PARTEA 1

1. Incercarea de scurta durata a materialelor - se aplica materialelor care lucreaza la temperaturi ce

nu favorizeaza aparitia fluajului sau lucreaza la temp ridicate un timp scurt. Incercarea se conduce prin
prelevarea unei epruvete de forma standardizata supusa unei sarcini F de intindere crescatoare in
vederea punerii in evidenta a curbei caracteristice.
Avand in vedere relatia fundamentala =

se intelege ca marimile caracteristice puse in

evidenta prin incercarea de intidere monoaxiala, izotermica sunt in realitate niste marimi conventionale
sau tehnice.
- Limita de proportionalitate conventionala :

care reprezinta tensiunea mecanica

corespunzatoare sectiunii initiale a epruvetei pentru care /=10% care se mentioneaza ca
indice;
- Limita de elasticitate conventionala:

care repr tensiunea mecanica corespunzatoare

sectiunii initiale a epruvetei pentru care lungirea specifica

atinge valoarea prescrisa de 0.01%
care se mentioneaza ca indice al tensiunii ;
- Limita de curgere conventionala:

care repr tensiunea mecanica corespunzatoare sectiunii
initiale a epruvetei pentru care lungirea specifica

atinge valoarea prescrisa de 0.2% care se

mentioneaza ca indice al tensiunii ;
- Rezistenta la rupere:

R
m
este tensiunea maxima la care solicitarea provoaca ruperea
epruvetei (

=F
max
/A
o
)
- Lungirea specifica remanenta plastica:

este exprimata in procente si repr lungirea masurata

sau determinata dupa ruperea epruvetei.
Pentru materialele care respecta legea lui Hooke, raportul dintre si
it
=m - constanta lui
Poisson.



La temperaturi mult mai mari decat temp standard normala, caracterul curbelor caracteristice se
schimba, palierul de curgere de ingusteaza apoi dispare complet.
Concluzii:
- caracteristicile mecanice

scad cu cresterea temp insa de regula

scade mai lent decat

.
- modulul de elasticitate longitudinal E scade cu cresterea temp deoarece 0>1>2>3.
Studiind dependenta de temperatura a raportului dintre principalele caracteristici fizico-
mecanice ale otelurilor, la temp ridicata si la temp normal (standard) se constata:
In calculele de rezistenta nu se tine seama de usoara crestere a lui

,ci se ia valoarea de 20C.

- repr tensiunea admisibila a mat la temp de regim t;

- repr tensiunea admisibila a mat la temp de regim t, stabilita pe baza incercarii de scurta durata;

- repr tensiunea admisibila a mat la temp de regim t stabilita pe baza incercarii de lunga durata;

- rezistenta minima de rupere la tractiune la temp de 20C;

- limita conventionala de curgere, la temp t;

- limita conventionala de fluaj la temp de regim t;

- rezistenta tehnica de durata la temp de regim t;

- coef de siguranta la rupere;

- coef de siguranta la curgere;

- coef de siguranta la fluaj;

- coef de siguranta fata de rezistenta tehnica de durata;

2. Incercarea de lunga durata - se aplica acelor materiale care lucreaza un timp indelungat la o temp
ridicata constanta si sub sarcina constanta. Incercarea se realizeaza pe o epruveta prelevata din
materialul supus incercarii fiind incarcata la o sarcina, mentinuta constanta in conditiile unei
temperaturi considerate constanta. In acest caz, se constata ca epruveta se deformeaza continuu si
remanent pana ajunge chiar sa se rupa = fenomen de curgere lenta a mat in timp cunoscut sub
denumirea de fluaj.


Curba tipica de fluaj cuprinde urmatoarele stadii caracteristice:
Stadiul I - portiunea AB, numita stadiu al FLUAJULUI PRIMAR caracterizat prin aceea ca ungh.=ungh.
1
.
Aceasta zona este deci caracterizata prin scaderea continua a vitezei de fluaj a materialului, avand
tendinta de stabilizare.
W
fI
= tg
I
Stadiul II - portiunea BC numit stadiul FLUAJULUI UNIFORM caracterizat prin aceea ca ungh.=ungh.
II
=
ungh.
min
=constant. Rezulta viteza de fluaj W
fII
=CT.
Stadiul III - portiunea CD numit stadiul FLUAJULUI ACCELERAT distructiv unde ungh.=ungh.
III
, coresp.
punctului D cand survine rupere prin fluaj. Viteza de fluaj creste constant pana la epuizarea capacitatii
portante.





3. Aprecierea comportarii materialelor la temp joase
Prin temp joase se va intelege temp inferioare celei standard normale adica temp mai mici de
Tn=293K (20C). Odata cu scaderea temp se constata ca:
- rezistenta de rupere

duritatea H, limita de curgere

si modulele de elasticitate E si G cresc fiind

suficient daca in calculele practice de rezistenta sunt considerate caracteristicile mecanice si elastice
respective la temp standard normala.
- rezilienta K si caracteristica mecanica la incovoiere prin soc scad considerabil
Pe acest grafic se disting urm. 3 domenii:


Domeniul I: Dom ruperilor cu caracter tenace caracteriza printr-o variatie continua si o dispersie
restransa a valorilor rezilientei.
Domeniul II: Dom ruperilor cu caracter mixt tenace-fragil caracterizat printr-o scadere f. rapida, brusca a
rezilientei si o dispersie f mare a valorilor rezilientei. Acest dom este cuprins intre t1 si t2.
Domeniul III: Dom ruperilor cu caracter fragil, caract printr-o variatie continua si o dispersie limitata a
val. rezilientei. Temp pt care otelurile trec din starea coresp ruperii tenace in cea a ruperii fragile se
numesc temp critica de fragilizare sau prag de fragilizare la rece.


4. Influenta mediului tehnologic asupra materialelor utilizate in constructia utilajelor
petrochimice
Mediile tehnologice supuse prelucrarii in instalatiile petrochimice ataca materialele din care sunt
realizate utilajele prin coroziune, eroziune si atac al hidrogenului. Coroziunea este actiunea distructiva
manifestata intr-un anumit timp de mediile tehnologice asupra materialelor metalice prin reactii
chimice, electrochimice sau pur si simplu dizolvari fizice.

Indicatorii de rezistenta la coroziune - cel mai utilizat este viteza de coroziune Wc = c1/ in m/an, unde
c1=grosimea de metal indepartata prin coroziune in m.
Indicatorul de rezistenta la coroziune volumetric Wv=Vc/(Ac* in cm3/m2*an.
c1=Wc* in m; .
In general, adaosul de coroziune trebuie sa satisfaca urm ineg: C1min= 0.5mm<=c1<=c1max=3.0mm







5. Actiunea hidrogenului asupra materialelor metalice
Atacul hidrogenului se def ca fiind procesul de deteriorare mecanica a metalului prin separarea in
straturi (exfolierea) datorita patrunderii in materialul respectiv a H2 aproape pur format in urma
prezentei coroziunii electrochimice.

Actiunea mecanica a H2 se manifesta astfel: atomii de H2 rezultati in urma unor combinatii
electrochimice sunt atrasi la suprafata interioara tehnologica a utilajului care joaca rol de catod. Ajunsi
aici, atomii de H2 difuzeaza in metal pana intalnesc o discontinuitate de material (defecte interioare,
stratificari, incluziuni de zgura). Atomii de H2 se recombina in molecule si formeaza hidrogenul gazos
care nu mai poate difuza mai departe in metal; prin acumularea unui nr mare de molecule in cavitatea
respectiva incepe sa creasca presiunea a.i. la un moment dat valoarea ei depaseste capacitatea portanta
a materialului acesta fiind fisurat sau separat in straturi distincte.
1 - perete metalic cu rol de catod
2 - mediu agresiv
3 - atomii de H2
4 - defectul de material
5 - microcolectorul de H2 atomic care devine molecular
6 - separarea in straturi
7 - umflatura ce apare pe suprafata ext sau int a peretelui metalic
Consecintele principale ale atacului H2 sunt:
- scoaterea permanenta din serviciu a utilajelor
- fragilizarea materialului cauzata de absorbtia de H2









6.Elemente definitorii ale conductelor
Conducta este un ansamblu de elemente montate pe un traseu determinat, separand un spatiu
inchis ce serveste la transportul si distributia materialelor aflate in stare fluida sau fluidizata.
Conducta este sistemul tehnic constituit din: tevi, fittinguri, aparate de masura, armaturi,
suporturi, compensatoare de distributie ce servesc la transportul intre 2 utilaje sau 2 instalatii in conditii
de securitate tehnica deplina.
Functionarea conductelor intre 2 puncte oarecare de pe traseul acesteia se datoreaza unei
diferente de poatential energetic . Elementul principal al conductelor il constituie materialul tubular
realizat din tevi, tuburi, furtune.
Tevile sunt elemente de forma cilindrica, goale la interior, cu lungime >4m si o grosime de
perete mica, realizate din materiale cu proprietati elastice pronuntate. Grosimile tevilor depind de
conditiile de presiune si temp ale fluidului vehiculat si de caract. de rezistenta ale materialului folosit.
Tuburile sunt elemente de forma cilindrica, goale la interior cu grosime mare si lungime mica
realizate din materiale cu elasticitate redusa (sau casante - tuburi din fonta).
Furtunele sunt elemente flexibile cu sectiune inelara cu lungimi mari si realizate din materiale
foarte elastice.
Alegerea, clasificare si standardizarea elemenetelor pe conducta se face pe baza :
- Diam nominal notat DN100;
- Presiunea nominala PN25;

















7. Calculul tubulaturii cu perete subtire trase sau sudate longitudinal solicitate la presiune
interioara
Pentru tubulaturile cu perete subire solicitate la presiune interioara se poate aplica teoria de
membran .
o
x
tensiunea dup direcia longitudinal (meridional);
o
u
- tensiunea dup direcia tangenial (inelar).

In teoria de membrana, aplicand teoria lui Laplace, se poate scrie ca:
1
s
p
R R
x
x
= +
u
u
o o
, unde:
R
x
reprezint prima raza de curbura a elem. de invelis in centrul de curbura p;
R

- reprezint a 2 a raza de curbura a elem de invelis in centrul de curbura p;

p presiunea interioar de calcul;
s
1
grosimea de rezisten a tubulaturii;
Deoarece eava este un nveli cilindric, lungimea = Rx si R

= D
m
/2, de unde rezulta ca
1
2s
pD
m
=
u
o .
Considernd c eava este nchis la capete, fiind supus presiunii interioare p, aceasta va
genera o for de presiune (F
ax
) =>
x m
m
ax
s D p
D
F o t
t
= =
1
2
4
sau
1
4s
pD
m
x
= o .
Pentru cazul strii plane de tensiune si considerand tubulatura sudata, se poate scrie ca:
t
a
m
ech
s
pD
o o o o s = = =
1
0 max
2
, rezulta
t
a
m
pD
s
o 2
1
= , unde:
t
a
o - este tensiunea admisibil a materialului la temperatura de regim t, n N/m
2
;
D
m
diametrul mediu al evii, n m;
s
1
grosimea de rezisten, n m;
p presiunea interioar de calcul, n N/m
2
;
- coef de rezistenta al sudurii.
Grosimea de rezisten s
1
, calculat cu formulele de mai sus este grosimea minim admisibil a
peretelui evii.


Grosimea de proiectare, care reprezint cea mai mic grosime a unui element de conduct
stabilit, se calculeaz cu relaia: s = s
1
+ c
1
+ c
2
+ c
3
, n m, unde:
c
1
este adaosul de coroziune n m;
c
1
= W
c
*
s
; W
c
- viteza coroziune;
s
- durata de serviciu;
c
2
adaosul mecanotehnologic, in m;
c
3
adaos pentru prelucrri mecanice, n mm.
Valorile grosimii de proiectare se corecteaza adoptandu-se s
STAS
> s;
Daca D
m
= D
i
+ s
1
, rezulta
p
pD
s
t
a
i

=
o 2
1
, in m;
Daca D
m
= D
e
s
1,
rezulta
p
pD
s
t
a
e
+
=
o 2
1
, in m; unde:
p presiunea interioar de calcul, n N/m
2
;
s
1
- grosimea de rezistenta a peretelui tubulaturii;
D
i
este diametrul interior al tubulaturii, n m;
D
e
diametrul exterior al tubulaturii, n m;
- coeficientul de rezisten al sudurii;
t
a
o - tensiunea admisibil a materialului tubulaturii, n N/m
2
.


8. Calculul tuburilor cu perete gros
S1 > 0,025 Di sau = De/Di > 1,2
In acest caz aplicand teoria tuburilor cu perete gros avem urmatoarele relatii:
- Tensiunea normala dupa directia tangentiala) generata de presiunea interioara are val
max pe suprafata interioara de raza Ri

- Tensiunea normala dupa directia inelara ( tangentiala) generata de presiunea interioara
pe suprafata exterioara de raza Re:

- Tensiunea dupa directia radiala generata de presiunea interioara:

Pt a gasi relatia de dimensionare a tubulaturii groase se va aplica ipoteza LAME:
o
uRi
p
p
|
2
1 +
|
2
1
:= o
uRi
p
o
uRi
p
o
uRe
p 2|
|
2
1
:= o
uRe
p
o
uRe
p
o
RRi
p
p := o
RRi
p



































o
max
o
uRi
p
= :=
p
p
|
2
1 +
|
2
1

o
c
t
c
c
:=
2
|
D
e
D
i
= :=
R
e
R
i
p C
c
|
2
1 +
( )
o
c
t
|
2
1
( )
:=
22
|
2
o
c
t
p C
c

|
\
|
.
o
c
t
p C
c
+ :=
22
|
o
c
t
p C
c
+
o
c
t
p C
c

:=
o
c
|
R
e
R
i
= :=
R
e
R
i
s
1
+
R
i
o
c
t
p C
c
+
o
c
t
p C
c

:=
R
i
s
1
+
R
i
s
1
R
i
o
c
t
p C
c
+
o
c
t
p C
c

1
|

\
|
|
|
|
.
:= R
i
s s
1
c
1
+ := s
1
s
1


9. Calculul tubulaturilor sudate elicoidal


Pt. conducte de diametere mari se folosesc in general tubulaturi sudate elicoidal.
Cf. teoriei de membrana tensiunile normale la suprafetele AB , AC si BC sunt x , , n.
Considerand a,b,c laturile triunghiului ABC si in conditiile unor dimensiuni mici ale acestora din ec de
echilibru pe directia lui n =>



De la calculul tubulaturii cu perete subtire stim ca

Aceasta relatie exprima legatura intre tensiunea normala la cordonul de sudura n si tensiunea dupa
directia inelara . Tinand seama de aceata relatie grosimea de rezistenta a tubulaturii sudate elicoidal
va fi :












a o
n
b o
u
cos o ( ) c o
x
sin o := a o
n
a o
n

o
x
o
u
2
:=
o
u
o
u
o
n
o
u
1
1sin
2
o
2

\
|
|
.
:= o
u
o
u
s
1
p D
i

2 | o
a
t
p
:=
1
1sin
2
o
2

\
|
|
.
s s
1
c
1
+ c
2
+ := s
1
s
1
Din ABC =>

b a cos o := a
c a sin o := a


10. Calculul tubulaturii la solicitari dinamice

Variatia brusca a vitezei sau presiunii fluidului din interiorul unei conducte genereaza oscilatii de
presiune care se propaga cu viteza c si care se manifesta prin socuri la extremitati in coturi sau bifurcatii.
Fenom.este cunoscut sub den de lovitura de berbec sau soc hidraulic si are caracter dinamic.
La calculul conductelor supuse socului hidraulic treb sa se tina seama atat de propr elastice cat si de
dimensiunile tubulaturii sic aracteristicile elastice ale fluidului vehiculat . Viteza de propagare a undei de
presiune in conducta se poate det cu relatia:

m/s




m/s


C0- viteza de propagare in lichide considerand rigiditatea conductei infinita;
Di-diam interior al tubulaturii
S1-grosimea de rez a peretelui tubulaturii
g-acceleratia gravitationala
L-greutatea volumica a lichidului vehiculat

Timpul de reflexie .
Considerand timpul de inchidere al unui robinet montat pe conducta este se pot def 2 cazuri:
a) tr> soc hidraulic direct

N/m
V0 viteza de circulatie a lichidului prin conduta expr in m/s

b) tr> soc hidraulic indirect
N/m2


Cunoscand pres interioara pi si cresterea de presiune ca urmare a socului hidraulic direct sau
indirect, conductele treb verif la pres de soc hidraulic : ps= pi + p
Se verifica:

sT-grosimea tubulaturii STAS
c1-adaosul de coroziune
t
r
2L
c
:=
c
t
ef
p
s
D
i
s
T
+ c
1

( )

2| s
T
c
1

( )
:=
p
s
p
s
o
a
t






c
c
0
1
E
L
E
D
1
s
1
+
:=
c
0
c
0
c
0
E
L
g

L
:= E
L
E
L
Ap c v
0

L
g
:= v
0
Ap

L
g
c v
0

t
r
t
i
:=

L




11. Principiile de baza ale dilatatiei conductelor
Majoritatea conductelor tehnologice ce lucreaza la temp diferita de temp de montaj sufera
modificarii ale dimensiunilor. Conducta se dilata volumic dupa toate cele 3 directii.
Daca t <50 C dilatatiile conductei sunt preluate de caracteristicile elastice ale materialului.
Daca t>50C preluarea dilatatiilor conductei se poate face fie prin autocompensare, fie cu aj
compensatoarelor.

AUTOCOMPENSAREA dilatatiilor inseamna preluarea acestora de catre insusi sist elastic al conductei
asigurat prin alegerea unei anume configuratii a traseului de conducta iar in materialul tubular nu
trebuie sa apara tensiuni de natura termica periculoase.

Dilatatia termica sau alungirea conductei este data de relatia :


Coef de dilatare liniara al materialului tevii la temp de regim -
t=tr-tm
Deformatia specifica termica este:

Tensiuni de natura termica:



=

A-sectiunea de rezistenta a conductei
Daca <Fcr conducta nu flambeaza
Fcr- forta critica de flambaj



<

o
t
c
t
c
t Al
t
l
0
:= c
t
o
t
At
F
x
t
A o
x
t
:= F
x
t
A E
t
o
t
At
F
x
t
A E
t
o
t
At
t E
t
I
min

l
f
2



=
Forta axiala coresp

Al
t
o
t
l
0
At := Al
t
Al
t
o
x
t
E
t
c
t
:= o
x
t
o
x
t
E
t
o
t
At
F
cr
t E
t
I
min

l
f
2
:=
t




12. Tipuri constructive functionale de sisteme de compensare a dilatarilor termice

Sistemele de compensare pot fi :
a) cu compensatori din teava indoita -acestia compenseaza dilatatiile conductei sub forma
unor deformatii elastice de incovoiere pt sistemele plane si de incovoiere si rasucire pt
sistemele spatiale. Sunt usor de realizat, utilizati la presiuni si dilatari mari si f mari. Pot fi in
forma de L, Z, U, S, P.
Cel mai des intalnit este compensatorul in forma de U care prezinta urmat avantaje:
-Capacitatea de compensare poate atinge 600mm
-Forma simetrica pe care o are confera solicitare egala a punctelor fixe
Montarea compensatoarelor din teva in cadrul traseului de conducta se face prin sudura cap la
cap sau prin flanse sau combinat.


b) cu compensatori lenticulari -sunt subansamle realizate din compensatoare lenticulare
specifice si tronsoane din teava
Dupa realizarea constructive si modul de lucru se deoseb urm tipuri:
- sist de comp cu compensatori lenticulari axiali sunt folosite numai la preluarea
dilatarilor uniaxiale.
Elementul de baza este lentila cu diferite forme geom.

- Sist de comp cu compensatori lenticulari unghiulari preiau dilatari uniaxiale
plane si spatiale. Pt sistemele plane sunt utiliz compensatorii cu cuple de rotatii
iar pt cele spatiale, compensatori cu cuple cardanice



- Sist de comp cu compensatori lenticulari laterale lentilele au format axial
nesimetric.


13. Calculul flexibilitatii conductelor
Flexibilitatea unei conducte sau a unui sistem de conducte reprez capacitatea conductei de a
prelua prin deformare elastic modificarile pozitiilor initiale de montaj survenite in urma
dilatatiilor termice.
Acestea sunt cauzate de dif dintre temp de regim si temp de montaj fara depasirea tensiunii
admisibile in orice punct.
Conditia de flexibilitate conform este:





De diametrul exterior al conductei in mm
Y dilatarea totala care trebuie preluata de sistem in mm
R=L/lo
L- Lungimea desfasurata a conductei intre cele 2 puncte fixe; L=L1+L2+L4+L5 in m

D
e
Y
l
o
2
R 1 ( )
208
o
A
E
20
s


lo- distanta in linie dreapta intre cele 2 puncte fixe
A-intervalul tensiunilor admisibile in MPa
-modulul de elasticitate longitudinal la 20 C


x,y,z dilatarile dupa directiile axelor x, y, z



Tensiunea de natura termica este:



Daca temperatura de natura termica depaseste valoarea rezistentei admisibile este necesar a se lua
urm masuri cum ar fi :
1) Schimbari de directie in plan sau in spatiu
2) Utilizarea compensatoarelor de dilatare din teava sau lenticulare
3) Reamplasarea si reconsiderarea tipurilor de suporturi
4) Pretensionarea conductelor









14. Pretensionarea conductelor. Explicarea fen fizic
In conditii de montaj cand difer. de temperatura t=tr-tm=0 (tr=tm)
In cond de regim tr>>tm
Este evident ca starea de def de natura termica este una de def elastic intrucat ea se anuleaza
odata cu anularea cauzei care o produce adica diferenta de temp si drept urmare dependenta
lui =f( ) este una liniara.

Pretensionarea este metoda prin care ,in conditii de montaj, se dezvolta in conducta tehnologica
o stare de tensiuni de intindere antagonista starii de tensiuni de natura termica cu scopul
micsorarii starii de tensiuni de natura termica in cond de regim.


15.Calculul pretensionarii optime a conductelor autocompensate sau compensate cu
compensator din teava.
Pentru calculul gradului optim de pretensionare si a lungimii de pretensionare se pleaca de la ipoteza
fundamentala ca sist de compensare sa fie solicitat atat in conditii de regim,cat si in conditii de montaj la
nivelul maxim posibil.
Expr mat acest lucru inseamna:

unde: (

tens axiala totala dezvoltata in materialul tubular

la 20C.
o
x
t
o
x
t
c
t
o
x
20





E
20
Y Ax
2
Ay
2
+ Az
2
+ := Ax Ax
o
A
f 1.25o
a
20
0.25o
a
t
+
|
\
|
.
:= ff
o
x
t
o
a
t
0.481
D
e
Y
l
o
R 1 ( )
2
:= o
x
t
o
x
t


Se compune din:

unde: (

)=reprez tens axiala generata de pres de proba.

=Cp

=este tensiunea generata de pres de regim.

16. TIPURI DE ORGANE DE OBTURARE INTALNITE LA ARMATURI
-cu ventil care se deplaseaza coaxial sau pe axa orificiului de trecere:














- cu sertar- la care deplasarea se face perpendicular pe axul orificiului de trecere descriind o miscare de
transalatie. Daca la armaturile cu ventil sensul de trecere trebuie respectat cu strictete, la armaturile cu
sertar, sensul de curgere a fluidului este indiferent.



- cu cep (cana)





Organul de inchidere executa o miscare de rotatie in jurul axei perpendiculae pe axa orificiului de lucru.
Acest tip de robinet asigura o inchidere si deschidere rapid .Sensul de curgere prin robinet nu are
importanta

-Cu clapeta- care executa o miscare de pendulare in jurul unei axe amplasate excentric si perpendicular
pe axa orificiului de trecere. In acest caz sensul posibil de curgere a fluidului este unic si dirijat.









17. FITINGURI PENTRU CONDUCTE
Fitingurile sunt elem de conducte ce se unesc la montarea conductelor indeplinesc una sau mai multe
functii:
-montarea in aliniament a tubulaturii de acelasi diametru sau cu diametre diferite;
-schimbarea directiei traseului de conducta;
-ramificarea simpla sau multipla a unei conducte principale;
-obturarea sau inchiderea unui capat de conducta sau orificiu.

CLASIFICARE:
Dupa modul de imbinare:
-fitinguri filetate ce se imbina prin filet si cu diam nominal Dn< sau egal cu 50 mm;
-fitinguri sudate cu Dn>50 mm m
-fitinguri lipite
-fitinguri prevazute cu flanse





Dupa tehnologia de fabricatie:
-fitinguri turnate din fonta maleabila;
-fitinguri forjate din otel;
-fitinguri executate prin tragere sau sudate;
-fitinguri executate din materiale plastice;

Dupa functia care o realizeaza:
- fitinguri utilizate la montarea in aliniament a conductelor;
-fitinguri folosite la schimbarea traeului conductei;
-fitinguri folofite la ramificarea simpla sau multipla a unei conducte
-fitinguri folosite la obturarea sau inchiderea unui capat de conducta sau a unui orificiu















18. CALCULUL GEOMETRIC AL FITINGURILOR REALIZ PRIN SUDARE
Pt realizarea conductelor sau curbelor din segmente de teava sudate intre ele se traseaza si se realizeaza
sablonul cu ajutorul cauia se traseaza conturul segmantului la imbinarea segmentilor intre ei prin sudare.
Elem necesare ce trebuiesc date sau stabilite pt realizare curbelor din segmenti si pt trasarea
sabloanelor sunt:
-raza de curbura R
-unghiul beta
-diam exerior De .

DE=y
i
DC=y
i

BC=AE=x
i

triunghi BCD=>

triunghi OAB=>

=> (

Pentru construirea sablonului trebuie impartit perimetrul cercului exterior intrun nr par de parti carora
le corespunde o ordonata y
i
si un unghi

.






19.Elem comp ale unei imbinari prin flanse.


1-flanse cu gat;2-prezon;3-piulita;4-saiba;5-garnitura de etansare;6-tubulatura;
Rezistenta si etanseitatea imbinarii se asigura prin strangerea unui nr par de suruburi sau
prezoane(multiplu de patru ptr flansele rotunde)a unei garniture intre suprafetele de etansare.














20.Clasificarea flanselor dupa forma geom si constructie.
Dupa forma geometrica putem avea:fl rotunde,patrate,ovale,triunghiulare.

Dupa constructie putem avea:fl plate(a),fl cu gat(b),fl cu guler(c),fl oarbe(d)






21.Tipuri de suprafete de etansare intalnite la imbinarile prin flanse.
-6 desene
-supraf.de etansare plana simpla(simbolizat PS dupa vechiul stas si dupa EURO NORME tip A)-se pot
folosi pana la pres nominal 6.
-supraf de etansare plana cu umar(simb dupa stas PU,si dupa Euro norme tip B)-se pot utilize pana la
pres de 25 bar.
- supraf de etansare cu canal si pana(simb dupa stas CP,iar dupa Euro.norme tip C,tip D).
- supraf de etansare cu prag si adancitura(simb dupa stas PA,si dupa euro norme tip E si tip F).
-supraf de etansare cu prag,cu sant si adancitura ptr ganitura torica(simb dupa stas P,iar dupa euro
norme tip G si tip H).-Sunt util mai rar,numai in cazuri special datorita prelucrarii mai complicate pe care
o necesita.
-supraf de etansare cu sant ptr garniture inelara metalica(simb S si J).