac mpotriva ordonanei preediniale
7.2. REFACEREA NSCRISURILOR SI HOTARRILOR DISPARUTE
7.2.1. Formele procedurale privind refacerea nscrisurilor si hotarrilor disparute
7.3. OFERTA DE PLATA SI CONSEMNATIUNEA
7.3.1. Formele procedurale privind oferta de plata si consemnatiunea
7.4. SECHESTRUL ASIGURATOR I POPRIREA ASIGURATORIE
7.4.1. Formele procedurale privind sechestrul asigurator i poprirea asiguratorie
7.4.1.1. Sechestrul asigurator
7.4.1.2. Poprirea asiguratorie
7.5. SECHESTRUL JUDICIAR
7.5.1. Formele procedurale privind sechestrul judiciar
7.6. DIVORTUL
7.6.1. Formele procedurale privind divorul
7.6.2.1. Instana competent

7.6.2.2. Coninutul cererii de divor
7.6.2.3. Depunerea cererii de divor
7.6.2.4. Judecata cererii de divor
7.6.2.5. Hotrrea de divor
7.6.2.6. Cile de atac
7.7. MPARTEALA JUDICIAR
7.7.1. Formele procedurale privind mpreala judiciar
7.7.1.1. Coninutul cererii de mpreal judiciar
7.7.1.2. Judecata cererii de mpreal
7.8. ACIUNILE POSESORII
7.9. SOLUTIONAREA LITIGIILOR N MATERIE COMERCIALA
7.9.1. Formele procedurale privind litigiile comerciale
7.9.1.1. Procedura prealabil
7.9.1.2. Cererea de chemare n judecat n materie comercial
7.9.1.3. Judecata cererilor comerciale
7.9.1.4. Hotrrile n materie comercial
CAPITOLUL VIII. EXECUTAREA SILITA
8.1.1. Scopul si obiectul executarii silite
8.1.2. Titlul executoriu
8.1.3. Sesizarea organului de executare
8.1.4. Cnd se poate exercita executarea silita?
8.2. FORMELE PROCEDURALE GENERALE PRIVIND EXECUTAREA SILIT
8.2.1. nceperea executrii
8.2.2. Procesele verbale ce trebuie ncheiate de executor
8.2.3. Perimarea executrii silite
8.2.4. Cautiuni
8.2.5. Executarea n contra mostenitorilor
8.2.6. Prescriptia dreptului de a cere executarea silita
8.3. CONTESTATIA LA EXECUTARE
8.3.1. Obiectul contestaiei
8.3.2. Instana competent s judece contestaia
8.3.3. Termenul n care se poate face contestaia
8.3.4. Procedura n faa instanei
8.3.5. Hotrrea pronunat n contstaia la executare
8.4. NTOARCEREA EXECUTARII
8.5. URMARIREA SILITA ASUPRA BUNURILOR MOBILE
8.5.2. Bunuri mobile care nu se pot urmari
8.5.3. Urmarirea bunurilor mobile
8.5.4. Vnzarea bunurilor mobile urmarite
8.6. POPRIREA
8.6.2. Obiectul popririi
8.6.3. nfiinarea popririi
8.6.4. Procedura popririi
8.7. URMRIREA SILIT ASUPRA BUNURILOR IMOBILE

8.7.2. Bunuri imobile care pot fi urmarite
8.7.3. Formele premergatoare vnzarii la licitatie
8.7.4. Vnzarea la licitatie a bunurilor imobile
8.7.5. Actul de adjudecare
8.7.6. Efectele adjudecarii
8.8. ELIBERAREA SI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITA
8.8.1. Deschiderea distributiei si nfatisarea titlurilor
8.8.2. nchiderea distributiei si plata creantelor
8.9. PREDAREA SILITA A BUNURILOR SI EXECUTAREA SILITA A ALTOR OBLIGATII DE A
FACE SAU DE A NU FACE
8.9.2. Predarea silita a bunurilor
8.9.2.1. Predarea silita a bunurilor mobile
8.9.2.2. Predarea silita a bunurilor imobile
8.9.3. Executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face
Bibliografie
CAPITOLUL I. CONSIDERAII GENERALE

1.1. INTRODUCERE
Drepturile i obligaiile persoanelor, ar trebui s fie satisfcute respectiv ndeplinite de bun
voie, prin propria for i autoritate a izvoarelor lor, fr a fi nevoie de a se recurge la vreun alt
instrument.
Din diferite motive ns (complexitatea situaiilor juridice, ambiguitate n privina titularului ori
coninutului acestora, instinct de conservare exarcebat, pasiuni personale, specific cultural, nivel de
educaie i/sau de informare etc.) de multe ori, drepturile i obligaiile nu sunt satisfcute respectiv nu
sunt ndeplinite de bun voie.
Aceste mprejurri de nesatisfacere a drepturilor ori a intereselor legal proteguite respectiv a
obligaiilor dau natere unor diferende (dispute) ntre titularii acestora i cei obligai a le ndeplini.
Uneori diferendele se sting de la sine, prin dezinteresul titularului dreptului sau interesului legal
proteguit.
Alteori (situaia cea mai frecvent), acestea sunt supuse unor proceduri de soluionare: fie prin
intermediul justiiei, fie prin intermediul unor metode de soluionare alternativ (conciliere, mediere,
negociere, arbitaraj)1.
1.2. JUSTIIA
La nceputuri, prin justiie se nelegea coresponden cu ceva prestabilit2, fiind atribuit,
nainte de toate, divinitii pentru a exprima proporia infailibil i armonia intrinsec a voinelor
acesteia3 ceea ce, n alte cuvinte, nsemna supunere fa de voina divin. Astfel, rugciunea,
sacrificiul, celebrarea zilelor festive erau considerate ndatoriri de justiie la fel ca ndatorirea de a nu
ucide sau a nu fura4.
Spunnd c justiia este proporia ntre activiti, Platon a ridicat justiia la rangul de virtute
universal, de principiu regulator al vieii individuale.
Aristotel a distins apoi ntre justiia distributiv (aplicat n repartizarea de onoruri i bunuri
potrivit meritului fiecruia) i justiia comutativ (care determin formarea raporturilor de schimb dup
o anumit msur).
Se ntrevede nc de aici definiia care avea s i se dea justiiei de Institutele lui Justianian nc
din primul Titlu al Crii I De Justitia et Jure: Justitia est constans et perpetua voluntas, ius suum
cinque tribuens5 (Justiia este voina statornic i continu de a atribui fiecruia drepul su), fiind deci
sinonim cu dreptatea.
1
n sistemul actual romn de drept, nu exist, cu excepia cauzelor comerciale al cror obiect este evaluabil n bani,
obligativitatea recurgerii la vreun instrument de soluionare alternativ a diferendului, dei legea oblig judectorul, dac
natura litigiului o permite: s informeze prile c pot recurge la o modalitate alternativ de soluionare a diferendului dintre
ele (art. 6 din Lg. nr. 192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator); s ncerce mpcarea prilor, n
faa primei instane (art. 131); s struie, n tot cursul unui proces de mpreal judiciar, ca prile s mpart bunurile prin
bun nvoial (art. 6734 C.proc.civ.).
2
Craiovan, I., Introducere n filosofia dreptului, Ed. All Beck, Bucureti, 1998, pag. 281.
3
Idem.
4
Ibidem.
5
Corpus Juris Civilis. Adnotationibusque Criticis Instructum, Editio Stereotypa ngrijit de Albertus i Mauritius Frateres
Kriegelii, Aemilius Herrmann, Eduardus Osenbrueggen, Ed. Lipsiae. Sumtibus Baumgaertueri, 1861, pag. 3.
n prezent, justiia este neleas 6 ca: 1. totalitatea organelor de jurisdicie dintr-un stat;
ansamblul legilor i al instanelor judectoreti; sistemul de funcionare a acestor instane; 2. una dintre
formele fundamentale ale activitii statului, care const n judecarea pricinilor civile sau penale i n
aplicarea pedepselor prevzute de lege; 3. Dreptate, echitate (din fr. justice, lat. Justitia) deci, cu alte
cuvinte, justiia reprezint: o funcie a statului; un ansamblu de instituii prin care se realizeaz
funcia judiciar; virtute, sentiment de echitate sau dreptate ntre oameni (justiia comutativ)7.
Fiindc ideea de dreptate este dincolo de o problem filosofic, o idee care se desprinde din
realizarea dreptului n ntregul su, n economia prezentei lucrri nu ne vom referi dect la justiia ca
funcie i justiia ca ansamblu de instituii prin care se realizeaz funcia judiciar.
1.2.1. Justiia ca funcie
Discrepana aprut ntre dezvoltarea societii i vechile ei forme de organizare i conducere
social (ginta, tribul) au impus apariia statului ca nou variant de organizare social prin care
oamenii i-au promovat interesele comune i n care i-a gsit expresia concentrat ntreaga societate8.
Statul (determinat de: teritoriu, populaie i putere de stat9) conduce societatea, prin intermediul
puterii de stat care este o form de autoritate 10 ce i are obria n puterea poporului care i-a pstrat
doar titlul asupra acesteia transmind exerciiul ei, statului (sub aceast form a puterii de stat)11.
Dintre toate trsturile puterii de stat, cea care se distinge n mod deosebit atunci cnd se face
referire la stat este suveranitatea12.
Suveranitatea este dreptul statului de a conduce societatea i de a stabili raporturi cu alte
state. Din definiia dat rezult c aceasta are dou laturi: una intern i alta extern.
Latura intern (care intereseaz n economia lucrrii de fa) privete puterea sa de comand n
interior (ce se concretizeaz n elaborarea unor mesaje cu caracter general-obligatoriu (organizarea
ordinii de drept) i n urmrirea aplicrii lor n practica social (realizarea ordinii de drept)), putere
care nu este egalat de nicio alt putere social n interiorul su (motiv pentru care se impune ca
puterea de stat s fie mprit n mod echilibrat ntre mai multe instituii ale statului, concept cunoscut
sub denumirea de separaia puterilor n stat13).
Astfel, viaa statului devine strns legat de justiie cci n timp ce justiia asigur cadrul de
manifestare a puterii de stat, statul garanteaz realizarea justiiei i reface ordinea juridic afectat de
aciunile nedrepte.
Justiia, ca funcie, const n:
http://dexonline.ro/definitie/justitie conform DEX 1998.

Ciobanu, V.M., op.cit., pag. 10.
8
Popa, N., Teoria general a dreptului, Ed. Actomi, Bucureti, 1996, pag. 98.
9
Idem, pag. 99-100.
10
Termenul autoritate provine din latinescul autoritas care la rndul su a derivat din verbul augere a spori, a
consolida, motiv pentru care C. Noica spunea c orice autoritate adevrat aduce cu sine un spor care obliga pe cellalt s se
supun.
11
n general, puterea de stat este identificat cu fora, motiv pentru care a cptat i denumirea de for public.
12
Popa, N., op. cit., pag. 105.
13
Teoria separaiei puterilor n forma acceptat azi i aparine lui Charles Montesquieu (1689-1755) fiind formulat n opera
sa fundamental Lesperit des Lois (Spiritul legilor).
Potrivit acestuia, n stat exist trei puteri: puterea legislativ, puterea executiv i puterea judectoreasc. Fiecare din
acestea trebuie s se exercite independent i s se autolimiteze pentru a preveni abuzul de putere.
7
a) facerea de dreptate. Aceasta presupune mpreun sau separat, independent unul de altul 14,
juris dictio adic spunerea sau pronunarea dreptului iar, pe de alt parte, imperium adic
coordonarea activitilor de executare a titlurilor executorii pn la ndeplinirea lor ntocmai;
b) constatarea contractelor judiciare dintre pri15.
c) rezolvarea cererilor pentru dezlegarea crora este nevoie de mijlocirea justiiei, fr
ns s se urmreasc stabilirea unui drept potrivinic fa de o alt persoan (n aa-numita
procedur necontencioas reglementat n art. 331-339 C.proc.civ.)16.
d) luarea unor msuri cu caracter administrativ pentru desfurarea optim a judecii,
incusiv msuri de poliie a instanelor17.
14
Deoarece o hotrre intrat n puterea lucrului judecat poate fi executat de bunvoie de debitor , caz n care nu mai este
nevoie de imperium cum, pe de alt parte, exist i titluri executoriii care nu sunt hotrri ale instanelor dar pentru
executarea crora este nevoie de recurgerea la imperium. Alteori este nevoie att de juris dictio ct i de imperium.
15
Pe lng facerea de dreptate justiia mai ndeplinete i funcia de a constata de a lua act de conveiile prilor n
materiile care pot face obiectul nelegerii ntre pri cu condiia s nu se ncalce ordinea public i bunele moravuri (art. 5
C.civ.). Ele nu sunt ns consacrate expres nici n Codul civil. Cu toate acestea se disting aanumitele contracte judiciare
legale, adopiile, divorul prin acordul prilor sau consimmnt mutual (divortum buna gratia), poprirea cci dei se
bazeaz pe acordul prilor, este nevoie de a fi ncuviinate de instan) i contractele judiciare propriuzise: prorugarea
voluntar a competenei (art. 19 C.proc.civ.), judecarea cererii reconvenionale ori a introducerii n cauz a altei persoane
odat cu cereea introductiv de instan chiar dac au fost introduse peste termen (art. 135 C.proc.civ.), nscrisurile depuse
de pri rmn dobndite judecii i nu se mai pot retrage fr nvoirea prii potrivnice (art. 140 C.proc.civ.), amnarea
judecii n temeiul nvoielii prilor nu se poate ncuviina dect o singur dat n cursul instanei (art. 155 alin. (1)
C.proc.civ), cererea fcut n scopul artat n art. 235 alin. (1) C.proc.civ. foate fi fcut chiar dac nu este primejdice de
ntrziere, n cazul n care prtul i d nvoirea (art. 235 alin. (2) C.proc.civ.), instana va suspenda judecata cnd
amndou prile o cer (art. 242 alin. (1) pct. 1 C.proc.civ.), cnd prile au intrat n dezbaterea fondului, renunarea nu se
poate face dect cu nvoirea celeilalte pri (art. 246 alin. (4) C.proc.civ.), prile se pot nfia oricnd n cursul judecii,
chiar fr s fi fost citate, pentru a cere s se dea o hotrre care s consfineasc nvoiala lor (art. 271 alin. (1) C.proc.civ.).
16
Potrivit art. 331 C.proc.civ. procedura necontencioas se aplic cererilor pentru dezlegarea crora este nevoie de
mijlocirea instanei fr ns s se urmreasc stabilirea unui drept potrivnic fa de o alt persoan, precum sunt cele
privitoare la darea autorizaiilor judectoreti, sau la luarea unor msuri legale de supraveghere, ocrotire sau asigurare. De
asemenea, procedura se aplic, potrivit art. 339 alin. (1) C.proc.civ., i n cazurile n care legea d n sarcina preedintelui
instanei luarea unor msuri cu caracter necontencios (luarea msurilor de ncuviinare a executrii silite, suspendarea
executrii etc.).
Sesizarea instanei se face prin cerere, care potrivit art. 333 C.proc.civ. trebuie s cuprind: numele i domiciliul celui
care o face i ale persoanelor pe care acesta cere s fie chemate naintea instanei, precum i artarea pe scurt a obiectului,
motivarea i semntura. Ea va fi nsoit de nscrisurile pe care se sprijin.
n privina competenei, art. 332 C.proc.civ. stabilete c dac cererea este n legtur cu o lucrare sau pricin n curs la o
instan sau pe care aceasta a rezolvat-o, ori dac are ca obiect eliberarea unor nscrisuri, titluri sau valori aflate n depozitul
unei instane, soluionarea ei se va face de acea instan. (Aceasta este obiligat s-i verifice din oficiu competena, chiar
dac este relativ i, dac apreciaz c este necompetent, va trimite dosarul instanei n drept s hotrasc (art. 334
C.proc.civ.)). Judecata unor asemenea cereri se face n complet de doi judectori sau de ctre un singur judector n funcie
de natura cererii (Ciobanu, V.M., op. cit., pag. 33).
Cererile n materie necontencioas se soluioneaz printr-o ncheiere. Dac cererea este de atribuia preedintelui instanei,
ncheierea trebuie pronunat n cel mult trei zile de la primirea cererii (art. 339 alin. (2) C.proc.civ.) care, spre deosebire
de hotrrile pronunate n materie contencioas, nu are putere de lucru judecat (art. 337 C.proc.civ.). Ea are caracter
constitutiv, deoarece creaz o situaie juridic nou (Ciobanu, V.M., op. cit. pag. 34).
ncheierea prin care se ncuvineaz cererea este executorie de drept (art. 336 alin. (1) C.proc.civ.), fiind un act
administrativ, cu toate consecinele ce decurg de aici: nu este necesar investirea cu formul executorie, iar apelul nu
suspend de drept executare ei.
ncheierea este supus apelului (art. 336 alin. (2) C.proc.civ.) sau recursului dup caz. Termenul de apel respectiv de
recurs va curge de la pronunare, pentru cei care au fost de fa, i de la comunicare, pentru cei care au lipsit ( art. 336 alin.
(3) C.proc.civ.). n lipsa unor prevederi exprese, termenul de apel sau de recurs va fi tot cel de drept comun, respectiv de 15
zile.
Apelul/recursul poate fi fcut de orice persoan interesat, chiar dac nu a fost citat la dezlegarea cererii ( art. 336 alin.
(4) C.proc.civ.).
1.2.2. Justiia ca ansamblu de instituii prin intermediul crora se realizeaz funcia

judiciar
Potrivit art. 126 (Instanele judectoreti) alin. (1) din Constituia Romniei, din Capitolul VI
(Autoritatea judectoreasc) Seciunea I (Instanele judectoreti) Justiia se realizeaz prin
nalta Curte de Casaie i Justiie i prin celelalte instane judectoreti:
a) nalta Curte de Casaie i Justiie;
b) Curi de Apel
c) Tribunale
d) Tribunale specializate18
Cererea de apel sau cea de recurs se face ntr-un singur exemplar, la care se ataeaz copii de pe ncheierea apelat i de
pe nscrisurile aduse n susinerea cererii.
n funcie de cum ncheierea este supus apelului ori recursulu, instana competent s judece se va stabili potrivit art. 282
alin. (1) C.proc.civ. ori art. 299 alin. (3) C.proc.civ.
Apelul mpotriva ncheierii date de preedintele judectoriei n situaiile prevzute de art. 339 C.proc.civ. se judec de
tribunal, iar apelul mpotriva ncheierii date de preedintele tribunalului sau al curii de apel se judec de completul instanei
respective.
Ca i soluionarea cererii n fond, soluionarea cilor de atac se face tot n camera de consiliu.
n msura n care sunt ndeplinite condiiile, mpotriva ncheierii pot fi exercitate i celelalte ci extraordinare de atac
(revizuire, contestaie n anulare).
Materia se completeaz cu dispoziiile privind procedura contencioas, n msura n care acestea nu contravin naturii
necontencioase a procedurii. Aceast procedur constituie, la rndul ei, dreptul comun pentru materiile necontencioase cu
privire la care legea prevede o procedur special (art. 338 alin. (2) C.proc.civ).
ncheierea pronunat de instan nu constituie un act jurisdicional (R. Perrot, J. Vincent, S. Guinchard citai de V.M.
Ciobanu, op. cit., vol I, pag. 35, nota 110) ci un act administrativ, chiar dac instana nu se limiteaz doar la aplicarea unei
reguli de drept, ci face i o verificare i apreciere cu privire la situaia de fapt cci pretenia emis prin cerere nu se ndreapt
mpotriva cuiva, nu este precedat de dezbateri contradictorii, soluiile se dau n camera de consiliu dup alte reguli dect n
materie contencioas iar actul final (ncheierea) nu are autoritate de lucru judecat i nu este irevocabil, putnd fi deci
redactat.
Aa cum se arat (V.M. Ciobanu, op. cit., pag. 36) aceast procedur nu include msurile de administrare judiciar care se
iau de judector ori de preedintele instanei sau seciei precum: fixarea unui termen, repartizarea cauzelor ntre completele
de judecat, a judectorilor pe complete etc.
17
Msuri cu caracter administrativ art. 114 C.proc.civ., art. 114 1 C.proc.civ., art. 121 alin. (2) C.proc.civ., art. 122
C.proc.civ., art. 123, 124 C.proc.civ., art. 289 C.proc.civ., art. 308 C.proc.civ., art. 309 alin. (1) C.proc.civ.
Astfel, potrivit art. 122 C.proc.civ. presedintele exercita politia sedintei, putnd lua masuri pentru pastrarea ordinii si
bunei-cuviinte.
Daca nu mai este loc n sala de sedinta, presedintele poate nlatura pe cei ce ar veni mai trziu sau pe cei ce depasesc
numarul locurilor.
Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme n sala de sedinta, afara numai daca le poarta n vederea serviciului ce
ndeplineste n fata instantei.
Acei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. Acel ce vorbeste instantei trebuie sa stea n
picioare. Presedintele poate ncuviinta exceptiuni de la aceasta ndatorire.
Pot fi ndepartati din sala minorii si persoanele care s-ar nfatisa ntr-o tinuta necuviincioasa.
Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor. Daca aceasta chemare ramne fara
rezultat, el poate obliga pe tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.
Daca n cursul sedintei se savrseste o fapta penala, se aplica dispozitiile din Codul de procedura penala.
Presedintele poate sa ordone ndepartarea tuturor persoanelor din sala, daca altfel nu se poate pastra ordinea.
Iar potrivit art. 123 C.proc.civ. daca dintre cei ndepartati din sala ar fi vreuna din parti, nainte de nchiderea
dezbaterilor, aceasta va fi chemata n sala si, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune n vedere toate faptele esentiale
petrecute n lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati.
Dispozitia de mai sus nu se aplica n cazul cnd partea ndepartata din sedinta a fost asistata de un avocat, care a ramas
mai departe n sala.
18
Potrivit art. 126 alin. (5) din Constituie, este interzis nfiinarea de instane extraordinare. Prin lege organic pot fi
nfiinate instane specializate n anumite materii, cu posibilitatea participrii, dup caz, a unor persoane din afara
magistraturii.
e) Instane militare19
f) Judectorii
Potrivit art. 126 alin. (2) (4) din Constituie, Competena instanelor judectoreti i
procedura de judecat sunt prevzute numai de lege (2); nalta Curte de Casaie i Justiie asigur
interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judectoreti, potrivit competenei
sale (3); Compunerea naltei Curi de Casaie i Justiie i regulile de funcionare a acesteia se
stabilesc prin lege organic20
Iar potrivit art. 126 alin. (6) din Constituie: Controlul judectoresc al actelor administrative
ale autoritilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat cu exepia celor care
privesc raporturile cu Parlamentul, precum i a actelor de comandament cu caracter militar.
Instanele de contencios administrativ sunt competente s soluioneze cererile persoanelor vtmate
prin ordonane sau, dup caz, prin dispoziii din ordonane declarate neconstituionale.
n Anexa nr. 1 la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar sunt enumerate judectoriile,
tribunalele, curile de apel, parchetele de pe lng toate acestea i localitile lor de reedin.
1.2.3. Principiile justiiei
Din cele ce preced rezult c:
a) Justiia constituie monopol de stat.
Din principiul enunat rezult c:
i) nicio alt autoritate, n afara instanelor judectoreti, nu pot mpri justiia prin intermediul
hotrrilor care s se bucure de autoritate de lucru judecat i de for executorie. De la acest principiu
exist o pseudoexcepie21 i o excepie22.
ii) statul este obligat s mpart justiia atunci cnd i se cere acest lucru, cci deinnd
monopolul asupra justiiei are i datoria de a o mpri la cererea cetenilor si (art. 3 C.civ. actual)
cci judectorul care va refuza de a judeca, sub cuvnd c legea nu prevede sau c este ntunecat
sau nendestultoare, va putea fi urmrit ca culpabil de denegrare de dreptate.
b) Justiia trebuie s fie organizat n aa fel nct s se respecte dublul grad de
jurisdicie.
Aceasta presupune ca o hotrre pronunat n urma unei judeci s fie controlat de o alt
instan superioar, pentru a se putea nltura eventualele erori judiciare svrite de judectorii primei
instane23.
c) Justiiabilii24 sunt egali n faa justiiei.
19
Idem.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar i Legea nr. 56/1993
21
Pseudoexcepia const n aceea c n afara instanelor judectoreti mai sunt organizate prin lege i alte organe
jurisdicionale sau cu atribuii jurisdicionale (Comisiile Judeene pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate asupra
Terenurilor, Comisia de reexaminare din cadrul OSIM etc.) din afara sistemului judiciar, care nu sunt ns competente dect
n cazurile anume prevzute de lege.
Justificarea nfiinrii acestora a fost motivat de Curtea Constituional pe considerentele asigurrii soluionrii mai
rapide a unor categorii de litigii, descongestionrii instanelor judectoreti, evitarea cheltuielilor de judecat etc. fr a avea
ca scop eludarea art. 21 din Constituei privind accesul liber la justiie.
22
Excepia o reprezint arbitrajul reglementat de art. 340-370 C.proc.civ.
23
Prin calificarea recursului ca i cale extraordinar de atac, se desvrete regula dublului grad de jurisdicie, cci astfel
recursul nu mai poate fi confundat cu al treilea grad de jurisdicie. Regula dublului grad al jurisdiciei este pstrat i n
cazul hotrrilor care nu sunt supuse apelului, cci potrivit art. 304 1 C.proc.civ. recursul declarat mpotriva unei hotrri
care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevzute n art. 304, instana putnd s
examineze cauza sub toate aspectele, ca i n apel.
24
Persoan care apeleaz la ajutorul justiiei; Persoan care apare ca parte ntr-un proces, care trebuie s rspund naintea
instanelor judectoreti. (din fr. justiciable).
20
Art. 16 alin. (1) din Constituia Romniei statueaz c cetenii sunt egali n faa legii i a
autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri, artnd n continuare, n alin. (2) c: nimeni
nu este mai presus de lege.
Principiul enunat confer tuturor cetenilor vocaia egal de a fi judecate de aceleai instane
judectoreti i dup aceleai reguli de procedur, fr nicio discriminare25.
Egalitatea n faa legii nu nseamn ns uniformitate, astfel c existena unor reguli speciale de
procedur sau a unor organe de jurisdicte specializate nu nseamn nerespectarea principiului.
d) Justiia este, n principiu, gratuit
nc de la bun nceput trebuie subliniat c justiia nu este absolut gratuit, cu excepia cauzelor
penale i a altor materii speciale prevzute de lege.
Pentru serviciile judiciare, justiiabilii pltesc taxe judiciare de timbru26 i timbre judiciare27.
Potrivit art. 15 din Legea nr. 146/1997 unele operaiuni sunt scutite de plata taxelor de timbru
judiciar i timbru judiciar. Alteori, exist astfel de scutiri prin legi speciale.
Taxele stabilite sunt modice ns n raport cu preteniile formulate sau cu efortul fcut de stat
pentru mprirea justiiei ntre justiiabili.
Chiar i aa, pentru cetenii cu o situaie socio-economic grea, statul a organizat un sistem de
ajutor public judiciar reglementat prin OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar tocmai pentru
a se putea asigura tuturor cetenilor un acces liber i nengrdit la justiie conform art. 21 din
Constituie.
e) Jurisdiciile sunt permanente i sedentare
Prin permanenta se nelege c instanele judectoreti i ndeplinesc funcia continuu n
succesiunea zilelor, fr alte ntreruperi dect cele determinate de zilele nelucrtoare stabilite prin lege:
smbta, duminica i srbtorile laice i religioase. Vacana judectoreasc nu nseamn o ntrerupere a
activitii ci un regim mai uor de serviciu pentru a permite magistrailor i personalului auxiliar s-i
efectueze, prin rotaie, concediul de odihn.
Prin sedentaritate se nelege c instanele nu pot funciona dect n sediile lor stabilite prin
lege28.
Cnd, ns din pricina unor mprejurari exceptionale, instanta competenta este mpiedicata un
timp mai ndelungat sa functioneze, nalta Curte de Casaie i Justiie, la cererea partii interesate, va
desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina (art. 23 C. proc. civ.).
1.3. NORMELE DE PROCEDUR CIVIL
1.3.1. Generaliti
Normele juridice care reglementeaz relaiile sociale constituite n cadrul activitii de
nfptuire a justiiei n litigiile de natur civil poart denumirea de norme de procedur civil.
Acestea se structureaz ntr-un ansamblu de reglementri, organic articulat, avnd acelai obiect
procesul civil aceeai finalitate i aceleai principii guvernante (independena judectorilor,
disponibilitatea prilor, contradictorialitatea dezbaterilor etc. ) 29.
Sistemul de norme astfel format este dinamic i deschis, organizabil prin intervenia ca factor
reglator al organelor de stat cu competen normativ.
25

Conform Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru cu modificrile i completrile ulterioare.
27
Conform O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar cu modificrile i completrile ulterioare.
28
Conform Anexei nr. 1 la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar.
29
Deleanu, I., op. Cit., vol. I, pag. 14.
26
Fa de normele de drept material, normele de procedur au caracter excepional ceea ce face ca

potrivit regulii exceptio est strictissime interpretationis et aplicationis s fie de strict interpretare i
aplicare, nefiind permis aplicarea lor prin analogie i altor situaii n afara celor la care se refer
expresiss verbis30, n afar de cazurile n care nsui legiuitorul prevede expres o asemenea
posibilitate31.
Principala reglementare procedural o constituie Codul de procedur civil citat n continuare
C.proc.civ..
Codul de procedura civila a fost decretat la 9 septembrie 1865, promulgat la 11 septembrie 1865
si pus n aplicare la 1 decembrie 1865.
Initial el s-a aplicat numai pe teritoriul vechilor Principate, iar dupa 1918 s-a extins pe ntregul
teritoriu al tarii prin Decretul nr. 3406 din 1 octombrie 1938 si Legile nr. 39 din 23 iunie 1943 si nr.
260 aprilie 1945.
Acest cod a suferit numeroase modificari. Cele mai importante modificari au fost aduse prin:
Decretul nr. 1228 din 15 mai 1900 32; legile de accelerare a judecatii din 19 mai 1925, 11 iulie 1929 si
23 iunie 1943; Legea nr. 59 din 23 iulie 199333; Legea nr. 7/199634; O.U.G. nr. 138/200035; O.U.G. nr.
58/200336; O.U.G. nr. 65/200437, Legea nr. 195/200438; Legea nr. 219/200539; Legea nr. 459/200640;
Legea nr. 202/201041.
Reglementri procedurale se gsesc i n unele legi speciale.
1.3.2. Clasificarea normelor de procedur
a) dup obiectul lor (adic dup tipul raportului pe care l reglementeaz), normele de
procedur se clasific n:
i) norme de organizare judectoreasc42;
30
Curtea Suprem de Justiie, Secia de contencios administrativ, decizia nr. 749/1996 n Dreptul, nr. 5 din 1997, pag. 94,
n care se arat c chiar n materiile n care este permis aplicarea unor dispoziii legale prin analogie, aceasta are loc
atunci cnd reglementarea legal lipsete sau este insuficient nefiind permis nlturarea celei existente i aplicarea altor
prevederi lgale, chiar dac acestea din urm ar prea mai potrivite, cci procednd astfel, s-ar ajunge la o substituire a unor
dispoziii legale, deci la nclcarea i greita aplicarea a legii.
31
A se vedea de exemplu dispoziiile art. 298 C.proc.civ. care statueaz c: dispoziiile de procedur privind judecata n
prim instan se aplic i n instana de apel n msura n care nu sunt potrivnice apelului respectiv art. 316 C.proc.civ.
care statueaz c: dispoziiile de procedur privind judecata n apel se aplic i n instana de recurs dac nu sunt
potrivnice reglementrii recursului.
32
Republicat n M.Of. nr. 45 din 24 feb. 1948.
33
Publicata n M. Of. nr. 177 din 26 iulie 1993.
34
Publicata n M. Of.nr. 61 din 26/03/1996.
35
Publicata n M. Of. nr. 479 din 02/10/2000.
36
37
38
39
40
41
42
Acestea au ca obiect determinarea instanelor judectoreti, stabilirea statutului magistrailor, compunerea completelor de
judecat inclusiv rezolvarea incidentelor privind constituirea sau compunerea instanei (incompabilitatea, abinerea i
recuzarea) etc.
n general aceste norme sunt imperative, viznd ordinea public ceea ce nseamn c nclcarea lor poate atrage nulitatea
hotrrii pronunate. Am spus n general deoarece unele norme cum sunt de exemplu cele privind recuzarea au
caracter dispozitiv i nu imperativ. De asemenea, am spus poate atrage nulitatea cci nu totdeanua actele respective sunt
sancionabile cu o astfel sanciune (de exemplu, abinerea dei are un caracter imperativ, hotrrea pronunat de judectorul
care nu s-a abinut nu este nul, dar judectorul este pasibil de sanciune disciplinar).
ii) norme de competen43;

iii) norme de procedur propriu-zis44.
b) dup ntinderea cmpunlui de aplicare, normele de procedur se clasific n:
i) norme generale45;
ii) norme speciale46;
Dup acest criteriu de clasificare, Codul de procedur civil reprezint o norm general fa de
alte legi speciale care prevd dispoziii procedurale. Pe de alt parte, chiar i n Codul de procedur
civil, unele dispoziii au caracter general fa de altele.
Situaia n care coexist dou categorii de norme ce guverneaz aceeai materie cu putere de
aplicare n acelai timp se numete concurs de legi.
Concursul de legi se soluioneaz prin aplicarea urmtoarelor dou reguli:
- norma special se va aplica cu prioritate (chiar dac norma special este mai veche dect cea
general, deoarece aceasta din urm nu poate fr o dispoziie expres a legiuitorului, s afecteze
norma special).
- n cazul n care norma special tace, se aplic norma general, cci norma special derog
(se abate) numai sub unele aspecte de la norma general.
c) dup caracterul conduitei pe care o prescriu, normele de procedur pot fi:
i) imperative47;
43
Acestea reglementeaz atribuiile instanelor judectoreti fa de atribuiile altor organe cu activitate jurisdicional
(competena general), stabilete gradul instanei competene s i se atribuie o pricin dup materia acesteia (competena de
atribuiune sau material ratione materiae), stabilete competena pe orizontal ntre instane judectoreti de acelai grad
dar situate n circumscripii diferite (competena teritorial ratione personae vel loci).
Unele dintre acestea au caracter impertativ (cele privind competena general, competena material i n anumite situaii,
expres prevzute, cele privind competena teritorial), nclcarea acestora atragnd nulitatea hotrrii pronunat.
Altele (cele privind competena teritorial care nu sunt imperative) sunt dispozitive, astfel c nclcarea lor nu atrage
nulitatea hotrrii.
44
Acestea reglementeaz modul de judecat a pricinilor de natur civil i de executare silit a titlurilor executorii.
La rndul lor, ele se pot clasifica n:
- norme de procedur contencioas (privind regulile de urmat n vederea soluionrii unor litigii);
- norme de procedur necontencioas (privind regulile de urmat n cazul unor cereri care nu urmresc stabilirea unui drept
potrivnic fa de o alt persoan);
- norme de executare silit ce stabilesc regulile prin care creditorul, cu ajutorul organelor de executare, i poate realiza
drepturile cnd debitorul nu-i execut de bunvoie obligaiile stabilite printr-un titlu executoriu.
Unii autori (Deleanu, I., op.cit., pag. 14-15) consider c aceste norme vizeaz doar judecata, considernd c exist i o
alt categorie de norme i anume norme de executare. Personal mbriez clasificarea fcut de dl. Ciobanu, , expus mai
sus.
45
Normele generale sunt acelea care se aplic n toate cazurile i n orice materie, dac legea nu prevede n mod expres
altfel.
46
Normele speciale sunt aplicabile numai ntr-o anumit materie, expres stabilit. Acestea sunt derogatorii de la normele
generale, sunt de strict interpretare i nu pot fi aplicabile prin analogie.
47
Normele imperatie sunt acelea care stabilesc o conduit univoc i strict determinat de la care subiectul procesual nu se
poate abate dect asumndu-i riscul sanciunii prevzute de lege. Trebuie precizat c dac toate normele de ordine public
sunt norme imperative, nu toate normele imperative sunt i de ordine public.
Normele imperative sunt: prohibitive (care interzic o aciune) sau onerative (care impun o aciune)
Sunt considerate norme imperative cele care privesc organizarea judectoreasc (cu excepia celor privind recuzarea)
competena general a instanelor judectoreti, competen de atribuiune, competena teritorial exclusiv pe care prile
nu o pot nltura, buna administrare a justiiei, principiile fundamentale ale procesului civil i alte reguli eseniale ale
acestuia, obligativitatea ndeplinirii unor proceduri prealabile sesizrii instanei, puterea probant a nscrisurilor autentice,
termenele pentru exercitarea cilor de atac, executarea silit.
Sesizarea nclcrii lor poate aparine oricreia dintre pri, reprezentantului Ministerului Public sau instanei, putnd fi
fcut n orice stare a pricinii, chiar i n apel sau recurs. Sanciunea nclcrii lor const n nulitate, decdere, perimare,
plata unei amenzi, neputnd fi nlturat prin acoperirea viciului ori prin sesizarea la renunarea lui.
ii) dispozitive48.
1.3.3. Aplicarea normelor de procedur n timp. Soluionarea conflictelor temporale de
legi procedurale
Timpul este un concept pe ct de vechi pe att de nedesluit. Dei nu se bucur de o definiie
universal valabil, Dreptul procesual l evideniaz sub dou aspecte49:
- ca moment (reperabil prin referinele la perioadele anterioare sau posterioare lui) i
- ca durat (interval n care se face un act de procedur)50.
Dei n esen momentul reprezint un interval de timp extrem de scurt, adic tot o durat, el
mai este definit51 i ca timp cnd urmeaz s se produc un eveniment, cum ar fi de exemplu
posibilitatea declarrii unei ci de atac, sau, dimpotriv, ncetarea acestei posibiliti, intrarea n vigoare
a unei legi procedurale noi etc..
Legat de intrarea n vigoare a unor noi norme de procedur este conceptul de conflict temporal
de legi.
Prin conflict temporal de legi se nelege situaia creat de succesiunea normelor juridice n timp
detrminat de existena att a unor norme vechi ct i a unor norme noi, avnd acelai domeniu de
reglementare.
ntr-o astfel de situaie se pune problema care din cele dou legi se va aplica?
Rspunsul la aceast chestiune este dat de art 725 C.proc.civ. prin utilizarea a urmtoarelor trei
principii:
a) neretroactivitatea legii civile noi52:
b) aplicarea imediat a legii civile noi53
c) tempus regit actum.
Ca i n dreptul tranzitoriu material, legea nou nu se mai aplic actelor ncheiate (facta
praeterita) dar se aplic, din momentul intrrii ei n vigoare, actelor ncepute sub legea veche (facta
pendentia) i celor viitoare (facta futura).
Procesele n curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal nvestite vor
continua sa fie judecate de acele instante. n caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii
noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile (art. 725 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazul n care instanta este desfiintata, dosarele se vor trimite din oficiu instantei competente
potrivit legii noi de procedura (art. 725 alin. (3) C.proc.civ.)54.
48
Normele dispozitive sunt acele norme care, suplinind sau interpretnd voina neexprimat ori insuficient exprimat a
prilor n actele lor sau protejnd interesele uneia din pri, ngduie prin chiar coninutul lor ca prile s-i exercite
dreptul de dispoziie, derognd de la dispoziiile pe care le cuprind (Ciobanu, V.M, op.cit., pag. 172). De aceea, acestea se
mai numesc i supletive sau permisive.
n cazul acestora prile au posibilitatea ca n limite permise, s deroge de la dispoziia unei norme relative, prin convenie
expres sau tacit sau s nlture neregularitatea procedural prin acoperirea ei ori pur i simplu prin renunarea formal
sau implicit la dreptul de a o invoca.
49
A se vedea Ciobanu, V.M., op.cit., vol. I, pag. 182-184.
50
Aspect prin care el poate aciona fie ca un factor atenuant, benefic soluionrii litigiului, fie ca un factor perturbator, de
amplificare a conflictului, i de care ne vom ocupa atunci cnd vom vorbi despre Termenele procedurale.
51
www.dexonline.ro/definiie/moment.
52
Principiu care i are izvorul n art. 15 alin. (2) din Constituia Romniei: Legea dispune numai pentru viitor, cu excepia
legii penale sau contravenionale mai favorabile.
53
Principiu i are izvorul n art. 725. alin.(1) C.proc.civ care statueaz c: Dispozitiile legii noi de procedura se aplica, din
momentul intrarii ei n vigoare, si proceselor n curs de judecata ncepute sub legea veche, precum si executarilor silite
ncepute sub acea lege.
54
Acest alineat a fost modificat prin punctul 225. din Ordonanta de urgenta nr. 138/2000 ncepnd cu 17.07.2005.
Hotarrile pronuntate nainte de intrarea n vigoare a legii noi ramn supuse cailor de atac si
termenelor prevazute de legea sub care au fost pronuntate (art. 725 alin. (4) C.proc.civ.), potrivit regulii
tempus regit actum.
Actul de procedura ndeplinit nainte de intrarea n vigoare a legii noi ramne supus dispozitiilor
vechii legi. n cazul n care acest act de procedura ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi
mentinut, chiar daca potrivit legii noi ar fi valabil (art. 725 alin. (5) C.proc.civ.).
1.3.4. Aplicarea normelor de procedur civil n spaiu. Soluionarea conflictelor spaiale
de legi
Din principiul statuat de art.1. alin. (1) din Constituia Romniei care stabilete c: Romnia
este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil rezult, implicit, printre altele, c legea
de procedur (civil) romn se aplic pe tot teritoriul controlat de statul romn.
Cu toate acestea, datorit angrenrii rii n diferite sisteme de tratate i convenii internaionale,
regula de mai sus este oarecum atenuat n sensul aplicrii imediate i cu precdere a tratatelor ori
conveniilor la care Romnia este parte. Astfel, potrivit art. 11 alin. (2) din Constituie Tratatele
ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern; potrivit art. 20 alin. (2) din
Constituie Dac exist neconcordan ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale
ale omului, la care Romnia este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile internaionale, cu
excepia cazului n care Constituia sau legile interne conin dispoziii mai favorabile; potrivit art.
148 alin. (2) din Constituie Urmare a aderrii (la UE n.n.) prevederile constitutive ale UE, precum
i celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fa de dispoziiile contrare
din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare; de asemenea, potrivit art. 148 alin.
(3) din Constituie Prevederile alineatelor (1) i (2) (ale art. 148 din Constituie n.n.) se aplic, n
mod corespunztor, i pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale UE i, n
fine, potrivit art. 148 alin. (4) din Constituie Parlamantul, Preedintele Romniei, Guvernul i
autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la ndeplinire a obligaiilor rezultate din actul
aderrii i din prevederile alin. (2).
n afara unor astfel de sisteme (de tratate sau convenii internaionale), dar n prezena unor
raporturi juridice cu element de extraneitate, n condiiile unor ordini juridice naionale diferite,
conflictele dintre aceste ordini (adic ce lege naional de va aplica situaiei cu element de extraneitate
supuse rezolvrii?) se soluioneaz cu ajutorul normelor conflictuale stabilite de Dreptul internaional
privat.
n ara nostr, raporturile de drept international privat sunt reglementate prin Legea nr.
105/1992, privind reglementarea raporturilor de drept international privat55. Aceasta stabilete
competena, procedura de judecat, recunoatere i executarea hotrrilor strine etc56.
1.3.5. Aplicarea normelor de procedur asupra persoanelor
Normele de procedur se aplic asupra persoanelor cu respectarea principiului egalitii
coninut de art. 16 alin. (1) din Constituie care statueaz c: cetenii sunt egali n faa legii i a
autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri; art. 16 alin. (2) care statueaz c: Nimeni nu
este mai presus de lege; art.. 18 alin. (1): Cetenii strini i apatrizii care locuiesc n Romnia se
bucur de protecia general a persoanelor i a averilor garantat de constituie i alte legi; art. 6
alin. (1) din Legea nr. 304/2004 care statueaz c: orice persoan se poate adresa justiiei pentru
aprarea drepturilor, libertilor i a intereselor sale legitime n exercitarea dreptului su la un
55
56
Publicata in M. Of., nr. 245 din 01/10/1992.

Capitolul XII Norme de procedur n materie de drept internaional privat, art. 148 - art. 181.
proces echitabil; art. 7 alin. (1) din aceeai lege: Toate persoanele sunt egale n faa legii, fr
privilegii i fr discriminri; art. 7 alin. (2): Justiia se realizeaz n mod egal pentru toi, fr
deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, orientare sexual, opinie,
apartenen, politic, avere, origine ori condiie social sau de orice alte criterii discriminatorii.
Potrivit art. 2, din Legea nr. 105/1992 strinii sunt asimilai, n condiiile legii, n drepturi
civile cu ceteni romni n tot ce privete aplicarea dispoziiilor prezentei legi.
1.4. PROCESUL CIVIL
1.4.1. Noiune. Definiie. Structur
Termenul proces provine din latinescul processus, care are aceeai rdcin cu procedo,
procedere, processi, processum care nsemna a nainta, a merge nainte, a iei57.
Ca urmare, prin proces (judiciar) trebuie c se nelegea ceva prin care se poate continua viaa
(linitit): ieire dintr-un conflict, rezolvare a unui conflict.
Dicionarele actuale ne arat c prin termenul de proces se nelege: succesiune de operaii, de
stri sau de fenomene prin care se efectueaz o lucrare, se produce o transformare; evoluie;
dezvoltare; desfurare n timp a unui eveniment; succesiune de aciuni i operaiuni prin care se
realizeaz o lucrare.
Din aceste definiii putem conchide, pstrnd ns sensul originar al termenului, c prin proces
judiciar civil se nelege ndeplinirea unor forme de procedur de ctre pri, de ceilali participani
sau de ctre instan n vederea soluionrii conflictului de drepturi sau de interese legal protejate
pentru care s-a cerut concursul instanei.
Ali autori au definit procesul civil ca activitate desfurat, potrivit normelor procedurale, de
ctre organul de jurisdicie, prile interesate, organele de executare, de alte organe sau persoane
care, n condiiile legii, particip la nfptuirea justiiei n pricinile civile, n scopul stabilirii sau
realizrii drepturilor i intereselor protejate juridicete, ajunse sau nu n stare conflictual, inclusiv
prin executarea silit a hotrrilor pronunate58, respectiv ca activitate desfurat de instan,
pri, organe de executare i alte persoane sau organe care particip la nfptuirea de ctre instanele
judectoreti a justiiei n pricinile civile, n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor
civile deduse judecii i executrii silite a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii
conform procedurii prevzute de lege59.
Tipic, procesul civil presupune dou faze: judecata (cognitio) i executarea silit (executio)60.
Aceasta nu nseamn ns c nu se poate reduce numai la una din acestea fie cognito, fie executio61.
Judecata presupune cel puin judecata n prim instan. Eventual, ea se poate continua i n
cile de atac: ordinare (apelul) i/sau extraordinare (recursul, contestaia n anulare, revizuirea), ori din
nou n fond, dup casare.
Oricare dintre ciclurile judecii artate mai sus, presupune urmtoarele etape:
I. Etapa scris, n care prile i instana iau cunotin de pretenii, aprri i nscrisurile
depuse n susinerea acestora.
57
Gutu, Gh., Dicionar latin romn, et. II-a, Ed. Humanitas, Bucureti, 2003, pag. 1063.
Deleanu, I., op.cit., pag. 23.
59
Ciobanu, V.M., op.cit., vol. I., pag. 148-149.
60
Cci procesul civil, nu i gsete capt n hotrrea judectoreasc de finalizare a dezbaterii n fond a litigiului conceput
ca o activitate judiciar unitar, n sens larg el cuprinde i faza executrii silite (CSJ, Secia civil, decizia nr. 1057/1990 n
Dreptul, 1991, nr. pag. 71).
61
Una dintre fazele litigiului, a procesului civil este executarea i ea poate exista chiar dac nu este precedat de faza
judecii, n cazul n care se pune n executare un alt titlu executoriu dect hotrrea judectoreasc (CC, decizia nr.
132/1994, n M.Of. nr. 34 din 15.02.1995.
58
II. Etapa dezbaterilor, n care prile au posibilitatea s-i susin preteniile i aprrile prin
administrarea de probe i analiza lor pe baza concluziilor puse de acestea.
III. Etapa deliberrii i pronunrii hotrrii n care judectorii adopt hotrrea i o pronun
apoi n edin public.
Faza executrii intervine pentru punerea n aplicare prin intermediul forei de constrngere a
statului a hotrrilor judectoreti devenite titluri executorii sau a altor titluri executorii care nu sunt
hotrri judectoreti cnd debiborul nu-i execut de bun voie obligaiile stabilite prin acestea.
Dac debitorul i execut de bun voie obligaiile, aceast faz nu mai are loc. Dac se execut
un titlu executor, altul dect o hotrre judectoreasc, faza judecii nu exist.
Sub aspect formal, procesul civil este solemn i oral 62 dei ad probationem cererile sunt
formulate i n scris iar dezbaterile de la fiecare termen sunt consemnate n ncheierea de edin i
respectiv n prima parte (practican) a edinei i contradicotoriu (n sensul c trebuie s-i ofere fiecrei
pri posibilitatea de a-i exprima propriul punct de vedere asupra chestiunii n discuie)63.
Din punct de vedere substanial, procesul are drept scop soluionarea unui conflict ntre dou
sau mai multe persoane, de ctre un judector care este chemat 64 s fac dreptate (dnd fiecruia ce i se
cuvine suum cinque tribuere) stingnd astfel litigiul.
1.4.2. Metoda procesului
Termenul metod provine din grecescul methodos care nseamn cale, drum dar i mod de
expunere65. Aadar, prin metod trebuie s nelegem calea aleas pentru soluionarea procesului.
O prim metod folosit ntr-un proces este metoda raionamentului deductiv care pleac de la
ideea c procesul (civil) este un silogism 66 n care premisa major este legea, premisa minor sunt
faptele iar concluzia este hotrrea rezultnd c hotrrea nu este rezultatul capriciilor judectorului sau
al unei tresriri morale a contiinei sale, care l conduce la echitate ci este rezultatul aplicrii legii la
situaia de fapt, stabilit n baza probelor67.
Metoda deductiv este complementat de metoda dialectic68, care prin combinarea cu logica
formal asigur raionamentului precizie, rigoare, certitudine i obiectivitate. n acest scop judectorul
va recurge la diferite tipuri de argumente precum: argumente a priori, a fortiori, i a contrario;
argument teleologic; argument sistematic; argument istoric; argument psihologic etc.
62
Conform art. 127 C.proc.civ. pricinile se dezbat verbal dac legea nu prevede altfel.
Conform expresiei lui Seneca: auditur et altera pars (s fie ascultat i cealalt parte).
64
Judectorul nu se poate sesiza singur (index ne procedat ex oficio i nemo index sine actore) ci este sesizat de reclamant.
Iar odat sesizat nu poate refuza s judece pe motiv....
65
Deaconu, t., Metodologie juridic, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2006, pag. 3.
66
Silogismul este un raionament deductiv care conine trei judeci legate ntre ele astfel nct cea de-a treia judecat care
reprezint o concluzie, se deduce din cea dinti prin intermediul celei de-a doua.
Din punct de vedere structural silogismul conine trei propoziii: dou premise i o concluzie. Cel puin o premis trebuie s
fie ns pozitiv cci din dou premise negative nu rezult cu necesitate o concluzie.
Premisele sunt una major i una minor.
Premisa major conine termenul major i predicatul concluziei.
Premisa minor conine termenul minor i subiectul concluziei.
Exemplu:
Premis major: Toi oamenii mor
Premis minor: i eu sunt om
Cocluzie: i eu mor
Termenul mediu este om subiectul sunt eu (termenul minor) iar predicatul este mor (termenul major).
67
68
Ciobanu, V.M., op, cit., vol. I, pag. 146.
63
Raionamentul a fortiori se refer la faptul c, unde legea permite mai mult, implicit permite i
mai puin69. Raionamentul (per) a contrario valorific regula logicii potrivit creia, atunci cand se
afirm ceva i se neag contrariul sau o dispoziie cu aplicare limitat, aceasta nu se poate extinde la
cazurile neprevzute de lege70.
Uneori, cnd constat o lacun judiciar va trebui s recurg la analogii i la principiile generale
de drept.
Alteori, judectorul va putea apela i la norme extrajudiciare cum sunt uzanele profesionale,
normele tehnice, regulile deontologice, normele de bun practic, regulile morale etc.71
De asemenea, cnd se afl n incertitudine, n activitatea sa, judectorul trebuie s fie condus de
maximalizarea raionalitii72, potrivit convingerii sale retorice care nu uzeaz numai de elementele
raionale prezentate mai sus ci i de sentiment, emoie, cultur, ideologie73.
1.4.3. Elementele procesului civil
Din definiia pe care am dat-o procesului judiciar civil respectiv de ndeplinire a unor forme de
procedur de ctre pri, de ceilali participani sau de ctre instan n vederea soluionrii
conflictului de drepturi sau de interese legal protejate pentru care instanei i s-a cerut concursul
rezult c el se compune din:
- existena unui conflict de drepturi sau de interese legal proteguite74;
- o instan de judecat
- pri i ali participani;
- forme de procedur.
CAPITOLUL II. COMPETENA INSTANELOR
2.1. INTRODUCERE
2.1.1. Noiune
n general, prin competen se nelege capacitatea cuiva de a se pronuna asupra unei
probleme, de a face ceva75. n drept, competena definete/descrie relaia dintre un organ al statului i
funciile acestuia. De aceea, s-a spus76 c din punct de vedere obiectiv, competena reprezint spaiul
activitii funcionale a unui organ de stat iar din punct de vedere subiectiv, semnific aptitudinea
sau puterea de care dispune organul de stat n ndeplinirea misiunii la care este destinat.
2.2. FORMELE COMPETENEI
2.2.1. Competena general
69
Nistoreanu, Gh., Tulbure, A. t., Apetrei, M., Nae, L., Manual de drept procesual penal, Ed. Europa Nova, Bucureti,
1999, pag. 15.
70
Idem.
71
Ciobanu, V.M., op. cit., pag. 147.
72
Idem.
73
Ibidem.
74
Desluirea naturii conflictului este necesar pentru stabilirea organului jurisdicional sau cu atribuii jurisdicionale
respectiv instanei competente.
75
http:dexonline/definiie/competen (DEX1998).
76
Deleanu, I., op. cit., vol. I, pag. 206.
Prima problem care se ridic n legtur cu competena const n delimitarea competenei

instanelor judectoreti de competenele celorlalte autoriti ale statului.
ntr-un stat de drept, puterile sale trebuie s fie separate. Principiul separaiei puterilor n stat
este impus n Romnia prin art. 1 alin. (4) din Constituie care statueaz c: statul se organizeaz
potrivit principiului separaiei i echilibrul puterilor-legislativ, executiv i judectoreasc- n cadrul
democraiei constituionale.
Tot prin Constituie s-au stabilit principiile funcionrii fiecrei autoriti statale fiind apoi
detaliate prin legi speciale.
Puterea specific acordat fiecrei autoriti statale, manifestat n anumite prerogative
(atribuii) specifice reprezint competena general.
O astfel de stabilire a puterilor care este, n sens larg, o stabilire de competene urmrete
ndeplinirea unui dublu scop i anume: unul, de a delimita funciile (atribuiile) fiecrei astfel de
autoriti i al doilea, de a stopa orice forme de intruziune a uneia sau mai multor autoriti, n sfera
funcional a unei alte autoriti.
Prin competena general a instanelor judectoreti se desemneaz acea instituie procesual
prin intermediul creia se delimiteaz activitatea instanelor judectoreti de atribuiile altor
autoriti statale sau nonstatale77.
Astfel, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituie se statueaz c: justiia se realizeaz prin nalta
Curte de Casaie i Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite prin lege78.
Cu toate acestea, prin lege, se pot acorda atribuii jurisdicionale i altor autoriti sau organe ale
statului din afara sistemului instanelor judectoreti de a rezolva anumite conflicte aprute n circuitul
civil79 [...].
Depirea limitelor exerciiului atribuiilor statornicite n sarcina instanelor judectoreti (de
exemplu prin svrirea unuui act pe care numai legiuitorul putea s-l fac, prin atribuirea de valoare
legal unor texte abrogate sau prin tgduirea oricrei valori a unui text care are nc fora legal prin
criticarea sau realizarea de presiuni asupra legiuitorului etc.) reprezint o nclcare a competenei
generale a instanei, respectiv un exces de putere.
n literatura de specialitate80 s-a spus c excesul de putere deriv din nclcarea abuziv a
limitelor funciilor ce revin autoritilor publice, partajate la nivelul sistemului etatic.
2.2.2. Competena jurisdicional
Orice sistem judiciar este constituit dintr-un mare numr de instane, att pe vertical, instane
de grade diferite (ICCJ, curi de apel, tribunale, judectorii) ct i pe orizontal, instane de acelai
grad, rspndite pe tot teritoriul rii (cu excepia ICCJ-ului care este unic).
Fa de o astfel de mare varietate de instane, se impune cu necesitate delimitarea atribuiilor
instanelor att pe vertical (competena de atribuiune) ct i pe orizontal (competena teritorial),
pentru a se evita i, n acest caz, ca i n materia competenei generale, intruziunile unei instane asupra
alteia/altora, cu excepia controlului judiciar.
2.2.3. Competena de atribuiune81
77
Le,I., Comentariile Codului de procedur civil, vol. I, Ed. AllBeck, Bucureti, 2001, pag. 4.
A se vedea art. 2 din Legea nr. 304/2004 publicat n M.Of. nr. 827 din 13.09.2005 cu modificrile i completrile
ulterioare.
79
n astfel de situaii uneori se prevede controlul judectoresc al actelor de jurisdicie efectuate tocmai pentru a se nclca
dispoziiile Constituionale instituite de art. 126 alin. (1) care au o for juridic susperioare oricrei alte dispoziii legale
interne.
80
78
Competena de atribuiune se stabilete dup natura litigiului i valoarea interesului litigios 82, iar
uneori dup calitatea prilor i/sau urgen83.
Natura sau materia litigiului este hotrtoare n stabilirea competenei de atribuiune. Astfel:
Potrivit art. 1 C.proc.civ., judecatoriile judeca:
1. n prima instanta, toate procesele si cererile n afara de cele date de lege n competenta altor
instante;
1. n prima si ultima instanta, procesele si cererile privind creane avnd ca obiect plata unei
sume de bani de pna la 2.000 lei inclusiv84;
2. plngerile mpotriva hotarrilor autoritatilor administratiei publice cu activitate
jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevazute de lege;
3. n orice alte materii date prin lege n competenta lor.
Potrivit art. 2 C.proc.civ., tribunalul judeca:
1. n prima instanta:
a) procesele si cererile n materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1
miliard lei, precum si procesele si cererile n aceasta materie al caror obiect este
neevaluabil n bani;
b) procesele si cererile n materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde
lei, cu exceptia cererilor de mparteala judiciara, a cererilor n materia succesorala, a
cererilor neevaluabile n bani si a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv
cele de drept comun, petitorii sau, dupa caz, posesorii, formulate de tertii vatamati n
drepturile lor prin aplicarea legilor n materia fondului funciar;
c) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege n competenta altor instante;
d) procesele si cererile n materie de contencios administrativ, n afara de cele date n
competenta curtilor de apel;
e) procesele si cererile n materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
f) procesele si cererile n materie de expropriere;
g) cererile pentru ncuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei;
h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savrsite n
procesele penale;
i) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru ncuviintarea executarii silite a
hotarrilor date n tari straine;
2. ca instante de apel:
- apelurile declarate mpotriva hotarrilor pronuntate de judecatorii n prima instanta;
3. ca instante de recurs:
- recursurile declarate mpotriva hotarrilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii,
nu sunt supuse apelului;
Potrivit art. 3 C.proc.civ., curtile de apel judeca:
1. n prima instanta:
- procesele si cererile n materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor
si institutiilor centrale;
2. ca instante de apel:
- apelurile declarate mpotriva hotarrilor pronuntate de tribunale n prima instanta;
81
n literatura de specialitate, aceast competen mai este denumit i competen material (sau dup materie) ratione
materiae.
82
83
Idem, pag. 245.
84
Punctul 1 a fost introdus prin punctul 1. din Legea nr. 202/2010 ncepnd cu 25.11.2010.
3. ca instante de recurs:
- recursurile declarate mpotriva hotarrilor pronuntate de tribunale n apel sau mpotriva
hotarrilor pronuntate n prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse
apelului, precum si n orice alte cazuri expres prevazute de lege;
Potrivit art. 4 C.proc.civ., nalta Curte de Casaie i Justiie judeca:
1. recursurile declarate mpotriva hotarrilor curtilor de apel si a altor hotarri, n cazurile
prevazute de lege;
2. recursurile n interesul legii;
3. n orice alte materii date prin lege n competenta sa.
Potrivit art. 4 C.proc.civ., competenta ce revine instantelor judecatoresti n legatura cu
arbitrajul reglementat de Cartea IV a Codului de procedur civil apartine instantei care ar fi fost
competenta sa solutioneze litigiul n fond, n lipsa unei conventii arbitrale.
Marea majoritate a autorilor consider c natura, valoarea i celelalte criterii de atribuiune
artate mai sus determin stabilirea cauzelor care pot fi soluionate numai de anumite categorii de
instane (aanumita competen material procesual) n opoziie cu determiarea funciilor i rolului
fiecreia dintre categoriile de instane din cadrul sistemului judiciar (cunoscut sub numele de
competen material funcional ratione oficiae).
2.2.4. Competena teritorial
Odat stabilit competena pe vertical n sarcina unei anumite categorii de instane, urmeaz s
se determine competena pe orizontal, adic instana sau instanele din cadrul acelei categorii (instane
de acelai grad), abilitat/abilitate s soluioneze litigiul, ceea ce n ali termeni nseamn localizarea
teritorial a litigiului85.
Criteriile pe baza crora se stabilete competena teritorial au, n principiu, caracter dispozitiv
(n sensul c alegerea instanei este lsat la aprecierea reclamantului) cu excepia materiilor privind:
starea i capacitatea persoanei, imobile, succesiune asigurri precum i n unele situaii prevzute de
norme speciale, n care au caracter imperativ.
2.2.4.1. Competena teritorial de drept comun
Criteriul care constituie regula n materia stabilirii competenei teritoriale este actor sequitur
forum rei nscris n art. 5 C.proc.civ. care statueaz c: cererea se face la instanta domiciliului86
prtului. Daca prtul are domiciliul n strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la
instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la instanta domiciliului sau
resedintei reclamantului.
n acelai sens, potrivit art. 7 C.proc.civ., cererea mpotriva unei persoane juridice de drept
privat se face la instanta sediului ei principal (alin.(1)). Cererea se poate face si la instanta locului
unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate n acel loc sau care izvorasc
din acte ncheiate prin reprezentant sau din fapte savrsite de acesta (alin.(2)).
Cererea mpotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la instanta
domiciliului persoanei careia, potrivit ntelegerii dintre asociati, i s-a ncredintat presedintia sau
directia asociatiei ori societatii, iar, n lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului
85

Prin domiciliu n sensul art. 5 C.proc.civ. se nelege i acela pe care o persoan i l-a stabilit n fapt n localitatea n care
triete i i desfoar activitatea profesional (T.S., Sec.civ.dec. nr. 230/1997 n C.C. 1977, pag. 172.
86
oricaruia dintre asociati. n acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui
curator, care sa reprezinte interesele asociatilor (art. 7 (alin. (3)) C.proc.civ.).
Cererile ndreptate mpotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome
si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta
judetului unde si are domiciliul reclamantul (art. 8 alin. (1) C.porc.civ.).
2.2.4.2. Competena teritorial alternativ
n afar de instanele competente potrivit dispoziiilor de mai sus, legea mai stabilete i alte
instane competente, dup cum urmeaz:
Potrivit art. 6 C.proc.civ. cnd prtul, n afara de domiciliul sau, are n chip statornic o
ndeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea
se poate face si la instanta locului acelor asezari sau ndeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si
care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute n acel loc.
Potrivit art. 8 alin. (2) C.porc.civ. cnd mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi
tribunal sunt deopotriva competente, cererile n care figureaza persoanele aratate la art. 8 alin. (1)
C.porc.civ. se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar n Capitala, la
judecatoria sectorului 4.
n afara de instanta domiciliului prtului, potrivit art. 10 C.proc.civ. mai sunt competente
urmatoarele instante:
1. n cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract,
instanta locului prevazut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligatiunii;
2. n cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, n actiunile n justificare
sau n prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla imobilul;
3. n cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata;
4. n cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere
sau aceea a locului platii;
5. n cererile izvorte dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire;
6. n cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensia de ntretinere, instanta
domiciliului reclamantului;
7. n cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit, instanta n circumscriptia careia s-a savrsit acel
fapt.
n fine, potrivit art. 11 C.proc.civ. n materie de asigurare87, cererea privitoare la despagubiri
se va putea face si la instanta n circumscriptia careia se afla:
1. domiciliul asiguratului;
2. bunurile asigurate;
3. locul unde s-a produs accidentul.
Alegerea competentei prin conventie este nula ns daca a fost facuta nainte de nasterea
dreptului la despagubire (art. 11 alin (2) C.proc.civ.).
Alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente revine reclamantului (art. 12
C.proc.civ.).
2.2.4.3. Competena teritorial exclusiv
Competena teritorial exclusiv este acea form a competenei teritoriale care determin
capacitatea unei instane de a soluiona n exclusivitate anumite cauze civile, fr ca prile s o poat
nltura. Astfel:
87
Cu excepia asigurarilor maritime si fluviale (art. 11 alin (3) C.proc.civ.).
Potrivit art. 13 alin. (1) C.proc.civ. cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la
instanta n circumscriptia careia se afla imobilele.
Cnd imobilul este situat n circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta
domiciliului sau resedintei prtului, daca acestea se afla n vreuna din aceste circumscriptii, iar n
caz contrar, la oricare din instantele n circumscriptiile carora se afla imobilul (art. 13 alin. (2)
C.proc.civ.).
Potrivit art. 14 C.proc.civ. n materie de mostenire, sunt de competenta instantei celui din
urma domiciliu al defunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii
le-ar avea unul mpotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului mpotriva vreunuia din mostenitori sau
mpotriva executorului testamentar.
De asemenea, potrivit art. 15 C.proc.civ., cererile n materie de societate, pna la sfrsitul
lichidarii n fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea si are sediul principal, iar
potrivit art. 16 C.proc.civ., cererile n materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de
competenta exclusiva a tribunalului n circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului.
2.3. NTINDEREA I EXTINDEREA COMPETENEI INSTANEI SESIZATE
2.3.1. ntinderea competenei instanei sesizate
Instana sesizat (potrivit art. 1-16 C.proc. civ.) se pronun nu numai asupra cerereilor sau
aciunilor reclamantului ci i asupra aprrilor prtului, a cererilor formulate de acesta i a incidentelor
procedurale ridicate n cadrul procesului88, potrivit regulii consacrate c judectorul aciunii este i
judectorul excepiei, potrivit principiului accesorium sequitur principalem. Regula nu se aplic ns
n cazul chestiunilor prejudiciale89, cererilor de recuzare90, cererilor de strmutare ori n cazul delegrii.
De asemenea, tot instanei investite cu o cerere sau aciune i revine competena de a soluiona
i cererea incidental coninnd preteniile prtului n legtur cu cererea reclamantului 91 (art. 120 alin.
(1) C.proc.civ.). Dac ns numai cererea introductiv de instan este n stare de a fi judecat, instana
poate judeca separat cererea incidental (art. 120 alin. (2) C.proc.civ.92.
2.3.2. Extinderea competenei instanei sesizate
Extinderea competenei intervine n cazul n care o instan competent s soluioneze o cerere
cu care a fost sesizat devine competent (prin lege, printr-o hotrre judectoreasc a unei instane
superioare sau prin convenia prilor) s rezolve i cereri care n mod obinuit nu intr n competena
sa.
2.3.2.1. Extinderea legal de competen
88
Compunerea instanei (incompatibilitate, abinere), incidentelor privind competena, incidentelor de probaiune

(verificarea de scripte, nscrierea n fals) etc.
89
Adic n cazul acelor probleme care, chiar dac sunt invocate ca mijloace de aprare, trebuie rezolvate de o alt instan,
n prealabil i definitiv, urmnd a fi folosite apoi ca lucruri judecate (rei judicata).
90
Care cad n sarcina completului imediat urmtor.
91
Cunoscut sub denumirea de cerere reconvenional.
92
Aceeai soluie adoptndu-se i cnd cererea incident nu s-a fcut la timpul su, cu excepia situaiei cnd ambele pri
consimt ca ele s fie judecate mpreun.
Un prim caz de extindere legal de competen l constituie cel privind coparticiparea

procesual pasiv, reglementat de art. 9 C.proc.civ. potrivit cruia cererea ndreptata mpotriva mai
multor prti poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre ei 93; n caz cnd printre
prti sunt si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii
principali.
Un al doilea caz de extindere legal de competen este cel prevzut de art. 17 C.proc.civ.
privind cererile accesorii94 i incidentale95 care sunt n cderea instanei competente s judece cererea
principal96.
Un al treilea caz de extindere legal de competen este cel prevzut de art. 164 C.proc.civ.
privind conexitatea. Astfel, potrivit primului alineat al articolului menionat partile vor putea cere
ntrunirea mai multor pricini ce se afla naintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi
grad, n care sunt aceleasi parti sau chiar mpreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au ntre
dnsele o strnsa legatura. Aceasta se poate face din oficiu sau la cererea prilor. Dosarul va fi trimis
instanei mai nti investite afar numai dac amndoua prile cer trimiterea lui la una din celelalte
instane. Cnd una din pricini este de competena unei instane i prile nu o pot nltura, ntrunirea se
va face la acea instan.
Cu toate acestea, dac instana (devenit competent dup conexare) socotete c numai una din
ele este n stare de judecat, cauzele se pot despri n orice stare a judecii (art. 165 C.proc.civ.),
instana rmnnd n continuare competent s soluioneze i cauza disjuns97.
Mai constituie cazuri de extindere legal de competen cele reglementate de art. 18
C.proc.civ. potrivit cruia n cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept,
competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avnd de obiect executarea
prestatiunii i de art. 18 C.proc.civ. potrivit cruia instanta nvestita potrivit dispozitiilor referitoare
la competenta dupa valoarea obiectului cererii ramne competenta sa judece chiar daca, ulterior
nvestirii, intervin modificari n ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.
2.3.2.2. Extinderea judectoreasc de competen
Extinderea judectoreasc de competen este extinderea care intervine n temeiul unei hotrri
judectoreti ce stabilete care anume instan s judece pricina. Ea se poate ntmpla ntr-una din
urmtoarele situaii:
- n caz de delegare de competen, cnd din pricina unor mprejurri excepionale, instana
competent este mpiedicat un timp mai ndelungat s funcioneze, I.C.C.J. la cererea prii
interesate, va desemna o alt instan de acelai grad care s judece pricina (art. 23 C.proc.civ.).
- n caz de strmutare, cci potrivit art. 40 alin. (3) C.proc.civ. n caz de admitere (a cererii
de strmutare n.n.), pricina se trimite spre judecat unei alte instane de acelai grad.
- n caz de casare cu trimitere, cci, potrivit art. 312 alin. (6) C.proc.civ., n situaia casrii
hotrrii atacate pentru motivul prevzut de art. 304 pct. 3 C.proc.civ., instana va trimite dosarul
spre judecare instanei judectoreti competente sau organului de activitate jurisdicional competent,
93
Aceasta, odat sesizat, devenind competent s rezolve litigiul i n raport cu cei care domiciliaz n circumscripiile
altor instane.
94
De exemplu capetele de cerere accesorii unui capt principal.
95
Sechestrul judiciar, sechestrul asigurator, cereri pentru asigurarea dovezilor cnd este primejdie ca ele s dispar sau s
fie greu de administrat n viitor (art. 235-236 C.proc.civ.), cererea reconvenional (art. 119-120 C.proc.civ.), cererile de
intervenie (volunta sau forat) etc.
96
Aceast extindere nu poate opera ns n cazul n care cererile ar fi de competena unor organe din sisteme diferite de
jurisdicie cci s-ar nclca competena general.
97
V.M. Ciobanu, op. cit., pag. 435.
potrivit legii, iar pentru motivul prevzut de art. 304 pct. 4 C.proc.civ. va respinge cererea ca
inadmisibil.
2.3.2.3. Extinderea convenional de competen
Aceast form de extindere a competenei intervine n temeiul unei nelegeri a prilor n acele
situaii n care legea procesual le ngduie s deroge de la regulile de competen pe care le stabilete.
O astfel de idee rezult din dispoziiile art. 19 C.proc.civ. care statueaz c partile pot conveni, prin
nscris sau prin declaratie verbala n fata instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de
alte instante dect acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de
art. 13, 14, 15 si 16 C.proc.civ.
De regul, o astfel de extindere convenional de competen competente are loc printr-o clauz
inserat ntr-un contract dintre pri i anume ca n cazul ivirii unui litigiu ntre pri, acesta s fie
soluionat de o anume instan.
Aceast clauz, ea nsi o convenie, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii98:
- prile s aib capacitate procesual de exerciiu, iar consimmntul lor s fie liber i neviciat;
- nelegerea prilor s fie expres;
- convenia s determine precis instana aleas i
- instana aleas de pri s nu fie necompetent absolut.
O astfel de nelegere, poate fi ncheiat, n scris sau verbal, cu respectarea acelorai condiii i
dup ivirea litigiului, n faa instanei alese, caz n care aceasta va lua act de nelegere printr-o
ncheiere de edin.
2.4. INCIDENTE PROCEDURALE CU PRIVIRE LA INSTANA SESIZAT
2.4.1. Conflictele de competenta
2.4.1.1. Definiie
Potrivit art. 20 C.proc.civ. exista conflict de competenta:
1. cnd doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi
pricina, situaie n care conflictul de competen se numete pozitiv i
2. cnd doua sau mai multe instante s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina,
situaie n care conflictul de competen se numete negativ.
De asemenea, exista conflict de competenta, n sensul art. 20 C.proc.civ, si n cazul n care el se
iveste ntre instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. n acest caz, conflictul de
competenta se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei n conflict, dispozitiile
art. 21 fiind aplicabile (art. 21 alin. (4) C.proc.civ.).
2.4.1.2. Procedura soluionrii conflictelor de competen
Potrivit art. 21 C.proc.civ. instanta, naintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va
suspenda din oficiu orice alta procedura si va nainta dosarul instantei n drept sa hotarasca asupra
conflictului adic regulatorului de competen.
Regulatorul de competen se stabilete potrivit dispoziiilor alin. (1) (3) ale art 22
C.proc.civ.dup cum urmeaz: conflictul ivit ntre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi
tribunal se judeca de acel tribunal (alin.(1)). Daca cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau
98
V. M. Ciobanu, op. cit., pag. 437
daca conflictul s-a nascut ntre o judecatorie si un tribunal, sau ntre doua tribunale, competenta este
Curtea de apel respectiva (alin.(2)). Daca cele doua instante n conflict nu se gasesc n circumscriptia
aceleiasi Curti de apel, precum si conflictul ntre doua Curti de apel, se judeca de nalta Curte de
Casaie i Justiie (alin.(3)).
Instanta competenta sa judece conflictul va hotar n camera de consiliu, fara citarea partilor.
Hotarrea este supusa recursului n termen de 5 zile de la comunicare, cu exceptia celei pronuntate de
nalta Curte de Casatie si Justitie, care este irevocabila (art. 21 alin. (4) C.proc.civ.).
2.4.2. Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecatorilor
2.4.2.1. Incompatibilitatea
Judecatorul care a pronuntat o hotarre ntr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi
pricini n apel sau n recurs si nici n caz de rejudecare dupa casare (art.24 alin.(1) C.proc.civ.). De
asemenea nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru n aceeasi pricina
(art.24 alin.(2) C.proc.civ.).
2.4.2.2. Abtinerea
Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare (din cele prevzute de art. 27 C.proc.civ.) n
privinta sa este dator sa nstiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii (art 25
C.proc.civ.). Abtinerea se propune de judecator si se judeca potrivit normelor prevazute de art. 30, 31,
si 32 C.proc.civ (art 26 C.proc.civ.).
2.4.2.3. Recuzarea
Motivele pentru care se poate cere recuzarea
Potrivit art. 27 C.proc.civ. judecatorul poate fi recuzat:
1. cnd el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor, au vreun interes n judecarea pricinii sau
cnd este sot, ruda sau afin, pna la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;
2. cnd el este sot, ruda sau afin n linie directa ori n linie colaterala, pna la al patrulea grad
inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia
din aceste persoane;
3. cnd sotul n viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pna la al patrulea
grad inclusiv, sau daca, fiind ncetat din viata ori despartit, au ramas copii;
4. daca el, sotul sau rudele lor pna la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu
aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
5. daca ntre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala n timp de 5 ani
naintea recuzarii;
6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;
7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de ndatoriri;
9. daca este vrajmasie ntre el, sotul sau una din rudele sale pna la al patrulea grad inclusiv si
una din parti, sotii sau rudele acestora pna la gradul al treilea inclusiv.
2.4.2.4. Procedura de soluionare a cererilor de recuzare
Cererile de recuzare. Inadmisibiliti privind cererile de recuzare

Propunerea de recuzare se va face verbal sau n scris pentru fiecare judecator n parte si nainte
de nceperea oricarei dezbateri (art. 29 alin.(1) C.proc.civ.). Cnd motivele de recuzare s-au ivit dupa
nceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de ndata ce acestea i sunt cunoscute (art.
29 alin.(2) C.proc.civ.).
Potrivit art. 28 C.proc.civ.:
- nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau n judecata ca tutore, curator,
sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cnd acestia nu au interes personal n
judecarea pricinii (alin. (1));
- nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia (alin. (2));
- cererile prin care se recuz instantele ierarhic superioare formulate la instanta care
solutioneaza litigiul sunt inadmisibile (alin. (3));
- nu se poate formula o noua cerere de recuzare mpotriva aceluiasi judecator pentru aceleasi
motive pentru care s-a mai formulat o cerere de recuzare(alin. (4)).
De asemenea, potrivit art 31 alin.(2) C.proc.civ. nu se admite interogatoriul ca mijloc de
dovada a motivelor de recuzare.
Soluionarea cererilor de recuzare
Judecatorul mpotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine (art. 29 alin.(3)
C.proc.civ.). n cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura (art. 31 alin.
(3) C.proc.civ.).
Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, n alcatuirea careia nu poate sa intre
cel recuzat (art. 30 alin.(1) C.proc.civ.). n cazul cnd din pricina recuzarii nu se poate alcatui
completul de judecata, cererea de recuzare se judeca de instanta ierarhic superioara (art. 30 alin.(2)
C.proc.civ.).
Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art. 28 se solutioneaza de instanta n fata careia au fost
formulate.
Instanta decide asupra recuzarii, n camera de consiliu, fara prezenta partilor, ascultndu-l pe
judecatorul recuzat (art. 31 alin.(1) C.proc.civ.).
ncheierea asupra recuzarii se citeste n sedinta publica (art. 32 alin.(1) C.proc.civ.). Daca
recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii (art. 32 alin.(2) C.proc.civ.).
ncheierea prin care s-a hotart recuzarea va arata n ce masura actele ndeplinite de judecatorul recuzat
urmeaza sa fie pastrate (art. 32 alin.(2) C.proc.civ.).
ncheierea prin care s-a ncuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a ncuviintat
recuzarea, nu este supusa nici unei ci de atac (art. 34 alin.(1) C.proc.civ.).
ncheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul (art. 34 alin.(2)
C.proc.civ.). Cnd instanta de apel constata ca recuzarea a fost respinsa pe nedrept, reface toate actele
si dovezile administrate la prima instanta (art. 34 alin.(3) C.proc.civ.).
Dispozitiile privitoare la abinere i recuzare (cu excepia motivului prevzut de 27 pct. 7
C.proc.civ. se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor (art. 36 C.proc.civ.).
2.4.3. Stramutarea pricinilor
Stramutarea pricinilor se poate cere pentru motive: de rudenie sau de afinitate, de bnuial
legitim sau de siguran public.
Astfel potrivit art. 37 alin.(1) C.proc.civ., cnd una dintre parti are doua rude sau afini pna la
gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei, cealalta parte poate sa
ceara stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad.
Iar potrivit art. 37 alin.(2) C.proc.civ., stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de
banuiala legitima sau de siguranta publica.
Banuiala se socoteste legitima de cte ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar
putea fi stirbita datorita mprejurarii pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale.
Constituie motive de siguranta publica acele mprejurari care creeaza presupunerea ca judecata
procesului la instanta competenta ar putea produce tulburarea ordinii publice.
Potrivit art 38 alin.(1) C.proc.civ. stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie
ceruta mai nainte de nceperea oricarei dezbateri iar cele ntemeiate pe banuiala legitima sau pe
siguranta publica se pot cere n orice stare a pricinii. Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere
numai de catre procurorul de la Parchetul de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie (art 38 alin.(2)
C.proc.civ).
Cererea de stramutare ntemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta
imediat superioara (art. 39 alin.(1) C.proc.civ.).
Cererea de stramutare ntemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se
depune la nalta Curte de Casatie si Justitie (art. 39 alin.(2) C.proc.civ.).
Cererea de stramutare se judeca n camera de consiliu (art. 40 alin.(1) C.proc.civ.).
Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea
judecarii pricinii, comunicnd de urgenta aceasta masura instantei respective (art. 40 alin.(2)
C.proc.civ.).
Hotarrea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va
arata n ce masura actele ndeplinite de instanta nainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate (art. 40
alin.(4) C.proc.civ.).
n caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad (art. 40
Instana de la care s-a strmutat pricina va fi nstiintata de ndata despre admiterea cererii de
stramutare. n cazul n care instanta a savrsit acte de procedura sau a procedat ntre timp la judecarea
pricinii, actele de procedura ndeplinite ulterior stramutarii si hotarrea pronuntata sunt desfiintate de
drept prin efectul admiterii cererii de stramutare (art. 40 alin.(5) C.proc.civ.).
Stramutarea pricinii nu poate fi ceruta din nou, pentru acelasi motiv, n afara de cazul n care
noua cerere se ntemeiaza pe mprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite
dupa solutionarea acesteia (art. 40 alin.(1) C.proc.civ.). Cererea de stramutare a cauzei introdusa cu
nerespectarea prevederilor alin. 1 este inadmisibila.
2.4.4. Exceptia de necompeten
Cnd n fata instantei de judecata se pune n discutie competenta acesteia, ea este obligata sa
stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent
(art. 158 alin. (1) C.proc.civ.).
Necompetenta este de ordine publica sau privata (art. 159 C.proc.civ.). Potrivit aceluiai
articol, necompetenta este de ordine publica:
1. n cazul ncalcarii competentei generale, cnd procesul nu este de competenta instantelor
judecatoresti;
2. n cazul ncalcarii competentei materiale, cnd procesul este de competenta unei instante de
alt grad;
3. n cazul ncalcarii competentei teritoriale exclusive, cnd procesul este de competenta unei
alte instante de acelasi grad si partile nu o pot nlatura.
n toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privata.

Necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre
judecator n orice stare a pricinii (art. 159 alin.(1) C.proc.civ.).
Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate fi invocata de parti ori de catre
judecator la prima zi de nfatisare n fata primei instante, dar nu mai trziu de nceperea dezbaterilor
asupra fondului (art. 159 alin.(2) C.proc.civ.).
Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre prt prin ntmpinare sau, cnd
ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la prima zi de nfatisare (art. 159 alin.(3) C.proc.civ.).
n acest caz, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea
necompetentei (art. 158 alin. (4) C.proc.civ.).
La prima zi de nfatisare, judecatorul este obligat, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca
instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnnd n
cuprinsul ncheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate
(art. 159 alin.(4) C.proc.civ.).
Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putnd sa
faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotarrii asupra fondului (art. 158 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca instanta se declara necompetenta, hotarrea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul
fiind trimis de ndata instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala
competent (art. 158 alin. (3) C.proc.civ.99).
n cazul declararii necompetentei, dovezile administrate n instanta necompetenta ramn
cstigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor dect pentru motive temeinice
(art. 160 C.proc.civ.).
CAPITOLUL III. PRILE I CEILALI PARTICIPANI
3.1. PRILE
3.1.1. Cine poate fi parte? Condiii
Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte n judecata ((art. 41 alin.
(1) C.proc.civ.). Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta n judecata ca
prte, daca au organe proprii de conducere (art. 41 alin.(2) C.proc.civ.).
Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta n judecata dect daca sunt
reprezentate, asistate ori autorizate n chipul aratat n legile sau statutele care rnduiesc capacitatea sau
organizarea lor (art. 42 C.proc.civ.). Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi
invocata n orice stare a pricinii (art. 43 alin.(1) C.proc.civ.). Actele de procedura ndeplinite de cel
care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul
acestuia va putea nsa confirma toate sau numai o parte din aceste acte (art. 43 alin.(2) C.proc.civ.).
Daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal,
instanta, n caz de urgenta, la cererea partii interesate, va putea numi un curator special, care sa o
reprezinte pna la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea numi
un curator special n caz de conflict de interese ntre reprezentant si cel reprezentat sau cnd o persoana
juridica, chemata sa stea n judecata, nu are reprezentant legal (art. 44 C.proc.civ.).
3.1.2. Excepia lipsei capacitii de exerciiu
99
Aa cum a fost modificat prin punctul 20. din Legea nr. 202/2010.
Cnd instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu al drepturilor procedurale a partii sau cnd
reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru mplinirea acestor
lipsuri (art. 161 alin.(1) C.proc.civ.). Daca lipsurile nu se mplinesc, instanta va anula cererea (art.
3.1.3. Coparticiparea procesual (litisconsoriile)
Potrivit art. 47 C.proc.civ., mai multe persoane pot fi mpreuna reclamante sau prte daca
obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au
aceeasi cauza.
Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau prti nu pot folosi nici
pagubi celorlalti (art. 48 alin.(1) C.proc.civ). Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau
n temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotarrii se ntind asupra tuturor reclamantilor sau prtilor,
actele de procedura ndeplinite numai de unii din ei sau termenele ncuviintate numai unora din ei
pentru ndeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cnd actele de procedura ale unora sunt
potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau
prtii care nu s-au nfatisat sau nu au ndeplinit un act de procedura n termen vor continua totusi sa fie
citati (art. 48 alin.(2) C.proc.civ).
3.1.4. Drepturile i ndatoririle procesuale ale prilor. Abuzul de drept procesual
Legea procesual acord o serie de drepturi i impune anumite ndatoriri prilor pentru a
garanta exerciiul liber al aciunii civile. Astfel, prile se bucur de urmtoarele drepturi procesuale:
- dreptul fiecrei pri de a adresa cereri instanei;
- dreptul de a participa la judecata pricinii i deci dreptul la citare;
- dreptul de aprare care implic dreptul de a rspunde celeilalte pri, dreptul de a administra
probe, dreptul de a cunoate piesele dosarului, dreptul de a fi asistat de avocat, dreptul de a recurge la
interpret etc.;
- dreptul de a participa personal la proces sau prin mandatar;
- dreptul de a recuza judectorul, procurorul, grefierul, magistratul asistent i experii;
- dreptul de a ataca hotrrea i ncheierile instanei;
- dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecat in cazul ctigrii procesului;
- dreptul de a dispune de soarta procesului prin renunarea la judecat sau la dreptul subiectiv,
prin recunoaterea preteniilor reclamantului, prin achiesarea la hotrrea pronunat sau prin
ncheierea unei tranzacii.
De asemenea, prilor le revin urmtoarele ndatoriri principale:
- ndeplinirea actelor de procedur n condiiile, ordinea i termenele prevzute de lege sub
sanciunea nulitii, perimrii, decderii etc.;
- exercitarea drepturilor procesuale cu bun-credin i potrivit scopului n vederea cruia au
fost recunoscute de lege100. Astfel, potrivit art. 723 alin.(1) C.proc.civ. drepturile procedurale trebuie
exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului n vederea caruia au fost recunoscute de lege iar potrivit
art. 723 alin.(1) C.proc.civ., partea care foloseste aceste drepturi n chip abuziv raspunde pentru
pagubele pricinuite.
Din cele de mai sus rezult c abuzul de drept procesual presupune un element subiectiv
constnd n exercitarea cu rea-credin a dreptului procedural i un element obiectiv constnd n
100
Cel ce deturneaz dreptul procesual de la scopul pentru care a fost recunoscut i l exercit cu rea-credin svrete un
abuz de drept procesual.
deturnarea dreptului de la scopul social-economic pentru care a fost recunoscut sau, cu alte cuvinte, de
la finalitatea sa legal.
3.2. PARTICIPAREA MINISTERULUI PUBLIC N CAUZELE CIVILE
Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cte ori este necesar pentru apararea
drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor,
precum si n alte cazuri expres prevazute de lege (art. 45 alin.(1) C.proc.civ.). n cazul n care
procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus n proces. El se
va putea folosi de dispozitiile prevazute n art. 246, 247 si 271-273, iar n cazul n care procurorul si-ar
retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii (art. 45 alin.(2) C.proc.civ.).
Procurorul poate pune concluzii n orice proces civil, n oricare faza a acestuia, daca apreciaza
ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor (art. 45 alin.(3)
C.proc.civ.)
n cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt
obligatorii (art. 45 alin.(4) C.proc.civ.)
Procurorul poate, n conditiile legii, sa exercite caile de atac mpotriva oricaror hotarri, iar n
cazurile prevazute de art. 45 alin. (1) poate sa ceara punerea n executare a hotarrilor pronuntate n
favoarea persoanelor prevazute la acel alineat (art. 45 alin.(5) C.proc.civ.)
3.3. ALTE PERSOANE CARE POT LUA PARTE LA JUDECATA (INTERVENIA)
3.3.1. Felurile interveniei
Intervenia poate fi voluntar sau forat.
3.3.2. Interventia voluntar
Potrivit art. 49 C.proc.civ., oricine are interes poate interveni ntr-o pricina ce se urmeaza ntre
alte persoane.
3.3.2.1. Felurile interveniei voluntare
Interventia este n interes propriu cnd cel care intervine invoca un drept al sau i este n
interesul uneia din parti (sau accesorie) cnd sprijina numai apararea acesteia.
3.3.2.2. Forma i momentul formulrii cererii de intervenie voluntar
Cererea de interventie n interes propriu va fi facuta n forma prevazuta pentru cererea de
chemare n judecata (art. 50 alin.(1) C.proc.civ.). Ea se poate face numai n fata primei instante si
nainte de nchiderea dezbaterilor (art. 50 alin.(2) C.proc.civ.) dar cu nvoirea partilor, interventia n
interes propriu se poate face si n instanta de apel (art. 50 alin.(3) C.proc.civ.).
Cererea de interventie n interesul uneia din parti se poate face chiar naintea instantei de recurs
3.3.2.3. Admiterea n principiu a cererii de intervenie
Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotar asupra ncuviintarii n
principiu a interventiei (art. 52 alin.(1) C.proc.civ.).
ncheierea nu se poate ataca dect o data cu fondul (art. 52 alin.(2) C.proc.civ.).

Dupa ncuviintarea n principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, n cazurile n
care ntmpinarea este obligatorie, va soroci termenul n care aceasta va trebui depusa (art. 52 alin.(2)
C.proc.civ.).
3.3.2.4. Reguli privind judecarea interveniei dup admiterea n principiu
Intervenientul va lua procedura n starea n care se afla n momentul admiterii interventiei;
actele de procedura urmatoare se vor ndeplini si fata de intervenient (art. 53 C.proc.civ.).
n interventia facuta n interesul uneia din parti, cel care intervine poate face orice act de
procedura care nu este potrivnic interesului partii n folosul careia intervine (art. 54 C.proc.civ.).
Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cnd nsa judecarea cererii ar fi ntrziata
prin interventia n interes propriu, instanta poate hotar despartirea ei spre a fi judecata deosebit (art. 55
C.proc.civ.)..
Apelul sau recursul facut de cel care intervine n interesul uneia din parti se socoteste neavenit,
daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea nsasi apel sau recurs (art. 56 C.proc.civ.).
3.3.3. Interventia forat
3.3.3.1. Felurile interveniei forate
Constituie intervenie forat: chemarea n judecata a altor persoane (art. 57-59 C.proc.civ.),
chemarea n garantie (art. 60-63 C.proc.civ.), aratarea titularului dreptului (art. 64-66 C.proc.civ.)
3.3.3.2. Chemarea n judecata a altor persoane
Oricare din parti poate sa cheme n judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi
drepturi ca si reclamantul (art. 57 alin.(1) C.proc.civ.).
Cererea facuta de prt se depune o data cu ntmpinarea. Cnd ntmpinarea nu este
obligatorie, cererea se va depune cel mai trziu la prima zi de nfatisare (art. 57 alin.(2) C.proc.civ.).
Cererea facuta de reclamant se depune cel mai trziu pna la nchiderea dezbaterilor naintea
primei instante (art. 57 alin.(3) C.proc.civ.).
Cererea va fi motivata si se va comunica att celui chemat, ct si partii potrivnice. La
exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare n judecata,
ntmpinare si de pe nscrisurile de la dosar (art. 57 alin.(4) C.proc.civ.).
Cel chemat n judecata dobndeste calitatea de intervenient n interes propriu, iar hotarrea i va
fi opozabila (art. 58 C.proc.civ.).
n cazul prevazut de art. 58, cnd prtul chemat n judecata pentru o datorie baneasca
recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care si va stabili judecatoreste dreptul,
el va fi scos din judecata daca depune suma datorata (art. 59 alin.(1) C.proc.civ.).
n acest caz, judecata va urma numai ntre partea reclamanta si cel chemat n judecata (art. 59
3.3.3.3. Chemarea n garantie
Partea poate sa cheme n garantie o alta persoana mpotriva careia ar putea sa se ndrepte, n
cazul cnd ar cadea n pretentiuni cu o cerere n garantie sau n despagubire (art. 60 alin.(1)
C.proc.civ.).
n aceleasi conditii, cel chemat n garantie poate, la rndul sau, sa cheme n garantie o alta
persoana (art. 60 alin.(2) C.proc.civ.).
Cererea va fi facuta n conditiile de forma pentru cererea de chemare n judecata. Cererea facuta
de prt se va depune o data cu ntmpinarea; cnd ntmpinarea nu este obligatorie, cererea se va
depune cel mai trziu la prima zi de nfatisare (art. 61 alin.(1) C.proc.civ.).
Cererea de chemare n garantie facuta de reclamant se poate depune, pna la nchiderea
dezbaterilor, naintea primei instante (art. 61 alin.(2) C.proc.civ.).
Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat n garantie si, daca ntmpinarea
este obligatorie, va soroci termenul n care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat n garantie
Cererea de chemare n garantie se judeca o data cu cererea principala (art. 63 alin.(1)
C.proc.civ.).
Cnd judecarea cererii principale ar fi ntrziata prin chemarea n garantie, instanta poate
dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit (art. 63 alin.(2) C.proc.civ.).
3.3.3.4. Aratarea titularului dreptului
Prtul care detine un lucru pentru altul sau care exercita n numele altuia un drept asupra unui
lucru va putea arata pe acela n numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat n
judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului (art. 64 C.proc.civ.).
Cererea privind la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu
ntmpinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai trziu la prima zi de nfatisare (art. 65 alin.
(1) C.proc.civ.).
Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, mpreuna cu citatia, copiile de pe cerere si
nscrisurile de la dosar (art. 65 alin.(2) C.proc.civ.).
Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile prtului si reclamantul consimte, el va lua locul
prtului, care va fi scos din judecata (art. 65 alin.(1) C.proc.civ.).
Cnd cel chemat nu se nfatiseaza sau tagaduieste aratarile prtului, se vor aplica dispozitiile
art. 58 (art. 66 alin.(2) C.proc.civ.).
3.4. REPREZENTAREA PARTILOR N JUDECATA
Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar (art. 67 alin.(1)
C.proc.civ.). Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte n judecata pe mandant, numai daca
acest drept i-a fost dat anume (art. 67 alin.(2) C.proc.civ.). Daca cel care a dat procura generala nu are
domiciliu si nici resedinta n tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare n
judecata se presupune dat (art. 67 alin.(3) C.proc.civ.).
Procura pentru exercitiul dreptului de chemare n judecata sau de reprezentare n judecata
trebuie facuta prin nscris sub semnatura legalizata; n cazul cnd procura este data unui avocat,
semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor (art. 67 alin.(4) C.proc.civ.). Dreptul de
reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta n instanta si trecuta n ncheierea de
sedinta (art. 67 alin.(5) C.proc.civ.).
Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare n
aceasta privinta; el poate fi nsa restrns numai la anumite acte sau pentru anumita instanta (art. 67
Daca mandatul este dat unei alte persoane dect unui avocat, mandatarul nu poate pune
concluzii dect prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezinta partea (art.
Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor n drept cnd ei sunt
mandatari n pricinile sotului sau rudelor pna la al patrulea grad inclusiv (art. 67 alin.(8) C.proc.civ.).
De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii cnd partea este reprezentata prin sot
sau ruda pna la al patrulea grad inclusiv (art. 67 alin.(9) C.proc.civ.).
Recunoasterile privitoare la drepturile n judecata, renuntarile sau propunerile de tranzactie nu
se pot face dect n temeiul unei procuri speciale (art. 69 alin.(1) C.proc.civ.).
Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte
pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El
poate sa exercite de asemenea orice cale de atac mpotriva hotarrii date; n acest caz nsa, toate actele
de procedura se vor ndeplini numai fata de partea nsasi (art. 69 alin.(2) C.proc.civ.).
Cnd dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca, asistarea
reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie (art. 70 C.proc.civ.).
Mandatul nu nceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil.
Mandatul dainuieste pna la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al
incapabilului (art. 71 C.proc.civ.).
Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti dect de la comunicare,
afara numai daca a fost facuta n sedinta n prezenta partii (art. 72 alin.(1) C.proc.civ.).
Mandatarul care renunta la mputernicire este tinut sa nstiinteze att pe cel care i-a dat
mandatul ct si instanta, cu cel putin 15 zile nainte de termenul de nfatisare sau de mplinirea
termenelor cailor de atac (art. 72 alin.(2) C.proc.civ.).
ASISTENTA JUDICIARA
CAPITOLUL IV. FORME GENERALE DE PROCEDUR
4.1.1. Noiune. Definiie
Formele procedurale sunt condiiile stabilite i impuse de lege att cu privire la activitatea
instanei i a auxiliarilor si ct i cu privire la raporturile dintre pri i aceste organe.
Sunt forme de procedur: cererile, citaiile, termenele101, cererile de chemare n judecat,
ntmpinarea, cererea reconvenional, poliia instanelor, excepiile suspendarea pentru nendeplinirea
obligaiilor prevzute de lege ori stabilite n cursul judecii, repunerea cauzei pe rol etc.
Forma de procedur nu trebuie confundat ns cu formalitatea, cci aa cum s-a artat, n timp
ce forma de procedur reprezint condiiile stabilite i impuse de lege att cu privire la activitatea
instanei i a auxiliarilor si ct i cu privire la raporturile dintre pri i aceste organe, formalitatea
reprezint un element de detaliu.
4.2. ACTELE DE PROCEDUR
4.2.1.1. Noiune. Definiie. Trsturi
101
Cci aa cum s-a artat i n literatura de specialitate, (V.M.Ciobanu, op. cit., I, pag. 458), termenul nefiind, n esen,
dect o condiie pentru validitatea anumitor acte de procedur, este tot o form de procedur.
Instrumentul prin care se realizeaz forma procedural este actul de procedur, n acest sens,
unii autori artnd c actul de procedur este forma (de procedur) adus la ndeplinire.
Astfel, acesta poate fi definit ca orice manifestare de voin i orice operaie juridic fcut n
cadrul unui proces de instan pri i ceilali participani n proces n legtur cu exercitarea
prerogativelor i ndeplinirea obligaiilor procesuale.
Uneori noiunile de form i act de procedur sunt folosite mpreun prin expresia forma
actelor de procedur ce exprim condiiile extrinseci pentru existena i validitatea unor asemenea
acte.
Fiind un instrument prin care se realizeaz o form procedural, n general, prin act de
procedur se nelege nscrisul menit a constata ndeplinirea formei de procedur ns exist i cazuri
cnd actele de procedur nu se materializeaz n scris, legea permind ca ele s se ndeplineasc i
verbal, cu obligaia de a fi ns consemnate n scris de ctre instan sau ali ageni ai statului, n
procese verbale sau ncheieri.
De aceea, spre deosebire de dreptul substanial, care distinge ntre negotium juris i
instrumentum probationis, n dreptul procesual prin act de procedur se nelege nu numai operaiunea
juridic ci i nscrisul care constat operaiunea, considerat el nsui o operaiune juridic 102. Astfel, n
cazul citrii se disting trei acte de procedur: citaia propriu-zis, comunicarea citaiei i procesulverbal ncheiat de agentul procedural.
Ca i n exemplul de mai sus, de multe ori operaia juridic n sine i actul n legtur cu
operaia (de exemplu introducerea ueni cereri de chemare n judecat i cererea de chemare n judecat)
sunt acte distincte corespunznd unor forme procedurale proprii103.
4.2.1.2. Clasificarea actelor de procedur
Actele de procedur se pot clasifica n funcie mai multe criterii dintre care doctrina 104 a reinut
urmtoarele:
a) n funcie de organele sau persoanele care le ntocmesc ori de la care eman, rezult:
- acte ale prilor: cererea de cheamre n judecat, ntmpinarea, cererea reconvenional,
cererea de exercitare a unei ci de atac, cererea de a se pune n executare hotrrea etc.
- acte ale instanei: ncheierile, hotrrile judectoreti (sentinele sau deciziile), dispoziiile de
comunicare a acestora;
- acte ale organelor auxiliare ale justiiei: dovezile de comunicare, procesele verbale de luare a
msurilor asiguratorii, actele de executare ale organelor de executare etc.
- acte ale altor participani n proces: ntocmirea i depunerea raportului de expertiz, depoziia
de martor, cererea de reexaminare a unei amenzi fcut de martor, expert, avocat etc.
b) n funcie de coninutul actelor, rezult:
- acte care conin o manifestare de voin (cererea de chemare n judecat, ntmpinarea etc);
- acte care constat o operaiune procedural: citaia, procesul-verbal de sechestru etc.105
102
V.M.Ciobanu, op. cit., pag. 455.

Idem.
104
Ibidem.
105
Unii autori (I. Deleanu, op. cit., I, pag. 150) consider c acestor categorii li se mai adaug una: acte care conin o
manifestare de cunoatere (mrturisirea, expertiza etc.). Ali autori (V. Negru, D. Radu, op. cit., pag. 192) disting n: acte al
cror coninut l formeaz o manifestare de voin, acte al cror coninut l formeaz manifestri de cunoatere (mrturia)
sau de cunotine de specialitate (raportul de expertiz), acte al cror coninut l formeaz activitatea de percepie,
raionament i de dispoziie a instanei (perceperea i aprecierea probelor, darea soluiei) i acte al cror coninut l
formeaz aducerea la ndeplinire a altor acte.
Apreciez ns c din punct de vedere al coninutului analizat prin prisma definiiei sale, actul de procedur conine fie o
manifestare de vion, fie constatarea ndeplinirii unei forme procedurale.
103
c) n funcie de locul ndeplinirii, rezult:

- acte juridice care se ndeplinesc n faa instanei (de exemplu interogatoriul), n cadrul unui
proces
- acte extrajudicaiare, care se ndeplinesc tot n cadrul unui proces dar nu n faa instanei
(expertize, somaii etc.)
4.2.1.3. Forma actelor de procedur
Spre deosebire de acestea, forma actelor de procedur reprezint aa cum am artat mai sus,
condiiile extrinseci pentru existena i validitatea unor asemenea acte.
Forma actului de procedur este un element esenial al actului (deoarece n absena ei, acesta
este sancionat, de regul, cu nulitatea) este obligatorie i exclusiv (deoarece prile i instana trebuie
s respecte forma prevzut de lege, cu excepia cazurilor echivalente) i abstract i constant
(deoarece este invariabil indiferent de coninutul actului).
Doctrina juridic a reinut dou reguli (condiii) generale106 pe care trebuie s le respecte orice
act de procedur n ndeplinirea unei forme procedurale i anume:
a) actele de procedur trebuie s mbrace forma scris cci chiar dac va fi ndeplinit oral,
actul tot va trebui consemnat n scris;
b) actele de procedur trebuie fcute ntr-o form determinat cci actele de procedur nu pot
fi fcute de oricine, oricum, oricnd i oriunde.
4.2.2. Cererile
4.2.2.1. Forma i coninutul unei cereri oarecari adresate instanelor
Potrivit art. 82 alin.(1) C.proc.civ. orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie
facuta n scris si sa cuprinda:
- aratarea instantei,
- numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor,
- datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de parti, precum: numarul de
telefon, numarul de fax, adresa de posta electronica sau altele asemenea, daca este cazul,
- numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul107,
- obiectul cererii si
- semnatura108.
4.2.3. Citatiile si comunicarea, n general, a actelor de procedura
Pentru asigurarea i respectarea principiilor dreptului de aprare i contradictoarialitii,
judecatorul nu poate hotar asupra unei cereri dect dupa citarea sau nfatisarea partilor, afara numai
daca legea nu dispune altfel (art. 85 C.proc.civ.).
106
Majoritatea autorilor consider i o a treia regul i anume ca actele de procedur s se desfoare n limba romn.
Cnd cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura n original sau n copie legalizata ( art. 83 C.proc.civ.).
Mandatarul avocat certifica el nsusi copia de pe procura sa.
Reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe nscrisul doveditor al calitatii sale.
108
n cazul n care, din orice motive, cererea nu poate fi semnata, judecatorul va stabili mai nti identitatea partii si i va citi
acesteia continutul cererii. Despre toate acestea judecatorul va face mentiune pe cerere (art. 82 alin.(2) C.proc.civ.).
107
Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agentii
procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor
instante, n ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul 109 (art. 86 alin.(1)
C.proc.civ.)110. Cnd comunicarea nu este posibil ca mai nainte, aceasta se va face prin posta, cu
scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului
actului si confirmarea primirii acestuia (art. 86 alin.(3) C.proc.civ.)111.
4.2.3.2. Cine vor fi citai?
Pentru ndeplinirea dispoziiilor art. 85 C.proc.civ., potrivit art. 87 C.proc.civ., vor fi citati:
a) statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public, n persoana capului
autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau, n lipsa de contencios, la
sediul administratiei;
b) persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal sau la cel al
sucursalei ori, dupa caz, al reprezentantei.
c) asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, prin organele lor de conducere, la
sediul administratiei lor;
d) cei supusi procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului prin administratorul judiciar ori,
dupa caz, lichidatorul judiciar;
e) incapabilii, prin reprezentantii lor legali112;
f) personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romniei, cetatenii romni trimisi
ca functionari la organizatii internationale, precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati
n strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe113;
g) n cazul n care prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romnia sau prin
acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla n strainatate, avnd domiciliul
sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata cu dovada de primire,
n condiiile stabilite de art 114 alin. (4) C.proc.civ.114;
h) cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, vor fi citai prin publicitate potrivit art. 95
C.proc.civ.;
i) mostenitorii, pna la intervenirea lor n proces, printr-un curator special, numit de instanta115.
109
Instanta solicitata, cnd i se cere sa ndeplineasca procedura de comunicare pentru alta instanta, este obligata sa ia de
ndata masurile necesare, potrivit legii, si sa trimita instantei solicitante dovezile de ndeplinire a procedurii.
110
n scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizarii procedurii de comunicare a citatiilor, a altor acte de
procedura, precum si ndeplinirii oricarei atributii proprii activitatii de judecata, instantele au drept de acces direct la bazele
electronice de date sau la alte sisteme de informare detinute de autoritati si institutii publice.
Autoritatile si institutiile prevazute la alin. 1 au obligatia de a lua masurile necesare n vederea asigurarii accesului direct
al instantelor la bazele electronice de date si sistemele de informare prevazute la acelasi alineat.
111
Potrivit art. 86 C.proc.civ. (introdus prin punctul 5 din Legea nr. 202/2010), dupa sesizarea instantei, daca partile au
avocat sau consilier juridic, cererile, ntmpinarile sau alte acte se pot comunica direct ntre acestia. n acest caz, cel care
primeste actul va atesta primirea si va consemna data primirii pe nsusi exemplarul care se va depune la instanta, de ndata,
sub sanctiunea neluarii n seama. Dovada comunicarii actelor poate fi facuta si prin orice alt nscris depus la dosarul cauzei
prin care se atesta, sub semnatura, primirea fiecarui act de procedura care a fost comunicat.
112
n caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator.
113
Ceilali cetatenii romni aflati n strainatate n interes de serviciu, vor fi citai prin organele centrale care i-au trimis sau
n subordinea carora se afla cei care i-au trimis.
114
Daca domiciliul sau resedinta celor aflati n strainatate nu sunt cunoscute, citarea se face prin publicitate potrivit art. 95
C.proc.civ..
Dac ns cei aflati n strainatate au mandatar cunoscut n tara, va fi citat si acesta.
115
Numirea tutorelui si curatorului se face, potrivit art. 116, 145 si, respectiv, art. 152 din Codul familiei de catre autoritatea
tutelara, astfel nct instantele sunt obligate sa ceara autoritatii tutelare numirea acestora.
4.2.3.3. Coninutul citaiei

Potrivit art. 88 C.proc.civ., citatia va cuprinde:
a) numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;
b) aratarea anului, lunii, zilei si orei de nfatisare;
c) aratarea instantei si sediul ei;
d) numele, domiciliul si calitatea celui citat;
e) numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;
f) mentiunea ca, prin nmnarea citatiei, sub semnatura de primire, personal sau prin
reprezentant legal sau conventional, pentru un termen de judecata, cel citat este prezumat ca are n
cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost nmnata;
g) alte mentiuni prevazute de lege;
h) parafa sefului instantei si semnatura grefierului.
Meniunile stipulate la literele b), c), d) i h) trebuie ndeplinite sub sanctiunea nulitatii. Un
model de citaie este prezentat n copie n anex.
4.2.3.4. Procedura de nmnare a citaiei
Sub pedeapsa nulitatii, citatia va fi nmnata partii cu cel putin 5 zile naintea termenului de
judecata116. nfatisarea partii n instanta, n persoana sau prin mandatar, acopera orice vicii de
procedura; cu toate acestea, partea poate cere nsa amnarea cauzei daca nu-i s-a nmnat citatia n
termenul stipulat (art. 89 C.proc.civ.).
Ca regul, nmnarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta
celui citat117 dar nmnarea se poate face oriunde, cnd cel citat primeste citatia sau comunicarea
actelor de procedur.
n mod excepional, pentru prile aflate pe vase de comer, deinute n locuri de ncarcerare sau
bolnave, n spitale sau sanatorii, citarea se va face dup cum urmeaz:
- pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, nmnarea se face, n lipsa unui
domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste nregistrat vasul.
- pentru detinuti, nmnarea se face la administratia nchisorii.
- pentru bolnavii aflati n spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamntului.
nmnarea citatiei se va face personal celui citat 118, care va semna adeverinta de primire, agentul
nsarcinat cu nmnarea certificnd identitatea si semnatura acestuia.
Daca cel citat, aflndu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau, primind-o, nu voieste
ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, agentul va lasa citatia n mna celui citat sau, n cazul
refuzului de primire, o va afisa pe usa locuintei acestuia, ncheind despre acestea proces-verbal.
Daca cel citat nu se gaseste la domiciliu sau daca, n cazul hotelurilor sau cladirilor compuse
din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul n care locuieste, agentul va
nmna citatia, n primul caz, unei persoane din familie, sau, n lipsa, oricarei alte persoane care
locuieste cu dnsul, sau care, n mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, n celelalte cazuri,
administratorului, portarului, ori celui ce n mod obisnuit l nlocuieste; persoana care primeste citatia
116
n pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.

Cnd acesta are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala n alta parte, nmnarea se poate face si la
locul acestor asezari.
118
nmnarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura, n cazurile prevazute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si n cele
prevazute de art. 90 alin. 3, 4, 5 si 6 sau atunci cnd actul urmeaza sa fie nmnat unui avocat ori notar public, se poate face
functionarului sau persoanei nsarcinate cu primirea corespondentei, care si va arata n clar numele si prenumele, precum si
calitatea, iar apoi va semna dovada.
117
va semna adeverinta de primire, agentul certificndu-i identitatea si semnatura si ncheind procesverbal despre cele urmate.
Daca persoanele aratate n alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa semneze adeverinta de
primire, agentul va ncheia proces-verbal, lasnd citatia n mna lor; daca cei aratati nu voiesc sa
primeasca citatia sau sunt lipsa, agentul va afisa citatia, fie pe usa locuintei celui citat, fie daca nu are
indicatia apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii, ncheind de asemenea procesverbal despre toate acestea.
nmnarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani mpliniti sau unei persoane lipsita de
judecata. Puterea de judecata este presupusa pna la dovada contrarie.
Potrivit art. 92 C.proc.civ., comunicarea citatiei si a altor acte de procedura nu se poate realiza
prin afisare n cazul persoanelor juridice, precum si al asociatiilor sau societatilor care, potrivit legii,
pot sta n judecata, cu exceptia cazurilor:
- n care se refuza primirea sau
- daca se constata lipsa oricarei persoane la sediul acestora.
Cnd reclamantul nvedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat n putinta, nu a izbutit sa afle
domiciliul prtului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate.
Procesul-verbal ncheiat de cel nsarcinat cu nmnarea actului de procedura trebuie sa
cuprinda (art. 100 C.proc.civ.):
a) anul, luna si ziua cnd a fost ncheiat;
b) numele celui care l-a ncheiat;
c) functiunea acestuia;
d) numele, prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea numarului,
etajului, apartamentului sau camerei, daca cel caruia i s-a facut comunicarea locuieste ntr-o cladire cu
mai multe etaje sau apartamente sau n hotel si daca actul de procedura a fost nmnat la locuinta sa, ori
a fost afisat pe usa acestei locuinte;
e) aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui, iar pentru citatii si
a termenului de nfatisare;
f) aratarea nscrisurilor comunicate;
g) numele si calitatea celui caruia i s-a facut nmnarea sau locul unde s-a facut afisarea;
h) semnatura celui care a ncheiat procesul-verbal.
Meniunile stipulate la literele a), b), d) e), g) i h) trebuie ndeplinite sub sanctiunea nulitatii.
Daca cei care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot sa
faca, se va face vorbire despre aceasta n cuprinsul procesului-verbal.
Procesul-verbal face dovada pna la nscrierea n fals cu privire la faptele constatate personal de
cel care l-a ncheiat.
4.2.3.5. Citarea prin publicitate
Citarea prin publicitate se face prin afiarea citatiei la usa instantei. Citatia se publica si n
Monitorul Oficial al Romniei sau ntr-un ziar mai raspndit, n cazurile n care presedintele
judecatoriei sau completul de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara.
Afisarea, precum si publicarea citatiei n Monitorul Oficial sau ntr-un ziar mai raspndit se fac
cu cel putin 15 zile nainte de data fixata pentru judecata. n cazurile urgente, presedintele judecatoriei
sau completului de judecata va putea reduce acest termen la 5 zile.
Daca prtul se nfatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate
actele de procedura ce au urmat ncuviintarii acestei citari vor fi anulate, reclamantul putnd fi
sanctionat cu amenda si obligat la despagubiri, potrivit legii.
4.2.3.6.. Alte reguli privind citarea i comunicarea actelor de procedur
Partea prezenta n instanta, n persoana sau prin mandatar, nu poate refuza primirea actelor de
procedura si a nscrisurilor care i se comunica n sedinta. n acest caz, instanta poate ncuviinta, la
cerere, un termen pentru a lua cunostinta de acte (art. 96 C.proc.civ.).
Nici un act de procedura nu se poate ndeplini n zilele de sarbatoare legala, afara de cazuri
grabnice, dupa ncuviintarea presedintelui (art. 97 C.proc.civ.).
Schimbarea domiciliului uneia din parti n timpul judecatii trebuie, sub pedeapsa neluarii ei n
seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare
recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petitia prin care se nstiinteaza
instanta despre schimbarea domiciliului (art. 98 C.proc.civ.).
4.3. TERMENELE
Termenul reprezint timpul stabilit pentru a face un act de procedur sau n care este interzis
ndeplinirea acelui act.
4.3.2. Elementele constitutive ale termenului
Aa cum am vzut, n principiu, termenul este un interval de timp, o durat, iar durata are un
moment de nceput (dies a quo) i un moment de mplinire (dies ad quem). ntre aceste momente,
curge continuu, durata.
Momentul de nceput este, de regul, aa cum precizeaz art. 102 alin. (1) C.proc.civ., cel al
comunicrii actului de procedur, dac legea nu dispune altfel119. Aceast regul comport ns
urmtoarele precizri:
a) data comunicrii actului de procedur trebuie s rezulte din dovada de primire sau procesul
verbal ntocmit de agentul procedural, aceste acte oficiale neputnd fi completate cu probe extrinseci.
b) chiar art. 102 alin. (1), in fine, menioneaz c legea poate dispune i altfel. ntr-adevr legea
stabilete uneori un alt moment de pornire al termenului de procedur. Astfel, potrivit art. 284 alin. (4)
C.proc.civ. pentru procuror termenul de apel curge de la "pronunarea hotrrii" afar de cazurile n
care el a participat la judecat. Tot de la "pronunare" curge termenul pentru exercitarea cii de atac n
materia perimrii (art. 253 alin. (2) C.proc.civ.). Uneori, termenul curge de la ncuviinarea probei"
(art. 170 alin. (1) C.proc.civ., art. 186 alin. (2) C.proc.civ.). Alteori curge de la data pronunrii
ultimei hotrri" (art. 324 pct. (1) C.proc.civ.) sau " din ziua cnd s-a descoperit nscrisul" (art. 324
pct. (4) C.proc.civ.) etc.
c) legea stabilete expres i limitativ fr posibilitate de extrapolare trei situaii de
echipolen sau echivalen, cnd termenul curge de la un alt moment dect cel al "comunicrii",
aceasta fiind nlocuit cu un act echivalent i anume:
i. termenul curge mpotriva prii care a cerut comunicarea actului de procedur, "de la
data cnd a cerut-o" (art. 102 alin. (2) C.proc.civ.)
ii. termenul de apel curge chiar dac comunicarea hotrrii a fost fcut "o dat cu
somaia de executare" (art. 284 alin. (2) C.proc.civ.).
119
De exemplu, termenul de 15 zile pentru exercitarea apelului sau recursului, obinuit, curge de la "comunicarea hotrrii"
(art. 284 alin. (1) C.proc.civ. i art. 301 C.proc.civ.).
iii. dac o parte face apel nainte de comunicarea hotrrii, aceasta se socotete
comunicat la data depunerii cererii de apel (art. 284 alin. (3) C.proc.civ.).
Momentul de mplinire a termenului este cel n care efectele termenului de procedur se
realizeaz:
a) fie prin ncetarea posibilitii de a mai exercita dreptul prin aplicarea sanciunii decderii,
ntruct actul este tardiv;
b) fie prin naterea dreptului de a ndeplini actul prematur, acesta fiind lovit de nulitate.
Dac actul procedural n-a fost fcut n termenul stabilit, sanciunea este decderea din dreptul
de a-l mai face; dac actul procedural nu trebuia fcut n termenul stabilit, sanciunea este nulitatea 120.
n intervalul cuprins ntre momentul de nceput i punctul de mplinire, termenele
procedurale curg continuu, fr posibilitatea, n principiu, de a fi ntrerupte sau suspendate121.
4.3.3. Calculul termenelor
Reperele eseniale pentru calculul termenelor le ofer art. 101 C.proc.civ. mai puin pentru
termenele stabilite pe minute, care ns sunt socotite de momento ad momentum.
Termenele stabilite pe ore ncep s curg de la miezul nopii zilei urmtoare. Din acel moment,
ele curg de la or la or, (de hora ad horam). Astfel, din acest punct de vedere, termenul de 24 de ore
se calculeaz altfel dect termenul de o zi cu care nu trebuie confundat.
Termenele stabilite pe zile curg de la o zi la alta, nu de la or la or sau de momento ad
momentum. Este vorba ns de "zile civile" care ncep cu ora zero i se termin la ora corespunztoare a
zilei urmtoare. Momentul de nceput al termenului (dies at quo) este ziua n care a avut loc faptul care
a provocat curgerea termenului, iar momentul de mplinire este ziua cnd el a expirat (dies ad quem).
Dou precizri sunt necesare:
a) legea nu a adoptat ca mod de calcul al termenului pe zile, "sistemul termenului exclusiv". Din
considerente de echitate i logic juridic, n legislaia noastr procedural au fost aplicate adagiile:
dies a quo non computatur in termino; dies ad quem non computator in termino, ceea ce nseamn
cum de altfel o spune art. 101 C.proc.civ. c "termenele se neleg pe zile libere", adic, nu intr n
calcul termenului nici ziua cnd el a nceput, nici ziua cnd el s-a sfrit, fiecare zi a termenului
fiind astfel util.
b) termenul care se sfrete ntr-o zi de srbtoare legal sau cnd serviciul este
suspendat se va prelungi pn la sfritul primei zile de lucru urmtoare.
Termenele statornicite pe ani, luni, sptmni sfresc n ziua anului, lunii sau sptmnii
corespunztoare zilei de plecare. Termenul care, ncepnd la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfrete ntr-o
lun care nu are o asemenea zi, se va socoti mplinit n ziua cea din urm a lunii.
4.3.4. Sanciunea care intervine n cazul nerespectrii termenului de procedur
Potrivit art. 103 alin.(1) C.proc.civ. neexercitarea oricarei cai de atac si nendeplinirea oricarui
alt act de procedura n termenul legal atrage decaderea afara de cazul cnd legea dispune altfel sau cnd
partea dovedeste ca a fost mpiedicata printr-o mprejurare mai presus de vointa ei.
120
n prima situaie, actul nu poate fi refcut; n cea de-a doua situaie, actul poate fi refcut. Altfel spus, tardivitatea nu
este, n principiu, remediabil; prematuritatea este, n principiu, remediabil
121
Totui, mpiedicarea dintr-o mprejurare mai presus de voina prii, la care se refer art. 103 C.proc.civ., este analizat
n doctrin i ca un caz de ntrerupere a termenelor procedurale. La acest caz general, uneori, se adaug i cazuri speciale de
ntrerupere precum: moartea prii sau moartea mandatarului n privina termenului de apel (art. 285 i art. 286 C.proc.civ.,
dispoziii care se aplic i termenului de recurs) ndeplinirea unui act de procedur fcut n vederea judecrii pricinii n
materia perimrii (art. 249 C.proc.civ.). De asemenea, termenul de perimare e susceptibil de a fi suspendat (art. 250
C.proc.civ.).
Astfel, din textul de mai sus rezult c sanciunea care intervine este decderea, dac legea nu
prevede o alt sanciune (perimare; judecare separat; neacordare a unui nou termen; amend civil
sau amend cominatorie; sanciuni disciplinare, prescripia dreptului de a cere i a obine executarea
silit; nulitate etc.) ori dac partea nu dovedeste ca a fost mpiedicata printr-o mprejurare mai
presus de vointa ei.
n materie, procesual, decderea reprezint un conceput folosit spre a desemna pierderea unui
drept procedural ca urmare a neexercitrii sale nuntrul termenului statornicit de lege.
De aceea, ea nu poate fi dect efectul expirrii unui termen legal onerativ. Termenele
judectoreti convenionale i chiar termenele legale (de ateptare sau prohibitive), nu sunt sancionate
cu decderea ci, eventual, cu alte sanciuni (de ex. suspendarea judecii).
Decderea implic un termen absolut i nu relativ.
4.3.5. Repunerea n termen
Din coroborarea ultimei teze a alin. (1) a art. 103 C.proc.civ. cu alin.(2) al aceluiai articol
rezult posibilitatea repunerii n termen a prii care a fost mpiedicat se ndeplineasc actul
printr-o mprejurare mai presus de vointa ei, caz n care actul de procedura se va ndeplini n termen de
15 zile de la ncetarea mpiedicarii, termen n care vor fi aratate si motivele mpiedicarii. Cerere se va
putea face scris sau verbal de ctre cel mpiedicat.
Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc ndeplinite n termen
daca au fost predate recomandat la oficiul postal nainte de mplinirea lui (art. 104 C.proc.civ.).
4.4. SANCIUNI PENTRU NERESPECTARE FORMELOR DE PROCEDUR
Nerespectarea formei de procedur poate atrage diferite sanciuni, potrivit cu natura normei
ignorate ori nclcate: nullitatea actului, obligaia de a reface actul sau de a-l completa, pierderea
dreptului procesul nerealizat n forma prevzut de lege, obligarea vinovatului la despgubiri, amend
etc.
4.4.2. Nulitatea actului de procedur
Nulitatea nu este definit de lege ns doctrina a definit-o n general ca fiind o sanciune civil
constnd n lipsirea actului juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru ncheierea sa
valabil.
Pornind de la ideea c nu trebuie s se admit o deplin similitudine ntre nulitatea actului de
procedur i nulitatea actului juridic, s-a spus c nulitatea actului de procedur este acea sanciune
care suprim, n msura stabilit prin hotrre judectoreasc, efectele actului juridic, potrivnice
scopului urmrit de dispoziiile legale referitoare la condiiile date de valabilitate.
Astfel, art. 105 C.proc.civ. statueaz c: actele de procedura ndeplinite de un judecator cu
ncalcarea normelor de competenta de ordine publica sau privata vor fi declarate nule n conditiile
prevazute de lege (alin.(1)); actele ndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar
necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se
poate nlatura dect prin anularea lor. n cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se
presupune pna la dovada contrarie (alin.(2)).
Judecatorul va putea sa dispuna ndreptarea neregularitatilor savrsite cu privire la actele de

procedura122, dar dac acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare, anularea unui act de procedura
atrage si nulitatea actelor urmatoare
Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator n orice stare a pricinii art.
108 alin.(1) C.proc.civ.). Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o
invoce (art. 108 alin.(2) C.proc.civ.)123, ns nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin
propriul sau fapt potrivit adagiului nemo audire propriam turpitudinem allegans.
4.4.3. Amenzi judiciare si despagubiri
Daca legea nu prevede altfel, instanta va putea sanctiona unele fapte savrsite n legatura cu
procesul, dup cum urmeaz:
1. cu amenda judiciara de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:
a) introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri vadit netemeinice;
b) formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare;
c) obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti;
d) obtinerea, cu rea-credinta, de catre reclamantul caruia i s-a respins cererea, a
unor masuri asiguratorii prin care prtul a fost pagubit;
e) contestarea, cu rea-credinta, a scrierii sau semnaturii unui nscris;
f) refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele
medierii, n situatiile n care a acceptat, potrivit legii.
2. cu amenda judiciara de la 300.000 lei la 5.000.000 lei:
a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune marturie
cnd este prezent n instanta, n afara de cazul n care acesta este minor;
b) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asista partea, ori
nerespectarea de catre acestia a ndatoririlor stabilite de lege sau de catre instanta, daca
n acest mod s-a cauzat amnarea judecarii procesului;
c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii n termenul
fixat, ori refuzul de a da lamuririle cerute;
c1) nerespectarea de catre agentii fortei publice a obligatiei de acordare a
concursului la ndeplinirea efectiva a executarii silite, potrivit art. 373 alin. (1);
d) neluarea de catre conducatorul unitatii n cadrul careia urmeaza a se efectua o
expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a
expertizei, precum si mpiedicarea de catre orice persoana a efectuarii expertizei n
conditiile legii;
e) neprezentarea unui nscris sau a unui bun, de catre cel care l detine, la
termenul fixat n acest scop de instanta;
f) refuzul sau omisiunea unei autoritati ori a altei persoane de a comunica la
cererea instantei, la termenul fixat n acest scop, datele care rezulta din actele si
evidentele ei;
g) cauzarea amnarii judecarii sau executarii silite de catre cel nsarcinat cu
ndeplinirea actelor de procedura.
h) mpiedicarea n orice mod a exercitarii, n legatura cu procesul, a atributiilor
ce revin judecatorilor, expertilor desemnati de instanta n conditiile legii, agentilor
procedurali, precum si altor salariati ai instantei;
122
Presedintele va amna judecarea pricinii ori de cte ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea
cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii (art. 107 C.proc.civ.).
123
Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de nfatisare ce a urmat dupa
aceasta neregularitate si nainte de a pune concluzii n fond (art. 108 alin.(3) C.proc.civ.).
Nerespectarea de catre oricare dintre parti sau de catre alte persoane a masurilor luate de catre
instanta pentru asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata se sanctioneaza cu amenda de la
300.000 lei la 2.000.000 lei (art. 108 alin.(1) C.proc.civ.).
Nerespectarea de catre orice persoana a dispozitiilor privind desfasurarea normala a executarii
silite se sanctioneaza de catre presedintele instantei de executare, la cererea executorului, cu amenda de
la 500.000 lei la 5.000.000 lei (art. 108 alin.(2) C.proc.civ.).
Cel care, cu intentie sau din culpa, a pricinuit amnarea judecarii sau a executarii silite, prin una
dintre faptele prevazute n art. 108 sau art. 108, la cererea partii interesate va putea fi obligat de catre
instanta de judecata ori, dupa caz, de catre presedintele instantei de executare, la plata unei despagubiri
pentru paguba cauzata prin amnare (art. 108 alin.(1) C.proc.civ.).
Amenda si despagubirea se stabilesc prin ncheiere executorie, care se comunica celui obligat,
daca masura a fost luata n lipsa acestuia (art. 108 alin.(1) C.proc.civ.).
mpotriva ei, cel obligat la amenda sau despagubire va putea face numai cerere de
reexaminare, solicitnd, motivat, sa se revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa se dispuna
reducerea acestora. Cererea se face n termen de 15 zile, dupa caz, de la data la care a fost luata
masura sau de la data comunicarii ncheierii.
Cererea se solutioneaza prin ncheiere irevocabila, data n camera de consiliu, de catre instanta
de judecata ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despagubirea.
CAPITOLUL V. JUDECATA N PRIM INSTAN
5.1.1. Aciunea civil
5.1.1.1. Etimologie
Etimologic, noiunea de aciune i are sorgintea n verbul ag, agere, agi, ctum care
nsemna124: I. (a pune n micare) 1. a mna, a face s nainteze; 2. a urmri; 3. a produce, a da afar, a
face s ias; 4. a duce, a trage, a construi; 5. a mpinge, a sili. II. (a face) A. 1. a face, a svri; 2. a se
ocupa de; 3. a obine un rezultat, a reui. B. 1. a aciona; 2. a proceda; 3. a se purta; 4. haide!, haidei!
III. 1. a vorbi, a discuta; 2. a vorbi, a trata, a dezbate; 3. a pleda, a apra, a susine; 4. a intenta o
aciune, a aciona n justiie. IV. a reprezenta (un rol), a juca. V. a-i petrece timpul.
Definiia dat de Celsus aciunii i mprumutat de Institutele lui Justinian ("... jus persequendi
in judicio quad sibi debetur " dreptul de a urmri n justiie ceea ce i se datoreaz), dei este o
definiie foarte valoroas, de o simplitate i conciziune remarcabile, a ncetat de a mai fi mprtit de
ctre toi autorii, muli dintre ei emind diverse concepii despre noiunea i natura acesteia.
Diversitatea teoriilor privind natura juridic a aciunii vine din lipsa unor definiii legale
precum i din incoerena textelor de lege. Cu toate acestea ns, Curtea de Casaie francez a statuat, pe
bun dreptate, cu ocazia legiferrii codului de procedur civil c sarcina definirii aciunii n justiie
"intr n cderea doctrinei"125 i nu a legiuitorului care astfel risc s-i limiteze valenele.
124
Guu, Gh., op. cit., pag. 67-68.

Constantinescu, M.G., "Funciunea social a aciunii n justiie", Bucureti, 1939; Dumitru, R., "Aciunea n procesul
civil, Ed. Junimea , Iai, 1974.
125
Doctrina recent a definit aciunea civil ca mijloc procesual sau ansamblu de mijloace
procesuale, prin care se asigur protecia dreptului subiectiv civil sau a unor situaii juridice
ocrotite de lege126.
Definiia dat aciunii civile nu explic ns dreptul la aciune de care se face vorbire n
unele acte normative (Decretul 167/1958 privind prescripia extinctiv etc.)127, motiv pentru care muli
autori, pornind de la definiia dreptului subiectiv civil enunat de dl prof. Beleiu, au conchis c dreptul
la aciune reprezint de fapt facultatea recunoscut subiectului activ de a recurge la fora de
constrngere a statului cnd subiectul pasiv nu respect conduita adoptat sau pretins de
subiectul activ128.
5.1.1.3. Elementele aciunii civile
Elementele aciunii civile sau condiiile de existen ale aciunii constau n pri, obiect i
cauz.
5.1.1.3.1. Prile aciunii civile
Orice litigiu civil se bazeaz pe afirmarea unui raport juridic de drept material i, ca urmare,
aciunea, respectiv procesul, urmeaz ntre subiectele acelui raport: titularul dreptului i cel al obligaiei
sale corelative. De aceea, ea nu poate fi conceput fr pri.
Prile trebuie s aibe folosina (art. 41 alin.(1) C.proc.civ.)129 i exerciiul drepturilor130.
Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta n judecata dect daca sunt reprezentate,
asistate ori autorizate n chipul aratat n legile sau statutele care rnduiesc capacitatea sau organizarea
lor (art. 42 C.proc.civ.).
5.1.1.3.2. Obiectul aciunii civile
126
Astfel, ntr-o definiie se arat c aciunea civil este "mijlocul legal prin care o persoan cere instanei judectoreti fie
recunoaterea dreptului su, fie realizarea acestui drept, prin ncetarea piedicilor puse n exercitarea sa de o alt persoan
sau printr-o despgubire corespunztoare" (I. Stoenescu i S. Zilberstein, "Teoria general", pag. 229.).
ntr-o alt definiie se arat c aciunea civil este "ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza protecia
juridic a drepturilor i intereselor civile ocrotite de lege" (G. Boroi, D.Rdescu, "Codul de procedur civil comentat i
adnotat", pag. 94 i urm.).
n alta se arat c ea este "ansamblul disponibilitilor procedurale, consacrate i garantate legal, prin intermediul
crora subiectul de drept poate - iar uneori i trebuie - s-i asocieze concursul organului competent n scopul sancionrii
unei situaii juridice determinate" (I. Deleanu, "Tratat de procedur civil", pag. 98.), iar ntr-o alta se arat c este
ansamblul mijloacelor procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se asigur protecia dreptului subiectiv civil - prin
recunoaterea sau realizarea lui, n cazul n care este nclcat sau contestat - ori a unor situaii juridice ocrotite de lege
(V.M. Ciobanu, "Tratat...", pag. 250.).
127
Dreptul la aciune este criticat de doctrina francez (J. Vincent, S. Guinchard) pe motiv c, uneori, nu se poate determina
titularul obligaiei corelative acestui drept.
128
La rndul sau dreptul la aciune cuprinde o serie de drepturi precum: dreptul de a sesiza instana, dreptul de a solicita
probe, dreptul de a obine condamnarea prtului, dreptul de a exercita cile de atac, dreptul de a obine executarea silit etc.
129
Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta n judecata ca prte, daca au organe proprii de
conducere (art. 41 alin.(2) C.proc.civ.).
130
Rezultat din interpretarea a contrario a art. 42 C.proc.civ..
Indiferent de obiectul dreptului subiectiv (o prestaie, o absteniune), obiectul aciunii const

n protecia acestui drept131 sau unor interese pentru realizarea crora calea justiiei este
obligatorie.
Obiectul aciunii civile se concretizeaz ns n raport de mijlocul procesual folosit. Astfel:
n cazul cererii de chemare n judecat prin obiect se nelege pretenia concret a reclamantului (de ex.
restituirea unei sume de bani, rezilierea unui contract, desfacerea cstoriei etc.); excepiile precesuale
au ca obiect invocarea nclcrii unor norme de organizare judectoreasc, de competen sau de
procedur propriu-zis (excepiile de procedur) sau a unor lipsuri referitoare la exerciiul aciunii
(excepiile de fond); msurile asiguratorii au ca obiect indisponibilizarea i conservarea unor bunuri 132;
cile de atac au ca obiect desfiinarea hotrrilor judectoreti care se atac etc.
Obiectul aciunii trebuie s fie licit, posibil i determinat.
5.1.1.3.3. Cauza aciunii civile
Prin cauza aciunii (causa petendi) se nelege scopul ctre care se ndreapt voina celui ce
reclam sau se apr, scopul care exprim i caracterizeaz voina juridic a acestuia de a afirma
pretenia sa n justiie, scop explicat cu mprejurrile i motivele speciale care au determinat
partea s acioneze. Cauza aciunii (causa petendi) difer ns cu cauza raportului juridic dedus
judecii (causa debendi) care reprezint practic fundamentul dreptului invocat de cel ce formuleaz
pretenia sau, n alte cuvinte, cauza cererii de chemare n judecat.
Cauza aciunii trebuie s existe, s fie real i, s fie licit i moral.
5.1.1.4. Condiiile de exerciiu ale aciunii civile
Pentru exerciiul aciunii se cer ndeplinite cumulativ patru condiii 133: afirmarea unui drept,
interes, calitate procesual i capacitate procesual.
5.1.1.4.1. Afirmarea unui drept subiectiv
Din cte am vzut pn acum, aciunea civil este n strns corelaie cu un drept subiectiv chiar
i atunci cnd se vorbete doar de aprarea unui interes cci acesta trebuie s fie legitim adic conform
dreptului.
Pentru a se bucura de protecia juridic a aciunii, dreptul subiectiv civil afirmat trebuie s
ndeplineasc anumite condiii134 i anume:
a) s fie recunoscut i ocrotit de lege, adic s nu intre n coninutul unui raport juridic ilegal,
care s contravin ordinii publice sau bunelor moravuri;
131
Diferena dintre obiectul dreptului i obiectul aciunii se relev prin aceea c dreptul poate fi aprat, n acelai timp sau
succesiv, prin mai multe aciuni cu obiect diferit. Aa de pild, n cazul raporturilor juridice de mprumut se poate pretinde
fie restituirea sumei de bani, fie dobnzi, fie daune interese. n materie de vnzare-cumprare se poate pretinde predarea
bunului, anularea vnzrii i restituirea preului, garanie pentru eviciune etc.
132
Pentru a evita distrugerea sau nstrinarea lor n timpul litigiului ori diminuarea activului patrimonial al debitorului.
133
n acest sens a se vedea V.M. Ciobanu, "Tratat...", pag. 265 i urm.; Fl. Mgureanu, "Drept...", pag. 58 i urm.; G.
Tocilescu, "Curs de procedur civil", partea a II a, Iai, Tipografia Naional, 1887, pag. 21-30. Ali autori precum E.
Herovanu, "Principiile...", pag. 144 adaug la acestea i existena unui obiect licit i a unei cauze licite; P. Vasilescu,
"Tratat...", adaug obiectul i cauza. Alteori cele patru condiii sunt tratate drept condiii necesare pentru a fi parte n proces
dei, se menioneaz totui, c sunt condiii de exerciiu ale aciunii civile (I. Stoenescu, S. Zilberstein, "Teoria general",
pag. 279-300)
134
I. Stoenescu, S. Zilberstein, "Teoria general", pag. 295-296; A. Pop, Gh. Beleiu, "Drept civil. Teoria general a
dreptului civil", T.U.B., 1980, pag. 137-141; Gh. Beleiu, "Drept civil rom$n. Introducere n dreptul civil. Subiectele
dreptului civil", pag. 80-81
b) s fie exercitat n limitele sale externe (de ordin material i de ordin juridic) i interne (adic
numai potrivit cu scopul economic i social pentru care a fost recunoscut de lege art. 3 alin. (2) din
Decretul nr. 31/1954);
c) s fie exercitat cu bun credin;
d) s fie actual, adic s nu fie supus unui termen sau unei condiii suspensive135.
n cazul n care se constat c reclamantul nu justific dreptul subiectiv afirmat, aciunea
reclamantului va fi respins ca nentemeiat. La fel i n cazul n care nu sunt ndeplinite cerinele pe
care trebuie s ndeplineasc dreptul subiectiv. Aceast soluie se pronun, de regul, dup dezbateri
contradictorii, la sfritul judecii.
Dac ns se ridic excepia de prematuritate (recte c dreptul nu este actual, adic nu este
nscut ori este afectat de vreo modalitate) cererea va fi respins ca prematur, fr a se mai intra n
cercetarea fondului136. Desigur ns c n acest caz, reclamantul va putea reitera cererea sa n momentul
n care s-a mplinit termenul sau condiia.
5.1.1.4.2. Interesul
Interesul reprezint folosul practic pe care o parte l urmrete prin punerea n micare a unei
procedurii judiciare137. El poate s fie material, cnd se urmrete obinerea unui folos de ordin
patrimonial (o sum de bani, predarea unui bun), sau moral, n situaia n care se urmrete obinerea
unei satisfacii sufleteti (de ex. punerea sub protecia legii, prin instituirea interdiciei, a alienatului sau
debilului mintal). Interesul moral nu trebuie ns confundat cu prejudiciul moral i nici cu reparaia
material a daunelor morale138.
Interesul trebuie s fie legitim (adic s nu vin n conflict cu legea i s fie juridic adic s nu fie pur
economic sau pur teoretic139; s fie personal adic s-i profite celui ce promoveaz procedura
respectiv; s fie nscut i actual (n sensul c dac cel interesat nu ar recurge la aciune n momentul
respectiv s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu).
n cazul n care instana constant c aciunea este lipsit de interes sau interesul nu ndeplinete
cerinele de mai sus, o va respinge140.
135
Aceast condiie se refer la situaiile n care se cere n justiie realizarea dreptului, nu i atunci cnd se solicit a se
constata dreptul n starea n care se gsete.
Pe de alt parte, drepturile afectate de termen sau de condiie suspensiv nu sunt cu totul lipsite de protecie juridic,
deoarece creditorul poate cere anumite msuri de asigurare ori conservare sau poate proceda la asigurarea dovezilor.
De asemenea, se impune a arta c n cazurile expres prevzute de lege este posibil s se introduc o aciune preventiv,
care nu aduce nici un prejudiciu debitorului, deoarece hotrrea obinut se va putea pune n executare numai la mplinirea
termenului. Astfel, art. 110 C. proc. civ. prevede c: "cererea pentru predarea unui nemictor, la ndeplinirea termenului
de locaiune, poate fi fcut chiar nainte de mplinirea acestui termen"; executarea la termen a unei obligaii alimentare sau
a altei prestaiuni periodice, se poate cere de asemenea nainte de mplinirea termenului, cererea pentru executarea la termen
a unor obligaiuni, ori de cte ori va socoti c cererea este ndreptit pentru a prentmpina reclamantului o pagub
nsemnat pe care acesta ar ncerca-o dac ar atepta mplinirea termenului.
136
Potrivit lui G. Boroi, ("Drept Procesual...", pag. 117, nota 127, teza ultim), pentru aceast excepie ar trebui s se fac
referire la interes (i nu la actualitatea dreptului), ntruct, n toate cazurile n care interesul nu este actual, nici dreptul nu
este actual, ns sunt situaii n care dreptul nu este actual, dar interesul este actual.
137
E. Herovanu, "Principiile", pag.151-152; I. Stoenescu, S. Zilberstein, "Teoria general", pag.297; Existena interesului
nu asigur ns n mod automat i legitimare procesual activ, astfel cum pare s rezulte dintr-o soluie de practic judiciar
(Trib. Suprem, Sec. civ., decizia nr.1533/1985, R.R.D., nr.6/1986, pag.70).
138
Pentru dezvoltri vezi I. Stoenescu, S. Zilberstein, "Teoria general", pag.297.
139
De exemplu dorina de a elimina concurena unei societi.
140
Dac interesul nu este nscut i actual, cererea va fi respins ca prematur, existnd posibilitatea reiterrii ei n momentul
n care interesul va fi nscut i actual. n celelalte cazuri, cererea va fi respins ca lipsit de interes, fr a mai fi cerecetat
n fond.
Invocarea lipsei de interes se face prin intermediul excepiei lipsei de interes, care reprezint o
excepie de fond, peremptorie141 i dirimant142 ce poate fi invocat i de procuror sau instan din
oficiu.
5.1.1.4.3. Capacitatea procesual
Capacitatea procesual reprezint aplicaiunea n plan procesual a capacitii civile 143; ca
urmare, rezult c vom distinge i aici ntre capacitate (procesual) de folosin i capacitatea
(procesual) de exerciiu.
Capacitatea procesual de folosin este acea parte a capacitii procesuale care const n
aptitudinea unei presoane de a avea drepturi i obligaii pe plan procesual.
n privina coninutului su, spre deosebire de capacitatea persoanelor fizice, care are un
coninut identic pentru oricare dintre acestea, capacitatea de folosin a persoanelor juridice difer dup
specialitatea fiecreia144 cci persoana juridic nu poate avea dect acele drepturi i nu-i poate asuma
dect acele obligaii care corespund scopului ei.
Capacitatea procesual de exerciiu este acea parte a capacitii procesuale care const n
aptitudinea unei persoane care are folosina unui drept, de a valorifica singur acest drept n
justiie, exercitnd personal drepturile procesuale i ndeplinind tot astfel obligaiile procesuale,
ceea ce n alte cuvinte reprezint capacitatea de a angaja i conduce personal procesul, capacitatea de
a sta n judecat145.
Actele de procedur fcute de o persoan fizic sau juridic fr capacitate de folosin sunt
lovite de nulitate absolut. Excepia lipsei capacitii procesuale de folosin poate fi ridicat de oricare
din pri, de procuror sau de instan din oficiu, n cursul procesului. Cererea introdus de o astfel de
persoan va fi respins, ca i n cazul lipsei dreptului subiectiv.
Actele de procedur ndeplinite de o persoan care nu are exerciiul drepturilor procedurale sunt
anulabile (art. 43 alin. (2) C. proc. civ.). n cazul persoanelor fizice, actele procedurale fcute de cel
cu capacitate de exerciiu restrns fr s fi fost asistat de ocrotitorul legal nu vor fi anulate automat,
ci instana va acorda un termen pentru mplinirea lipsurilor, actele putnd fi ratificate, total sau parial,
de reprezentant sau ocrotitorul legal (art. 161 alin. (1) i art. 43 alin. (2) C. proc. civ.).
Excepia lipsei capacitii de exerciiu a drepturilor procedurale poate fi invocat n orice stare a
pricinii (art. 43 alin (1) C. proc. civ.) chiar de ctre adversar, care are interes s se pronune o hotrre
valabil, iar dac lipsurile nu se mplinesc n termenul acordat de instan, cererea se va anula (art. 161
alin. (2) C. proc. civ.).
5.1.1.4.4. Calitatea procesual
n practic sunt numeroase exemple cnd forma procedural a fost respins ca lipsit de interes: invocarea, de ctre partea
care a fost legal citat, a nulitii decurgnd din nenmnarea citaiei prii adverse cu cel puin 5 zile nainte de termenul de
judecat; exercitarea recursului de ctre partea care a ctigat procesul; introducerea unei contestaii n anulare pe motiv c
partea advers nu a fost legal citat la termenul cnd a avut loc judecata; cererea prin care creditorul urmrete aducerea
unor bunuri n patrimoniul debitorului su, dei acesta este solvabil etc.
141
De necontestat, nediscutabil etc.
142
Care face inutil judecata procesului n continuare.
143
I. Stoenescu, S. Zilberstein, "Teoria general", pag. 281
144
C. Sttescu, "Drept civil. Persoana fizic. Persoana juridic. Drepturile reale", E.D.P. Bucureti, 1970 i Gh. Beleiu,
"Drept civil romn. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil", pag. 382-384.
145
I. Stoenescu, S. Zilberstein, "Teoria general", pag. 281
n literatura juridic nu exist un punct de vedere unitar 146, asupra definirii calitii procesuale.
n general147 se arat c ea presupune existena unei identitii ntre persoana reclamantului i
persoana care este titular al dreptului n raportul juridic dedus judecii (calitatea procesual activ)
i, pe de alt parte, ntre persoana prtului i cel obligat n acelai raport juridic (calitate procesual
pasiv).
Uneori n doctrin148 s-a susinut c legitimarea procesual nu se raporteaz cu necesitate, la
raportul juridic dedus judecii, ci la dreptul de a reclama n justiie i la obligaia de a rspunde fa
de preteniile formulate prin cererea de chemare n judecat, cci altfel, ar nsemna ca judectorul,
pentru a putea stabili calitatea procesual, trebuie s verifice n prealabil existena dreptului subiectiv149.
Cum calitatea cerut pentru a putea exercita aciunea n justiie, trebuie s corespund cu
calitatea de titular al dreptului ce se discut - deoarece aciunea are ca obiect protecia dreptului
subiectiv - urmeaz c ea aparine subiectului activ al dreptului subiectiv civil 150, i, corespunztor,
calitatea procesual pasiv aparine subiectului pasiv al dreptului.
Lipsa calitii procesuale poate fi invocat, pe cale de excepie, n afar de partea interesat, de
procuror i de instan din oficiu, n orice stare a procesului, iar n caz de admitere atrage respingerea
aciunii.
Sanciuneea respingerii aciunii intervine att n cazul n care lipsete calitatea procesual
activ, ct i atunci cnd se constat lipsa calitii procesuale pasive. Deci, aciunea poate fi respins ca
fiind introdus de o persoan lipsit de calitate sau ca fiind introdus mpotriva unei persoane lipsite de
calitate.
5.1.1.5. Clasificarea aciunilor
a) n funcie de scopul urmrit (pentru realizarea dreptului sau recunoaterea unui drept),
avem:
- aciuni n realizarea dreptului, ntemeiate pe art. 109 C.proc.civ., potrivit cruia oricine
pretinde un drept mpotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere naintea instantei competente151.
146
Calitatea juridic semnific "titlul care confer unei persoane puterea de a aduce n justiie dreptul a crui sanciune o
cere" (R. Perrot, op.cit.pag. 87); ea este "traducerea procesual a calitii de titular al dreptului" (J. Heron, op. cit., pag.
53); "puterea n virtutea creia o persoan exercit aciunea n justiie" (H. Solus, R. Perrot, op. cit., t.I, nr.262, pag. 243);
"puterea de a aciona n justiie, justificat de un interes personal i direct" (J. Vincent, S. Guinchard, op. cit., t.I, nr.28,
pag. 49); etc. Dup I.Deleanu, "Trarat....", pag 152.
147
I. Stoenescu, S. Zilberstein, "Teoria general", pag. 287; D. Radu, "Aciunea ...", pag. 173; Trib. Suprem, Sec. civ., dec.
nr.426/1988, R.R.D., nr.4/1989, pag.75; V.M. Ciobanu, "Tratat...", pag. 280; G. Boroi, "Drept...", pag.119,
148
I. Le, op. cit. pag. 29-36
149
I. Le, "Determinarea calitii procesuale n materie civil", R.R.D., nr.10/1981, pag.18-19.
Se consider ns c o asemenea opinie este nejustificat, deoarece existena sau inexistena dreptului rezult abia n urma
dezbaterilor asupra fondului. Or, a lega noiunea de pri i calitate de raportul juridic dedus judecii nu nseamn
nicidecum c este necesar o atare verificare, cci legea, prin coroborarea art. 41 alin. (1) C. proc. civ. cu art. 109 alin (1)
din acelai cod, leag noiunile de parte i exerciiu ale aciunii de pretinderea unui drept subiectiv civil.
150
E. Herovanu, "Principiile...", pag. 169
151
Sesizarea instantei se poate face numai dupa ndeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede n mod expres
aceasta. Dovada ndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare n judecata.
Nendeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata dect de catre prt prin ntmpinare, sub sanctiunea decaderii.
La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o ncheiere emisa de notarul public cu
privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil si de lege. n acest caz nendeplinirea procedurii
prealabile poate fi invocata nu numai de catre prt, ci si de catre instanta, din oficiu.
Potrivit ns art. 110 C.proc.civ., cererea pentru predarea unui imobil, la mplinirea termenului de locatiune, poate fi
facuta chiar nainte de mplinirea acestui termen.
Se poate de asemenea cere, nainte de termen, executarea la termen a unei obligatii alimentare sau altei prestatiuni
periodice.
- aciuni n constatare, ntemeiate pe art. 111 C.proc.civ.152 care statueaz c partea care are
interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi
primita daca partea poate cere realizarea dreptului.
- aciuni n constituire de drepturi153.
b) n funcie de natura dreptului ce se valorific prin aciune, avem:
- aciuni personale (prin care se valorific un drept personal, de crean)
- aciuni reale (prin care se valorific un drept real)
- aciuni mixte (prin care se valorific n acelai timp un drept de crean i un drept real, n
cazul n care drepturile invocate au aceeai cauz generatoare sau se gsesc ntr-un raport de
conexiune);
c) n funcie de calea procedural aleas de parte, pentru aprarea dreptului ei, avem:
- aciuni principale (aciuni care stabilesc pentru prima oar o legtur procesual ntre pri i
instan154);
- aciuni accesorii (aciuni a cror rezolvare depinde de soluia din aciunea principal)
- aciuni incidentale (aciuni care pot avea i o existen de sine stttoare, dar, care sunt
formulate ntr-un proces deja nceput)
5.2. ETAPA SCRIS
5.2.1. Cererea de chemare n judecata
5.2.1.1. Condiiile de form i de fond ale cererii de chemare n judecat
Cererea de chemare n judecata va cuprinde (art. 112 C.proc.civ.):
1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice,
denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de nmatriculare n registrul comertului sau de
nscriere n registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste n
strainatate, va arata si domiciliul ales n Romnia, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind
procesul;
2. numele si calitatea celui care reprezinta partea n proces, iar n cazul reprezentarii prin
avocat, numele acestuia si sediul profesional.
Presedintele mai poate ncuviinta n general, nainte de mplinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor
obligatiuni, ori de cte ori va socoti ca cererile sunt ndreptatite pentru a prentmpina reclamantului o paguba nsemnata pe
care acesta ar ncerca-o daca ar astepta mplinirea termenului.
152
Aciunile n constatare se mpart n aciuni declaratorii, aciuni interogatorii i aciuni provocatorii.
Aciunile declaratorii sunt acelea prin care se cere instanei s constate existena sau inexistena unui raport juridic.
Aciunile interogatorii sunt acelea prin care titularul dreptului, n mod prventiv, cheam n judecat o persoan care ar
putea eventual s-i conteste dreptul, pentru a rspunde i a se lua act dac recunoate sau nu dreptul.
Aciunile provocatorii sunt acele aciuni (cereri) prin care titularul unui drept cheam n judecat pe cel care, prin
atitudinea sau prin actele sale, i cauzeaz o tulburare serioas n exerciiul dreptului su
153
Aciunile n constituire de drepturi sunt acele aciuni prin care reclamantul solicit aplicarea legii la anumite fapte i
date pe care le invoc, pentru a deduce consecinele ce se impun, n vederea crerii unor situaii juridice noi. Altfel spus,
sunt acele aciuni care tind la schimbarea sau desfiinarea unor raporturi juridice vechi i la crearea unor raporturi
juridice noi ntre pri. n cazul acestor aciuni, hotrrile pronunate produc efecte numai pentru viitor (ex nunc). Intr n
aceast categorie, aciunea de divor, aciunea pentru desfacerea adopiei, aciunea pentru punerea sub interdicie etc. Exist
ns i situaii n care se creeaz o situaie juridic nou, dar hotrrea produce efecte nu numai pentru viitor, de la data
rmnerii definitive, ci i pentru trecut (ex tunc). De exemplu, n materia desfiinrii cstoriei, stabilirea filiaiei fa de
mam i fa de tatl din afara cstoriei, tgduirea paternitii, declararea morii etc.
n sfrit, sunt calificate ca aciuni n constituire i acelea prin care se tinde la transformarea antecontractului ntr-un
contract de vnzare-cumprare a unui imobil.
154
I. Deleanu, "Tratat...", pag. 140.
3. obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cnd pretuirea este cu
putinta .
4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se ntemeiaza cererea;
5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere156.
6. Semnatura.
Cererii de chemare n judecata i se vor alatura attea copii de pe cerere cti prti sunt157.
Presedintele (sau judecatorul care l nlocuieste) va verifica, la primirea cererii de chemare n
judecata, daca aceasta ntruneste cerintele prevazute de lege158.
n cazul litisconsoriilor, presedintele instantei, tinnd cont de necesitatea de a asigura
desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale
partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si ndeplinirea procedurii de comunicare a
actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se
va face, dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice.
Dac cererea de chemare n judecat va fi depus prin pot, instana va fi obligat totui s o
nregistreze chiar dac aceasta nu ndeplinete condiiile de form sau de fond artate mai sus. ntr-o
astfel de situaie, potrivit art. 133 alin.(1) C. proc.civ. cererea de chemare n judecata care nu cuprinde
numele reclamantului sau al prtului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula. Lipsa semnaturii
se poate totusi mplini n tot cursul judecarii. Daca prtul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va
trebui sa semneze cel mai trziu la prima zi de nfatisare urmatoare, iar cnd este prezent n instanta, n
chiar sedinta n care a fost invocata nulitatea (art. 133 alin.(2) C. proc.civ.).
La prima zi de nfatisare159 instanta va putea da reclamantului un termen pentru ntregirea sau
modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. n acest caz, instanta dispune amnarea
pricinii si comunicarea cererii modificate prtului, n vederea facerii ntmpinarii (art. 132 alin.(1) C.
proc.civ.).
Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece n ncheierea de sedinta
declaratiile verbale facute n instanta (art. 132 alin.(2) C. proc.civ.):
1. cnd se ndreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2. cnd reclamantul mareste sau micsoreaza ctimea obiectului cererii;
3. cnd cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;
155
155
Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, n lipsa, vecinatatile, etajul si
apartamentul, sau, cnd imobilul este nscris n cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic.
156
Cnd dovada se face prin nscrisuri, se vor alatura la cerere attea copii cti prti sunt, mai mult cte o copie de pe
fiecare nscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.
Se va putea depune si numai o parte dintr-un nscris privitor la pricina, ramnnd ca instanta sa dispuna, la nevoie,
nfatisarea nscrisului n ntregime.
Daca nscrisurile sunt scrise n limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine,
certificate de parte.
Cnd reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatoriul sau juramntul
prtului, va cere nfatisarea n persoana a acestuia.
Cnd se va cere dovada cu martori, se vor arata numele si locuinta martorilor.
157
Daca mai multi prti au un singur reprezentant sau daca prtul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura
copie de pe actiune si de pe nscrisuri si se va nmna o singura citatie.
158
Cnd este cazul, se poate pune n vedere reclamantului sa completeze sau sa modifice cererea si sa depuna, potrivit art.
112 alin. (2) si art. 113, cererea si copii certificate de pe toate nscrisurile pe care si ntemeiaza cererea. Reclamantul va
completa cererea de ndata. Atunci cnd completarea nu este posibila, cererea se va nregistra si i se va acorda reclamantului
un termen scurt. n cazul n care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunica n scris lipsurile ei, cu
mentiunea ca, pna la termenul acordat, urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare.
159
Potrivit art. 134 C.proc.civ. este socotita ca prima zi de nfatisare aceea n care partile, legal citate, pot pune concluzii.
nseamn deci c prima zi de nfiare nu este fix (n sesnul c nu coincide cu primul termen de exemplu sau cu al doilea
termen etc.) dar reprezint un moment fix n desfurarea judecii, n sensul c de la el ncolo, cadrul procesual nu se mai
poate modifica.
4. cnd nlocuieste cererea n constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau
dimpotriva, n cazul n care cererea n constatare poate fi primita.
5.2.1.2. Chemarea n judecat
De ndata ce constata ca sunt ndeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare
n judecata, presedintele, fixeaza termenul de judecata pe care, sub semnatura, l da n cunostinta
reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia.
Presedintele va dispune n acelasi timp sa se comunice prtului, o data cu citatia, copii de pe
cerere si de pe nscrisuri, punndu-i-se n vedere obligatia de a depune la dosar ntmpinare cel mai
trziu cu 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecata.
Primul termen de judecata va fi stabilit astfel nct de la data primirii citatiei prtul sa aiba la
dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar n procesele urgente, cel putin 5 zile.
Daca prtul locuieste n strainatate, presedintele va putea fixa un termen mai ndelungat. Prin
citatie prtul va fi informat ca are obligatia de a-si alege domiciliul n Romnia, unde urmeaza sa i se
faca toate comunicarile privind procesul. n cazul n care prtul nu se conformeaza acestei obligatii,
comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romna a scrisorii, n
cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinnd loc de dovada de ndeplinire a
procedurii.
Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau conventional si a luat
termenul n cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, ea nsasi sau
printr-un reprezentant al ei, nu va fi citata n tot cursul judecatii la acea instanta, prezumndu-se ca ea
cunoaste termenele de judecata ulterioare. Aceste dispozitii i sunt aplicabile si partii careia, personal
sau prin reprezentant legal sau conventional, i s-a nmnat, sub semnatura de primire, citatia pentru un
termen de judecata, considerndu-se ca, n acest caz, ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare
aceluia pentru care citatia i-a fost nmnata (art. 153 alin.(1) C.proc.civ.). Aceasta dispozitie nu se
aplica (art. 153 alin.(2) C.proc.civ.):
a) n cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata;
b) n cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;
c) n cazul cnd procesul se repune pe rol;
d) n cazul militarilor n termen si al detinutilor.
Termenul de judecata nu poate fi preschimbat dect pentru motive temeinice (art. 153 alin.(3)
C.proc.civ.), din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti. Completul de judecata nvestit cu judecarea
cauzei hotaraste n camera de consiliu, fara citarea partilor. Partile vor fi citate de ndata pentru noul
termen fixat n condiiile prevzute de art. 132 alin. (2) C.proc.civ
5.2.2. ntmpinarea
5.2.2.1. Noiune
ntmpinarea este actul procedural prin intermediul cruia prtul rspunde preteniilor
reclamantului, artnd totodat i aprrile sale.
5.2.2.2. Condiii de form i fond
ntmpinarea va cuprinde (art. 115 C.proc.civ.):
1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta prtului ori, pentru persoanele juridice,
denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de nmatriculare n registrul comertului sau de
nscriere n registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a
II-a sunt aplicabile n mod corespunzator;
2. exceptiile de procedura pe care prtul le ridica la cererea reclamantului;
3. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
4. dovezile cu care se apara mpotriva fiecarui capat de cerere; cnd va cere dovada cu martori,
prtul va arata numele si locuinta lor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile n mod
corespunzator;
5. semnatura.
La ntmpinare se vor alatura attea copii de pe ntmpinare cti reclamanti sunt; de asemenea
se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe nscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rnd de
copii pentru instanta (art. 116 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta n judecata n mai
multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cte o singura copie (art. 116 alin. (2)
C.proc.civ.).
Cnd sunt mai multi prti, ei pot raspunde toti mpreuna sau numai o parte din ei, printr-o
singura ntmpinare (art. 117 C.proc.civ.).
ntmpinarea este obligatorie, afara de cazurile n care legea prevede n mod expres altfel (art.
118 alin. (1) C.proc.civ.).
n cazul n care prtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele i va pune n
vedere, la prima zi de nfatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre
care se va face vorbire n ncheierea de sedinta; instanta i va acorda, la cerere, un termen pentru
pregatirea apararii si depunerea ntmpinarii (art. 118 alin. (3) C.proc.civ.).
Exceptiile de procedura care nu au fost propuse prin ntmpinare n conditiile art. 115 si art. 132
alin.(3) C.proc.civ. nu vor mai putea fi invocate n cursul judecatii, afara de cele de ordine publica, care
pot fi invocate n cursul procesului, n cazurile si conditiile legii.
5.2.3. Cererea reconventionala
5.2.3.1. Noiune
Potrivit art. 119 alin. (1) C.proc.civ. cererea reconvenional este cererea prin care prtul
emite pretenii proprii n legatura cu cererea reclamantului.
5.2.3.2. Condiiile de form i de fond ale cererii reconvenionale
Cererea trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare n judecata art.
119 alin. (2) C.proc.civ..
Cererea reconventionala se depune o data cu ntmpinarea sau, daca prtul nu este obligat la
ntmpinare, cel mai trziu la prima zi de nfatisare.
Cnd reclamantul si-a modificat cererea de chemare n judecata, cererea reconventionala se va
depune cel mai trziu pna la termenul ce se va ncuviinta prtului, spre acest sfrsit.
5.2.3.3. Regimul juridic al cererii reconvenionale
Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune ntmpinare la cererea reconventionala si
a propune dovezile n aparare (art. 132 alin.(3) C. proc.civ.).
Cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala (art. 120 alin. (1) C.proc.civ.).
Cnd nsa numai cererea principala este n stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit (art.
Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane n judecata, care nu se vor fi facut
nauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul cnd amndoua partile
consimt sa se judece mpreuna (art. 135 C.proc.civ.).
5.3. ETAPA DEZBATERILOR
5.3.1. Organizarea i desfurarea edinelor de judecat
5.3.1.1. Reguli generale privind organizarea edinelor de judecat
Sedintele vor fi publice, afara de cazurile cnd legea dispune altfel (art. 121 alin. (1)
C.proc.civ.). Instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca n sedinta secreta, daca dezbaterea
publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. n acest caz, partile vor putea fi
nsotite, n afara de aparatorii lor, de cel mult doua persoane desemnate de ele (art. 121 alin. (2)
C.proc.civ.).
Hotarrea se pronunta ntotdeauna n sedinta publica (art. 121 alin. (3) C.proc.civ.).
Presedintele va dispune sa se ntocmeasca pentru fiecare sedinta o lista de pricinile fixate sa se
judece n acea zi si care va fi afisata la usa salii de sedinta cu cel putin o ora nainte de nceperea
sedintei (art. 125 alin. (1) C.proc.civ.).
Pricinile declarate urgente si cele ramase n divergenta se vor judeca naintea celorlalte (art.
5.3.1.2. Reguli generale privind desfurarea edinelor de judecat
Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta (art. 128 alin. (1) C.proc.civ.).
Pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel (art. 127 C.proc.civ.). Instanta va
ncuviinta stenografierea dezbaterilor, n total sau n parte, la cererea partii. n acest caz se vor aplica
dispozitiile privitoare la experti (art. 149 C.proc.civ.).
Partile pot cere instantei, la nceputul sedintei, amnarea pricinilor care nu sunt n stare de
judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amnare se poate face si de un singur
judecator (art. 126 C.proc.civ.).
Partile pot cere schimbarea rndului, daca mpricinatii avnd pricini fixate naintea lor nu se
mpotrivesc (art. 125 alin. (3) C.proc.civ.).
Dup strigarea unei pricini i efectuarea apelului prilor din cauz, presedintele va da cuvntul
mai nti reclamantului si n urma prtului (art. 128 alin. (2) C.proc.civ.). n caz de trebuinta,
presedintele poate da cuvntul de mai multe ori, putndu-l margini n timp de fiecare data (art. 128
alin. (3) C.proc.civ.).
Partile au ndatorirea ca, n conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului.
De asemenea, ele au obligatia sa ndeplineasca actele de procedura n conditiile, ordinea si termenele
stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale cu bun credin i potrivit
scopului n vederea cruia au fost recunoscute de lege (art. 723 alin. (1) C.proc.civ.), precum si sa-si
probeze pretentiile si apararile (art. 129 alin. (1) C.proc.civ.).
Judecatorul va pune n vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin n calitatea lor din
proces si va starui, n toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a cauzei (art. 129 alin. (2)
C.proc.civ.).
Cu privire la situatia de fapt si motivarea n drept pe care partile le invoca n sustinerea
pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este n drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau
n scris, precum si sa puna n dezbaterea lor orice mprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt
mentionate n cerere sau n ntmpinare.
Judecatorii au ndatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala
privind aflarea adevarului n cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, n scopul
pronuntarii unei hotarri temeinice si legale. Daca probele propuse nu sunt ndestulatoare pentru
lamurirea n ntregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele. De asemenea,
judecatorul poate, din oficiu, sa puna n discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le
poate ordona chiar daca partile se mpotrivesc.
Cu toate acestea, partile nu pot invoca n caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu
probe pe care ele nu le-au propus si administrat n conditiile legii.
n toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.
Judecatorii sau partile pot pune ntrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea
presedintelui, care poate nsa ncuviinta ca acestia sa puna ntrebarile direct (art. 130 C.proc.civ.).
Potrivit art. 131 alin. (1) C.proc.civ., n tot cursul procesului, judecatorul va ncerca mpacarea
partilor, dndu-le ndrumarile necesare, potrivit legii. n acest scop, el va solicita nfatisarea personala a
partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate, n condiiile prevzute de art. 132 alin. (2) C.proc.civ..
Potrivit art. 131 alin. (2) C.proc.civ., n litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii
de mediere, medierea nefiind obligatorie pentru parti, judecatorul poate invita partile sa participe la o
sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Cnd considera necesar, tinnd
seama de circumstantele cauzei, judecatorul va recomanda partilor sa recurga la mediere, n vederea
solutionarii litigiului pe cale amiabila, n orice faza a judecatii.
Daca prile se mpac sau ajung la un consens pe calea medierii, judecatorul va constata
nvoiala lor n cuprinsul hotarrii pe care o va da n condiiile art. 271-273 C.proc.civ. (art. 131 alin.
(3) C.proc.civ.).
Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata (art. 156 alin.
(1) C.proc.civ.). Cnd instanta refuza amnarea judecatii pentru acest motiv, la cererea partii va amna,
pronuntarea n vederea depunerii de concluzii scrise (art. 156 alin. (2) C.proc.civ.).
Pentru judecarea procesului, instanta, tinnd seama de mprejurari, fixeaza termene scurte, chiar
de la o zi la alta. Cnd considera necesar, instanta va putea fixa si termene mai ndelungate (art. 132
Amnarea judecatii n temeiul nvoielii partilor nu se poate ncuviinta dect o singura data n
cursul instantei (art. 155 alin. (1) C.proc.civ.). Dupa o asemenea amnare, judecata, daca partile nu
staruiesc, va fi suspendata si nu va fi redeschisa dect dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului
pentru redeschiderea pricinilor (art. 155 alin. (2) C.proc.civ.).
Instanta este obligata sa cerceteze daca amnarea ceruta de amndoua partile pentru un motiv
anumit nu tinde la o amnare prin nvoiala partilor; este socotita ca atare cererea de amnare la care
cealalta parte s-ar putea mpotrivi (art. 155 alin. (3) C.proc.civ.).
Judecatorii vor dispune verificarea efectuarii procedurilor de citare si comunicare dispuse
pentru fiecare termen. Cnd este cazul, instanta va ordona luarea masurilor de refacere a acestor
proceduri. n afara de aceste masuri, instanta va putea dispune ca ncunostintarea partilor sa se faca si
telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigura, dupa
caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori nstiintarea pentru prezentarea la termen,
precum si confirmarea primirii actului, respectiv a nstiintarii, daca partile au indicat instantei datele
corespunzatoare n acest scop. Daca ncunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va ntocmi un referat
n care va arata modalitatea de ncunostintare si obiectul acesteia (art. 132 alin. (2) C.proc.civ.).
Judecatorii pot stabili pentru parti sau pentru reprezentantii acestora, prin modalitile artate n
art. 132 alin. (2) C.proc.civ. precum si pentru alti participanti n proces ndatoriri n ceea ce priveste
prezentarea dovezilor cu nscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit
art. 222 C.proc.civ., asistarea si concursul la efectuarea n termen a expertizelor, precum si orice alte
demersuri necesare solutionarii cauzei (art. 132 alin. (3) C.proc.civ.).
Cnd constata ca desfasurarea normala a procesului este mpiedicata din vina partii reclamante,
prin nendeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite n cursul judecatii, instanta poate
suspenda judecata (art. 155 alin. (1) C.proc.civ.), aratnd n ncheiere care anume obligatii nu au fost
respectate, putndu-se dispune chiar i amenzi judiciare.
La cererea partii, judecata va fi reluata daca obligatiile stabilite de instan n sarcina
reclamantului au fost ndeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua, dispozitiile art. 155 alin. (2)
C.proc.civ. aplicndu-se n mod corespunzator (art. 155 alin. (2) C.proc.civ.).
Instanta se va pronunta mai nti asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de
fond care fac de prisos, n totul sau n parte, cercetarea n fond a pricinii (art. 137 alin. (1)
C.proc.civ.).
Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul dect daca pentru judecarea lor este nevoie sa se
administreze dovezi n legatura cu dezlegarea n fond a pricinii (art. 137 alin. (2) C.proc.civ.).
Dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare n judecat respectiv cererea
reconvenional, prin ntmpinare, sau prin modificarea/completarea cererii de chemare n judecat nu
vor putea fi invocate n cursul instantei (art. 138 C.proc.civ.), afara de cazurile:
a) cnd nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea (art. 138 pct. 2
C.proc.civ.);
b) cnd administrarea dovezii nu pricinuieste amnarea judecatii (art. 138 pct. 3 C.proc.civ.;
c) cnd dovada nu a fost ceruta n conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a
partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat (art. 138 pct. 4 C.proc.civ.).
n cazul amnarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna, cu cel putin 5 zile
nainte de termenul fixat pentru judecata, copii certificate de pe nscrisurile invocate.
Partea care a depus un nscris n copie certificata este datoare sa aiba asupra sa la sedinta
originalul nscrisului sau sa-l depuna mai nainte n pastrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama
de nscris (art. 139 alin. (1) C.proc.civ.). Daca partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de
exactitatea copiei fata cu originalul nfatisat n sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt,
oblignd partea sa depuna originalul n pastrarea grefei (art. 139 alin. (2) C.proc.civ.).
nscrisurile depuse de parti ramn dobndite judecatii si nu se mai pot retrage fara nvoirea
partii potrivnice (art. 140 alin. (1) C.proc.civ.). nscrisurile depuse n original nu vor putea fi retrase
dect dupa ce se vor lasa copii legalizate de grefa instantei, la care s-a facut depunerea (art. 140 alin.
(2) C.proc.civ.).
Dezbaterile urmate n sedinta se vor trece n ncheierea de sedinta, care va fi semnata de
judecatori si de grefier (art. 147 C.proc.civ.).
La cerere, grefa va elibera copii de pe ncheierea de sedinta, de pe hotarre sau dispozitiv sau de
pe celelalte nscrisuri aflate la dosar (art. 148 alin. (1) C.proc.civ.).
Copiile de pe ncheieri, dispozitiv sau hotarri se vor putea elibera numai dupa ce acestea au
fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmariti ca falsificatori (art. 148
n cazul cnd dezbaterile s-au urmat n sedinta secreta, alte persoane dect partile nu pot
dobndi copii de pe ncheieri, expertize sau declaratii de martori dect cu ncuviintarea presedintelui
Daca, la orice termen fixat pentru judecata, se nfatiseaza numai una din parti, instanta, dupa ce
va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor
administrate, putnd primi exceptiile si apararile partii care lipseste (art. 152 C.proc.civ.).
Cnd instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile nchise (art. 150
C.proc.civ.).
Partile vor putea fi ndatorate, ca dupa nchiderea dezbaterilor, sa depuna prin registratur
concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor verbale. Partile vor putea
depune concluzii sau prescurtarile chiar fara sa fie obligate (art. 146 C.proc.civ.).
Pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri (art. 151 C.proc.civ.).
5.3.2. Judecarea excepiilor procedurale i a excepiei puterii de lucru judecat
5.3.2.1. Noiuni preliminare
Dup obiectul lor, excepiile procesuale se impart, potrivit art. 137 C.proc.civ. n excepii
procedurale i excepii de fond.
Prin excepie procedural se nelege mijlocul procedural prin care se invoc neregulariti
procedurale privitoare la compunerea sau constituirea instanei, competena acesteia i procedura de
judecat. Sunt excepii de procedur: excepia privind greita compunere a instanei, excepia de
incompatibilitate, excepia prin care se recuz instana sau expertul desemnat, excepia de
necompeten, excepia de litispenden, excepia de conexitate, excepia lipsei procedurii de citare,
excepia lipsei calitii de reprezentant, excepia de perimare etc.
Prin excepie de fond se nelege mijlocul procedural prin care se invoc lipsuri referitoare la
exerciiul dreptului la aciune (afirmarea unui drept, interes, calitate procesual i capacitate
procesual). Ca urmare, sunt excepii de fond: excepia de prematuritate, excepia lipsei de interes,
excepia lipsei calitii procesuale (active sau pasive), excepia lipsei capacitii procesuale (de
folosin sau de exerciiu), excepia prescripiei dreptului la aciune, excepia puterii de lucru judecat
etc.
n literatura juridic, a fost exprimat i opinia potrivit creia ntre aceste dou categorii ar mai
exista inadmisibilitile, care ar mprumuta din trsturile ambelor categorii, ceea ce le-ar imprima o
natur juridic mixt. Majoritatea autorilor au respins o astfel de idee, astfel c inadmisibilitile (de ex.
excepia privind caracterul subsidiar al aciunii n constatare fa de aciunea n realizare, excepia
lipsei procedurii prealabile, excepia inadmisibilitii apelului mpotriva unei hotrri definitive,
excepia inadmisibilitii recursului mpotriva unei hotrri irevocabile etc.) sunt considerate ca fiind
excepii de fond.
Dup efectul procedural pe care tind s-l realize, excepiile procesuale se mpart n excepii
dilatorii i excepii peremptorii.
Excepiile dilatorii sunt acelea care determin doar o amnare a soluionrii cauzei. Fac parte
din aceast categorie spre exemplu excepia de incompatibilitate, excepia de recuzare, excepia lipsei
de citare etc.
Excepiile peremptorii sau dirimate sunt acele excepii care tind la mpiedicarea judecii pe
fond. Se include n aceast categorie excepia puterii lucrului judecat, lipsei calitii sau a capacitii
procesuale, perimarea etc.
Dup caracterul imperativ sau dispozitiv al normei nclcate excepiile sunt absolute i
relative.
Excepiile absolute privesc nclcarea unor norme juridice de ordine public. Acestea pot fi
invocate de orice parte interesat, de procuror sau de instan din oficiu n orice faz a procesului.
Excepiile relative privesc nclcarea unor norme dispozitive, putnd fi invocate numai de
partea interesat i numai ntr-un anumit termen, de regul, la prima zi de nfiare sau la primul
termen urmtor termenului la care s-a svrit neregularitatea procedural.
5.3.2.2. Excepii procedurale i de fond care fac de prisos judecarea fondului
5.3.2.2.1. Excepia de necompeten
5.3.2.2.2. Excepia de conexitate
5.3.2.2.3. Excepia de litispenden

Nimeni nu poate fi chemat n judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte
naintea mai multor instante (art. 163 alin.(1) C.proc.civ.).
Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator n orice stare a pricinii n fata
instantelor de fond.
Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai nti investita, iar n
cazul cnd pricinile se afla n judecata unor instante de grade deosebite, la instanta cu grad mai nalt.
5.3.2.2.4. Excepia puterii de lucru judecat
Potrivit art. 1201 C. civ. este lucru judecat (res judicata) atunci cand a doua cerere in judecata
are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra
lor in aceeasi calitate.
Art. 1200 C. civ. stabilete printre prezumiile160 legale adic acelea care rezult din lege i
care dispens de orice dovada pe acela in favoarea caruia este facuta (potrivit art. 1202 alin (1) C.
civ.)161 i puterea ce legea acorda autoritatii lucrului judecat (art. 1200 pct. 4 C. civ.), cci lucrul
judecat se consider adevrat (res judicata pro veritate habetur).
Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar naintea
instantelor de recurs (art. 166 C.proc.civ.).
5.3.2.3. Procedura de judecat a excepiilor procedurale i a excepiei puterii de lucru
judecat
Dup fixarea cadrului procesual, atunci cnd judectorul nu invoc din oficiu o excepie, va da
mai nti cuvntul pentru susinerea excepiei celui ce a invocat-o (prtului) i apoi, celui care trebuie
s se apere fa de aceasta (reclamantului).
Dac excepia invocat este socotit ntemeiat, instana o va admite i:
- va pronuna o ncheiere, dac dispune amnarea judecii, rmnnd n continuare investit;
- va pronuna o sentin162 dac va respinge sau anuleaz cererea, constat perimarea ori i
declin competena, dezinvestindu-se de soluionarea pricinii.
Dac excepia este respins, instana va pronuna o ncheiere.
ncheierea prin care se rezolv excepia, indiferent de soluie, este o ncheiere interlocutorie
care poate fi atacat numai o dat cu fondul, dac legea nu prevede altfel.
Hotrrea prin care s-a admis excepia este supus aceleiai ci de atac ca i hotrrea ce urma
s se pronune asupra fondului, dac legea nu dispune altfel.
Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate naintea instantei de recurs numai cnd
nu este nevoie de o verificare a mprejurarilor de fapt n afara dosarului (art. 166 C.proc.civ.).
5.3.3. Administrarea dovezilor (probelor)
160
Potrivit art. 1199 C. civ. prezumtiile sunt consecintele ce legea sau judectorul trage din un fapt cunoscut la un fapt
necunoscut.
161
Mai mult, art. 1202 alin (2) C. civ. statueaz c nicio dovada nu este primita impotriva prezumtiei legale, cand legea, in
puterea unei asemenea prezumtii, anuleaza un act oarecare, sau nu da drept de a se reclama in judecata, afara numai de
cazurile cand legea a permis dovada contrarie si afara de aceea ce se va zice in privinta marturisirii ce ar face o parte in
judecata.
162
Sau decizie n cile de atac.
Prin prob se nelege mijlocul juridic de stabilire a existenei unui act sau fapt juridic i, prin
aceasta, a dreptului subiectiv civil i a obligaiei civile.
Probele se pot ncuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii,
afara de cazul cnd ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin ntrziere (art. 167 alin.(1) C.proc.civ.).
Ele vor fi administrate nainte de nceperea dezbaterilor asupra fondului (art. 167 alin.(2)
C.proc.civ.).
Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe ct cu putinta n acelasi timp (art. 167 alin.
(3) C.proc.civ.).
Cnd dovada cu martori a fost ncuviintata n conditiile art. 138 C.proc.civ., dovada contrara
va fi ceruta sub pedeapsa decaderii n aceeasi sedinta, daca amndoua partile sunt de fata (art. 167 alin.
(4) C.proc.civ.). Partea lipsa la ncuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta
urmatoare, iar n caz de mpiedicare, la prima zi cnd se nfatiseaza (art. 167 alin.(5) C.proc.civ.).
ncheierea prin care se ncuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite, precum si
mijloacele de dovada ncuviintate pentru dovedirea lor (art. 168 alin.(1) C.proc.civ.).
Administrarea dovezilor se va face n ordinea statornicita de instanta (art. 168 alin.(2)
C.proc.civ.).
Administrarea probelor se face n fata instantei de judecata, daca legea nu dispune altfel (art.
Cnd administrarea dovezilor urmeaza sa se faca n alta localitate, ea se va ndeplini, prin
delegatie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica n grad, daca n acea localitate nu exista
o instanta de acelasi grad. Daca felul dovezii ngaduie si partile se nvoiesc, instanta care administreaza
dovada poate fi scutita de citarea partilor (art. 169 alin.(4) C.proc.civ.).
Cnd s-a ncuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori, partea care a propus-o
este obligata ca, n termen de 5 zile de la ncuviintare, sa depuna suma statornicita de instanta pentru
cheltuielile de cercetare, drumul si despagubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune
la grefa instantei (art. 170 alin.(1) C.proc.civ.). Cnd s-au ncuviintat partilor dovezi potrivit
dispozitiilor art. 138 pct. 2 si 4 C.proc.civ., termenul de mai sus poate fi prelungit pna la 15 zile (art.
170 alin.(2) C.proc.civ.). Nendeplinirea acestor obligatii atrage decaderea, pentru acea instanta, din
dovada ncuviintata (art. 170 alin.(3) C.proc.civ.). Depunerea sumei se va putea nsa face si dupa
mplinirea termenului, daca prin aceasta nu se amna judecata (art. 170 alin.(4) C.proc.civ.).
Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutnd n
fapt, si n drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice (art. 171 C.proc.civ.).
5.3.3.2. Dovada cu nscrisuri
Cnd partea nvedereaza ca partea potrivnica detine un nscris privitor la pricina, instanta poate
ordona nfatisarea lui (art. 172 alin.(1) C.proc.civ.). Cererea de nfatisare nu poate fi respinsa daca
nscrisul este comun partilor sau daca nsasi partea potrivnica s-a referit n judecata la nscris ori daca,
dupa lege, ea este obligata sa nfatiseze nscrisul (art. 172 alin.(2) C.proc.civ.).
Instanta va respinge cererea de nfatisare a nscrisului, n ntregime sau n parte cnd cuprinsul
nscrisului priveste chestiuni cu totul personale; cnd nfatisarea nscrisului ar ncalca ndatorirea de
a pastra secretul; cnd nfatisarea ar atrage urmarirea penala mpotriva partii sau a unei alte
persoane, ori ar expune-o dispretului public (art. 173 C.proc.civ.).
Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus n dovedirea detinerii sau
existentei nscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distrus sau daca, dupa
ce s-a dovedit detinerea nscrisului, nu-l nfatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca
dovedite pretentiile partii care a cerut nfatisarea, cu privire la cuprinsul acelui nscris (art. 174
C.proc.civ.).
Daca nscrisul se gaseste n pastrarea unei autoritati sau a altei persoane, instanta va dispune
aducerea lui n termenul fixat n acest scop (art. 175 alin.(1) C.proc.civ.). Cel care detine nscrisul este
ndreptatit sa refuze aducerea acestuia n cazurile prevazute de art. 173 C.proc.civ..
Instanta nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor, a registrelor autoritatilor,
precum si a nscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici (art. 176 alin.(1) C.proc.civ.).
Cercetarea acestor nscrisuri se va face, cu citarea partilor, de un magistrat delegat sau, daca nscrisul se
gaseste n alta localitate, prin delegatie, de catre instanta respectiva (art. 176 alin.(1) C.proc.civ.).
5.3.3.3. Verificarea de scripte
Acela caruia i se opune un nscris sub semnatura privata este dator, fie sa recunoasca, fie sa
tagaduiasca scrisul ori semnatura (art. 177 alin.(1) C.proc.civ.).
Mostenitorii sau urmasii n drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi nscrisul pot declara ca
nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia (art. 177 alin.(2) C.proc.civ.).
Cnd una din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura, instanta va pasi la
verificarea nscrisului (art. 178 alin.(1) C.proc.civ.). n acest scop, presedintele instantei va obliga pe
cel caruia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din nscris
(art. 178 alin.(2) C.proc.civ.). Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului (art.
Daca instanta, dupa verificarea nscrisului cu scrisul sau semnatura facuta n fata ei sau cu alte
nscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea sa se faca prin expert, oblignd partile sa depuna
de ndata nscrisuri pentru verificare (art. 179 alin.(1) C.proc.civ.). Ca urmare, se vor primi pentru
efectuarea expertizei: nscrisuri autentice; nscrisuri private, netagaduite de parti; partea din nscris
netagaduita; scrisul sau semnatura facuta naintea instantei (art. 179 alin.(2) C.proc.civ.).
nscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si parti (art. 179 alin.
(3) C.proc.civ.). Partile iau cunostinta de nscrisuri n sedinta (art. 179 alin.(4) C.proc.civ.).
5.3.3.4. nscrierea n fals
Daca una din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta parte nu este de fata,
instanta va dispune nfatisarea partilor n persoana, la alt termen, cnd partea care a invocat nscrisul va
arata mijloacele sale de aparare si va depune nscrisul pentru verificare (art. 180 alin.(1) C.proc.civ.).
Partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala, daca dovedesc o mpiedicare bine
ntemeiata (art. 180 alin.(2) C.proc.civ.).
Presedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a nscrisului defaimat, daca exista
pe el stersaturi, adaugiri sau ndreptari, apoi l va semna, spre neschimbare si-l va ncredinta grefei,
dupa ce va fi semnat de grefier si de parti (art. 181 alin.(1) C.proc.civ.). Daca partile nu vor sau nu pot
sa semneze, se va face aratare n procesul-verbal (art. 181 alin.(2) C.proc.civ.).
La ziua fixata, presedintele ntreaba partea care a nfatisat nscrisul daca ntelege sa se
foloseasca de el (art. 182 alin.(1) C.proc.civ.).
Daca partea lipseste, nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de nscris, acesta
va fi nlaturat (art. 181 alin.(2) C.proc.civ.).
Daca partea care a defaimat nscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa raspunda sau nu staruie n
declaratie, nscrisul va fi socotit ca recunoscut (art. 181 alin.(3) C.proc.civ.).
Daca partea care defaima nscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele falsului, instanta
poate suspenda judecata pricinii, naintnd nscrisul procurorului mpreuna cu procesul-verbal ce se va
ncheia (art. 183 C.proc.civ.).
Cnd nu este caz de judecata penala sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a prescris, falsul se
va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de dovada (art. 184 C.proc.civ.) .
5.3.3.5. Dovada cu martori

Potrivit art. 1191 alin. (1) C. civ. dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce
depaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat sau prin act autentic,
sau prin act sub semnatura privata163. Nu se va primi niciodata o dovada prin martori, in contra sau
peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis inaintea, la timpul sau in urma
confectionarii actului, chiar cu privire la o suma sau valoare ce nu depaseste 250 lei (art. 1191 alin. (2)
C. civ.). Partile insa pot conveni ca si in cazurile aratate mai sus sa se poata face dovada cu martori,
daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna (art. 1191 alin. (3) C. civ.).
Potrivit art. 1194 C. civ. dovada prin martori nu se poate admite nici in cazul cand cererea in
judecata este pentru o suma mai mica de 250 lei, dar care este un rest din o creanta mai mare,
neconstatata prin inscris.
Cand in aceeasi instanta o parte face mai multe cereri, pentru care nu are inscrisuri, daca toate
aceste cereri, unindu-se trec peste suma de 250 lei, dovada prin martori nu poate fi admisa, chiar cand
creditorul ar pretinde ca aceste creante provin din diferite cauze si ca s-au nascut in diferite epoci, afara
numai daca creditorul a dobandit aceste drepturi de la alte persoane (art. 1195 C. civ.).
Toate cererile, sub orice titlu, care nu sunt justificate prin inscris, se vor face prin aceeasi
petitie. Orice alte pretentii posterioare neprobate prin inscris si care se puteau face la darea petitiei nu
vor mai fi primite (art. 1196 C. civ.).
Regulile citate mai sus nu se aplica in cazul cand exista un inceput de dovada scrisa.
Se numeste inceput de dovada orice scriptura a aceluia in contra caruia s-a format petitia, sau a celui ce
el reprezinta si care scriptura face a fi de crezut faptul pretins (art. 1197 C. civ.), de exemplu
recunoaterea, chiar parial, fcut cu ocazia rspunsului la interogatoriu.
De asemenea, nu se aplica (art. 1198 C. civ.) cand creditorului nu i-a fost cu putinta a-si
procura o dovada scrisa despre obligatia ce pretinde, sau a conserva dovada luata, precum:
1. la obligatiile care se nasc din cvasi-contracte si din delicte sau cvasi-delicte;
2. la depozitul necesar, in caz de incendiu, ruina, tumult sau naufragiu, si la depozitele ce fac
calatorii in ospataria unde trag; despre toate acestea judecatorul va avea in vedere calitatea persoanelor
si circumstantele faptului;
3. la obligatiile contractate in caz de accidente neprevazute, cand nu era cu putinta partilor de a
face inscrisuri;
4. cand creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovada scrisa, din o cauza de forta majora
neprevazuta.
Cnd instanta a ncuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost
propusi prin cerere si ntmpinare (art. 186 alin.(1) C.proc.civ.). n cazurile prevazute de art. 138 pct.
2 si 4 C.proc.civ., lista martorilor se va depune, sub pedeapsa decaderii, n termen de 5 zile de la
ncuviintare (art. 186 alin.(2) C.proc.civ.).
nlocuirea martorilor nu se va ncuviinta dect n caz de moarte, disparitie sau motive bine
ntemeiate, n care caz, lista se va depune n termenul si sub pedeapsa mai sus-aratate (art. 186 alin.(3)
C.proc.civ.).
mpotriva martorului care lipseste la prima citare instanta poate emite mandat de aducere (art.
188 alin.(1) C.proc.civ.). n pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la
primul termen (art. 188 alin.(2) C.proc.civ.).
163
Textul nu se aplica in cazul cand cererea depaseste 250 lei numai prin unirea capitalului cu dobanzile.
Art. 1193. Cel care a format cerere in judecata, pentru o suma mai mare de 250 lei, chiar de va voi a-si restrange cererea la
250 lei, nu va fi primit a infatisa dovada prin martori.
Daca, dupa mandatul de aducere, martorul nu se nfatiseaza, instanta va putea pasi la judecata.
(art. 188 alin.(3) C.proc.civ.)
Instanta poate ncuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, cnd acesta este mpiedicat de a
veni n instanta (art. 188 alin.(4) C.proc.civ.).
Nu pot fi ascultati ca martori: rudele si afinii pna la gradul al treilea inclusiv; sotul, chiar
despartit; interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi; cei condamnati pentru juramnt sau
marturie mincinoasa (art. 189 alin.(1) C.proc.civ.).
Partile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori rudele si afinii pna la gradul al treilea
inclusiv i sotul, chiar despartit (art. 189 alin.(2) C.proc.civ.).
n pricinile privitoare la starea civila sau divort se vor putea asculta rudele si afinii mai susaratati, n afara de descendenti (art. 190 C.proc.civ.).
Sunt scutiti de a fi martori: slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii
publici si orice alti muncitori pe care legea i obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele
ncredintate lor n exercitiul ndeletnicirii; functionarii publici si fostii functionari publici, asupra
mprejurarilor secrete de care au avut cunostinta n aceasta calitate; cei care prin raspunsurile lor s-ar
expune ei nsisi sau ar expune pe vreuna dintre persoanele aratate n art. 189 la pct. 1 si 2 la o pedeapsa
penala sau la dispretul public (art. 191 alin.(1) C.proc.civ.).
Persoanele aratate la punctele 1 si 2, n afara de slujitorii cultelor, vor fi obligati sa depuna daca
au fost dezlegate de ndatorirea pastrarii secretului de cel interesat sau autoritatea interesata la pastrarea
lui (art. 191 alin.(2) C.proc.civ.).
Presedintele, nainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate: numele, ndeletnicirea,
locuinta si vrsta; daca este ruda sau afin cu una din parti si n ce grad; daca se afla n serviciul uneia
din parti; daca este n judecata, n dusmanie sau n legaturi de interes cu vreuna din parti (art. 192
C.proc.civ.).
nainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramnt: "Jur ca voi spune adevarul si ca
nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" (art. 193 alin.(1) C.proc.civ.). n
timpul depunerii juramntului, martorul tine mna pe cruce sau pe biblie (art. 193 alin.(2)
C.proc.civ.).
Referirea la divinitate din formula juramntului se schimba potrivit credintei religioase a
martorului (art. 193 alin.(3) C.proc.civ.). Martorului de alta religie dect cea crestina nu i sunt
aplicabile prevederile alin. 2.
Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramnt: "Jur pe onoare si constiinta ca voi
spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu." (art. 193 alin.(5) C.proc.civ.)
Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramntul vor rosti n fata
instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce
stiu" (art. 193 alin.(6) C.proc.civ.).
Ca martori vor putea fi audiai i minorii. Minorul care nu a mplinit 14 ani nu depune juramnt
ns i se atrage atentia sa spuna adevarul.
La aprecierea depozitiei copilului mai mic de 14 ani si persoanelor care din pricina debilitatii
mintale sau n mod vremelnic sunt lipsite de discernamnt, instanta va tine seama de situatia speciala a
martorului (art. 195 C.proc.civ.).
Dupa depunerea juramntului, presedintele va pune n vedere martorului ca, daca nu va spune
adevarul, savrseste infractiunea de marturie mincinoasa.
Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputnd fi de fata (art. 196 alin.(1)
C.proc.civ.). Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinnd seama si de cererea
partilor (art. 196 alin.(2) C.proc.civ.). Dupa ascultare, martorul ramne n sala de sedinta pna la
sfrsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un
raspuns scris de mai nainte; el se poate folosi nsa de nsemnari cu ncuviintarea presedintelui, dar
numai cu privire la cifre sau denumiri (art. 196 alin.(3) C.proc.civ.).
Martorii pot fi din nou ntrebati, daca instanta gaseste de cuviinta (art. 197 alin.(1)
C.proc.civ.). Martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou ntrebati, fiind pusi fata (art. 197
alin.(2) C.proc.civ.). Daca instanta gaseste ca ntrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea
pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va
ncuviinta. Instanta, la cererea partii, va trece n ncheierea de sedinta att ntrebarea ct si motivul
pentru care s-a nlaturat (art. 197 alin.(3) C.proc.civ.).
Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi
semnata pe fiecare pagina si la sfrsitul ei de judecator, grefier si de martor, dupa ce acesta a luat
cunostinta de cuprins. Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta
(art. 198 alin.(1) C.proc.civ.). Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari n cuprinsul marturiei trebuie
ncuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute n seama (art.
198 alin.(2) C.proc.civ.). Locurile nescrise din declaratie trebuie mplinite cu linii, astfel nct sa nu se
poata adauga nimic (art. 198 alin.(3) C.proc.civ.).
Daca din cercetare reies banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire de martor,
instanta va ncheia proces-verbal si va trimite pe martor n fata autoritatilor penale (art. 199
C.proc.civ.).
5.3.3.6. Expertiza
Potrivit art. 201 alin.(1) C.proc.civ cnd pentru lamurirea unor mprejurari de fapt instanta
considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul
sau trei experti, stabilind prin ncheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte, dupa care va
putea convoca o audiere n camera de consiliu, n cadrul careia va solicita expertului sa se pronunte cu
privire la costul estimativ al lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, ct si cu privire la durata de timp
necesara efectuarii expertizei. Pozitia partilor, respectiv a partii care a solicitat proba va fi consemnata
n ncheiere. n functie de pozitia expertului, a partilor, respectiv a partii care a solicitat proba, instanta
va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza si conditiile de plata a cheltuielilor necesare
efectuarii expertizei n condiiile art. 213 alin. (2) C.proc.civ.
Cnd este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de
specialitate (art. 201 alin.(2) C.proc.civ.).
n domeniile strict specializate, n care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea
oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati
ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat n camera de consiliu sau n
sedinta publica, partile fiind ndreptatite sa puna si ele ntrebari (art. 201 alin.(3) C.proc.civ.).
La efectuarea expertizei n conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin
lege nu se dispune altfel (art. 201 alin.(5) C.proc.civ.).
Daca partile nu se nvoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin
tragere la sorti, n sedinta publica, de pe lista ntocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza,
cuprinznd persoanele nscrise n evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize
judiciare (art. 202 alin.(1) C.proc.civ.).
ncheierea de numire va stabili si plata expertilor (art. 202 alin.(2) C.proc.civ.).
Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii (art. 204 alin.(1) C.proc.civ.).
Recuzarea trebuie sa fie ceruta n termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la
aceasta data; n celelalte cazuri termenul va curge de la data cnd s-a ivit motivul de recuzare (art. 204
alin.(2) C.proc.civ.). Recuzarile se judeca n sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului (art.
Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt
deopotriva aplicabile expertilor (art. 205 alin.(1) C.proc.civ.).
Daca expertul nu se nfatiseaza, instanta poate dispune nlocuirea lui (art. 205 alin.(2)
C.proc.civ.).
Daca expertii pot sa-si dea de ndata parerea, vor fi ascultati chiar n sedinta, iar parerea lor se
va trece ntr-un proces-verbal, ntocmit potrivit art. 198 C.proc.civ.
Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta dect dupa
citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratnd zilele si orele cnd ncepe
si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului (art. 208 alin.(1)
C.proc.civ.).
Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri n legatura cu obiectul lucrarii (art. 208
Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile nainte de termenul fixat
pentru judecata (art. 209 C.proc.civ.).
Cnd sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a
fiecaruia (art. 210 C.proc.civ.).
Expertii sunt datori sa se nfatiseze naintea instantei spre a da lamuriri ori de cte ori li se va
cere, caz n care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin ncheiere executorie (art. 211
C.proc.civ.).
Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune ntregirea expertizei sau o
noua expertiza (art. 212 alin.(1) C.proc.civ.).
Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii (art. 212
Expertii care vor cere sau vor primi mai mult dect plata statornicita se vor pedepsi pentru luare
de mita (art. 213 alin.(1) C.proc.civ.).
La cererea expertilor, tinndu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin
ncheiere executorie data cu citarea partilor (art. 213 alin.(2) C.proc.civ.).
Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii
ce li se cuvine se va putea lasa n sarcina acestei instante (art. 214 C.proc.civ.).
5.3.3.7. Cercetarea la fata locului
n cazul cnd instanta va socoti de trebuinta, va putea hotar ca n ntregul ei sau numai unul din
magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor mprejurari de fapt care se vor arata
prin ncheiere (art. 215 C.proc.civ.).
Cercetarea la fata locului se va face cu citarea partilor, putndu-se asculta martorii si expertii
pricinii (art. 216 alin.(1) C.proc.civ.). Despre cele urmate la fata locului se va ncheia proces-verbal
Cnd instanta merge la fata locului, va fi nsotita de procuror, n cazurile n care prezenta
acestuia este ceruta de lege (art. 217 C.proc.civ.).
5.3.3.8. Interogatoriul
Interogatoriul se va putea ncuviinta cnd este privitor la fapte personale, care fiind n legatura
cu pricina, pot duce la dezlegarea ei (art. 218 C.proc.civ.).
Cel chemat va fi ntrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt n parte (art. 219 alin.(1)
C.proc.civ.).
Cu ncuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, precum si partea potrivnica
pot pune de-a dreptul ntrebari celui chemat la interogatoriu (art. 219 alin.(2) C.proc.civ.).
Partea nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai nainte. Ea se poate folosi nsa de
nsemnari, cu ncuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri (art. 219 alin.(3)
C.proc.civ.)164.
Raspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeasi foaie cu ntrebarile. Interogatoriul va fi
semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a
raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau
schimbarile aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute n seama (art. 221 alin.(1) C.proc.civ.). Daca partile
nu voiesc sau nu pot sa semneze, se va face aratare n josul interogatoriului.
Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept
privat, vor raspunde n scris la interogatoriul ce li se va comunica (art. 222 alin.(1) C.proc.civ.). Se
excepteaza societatile comerciale de persoane, ai caror asociati cu drept de reprezentare vor fi citati
personal la interogatoriu (art. 222 alin.(2) C.proc.civ.).
Partea care are domiciliu n strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta n
judecata (art. 223 alin.(1) C.proc.civ.). n acest caz, interogatoriul va fi comunicat n scris
mandatarului, care va depune raspunsul partii dat n cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca
mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este ndestulatoare (art. 223 alin.(2)
C.proc.civ.).
Instanta poate ncuviinta luarea interogatoriului la locuinta, daca partea este mpiedicata de a
veni n fata instantei (art. 224 C.proc.civ.).
Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogatoriu sau nu se nfatiseaza,
instanta poate socoti aceste mprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un nceput de dovada n
folosul partii potrivnice (art. 225 C.proc.civ.).
5.3.4. Asigurarea dovezilor
Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea
unor lucruri, mobile sau imobile, sau sa dobndeasca recunoasterea unui nscris, a unui fapt ori a unui
drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de
administrat n viitor (art. 235 alin.(1) C.proc.civ.).
Cererea poate fi facuta chiar daca nu este primejdie n ntrziere, n cazul cnd prtul si da
nvoirea (art. 235 alin.(2) C.proc.civ.).
Cererea se va ndrepta, nainte de judecata, la judecatoria n circumscriptia careia se afla
martorul sau obiectul cercetarii, iar n timpul judecatii, la instanta care judeca pricina (art. 236 alin.(1)
C.proc.civ..
Partea va arata n cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele ce voieste sa
dovedeasca, precum si primejdia ntrzierii sau nvoirea prtului (art. 236 alin.(2) C.proc.civ..).
Prtul nu este obligat sa depuna ntmpinare. Instanta va hotar prin ncheiere data n camera
de consiliu (art. 236 alin.(3) C.proc.civ...
n caz de primejdie n ntrziere, instanta va putea ncuviinta cererea si fara citarea partilor (art.
236 alin.(4) C.proc.civ...
Administrarea dovezii va putea fi facuta de ndata sau la termenul ce se va soroci (art. 237
C.proc.civ...
ncheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu recurs n termen de 5 zile de la
pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor (art. 238
alin.(1) C.proc.civ...
164
Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze nscrisuri, se va putea fixa un nou termen pentru
interogatoriu (art. 219 alin.(3) C.proc.civ.).
ncheierea data n timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata dect odata cu fondul (art.
238 alin.(2) C.proc.civ...
Orice persoana care are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa
nceteze ori sa se schimbe pna la administrarea dovezilor va putea cere instantei n circumscriptia
careia urmeaza sa se faca constatarea sa delege un executor judecatoresc din aceeasi circumscriptie sa
constate la fata locului aceasta stare de fapt (art. 239 alin.(1) C.proc.civ.).
Presedintele poate ncuviinta facerea constatarii fara nstiintarea aceluia mpotriva caruia se cere
Procesul-verbal de constatare va fi comunicat n copie celui mpotriva caruia s-a facut
constatarea, daca nu a fost de fata (art. 239 alin.(3) C.proc.civ.). El va face dovada pna la dovada
contrarie.
n caz de primejdie n ntrziere, administrarea dovezii si constatarea prin executori
judecatoresti se vor putea face si n zilele de sarbatoare si chiar si n afara orelor legale, cu
ncuviintarea anume a magistratului (art. 240 C.proc.civ.).
5.3.5. Cercetarea procesului n cazul administrarii probelor de catre avocati165
La prima zi de nfatisare partile pot conveni ca avocatii care le asista si le reprezinta sa
administreze probele n cauza, potrivit dispozitiilor prezentei sectiuni (art. 2412 alin.(1) C.proc.civ.).
Consimtamntul pentru administrarea probelor de catre avocati, se va da de catre parti, personal
sau prin mandatar cu mputernicire speciala, n fata instantei, lundu-se act despre aceasta n ncheiere,
sau prin nscris ntocmit n fata avocatului, care este obligat sa certifice consimtamntul si semnatura
partii pe care o asista sau o reprezinta. Daca sunt mai multe parti asistate de acelasi avocat,
consimtamntul se va da de fiecare dintre ele separat (art. 2412 alin.(2) C.proc.civ.).
Totodata, fiecare parte este obligata sa declare ca pentru procedura de administrare a probelor
de catre avocati si alege domiciliul la avocatul care o reprezinta (art. 2412 alin.(3) C.proc.civ.).
Consimtamntul dat pentru administrarea probelor de catre avocati nu poate fi revocat de catre
una dintre parti (art. 2412 alin.(4) C.proc.civ.).
n cazul reprezentarii partilor n conditiile art. 241 C.proc.civ., sedintele de judecata se pot
desfasura n camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocatilor, fiind admise si partile ori, cnd
este cazul, mandatarii lor (art. 2413 alin.(1) C.proc.civ.).
Dupa constatarea valabilitatii consimtamntului dat pentru administrarea probelor de catre
avocati instanta (art. 2414 alin.(1) C.proc.civ.):
1. va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;
2. va hotar asupra cererilor de interventie formulate de parti sau de terte persoane, n conditiile
legii;
3. va examina fiecare pretentie si aparare n parte, pe baza cererii de chemare n judecata, a
ntmpinarii si a explicatiilor avocatilor;
4. va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate;
5. la cerere, va dispune, n conditiile legii, masuri asiguratorii, masuri pentru asigurarea
dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, n cazul n care aceste masuri nu au fost luate, n
tot sau n parte, potrivit art. 114 alin. (6) C.proc.civ.;
6. va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea prtului sau de tranzactia partilor;
7. va ncuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, precum si pe cele pe
care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea procesului, n condiiile dispozitiilor art. 168
C.proc.civ.;
8. va decide n legatura cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de nfatisare.
165
Aceste dispozitii sunt aplicabile numai n cazul litigiilor patrimoniale, afara de acelea ce privesc drepturi asupra carora
legea nu permite a se face tranzactie (art. 241 C.proc.civ.).
Cnd, potrivit legii, cererile aratate mai sus pot fi formulate si ulterior primei zile de nfatisare,
instanta poate acorda n acest scop un termen scurt dat n cunostinta partilor reprezentate prin avocat
Dispozitiile art. 131 si 138 C.proc.civ., cu exceptia celor de la pct. 4 al acestui din urma
articol166, sunt aplicabile (art. 2414 alin.(3) C.proc.civ.).
Partea care lipseste nejustificat la termenul de ncuviintare a dovezilor va fi decazuta din dreptul
de a mai propune si administra orice dovada, cu exceptia celei cu nscrisuri, dar va putea participa la
administrarea dovezilor de catre cealalta parte si va putea combate aceste dovezi (art. 2414 alin.(4)
C.proc.civ.).
Pentru administrarea probelor de catre avocati instanta va stabili un termen de pna la 6 luni,
tinnd seama de volumul si complexitatea acestora (art. 2415 alin.(1) C.proc.civ.).
Termenul de 6 luni de mai sus va putea fi prelungit (art. 2415 alin.(2) C.proc.civ.) daca n
cursul administrarii probelor:
1. se invoca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia, potrivit legii, instanta trebuie
sa se pronunte; n acest caz, termenul se prelungeste cu timpul necesar solutionarii exceptiei sau
incidentului;
2. a ncetat, din orice cauza, contractul de asistenta juridica dintre una din parti si avocatul sau;
n acest caz, termenul se prelungeste cu cel mult o luna pentru angajarea altui avocat;
3. una dintre parti a decedat; n acest caz, termenul se prelungeste cu timpul n care procesul
este suspendat potrivit art. 243 alin. (1) pct. 1 C.proc.civ. sau cu termenul acordat partii interesate
pentru introducerea n proces a mostenitorilor;
4. n orice alte cazuri n care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeste cu
perioada suspendarii, dispozitiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C.proc.civ. nefiind nsa aplicabile.
n cel mult 15 zile de la ncuviintarea probelor avocatii partilor vor prezenta instantei programul
de administrare a acestora, purtnd semnatura avocatilor, n care se vor arata locul si data administrarii
fiecarei probe. Programul se ncuviinteaza de instanta, n camera de consiliu, si este obligatoriu pentru
parti si avocatii lor (art. 2416 alin.(1) C.proc.civ.).
n procesele n care Ministerul Public particip la proces n condiiile prevazute de art. 45 alin.
(3) si (4) C.proc.civ., programul ncuviintat va fi comunicat de ndata procurorului, n conditiile art.
24117 C.proc.civ. (art. 2416 alin.(2) C.proc.civ.).
Probele pot fi administrate n cabinetul unuia dintre avocati sau n orice alt loc convenit, daca
natura probei impune aceasta. Partile, prin avocati, sunt obligate sa-si comunice nscrisurile si orice alte
acte, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau n mod direct, sub luare de semnatura
Nerespectarea nejustificata a programului ncuviinat atrage decaderea partii din dreptul de a
mai administra proba respectiva (art. 2416 alin.(5) C.proc.civ.).
Daca n cursul administrarii probelor una dintre parti formuleaza o cerere, invoca o exceptie,
inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza
instanta care, cu citarea celeilalte parti, prin ncheiere data n camera de consiliu, se va pronunta de
ndata, iar cnd este necesar, n cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizata. ncheierea poate fi
atacata numai o data cu fondul procesului (art. 2417 C.proc.civ.).
n cazul n care se dispune nfatisarea unui nscris detinut de o autoritate sau de o alta persoana,
instanta, potrivit dispozitiilor art. 175 C.proc.civ., va dispune solicitarea nscrisului si, ndata ce acesta
este depus la instanta, comunicarea lui n copie fiecarui avocat (art. 2418 C.proc.civ.).
166
Cnd dovada nu a fost ceruta n conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata
sau reprezentata de avocat
Daca una dintre parti nu recunoaste scrisul sau semnatura dintr-un nscris, avocatul partii
interesate, potrivit art. 2417 C.proc.civ., va solicita instantei sa procedeze la verificarea de scripte (art.
2419 C.proc.civ.).
Martorii vor fi ascultati, la locul si data prevazute n programul ncuviintat de instanta, de catre
avocatii partilor, n conditiile art. 192 si 196 C.proc.civ., care se aplica n mod corespunzator.
Ascultarea martorilor se face fara prestare de juramnt, punndu-li-se nsa n vedere ca, daca nu vor
spune adevarul, savrsesc infractiunea de marturie mincinoasa. Despre toate acestea se face mentiune
n declaratia scrisa (art. 24110 alin.(1) C.proc.civ.).
Martorii aratati la art. 195 C.proc.civ.167 vor fi ascultati numai de catre instanta (art. 24110 alin.
(2) C.proc.civ.).
Marturia se va consemna ntocmai de catre o persoana convenita de parti si se va semna, pe
fiecare pagina si la sfrsitul ei, de catre avocatii partilor, de cel ce a consemnat-o si de martor, dupa ce
acesta a luat cunostinta de cuprinsul consemnarii (art. 24111 alin.(1) C.proc.civ.). Orice adaugiri,
stersaturi sau schimbari n cuprinsul marturiei trebuie ncuviintate prin semnatura avocatilor partilor,
celui ce a consemnat-o si martorului, sub sanctiunea de a nu fi luate n seama (art. 24111 alin.(2)
C.proc.civ.). Daca marturia a fost stenodactilografiata, aceasta va fi transcrisa. Att stenograma, ct si
transcrierea ei vor fi semnate potrivit celor artate mai sus si depuse la dosar (art. 24111 alin.(3)
C.proc.civ.).
Partile pot conveni ca declaratiile martorilor sa fie consemnate si autentificate de un notar
public. Dispozitiile art. 24110 C.proc.civ. sunt aplicabile (art. 24112 C.proc.civ.).
n cazul n care este ncuviintata o expertiza, n programul administrarii probelor partile vor
trece numele expertului pe care l vor alege prin nvoiala lor, precum si numele consilierilor fiecareia
dintre ele (art. 24113 alin.(1) C.proc.civ.). Daca partile nu se nvoiesc asupra alegerii expertului, ele
vor cere instantei sa procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 202 C.proc.civ. (art. 24113 alin.(2)
C.proc.civ.).
Expertul este obligat sa efectueze expertiza si sa o predea avocatilor partilor, sub semnatura de
primire, cu cel putin 30 de zile nainte de termenul fixat de instanta potrivit art. 241 5 C.proc.civ.. De
asemenea, el are ndatorirea sa dea explicatii avocatilor si partilor, iar dupa fixarea termenului de
judecata, sa se conformeze dispozitiilor art. 211 si urmatoarele C.proc.civ. (art. 24113 alin.(3)
C.proc.civ.).
Daca s-a dispus o cercetare la fata locului, aceasta se va face de catre instanta potrivit
dispozitiilor art. 215-217 C.proc.civ.. Procesul-verbal prevazut la art. 216 alin. (2) C.proc.civ. va fi
ntocmit n attea exemplare cte parti sunt si va fi nmnat avocatilor acestora n cel mult 5 zile de la
efectuarea cercetarii (art. 24114 C.proc.civ.).
Cnd s-a ncuviintat chemarea la interogatoriu, instanta va cita partile, la termenul stabilit, n
camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum si de pe cel dispus si primit potrivit
art. 222 alin. (1) C.proc.civ. vor fi nmnate de ndata avocatilor partilor (art. 24115 C.proc.civ.).
Instanta, n conditiile art. 2417 C.proc.civ., va hotar asupra cererii de nlocuire a martorilor, de
ascultare din nou sau de confruntare a acestora (art. 24116 alin.(1) C.proc.civ.).
De asemenea, n aceleai conditii, instanta se va pronunta cu privire la cererea de a se admite
noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare si care nu puteau fi prevazute pentru a fi solicitate
potrivit art. 2414 alin. (1) pct. 7 C.proc.civ. (art. 24116 alin.(2) C.proc.civ.).
Dupa administrarea tuturor probelor ncuviintate de instanta reclamantul, prin avocatul sau, va
redacta concluziile scrise privind sustinerea pretentiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare
recomandata cu confirmare de primire, sau le va nmna n mod direct, sub luare de semnatura,
celorlalte parti din proces si, cnd este cazul, Ministerului Public (art. 24117 alin.(1) C.proc.civ.).
167
Copiii mai mici de 14 ani si persoanele care, din pricina debilitatii mintale sau n mod vremelnic, sunt lipsite de
discernamnt.
Dupa primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul sau, va redacta
propriile concluzii scrise pe care le va comunica, n aceleai condiii ca mai sus, reclamantului,
celorlalte parti, precum si, cnd este cazul, Ministerului Public (art. 24117 alin.(2) C.proc.civ.).
Avocatii partilor vor alcatui pentru fiecare parte cte un dosar si unul pentru instanta, n care
vor depune cte un exemplar al tuturor nscrisurilor prin care, potrivit legii, se constata administrarea
fiecarei probe (art. 24118 alin.(1) C.proc.civ.). Dosarele vor fi numerotate, snuruite si vor purta
semnatura avocatilor partilor pe fiecare pagina (art. 24118 alin.(2) C.proc.civ.).
La expirarea termenului stabilit de instanta potrivit art. 241 5 C.proc.civ. avocatii partilor vor
prezenta mpreuna instantei dosarul cauzei ntocmit potrivit art. 24118 C.proc.civ. (art. 24119 alin.(1)
C.proc.civ.).
Primind dosarul, instanta va fixa termenul de judecata dat n cunostinta partilor, care nu va
putea fi mai lung de o luna de la data primirii dosarului. La termen, instanta poate proceda la judecarea
n fond a procesului, acordnd partilor cuvntul pentru a pune concluzii prin avocat (art. 24119 alin.(2)
C.proc.civ.).
La termenul prevazut de art. 24119 alin. (2) C.proc.civ., daca socoteste necesar, instanta va
dispune, prin ncheiere motivata, sa fie administrate nemijlocit n fata sa toate sau numai unele dintre
probele administrate de avocati. n acest caz, pentru administrarea probelor instanta va stabili termene
scurte, n continuare, date n cunostinta partilor (art. 24120 alin.(1) C.proc.civ.).
Pentru prezentarea n fata instantei martorii vor fi citati, de asemenea, n termen scurt, cauzele
fiind considerate urgente. Dispozitiile art. 89 alin. (1) si ale art. 188 alin. (2) C.proc.civ. sunt aplicabile
5.3.6. Suspendarea judecatii
5.3.6.1. Cazurile de suspendare
Primul caz de suspendare este prevzut de art. 242 alin.(1) C.proc.civ. potrivit cruia instanta
va suspenda judecata:
1. cnd amndoua partile o cer;
2. daca niciuna din parti nu se nfatiseaza la strigarea pricinii.
Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau prtul au cerut n scris judecarea n
lipsa (art. 242 alin.(2) C.proc.civ.).
Al doilea caz de suspendare este prevzut de art. 243 alin.(1) C.proc.civ. potrivit cruia
judecata pricinilor se suspenda de drept:
1. prin moartea uneia din parti, afara de cazul cnd partea interesata cere termen pentru
introducerea n judecata a mostenitorilor;
2. prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti pna la numirea tutorelui sau curatorului;
3. prin moartea mandatarului uneia din parti, ntmplata cu mai putin de 15 zile nainte de ziua
nfatisarii;
4. prin ncetarea functiei tutorelui sau curatorului;
5. prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului asupra reclamantului, n
temeiul unei hotarri judecatoresti irevocabile168.
n fine, al treilea caz de de suspendare este prevzut de art. 244 alin.(1) C.proc.civ. potrivit
cruia instanta poate suspenda judecata:
168
Faptele aratate mai sus nu mpiedica pronuntarea hotarrii, daca ele s-au ivit dupa nchiderea dezbaterilor (art. 243 alin.
(2) C.proc.civ.).
1. cnd dezlegarea pricinii atrna, n totul sau n parte, de existenta sau neexistenta unui drept
care face obiectul unei alte judecati (adic de o chestiune prejudicial)169;
2. cnd s-a nceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o nrurire hotartoare
asupra hotarrii ce urmeaza sa se dea.
5.3.6.2. Procedura suspendrii
Asupra suspendarii judecarii procesului, instanta va da mai nti cuvntul prii care o solicit
pentru a motiva cererea de suspendare i apoi celeilalte pri dup care se va pronunta prin ncheiere
care poate fi atacata cu recurs n mod separat, cu exceptia celor pronuntate n recurs (art. 2441 alin.(1)
C.proc.civ.).
Recursul se poate declara ct timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, att
mpotriva ncheierii prin care s-a dispus suspendarea, ct si mpotriva ncheierii prin care s-a respins
cererea de repunere pe rol a procesului (art. 2441 alin.(2) C.proc.civ.).
5.3.6.3. Continuarea judecii
Potrivit art. 245 C.proc.civ. judecare rencepe:
1. prin cerere de redeschidere facuta de una din parti, cnd ea s-a suspendat prin nvoirea
partilor sau prin lipsa lor;
2. prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a
celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dupa caz, a partii interesate, a
administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, n cazurile prevazute de art. 243 C.proc.civ..
5.3.7. Renuntarea la judecata si renuntarea la drept
Reclamantul poate sa renunte oricnd la judecata, fie verbal n sedinta, fie prin cerere scrisa
Renuntarea la judecata se constata prin ncheiere data fara drept de apel (art. 246 alin.(2)
C.proc.civ.), ceea ce, per a contrario nseamn c poate fi supus recursului.
Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare n judecata, instanta, la cererea
prtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli (art. 246 alin.(3) C.proc.civ.).
Cnd partile au intrat n dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face dect cu nvoirea
celeilalte parti (art. 246 alin.(4) C.proc.civ.).
Reclamantul poate renunta nu numai la judecat ci i la drepul pretins. n acest caz, instanta da
o hotarre prin care va respinge cererea n fond si va hotar asupra cheltuielilor (art. 247 alin.(1)
C.proc.civ.).
Renuntarea la drept se poate face si fara nvoirea celeilalte parti, att n prima instanta ct si n
apel (art. 247 alin.(2) C.proc.civ.).
Renuntarea se poate face n sedinta sau prin nscris autentic (art. 247 alin.(3) C.proc.civ.).
Hotarrea se da fara drept de apel (art. 247 alin.(4) C.proc.civ.) putnd fi ns supus
recursului.
Cnd renuntarea este facuta n instanta de apel, hotarrea primei instante va fi anulata n totul
sau n parte, n masura renuntarii (art. 247 alin.(5) C.proc.civ.).
5.3.8. Perimarea
169
Suspendarea va dainui pna cnd hotarrea pronuntata n pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila ( art.
5.3.8.1. Noiune
n general, prin perimare se nlege pierdera valorii prin trecerea timpului, nvechire, demodare.
Din punct de vedere juridic perimarea nseamn stingerea unui proces care a ramas in nelucrare, din
vina partii, timp de un an, in materie civil sau timp de 6 luni in materie comerciala.
Perimarea implica prezumtia de renuntare tacita a partii la judecata si constituie, totodata, o
sanctiune a pasivitatii ei.
5.3.8.2. Condiiile perimrii
Orice cerere de chemare n judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de
reformare sau de revocare se perima de drept, chiar mpotriva celor lipsii de capacitate daca a ramas n
nelucrare din vina partii timp de un an. Partea nu se socoteste n vina, cnd actul de procedura urma sa
fie ndeplinit din oficiu (art. 248 alin.(1) C.proc.civ.).
Termenul perimarii nu curge ct timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns nca la instanta
competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata (art. 248 alin.(2) C.proc.civ.).
n materie comerciala termenul de perimare este de sase luni (art. 248 alin.(3) C.proc.civ.).
5.3.8.3. Cauze de ntrerupere a cursului perimrii
Perimarea se ntrerupe prin ndeplinirea unui act de procedura facut n vederea judecarii
procesului de catre partea care justifica un interes (art. 249 C.proc.civ.).
5.3.8.4. Cauze de suspendare a cursului perimrii
Cursul perimarii este suspendat ct timp dainuieste suspendarea judecarii, pronuntata de
instanta n cazurile prevazute de art. 244 C.proc.civ., precum si n alte cazuri stabilite de lege, daca
suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta a partilor n judecata (art. 250 alin.(1) C.proc.civ.).
n cazurile prevazute de art. 243 C.proc.civ., cursul perimarii este suspendat timp de 3 luni de la
data cnd s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecatii, daca aceste fapte s-au petrecut n
cele din urma 6 luni ale termenului de perimare (art. 250 alin.(2) C.proc.civ.).
Perimarea se suspenda de asemenea pe timpul ct partea este mpiedicata de a starui n judecata
din pricina unor mprejurari mai presus de vointa sa (art. 250 alin.(3) C.proc.civ.).
5.3.8.5. Procedura constatrii perimrii
Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Presedintele instantei va cita de
urgenta partile si va dispune ca grefa sa ntocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura n
legatura cu perimarea (art. 252 alin.(1) C.proc.civ.).
Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie, n camera de consiliu sau n sedinta publica
Perimarea cererii de chemare n judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara n instanta de
apel (art. 252 alin.(3) C.proc.civ.).
n cazul cnd sunt mai multi reclamanti sau prti mpreuna, cererea de perimare sau actul de
procedura ntrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti (art. 251 C.proc.civ.).
Daca instanta constata ca perimarea nu a operat, pronunta o ncheiere, care poate fi atacata o
data cu fondul procesului (art. 253 alin.(1) C.proc.civ..
Hotarrea (sentina) care constata perimarea este supusa recursului n termen de 5 zile de la
pronuntare (art. 253 alin.(2) C.proc.civ..
5.3.8.6. Efectele perimrii

Perimarea are drept urmare c toate actele de procedura facute n acea instanta nu-si produc
efectele (art. 254 alin.(1) C.proc.civ..
Cnd, nsa, se face o noua cerere de chemare n judecata, partile pot folosi dovezile administrate
n cursul judecarii cererii perimate, n masura n care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta
refacerea lor (art. 254 alin.(2) C.proc.civ..
5.3.9. Cheltuielile de judecata
Partea care cade n pretentii (adic n ceea ce cere) va fi obligata la cerere, sa plateasca
cheltuielile de judecata (art. 274 alin.(1) C.proc.civ.).
Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si impozit, plata expertilor,
despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a cstigat va dovedi ca le-a
facut (art. 274 alin.(2) C.proc.civ.).
Judecatorii au nsa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele
prevazute n tabloul onorariilor minimale, ori de cte ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de
mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca ndeplinita de avocat (art. 274 alin.(3)
C.proc.civ.).
Prtul care a recunoscut la prima zi de nfatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat
la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus n ntrziere nainte de chemarea n
judecata (art. 275 C.proc.civ.).
Cnd pretentiile fiecarei parti au fost ncuviintate numai n parte, instanta va aprecia n ce
masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putnd face compensarea lor
Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi prti, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielile
de judecata n mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul
raportului de drept dintre ei (art. 277 C.proc.civ.).
5.4. ETAPA DELIBERRII I PRONUNRII HOTRRII
Hotarrile prin care se rezolva fondul cauzei n prima instanta se numesc "sentinte", iar
hotarrile prin care se se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul n interesul legii se numesc
"decizii".
Toate celelalte hotarri date de instanta n cursul judecatii se numesc "ncheieri".
5.4.2. Procedura deliberrii i adoptrii hotrrii
Dupa sfrsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc n secret, fie n sedinta, fie n camera de
consiliu (art. 256 alin.(1) C.proc.civ..).
Dupa chibzuire, presedintele aduna parerile judecatorilor, ncepnd cu cel mai nou n functiune,
el pronuntndu-se cel din urma (art. 256 alin.(2) C.proc.civ..).
Daca majoritatea legala nu se poate ntruni, pricina se va judeca din nou n complet de
divergenta, n aceeasi zi sau n cel mult 5 zile (art. 257 alin.(1) C.proc.civ..).
La instantele de fond, parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate nainte de judecarea
divergentei, afara de cazul cnd judecata se face chiar n ziua cnd s-a ivit divergenta (art. 257 alin.(2)
C.proc.civ..).
Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase n divergenta; daca, dupa judecarea
divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult, sunt datori
sa se uneasca ntr-o singura parere (art. 257 alin.(3) C.proc.civ..).
Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta (art. 257 alin.(4)
C.proc.civ..).
Dupa judecarea punctelor ramase n divergenta, completul care a judecat nainte de ivirea ei va
putea continua judecarea pricinii (art. 257 alin.(5) C.proc.civ..).
Dupa ce s-a ntrunit majoritatea, se va ntocmi de ndata dispozitivul hotarrii care se semneaza,
sub sanctiunea nulitatii, de catre judecatori si n care se va arata, cnd este cazul, opinia separata a
judecatorilor aflati n minoritate (art. 258 alin.(1) C.proc.civ..).
5.4.3. Hotrrea
5.4.3.1. Coninutul unei hotrri judectoreti n general
Hotarrea se da n numele legii 170 si va cuprinde (art. 261 alin.(1) C.proc.civ.): practicaua,
motivarea i dispozitivul.
Practicaua cuprinde urmtoarele date:
1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;
2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea n care s-au judecat; numele mandatarilor
sau reprezentantilor legali si al avocatilor;
3. obiectul cererii si sustinerile n prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor;
4. aratarea concluziilor procurorului;
Motivarea cuprinde:
5. motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au
nlaturat cererile partilor;
Dispozitivul cuprinde:
6. ceea ce a hotrt instana;
7. calea de atac si termenul n care se poate exercita;
8. mentiunea ca pronuntarea s-a facut n sedinta publica, precum si semnaturile judecatorilor si
grefierului.
n cazul n care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este n imposibilitate de a semna
hotarrea, presedintele instantei o va semna n locul sau, iar daca cel n imposibilitate sa semneze este
grefierul, hotarrea va fi semnata de grefierul sef, facndu-se mentiune despre cauza care a mpiedicat
pe judecator sau pe grefier sa semneze hotarrea (art. 261 alin.(2) C.proc.civ.).
Hotarrea se va comunica partilor, n copie, n cazul n care este necesar pentru curgerea
termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face n termen de 7 zile de la
pronuntarea hotarrii (art. 261 alin.(3) C.proc.civ.).
n cazurile n care judecatorii pot da termen pentru executarea hotarrii, ei vor face aceasta, prin
chiar hotarrea care dezleaga pricina, aratnd si motivele pentru care au ncuviintat termenul (art. 262
C.proc.civ.). Debitorul nu va putea cere termen, nici nu va putea sa se bucure de termenul ce i s-a dat,
daca bunurile lui se vnd dupa cererea altui creditor, daca este n stare de faliment sau de insolvabilitate
170
i se executa n numele Presedintelui Romniei
ndeobste cunoscuta sau daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau,
sau daca nu a dat garantiile fagaduite (art. 263 C.proc.civ.).
Motivarea hotarrii se va face n termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare. Daca instanta
a fost alcatuita din mai multi magistrati, presedintele va putea nsarcina pe unul dintre ei cu redactarea
hotarrii (art. 264 alin.(1) C.proc.civ.).
Parerea judecatorilor ramasi n minoritate va trebui redactata n acelasi timp cu hotarrea (art.
Adaugirile, stersaturile sau schimbarile n cuprinsul hotarrii vor trebui semnate de judecator,
sub pedeapsa de a nu fi tinute n seama (art. 265 C.proc.civ.).
Hotarrea se va face n doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar
celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de hotarri al instantei (art. 266 alin.(1) C.proc.civ.).
ncheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si hotarrile (art. 268 alin.
(1) C.proc.civ.). Judecatorii nu sunt legati prin aceste ncheieri (art. 268 alin.(2) C.proc.civ.), dar sunt
legati de acele ncheieri care, fara a hotar n totul pricina, pregatesc dezlegarea ei, numite i ncheieri
interlocutorii (art. 268 alin.(3) C.proc.civ.).
Orice dispozitie luata de instanta prin ncheiere va fi motivata (art. 268 alin.(4) C.proc.civ.).
5.4.3.2. Hotarrile partiale
Daca prtul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da
o hotarre partiala n masura recunoasterii fara drept de apel. (art. 270 alin.(1) C.proc.civ.).
5.4.3.3. Hotarrile care consfintesc nvoiala partilor
Partile se pot nfatisa oricnd n cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se
dea hotarre care sa consfinteasca nvoiala lor (art. 271 alin.(1) C.proc.civ.).
Daca partile se nfatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea hotarrii va putea
fi primita, chiar de un singur judecator, urmnd ca hotarrea sa fie data de instanta n sedinta (art. 271
Daca ele se nfatiseaza ntr-o alta zi, instanta va da hotarrea n camera de consiliu (art. 271
nvoiala va fi nfatisata n scris si va alcatui dispozitivul hotarrii (art. 272 C.proc.civ.) .
Hotarrea care consfinteste nvoiala partilor se da fara drept de apel (art. 273 C.proc.civ.).
5.4.4. Pronunarea hotrrii
Dispozitivul hotrrii se pronunta de presedinte, n sedinta, chiar n lipsa partilor (art. 258 alin.
(2) C.proc.civ..
Daca instanta nu poate hotar de ndata, pronuntarea se va amna pentru un termen pe care
presedintele l va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile (art. 260 alin.(1) C.proc.civ.).
Judecatorul care a luat parte la judecata este ndreptatit sa se pronunte, chiar daca nu mai face
parte din alcatuirea instantei, afara de cazul cnd i-a ncetat calitatea de magistrat sau este suspendat
din functie. n acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca acestea sa puna din nou
concluzii n fata instantei legal constituite (art. 260 alin.(2) C.proc.civ.).
Dupa pronuntarea hotarrii niciun judecator nu poate reveni asupra parerii sale (art. 258 alin.
(3) C.proc.civ.).
Dupa pronuntarea hotarrii, partea poate renunta n instanta la calea de atac, facndu-se aratare
despre aceasta ntr-un proces-verbal, semnat de presedinte si de grefier (art. 267 alin.(1)
C.proc.civ.)171.
Hotarrea se va comunica partilor, n copie, n cazul cnd aceasta este necesara pentru curgerea
termenului de exercitare a apelului sau recursului (art. 266 alin.(3) C.proc.civ.).
5.5. ACTE I OPERAIUNI EVENTUALE POST-PRONUNARE
5.5.1. Investirea cu formul executorie
Hotarrile judecatoresti vor fi nvestite cu formula executorie, daca legea nu prevede altfel.
Formula executorie are urmatorul cuprins: "Noi, Presedintele Romniei" ..... (aici urmeaza cuprinsul
hotarrii) ....... "Dam mputernicire si ordonam organelor de executare sa puna n executare
prezenta hotarre. Ordonam agentilor fortei publice sa acorde concursul la executarea acestei
hotarri, iar procurorilor sa staruie pentru ducerea ei la ndeplinire, n conditiile legii. Spre
credinta, prezenta (hotarre) s-a semnat de... (urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului)" (art.
Hotarrea investita se va da numai partii care a cstigat sau reprezentantului ei (art. 269 alin.(2)
C.proc.civ.).
5.5.2. Executarea vremelnica
Hotarrile primei instante sunt executorii de drept cnd au ca obiect (art. 278 C.proc.civ.):
1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorte din raporturile juridice de munca, precum si a
sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;
2. despagubiri pentru accidente de munca;
3. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de ntretinere sau alocatie pentru copii, precum si
pensii acordate n cadrul asigurarilor sociale;
31. despagubiri n caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii, daca
despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice;
4. reparatii grabnice;
5. punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului;
6. pricini privitoare la posesiune, numai n ce priveste posesiunea;
7. n cazul prevazut de art. 270;
8. n orice alte cazuri n care legea prevede ca hotarrea este executorie.
Instanta poate ncuviinta executarea vremelnica a hotarrilor privitoare la bunuri ori de cte ori
va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de
insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita n ntrziere; n acest caz instanta va putea
obliga la darea unei cautiuni (art. 279 alin.(1) C.proc.civ.).
Executarea vremelnica nu se poate ncuviinta n urmtoarele cazuri:
1. n materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari
avnd o asezare fixa;
2. cnd prin hotarre se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.
Cererea de executarea vremelnica se va putea face si verbal n instanta pna la nchiderea
dezbaterilor (art. 279 alin.(2) C.proc.civ.).
171
Renuntarile se pot face si n urma, prin nfatisarea partii naintea presedintelui sau prin nscris autentic ( art. 267 alin.(2)
C.proc.civ.).
Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou n apel (art. 279 alin.
(3) C.proc.civ.).
Cererea pentru suspendarea executarii vremelnice se va putea face fie o data cu apelul fie
deosebit n tot cursul instantei de apel (art. 280 alin.(1) C.proc.civ.). Cererea se va depune la prima
instanta sau instanta de apel, n care caz se va alatura n copie legalizata dispozitivul hotarrii (art. 280
alin.(2) C.proc.civ.). Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel, care se pronunta prin
ncheiere, care poate fi atacata cu recurs, n mod separat (art. 280 alin.(3) C.proc.civ.).
Suspendarea va putea fi ncuviintata numai cu dare de cautiune, al carei cuantum l va fixa
instanta (art. 280 alin.(4) C.proc.civ.).
Pna la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi ncuviintata vremelnic, prin
ordonanta presedintiala, chiar nainte de sosirea dosarului, numai cu dare de cautiune, al carei cuantum
l va fixa instanta (art. 280 alin.(5) C.proc.civ.).
5.5.3. ndreptarea, lamurirea si completarea hotarrii
5.5.3.1. ndreptarea hotrrii
Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul,
precum si orice alte erori materiale din hotarri sau ncheieri pot fi ndreptate din oficiu sau la cerere
Instanta se pronunta prin ncheiere data n camera de consiliu. Partile vor fi citate numai daca
instanta socoteste ca este necesar sa dea anumite lamuriri (art. 281 alin.(2) C.proc.civ.).
n cazul hotarrilor, ndreptarea se va face n ambele exemplare ale hotarrii (art. 281 alin.(3)
C.proc.civ.).
5.5.3.2. Lmurirea hotrrii
n cazul n care sunt necesare lamuriri cu privire la ntelesul, ntinderea sau aplicarea
dispozitivului hotarrii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, partile pot cere instantei care a
pronuntat hotarrea sa lamureasca dispozitivul sau sa nlature dispozitiile potrivnice (art. 2811 alin.(1)
C.proc.civ.).
Instanta va rezolva cererea de urgenta, prin ncheiere data n camera de consiliu, cu citarea
partilor (art. 2811 alin.(2) C.proc.civ.).
ncheierea se va atasa la hotarre att n dosarul cauzei, ct si n dosarul de hotarri al instantei
5.5.3.3. Completarea hotrrii
Daca prin hotarrea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau
accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotarrii n acelasi
termen n care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs mpotriva acelei hotarri, iar n cazul
hotarrilor date n fond dupa casarea cu retinere, n termen de 15 zile de la pronuntare (art. 2812 alin.
(1) C.proc.civ.).
Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarre separata, ncheierea
atasandu-se la hotarre att n dosarul cauzei, ct si n dosarul de hotarri al instantei (art. 2812 alin.(2)
C.proc.civ.).
Aceste dispozitii se aplica si n cazul cnd instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor
martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor (art. 2812
ndreptarea, lamurirea, nlaturarea dispozitiilor potrivnice sau completarea hotarrii nu poate fi

ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai n conditiile art. 281-2812 C.proc.civ. (art. 2812a alin.
(2) C.proc.civ.).
ncheierile pronuntate n temeiul art. 281 si 2811 C.proc.civ., precum si hotarrea pronuntata
potrivit art. 2812 C.proc.civ. sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotarrile n legatura cu care s-a
solicitat, dupa caz, ndreptarea, lamurirea sau nlaturarea dispozitiilor potrivnice ori completarea (art.
Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de ndreptarea, lamurirea sau completarea
CAPITOLUL VI. JUDECATA N CILE DE ATAC
Cile de atac sunt ordinare (apelul) i extraordinare (recursul, contestaia n anulare,
revizuirea i recursul n interesul legii).
6.2. JUDECATA N APEL
Apelul este o cale ordinar de atac prin intermediul creia oricare dintre pri poate solicita unei
jurisdicii superioare reformarea hotrrii pronunate de instana de fond.
n raport cu dispoziiile care-l reglementeaz, apelul poate fi caracterizat ca o cale de atac
comun, ordinar, de reformare, devolutiv i suspensiv de executare.
Hotarrile date n prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotarrile
date n prima instanta de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel (art. 282 alin.(1) C.proc.civ.).
mpotriva ncheierilor premergatoare nu se poate face apel dect odata cu fondul, n afara de
cazul cnd prin ele s-a ntrerupt cursul judecatii (art. 282 alin.(2) C.proc.civ.).
Nu sunt supuse apelului hotarrile judecatoresti date n prima instanta n cererile introduse pe
cale principala privind pensii de ntretinere, n litigiile al caror obiect are o valoare de pna la 100.000
lei inclusiv, att n materie civila, ct si n materie comerciala, asupra actiunilor posesorii, actiunilor n
evacuare n materie comerciala, a celor referitoare la nregistrarile n registrele de stare civila si luarea
masurilor asiguratorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare
savrsite n procesele penale si n alte cazuri prevazute de lege (art. 2821 alin.(1) C.proc.civ.).
Hotarrile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plngerile mpotriva hotarrilor
autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate
nu sunt supuse apelului, daca legea nu prevede altfel (art. 2821 alin.(2) C.proc.civ.).
Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarre nu mai are dreptul de a face apel
Apelul nu constituie prin el nsusi un act de acceptare a mostenirii (art. 285 alin.(3)
C.proc.civ.).
6.2.2. Formele procedurale privind apelul
6.2.3.1. Termenul
Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotarrii, daca legea nu dispune altfel (art.
Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotarrii, n afara de cazurile n care
procurorul a participat la judecarea cauzei, cnd termenul curge de la comunicarea hotarrii (art. 284
Apelul declarat n termen suspenda executarea hotarrii de prima instanta, cu exceptia cazurilor
anume prevazute de lege (art. 284 alin.(3) C.proc.civ.).
Termenul de apel se ntrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. n acest caz se
face din nou o singura comunicare a hotarrii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii,
fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor (art. 285 alin.(1) C.proc.civ.).
Termenul de apel va ncepe sa curga din nou de la data noii comunicari. Pentru mostenitorii
incapabili, cei cu capacitate restrnsa sau disparuti ori n caz de mostenire vacanta, termenul va curge
din ziua n care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu (art. 285 alin.(2)
C.proc.civ.).
Termenul de apel se ntrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. n
acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va ncepe sa curga
din nou de la aceasta data (art. 286 C.proc.civ.).
6.2.3.2. Cererea de apel
Dupa comunicarea motivarii hotarrii, partile vor motiva apelul n fapt si n drept, prezentnd si
dovezile invocate n sustinerea apelului, ntr-un termen de 15 zile de la comunicare (art. 2881 alin.(1)
C.proc.civ).
Potrivit art. 287 alin.(1) C.proc.civ. cererea de apel trebuie s cuprind:
1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul,
precum si, dupa caz, numarul de nmatriculare n registrul comertului sau de nscriere n registrul
persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar172;
2. aratarea hotarrii care se ataca;
3. motivele de fapt si de drept pe care se nainteaza apelul;
4. dovezile invocate n sustinerea apelului;
5. semnatura173.
Cnd dovezile propuse sunt martori sau nscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica n
mod corespunzator dispozitiile art. 112 punctul 5 C.proc.civ. (art. 287 alin.(3) C.proc.civ.).
Termenul pentru depunerea motivelor de apel se socoteste de la comunicarea hotarrii, chiar
daca apelul s-a facut mai nainte de comunicare (art. 287 alin.(4) C.proc.civ.).
La cererea de apel se vor alatura attea copii cti intimati sunt (art. 288 alin.(1) C.proc.civ.).
Prin Decizia Curii Constituionale nr. 303/2009, ncepnd cu 10.04.2009 fost declarat ca
neconstitutional textul prevzut de art. 288 alin.(2) C.proc.civ care statua c apelul se depune la
instanta a carei hotarre se ataca, sub sanctiunea nulitatii, ceea ce per a contrario nseamn c de la
data de 10.04.2009 ncoace, apelul se poate depune i la o alt instan.
6.2.3.3. Condiii prealabile judecrii apelului
Presedintele va nainta instantei de apel dosarul, mpreuna cu apelurile facute, numai dupa
mplinirea termenului de apel pentru toate partile (art. 288 alin.(3) C.proc.civ).
172
Daca apelantul locuieste n strainatate, va arata si domiciliul ales n Romnia, unde urmeaza sa i se faca toate
comunicarile privind procesul
173
Cerintele de la punctele 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la punctele 3 si 4, sub sanctiunea
decaderii. Aceste cerinte pot fi mplinite pna cel mai trziu la prima zi de nfatisare, iar lipsa semnaturii, n conditiile
prevazute de art. 133 alin. (2) C.proc.civ.( art. 287 alin.(2) C.proc.civ.).
Cu toate acestea, apelul va fi trimis de ndata daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii
hotarrii primei instante (art. 288 alin.(3) C.proc.civ).
Cnd dovezile propuse sunt martori sau nscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica n
mod corespunzator dispozitiile art. 112 punctul 5 C.proc.civ. (art. 2881 alin.(2) C.proc.civ)
Presedintele va nainta instantei de apel dosarul, mpreuna cu apelurile facute, numai dupa
mplinirea termenului de motivare a apelului pentru toate partile (art. 2881 alin.(3) C.proc.civ).
Cu toate acestea, apelul va fi trimis de ndata, daca s-a facut cerere pentru suspendarea
executarii hotarrii primei instante (art. 2881 alin.(4) C.proc.civ).
Presedintele instantei de apel, ndata ce primeste dosarul, va fixa termen de nfatisare, potrivit
dispozitiilor art. 1141 C.proc.civ., si va dispune citarea partilor (art. 289 alin.(1) C.proc.civ). Totodata,
presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citatia, o copie de pe cererea si de pe
motivele de apel, mpreuna cu copiile certificate de pe nscrisurile alaturate si care nu au fost nfatisate
la prima instanta, punndu-i-se n vedere obligatia de a depune la dosar ntmpinare cu cel putin 5 zile
nainte de termenul stabilit pentru judecata (art. 289 alin.(2) C.proc.civ).
Apelurile facute mpotriva aceleiasi hotarri vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de
apel (art. 289 alin.(4) C.proc.civ). Cnd apelurile facute mpotriva aceleiasi hotarri au fost repartizate
la sectii deosebite, presedintele ultimei sectii nvestite va dispune trimiterea apelului la sectia cea dinti
nvestita (art. 290 C.proc.civ).
n cazul cnd intimatul nu a primit, n termenul prevazut de art. 114 1 C.proc.civ., comunicarea
motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de nfatisare, un termen nauntrul
caruia sa depuna la dosar ntmpinare (art. 291 alin.(1) C.proc.civ.).
Daca intimatul lipseste la prima zi de nfatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au
fost comunicate, va dispune amnarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost
comunicate n termen, instanta va dispune amnarea cauzei cu ndeplinirea cerintelor art. 1141 alin. (3)
sau (4) C.proc.civ., dupa caz (art. 291 alin.(2) C.proc.civ.).
Intimatul este n drept, chiar dupa mplinirea termenului de apel, sa adere la apelul facut de
partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care sa tinda la schimbarea hotarrii primei instante. Cererea
se poate face pna la prima zi de nfatisare (art. 293 alin.(1) C.proc.civ.).
Daca apelantul principal si retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil
ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel ramne fara efecte. Cu toate
acestea, daca aderarea s-a facut nauntrul termenului de apel, ea se considera apel principal (art. 293
Potrivit art. 2931 C.proc.civ., n caz de coparticipare procesuala, precum si atunci cnd la
prima instanta au intervenit terte persoane n proces, intimatul este n drept, chiar dupa mplinirea
termenului de apel, sa declare apel mpotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat n prima
instanta si care nu este parte n apelul principal, daca acesta din urma ar fi de natura sa produca
consecinte asupra situatiei sale juridice n proces.
6.2.3.4. Judecarea apelului
Partile nu se vor putea folosi naintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si
dovezi dect de cele invocate la prima instanta sau aratate n motivarea apelului ori n ntmpinare.
Instanta de apel poate ncuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri (art.
n cazul n care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau ntmpinarea nu cuprinde
motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, n fond, numai pe baza
celor invocate la prima instanta (art. 292 alin.(2) C.proc.civ.).
n apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare n judecata
si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu
sunt considerate cereri noi (art. 294 alin.(1) C.proc.civ.). Se vor putea cere nsa dobnzi, rate, venituri
ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotarrii primei instante. De asemenea, se va
putea solicita compensatia legala (art. 294 alin.(2) C.proc.civ.).
Instanta de apel va verifica, n limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea
legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu (art. 295 alin.(1)
C.proc.civ.).
Instanta va putea ncuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta,
precum si administrarea probelor noi propuse n conditiile art. 292 C.proc.civ., daca considera ca sunt
necesare pentru solutionarea cauzei (art. 295 alin.(2) C.proc.civ.).
Instanta de apel poate pastra ori schimba, n tot sau n parte, hotarrea atacata. Apelantului nu i
se poate nsa crea n propria cale de atac o situatie mai grea dect aceea din hotarrea atacata (art. 296
C.proc.civ.).
n cazul n care se constata ca, n mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra n
judecata fondului ori judecata s-a facut n lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va
anula hotarrea atacata si va judeca procesul, evocnd fondul. Cu toate acestea, n cazul n care prima
instanta a solutionat procesul fara a intra n judecata fondului, instanta de apel va anula hotarrea
atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale n
grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, daca partile au solicitat n mod expres luarea acestei masuri
prin cererea de apel ori prin ntmpinare. De asemenea, instanta de apel va anula hotarrea atacata si va
trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale n grad cu aceasta
din aceeasi circumscriptie, n cazul n care judecata n prima instanta s-a facut n lipsa partii care nu a
fost legal citata, iar partea a solicitat n mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel.
Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, ca si necesitatea administrarii unor
probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului (art. 297 alin.(1) C.proc.civ.).
Daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost
necompetenta, anulnd hotarrea atacata, va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui
organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul cnd constata propria sa competenta. n
acest caz, precum si atunci cnd exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat n fond,
instanta de apel, anulnd n tot sau n parte procedura urmata si hotarrea pronuntata, va retine procesul
spre judecare (art. 297 alin.(2) C.proc.civ.).
Dispozitiile de procedura privind judecata n prima instanta se aplica si n instanta de apel, n
masura n care nu sunt potrivnice celor cuprinse n prezentul titlu (art. 298 C.proc.civ.).
6.3. JUDECATA N RECURS
Recursul este cale extraordinar de atac, prin care partea interesat sau procurorul solicit, n
condiiile i pentru motivele prevzute de lege, desfiinarea unei hotrri dat fr drept de apel, n apel
sau de un organ cu activitate jurisdicional, urmrindu-se n principiu s se dispun o rejudecare a
fondului sub aspectul motivului de casare.
Hotarrile date fara drept de apel, cele date n apel, precum si, n conditiile prevazute de lege,
hotarrile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului. mpotriva ncheierilor
premergatoare nu se poate face recurs dect odata cu fondul, n afara de cazul cnd prin ele s-a
ntrerupt cursul judecatii (art. 299 alin.(1) C.proc.civ.).
Nu sunt supuse recursului hotarrile pronuntate n procesele si cererile privind creane avnd ca
obiect plata unei sume de bani de pna la 2.000 lei inclusiv174 (art. 299 alin.(11) C.proc.civ..
174
Alineatul a fost introdus prin punctul 28. din Legea nr. 202/2010 ncepnd cu 25.11.2010.
Recursul se solutioneaza de instanta imediat superioara celei care a pronuntat hotarrea n apel
Recursul suspenda executarea hotarrii numai n cauzele privitoare la stramutarea de hotare,
desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avnd o asezare fixa, precum si n cazurile
anume prevazute de lege (art. 300 alin.(1) C.proc.civ.)175.
Suspendarea la cerere a executarii hotarrii poate fi acordata numai dupa depunerea unei
cautiuni ce se va stabili, prin ncheiere, cu ascultarea partilor n camera de consiliu, scop n care acestea
vor fi citate n termen scurt, chiar nainte de primul termen de judecata, daca este cazul (art. 300 alin.
(2) C.proc.civ.)176.
6.3.2. Formele procedurale privind recursul
6.3.2.1. Termenul
Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotarrii, daca legea nu dispune altfel
(art. 301 C.proc.civ.)177.
6.3.2.2. Cererea de recurs
Recursul se va motiva prin nsasi cererea de recurs sau nauntrul termenului de recurs (art. 303
alin.(1) C.proc.civ.). Potrivit art. 3021 C.proc.civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea
nulitatii, urmatoarele mentiuni:
a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul
lor, precum si, dupa caz, numarul de nmatriculare n registrul comertului sau de nscriere n registrul
persoanelor juridice, codul unic de nregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar. Daca
recurentul locuieste n strainatate, va arata si domiciliul ales n Romnia, unde urmeaza sa i se faca
toate comunicarile privind procesul178;
b) indicarea hotarrii care se ataca;
c) motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz,
mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
d) semnatura.
6.3.2.3. Motivele de casare sau de modificare
Modificarea sau casarea unor hotarri se poate cere n urmatoarele situatii, numai pentru motive
de nelegalitate (art. 304 C.proc.civ.):
1. cnd instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
2. cnd hotarrea s-a dat de alti judecatori dect cei care au luat parte la dezbaterea n fond a
pricinii;
3. cnd hotarrea s-a dat cu ncalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata n
conditiile legii;
4. cnd instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
175
La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii hotarrii recurate si n
alte cazuri.
176
Pentru motive temeinice, instanta poate reveni asupra suspendarii acordate.
177
Dispozitiile art. 284 alin. (2)-(4) C.proc.civ. se aplica n mod corespunzator.
178
Litera a) a fost declarata neconstitutionala prin paragraful din Decizia nr. 176/2005 ncepnd cu 27.04.2005.
5. cnd, prin hotarrea data, instanta a ncalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea
nulitatii de art. 105 alin. (2) C.proc.civ.;
6. daca instanta a acordat mai mult dect s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
7. cnd hotarrea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cnd cuprinde motive
contradictorii ori straine de natura pricinii;
8. cnd instanta, interpretnd gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori ntelesul
lamurit si vadit nendoielnic al acestuia;
9. cnd hotarrea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu ncalcarea sau aplicarea
gresita a legii;
Recursul declarat mpotriva unei hotarri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat
la motivele de casare prevazute n art. 304 C.proc.civ., instanta putnd sa examineze cauza sub toate
aspectele (art. 3041 C.proc.civ.).
6.3.2.4. Condiii prealabile judecrii recursului
Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotarrii, chiar daca
recursul s-a facut mai nainte (art. 303 alin.(2) C.proc.civ.).
La cererea de recurs se va atasa dovada achitarii taxei de timbru, conform legii.
Prin Decizia Curii Constituionale nr. 737/2008, ncepnd cu 25.07.2008 fost declarat ca
neconstitutional textul prevzut de art. 302 C.proc.civ care statua c recursul se depune la instanta a
carei hotarre se ataca, sub sanctiunea nulitatii, ceea ce per a contrario nseamn c de la 25.07.2008
ncoace, apelul se poate depune i la o alt instan.
n cazurile n care Ministerul Public a participat n proces, se va depune o copie de pe motivele
de casare pentru procuror (art. 303 alin.(4) C.proc.civ.).
Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o napoieze partii prezente,
daca nu ndeplineste conditiile prevazute de lege, pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu
5 zile (art. 303 alin.(5) C.proc.civ.).
Dupa mplinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarre este recurata
va nainta instantei de recurs dosarul mpreuna cu dovezile de ndeplinire a procedurii de comunicare a
n instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia nscrisurilor, care pot fi depuse
pna la nchiderea dezbaterilor (art. 305 C.proc.civ.).
Recursul este nul daca nu a fost motivat n termenul legal, cu excepia cazurilor n care pot fi
invocate motive de ordine publica care pot fi ridicate si din oficiu de instanta de recurs (art. 306 alin.
(1) C.proc.civ.). Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea
acestora face posibila ncadrarea lor ntr-unul din motivele prevazute de art. 304 C.proc.civ. (art. 306
Presedintele instantei, dupa ce va constata ca procedura de comunicare a hotarrii a fost
ndeplinita, va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs
Intimatul este obligat sa depuna ntmpinare cu cel putin 5 zile nainte de termenul de judecata (art.
6.3.2.5. Judecarea recursului
Dupa citirea raportului, presedintele va da cuvntul partilor (art. 309 alin. (1) C.proc.civ.).
Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cnd este parte principala sau recurent (art. 309 alin.
(2) C.proc.civ.).
Daca la prima zi de nfatisare nu se dovedeste ca recursul a fost depus peste termen sau daca
aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut n termen (art. 310 C.proc.civ.).
Actele de executare sau de asigurare facute n puterea unei asemenea hotarri sunt desfiintate de
drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel (art. 311 alin. (2) C.proc.civ.).
Instanta poate admite recursul, l poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui (art.
n caz de admitere a recursului, hotarrea atacata poate fi modificata sau casata, n tot sau n
parte (art. 312 alin. (2) C.proc.civ.). Modificarea hotarrii atacate se pronunta pentru motivele
prevazute de art. 304 pct. 6, 7, 8 si 9, iar casarea pentru cele prevazute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 si 5,
precum si n toate cazurile n care instanta a carei hotarre este recurata a solutionat procesul fara a
intra n cercetarea fondului sau modificarea hotarrii nu este posibila, fiind necesara administrarea de
probe noi. Daca sunt gasite ntemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele
casarea, instanta de recurs va casa n ntregime hotarrea atacata pentru a se asigura o judecata unitara
n caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina n fond, fie la termenul cnd a
avut loc admiterea recursului, situatie n care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit
n acest scop (art. 312 alin. (4) C.proc.civ.). Cu toate acestea, n cazul n care instanta a carei hotarre
este recurata a solutionat procesul fara a intra n cercetarea fondului ori judecata s-a facut n lipsa partii
care nu a fost regulat citata att la administrarea probelor, ct si la dezbaterea fondului, instanta de
recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotarrea casata sau altei
instante de acelasi grad (art. 312 alin. (5) C.proc.civ.).
n caz de casare a hotarrii atacate, pentru motivul prevazut de art. 304 punctul 3 C.proc.civ.,
instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecatoresti competente sau organului cu activitate
jurisdictionala competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevazut de art. 304 punctul 4 C.proc.civ. va
respinge cererea ca inadmisibila (art. 312 alin. (6) C.proc.civ.).
Casarea cu trimitere poate fi dispusa o singura data n cursul procesului pentru cazul n care
instanta a carei hotarre este recurata a solutionat procesul fara a intra n cercetarea fondului, pentru
cazul n care judecata s-a facut n lipsa partii care nu a fost regulat citata att la administrarea probelor,
ct si la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casarii pentru lipsa de competenta. n cazul n care,
dupa casarea cu trimitere potrivit alin. (5) sau (6), intervine o noua casare n aceeasi cauza, tribunalele
si curtile de apel vor rejudeca n fond cauza, dispozitiile alin. (4) fiind aplicabile 179 (art. 312 alin. (7)
C.proc.civ.).
Daca instanta de recurs constata ca ea nsasi era competenta sa solutioneze pricina n prima
instanta sau n apel, va casa hotarrea recurata si va solutiona cauza potrivit competentei sale (art. 312
nalta Curte de Casaie i Justitie, n caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata instantei
care a pronuntat hotarrea casata ori, atunci cnd interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei
instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cnd trimite cauza
instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii (art. 313
C.proc.civ.).
nalta Curte de Casaie i Justitie hotaraste asupra fondului pricinii n toate cazurile n care
caseaza hotarrea atacata numai n scopul aplicarii corecte a legii la mprejurari de fapt ce au fost
deplin stabilite (art. 314 C.proc.civ.).
6.3.3. Efectele casarii
179
n caz de casare, hotarrile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si
asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului (art. 315 alin.
(1) C.proc.civ.).
Cnd hotarrea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va rencepe de
la actul anulat (art. 315 alin. (2) C.proc.civ.).
Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinnd seama de toate motivele invocate
naintea instantei a carei hotarre a fost casata (art. 315 alin. (3) C.proc.civ.).
Hotarrea casata nu are nici o putere (art. 311 alin. (1) C.proc.civ.).
n cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe
prevazute de lege180 (art. 315 alin. (4) C.proc.civ.).
Dispozitiile de procedura privind judecata de apel se aplica si n instanta de recurs, n masura n
care nu sunt potrivnice celor cuprinse n acest capitol (art. 316 C.proc.civ.).
6.4. JUDECATA N CONTESTATIA N ANULARE
Contestaia n anulare este o cale extraordinar de atac, de retractare, prin care se cere instanei
care a pronunat hotrrea atacat, n cazurile i n condiiile prevzute de lege, i desfiineze
propria hotrre i s procedeze la o nou judecat.
6.4.2. Formele procedurale privind contestaia n anulare
Contesia n anulare se poate formula n dou situaii.
6.4.2.1. Contestaia n anulare de drept comun, prevzut de art. 317 C.proc.civ.
Hotarrile irevocabile pot fi atacate cu contestatie n anulare, pentru motivele aratate mai jos,
numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului 181 (art. 317 alin. (1)
C.proc.civ.):
1. cnd procedura de chemare a partii, pentru ziua cnd s-a judecat pricina, nu a fost ndeplinita
potrivit cu cerintele legii;
2. cnd hotarrea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare
la competenta.
6.4.2.2. Contestaia n anulare special, prevzut de art. 318 C.proc.civ.
Hotarrile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cnd dezlegarea data este
rezultatul unei greseli materiale sau cnd instanta, respingnd recursul sau admitndu-l numai n parte,
a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare (art. 318
C.proc.civ.).
6.4.2.3. Procedura introducerii i judecrii contestaiei n anulare
Contestatia se introduce la instanta a carei hotarre se ataca (art. 319 alin. (1) C.proc.civ.).
180
Cu toate acestea, contestatia poate fi primita, n cazul cnd aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar
instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat
n fond (art. 317 alin. (2) C.proc.civ.).
181
Contestatia se poate face oricnd nainte de nceputul executarii silite, iar n timpul ei, pna la
mplinirea termenului stabilit la art. 401 alin. (1) lit. b) sau c) C.proc.civ. (art. 319 alin. (2) teza I
C.proc.civ.).
mpotriva hotarrilor irevocabile care nu se aduc la ndeplinire pe cale de executare silita,
contestatia poate fi introdusa n termen de 15 zile de la data cnd contestatorul a luat cunostinta de
hotarre, dar nu mai trziu de un an de la data cnd hotarrea a ramas irevocabila (art. 319 alin. (2)
teza a II-a C.proc.civ.).
Instanta poate suspenda executarea hotarrii a carei anulare se cere, sub conditia depunerii unei
cautiuni (art. 3191 C.proc.civ.).
Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere (art. 320 alin. (1) C.proc.civ.).
ntmpinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile naintea termenului de
judecata (art. 320 alin. (2) C.proc.civ.).
Hotarrea data n contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotarrea atacata (art. 320
Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dinti (art. 321
C.proc.civ.).
6.5. JUDECATA REVIZUIRII HOTARRILOR
Revizuirea este o cale extraordinar de atac, de retractare, nesuspensiv de executare prin
intermediul creia se poate obine desfiinarea unei hotrri judectoreti definitive i rennoirea
judecii n cazurile expres determinate de lege.
6.5.2. Formele procedurale privind revizuirea
6.5.2.1. Motivele de revizuire
Revizuirea unei hotarri ramase definitiva n instanta de apel sau prin neapelare, precum si a
unei hotarri data de o instanta de recurs atunci cnd evoca fondul, se poate cere n urmatoarele cazuri
(art. 322 C.proc.civ.):
1. daca dispozitivul hotarrii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la ndeplinire;
2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui
lucru cerut, ori s-a dat mai mult dect s-a cerut;
3. daca obiectul pricinii nu se afla n fiinta;
4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv
pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotarrea s-a dat n temeiul unui nscris declarat fals
n cursul sau n urma judecatii. n cazul n care, n ambele situatii, constatarea infractiunii nu se mai
poate face printr-o hotarre penala, instanta de revizuire se va pronunta mai nti, pe cale incidentala,
asupra existentei sau inexistentei infractiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat si cel nvinuit de
savrsirea infractiunii;
5. daca, dupa darea hotarrii, s-au descoperit nscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica
sau care nu au putut fi nfatisate dintr-o mprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat
sau s-a modificat hotarrea unei instante pe care s-a ntemeiat hotarrea a carei revizuire se cere;
6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii,
incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de cei
nsarcinati sa-i apere;
7. daca exista hotarri definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade
deosebite, n una sau aceeasi pricina, ntre aceleasi persoane, avnd aceeasi calitate 182. n cazul cnd
una dintre instante este nalta Curte de Casaie i Justiie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta
instanta;
8. daca partea a fost mpiedicata sa se nfatiseze la judecata si sa nstiinteze instanta despre
aceasta, dintr-o mprejurare mai presus de vointa sa.
9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o ncalcare a drepturilor sau
libertatilor fundamentale datorata unei hotarri judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei ncalcari
continua sa se produca si nu pot fi remediate dect prin revizuirea hotarrii pronuntate.
10. daca, dupa ce hotarrea a devenit definitiva, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra
exceptiei invocate n acea cauza, declarnd neconstitutionala legea, ordonanta ori o dispozitie dintr-o
lege sau dintr-o ordonanta care a facut obiectul acelei exceptii ori alte dispozitii din actul atacat, care,
n mod necesar si evident, nu pot fi disociate de prevederile mentionate n sesizare183.
6.5.2.2. Crei instane se adreseaz cererea de revizuire?
Cererea de revizuire se ndreapta la instanta care a dat hotarrea ramasa definitiva si a carei
revizuire se cere (art. 323 alin. (1) C.proc.civ.).
n cazul art. 322 punctul 7 C.proc.civ., cererea de revizuire se va ndrepta la instanta mai mare
n grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotarrile potrivnice. Cnd cele doua instante
care au dat hotarrile potrivnice fac parte din circumscriptii judecatoresti deosebite, instanta mai mare
n grad la care urmeaza sa se ndrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat prima
hotarre (art. 323 alin. (2) C.proc.civ.).
6.5.2.3. Termenul pentru formularea cererii de revizuire
Potrivit art. 324 C.proc.civ., termenul de revizuire este de o luna si se va socoti dup cum
urmeaz:
1. n cazurile prevazute de art. 322 punctele 1, 2 si 7 alin. (1) C.proc.civ., de la comunicarea
hotarrilor definitive, iar cnd hotarrile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la
pronuntare; pentru hotarrile prevazute la punctul 7 alin. (2) de la pronuntarea ultimei hotarri;
2. n cazul prevazut de art. 322 punctul 3 C.proc.civ., de la cel din urma act de executare;
3. n cazurile prevazute de art. 322 punctul 4 C.proc.civ., din ziua n care partea a luat
cunostinta de hotarrea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de
hotarrea care a declarat fals nscrisul184.
4. n cazurile prevazute de art. 322 punctul 5 C.proc.civ., din ziua n care s-au descoperit
nscrisurile ce se invoca ori, dupa caz, din ziua n care partea a luat cunostinta de hotarrea desfiintata
sau modificata pe care s-a ntemeiat hotarrea a carei revizuire se cere;
5. n cazurile prevazute de art. 322 pct. 6 C.proc.civ., de la comunicarea hotarrii definitive
facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la ntoarcerea
disparutului ori de la dobndirea capacitatii; n aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.
n cazul art. 322 punctul 8 C.proc.civ. termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la
ncetarea mpiedicarii.
182
Aceste dispozitii se aplica si n cazul cnd hotarrile potrivnice sunt date de instante de recurs.
Punctul 10 a fost introdus prin punctul 1. din Legea nr. 177/2010 ncepnd cu 07.10.2010.
184
n lipsa unei astfel de hotarri termenul curge de la data cnd partea a luat cunostinta de mprejurarile pentru care
constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarre penala, dar nu mai trziu de 3 ani de la data producerii
acestora
183
Pentru motivele prevazute la art. 322 pct. 9 si 10, termenul este de 3 luni de la data publicarii
hotarrii Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curtii Constitutionale n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I.185
6.5.2.4. Suspendarea executrii hotarrii a carei revizuire se cere
Instanta poate suspenda executarea hotarrii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei
cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica n mod corespunzator (art. 325 C.proc.civ.).
6.5.2.5. Judecata revizuirii
Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare n
ntmpinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile naintea termenului de
Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se ntemeiaza (art. 326
Daca instanta ncuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, n tot sau n parte, hotarrea
atacata, iar n cazul hotarrilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarre (art. 327 alin.
(1) C.proc.civ.). Despre hotarrea data n revizuire, se va face aratare de n josul originalului hotarrii
revizuite (art. 327 alin. (2) C.proc.civ.).
Hotarrea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotarrea
revizuita (art. 328 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarri potrivnice calea de atac este recursul, cu exceptia
cazului n care instanta de revizuire este nalta Curte de Casatie si Justitie, a carei hotarre este
irevocabila (art. 328 alin. (2) C.proc.civ.).
6.6. RECURSUL N INTERESUL LEGII
Recursul n interesul legii reprezint o cale extraordinar de atac care are ca scop realizarea unei
jurisprudene unitare pe ntreg teritoriul rii. Exercitarea acestei ci extraordinare de atac urmrete s
fixeze jurisprudena asupra problemelor de drept care au fost soluionate n mod diferit, n scopul de a
asigura o interpretare i aplicare uniform a legii cu efecte numai pentru viitor.
6.6.2. Formele procedurale privind recursul n interesul legii
6.6.2.1. Condiii prealabile judecrii recursului n interesul legii
Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele
judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu
sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al naltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile
de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au ndatorirea sa ceara naltei Curti de
Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de
instantele judecatoresti (art. 329 C.proc.civ.).
185
Alineatul a fost modificat prin punctul 2. din Legea nr. 177/2010 ncepnd cu 07.10.2010.
Recursul n interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care
formeaza obiectul judecatii au fost solutionate n mod diferit prin hotarri judecatoresti irevocabile,
care se anexeaza cererii (art. 3305 C.proc.civ.).
Recursul n interesul legii se judeca de un complet format din presedintele sau, n lipsa acestuia,
din vicepresedintele naltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, precum
si un numar de 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia n a carei competenta intra problema
de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si cte 2 judecatori din cadrul
celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele, respectiv vicepresedintele naltei Curti de
Casatie si Justitie (art. 3306 alin.(1) C.proc.civ.).
n cazul n care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii,
presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele naltei Curti de Casatie si Justitie va stabili numarul
judecatorilor din sectiile interesate care vor intra n compunerea completului pentru judecarea
recursului n interesul legii, celelalte sectii urmnd a fi reprezentate potrivit dispozitiilor artate (art.
Dupa sesizarea naltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele
acesteia va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei n a
carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti,
precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra n alcatuirea completului pentru judecarea
recursului n interesul legii (art. 3306 alin.(3) C.proc.civ.).
La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecator din cadrul sectiei n a
carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti,
pentru a ntocmi un raport asupra recursului n interesul legii. n cazul n care problema de drept
prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna cte un
judecator din cadrul acestor sectii pentru ntocmirea raportului (art. 3306 alin.(4) C.proc.civ.).
n vederea ntocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti
recunoscuti opinia scrisa asupra problemelor de drept solutionate diferit (art. 3306 alin.(5)
C.proc.civ.).
Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se
fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor
Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul,
precum si doctrina n materie. Totodata, judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori vor ntocmi
proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului n interesul legii (art. 3306 alin.(6) C.proc.civ.).
6.6.2.2. Judecarea recursului n interesul legii
Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia, cu cel putin 20 de zile nainte de
desfasurarea acesteia. Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei
propuse (art. 3306 alin.(7) C.proc.civ.).
La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor putea
fi nlocuiti cu respectarea legii (art. 3306 alin.(8) C.proc.civ.).
Recursul n interesul legii se sustine n fata completului, dupa caz, de procurorul general al
Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de
judecatorul desemnat de colegiul de conducere al naltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii
de apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia (art. 3306 alin.(9) C.proc.civ.).
Recursul n interesul legii se judeca n cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se
adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot
Asupra cererii, completul se pronunta prin decizie (art. 3307 alin.(1) C.proc.civ.). Decizia se
pronunta numai n interesul legii si nu are efecte asupra hotarrilor judecatoresti examinate si nici cu
privire la situatia partilor din acele procese (art. 3307 alin.(2) C.proc.civ.). Decizia se motiveaza n
termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica n cel mult 15 zile de la motivare n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I (art. 3307 alin.(3) C.proc.civ.).
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data
publicarii deciziei n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I (art. 3307 alin.(4) C.proc.civ.).
CAPITOLUL VII. PROCEDURI SPECIALE
7.1. ORDONANA PREEDINIAL
7.1.1. Formele procedurale privind ordonana preedinial
7.1.1.1. Domeniu de aplicare
Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice n cazuri grabnice (art. 581 alin. (1)
C.proc.civ.) pentru:
- pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin ntrziere,
- prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si
- nlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
De asemenea, cererea pentru emiterea unei ordonane preediniale se mai poate face i pe tot
timpul procesului de divor (art. 6132 C.proc.civ.), pentru:
- ncredintarea copiilor minori,
- ndeplinirea obligatiei de ntretinere,
- plata alocatiei pentru copii si
- folosirea locuintei..
7.1.1.2. Condiii de admisibilitate
Urgena. Va fi apreciata de catre instanta in raport cu situatia existenta in momentul judecarii cererii de
ordonanta presedintiala
Vremelnicia.
Neprejudecarea fondului. nseamna ca masura luata sa nu prejudece fondul dreptului cci n
solutionarea unei cereri de ordonanta presedintiala, instanta nu poate analiza fondul dreptului discutat.
7.1.1.3. Judecata cererii de ordonan preedinial
Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra
fondului dreptului (art. 581 alin. (2) C.proc.civ.).
Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cnd exista judecata asupra
fondului. Judecata se face de urgenta si cu precadere. Pronuntarea se poate amna cu cel mult 24 de
ore, iar motivarea ordonantei se face n cel mult 48 de ore de la pronuntare (art. 581 alin. (3)
C.proc.civ.).
Ordonanta este vremelnica si executorie. Instanta va putea hotar ca executarea sa se faca fara
somatie sau fara trecerea unui termen (art. 581 alin. (4) C.proc.civ.).
7.1.1.4. Cile de atac mpotriva ordonanei preediniale
Ordonanta este supusa recursului n termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea
partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor (art. 582 alin. (1) C.proc.civ.).
Instanta de recurs poate suspenda executarea pna la judecarea recursului, dar numai cu plata
unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta (art. 582 alin. (2) C.proc.civ.).
Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Dispozitiile art. 581 alin. 3
referitoare la amnarea pronuntarii si redactarea ordonantei sunt aplicabile (art. 582 alin. (3)
C.proc.civ.).
mpotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestatie (art. 582 alin. (4)
C.proc.civ.).
7.2. REFACEREA NSCRISURILOR SI HOTARRILOR DISPARUTE
7.2.1. Formele procedurale privind refacerea nscrisurilor si hotarrilor disparute
Dosarele sau nscrisurile privitoare la o pricina n curs de judecata, disparute n orice chip, se
pot reface de nsasi instanta nvestita cu judecarea pricinii (art. 583 alin. (1) C.proc.civ.). n acest
scop, instanta va fixa termen, chiar din oficiu, citnd partile, martorii si expertii; va cere copii de pe
nscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe nscrisurile depuse
de parti, dispunnd totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la nscrisurile ce
se refac (art. 583 alin. (2) C.proc.civ.). Pot folosi refacerii dosarului, copii legalizate de pe nscrisurile
disparute ce se afla n stapnirea partilor, ori altor persoane sau autoritatilor (art. 583 alin. (3)
C.proc.civ.).
ncheierea de refacere nu se va putea ataca dect o data cu fondul (art. 583 alin. (4)
C.proc.civ.).
nscrisurile astfel refacute tin locul originalelor, pna la gasirea acestora (art. 583 alin. (5)
C.proc.civ.).
Daca dosarul sau nscrisurile disparute priveau o pricina n care se pronuntase o hotarre de
catre prima instanta si mpotriva careia se facuse apel, aceasta hotarre se va reface dupa cel de al
doilea exemplar al hotarrii pastrat de prima instanta; iar daca si acel exemplar ar fi disparut, vor putea
folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarre, ce s-au ncredintat partilor sau altor persoane (art.
584 alin. (1) C.proc.civ.). n acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii ntrun ziar mai raspndit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarre sa o depuna la grefa
instantei care a ordonat publicatia (art. 584 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca dosarul, inclusiv hotarrea, nu se poate reface nici, instanta de apel va judeca din nou
pricina n fond. Pentru judecata din nou a cauzei, partile sunt obligate sa faca dovada ca ntre ele a
existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca acesta a fost solutionat prin hotarre judecatoreasca.
Dovada se va face cu orice nscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei
judecatoresti sau ale altor autoritati (art. 584 alin. (3) C.proc.civ.).
Daca n cursul judecatii a fost gasita hotarrea disparuta, cererea va fi respinsa. De asemenea,
daca ulterior judecatii hotarrea disparuta a fost gasita, hotarrea refacuta potrivit dispozitiilor aratate la
alin. 1 va fi anulata de catre instanta care a pronuntat-o (art. 585 C.proc.civ.).
7.3. OFERTA DE PLATA SI CONSEMNATIUNEA
7.3.1. Formele procedurale privind oferta de plata si consemnatiunea
Cnd debitorul va voi sa plateasca ceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata,
debitorul e n drept a face oferta reala si a consemna ce e dator (art. 586 C.proc.civ.).
n acest sens, debitorul va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecatoresc de lnga
instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales, o somatie, ca sa primeasca valoarea datorata (art.
587 alin. (1) C.proc.civ.). n somatie se va arata ziua, ora si locul, cnd si unde suma sau obiectul
oferit are sa-i fie predat (art. 587 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau obiectul oferit, executorul
judecatoresc va ncheia proces-verbal si va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa
iscaleasca (art. 588 alin. (1) C.proc.civ.).
Debitorul, n acest caz, va putea, spre a se libera, sa consemneze suma sau bunul oferit la o
unitate specializata, iar recipisa se va depune la executorul judecatoresc de pe lnga instanta
domiciliului creditorului (art. 588 alin. (2) C.proc.civ.).
Cererea ce s-ar putea face naintea judecatoriei, sau pentru ca sa se ntareasca, sau pentru ca sa
se anuleze aceste oferte si consemnatii, se va face prin osebita petitie, dupa regulile stabilite pentru
cererea principala (art. 589 C.proc.civ.).
Formele prescrise se completeaz cu dispoziiile art. 1114 - 1121 Cod civil.
7.4. SECHESTRUL ASIGURATOR I POPRIREA ASIGURATORIE
7.4.1. Formele procedurale privind sechestrul asigurator i poprirea asiguratorie
7.4.1.1. Sechestrul asigurator
Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata prin act scris si este
exigibila, poate solicita nfiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale
debitorului, daca dovedeste ca a intentat actiune. El poate fi obligat la plata unei cautiuni n cuantumul
fixat de catre instanta (art. 591 alin. (1) C.proc.civ.).
Acelasi drept l are si creditorul a carui creanta nu este constatata n scris, daca dovedeste ca a
intentat actiune si depune, o data cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata
Instanta poate ncuviinta sechestrul asigurator chiar daca creanta nu este exigibila, n cazurile n
care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori
atunci cnd este pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca
averea. n aceste cazuri, creditorul trebuie sa dovedeasca ndeplinirea celorlalte conditii si sa depuna o
cautiune al carei cuantum va fi fixat de catre instanta (art. 591 alin. (3) C.proc.civ.).
Cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care judeca procesul (art. 592 alin. (1)
C.proc.civ.).
Instanta va decide de urgenta, n camera de consiliu, fara citarea partilor, prin ncheiere
executorie, fixnd totodata, daca este cazul, cuantumul cautiunii si termenul nauntrul caruia urmeaza
sa fie depusa aceasta. ncheierea este supusa numai recursului, n termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea n termen scurt a partilor (art. 592 alin. (2)
C.proc.civ.).
Nedepunerea cautiunii n termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului.
Aceasta se constata prin ncheiere irevocabila, data fara citarea partilor (art. 592 alin. (3) C.proc.civ.).
Masura sechestrului asigurator se aduce la ndeplinire de catre executorul judecatoresc, potrivit
regulilor privitoare la executarea silita, care se aplica n mod corespunzator (art. 593 alin. (1)
C.proc.civ.).
n cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai n
masura necesara realizarii creantei (art. 593 alin. (2) C.proc.civ.).
Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va nscrie de ndata n cartea funciara. nscrierea
face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa nscriere, vor dobndi vreun drept asupra imobilului
respectiv (art. 593 alin. (3) C.proc.civ.).
mpotriva modului de aducere la ndeplinire a masurii sechestrului cel interesat va putea face
contestatie (art. 593 alin. (4) C.proc.civ.).
Daca debitorul va da, n toate cazurile, garantie ndestulatoare, instanta va putea ridica, la
cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se solutioneaza n camera de consiliu, de urgenta si
cu citarea n termen scurt a partilor, prin ncheiere supusa numai recursului n termen de 5 zile de la
pronuntare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere (art. 594 C.proc.civ.).
n cazul n care cererea principala, n temeiul careia a fost ncuviintata masura asiguratorie, a
fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarre irevocabila, ori daca cel care a facut-o a renuntat la
judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a ncuviintat-o. Asupra
cererii instanta se pronunta prin ncheiere irevocabila, data fara citarea partilor. Dispozitiile art. 593 se
aplica n mod corespunzator (art. 595 C.proc.civ.).
Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face dect dupa ce creditorul a obtinut titlul
executoriu (art. 596 C.proc.civ.).
7.4.1.2. Poprirea asiguratorie
n temeiul art. 597 C.proc.civ., poprirea asiguratorie se poate nfiinta asupra sumelor de bani,
titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia
persoana sau pe care aceasta i le va datora n viitor n temeiul unor raporturi juridice existente, n
conditiile stabilite de art. 591 C.proc.civ..
7.5. SECHESTRUL JUDICIAR
7.5.1. Formele procedurale privind sechestrul judiciar
Ori de cte ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra
posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate
comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa ncuviinteze, la cererea
celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru
conservarea dreptului respectiv (art. 598 C.proc.civ.).
Potrivit art. 599 alin. (1) C.proc.civ., sechestrul judiciar se va mai putea ncuviinta, chiar fara a
exista proces:
1. asupra unui bun pe care debitorul l ofera pentru liberarea sa;
2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se teama ca va fi
sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual;
3. asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, cnd acesta nvedereaza
insolvabilitatea debitorului sau ori cnd are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori sa se
teama de sustrageri sau deteriorari.
n aceste cazuri, competenta aparine instantei n circumscriptia careia se afla bunul (art. 599
Cererea de sechestru judiciar se judeca de urgenta, cu citarea partilor. n caz de admitere,
instanta va putea sa oblige pe reclamant la darea unei cautiuni, iar n cazul bunurilor imobile se va
nscrie de ndata n cartea funciara potrivit art. 593 alin. (3) C.proc.civ. ncheierea este supusa numai
recursului, n termen de 5 zile de la pronuntare (art. 600 alin. (1) C.proc.civ.).
Paza bunului sechestrat va fi ncredintata persoanei desemnate de parti de comun acord, iar n
caz de nentelegere, unei persoane desemnate de instanta, care va putea fi chiar detinatorul bunului. n
acest scop, executorul judecatoresc se va deplasa la locul situarii bunului ce urmeaza a fi pus sub
sechestru si-l va da n primire, pe baza de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al
procesului-verbal va fi naintat si instantei care a ncuviintat masura (art. 600 alin. (2) C.proc.civ.).
Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare si administrare, va ncasa
orice venituri si sume datorate si va putea plati datorii cu caracter curent, precum si cele constatate prin
titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta n judecata n numele partilor litigante cu privire la bunul
pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabila a instantei care l-a numit (art. 600 alin. (3)
C.proc.civ.).
n cazuri urgente, presedintele instantei va putea numi, prin ncheiere irevocabila data fara
citarea partilor, un administrator provizoriu pna la solutionarea cererii de sechestru judiciar (art. 601
C.proc.civ.).
7.6. DIVORTUL
7.6.1. Formele procedurale privind divorul
7.6.2.1. Instana competent
Cererea de divort este de competenta judecatoriei n circumscriptia careia se afla cel din urma
domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca niciunul din soti nu mai
locuieste n circumscriptia judecatoriei n care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria
competenta este aceea n circumscriptia careia si are domiciliul prtul, iar cnd prtul nu are
domiciliu n tara, este competenta judecatoria n circumscriptia caruia si are domiciliul reclamantul
Sotul prt poate sa faca si el cerere de divort, cel mai trziu pna la prima zi de nfatisare, n
sedinta publica, pentru faptele petrecute nainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta
data, prtul va putea face cerere pna la nceperea dezbaterilor asupra fondului, n cererea
reclamantului (art. 608 alin.(1) C.proc.civ.). Cererea prtului se va face la aceeasi instanta si se va
judeca mpreuna cu cererea reclamantului186.
7.6.2.2. Coninutul cererii de divor
Cererea de divort va cuprinde, pe lnga cele prevazute de lege pentru cererea de chemare n
judecata, numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor
nascuti din casatorie (art. 612 alin.(1) C.proc.civ.). Daca nu sunt copii minori, se va face aratare
despre aceasta187. n cazul n care cererea de divort se ntemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata
de ambii soti. Atunci cnd este cazul, sotii vor stabili si modalitatile n care au convenit sa fie
solutionate cererile accesorii divortului (art. 6131 alin. (1) C.proc.civ.).
7.6.2.3. Depunerea cererii de divor
Cererea de divort, mpreuna cu nscrisurile doveditoare, se vor prezenta personal de catre
reclamant presedintelui judecatoriei (art. 612 alin.(3) C.proc.civ.).
Presedintele instantei, primind cererea de divort, va da reclamantului sfaturi de mpacare si, n
cazul n care acesta staruie n cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei (art. 613 C.proc.civ.).
186
Neintroducerea cererii n termenele aratate atrage decaderea pentru sotul prt din dreptul de a cere divortul, afara de
cazul cnd cererea reclamantului a fost respinsa si motivele divortului s-au ivit n urma (art. 610 C.proc.civ.).
187
La cerere, se va alatura un extract de casatorie si cte un extract de nastere al copiilor minori.
n cazul n care cererea de divort se ntemeiaza pe acordul partilor, presedintele instantei, primind
cererea de divort, va verifica existenta consimtamntului sotilor, dupa care va fixa termen pentru
solutionarea cererii n camera de consiliu.
7.6.2.4. Judecata cererii de divor
Prtul nu este tinut sa faca ntmpinare (art. 612 alin.(4) C.proc.civ.).
La termenul de judecata, instanta verifica daca sotii staruie n desfacerea casatoriei pe baza
acordului lor si, n caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la
motivele de divort (art. 6131 alin. (2) C.proc.civ.).
La cererea sotilor, instanta va pronunta o hotarre cu privire la divort. Prin aceeasi hotarre,
instanta se va pronunta, potrivit legii, cu privire la numele pe care l va purta fiecare sot dupa
desfacerea casatoriei si, cnd este cazul, cu privire la ncredintarea copiilor minori si contributia
parintilor la cheltuielile de crestere, educare, nvatatura si pregatire profesionala a copiilor. Tot astfel,
instanta va putea lua act de nvoiala sotilor cu privire la alte cereri accesorii, n conditiile legii (art.
n cazul n care sotii nu se nvoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va continua judecata
administrnd probele prevazute de lege pentru solutionarea acestor cereri (art. 6131 alin. (4)
C.proc.civ.).
n fata instantelor de fond, partile se vor nfatisa n persoana, afara numai daca unul dintre soti
executa o pedeapsa privativa de libertate, este mpiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau
are resedinta n strainatate; n aceste cazuri, partile se vor putea nfatisa prin mandatar (art. 614
C.proc.civ.).
La fond, instanta va starui pentru solutionarea divortului prin ntelegerea partilor (art. 6141 alin.
(1) C.proc.civ.).
n cazul n care judecatorul recomanda medierea, iar partile o accepta, acestea se vor prezenta la
mediator, n vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata
onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea
divortului prin mediere (art. 6141 alin. (2) C.proc.civ.).
Pna la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesulverbal ntocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare (art. 6141 alin. (3)
C.proc.civ.)188.
Cererea de divort se judeca n sedinta publica. Instanta va putea sa dispuna nsa judecarea n
camera de consiliu, daca va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a
probelor (art. 615 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca la termenul de judecata, n prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se nfatiseaza
numai prtul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta (art. 616 C.proc.civ.).
Daca procedura de chemare a sotului prt a fost ndeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a
prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a
verifica daca prtul si are domiciliul la locul indicat n cerere si, daca constata ca nu domiciliaza
acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum si, daca este cazul, la locul sau de munca ( art.
6161 C.proc.civ.).
7.6.2.5. Hotrrea de divor
188
Prevederile artate nu sunt aplicabile n cazul n care partile au ncercat solutionarea divortului prin mediere anterior
introducerii actiunii.
Instanta poate sa pronunte divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cnd numai unul din ei a
facut cerere, daca din dovezile administrate reiese vina amndorura (art. 617 alin. (1) C.proc.civ.).
Hotarrea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei
aceasta (art. 617 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazurile prevazute de art. 38 alin. (1) din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea
casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti (art. 617 alin. (3) C.proc.civ.).
Reclamantul poate renunta la cerere n tot cursul judecatii naintea instantelor de fond, chiar
daca prtul se mpotriveste. Renuntarea reclamantului nu are nici o nrurire asupra cererii facute de
prt (art. 618 alin. (1) C.proc.civ.).
Actiunea de divort se va stinge prin mpacarea sotilor n orice faza a procesului, chiar daca
intervine n instanta de apel sau de recurs iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii (art.
Reclamantul nsa va putea porni o cerere noua pentru fapte petrecute dupa mpacare, si n acest
caz el se va putea folosi si de faptele vechi (art. 618 alin. (3) C.proc.civ.).
Hotarrea care se pronunta n conditiile art. 613 1 alin. (1) C.proc.civ. este definitiva si
irevocabila n ce priveste divortul (art. 619 alin. (4) C.proc.civ.).
Hotarrea data n materie de divort nu este supusa revizuirii (art. 619 alin. (5) C.proc.civ.).
7.6.2.6. Cile de atac
Termenul de apel, precum si cel de recurs este de 30 zile si curge de la comunicarea hotarrii
Apelul sau, dupa caz, recursul reclamantului mpotriva hotarrii prin care s-a respins cererea va
fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai prtul (art. 619 alin. (2) C.proc.civ.).
Apelul sau recursul prtului va fi judecat chiar daca se nfatiseaza numai reclamantul (art. 619
7.7. MPARTEALA JUDICIAR
7.7.1. Formele procedurale privind mpreala judiciar
7.7.1.1. Coninutul cererii de mpreal judiciar
Reclamantul este obligat sa arate n cerere persoanele ntre care urmeaza a avea loc mparteala,
titlul pe baza caruia se cere mparteala, toate bunurile supuse mpartelii, evaluarea lor, locul unde
acestea se afla, precum si persoana care le detine sau le administreaza (art. 6732 C.proc.civ.).
7.7.1.2. Judecata cererii de mpreal
La prima zi de nfatisare, daca partile sunt prezente, instanta le va cere declaratii cu privire la
fiecare dintre bunurile supuse mpartelii si va lua act, cnd este cazul, de recunoasterile si acordul lor
cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora (art. 6733 C.proc.civ.).
n tot cursul procesului instanta va starui ca partile sa mparta bunurile prin buna nvoiala (art.
4
Daca partile ajung la o ntelegere cu privire la mpartirea bunurilor, instanta va hotar potrivit
nvoielii lor. mparteala se poate face prin buna nvoiala si daca printre cei interesati se afla minori sau
persoane puse sub interdictie, nsa numai cu ncuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, precum si,
daca este cazul, a ocrotitorului legal (art. 6734 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazul n care ntelegerea priveste mpartirea numai a anumitor bunuri, instanta va lua act de
aceasta nvoiala si va pronunta o hotarre partiala, continund procesul pentru celelalte bunuri.
Dispozitiile art. 271-273 C.proc.civ. sunt aplicabile (art. 6734 alin. (3) C.proc.civ.).
Daca partile nu se nvoiesc, instanta va stabili bunurile supuse mpartelii, calitatea de
coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe
care coproprietarii le au unii fata de altii. Daca se mparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile
transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile
mostenirii (art. 6735 alin. (1) C.proc.civ.).
Instanta va face mparteala n natura. n temeiul celor stabilite, ea procedeaza la formarea
loturilor si la atribuirea lor. n cazul n care loturile nu sunt egale n valoare, ele se ntregesc printr-o
suma de bani (art. 6735 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare si altele
asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente, ea va da o ncheiere prin care va stabili
elementele aratate la art. 6735 alin. (1) C.proc.civ., ntocmind n mod corespunzator minuta prevazuta
de art. 258 C.proc.civ.. Prin aceeasi ncheiere instanta va dispune efectuarea unei expertize pentru
formarea loturilor (art. 6736 alin. (1) C.proc.civ.).
Raportul de expertiza va arata evaluarea si criteriile avute n vedere la stabilirea acesteia, va
indica daca bunurile pot fi comod partajabile n natura si n ce mod anume, propunnd loturile ce
urmeaza sa fie atribuite (art. 6736 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazul n care, dupa pronuntarea ncheierii prevazute de art. 6736 alin. (1) C.proc.civ., dar mai
nainte de pronuntarea hotarrii de mparteala, se constata ca exista si alti coproprietari sau ca au fost
omise unele bunuri care trebuiau supuse mpartelii, fara ca, privitor la acesti coproprietari sau la acele
bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea da o noua ncheiere, care va cuprinde,
dupa caz, si coproprietarii sau bunurile omise. n aceleasi conditii instanta poate, cu consimtamntul
tuturor coproprietarilor, sa scoata un bun care a fost cuprins din eroare n masa de mpartit (art. 6737
C.proc.civ.).
ncheierile prevazute la art. 6736 alin. (1) C.proc.civ.si art. 6737 C.proc.civ. pot fi atacate cu apel
sau, dupa caz, cu recurs odata cu fondul, fiind supuse acelorasi cai de atac ca si hotarrea data asupra
fondului procesului (art. 6738 C.proc.civ.).
La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor,
marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de mpartit, natura bunurilor, domiciliul si
ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, nainte de a se cere mparteala, au facut constructii,
mbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea (art. 6739 C.proc.civ.).
n cazul n care mparteala n natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere
importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica n mod pagubitor destinatia economica, la cererea unuia
dintre coproprietari, instanta, prin ncheiere, i poate atribui provizoriu ntregul bun. Daca mai multi
coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevazute la art. 673 9
C.proc.civ. Prin ncheiere ea va stabili si termenul n care coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu
bunul este obligat sa depuna sumele ce reprezinta cotele-parti cuvenite celorlalti coproprietari (art.
Daca coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, n termenul stabilit, sumele
cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin hotarrea asupra fondului procesului, i va atribui bunul.
(art. 67310 alin. (2) C.proc.civ.)
n cazul n care coproprietarul nu depune n termen sumele cuvenite celorlalti coproprietari,
instanta va putea atribui bunul altui coproprietar n aceleai conditii (art. 67310 alin. (3) C.proc.civ.).
La cererea unuia dintre coproprietari instanta, tinnd seama de mprejurarile cauzei, pentru
motive temeinice, va putea sa-i atribuie bunul direct prin hotarrea asupra fondului procesului, stabilind
totodata sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul n care este obligat sa le plateasca (art.
n cazul n care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost
atribuit provizoriu, nu s-au depus, n termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta,
prin ncheiere, va dispune vnzarea bunului, stabilind totodata daca vnzarea se va face de catre parti
prin buna nvoiala ori de catre executorul judecatoresc (art. 67311 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca s-a dispus ca vnzarea bunului sa se faca de parti prin buna nvoiala, instanta va stabili si
termenul n care aceasta va fi efectuata. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La mplinirea
termenului partile vor prezenta instantei dovada vnzarii (art. 67311 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazul n care vnzarea prin buna nvoiala nu se realizeaza n termenul prevazut de alin. 2,
instanta, prin ncheiere, va dispune ca vnzarea sa fie efectuata de executorul judecatoresc (art. 67311
ncheierile prevazute mai sus pot fi atacate separat cu apel. Daca nu au fost astfel atacate, aceste
ncheieri nu mai pot fi supuse apelului o data cu hotarrea asupra fondului procesului (art. 67311 alin.
(4) C.proc.civ.).
Dupa ramnerea irevocabila a ncheierii prin care s-a dispus vnzarea bunului de catre
executorul judecatoresc, acesta va proceda la efectuarea vnzarii la licitatie publica (art. 67312 alin. (1)
C.proc.civ.).
Executorul va fixa termenul de licitatie, care nu va putea depasi 30 de zile pentru bunurile
mobile si 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii ncheierii, si va nstiinta
coproprietarii despre data, ora si locul vnzarii (art. 67312 alin. (2) C.proc.civ.).
Pentru termenul de licitatie a bunurilor mobile executorul va ntocmi si va afisa publicatia de
vnzare cu cel putin 5 zile nainte de acel termen (art. 67312 alin. (3) C.proc.civ.).
n cazul vnzarii unui bun imobil, executorul va ntocmi si va afisa publicatia de vnzare cu cel
putin 30 de zile nainte de termenul de licitatie (art. 67312 alin. (4) C.proc.civ.).
Coproprietarii pot conveni ca vnzarea bunurilor sa se faca la orice pret oferit de participantii la
licitatie (art. 67312 alin. (5) C.proc.civ.).
La cererea uneia dintre parti instanta poate proceda la mparteala bunurilor pentru care nu a
dispus vnzarea potrivit art. 67311 C.proc.civ. (art. 67313 C.proc.civ.).
n toate cazurile, asupra cererii de mparteala instanta se va pronunta prin hotarre (art. 67314
Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalti, precum si cele rezultate din vnzare
vor fi mpartite de instanta potrivit dreptului fiecarui coproprietar (art. 67314 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazul n care mparteala nu se poate realiza n nici una dintre modalitatile prevazute de lege,
instanta va hotar nchiderea dosarului (art. 67314 alin. (3) C.proc.civ.).
7.8. ACIUNILE POSESORII
Actiunile posesorii sunt acele actiuni n justitie prin care se apara posesia mportriva oricaror
tulburari sau se redobndeste posesia atunci cnd aceasta a fost pierduta.
Actiunile posesorii sunt actiuni reale deoarece pot fi introduse mpotriva oricarei persoane care
tulbura exercitarea pasnica a posesiei sau l-a deposedat pe posesor de bunul sau 189. Ele sunt, de
asemenea, actiuni imobiliare putnd fi exercitate numai n privinta bunurilor imobile.
Potrivit (art. 674-676 C. pr. civ.) actiunile posesorii sunt de doua feluri:
i) actiunea posesorie generala (sau n complngere). Poate fi folosita pentru a face sa nceteze
orice tulburare a posesiei, cu exceptia cazului n care posesorul este deposedat prin violenta.
Tulburarile pot fi de fapt (acte materiale prin care se ncalca posesia bunului) sau de drept (act
judiciar sau extrajudiciar prin care o persoana are o pretentie contrara posesiei unei alte persoane).
189
Ibidem
Pentru admisibilitatea ei este necesara ndeplinirea cumulativa a trei conditii (art. 674 alin. (1)
C.proc.civ.):
- sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare;
- posesia reclamantului sa fie una utila (adic neviciat);
- reclamantul sa probeze ca a posedat bunul cel putin un an nainte de tulburare
ii) actiunea posesorie speciala (sau n reintegrare). Poate fi utilizata numai atunci cnd
tulbuarea sau deposedarea a avut loc prin violenta190.
Datorita caracterului sau de urgenta, pentru admisibilitatea sa se prevede o singura conditie
(art. 674 alin. (2) C.proc.civ.) i anume:
- sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare,
cci textul citat, dispens de dovad celelalte condiii cerute n cazul aciunii n complngere.
Actiunile posesorii pot fi exercitate de catre proprietarul unui bun, posesorul si detentorii
precari. Nu pot fi exercitate de catre coposesor, mpotriva altui coposesor, sau de ctre detentorul
precar mpotriva celui pentru care el detine (art. 676 C.proc.civ.).
Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitutilor continue si aparente (art. 675
C.proc.civ.).
Potrivit art. 674 alin. (4) C.proc.civ., ntmpinarea nu este obligatorie.
Cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere (art. 674 alin. (3) C.proc.civ.).
7.9. SOLUTIONAREA LITIGIILOR N MATERIE COMERCIALA
7.9.1. Formele procedurale privind litigiile comerciale
7.9.1.1. Procedura prealabil
n procesele si cererile n materie comerciala evaluabile n bani, nainte de introducerea cererii
de chemare n judecata, reclamantul va ncerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin
conciliere directa (art. 7201 alin. (1) C.proc.civ.).
Termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspenda
pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la nceperea ei (art. 7201 alin. (2)
C.proc.civ.).
n scopul solutionarii litigiului prin conciliere directa, reclamantul va convoca partea adversa,
comunicndu-i n scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se
sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin
telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigura trimiterea textului actului si
confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin nmnarea nscrisurilor sub semnatura de
primire (art. 7201 alin. (3) C.proc.civ.).
Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii
actelor comunicate (art. 7201 alin. (4) C.proc.civ.).
Rezultatul concilierii se va consemna ntr-un nscris cu aratarea pretentiilor reciproce referitoare
la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecarei parti (art. 7201 alin. (5) C.proc.civ.).
nscrisul despre rezultatul concilierii ori, n cazul n care prtul nu a dat curs convocarii,
dovada ca de la data primirii acestei convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare n
n procesele si cererile n materie comerciala partile sau reprezentantii lor pot fi asistati de
experti ori de alti specialisti (art. 7202 alin. (1) C.proc.civ.).
190
Prin violenta se ntelege orice fapta contrara ordinii de drept ce implica rezistenta din partea adversarului si care tinde la
deposedarea posesorului (acte de ocupare, de obstructie, de distrugere).
7.9.1.2. Cererea de chemare n judecat n materie comercial

Cererea de chemare n judecata va cuprinde (art. 7203 C.proc.civ.):
a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul
lor, precum si, dupa caz, numarul de nmatriculare n registrul comertului sau de nscriere n registrul
persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar;
b) numele si calitatea celui care angajeaza partea si ale celui care o reprezinta n litigiu,
anexndu-se dovada calitatii;
c) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei
valori, cu indicarea nscrisurilor corespunzatoare;
d) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se ntemeiaza cererea;
e) semnatura partii sau a reprezentantului acesteia, dupa caz.
La cererea de chemare n judecata se vor anexa copii certificate de pe toate nscrisurile pe care
reclamantul si ntemeiaza pretentiile, mentionndu-se care dintre aceste nscrisuri au fost comunicate
n conditiile prevazute de art. 7201 alin. (2) C.proc.civ..
La primirea cererii de chemare n judecata potrivit art. 114 C.proc.civ., cnd este cazul,
reclamantului i se va pune n vedere sa depuna orice act invocat n sustinerea cererii, care nu a fost
comunicat prtului la convocarea pentru conciliere (art. 7204 alin. (1) C.proc.civ.).
7.9.1.3. Judecata cererilor comerciale
Prtul va fi citat cu mentiunea ca este obligat sa depuna ntmpinare la dosarul cauzei cu cel
putin 5 zile nainte de termenul de judecata, iar n procesele urgente, cu cel putin 3 zile. ntmpinarea
va avea cuprinsul prevazut de art. 115 C.proc.civ., mentionndu-se si datele aratate la art. 720 3 alin. (1)
lit. a) si b) C.proc.civ. (art. 7204 alin. (2) C.proc.civ.).
Dispozitiile art. 1321 alin. (2) C.proc.civ. sunt aplicabile (art. 7204 alin. (3) C.proc.civ.).
ncheierea privind luarea masurilor prevazute de art. 114 1 alin. (6) C.proc.civ., n cazul
proceselor si cererilor n materie comerciala, poate fi atacata cu recurs n termen de 5 zile de la
pronuntare, daca a fost data cu citarea partilor, si de la comunicare, daca a fost data fara citarea lor (art.
Daca prtul are pretentii mpotriva reclamantului derivnd din acelasi raport juridic, el poate
face cerere reconventionala. n cazul litigiilor prevazute de art. 7201 C.proc.civ. nu este necesara o alta
ncercare de conciliere (art. 7205 alin.(1) C.proc.civ.).
Cererea reconventionala trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare
n judecata si va fi introdusa n cadrul termenului prevazut pentru depunerea ntmpinarii (art. 7205
n cazul n care prtul a introdus cerere reconventionala, reclamantul va depune ntmpinare
pna la prima zi de nfatisare. La cererea partii interesate, instanta, tinnd seama de complexitatea
cauzei, poate fixa un termen scurt pentru completarea ntmpinarii, precum si pentru studierea acesteia
de catre prt (art. 7205 alin.(3) C.proc.civ.).
Procesele si cererile n materie comerciala se judeca cu precadere. Instanta este datoare sa
asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor si obligatiilor procesuale ale partilor, precum si
desfasurarea cu celeritate a procesului (art. 7206 alin.(1) C.proc.civ.).
Cnd procedura de citare este legal ndeplinita, judecata, chiar si asupra fondului, poate
continua n sedinta publica sau n camera de consiliu, n ziua urmatoare sau la termene scurte,
succesive, date n cunostinta partilor (art. 7206 alin.(2) C.proc.civ.).
n cursul judecatii asupra fondului procesului, instanta va starui pentru solutionarea lui, n tot
sau n parte, prin ntelegerea partilor (art. 7207 alin.(1) C.proc.civ.).
n cazul n care judecatorul recomanda medierea, iar partile o accepta, acestea se vor prezenta la
mediator, n vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata
onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea
litigiului prin mediere (art. 7207 alin.(2) C.proc.civ.).
Pna la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesulverbal ntocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare (art. 7207 alin.(3)
C.proc.civ.).
Prevederile de mai sus nu sunt aplicabile n cazul n care partile au ncercat solutionarea
litigiului prin mediere anterior introducerii actiunii (art. 7207 alin.(4) C.proc.civ.).
ntelegerea partilor se constata prin hotarre irevocabila si executorie (art. 7207 alin.(5)
C.proc.civ.).
7.9.1.4. Hotrrile n materie comercial
Hotarrile date n prima instanta privind procesele si cererile n materie comerciala sunt
executorii. Exercitarea apelului nu suspenda de drept executarea (art. 7208 C.proc.civ.).
Pentru hotarrea judecatoreasca data n materie comerciala, care se aduce la ndeplinire prin
executare silita, hotarrea, purtnd mentiunea ca este irevocabila, constituie titlu executoriu, fara
efectuarea altor formalitati (art. 7209 C.proc.civ.).
Litigiile privind desfasurarea activitatii n scopul privatizarii prin nstrainare de bunuri ori alte
valori din patrimoniul societatilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum si
litigiile privind drepturile si obligatiile contractate n cadrul acestei activitati se solutioneaza de catre
instantele care au competenta de judecata a proceselor si cererilor n materie comerciala, potrivit
dispozitiilor prezentului cod si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii (art. 72010 C.proc.civ.).
CAPITOLUL VIII. EXECUTAREA SILITA
8.1.1. Scopul si obiectul executarii silite
Obligatia stabilita prin hotarrea unei instante sau printr-un alt titlu (executoriu) se aduce la
ndeplinire de bunavoie. n cazul n care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce
la ndeplinire prin executare silita.
Executarea silita are loc n oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pna
la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobnzilor, penalitatilor sau a altor
sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare (art. 3711 alin.(3)
C.proc.civ.).
Pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta n plata unei sume de bani, predarea unui
bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrari sau n luarea unei
alte masuri admise de lege (art. 3712 alin.(1) C.proc.civ.).
Urmarirea bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc dect pentru o creanta certa191,
lichida192 si exigibila193 (art. 379 alin. (1) C.proc.civ.). Daca datoria const ntr-o suma nelamurita,
urmaririle se vor amna pna se va face mai nti lichidarea (art. 379 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazul n care prin titlul executoriu au fost acordate dobnzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi
fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii (art. 3712
Daca titlul executoriu contine suficiente criterii n functie de care organul de executare poate
actualiza valoarea obligatiei principale stabilite n bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la
cererea creditorului, si la actualizarea acestei sume. n cazul n care titlul executoriu nu contine niciun
asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare n functie de rata inflatiei, calculata
de la data cnd hotarrea judecatoreasca a devenit executorie sau, n cazul celorlalte titluri executorii,
de la data cnd creanta a devenit exigibila si pna la data platii efective a obligatiei cuprinse n oricare
dintre aceste titluri (art. 3712 alin.(3) C.proc.civ.).
Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt
urmaribile si numai n masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor (art. 3713 alin.(1)
C.proc.civ.)194.
n tot cursul executarii silite, sub supravegherea organului de executare, creditorul si debitorul
pot conveni ca aceasta sa se efectueze, n total sau n parte, numai asupra veniturilor banesti ale
debitorului, ca vnzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca prin buna nvoiala sau ca plata obligatiei
sa se faca n alt mod admis de lege (art. 3714 C.proc.civ.).
Executarea silita nceteaza daca195:
a) s-a realizat integral obligatia prevazuta n titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de
executare, precum si alte sume datorate potrivit legii196;
b) nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a
imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri197;
c) creditorul a renuntat la executare;
d) a fost desfiintat titlul executoriu.
Partea care solicita ndeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita
este obligata sa avanseze cheltuielile necesare n acest scop. Pentru actele sau activitatile dispuse din
oficiu cheltuielile se avanseaza de catre creditor (art. 3717 alin.(1) C.proc.civ.).
Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt n sarcina debitorului urmarit, afara
de cazul cnd creditorul a renuntat la executare sau daca prin lege se prevede altfel. De asemenea,
debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare facute dupa nregistrarea cererii de executare si
pna la data realizarii obligatiei stabilite n titlul executoriu prin executare voluntara (art. 3717 alin.(2)
C.proc.civ.).
191
Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din nsusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice,
emanate de la debitor sau recunoscute de dnsul (art. 379 alin. (3) C.proc.civ.).
192
Creanta este lichida atunci cnd ctimea ei este determinata prin nsusi actul de creanta sau cnd este determinabila cu
ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emannd de la debitor, fie recunoscute de dnsul, fie opozabile
lui n baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute n actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi
nevoie de o osebita socoteala (art. 379 alin. (4) C.proc.civ.).
193
Creanta este exigibil dac a ajuns la scaden.
194
Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
195
Art. 3715 C.proc.civ
196
n acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, mentionnd pe acesta stingerea totala a obligatiilor.
197
n aceste cazuri, executorul va remite personal creditorului sau reprezentantului acestuia titlul executoriu, mentionnd pe
acesta cauza restituirii si partea de obligatie ce a fost executata. nauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere
executarea silita, executariea silit se poate relua la cerere.
Sumele ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin procesverbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, n conditiile legii (art. 3717 alin.(3)
C.proc.civ.). n acest caz, procesul-verbal constituie titlu executoriu (art. 3717 alin.(4) C.proc.civ.).
Depunerea sau consemnarea oricarei sume n scopul participarii la desfasurarea, potrivit legii, a
executarii silite, cum sunt sumele cu titlu de cautiune ori de pret al bunurilor supuse vnzarii, se face
numai la CEC Bank, la dispozitia instantei de executare sau a executorului judecatoresc (art. 3718 alin.
(1) C.proc.civ.).
Dovada depunerii sau consemnarii acestor sume se poate face cu recipisa de consemnare sau cu
orice alt nscris admis de lege (art. 3718 alin.(2) C.proc.civ.).
8.1.2. Titlul executoriu
Executarea silita se va efectua numai n temeiul unei hotarri judecatoresti ori al unui alt nscris
care, potrivit legii, constituie titlu executoriu (art. 372 C.proc.civ.).
Titlul executoriu (hotarrea judecatoreasca sau alt titlu) se executa numai daca este nvestit cu
formula executorie prevazuta de art. 269 alin. (1) C.proc.civ., afara de ncheierile executorii, de
hotarrile executorii provizoriu si de alte hotarri sau nscrisuri prevazute de lege, care se executa fara a
fi investite cu formula executorie (art. 374 alin.(1) C.proc.civ.). nscrisurile carora legea le recunoaste
caracterul de titlu executoriu sunt puse n executare fara nvestirea cu formula executorie (art. 3741
C.proc.civ.).
Se nvestesc cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. (1) C.proc.civ. hotarrile care au
ramas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotarri sau nscrisuri, pentru ca acestea
sa devina executorii, n cazurile anume prevazute de lege (art. 376 alin.(1) C.proc.civ.).
Sunt hotarri definitive (art. 377 alin.(1) C.proc.civ.):
1. hotarrile date n prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel;
2. hotarrile date n prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu
apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsa sau anulata;
3. hotarrile date n apel;
4. orice alte hotarri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.
Sunt hotarri irevocabile:
1. hotarrile date n prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
2. hotarrile date n prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
3. hotarrile date n apel, nerecurate;
4. hotarrile date n recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;
5. orice alte hotarri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
nvestirea hotarrilor cu formula executarilor se face de prima instanta (art. 374 alin.(2)
C.proc.civ.).
Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a Romniei se vor putea
nvesti cu formula executorie de judecatoria domiciliului uneia din partile partase la actul autentic (art.
376 alin.(2) C.proc.civ.). Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut n tara nvestirea cu
formula executorie se face de Judecatoria sectorului 3 Bucuresti (art. 376 alin.(3) C.proc.civ.).
ncuviintarea executarii silite n Romnia a hotarrilor date n tari straine se face potrivit legii
speciale (art. 374 alin.(3) C.proc.civ.).
ncheierea prin care presedintele instantei respinge cererea de nvestire cu formula executorie a
hotarrii judecatoresti sau a altui nscris ori cererea de eliberare de catre instanta a titlului executoriu n
cazurile prevazute de lege poate fi atacata cu recurs de catre creditor. Termenul de recurs este de 5 zile
si curge de la pronuntare, pentru creditorul prezent, si de la comunicare, pentru cel lipsa (art. 3733 alin.
(1) C.proc.civ.).
ncheierea prin care presedintele instantei admite cererea de nvestire cu formula executorie a
hotarrii judecatoresti sau a altui nscris n cazurile prevazute de lege nu este supusa nici unei cai de
atac (art. 3733 alin.(2) C.proc.civ.).
Daca se refuza emiterea titlului executoriu de catre alte organe competente potrivit legii si daca
legea speciala nu prevede altfel, creditorul poate face plngere la judecatoria n circumscriptia careia se
afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu, n termen de 15 zile de la data cnd a luat cunostinta
de refuz (art. 3733 alin.(3) C.proc.civ.).
n cazul n care s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate n baza
acestuia sunt desfiintate de drept. Dispozitiile art. 404 1-4043 C.proc.civ. sunt aplicabile (art. 3791
C.proc.civ.).
8.1.3. Sesizarea organului de executare
Daca prin lege nu se dispune altfel, titlurile executorii se executa de executorul judecatoresc din
circumscriptia curtii de apel n care urmeaza sa se efectueze executarea ori, n cazul urmaririi bunurilor,
de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel n care se afla acestea. Daca bunurile
urmaribile, mobile sau imobile, se afla n circumscriptiile mai multor curti de apel, este competent
oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe lnga una dintre acestea (art. 373 alin.(1)
C.proc.civ.).
Instanta de executare este judecatoria n circumscriptia careia se va face executarea, n afara
cazurilor n care legea dispune altfel (art. 373 alin.(2) C.proc.civ.).
Instanta de executare solutioneaza cererile de ncuviintare a executarii silite, judeca contestatiile
la executare, precum si orice alte incidente aparute n cursul executarii silite, cu exceptia celor date de
lege n competenta altor instante sau organe (art. 373 alin.(2) C.proc.civ.).
Cererea de executare silita, nsotita de titlul executoriu, se depune la executorul judecatoresc,
daca legea nu prevede altfel. Acesta, n termen de cel mult 5 zile de la nregistrarea cererii, va solicita
instantei de executare ncuviintarea executarii silite, naintndu-i n copie cererea de executare si titlul
respectiv (art. 3731 alin.(1) C.proc.civ.).
Instanta de executare ncuviinteaza executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu,
printr-o singura ncheiere data n camera de consiliu, fara citarea partilor, n termen de cel mult 7 zile
de la nregistrarea cererii de ncuviintare a executarii silite (art. 3731 alin.(2) C.proc.civ.).
n temeiul ncheierii prin care se admite cererea de ncuviintare a executarii silite, executorul
judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu n oricare
dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art. 3711 alin. (3) C.proc.civ. aplicndu-se n mod
corespunzator. ncuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se
vor emite de executorul judecatoresc n cadrul procedurii de executare silita ncuviintate (art. 3731
Instanta poate respinge cererea de ncuviintare a executarii silite numai daca (art. 3731 alin.(3)
C.proc.civ.):
1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare dect cel sesizat;
2. titlul nu a fost nvestit cu formula executorie, daca, potrivit legii, aceasta cerinta este necesara
pentru pornirea executarii silite;
3. creanta nu este certa, lichida si exigibila;
4. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la ndeplinire prin executare silita;
5. exista alte impedimente prevazute de lege.
ncheierea prin care instanta admite cererea de ncuviintare a executarii silite nu este supusa
niciunei cai de atac. ncheierea prin care se respinge cererea de ncuviintare a executarii silite poate fi
atacata cu recurs numai de catre creditor, n termen de 5 zile de la comunicare (art. 3731 alin.(4)
C.proc.civ.).
n tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate
mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute n titlul
executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate (art.
Daca socoteste ca este n interesul executarii, executorul judecatoresc l va putea invita pe
debitor pentru a-i cere, n scris, n conditiile legii, lamuriri n legatura cu veniturile si bunurile sale,
inclusiv cele aflate n proprietate comuna pe cote-parti sau n devalmasie, asupra carora se poate
efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute
de bunavoie obligatia sa, aratndu-i consecintele la care s-ar expune n cazul continuarii executarii
silite. n toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de
executare (art. 3731 alin.(6) C.proc.civ.).
Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum si
darea de informatii incomplete ori eronate atrag raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate,
precum si aplicarea sanctiunii prevazute de art. 108 2 alin. (2) C.proc.civ., daca fapta nu ntruneste
elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala (art. 3731 alin.(6) C.proc.civ.).
n situatia prevazuta la art. 3717 alin. (1) C.proc.civ., executorul judecatoresc este dator sa puna
n vedere partii sa si ndeplineasca de ndata obligatia de avansare a cheltuielilor de executare (art.
La cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc cei care datoreaza sume de
bani debitorului urmarit ori detin bunuri ale acestuia, supuse urmaririi potrivit legii, au datoria sa dea
informatiile necesare pentru efectuarea executarii (art. 3732 alin.(2) C.proc.civ.).
De asemenea, la cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc institutiile,
bancile si orice alte persoane sunt obligate sa-i comunice de ndata, n scris, datele si informatiile
necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel (art. 3732 alin.(3)
C.proc.civ.).
Cnd privitor la aceleasi bunuri se efectueaza mai multe executari silite, instanta de executare n
circumscriptia careia a nceput prima executare, la cererea persoanei interesate, va putea sa le
reuneasca, dispunnd sa se faca o singura executare de catre executorul judecatoresc care a ndeplinit
actul de executare cel mai naintat, iar daca executarile sunt n acelasi stadiu, de catre executorul
judecatoresc care a nceput cel dinti executarea, chiar daca ele au fost pornite de organe de executare
diferite, n afara de cazul n care legea prevede altfel (art. 3734 alin.(1) C.proc.civ.).
n cazul n care dispune conexarea executarilor, instanta, prin ncheiere, se va pronunta si
asupra cheltuielilor de executare efectuate pna n momentul conexarii. Totodata, va dispune trimiterea
dosarelor conexate la executorul judecatoresc desemnat aa cum am artat mai sus (art. 3734 alin.(2)
C.proc.civ.).
Desistarea, dupa conexare, a oricaruia dintre creditorii urmaritori nu va putea sa mpiedice
continuarea executarii de la actul de executare cel mai naintat (art. 3734 alin.(3) C.proc.civ.).
8.1.4. Cnd se poate exercita executarea silita?
Cnd printr-o hotarre s-a dat un termen de plata, executarea nu se poate face pna la mplinirea
acelui termen (art. 381 C.proc.civ.). Cu toate acestea, partea care a cstigat va putea sa ceara
executarea hotarrii si nainte de mplinirea termenului (art. 382 C.proc.civ.) dac:
a) debitorul a fugit;
b) debitorul risipeste averea sa mobila si imobila;
c) alti creditori executa alte hotarri asupra averii sale;
d) prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau n-a dat asigurarile promise ori
ncuviintate sau este n stare de insolvabilitate de obste cunoscuta.
n aceste cazuri, instanta care a investit hotarrea cu formula executorie va hotar de urgenta,
posibilitatea executrii anticipate, dupa ce va cita partile n termen scurt (art. 383 alin. (1)
C.proc.civ.)198.
Hotarrile ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai nainte de a
se da cautiunea (art. 384 C.proc.civ.).
n vederea executarii unei hotarri judecatoresti, executorul judecatoresc poate intra n
ncaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si n orice alte locuri, cu
consimtamntul acesteia, iar n caz de refuz, cu forta publica (art. 3841 alin.(1) C.proc.civ.).
n cazul altor titluri executorii dect hotarrile judecatoresti, la cererea executorului
judecatoresc, instanta de executare va autoriza, prin hotarre, intrarea n locurile mentionate mai sus.
Instanta se pronunta de urgenta n camera de consiliu, fara citarea partilor, prin hotarre irevocabila si
executorie (art. 3841 alin.(2) C.proc.civ.).
Executarea silita nu se va putea face la alte ore dect cele mentionate si nici n zilele
nelucratoare stabilite potrivit legii, afara de cazurile urgente n care executarea poate fi ncuviintata de
presedintele instantei de executare (art. 386 C.proc.civ.). Nici o executare nu se va putea face nainte
de ora 6,00 si dupa ora 20,00 (art. 385 alin. (1) C.proc.civ.). Executarea nceputa va putea continua n
acea zi sau n zilele urmatoare (art. 385 alin. (2) C.proc.civ.).
8.2. FORMELE PROCEDURALE GENERALE PRIVIND EXECUTAREA SILIT
8.2.1. nceperea executrii
n afara de cazurile n care legea prevede altfel, executarea poate ncepe numai dupa ce se va
comunica debitorului o somatie care va cuprinde (art. 387 alin. (1) C.proc.civ.) urmatoarele:
1. denumirea si sediul organului de executare;
2. data emiterii somatiei si numarul dosarului de executare;
3. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului;
4. aratarea titlului executoriu anexat n baza caruia urmeaza sa se faca executarea silita;
5. termenul n care cel somat urmeaza sa-si execute de bunavoie obligatia prevazuta n titlul
executoriu si aratarea consecintelor nerespectarii acesteia;
6. semnatura si stampila organului de executare.
Daca n termenul aratat n somatie debitorul nu-si executa de bunavoie obligatia, executorul
judecatoresc va proceda de ndata la executarea silita (art. 387 alin. (2) C.proc.civ.).
8.2.2. Procesele verbale ce trebuie ncheiate de executor
Pentru toate actele de executare pe care le efectueaza, executorul judecatoresc este obligat sa
ncheie procese-verbale.
Acestea vor cuprinde (art. 388 C.proc.civ.) urmatoarele mentiuni:
2. numele si calitatea celui care ncheie procesul-verbal;
3. data ntocmirii procesului-verbal si numarul dosarului de executare;
4. titlul executoriu n temeiul caruia se efectueaza actul de executare;
5. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului
urmaritor;
6. locul, data si ora efectuarii actului de executare;
7. masurile luate de executor sau constatarile acestuia;
198
n cazul cnd debitorul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.
8. consemnarea explicatiilor si obiectiunilor participantilor la executare;

9. alte mentiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor;
10. mentionarea, cnd este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul
sau mpiedicarea de a semna procesul-verbal;
11. mentionarea numarului de exemplare n care s-a ntocmit procesul-verbal, precum si
a persoanelor carora li s-a nmnat acesta;
12. semnatura executorului, precum si, cnd este cazul, a altor persoane interesate n
executare sau care asista la efectuarea actului de executare;
13. stampila executorului judecatoresc.
Mentiunile de la punctele 2, 3, 4, 5, 7, 12 si 13 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
8.2.3. Perimarea executrii silite
Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data ndeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi
urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere
desfiintarea ei (art. 389 alin. (1) C.proc.civ.).
n caz de suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la ncetarea suspendarii (art.
Daca se face o noua cerere de executare, se va face mai nti, o noua somatie, la care nu se va
mai alatura titlul ce se executa (art. 389 alin. (3) C.proc.civ.).
Dispozitiile art. 387 si 389 C.proc.civ. nu se aplica n cazurile cnd legea ncuviinteaza
executarea fara somatie (art. 390 alin. (1) C.proc.civ.). De asemenea, nu se va notifica debitorului nici
somatia, nici titlul executoriu, cnd executarea se face potrivit art. 382 C.proc.civ. (art. 390 alin. (2)
C.proc.civ.).
8.2.4. Cautiuni
Hotarrea care obliga pe o parte sa dea o cautiune sau un garant va arata si termenul cnd sa se
aduca acea cautiune, sau sa se nfatiseze acel garant (art. 392 C.proc.civ.).
Garantul se va nfatisa naintea judecatii n sedinta publica, de fata cu toate partile sau n lipsa
lor, daca au fost chemate formal (art. 393 alin. (1) C.proc.civ.).
Judecata va primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste cunoscuta, sau daca se va
dovedi cu acte (art. 393 alin. (2) C.proc.civ.).
Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului si instanta va hotar de urgenta
Daca se primeste cautiunea sau garantul, actul care le primeste va fi executor, cu tot dreptul de
apel (art. 395 C.proc.civ.).
Garantul fiind primit, va face naintea judecatii declaratia ca primeste a garanta (art. 396 alin.
(1) C.proc.civ.). Aceasta declaratie se va trece n procesul-verbal al sedintei (art. 396 alin. (2)
C.proc.civ.). Din momentul acestei declaratii, el va fi supus la toate consecintele ce aduce garantia sa
8.2.5. Executarea n contra mostenitorilor
Cnd debitorul a murit, lasnd numai mostenitori majori, executarea nceputa asupra bunurilor
sale se va continua n contra lor 8 zile dupa ce printr-o notificare au fost nstiintati n mod colectiv la
ultimul domiciliu al defunctului (art. 397 alin. (1) C.proc.civ.).
Cnd ntre mostenitori sunt minori, executarea nceputa se va suspenda pna la alcatuirea
reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea judecatoriei ct se poate de grabnic (art. 397
Daca executarea nu ncepuse nca la moartea debitorului, hotarrile si titlurile executorii nu se
vor putea executa n contra mostenitorilor, sub pedeapsa de nulitate, dect 8 zile dupa ce li s-a facut o
ncunostintare colectiva a acestor titluri sau hotarri la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele
mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor (art. 398 C.proc.civ.).
8.2.6. Prescriptia dreptului de a cere executarea silita
Dreptul de a cere executarea silita se prescrie n termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. n
cazul titlurilor emise n materia actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie este de 10 ani (art.
Termenul de prescriptie ncepe sa curga de la data cnd se naste dreptul de a cere executarea
silita (art. 405 alin. (2) C.proc.civ.).
Prin mplinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu si pierde puterea executorie (art.
Potrivit art. 4051 alin. (1) C.proc.civ., cursul prescriptiei se suspenda:
a) n cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului material
la actiune;
b) pe timpul ct suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost stabilita de
instanta sau de alt organ jurisdictional competent;
c) atta timp ct debitorul si sustrage veniturile si bunurile de la urmarire;
d) n alte cazuri prevazute de lege.
Dupa ncetarea suspendarii, prescriptia si reia cursul, socotindu-se si timpul scurs nainte de
suspendare.
Prescriptia nu se suspenda pe timpul ct executarea silita este suspendata la cererea creditorului
urmaritor (art. 4051 alin. (2) C.proc.civ.).
Cursul prescriptiei se ntrerupe (art. 4052 alin. (1) C.proc.civ.):
a) pe data ndeplinirii de catre debitor, nainte de nceperea executarii silite sau n cursul
acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute n titlul executoriu ori a recunoasterii,
n orice alt mod, a datoriei;
b) pe data depunerii cererii de executare, nsotita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata
unui organ de executare necompetent;
c) pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, n conditiile art. 453 alin. (2)
C.proc.civ.;
d) pe data ndeplinirii n cursul executarii silite a unui act de executare;
e) pe data depunerii cererii de reluare a executarii, n conditiile art. 3716 alin. (1) C.proc.civ.;
f) n alte cazuri prevazute de lege.
Dupa ntrerupere, ncepe sa curga un nou termen de prescriptie.
Prescriptia nu este ntrerupta daca cererea de executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a
perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.
Dupa mplinirea termenului de prescriptie creditorul poate cere repunerea n acest termen,
numai daca a fost mpiedicat sa ceara executarea datorita unor motive temeinice (art. 4053 alin. (1)
C.proc.civ.).
Cererea de repunere n termen se introduce la instanta de executare competenta, n termen de 15
zile de la ncetarea mpiedicarii (art. 4053 alin. (2) C.proc.civ.).
8.3. CONTESTATIA LA EXECUTARE
8.3.1. Obiectul contestaiei

mpotriva executarii silite, precum si mpotriva oricarui act de executare se poate face
contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat
procedura prevazuta de art. 2811 C.proc.civ., se poate face contestatie si n cazul n care sunt necesare
lamuriri cu privire la ntelesul, ntinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si n cazul n care
organul de executare refuza sa nceapa executarea silita ori sa ndeplineasca un act de executare n
conditiile prevazute de lege (art. 399 alin. (1) C.proc.civ.).
Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita nsasi sau la efectuarea oricarui act de
executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal (art. 399 alin. (2) C.proc.civ.).
De asemenea, dupa ce a nceput executarea silita, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea
contestatiei la executare, si anularea ncheierii prin care s-a dispus nvestirea cu formula executorie,
data fara ndeplinirea conditiilor legale (art. 399 alin. (3) C.proc.civ.).
n cazul n care executarea silita se face n temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o
instanta judecatoreasca, se pot invoca n contestatia la executare aparari de fond mpotriva titlului
executoriu, daca legea nu prevede n acest scop o alta cale de atac (art. 399 alin. (4) C.proc.civ.).
8.3.2. Instana competent s judece contestaia
Contestatia se introduce la instanta de executare (art. 400 alin. (1) C.proc.civ.).
Contestatia privind lamurirea ntelesului, ntinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce
la instanta care a pronuntat hotarrea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu
executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de
executare (art. 400 alin. (2) C.proc.civ.).
mpartirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotarta, la cererea partii interesate, si n
cadrul judecarii contestatiei la executare (art. 4001 C.proc.civ.).
8.3.3. Termenul n care se poate face contestaia
Contestatia se poate face n termen de 15 zile de la data cnd (art. 401 alin. (1) C.proc.civ.):
a) contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a
ndeplini un act de executare;
b) cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori nstiintarea privind nfiintarea popririi. Daca
poprirea este nfiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor ncepe cel
mai trziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;
c) debitorul care contesta executarea nsasi a primit somatia ori de la data cnd a luat cunostinta
de primul act de executare, n cazurile n care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie.
Contestatia privind lamurirea ntelesului, ntinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face
oricnd nauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita (art. 401 alin. (2)
C.proc.civ.).
Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real
asupra bunului urmarit poate fi introdusa n termen de 15 zile de la efectuarea vnzarii ori de la data
predarii silite a bunului (art. 401 alin. (3) C.proc.civ.).
Neintroducerea contestatiei n termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita,
nu-l mpiedica pe cel de-al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, n conditiile legii
8.3.4. Procedura n faa instanei
Instanta sesizata va solicita de ndata organului de executare sa-i transmita, n termenul fixat,
dosarul de executare sau, dupa caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare n
cauza, potrivit art. 139 C.proc.civ.. Partile vor fi citate n termen scurt, iar judecarea contestatiei se face
de urgenta si cu precadere. Procedura prevazuta pentru judecata n prima instanta se aplica n mod
corespunzator (art. 402 alin. (1) C.proc.civ.).
8.3.5. Hotrrea pronunat n contstaia la executare
Hotarrea pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu exceptia hotarrii
pronuntate n temeiul art. 4001 si al art. 401 alin. (2) C.proc.civ. (art. 402 alin. (1) C.proc.civ.).
Hotarrea prin care s-a solutionat contestatia privind ntelesul, ntinderea sau aplicarea titlului
executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotarrea ce se executa (art. 402 alin. (2)
C.proc.civ.).
Pna la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta
competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune n cuantumul fixat de instanta, n
afara de cazul n care legea dispune altfel (art. 403 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai
distribuirea pretului (art. 403 alin. (2) C.proc.civ.).
Asupra cererii de suspendare formulate potrivit celor artate mai sus, instanta, n toate cazurile,
se pronunta prin ncheiere, care poate fi atacata cu recurs, n mod separat (art. 403 alin. (3)
C.proc.civ.).
n cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin ncheiere
si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pna la solutionarea cererii de suspendare de
catre instanta. ncheierea nu este supusa nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie depusa este n
cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile n
bani. Cautiunea depusa este deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul (art. 403
Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare contestat
sau dispune ndreptarea acestuia, anularea ori ncetarea executarii nsesi, anularea ori lamurirea titlului
executoriu sau efectuarea actului de executare a carui ndeplinire a fost refuzata (art. 404 alin. (1)
C.proc.civ.).
n cazul n care constata nejustificat refuzul executorului de a ncepe executarea silita sau de a
ndeplini un act de executare silita, daca fapta nu constituie infractiune potrivit legii penale, instanta de
executare, sesizata potrivit art. 399 alin. (1) C.proc.civ., va putea obliga executorul la plata unei amenzi
de la 500 lei la 2.500 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba
astfel cauzata (art. 404 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru
pagubele cauzate prin ntrzierea executarii, iar cnd contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va
fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 7.000.000 lei.
8.4. NTOARCEREA EXECUTARII
n toate cazurile n care se desfiinteaza titlul executoriu sau nsasi executarea silita, cel interesat
are dreptul la ntoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia (art. 4041 alin. (1)
C.proc.civ.).
Bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui ndreptatit (art. 4041 alin. (2)
C.proc.civ.).
n cazul n care executarea silita s-a facut prin vnzarea unor bunuri mobile, ntoarcerea
executarii se va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din vnzare, actualizata n
functie de rata inflatiei, cu exceptia situatiei cnd si gaseste aplicare art. 449 C.proc.civ. (art. 4041
n cazul n care instanta judecatoreasca a desfiintat titlul executoriu sau actele de executare, la
cererea celui interesat, va dispune, prin aceeasi hotarre, si asupra restabilirii situatiei anterioare
executarii (art. 4042 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca instanta care a desfiintat hotarrea executata a dispus rejudecarea n fond a procesului si
nu a luat masura restabilirii situatiei anterioare executarii, aceasta masura se va putea dispune de
instanta care rejudeca fondul (art. 4042 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii, cel ndreptatit o va putea cere
instantei judecatoresti competente potrivit legii (art. 4042 alin. (3) C.proc.civ.).
Daca titlul executoriu emis de un alt organ dect o instanta judecatoreasca a fost desfiintat de
acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instantelor judecatoresti, iar modalitatea restabilirii
situatiei anterioare executarii nu este prevazuta de lege ori, desi este prevazuta, nu s-a luat aceasta
masura, ea se va putea obtine pe calea unei cereri introduse la instanta prevazuta de art. 404 2 alin. (3)
C.proc.civ. (art. 4043 C.proc.).
8.5. URMARIREA SILITA ASUPRA BUNURILOR MOBILE
Potrivit art. 472 C.civ., bunurile sunt mobile prin natura lor, sau prin determinarea legii.
Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, att acele
care se misc de sine precum sunt animalele, precum si cele care nu se pot strmuta din loc dect prin
o putere strin, precum sunt lucrurile nensufletite (art. 473 C.civ.).
Sunt mobile prin determinarea legii, obligatiile si actiunile care au de obiect sume exigibile sau
efecte mobiliare, actiunile sau interesele n companii de finante, de comert sau de industrie, chiar si
cnd capitalul acestor companii const n imobile (art. 474 alin.(1) C.civ.). Aceste actiuni sau interese
se socot ca mobile numai n privinta fiecrui din asociati si pe ct tine asociatia (art. 474 alin.(2)
C.civ.). Sunt asemenea mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe viat asupra statului
sau asupra particularilor (art. 474 alin.(3) C.civ.).
8.5.2. Bunuri mobile care nu se pot urmari
Potrivit art. 406 C.proc.civ., nu pot fi supuse executarii silite:
a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale, precum si
obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni, iar daca debitorul se
ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pna la noua recolta, animalele destinate obtinerii
mijloacelor de existenta si furajele necesare pentru aceste animale pna la noua recolta;
c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna;
d) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.
Bunurile care servesc exercitarii ocupatiei debitorului nu pot fi supuse executarii silite dect
numai n lipsa altor bunuri urmaribile si numai pentru obligatii de ntretinere, chirii, arenzi sau alte
creante privilegiate asupra mobilelor (art. 407 alin. (1) C.proc.civ.)199.
199
Daca debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmarite, n masura necesara continuarii lucrarilor n agricultura,
inventarul agricol, inclusiv animalele de munca, furajele pentru aceste animale si semintele pentru cultura pamntului, n
afara de cazul n care asupra acestor bunuri exista un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creantei (art. 407 alin. (2)
Salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate n cadrul asigurarilor
sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de
existenta ale acestuia pot fi urmarite (art. 409 alin. (1) C.proc.civ.):
a) pna la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de ntretinere sau
de alocatie pentru copii;
b) pna la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul
lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, n afara de cazul n care legea prevede altfel
Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate
asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, n cazul n care sunt mai mici dect cuantumul salariului
minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum
Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor n caz de
desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele
cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite dect pentru sume datorate cu titlu de obligatie de
ntretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale,
daca legea nu dispune altfel (art. 409 alin. (4) C.proc.civ.). Urmarirea acestor drepturi se va putea face
n limita a 1/2 din cuantumul acestora (art. 409 alin. (5) C.proc.civ.).
Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ngrijirea copilului bolnav,
ajutoarele de maternitate, cele acordate n caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele,
precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi
urmarite pentru nici un fel de datorii (art. 409 alin. (7) C.proc.civ.).
Orice urmarire sau cesiune facuta cu ncalcarea dispozitiilor artate mai sus, este nula (art. 410
C.proc.civ.).
8.5.3. Urmarirea bunurilor mobile
Daca n termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma datorata, executorul
judecatoresc de pe lnga instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile
ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert (art. 411 alin. (1) C.proc.civ.).
n cazul n care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmarire, la cererea
creditorului sau a executorului judecatoresc, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin
ncheiere irevocabila, data fara citarea partilor, ca o data cu nmnarea somatiei sa se aplice si
sechestrul (art. 411 alin. (2) C.proc.civ.).
Executorul judecatoresc este obligat sa identifice si sa evalueze cu acordul partilor bunurile
sechestrate, iar n caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea
lor de circulatie. O copie de pe raportul de expertiza se comunica si debitorului (art. 411 alin. (3)
C.proc.civ.).
Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesara o noua sechestrare, executorul
judecatoresc fiind nsa obligat sa verifice daca bunurile respective se gasesc la locul aplicarii
sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale
debitorului, n cazul n care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei (art.
Urmrirea efectuat n lipsa unui ofiter de politie sau ajutor al sau, ori n lipsa lor, a primarului
sau a ajutorului sau, n situaiile cnd:
1. usile debitorului sunt nchise si acesta nu voieste a le deschide;
C.proc.civ.).
2. debitorul nu voieste a deschide camerele sau mobilele;

3. debitorul lipseste si nu este, spre a-l reprezenta nici o ruda locuind cu dnsul.
va fi lovit de nulitate (art. 412 C.proc.civ.).
n aceste cazuri, odata ce casele sau mobilele s-au deschis de catre debitor sau, nevoind el, ori n
lipsa lui de catre executorul judecatoresc, prezenta ofiterului sau a primarului se va putea suplini prin
doi martori majori (art. 413 C.proc.civ.).
Creditorul va putea sa nu fie de fata la lucrarea urmaririi (art. 415 C.proc.civ.).
Executorul judecatoresc, singur sau n prezena persoanelor artate n art. 412 si 413
C.proc.civ., va ncheia dendata un proces-verbal care va cuprinde (art. 416 C.proc.civ.):
1. enuntarea titlului executor n virtutea caruia se face executarea;
2. aratarea creditorului pentru lucrarile ce au cerut a se urmari, daca asemenea cerere s-a facut;
3. numele, prenumele si domiciliul partilor, al executorului, precum si al altor persoane care vor
fi fost fata la urmarire;
4. somatia verbala facuta debitorului ca sa plateasca, precum si raspunsul lui daca a fost fata;
5. descrierea bunurilor sechestrate si indicarea valorii fiecaruia, dupa aprecierea executorului
judecatoresc, daca aceasta este cu putinta;
6. aratarea locului, zilei si orei cnd s-a facut urmarirea.
Procesul-verbal de sechestru se va semna de executorul judecatoresc si de toate persoanele care
au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze,
executorul judecatoresc va mentiona aceasta mprejurare (art. 417 alin. (1) C.proc.civ.).
Cte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se lasa debitorului sau la domiciliul
acestuia, precum si, atunci cnd este cazul, custodelui, acesta din urma semnnd cu mentiunea de
primire a bunurilor n pastrare (art. 417 alin. (2) C.proc.civ..
Din momentul sechestrarii bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe timpul ct
dureaza executarea, sub sanctiunea unei amenzi (art. 418 C.proc.civ.).
Bunurile sechestrate se lasa, cu acordul creditorului, n custodia debitorului; n acest caz,
debitorul poate folosi bunurile sechestrate, daca, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin
ntrebuintare (art. 419 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca exista pericolul ca debitorul sa nstraineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile
sechestrate, executorul judecatoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor de la debitor (art. 419
Daca debitorul refuza sa primeasca n custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea
sechestrului, precum si n cazul ridicarii bunurilor, executorul judecatoresc da n pastrare bunurile
sechestrate unui custode, numit cu precadere dintre persoanele desemnate de creditor (art. 419 alin. (3)
C.proc.civ.).
Sumele n lei sau n valuta, titlurile de valoare, obiectele din metale pretioase, pietrele pretioase,
obiectele de arta, colectiile de valoare si altele asemenea se ridica si se depun, cel trziu a doua zi, la
unitati specializate. Cel care primeste bunurile n custodie semneaza procesul-verbal de sechestru (art.
n toate cazurile, executorul judecatoresc pastreaza dovada depunerii (art. 419 alin. (5)
C.proc.civ.).
Obiectele sechestrate se vor putea stramuta cu ncuviintarea executorului judecatoresc din locul
unde se afla, pe cheltuiala partii interesate (art. 420 C.proc.civ.).
n cazul n care custode este o alta persoana dect debitorul, acesta va avea dreptul la o
remuneratie ce se va fixa de executorul judecatoresc, tinnd seama de activitatea depusa. Remuneratia
si cheltuielile custodelui vor putea fi platite cu anticipatie de catre creditorul urmaritor care le va prelua
cu precadere din pretul bunurilor urmarite (art. 421 C.proc.civ.).
Custodele va fi raspunzator de orice paguba ce va aduce creditorului din cauza neglijentei sale,
putnd fi, dupa mprejurari, supus si la pedeapsa aratata de legea penala pentru abuz de ncredere (art.
422 C.proc.civ.).
Daca bunul ce se sechestreaza se afla n proprietate comuna sau asupra lui exista un drept de gaj
ori privilegiu constituit n favoarea unei alte persoane, executorul judecatoresc, lund cunostinta despre
acest drept, va nstiinta acea persoana despre aplicarea sechestrului si o va cita la termenele fixate
pentru vnzarea bunului respectiv (art. 425 C.proc.civ.).
Debitorul sau o alta persoana interesata va putea solicita ncetarea sau suspendarea urmaririi,
numai daca depune valoarea ce i se cere sau, dupa caz, valoarea bunului reclamat, la Casa de Economii
si Consemnatiuni, la dispozitia organului de executare (art. 428 alin. (1) C.proc.civ.). Aceste persoane
vor fi obligate sa nmneze executorului judecatoresc pe lnga recipisa de consemnare si o copie de pe
cererea de suspendare sau de ncetare a executarii silite, depusa la instanta competenta. Pna la
solutionarea cererii de catre instanta, urmarirea se va opri n tot sau n parte (art. 428 alin. (2)
C.proc.civ.).
Asupra cererii de ncetare sau suspendare a executarii silite instanta de executare se va pronunta
prin ncheiere, potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintiala (art. 428 alin. (3)
C.proc.civ.).
8.5.4. Vnzarea bunurilor mobile urmarite
Executorul judecatoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vnzare la
licitatie publica, vnzare directa si prin alte modalitati admise de lege (art. 431 alin. (1) C.proc.civ.).
Executorul judecatoresc, cu acordul creditorului, poate sa-i ncuviinteze debitorului sa
procedeze el nsusi la valorificarea bunurilor sechestrate. n acest caz, debitorul este obligat sa-l
informeze n scris pe executor despre ofertele primite, indicnd, dupa caz, numele sau denumirea si
adresa potentialului cumparator, precum si termenul n care acesta din urma se angajeaza sa
consemneze pretul propus (art. 431 alin. (2) C.proc.civ.).
Executorul poate proceda, cu acordul ambelor parti, la valorificarea bunurilor urmarite prin
vnzare directa cumparatorului care ofera cel putin pretul stabilit potrivit art. 439 alin. (1) C.proc.civ.
Termenul pentru vnzarea directa va fi stabilit potrivit art. 434 C.proc.civ. (ntre minim dou
sptmni i maxim dou luni). Debitorul si creditorul vor fi nstiintati despre data, ora si locul
vnzarii, precum si despre oferta de pret depusa de potentialul cumparator (art. 431 alin. (4)
C.proc.civ.).
La data vnzarii, executorul va ntocmi procesul-verbal prevazut de art. 447 C.proc.civ.. Daca
vreuna dintre parti lipseste la efectuarea vnzarii, executorul i va comunica o copie de pe procesulverbal privind vnzarea (art. 431 alin. (5) C.proc.civ.).
Daca valorificarea bunurilor urmeaza sa se faca prin vnzare la licitatie publica, executorul
judecatoresc, n termen de cel mult o zi de la ntocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la
expirarea termenului prevazut de art. 431 alin. (2) C.proc.civ., va fixa data, ora si locul licitatiei (art.
4311 C.proc.civ.).
Vnzarea la licitatie se va face la locul unde se afla bunurile sechestrate sau, daca exista motive
temeinice, n alt loc (art. 432 C.proc.civ.).
Executorul judecatoresc l va nstiinta pe debitor despre data, ora si locul vnzarii la licitatie
Vnzarea nu se va putea face n mai putin de doua saptamni, nici n mai mult de doua luni de
la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevazut la art. 431 alin. (2)
C.proc.civ. (art. 434 C.proc.civ.). Termenul se poate scurta sau prelungi att la cererea creditorului ct
i la cererea debitorului (art. 435 C.proc.civ.). De asemenea, daca bunurile sunt supuse pieirii sau
stricaciunii, executorul judecatoresc va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul de vnzare (art. 436
C.proc.civ.).
Cu cel putin 3 zile nainte de tinerea licitatiei executorul judecatoresc va ntocmi si va afisa
publicatia de vnzare la locul licitatiei, la sediul organului de executare, al primariei de la locul vnzarii
bunurilor si al instantei de executare, iar atunci cnd apreciaza ca este necesar, vnzarea la licitatie va fi
anuntata si ntr-un ziar de larga circulatie (art. 437 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca, din cauza unei contestatii sau a unei nvoieli ntre parti, data, locul sau ora vnzarii a fost
schimbata de catre autoritatea competenta, se vor face alte publicatii si anunturi, potrivit art. 437
C.proc.civ. (art. 438 C.proc.civ.).
Publicatiile si anunturile de vnzare vor cuprinde data, ora si locul licitatiei, enumerarea
bunurilor ce vor fi oferite spre vnzare, cu indicarea pentru fiecare a pretului de ncepere a licitatiei,
care este pretul prevazut n procesul-verbal de sechestru sau, dupa caz, cel stabilit prin expertiza (art.
Costul acestor publicatii si anunturi se va avansa de catre creditor n contul bunurilor urmarite
Poate participa la licitatie orice persoana care, cel mai trziu pna la nceperea vnzarii la
licitatie publica, a consemnat la CEC Bank, la dispozitia executorului judecatoresc, cel putin 10% din
pretul de ncepere a licitatiei pentru bunurile pe care intentioneaza sa le cumpere (art. 4391
C.proc.civ.).
n ziua publicata pentru vnzare, agentul nsarcinat cu urmarirea va merge la locul unde se afla
obiectele, mpreuna cu grefierul sau ajutorul sau; iar daca aceste obiecte sunt n alta localitate, cu
ofiterul sau cu primarul local sau cu un ajutor al lor (art. 440 C.proc.civ.).
Executorul judecatoresc va ridica pecetile sau va primi obiectele din mna custodelui, daca a
fost asemenea custode (art. 441 alin. (1) C.proc.civ.).
Va verifica starea si numarul obiectelor dupa procesul-verbal de urmarire si va da chitanta de
eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au ncredintat si asa cum i s-au
ncredintat (art. 441 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca vnzarea se va face n alt loc dect acela unde se gasesc obiectele, ele vor fi depuse la acel
loc (art. 441 alin. (3) C.proc.civ.).
Daca obiectele au sa se vnda chiar n locul unde se afla se va face ndata vnzarea (art. 441
Vnzarea la licitatie se va face n mod public de catre executorul judecatoresc, care va oferi spre
vnzare fiecare bun n parte sau mai multe bunuri mpreuna, n functie de natura si destinatia lor (art.
442 C.proc.civ.).
Pretul de la care ncepe licitatia este cel prevazut n publicatii sau anunturi, potrivit art. 439 alin.
(1) C.proc.civ. (art. 443 alin. (1) C.proc.civ.).
Bunul se adjudeca celui care, dupa trei strigari succesive, facute la intervale de timp care sa
permita optiuni si supralicitari, ofera pretul cel mai mare, chiar si atunci cnd, n lipsa de alti
concurenti, acesta a fost singurul ofertant (art. 443 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca nu se obtine pretul de ncepere a licitatiei, la acelasi termen, bunul va fi vndut la cel mai
mare pret oferit. n toate cazurile, la pret egal va fi preferat cel care are un drept de preemtiune asupra
bunului urmarit (art. 443 alin. (3) C.proc.civ.).
Dupa adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa depuna de ndata ntregul pret, n
numerar ori cu ordin de plata sau orice alt instrument legal de plata; la cererea sa, ncuviintata de
executorul judecatoresc, pretul se va putea depune n cel mult 5 zile (art. 444 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca pretul nu se va depune n condiiile de mai sus, se va relua licitatia sau, dupa caz, o alta
modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar este raspunzator att de scaderea pretului
obtinut la a doua vnzare, ct si de cheltuielile facute pentru aceasta; sumele se vor stabili de catre
executorul judecatoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu si se vor retine cu precadere din
suma depusa conform art. 4391 C.proc.civ. (art. 444 alin. (2) C.proc.civ.).
Executorul judecatoresc va consemna de ndata sumele de bani ncasate, pastrnd dovada
consemnarii. Despre aceasta el va face mentiune si n procesul-verbal de licitatie (art. 444 alin. (3)
C.proc.civ.).
Creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vnzare la un pret
mai mic de 75% din pretul de ncepere a licitatiei (art. 445 alin. (1) C.proc.civ.).
n cazul n care adjudecatar este nsusi creditorul urmaritor, iar la urmarire nu participa alti
creditori sau acestia se afla ntr-un rang de preferinta inferior creditorului adjudecatar, el va putea
depune n contul pretului creanta sa, n tot sau n parte (art. 445 alin. (2) C.proc.civ.).
Licitatia se va nchide de ndata ce din sumele obtinute se pot acoperi creantele ce se urmaresc,
precum si toate cheltuielile de executare (art. 446 alin. (1) C.proc.civ.).
Executorul judecatoresc va declara nchisa licitatia si n cazul n care, n timpul acesteia, survine
vreuna dintre situatiile prevazute de art. 3715 C.proc.civ. sau, dupa caz, de art. 428 C.proc.civ. (art. 446
Dupa nchiderea licitatiei executorul judecatoresc va ntocmi un proces-verbal despre
desfasurarea si rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum si de
adjudecatar (art. 447 alin. (1) C.proc.civ.).
Executorul judecatoresc va elibera, sub semnatura sa, fiecarui adjudecatar n parte o dovada
care va cuprinde data si locul licitatiei, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat si, dupa
caz, a pretului platit sau care urmeaza sa fie platit (art. 447 alin. (2) C.proc.civ.).
Dovada eliberata fiecarui adjudecatar constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vndute; n
cazul titlurilor de credit nominative, ajudecatarul va putea obtine transferul acestora pe numele sau, n
temeiul unei copii legalizate de pe acest proces-verbal (art. 447 alin. (3) C.proc.civ.).
n toate cazurile, predarea bunului se va face dupa achitarea integrala a pretului; pna la predare
adjudecatarul suporta riscul pieirii bunului adjudecat (art. 447 alin. (4) C.proc.civ.).
8.6. POPRIREA
Poprirea reprezint o procedur indirect, care d posibilitatea creditorului s urmreasc sume
de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmrite, datorate debitorului de o
ter persoan sau pe care aceasta le va datora n viitor, n baza unor raporturi juridice.
8.6.2. Obiectul popririi
Sunt supuse executarii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri
mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va
datora n viitor n temeiul unor raporturi juridice existente (art. 452 alin. (1) C.proc.civ.).
Nu sunt supuse executarii silite prin poprire (art. 452 alin. (2) C.proc.civ.):
a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora
debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie;
b) sumele reprezentnd credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau
organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni de la data nfiintarii
popririi.
8.6.3. nfiinarea popririi
Poprirea se nfiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau

sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit (art. 453 alin. (1) C.proc.civ.).
Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de ntretinere sau de alocatie pentru copii, precum si
n cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte,
vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cnd executarea se face asupra salariului sau asupra
altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, nfiintarea popririi se dispune de instanta de
fond, din oficiu, de ndata ce hotarrea este executorie potrivit legii (art. 453 alin. (2) C.proc.civ.).
Poprirea se nfiinteaza fara somatie, prin adresa nsotita de o copie certificata de pe titlul
executoriu, comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 452 C.proc.civ., nstiintndu-se totodata
si debitorul despre masura luata (art. 454 alin. (1) C.proc.civ.).
n adresa de poprire se va pune n vedere celei de-a treia persoane, care devine, potrivit celor de
mai sus, tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i
le datoreaza ori pe care i le va datora, declarndu-le poprite n masura necesara pentru realizarea
obligatiei ce se executa silit (art. 454 alin. (2) C.proc.civ.).
Adresa de nfiintare a popririi va cuprinde numele si domiciliul debitorului persoana fizica ori,
pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si codul de identificare fiscala (art. 454
n cazul n care se solicita nfiintarea popririi pentru toate conturile unei persoane juridice,
inclusiv pentru conturile subunitatilor fara personalitate juridica ale acesteia, se vor indica elementele
de identificare pentru fiecare titular de cont n parte, respectiv pentru fiecare subunitate a societatii
debitoare (art. 454 alin. (4) C.proc.civ.).
n cazul n care adresa de nfiintare a popririi se adreseaza unei unitati operationale a unei banci,
poprirea va fi nfiintata asupra conturilor pe care debitoarea urmarita le are deschise la acea unitate
n cazul n care poprirea a fost nfiintata ca masura asiguratorie si nu a fost desfiintata pna la
obtinerea titlului executoriu, se va comunica tertului poprit copie certificata de pe titlul executoriu n
vederea ndeplinirii obligatiilor prevazute de art. 456 C.proc.civ. (art. 454 alin. (6) C.proc.civ.).
Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va nceta daca
debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, ntreaga valoare a creantei la dispozitia creditorului
urmaritor. Debitorul va nmna recipisa de consemnare executorului judecatoresc, care va nstiinta de
ndata pe tertul poprit (art. 454 alin. (7) C.proc.civ.).
n cazurile prevazute de art. 453 alin. (2) C.proc.civ. poprirea ramne n fiinta si atunci cnd
debitorul si schimba locul de munca la o alta unitate sau este pensionat. n aceste cazuri, unitatea de la
care pleaca debitorul va trimite actele prin care s-a nfiintat poprirea unitatii la care se afla noul loc de
munca al debitorului sau organului competent de ocrotire sociala care, de la data primirii acestor acte,
devine tert poprit (art. 455 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca debitorul paraseste unitatea fara ca aceasta sa cunoasca noul loc de munca, ea l va
ncunostinta pe creditor despre aceasta mprejurare. Dupa aflarea noului loc de munca al debitorului
creditorul l va aduce la cunostinta unitatii de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit
celor artate mai sus (art. 455 alin. (2) C.proc.civ.).
8.6.4. Procedura popririi
n termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar n cazul sumelor de bani datorate n viitor,
de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat (art. 456 alin. (1) C.proc.civ.):
a) sa consemneze suma de bani sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale
poprite si sa trimita dovada executorului, n cazul popririi prevazute la art. 453 alin. (1) C.proc.civ.;
b) sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, n cazul popririlor

prevazute de art. 453 alin. (2) C.proc.civ.. La cererea creditorului suma i va fi trimisa la domiciliul
indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind n sarcina debitorului.
Daca sunt nfiintate mai multe popriri, tertul poprit va proceda potrivit celor de mai sus,
comunicnd, dupa caz, executorului ori creditorilor aratati la lit. a) si b) din acelasi alineat numele si
adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare n parte (art. 456 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se nfiinteaza potrivit art. 453
C.proc.civ. (art. 457 alin. (1) C.proc.civ.)200.
La data sesizarii bancii, sumele existente, precum si cele provenite din ncasarile viitoare sunt
indisponibilizate n masura necesara realizarii creantei. Din momentul indisponibilizarii si pna la
achitarea integrala a obligatiilor prevazute n titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendarii
executarii silite prin poprire, tertul poprit nu va face nicio alta plata sau alta operatiune care ar putea
diminua suma indisponibilizata, daca legea nu prevede altfel (art. 457 alin. (3) C.proc.civ.).
Executorul judecatoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate,
numai dupa mplinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume (art.
Creditorilor care nu locuiesc sau nu-si au sediul n localitatea unde functioneaza executorul,
acesta le va trimite sumele platite de tertul poprit pe cheltuiala debitorului (art. 458 alin. (2)
C.proc.civ.).
Daca tertul poprit nu-si mai ndeplineste obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi,
inclusiv n cazul n care, n loc sa consemneze suma urmaribila a liberat-o debitorului poprit, creditorul,
debitorul sau organul de executare, n termen de 3 luni de la data cnd tertul poprit trebuia sa
consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare, n vederea validarii
popririi (art. 460 alin. (1) C.proc.civ.).
Instanta va cita creditorul urmaritor, debitorul si tertul poprit si, daca din probele administrate
rezulta ca tertul poprit datoreaza sume de bani debitorului, va da o hotarre de validare a popririi prin
care va obliga tertul poprit sa plateasca creditorului, n limita creantei, suma datorata debitorului, iar n
caz contrar, va hotar desfiintarea popririi (art. 460 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaza att pentru sumele ajunse la scadenta,
ct si pentru cele care vor fi scadente n viitor, validarea producndu-si efectele numai la data cnd
sumele devin scadente (art. 460 alin. (3) C.proc.civ.).
Dupa validarea popririi, tertul poprit va proceda, dupa caz, la consemnarea sau plata prevazuta
la art. 456 C.proc.civ. n limita sumei determinate expres n hotarrea de validare. n caz de
nerespectare a acestor obligatii, executarea silita se va face mpotriva tertului poprit, pe baza hotarrii
de validare ce constituie titlu executoriu (art. 460 alin. (4) C.proc.civ.).
8.7. URMRIREA SILIT ASUPRA BUNURILOR IMOBILE
Potrivit art. 462 C.civ., bunurile sunt imobile sau prin natura lor, sau prin destinaie sau prin
obiectul la care se aplic.
Sunt bunuri imobile prin natura lor: fondurile de pmnt i cldirile (art. 463 C.civ.), morile
de vnt sau de ap aezate pe stlpi (art. 464 C.civ.) i recoltele care nc se in de rdcini i
fructele de pe arbori, neculese nc (art. 465 C.civ.).
200
n cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul executarii silite prin poprire att soldul creditor
al acestor conturi, ct si ncasarile viitoare.
Sunt bunuri imobile prin destinaie (cnd ele s-au pus de proprietar pentru serviciul si
exploatarea fondului): animalele afectate la cultur; instrumente artoare; semintele date arendasilor
sau colonilor partiari201 porumbii din porumbrie; lapinii202 tinuti pe lng cas; stupii cu roi; pestele
din iaz (helesteie); teascurile, cldrile, alambicurile, czile si vasele; instrumentele necesare pentru
exploatarea fierriilor, fabricilor de hrtie si altor uzine; paiele si gunoaiele (art. 468 alin.(2) C.civ.).
Mai sunt imobile prin destinatie toate efectele mobiliare ce proprietarul a asezat ctre fond n
perpetuu (art. 468 alin. (3) C.civ.), efectele mobiliare cnd sunt ntrite cu ghips, var sau ciment sau
cnd ele se pot scoate fr a se strica sau deteriora sau fr a se strica sau deteriora partea fondului
pe care sunt aezate (art. 469 C.civ.), urloaiele sau evile ce servesc pentru conducerea apelor la un
fond de pmnt sau vreo cas (art. 470 C.civ.).
Sunt bunuri imobile prin obiectul la care se aplic uzufructul lucrurilor imobile, servituile,
aciunile care tind la a revendica un imobil (art. 471 C.civ.).
8.7.2. Bunuri imobile care pot fi urmarite
Bunurile imobile pot face obiectul urmririi silite dup distinciile de mai jos:
Urmarirea imobilelor nscrise n cartea funciara se face pe corpuri de proprietate n ntregimea
lor (art 489 alin. (1) C.proc.civ.).
Se pot urmari n mod separat constructiile ce formeaza o proprietate distincta de sol, drepturile
privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri
pe care legea le declara imobile (art 489 alin. (2) C.proc.civ.).
Urmarirea silita imobiliara se ntinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii imobilului,
prevazute de Codul civil (art 490 alin. (1) C.proc.civ.).
Bunurile accesorii nu pot fi urmarite dect o data cu imobilul (art 490 alin. (2) C.proc.civ.).
Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca
partea acestuia din imobilele aflate n proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai nti mparteala
acestora (art 493 alin. (1) C.proc.civ.). Creditorii personali pot urmari nsa cota-parte determinata a
debitorului lor din imobilul aflat n coproprietate, fara a mai fi necesar sa ceara mparteala (art 493
Potrivit art 488 alin. (2) C.proc.civ., pot fi supuse urmaririi silite imobiliare si dreptul de
uzufruct asupra unui bun imobil, precum si dreptul de superficie.
Dreptul de servitute poate fi urmarit silit numai o data cu fondul dominant caruia i profita (art
De asemenea se mai pot urmri silit fructele neculese si recoltele prinse de radacini ale
debitorului (art. 463 C.proc.civ.).
Urmarirea acestor fructe nu se va putea face dect n 6 saptamni naintea coacerii lor si va fi
precedata de o somatie de plata cu doua zile naintea urmaririi. Sechestrarea nsa se va putea face n
orice timp (art. 464 C.proc.civ.).
Dispozitiile art. 415-419 C.proc.civ. i art. 421-422 C.proc.civ. se aplica n mod corespunzator
(art. 466 C.proc.civ.). Executorul judecatoresc va hotar, dupa caz, vnzarea fructelor sau a recoltelor
asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor fi culese (art. 469 C.proc.civ.).
8.7.3. Formele premergatoare vnzarii la licitatie
201
202
Dijmai.
Iepurii.
Imobilele urmarite silit se valorifica prin vnzare la licitatie publica, vnzare directa si prin alte
modalitati admise de lege. Dispozitiile art. 431 C.proc.civ. sunt aplicabile (art. 494 C.proc.civ.)203.
n vederea identificarii imobilului urmarit, executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde
este situat acesta si va ncheia un proces-verbal de situatie. Procesul-verbal va cuprinde, pe lnga datele
prevazute la art. 504 alin. (1) pct. 1-3, 5, 6 si 14 C.proc.civ. si descrierea ct mai amanuntita a
imobilului urmarit (art. 496 C.proc.civ.).
Dupa ntocmirea procesului-verbal de situatie executorul va soma pe debitor c, daca nu va
plati, se va trece la vnzarea imobilelor cuprinse n acest proces-verbal. Somatia de plata ce va fi
comunicata debitorului va cuprinde pe lnga cele aratate de art. 387 C.proc. civ. si datele de identificare
a imobilului cuprinse n procesul-verbal de situatie, precum si mentiunea ca s-a luat masura nscrierii n
Cartea funciara204 (art. 497 alin. (1) C.proc.civ.).
Drepturile reale nscrise dupa notarea somatiei de plata n cartea funciara nu vor putea fi opuse
creditorului urmaritor si adjudecatarului, n afara de cazurile expres prevazute de lege sau de cazul n
care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau tertul dobnditor a
consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmaresc, inclusiv dobnzile si cheltuielile de
executare (art. 497 alin. (4) C.proc.civ.).
nchirierile sau arendarile anterioare nscrierii somatiei sunt opozabile, n conditiile legii, att
creditorilor urmaritori, ct si adjudecatarului (art. 498 alin. (2) C.proc.civ.). nchirierile sau arendarile,
precum si cesiunile de venituri facute de debitor sau detinator dupa data nscrierii somatiei nu vor fi
opozabile creditorului urmaritor sau adjudecatarului (art. 498 alin. (1) C.proc.civ.).
Chiriile sau arenzile platite debitorului urmarit nainte de scadenta nu pot fi opuse creditorilor
urmaritori sau adjudecatarului dect daca sunt constatate prin act scris cu data certa (art. 498 alin. (3)
C.proc.civ.).
Dupa primirea somatiei debitorul poate cere instantei de executare, n termen de 10 zile de la
comunicare, sa-i ncuviinteze ca plata integrala a datoriei, inclusiv dobnzile si cheltuielile de
executare, sa se faca din veniturile imobilului urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni
(art. 499 alin. (1) C.proc.civ.). Instanta astfel sesizata va cita partile n camera de consiliu si se va
pronunta de ndata prin ncheiere irevocabila. n caz de admitere a cererii debitorului, instanta va
dispune suspendarea urmaririi silite imobiliare (art. 499 alin. (2) C.proc.civ.).
8.7.4. Vnzarea la licitatie a bunurilor imobile
Daca n termen de 15 zile de la primirea somatiei debitorul nu plateste datoria, executorul
judecatoresc va ncepe procedura de vnzare (art. 500 alin. (1) C.proc.civ.).
Executorul va stabili de ndata pretul imobilului, iar n cazul n care considera necesar va cere
parerea unui expert (art. 500 alin. (2) C.proc.civ.).
Totodata, executorul va cere biroului de Carte funciara sa-i comunice drepturile reale si alte
sarcini care greveaza imobilul urmarit. Titularii acestor drepturi vor fi nstiintati despre executare si vor
fi citati la termenele fixate pentru vnzarea imobilului (art. 500 alin. (3) C.proc.civ.).
Separat de pretul imobilului se va determina prin expertiza si valoarea drepturilor de uzufruct,
uz, abitatie sau servitute, daca aceste drepturi au fost intabulate ulterior nscrierii vreunei ipoteci; n
cazul imobilelor nscrise n Cartea funciara se va avea n vedere valoarea acestor drepturi mentionata n
Cartea funciara, iar daca nu este nscrisa, ea se va stabili, cnd este cazul, prin expertiza (art. 500 alin.
(4) C.proc.civ.).
203
n cazul n care obiectul executarii silite l formeaza mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de
vnzare prin licitatie publica se va ndeplini pentru fiecare bun n parte.
204
Sens n care executorul va lua masuri ca somatia sa fie nscrisa n Cartea funciara.
Dupa emiterea somatiei si n tot cursul executarii silite executorul judecatoresc poate numi un
administrator-sechestru daca aceasta masura este necesara n vederea unei mai bune administrari a
imobilului urmarit, precum ncasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare si apararea n litigiile
privitoare la acest bun. De asemenea, la cererea creditorului, executorul va numi un administratorsechestru (art. 501 alin. (1) C.proc.civ.). Poate fi numit administrator-sechestru creditorul, debitorul
sau o alta persoana fizica ori persoana juridica205 (art. 501 alin. (2) C.proc.civ.).
Administratorul-sechestru va consemna veniturile ncasate si va depune recipisa la executor
n cazul nendeplinirii obligatiilor stabilite n sarcina sa, administratorul-sechestru, la cererea
oricarei persoane interesate, poate fi revocat de catre executorul judecatoresc (art. 502 alin. (1)
C.proc.civ.). De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru poate fi obligat la despagubiri de catre
instanta de executare (art. 502 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca debitorul nu are alt mijloc de existenta dect veniturile imobilului urmarit, la cererea
acestuia, executorul judecatoresc, prin proces-verbal, poate sa-i fixeze o cota de cel mult 20% din
aceste venituri pentru traiul lui si al familiei sale (art. 503 alin. (1) C.proc.civ.).
mpotriva masurii luate de catre executorul judecatoresc cei interesati se pot adresa instantei de
executare. Instanta va cita partile n termen scurt, n camera de consiliu, si va hotar prin ncheiere
irevocabila (art. 503 alin. (2) C.proc.civ.).
n termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului executorul va ntocmi si va afisa
publicatia de vnzare a acestuia, care va cuprinde urmatoarele mentiuni (art. 504 alin. (1) C.proc.civ.):
2. numarul dosarului de executare;
3. numele si calitatea executorului;
4. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului;
5. titlul executoriu n temeiul caruia se face urmarirea imobiliara;
6. identificarea imobilului si descrierea lui sumara;
7. pretul la care a fost evaluat imobilul;
8. mentiunea, daca va fi cazul, ca imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie
sau servitute, intabulate ulterior nscrierii vreunei ipoteci, si ca, n cazul n care aceste creante nu ar fi
acoperite la prima licitatie, se va proceda, n aceeasi zi, la o noua licitatie pentru vnzarea imobilului
liber de acele drepturi. Pretul de la care vor ncepe aceste licitatii va fi cel prevazut de art. 509 alin. (3)
si (4) C.proc.civ.;
9. data, ora si locul vnzarii la licitatie;
10. invitatia pentru toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului sa-l anunte executorului
nainte de data stabilita pentru vnzare;
11. invitatia catre toti cei care vor sa cumpere imobilul sa se prezinte la termenul de vnzare la
locul fixat n acest scop si, pna la acel termen, sa prezinte oferte de cumparare;
12. mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna, pna la termenul de vnzare, o cautiune
reprezentnd 10% din pretul la care a fost evaluat imobilul;
13. data afisarii publicatiei de vnzare;
14. semnatura si stampila executorului judecatoresc.
Termenul stabilit pentru vnzare nu va fi mai scurt de 30 de zile si nici mai lung de 60 de zile
de la afisarea publicatiei de vnzare la locul unde va avea loc licitatia (art. 504 alin. (2) C.proc.civ.).
Publicatia de vnzare se va afisa la sediul organului de executare si al instantei de executare, la
locul unde se afla imobilul urmarit, la sediul primariei n a carei raza teritoriala este situat imobilul,
precum si la locul unde se desfasoara licitatia, daca acesta este altul dect locul unde este situat
205
Cnd administrator-sechestru este numita o alta persoana dect debitorul, executorul i va fixa drept remuneratie o suma,
tinnd seama de activitatea depusa, stabilind totodata si modalitatea de plata.
imobilul (art. 504 alin. (3) C.proc.civ.). Executorul judecatoresc, la cererea celui interesat, va anunta
vnzarea la licitatie si ntr-un ziar de larga circulatie (art. 504 alin. (4) C.proc.civ.).
Debitorul va fi nstiintat despre data, ora si locul vnzarii (art. 504 alin. (4) C.proc.civ.).
Persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitatie sunt obligate sa depuna la Trezoreria
Statului, la CEC Bank sau la orice alta institutie bancara, la dispozitia executorului judecatoresc, pna
la termenul stabilit pentru vnzare, o cautiune reprezentnd 10% din pretul de ncepere a licitatiei
pentru termenul respectiv206. Dovada consemnarii va fi atasata ofertei de cumparare (art. 506 alin. (1)
C.proc.civ.).
Vnzarea se face la sediul organului de executare sau al instantei de executare ori la locul unde
este situat imobilul sau n orice alt loc, daca se considera ca este mai potrivit pentru buna valorificare a
acestuia. n comune vnzarea se poate efectua si la sediul primariei n raza careia este situat imobilul
(art. 507 alin. (1) C.proc.civ.). Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane (art. 507
Vnzarea la licitatie se face n mod public si se va tine separat pentru fiecare imobil sau corp de
proprietate (art. 508 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu aceeasi ipoteca sau daca corpul de
proprietate este compus din mai multe parcele, executorul judecatoresc va putea dispune, la cererea
debitorului sau a creditorului urmaritor, ca vnzarea sa se faca n acelasi timp pentru mai multe corpuri
de proprietate sau separat pentru fiecare parcela n parte (art. 508 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazul cnd corpurile de proprietate sau parcelele se vnd separat, ordinea vnzarii lor va fi
aratata de debitor, iar n lipsa unei asemenea mentiuni, va fi stabilita de executor (art. 508 alin. (3)
C.proc.civ.).
Licitatia ncepe prin citirea de catre executor a publicatiei de vnzare si a ofertelor primite pna
la acea data (art. 509 alin. (1) C.proc.civ.).
Executorul va oferi spre vnzare imobilul, prin trei strigari succesive, la intervale de timp care
sa permita optiuni si supralicitari, pornind de la pretul oferit care este mai mare dect cel la care s-a
facut evaluarea potrivit art. 500 alin. (2) C.proc.civ. sau, n lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest
pret (art. 509 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitatie sau servitute intabulate
ulterior nscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vnzare strigarile vor ncepe de la pretul cel mai
mare oferit sau, n lipsa, de la cel fixat n publicatie, scazut cu valoarea acestor drepturi socotita potrivit
art. 500 alin. (4) C.proc.civ. (art. 509 alin. (3) C.proc.civ.).
Daca din cauza existentei drepturilor aratate mai sus nu s-a putut obtine un pret suficient pentru
acoperirea creantelor ipotecare nscrise anterior, socotite dupa datele din Cartea funciara, executorul
judecatoresc va relua n aceeasi zi licitatia pentru vnzarea imobilului liber de acele drepturi; n acest
caz, strigarile vor ncepe de la pretul mentionat n publicatia de vnzare, fara scaderea aratata (art. 509
n cazul n care nu este oferit nici pretul la care imobilul a fost evaluat, vnzarea se va amna la
un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o noua publicatie n conditiile art. 504 alin.
(3) C.proc.civ.. La acest termen licitatia va ncepe de la pretul de 75% din cel la care imobilul a fost
evaluat. Daca nu se obtine pretul de ncepere a licitatiei, la acelasi termen bunul va fi vndut la cel mai
mare pret oferit. Vnzarea se va putea face chiar daca se prezinta o singura persoana care ofera pretul
de la care ncepe licitatia (art. 509 alin. (5) C.proc.civ.).
Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de
vnzare potrivit dispozitiilor art. 509 C.proc.civ.. La pret egal va fi preferat cel care are un drept de
preemtiune asupra bunului urmarit (art. 510 alin. (1) C.proc.civ.).
206
Nu au obligatia de a depune cautiunea creditorii care au creante n rang util, potrivit ordinii de preferinta prevazute de
art. 563 si 564 C.procciv. De asemenea, sunt dispensate de cautiune persoanele care, mpreuna cu debitorul, detin imobilul
urmarit n proprietate comuna pe cote-parti.
n toate cazurile, creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre
vnzare la un pret mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat (art. 510 alin. (2)
C.proc.civ.).
Executorul va ntocmi un proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul fiecarei licitatii. n
procesul-verbal vor fi mentionati toti cei care au participat la licitatie, sumele oferite de fiecare
participant, precum si adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor,
debitor si de adjudecatar (art. 511 C.proc.civ.).
Adjudecatarul imobilului va depune pretul la dispozitia executorului judecatoresc n termen de
cel mult 30 de zile de la data vnzarii, tinndu-se seama de cautiunea depusa n contul pretului (art.
512 alin. (1) C.proc.civ.)207.
Daca adjudecatarul nu depune pretul n termenul prevazut de art. 512 alin. (1) C.proc.civ.,
imobilul se va scoate din nou n vnzare n contul acestuia, el fiind obligat sa plateasca cheltuielile
prilejuite de noua licitatie si eventuala diferenta de pret. Adjudecatarul va putea sa achite la termenul de
licitatie pretul oferit initial, caz n care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie
Daca la noul termen de licitatie imobilul nu a fost vndut, fostul adjudecatar este obligat sa
plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea imobilului (art. 513 alin. (2) C.proc.civ.).
Dupa adjudecarea imobilului catre unul dintre participantii la licitatie, executorul, la cerere, va
dispune restituirea cautiunilor depuse de ceilalti participanti (art. 514 alin. (1) C.proc.civ.).
La cererea adjudecatarului, executorul judecatoresc, cu acordul creditorului, poate stabili plata
pretului n rate, numarul acestora, cuantumul si data scadentei lor, precum si suma care se plateste de
ndata drept avans (art. 515 C.proc.civ.).
8.7.5. Actul de adjudecare
Dupa plata integrala a pretului sau a avansului prevazut la art. 515 C.proc.civ. si dupa expirarea
termenului de 15 zile prevazut la art. 401 alin. (1) lit. a) C.proc.civ., executorul, pe baza procesuluiverbal de licitatie, va ntocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmatoarele mentiuni (art. 516
C.proc.civ.):
2. numele si calitatea executorului;
3. numarul si data procesului-verbal de licitatie;
4. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si adjudecatarului;
5. pretul la care s-a vndut si modalitatea de achitare n cazul n care vnzarea s-a facut cu plata
n rate;
6. mentiunea, daca este cazul, ca imobilul s-a vndut grevat de drepturile de uzufruct, uz,
abitatie sau servitute, ori, dupa caz, liber de aceste drepturi, n conditiile prevazute de art. 509 alin. (3)
si (4) C.proc.civ.;
7. datele de identificare a imobilului;
8. mentiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate si ca poate fi nscris n cartea
funciara, precum si a faptului ca, pentru adjudecatar, constituie titlu executoriu mpotriva debitorului,
daca imobilul se afla n posesiunea acestuia din urma, sau mpotriva oricarei persoane care are n
posesiune ori detine n fapt, fara niciun titlu, imobilul ajudecat;
207
Cnd adjudecatar este un creditor, el poate depune creanta sa n contul pretului, fiind obligat, daca este cazul, sa depuna
diferenta de pret. Daca exista alti creditori care au un drept de preferinta n conditiile art. 563 si 564 C.proc.civ., el va
depune pna la concurenta pretului de adjudecare si suma necesara pentru plata creantelor lor, n masura n care acestea nu
sunt acoperite prin diferenta de pret.
9. mentiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu mpotriva
cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, n cazul n care vnzarea s-a facut cu plata pretului n
rate;
10. semnatura si stampila executorului, precum si semnatura adjudecatarului.
Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobnditorului spre a-i servi ca titlu de
proprietate si pentru a fi nscris n cartea funciara (art. 517 alin. (1) C.proc.civ.).
n cazul n care imobilul a fost vndut cu plata pretului n rate, executorul va nainta un
exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciara pentru a nscrie n cartea funciara
interdictia de nstrainare si grevare a imobilului pna la plata integrala a pretului si a dobnzii
corespunzatoare (art. 517 alin. (2) C.proc.civ.).
Executorul va preda, totodata, un exemplar al actului de adjudecare creditorului urmaritor, care
i va servi ca titlu executoriu mpotriva cumparatorului, daca acesta nu plateste diferenta de pret (art.
8.7.6. Efectele adjudecarii
Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, dupa caz, un alt drept real care a facut
obiectul urmaririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar. De la aceasta data adjudecatarul are
dreptul la fructe si venituri, datoreaza dobnzile pna la plata integrala a pretului si suporta toate
sarcinile imobilului (art. 518 alin. (1) C.proc.civ.).
Prin intabulare, adjudecatarul dobndeste dreptul de a dispune de imobilul cumparat, potrivit
regulilor de Carte funciara (art. 518 alin. (2) C.proc.civ.).
De la data intabularii imobilul ramne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea
drepturilor de creanta, creditorii putndu-si realiza aceste drepturi numai din pretul obtinut. Daca pretul
de adjudecare se plateste n rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate (art. 518 alin. (3) C.proc.civ.).
Ipotecile si celelalte sarcini reale, precum si drepturile reale intabulate dupa notarea somatiei n
cartea funciara se vor radia din oficiu, afara de acelea pentru care adjudecatarul ar conveni sa fie
mentinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior nscrierii vreunei
ipoteci, daca vnzarea s-a facut n conditiile prevazute de art. 509 alin. (4) C.proc.civ., toate notarile
facute cu urmarirea silita, precum si interdictia de nstrainare sau de grevare, daca exista, inclusiv
promisiunea de a ncheia un contract viitor, daca pna la ntocmirea actului de adjudecare beneficiarul
promisiunii nu si-a nscris n cartea funciara dreptul dobndit n temeiul contractului care a facut
obiectul acesteia (art. 518 alin. (4) C.proc.civ.).
Daca imobilul a fost cumparat cu plata pretului n rate, cumparatorul nu l va putea nstraina sau
greva, fara ncuviintarea creditorilor urmaritori, nainte de plata integrala a pretului (art. 518 alin. (5)
C.proc.civ.).
Locatiunea si celelalte acte juridice privitoare la imobil ramn n fiinta sau, dupa caz, nceteaza,
potrivit legii (art. 519 alin. (1) C.proc.civ.).
Orice cerere de evictiune, totala sau partiala, privind imobilul adjudecat este stinsa, daca
imobilul adjudecat era nscris n Cartea funciara si daca, de la data nregistrarii cererii de nscriere
formulate de dobnditorul anterior al dreptului nscris n folosul tertului adjudecatar, au trecut cel putin
3 ani (art. 520 alin. (1) C.proc.civ.).
n cazul imobilelor nscrise pentru prima data n Cartea funciara, n temeiul actului de
adjudecare, cererea de evictiune se va prescrie n termen de 3 ani de la data nscrierii actului de
adjudecare n Cartea funciara. Aceasta prescriptie curge si mpotriva disparutilor, minorilor si
persoanelor puse sub interdictie (art. 520 alin. (2) C.proc.civ.).
n cazul n care cererea de evictiune este introdusa nainte de mparteala pretului de adjudecare,
instanta de executare, la solicitarea adjudecatarului, va putea sa suspende, cu sau fara cautiune,
mparteala pretului pna la judecarea definitiva a cererii de evictiune (art. 521 C.proc.civ.).
Daca a fost evins total sau partial, adjudecatarul l poate actiona pe debitorul urmarit pentru a fi
despagubit (art. 522 alin. (1) C.proc.civ.).
n masura n care nu se poate ndestula de la debitor, adjudecatarul i poate actiona pe creditorii
care au ncasat pretul de adjudecare, n limita sumei ncasate de acestia (art. 522 alin. (2) C.proc.civ.).
8.8. ELIBERAREA SI DISTRIBUIREA SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTAREA SILITA
8.8.1. Deschiderea distributiei si nfatisarea titlurilor
Suma de bani realizata prin executarea silita se elibereaza creditorului urmaritor pna la
acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului (art. 562
C.proc.civ.).
8.8.2. nchiderea distributiei si plata creantelor
n cazul n care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cnd, pna la
eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor,
executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit art. 563 alin. (1) C.proc.civ. n
urmatoarea ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel:
a) creantele reprezentnd cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare
silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli facute n
interesul comun al creditorilor;
b) creantele reprezentnd salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite
somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru ntretinerea si ngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru
incapacitate temporara de munca, prevenirea mbolnavirilor, refacerea sau ntarirea sanatatii, ajutoarele
de deces, acordate n cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentnd obligatia de reparare
a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
c) creantele rezultnd din obligatia de ntretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a
altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit
legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor
fondurilor speciale;
e) creantele rezultnd din mprumuturi acordate de stat;
f) creantele reprezentnd despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice
prin fapte ilicite;
g) creantele rezultnd din mprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau
executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
h) creantele reprezentnd amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
i) alte creante.
n cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma
realizata se repartizeaza ntre creditori proportional cu creanta fiecaruia (art. 563 alin. (2) C.proc.civ.).
Daca exista creditori care, asupra bunului vndut, au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi de
preferinta conservate, n conditiile prevazute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vnzarea
bunului, creantele lor vor fi platite naintea creantelor prevazute la art. 563 alin. (1) lit. b) C.proc.civ.
Dobnzile si penalitatile sau alte asemenea accesorii ale creantei principale vor urma ordinea de
preferinta a acestei creante (art. 565 C.proc.civ.).
n cazul n care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmaritori contine obligatia debitorului
de a plati o suma de bani n mod periodic, iar bunurile ramase n patrimoniul debitorului dupa
efectuarea executarii sau veniturile sale nu asigura plata n viitor a ratelor datorate, executorul
judecatoresc sau partea interesata va sesiza instanta n circumscriptia careia se face executarea. Instanta
va stabili suma globala cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmarire.
ncheierea se da cu citarea partilor si este supusa numai recursului (art. 566 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca debitorul a decedat si se constata ca, n raport cu numarul mostenitorilor, locul unde
acestia se gasesc, modul n care s-a facut mparteala mostenirii sau cu alte asemenea mprejurari, plata
n rate a creantelor este greu de realizat, instanta poate, la cererea creditorului, sa procedeze ca mai sus,
stabilind suma totala ce se cuvine creditorului, precum si suma pe care o va plati fiecare mostenitor n
parte (art. 566 alin. (2) C.proc.civ.).
Creantele conditionale sau afectate de un termen suspensiv se vor plati potrivit ordinii de
preferinta prevazute la art. 563 si 564 C.proc.civ.208 (art. 567 alin. (1) C.proc.civ.).
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare se poate face numai dupa trecerea unui
termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cnd executorul va proceda, dupa caz, la eliberarea sau
distribuirea acesteia, cu citarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile (art. 569 alin. (1)
C.proc.civ.).
n cazul valorificarii bunurilor grevate de un drept de gaj ori ipoteca sau de alte drepturi reale
dobndite dupa nscrierea vreunei garantii reale asupra acestor bunuri, despre care a luat cunostinta n
conditiile art. 425 ori art. 500 alin. (3) C.proc.civ., executorul este obligat sa ncunostinteze din oficiu
pe creditorii n favoarea carora au fost constituite aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea
pretului (art. 569 alin. (2) C.proc.civ.).
n acest caz, titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitatie si servitute, stinse prin adjudecare, vor
fi trecuti n ordinea nscrierii cu valoarea acestor drepturi nscrise n Cartea funciara, iar daca nu este
nscrisa, cu valoarea determinata potrivit art. 500 alin. (4) C.proc.civ., care poate fi contestata n
conditiile art. 570 alin. (2) C.proc.civ. (art. 569 alin. (3) C.proc.civ.).
Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul va ntocmi de ndata
un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate care sunt prezente (art. 570 alin. (1)
C.proc.civ.). Cel nemultumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din
executare poate cere executorului sa consemneze obiectiile sale n procesul-verbal, care poate fi
contestat n termen de 3 zile. Contestatia suspenda de drept eliberarea sau, dupa caz, distribuirea.
Judecata ei se face de urgenta si cu precadere, cu citarea n termen scurt a partilor (art. 570 alin. (2)
C.proc.civ.).
Dupa ntocmirea procesului-verbal nici un creditor nu mai este n drept sa ceara a participa la
distribuirea sumelor rezultate din executarea silita (art. 571 C.proc.civ.).
8.9. PREDAREA SILITA A BUNURILOR SI EXECUTAREA SILITA A ALTOR OBLIGATII DE A
FACE SAU DE A NU FACE
n cazul n care obligatia debitorului prevazuta n titlul executoriu consta n lasarea posesiunii
unui bun, n predarea unui bun ori a folosintei acestuia, n desfiintarea unei constructii, plantatii sau a
208
Daca conditia este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma cuvenita dect daca acesta va da o cautiune sau
va constitui o ipoteca n favoarea celor care ar trebui sa se foloseasca de aceasta suma n cazul ndeplinirii conditiei.
Daca conditia este suspensiva, suma cuvenita creditorului va fi distribuita creditorilor care vin dupa acesta, daca acestia
vor da o cautiune sau vor constitui o ipoteca pentru a garanta restituirea sumei primite n caz de ndeplinire a conditiei.
Daca creanta este afectata de un termen suspensiv, aceasta se va plati chiar daca termenul nu s-a mplinit. Cnd o astfel de
creanta este fara dobnda, plata nainte de termen nu se va face dect daca se scade dobnda cuvenita pna la mplinirea
termenului. Daca nsa creditorul nu este de acord sa se faca scaderea, partea sa se va consemna la Casa de Economii si
Consemnatiuni, pentru a fi eliberata la mplinirea termenului.
altei lucrari ori n ndeplinirea oricarei alte activitati stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului,
iar debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa n termenul prevazut n somatie, executorul sau, dupa
caz, creditorul, n raport cu mprejurarile cauzei si natura obligatiei ce se executa, va proceda fie la
executarea silita, fie va sesiza instanta de executare n vederea aplicarii unei amenzi civile (art. 572
C.proc.civ.).
Daca creditorul justifica o nevoie urgenta sau exista pericol ca debitorul sa se sustraga de la
urmarire, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin ncheiere irevocabila, data fara
citarea partilor, ca executarea silita a obligatiilor artate mai sus sa se faca de ndata, fara somatie (art.
573 C.proc.civ.).
Daca n titlul executoriu nu s-a stabilit ce suma urmeaza a fi platita ca echivalent al valorii
lucrului n cazul imposibilitatii predarii acestuia, instanta de executare, la cererea creditorului, va stabili
aceasta suma prin hotarre data cu citarea partilor (art. 574 alin. (1) C.proc.civ.).
Hotarrea este executorie si este supusa recursului. Suspendarea executarii acestei hotarri nu se
va putea obtine dect cu consemnarea sumei stabilite (art. 574 alin. (2) C.proc.civ.).
8.9.2. Predarea silita a bunurilor
8.9.2.1. Predarea silita a bunurilor mobile
Daca partea obligata sa predea un bun mobil, determinat prin calitate si cantitate, nu-si
ndeplineste obligatia n termen de o zi de la primirea somatiei, predarea lui se va face prin executare
silita (art. 575 C.proc.civ.).
n vederea executarii silite a obligatiei prevazute mai sus, executorul judecatoresc va ridica
bunul urmarit de la debitor sau de la persoana la care se afla, punndu-l pe creditor n drepturile sale,
stabilite prin titlul executoriu (art. 576 C.proc.civ.).
Executorul judecatoresc va ncheia, n conditiile art. 388 C.proc.civ., un proces-verbal despre
ndeplinirea executarii, stabilind totodata cheltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca
debitorul. Procesul-verbal constituie titlu executoriu n privinta cheltuielilor de executare stabilite n
sarcina debitorului (art. 577 C.proc.civ.).
8.9.2.2. Predarea silita a bunurilor imobile
Daca partea obligata sa paraseasca ori sa predea un imobil nu-si ndeplineste aceasta obligatie n
termen de 5 zile de la primirea somatiei, ea va fi ndepartata prin executare silita, iar imobilul va fi
predat celui ndreptatit (art. 578 C.proc.civ.).
Nicio evacuare din imobilele cu destinatie de locuinta nu poate fi facuta de la data de 1
decembrie si pna la data de 1 martie a anului urmator, dect daca creditorul face dovada ca, n sensul
dispozitiilor legislatiei locative, el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca
debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare n care s-ar putea muta de ndata (art. 5781
alin. (1) C.proc.civ.)209.
n vederea executarii silite a obligatiei prevazute la art. 578 C.proc.civ., executorul judecatoresc
va soma pe debitor sa paraseasca de ndata imobilul, iar n caz de mpotrivire, va elibera imobilul cu
ajutorul fortei publice, punnd pe creditor n drepturile sale (art. 579 C.proc.civ.).
Daca executarea priveste un imobil n care se gasesc bunuri mobile ce nu formeaza obiectul
executarii si pe care debitorul nu le ridica singur, executorul va ncredinta aceste bunuri n pastrarea
unui custode, pe cheltuiala debitorului (art. 580 C.proc.civ.).
209
Dispozitiile nu se aplica n cazul evacuarii persoanelor care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara niciun titlu, o locuinta, si
nici celor care au fost evacuati pentru ca pun n pericol relatiile de convietuire sau tulbura n mod grav linistea publica.
Despre ndeplinirea executarilor de mai sus, executorul judecatoresc va ntocmi un procesverbal n condiiile art. 577 C.proc.civ. (art. 5801 C.proc.civ.).
8.9.3. Executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face
Daca debitorul refuza sa ndeplineasca o obligatie de a face cuprinsa ntr-un titlu executoriu, n
termen de 10 zile de la primirea somatiei, creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin
ncheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa o ndeplineasca el nsusi sau prin alte persoane, pe
cheltuiala debitorului (art. 5802 C.proc.civ.).
Daca obligatia de a face nu poate fi ndeplinita prin alta persoana dect debitorul, acesta poate fi
constrns la ndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanta sesizata de creditor poate obliga
pe debitor, prin ncheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa plateasca, n favoarea statului, o
amenda civila de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilita pe zi de ntrziere pna la executarea obligatiei
prevazute n titlul executoriu (art. 5803 alin. (1) C.proc.civ.).
Daca n termen de 6 luni debitorul nu va executa obligatia prevazuta n titlul executoriu, la
cererea creditorului, instanta care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de
ntrziere n favoarea statului va fixa suma datorata statului cu acest titlu, prin ncheierea irevocabila,
data cu citarea partilor, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin nendeplinirea obligatiei
prevazute de art. 5803 alin. (1) C.proc.civ., creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese;
n acest din urma caz, dispozitiile art. 574 C.proc.civ. sunt aplicabile n mod corespunzator (art. 5803
Amenda civila va putea fi anulata, n tot sau n parte, ori redusa, daca debitorul executa
obligatia prevazuta n titlul executoriu sau, dupa caz, pentru alte motive temeinice, pe cale de
contestatie la executare (art. 5803 alin.(3) C.proc.civ.).
ncheierile date n conditiile prezentului articol sunt executorii si se comunica din oficiu, prin
grija grefierului de sedinta, organelor fiscale competente n vederea executarii silite, potrivit Codului de
procedura fiscala (art. 5803 alin.(4) C.proc.civ.).
Pentru neexecutarea obligatiilor artate nu se pot acorda daune cominatorii (art. 5803 alin.(5)
C.proc.civ.).
Dispozitiile de mai sus sunt aplicabile n mod corespunzator si n cazul cnd titlul executoriu
cuprinde o obligatie de a nu face (art. 5804 alin.(1) C.proc.civ.).
Creditorul va putea cere instantei de executare sa fie autorizat, prin ncheiere irevocabila, data
cu citarea partilor, sa desfiinteze el nsusi sau prin alte persoane, daca este cazul, pe socoteala
debitorului, lucrarile facute de acesta mpotriva obligatiei de a nu face (art. 5804 alin.(2) C.proc.civ.).
BIBLIOGRAFIE
Mihaela Tbrc, Gheorghe Buta, Codul de Procedur Civil, Ediia a II.-a revizuit i
adugit, comentat i adnotat cu legislaie, jurispruden i doctrin, Editura Universul Juridic,
Bucureti, 2008;
Viorel Mihai Ciobanu, Tratat Teoretic i Practic de Procedur Civil, vol. I i II, Editura
Naional, Bucureti, 2007;
Viorel Mihai Ciobanu s.a., Drept procesual civil. Acte normative esentiale pentru judecatori,
avocati, notari publici, consilieri juridici si executori judecatoresti, Bucuresti, Editura Global
Lex, 2003
Ioan Le, Comentariile Codului de Procedur Civi, vol. I i II, Editura All Beck, Bucureti,
2001;
Ion Deleanu, Tratat de Procedur Civil, vol. I i II, Editura Servo-Sat, Arad, 2001;
Gabriel Boroi Codul de procedura civila comentat si adnotat, vol. I, Editura "All Beck",
Bucuresti, 2001;
Codul de procedur civil;
Ioan Craiovan, Introducere n filosofia dreptului, Ed. All Beck, Bucureti, 1998.

Curs Drept Procesual Civil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Drept Procesual Civil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lector univ. Dr.

DREPT PROCESUAL CIVIL

CAPITOLUL I. CONSIDERAII GENERALE

4.3.2. Elementele constitutive ale termenului

5.3.3. Administrarea dovezilor (probelor)

6.2.3.4. Judecarea apelului

7.6.2.1. Instana competent

8.7. URMRIREA SILIT ASUPRA BUNURILOR IMOBILE

CAPITOLUL I. CONSIDERAII GENERALE

http://dexonline.ro/definitie/justitie conform DEX 1998.

1.2.2. Justiia ca ansamblu de instituii prin intermediul crora se realizeaz funcia

Ciobanu, V.M., op.cit., pag. 47.

Fa de normele de drept material, normele de procedur au caracter excepional ceea ce face ca

ii) norme de competen43;

Publicata in M. Of., nr. 245 din 01/10/1992.

Prima problem care se ridic n legtur cu competena const n delimitarea competenei

Deleanu, I., op.cit., pag. 268.

Cu excepia asigurarilor maritime si fluviale (art. 11 alin (3) C.proc.civ.).

Compunerea instanei (incompatibilitate, abinere), incidentelor privind competena, incidentelor de probaiune

Un prim caz de extindere legal de competen l constituie cel privind coparticiparea

V.M. Ciobanu, op. cit., pag. 435.

V. M. Ciobanu, op. cit., pag. 437

Cererile de recuzare. Inadmisibiliti privind cererile de recuzare

n toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privata.

ncheierea nu se poate ataca dect o data cu fondul (art. 52 alin.(2) C.proc.civ.).

V.M.Ciobanu, op. cit., pag. 455.

c) n funcie de locul ndeplinirii, rezult:

4.2.3.3. Coninutul citaiei

n pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.

Judecatorul va putea sa dispuna ndreptarea neregularitatilor savrsite cu privire la actele de

Guu, Gh., op. cit., pag. 67-68.

Indiferent de obiectul dreptului subiectiv (o prestaie, o absteniune), obiectul aciunii const

5.3.2.2.3. Excepia de litispenden

5.3.3.5. Dovada cu martori

5.3.8.6. Efectele perimrii

i se executa n numele Presedintelui Romniei

ndreptarea, lamurirea, nlaturarea dispozitiilor potrivnice sau completarea hotarrii nu poate fi

7.9.1.2. Cererea de chemare n judecat n materie comercial

n cazul cnd debitorul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.

8. consemnarea explicatiilor si obiectiunilor participantilor la executare;

8.3.1. Obiectul contestaiei

2. debitorul nu voieste a deschide camerele sau mobilele;

Poprirea se nfiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau

b) sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, n cazul popririlor

Codul de procedur civil;

S-ar putea să vă placă și