Specializarea: Finane - Bnci, anul III.

Disciplina: Proiecte economice

Fundamentare deciziei de finanare a ntreprinderii pe termen scurt

Sub ndrumarea:

Realizat de :

-20111

Cuprins

Capitolul 1. Coninutul eciziei e !inanare pe termen scurt a "ntreprin erii########.1 1.1. 1.2. Importana $esurse eciziei e e !inanare pe a "ntreprin erii termen pe scurt termen a

scurt..............................1 !inanare "ntreprin erii#############% 1.2.1. $esurse proprii #######################& 1.2.2. $esurse "mprumutate####################...' Capitolul 2. Decizia e !inanare a "ntreprin erii pe termen scurt in !on uri proprii ####10 2.1. Capacitatea e auto!inanare (i auto!inanarea ##############10 2.2. )naliza capacitii e auto!inanare (i auto!inanrii la S.C. )*$+S,)$ S.).....12 2.%. )uto!inanarea (i politica i-i en elor.............................................................22 Capitolul %. Decizia e !inanare a "ntreprin erii pe termen scurt in cre ite#######...2' %.1. Cre itul .ancar (i costul su...............................................................................2' %.2. Cre itul comercial.............................................................................................%1 %.%.)naliza lic/i itii (i "n atorrii companiei )*$+S,)$ S.)..................................%2 Concluzii Bi.lio0ra!ie

CAPITOLUL 1 Coninutul deciziei de finanare pe termen scurt a ntreprinderii

Deciziile !inanciare au

rept o.iect

e!inirea structurii !inanciare a optate

"ntreprin ere "n !uncie e criteriile e renta.ilitate, e cre(tere (i e risc 1. Decizia e !inanare a "ntreprin erii este e!init ca reprezent1n 2opiuni "ntre mai multe -ariante prin care se asi0ur "n cel mai e!icient mo a aptarea "ntreprin erii la me iu3 i reprezint cea mai important component a 0estiunii !inanciare a "ntreprin erii. )cest lucru poate !i e4plicat, "n primul r1n prin pon erea ri icat a acti-elor (i pasi-elor circulante "n totalul .ilanului "ntreprin erii. Ca orice ecizie !inanciar, ecizia e !inanare a !irmei 2 tre.uie s constituie 2rezultatul unui emers e ale0ere con(tient, in mai multe -ariante posi.ile, a unei soluii consi erate optime "n planul acti-itilor (i operaiunilor !inanciare3, eci se are "n -e ere opiunile asupra asupra proporiilor ce re-in capitalului propriu, respecti- capitalului "mprumutat . De asemenea, tre.uie su.liniat !aptul c mon ial. 1.3. Importana deciziei de finanare a ntreprinderii pe termen scurt ecizia e !inanare la ni-elul "ntreprin erii este semni!icatiin!luenat e mo ul e !uncionare a mecanismelor economice la ni-el naional, re0ional (i

Deciziile e !inanare pe termen scurt pot !i enumite 0eneric 0estiune e trezorerie, reprezent1n un omeniu lar0 al 0estiunii !inanciare %, ar se !un amenteaz "n special pe se0mentul e !inanare a ciclului e e4ploatare. 5asile, Ilie, ,eo orescu, 6i/aela, Finanele ntreprinderii, * itura 6eteor Press, Bucure(ti, 2007, p. 2%8. 2 Pe parcursul acestei lucrri "n utilizarea termenului firm se -a a-ea "n -e ere accepiunea e "ntreprin ere, ca entitate economic, (i nu accepiunea 9uri ic, mai restr1ns, "nt1lnit "n le0islaiile anumitor ri. De alt!el, "n ma9oritatea lucrrilor in omeniul economic, cei oi termeni sunt !olosii cu un sens similar, i!erenele aprute !iin ate e pro-eniena lucrrii: an0lo-sa4on :un e pre-aleaz !irm e la en0l. firm; sau !rancez :un e se utilizeaz cu o pon erea mai mare noiunea e "ntreprin ere <!ranc. entreprise;. 3 ,oma, 6i/ai, Brezeanu, Petre - Finane i gestiune financiar-Aplicaii practice, teste gril, * itura *conomic , Bucuresti, 188=, p. 88.
1

Finanarea pe termen scurt se a4eaz, "n eose.i, pe !inanarea acti-elor circulante necesare !irmei (i are un orizont e timp su. un an &. Pentru es!(urarea "n .une con iii a acti-itii !irmei, pe l1n0 sta.ilirea necesarului e acti-e circulante, o importan ri icat o are (i ecizia pri-in sta.ilirea mo ului e !inanare a acestora. Finanrile pe termen scurt -izeaz, ast!el, acti-ele e e4ploatare al cror cuantum oscileaz "n !uncie e cre(terea sau escre(terea acti-itii e la un an la altul, e la un trimestru la altul sau e la un sezon la altul 7. >n aceste situaii, ecizia e !inanare pe termen scurt urmrete imensionarea necesarului e acti-e circulante i "n eplinirea cerinelor e acoperire !inanciar a acti-elor circulante "n cuantumul necesar (i la termenele pre-zute, cu su!icient elasticitate, capacitate e a aptare la necesitile concrete ale i-erselor etape, s poat !i ma9orate sau re use, up caz, c1n cerinele e4ploatrii o impun. +.iectul !un amental al eciziei e !inanare pe termen scurt "l constituie selecia (i mo.ilizarea operati- a surselor e capitaluri circulante, la cel mai re us cost al procurrii acestora, "n con iii e re ucere a riscului (i a corelaiei renta.ilitate-risc. )spectele !inanrii prezint importan eose.it pentru supra-ieuirea (i ez-oltarea "ntreprin erii. )st!el, pentru "ntreprin erile mici (i mi9locii pro.lemele !inanciare cele mai importante sunt le0ate e 0estiunea ne-oilor ciclului e e4ploatare (i mo ul lor e !inanare, iar pentru "ntreprin eri e imensiuni mari, aria pro.lemelor !inanciare este mai -ast, ele ela.oreaz o politic !inanciar "n componena creia sunt cuprinse ecizii !inanciare re!eritoare la urmtoarele: structura !inanciar, politica e "n atorare, pro0noza renta.ilitii proiectelor !inanate, etc. Deciziile e !inanare a !irmei pe termen scurt presupun ecizii curente, care ein o poziie secun ar !a e eciziile pe termen lun0 :strate0ice; eoarece acestea sta.ilesc ca rul 0eneral al ez-oltrii unei "ntreprin eri. ,otu(i acest caracter su.or onat al eciziilor pe termen scurt, numite (i ecizii operaionale, nu "nseamn c au o importan mai re us, "ntruc1t se re!er la acoperirea cu !on uri necesare es!urrii normale a ciclului e e4ploatare i o eroare poate antrena o micorare a .ene!iciului sau c/iar pier eri. + ecizie optima e !inanare a ciclului e e4ploatare se re!er, "n cea mai mare parte, la armonizarea relaiei renta.ilitate-risc, la realizarea ec/ili.rului
4 5

intre necesarul

e acti-e

?oan, @icolae, Finanele firmei, * itura *conomic, Bucure(ti, 200%, p. &78. ,oma, 6i/ai A )le4an ru, Felicia <Finane i gestiunea fianciar a ntreprinderii, * itura *conomic, Bucure(ti, 188B, p.187 .
4

circulante (i sursele mo.iliza.ile pentru !inanarea lor =. Pentru a rspun e ne-oii e renta.ilitate, 0estiunea acti-elor circulante urmre(te realizarea ciclului e e4ploatare cu un ni-el minim e acti-e circulante, iar 0estiunea pasi-elor circulante -izeaz cel mai re us cost al procurrii capitalurilor necesare. >n 0eneral !irmele recur0 la !inanarea pe termen scurt in ou moti-e principale'. Primul este esemnat e necesitile e !on uri in anumite perioa e. Dac, e e4emplu, "ntr-o anumit perioa a a anului cresc stocurile (i -aloarea !urnizorilor neac/itai, !irma tre.uie s utilizeze !inanarea pe termen scurt. )poi, c1n !lu4urile e numerar e intrare cresc, se ram.urseaz !inantarea pe tremen scurt contractat. )l oilea moti- este c !irma poate utiliza !inanarea pe termen scurt p1n c1n -a aprea ca necesar o !inanare pe termen lun0. 1. . !esurse de finanare pe termen scurt a ntreprinderii

+rice "ntreprin ere, !ie c se a!l "n !aza e ez-oltare a acti-itii sale sau "n cea e meninere a capacitii e pro ucie, este ne-oit s atra0 resurse pentru !inanarea acti-itii es!urateB. 6ana0erul !inanciar este rspunztor pentru !inanarea "ntreprin erii, el tre.uie s o.in !on urile necesare pentru !inanarea ez-oltrii companiei (i "n eplinirea o.li0aiilor e plat a acesteia. >n acest sens, mana0erul se comport ca un interme iar "ntre pieele !inanciare (i instituiile sistemului !inanciar, pe e o parte (i !irma, pe e alt parte, !iin comparat cu o 2punte e le0tur intre economie (i s!era !inanelor3. )cti-itatea unei "ntreprin eri rareori urmeaz o traiectorie uni!orm. >n cursul unei perioa e e timp ne-oile e !inanare sunt realocate, !on ul e rulment poate acoperi o parte a ne-oilor suplimentare aprute in aceste !luctuaii, ar nu poate compensa totalitatea ne-oilor "n perioa ele e -1r! eoarece imo.ilizarea capitalurilor ar !i prea costisitoare. Fon urile pe termen scurt asi0ur "n principal !inanarea ne-oilor "n !on termen mai lun08. Stu iul structurii pasi-ului .ilanului rele- c &0-=0C e rulment ale in pasi-ul "ntreprin erii, ar pot, "n mo e4cepional s 0enereze un 2releu3 e operaiuni e cre it pe "ntreprin erii este !ormat in atorii pe termen scurt. )ceast "n atorare este cu at1t mai ri icat

Stancu, Ion, Finane Piee financiare i gestiunea portofoliului, investiii reale i finanarea lor, analiza i gestiunea financiar a ntreprinderii, * itura *conomic, Bucure(ti, 2002, p. 8==. 7 ?oan, @icolae, Finanele firmei, * itura *conomic, Bucure(ti, 200%, p. &78-&=0. 8 Dra0ot, 5ictor, ,atu, Ducian, Dra0ot, 6i/aela, Cio.anu, )namaria, +.re9a, Daura, $acsa, )n a, Abordri practice n finanele firmei, * itura Iricson, Bucure(ti, 2007, p. %22. 9 Brezeanu, Petre, Finane corporative- -ol. I, * itura C.?.BecE, Bucure(ti, 200B, p. 721
6

cu c1t !irmele sunt e imensiuni mai mici. >ntr-a e-r, "ntreprin erile mici care nu au acces la piaa !inanciar se limiteaz la cre ite comerciale (i la cre ite .ancare. Pentru !inanarea "ntreprin erii pe termen scurt pot !i utilizate ou cate0orii e resurse sau se poate ale0e o -ariant ce le com.in10: resurse proprii A resurse "mprumutate :cre ite .ancare, cre ite comerciale, etc;.

Principala ale0ere "n ecizia e !inanare se a4eaz pe opiunea "ntre resursele proprii (i resursele "mprumutate11. Criteriul e selecie "l reprezint costul procurrii capitalului, urmrin se re ucerea csotului me iu pon erat al capitalului. Finanarea acti-elor circulante se !ace pe seama !on ului e rulment, a cre itului comercial (i a cre itelor .ancare pe termen scurt. De la un caz la altul, pon erea poate s-o ein unul sau altul in elementele menionate. Decizia pri-in structura optim a acestor surse se consoli eaz pe ec/ili.rul intre autonomia e !inanare prin surse proprii (i !le4i.ilitatea cre itelor pe termen scurt, "n completarea celor proprii12. Datorit !aptului c "ntreprin erea ispune e mai multe opiuni e !inanare a acti-itii sale, se pune pro.lema e a ale0e pe acelea care se a apteaz cel mai .ine ne-oilor sale. >n !uncie e strate0iile a optate e o "ntreprin ere, se poate eci e asupra mo alitilor e !inanare a acti-itii e e4ploatare up anumite principii (i criterii. 1. .1. !esurse proprii $esursele proprii reprezint cea mai si0ur surs e !inanare a "ntreprin erii, in!luen1n autonomia !inanciar a acesteia i elimin riscurile nepre-zute ale capitalurilor. >n -e erea asi0urrii continuitii pro uciei (i ritmicitii -1nzrilor, este necesar "nnoirea permanent a stocurilor (i creanelor1%. >n con iiile apariiei unei ne-oi permanente e capital, pro.lematica esenial este reprezentat e e4istena unor surse proprii permanente pentru !inanare a acestora. )ceast surs este !on ul e rulment.

Bo0 an, Ioan, Management financiar,* itura Fni-ersitar, Bucure(ti, 2007, p. 18% +no!rei, 6i/aela, Management financiar, * itura C.?.BecE, Bucure(ti, 200=, p. 8 12 Stancu, Ion, Finane Piee financiare i gestiunea portofoliului, investiii reale i finanarea lor, analiza i gestiunea financiar a ntreprinderii , * itura *conomic, Bucure(ti, 2002, p. 101'. 13 +no!rei, 6i/aela, Finanele ntreprinderii, * itura *conomic, Bucure(ti, 200&, p. 18=.
10 11

Fon ul e rulment reprezint surplusul e resurse permanente e0a9at in !inanarea pe termen lun0 a ne-oilor permanente, pentru realizarea ec/ili.rului !inanciar al ciclului e e4ploatare (i al trezoreriei. Surplusul esemneaz o mar9 e si0uran pentru acti-itatea e e4ploatare, care .ene!iciaz e o surs si0ur e capital mo.ilizat pe termen lun0 (i pentru care nu e4ist preocuparea e a !i re"nnoit1&. >ntr-o alt !ormulare, !on ul e rulment reprezint partea in capitalul permanent care poate !i utilizat pentru !inanarea acti-elor circulante, a ic e4ce entul e capital permanent !a e acti-e imo.ilizate sau e4ce entul acti-elor circulante cu lic/i iti pe termen mai mic e un an, !a e atoriile cu e4i0i.ilitate pe termen mai mic e un an. Denumirea e !on @oiunea e !on e rulment17 eri- e la !aptul c surplusul e resurse permanente e rulment 0enereaz !ormularea unor accepiuni multiple, precum: e0a9at e ciclul e e4ploatare poate !i 2reluat3 pentru "nnoirea stocurilor (i a creanelor. !on ul e rulment .rut, !on ul e rulment net, !on ul e rulment propriu (i !on ul e rulment "mprumutat. Dintre acestea, un interes eose.it este acor at !on ului e rulment net :permanent; i !on ului e rulment propriu1=. Fon ul e rulment net sau permanent :numit (i !on ul e rulment !inanciar; este eterminat pe .aza .ilanului !inanciar (i se poate sta.ili "n oua -ariante: !ie ca i!eren intre capitalurile permanente (i imo.ilizrile nete, !ie ca i!eren "ntre acti-ele circulante nete (i atoriile pe termen scurt. )st!el, prin cele ou mo aliti e eterminare a !on ului e rulment net se a9un0e la acela(i rezultat, "ns acest concept poate !i interpretat "n mo i!erit. Fon ul e rulment net prezint cea mai mare importan pentru analiza !inanciar, "n 0eneral, (i pentru analiza ec/ili.rului !inanciar, "n particular, ast!el este consi erat e anali(tii !inanciari cel mai reprezentati- in icator al ec/ili.rului !inanciar al !irmei. Fon ul e rulment propriu e-i eniaz autonomia e care ispune "ntreprin erea "n ca rul procesului e !inanare (i reprezint e4ce entul capitalului propriu !a e acti-ele imo.ilizate nete. Fon ul e rulment propriu are o utilitate mai restr1ns ec1t !on ul e rulment net (i poate !i calculate "n ou mo uri, utiliz1n o relaie care e4prim, !ie i!erena intre capitalurile 5intil, Geor0eta, estiunea financiar a ntreprinderii, * itura Di actic (i Pe a0o0ic, Bucure(ti, 2007, p. %27. 15 ,urliuc, 5asile, !imensiunea financiar a ntreprinderii, * itura Se com Di.ris, Ia(i, 1887, p. =B. 16 +no!rei, 6i/aela, Finanele ntreprinderii, * itura *conomic, Bucure(ti, 200&, p. 18B
14

proprii (i acti-ele imo.ilizate nete, !ie i!erena intre !on ul e rulment net (i atoriile pe termen me iu (i lun0. Fon ul e rulment nu apare "n mo istinct "n pasi-ul .ilanului. *l se o.ine ca mrime, !olosin in!ormaiile in .ilan (i reprezint un Hsenzor3, in icator e lic/i itate, prin care se apreciaz situaia !inanciar a "ntreprin erii la un moment at, starea ei e ec/ili.ru: cu c1t !on ul e rulment este mai mare, cu at1t mai mici -or !i atoriile pe termen scurt pentru !inanarea acti-elor circulante1'. )st!el, "n teoria (i practica economic s-a consimit i eea con!orm creia cu c1t resursele permanente sunt mai mari ec1t necesitile permanente, cu at1t !irma ispune e o mar9 e si0uran ce o prote9eaz contra e-enimentelor nepre-zute. Fon ul e rulment poate a-ea (i semni!icaia unei mar9e e si0uran pentru 0estiunea !inanciar a "ntreprin erii, pe seama acestuia urm1n a se "n eplini o.li0atiile sca ente "n situaiile "n care "n erularea acti-itii se "nre0istreaz o.stacole (i inter-in !actori ne orii cum ar !i: neonorarea unor o.li0aii e ctre unii clieni ai !irmei, 0oluri e apro-izionare, sta0narea unor stocurilor "n !a.ricaie, neli-rri la termen, cre ite comerciale sau "mprumuturi care nu au !ost o.inute la timp, !enomene social-politice ne0ati-e etc., ar (i o ilustrare a mo ului "n care se realizeaz !inanarea ne-oilor e e4ploatare pe seama capitalului permanent al "ntreprin erii. 6rimea !on ului e rulment nu este o imensiune intan0i.il i le0at oar e ci!ra e a!aceri, ci o rezultant a aciunii unui anumit numr e parametri i a eciziilor e politic economic i !inanciar a optat e con ucerea "ntreprin erii. )st!el, "n mare msur, !on ul e rulment este epen ent e cre itul acor at clien ilor, cre itul acor at e !urnizori i -olumul stocurilor. Dac aceti parametri se mo i!ic, imensiunea !on ului e rulment poate su!eri !luctuaii. Dimensiunea i compoziia !on ului e rulment pot -aria "n !unctie e omeniul e acti-itate al "ntreprin erii1B. Pentru unele tipuri e "ntreprin eri, in-esti ia "n !on ul e rulment poate !i su.stanial. De e4emplu, o !irm e pro ucie -a in-esti masi- "n materii prime, pro ucie "n curs e e4ecuie i pro use !initeA a esea, "i -a -in e pro usele pe cre it, 1n na(tere ast!el la relaii e cre it su. !orma creanelor comerciale. Pe e alt parte, un etailist -a

,oma, 6i/ai, Finane i gestiune financiar, * itura Di actic (i Pe a0o0ic, Bucure(ti, 188&, p. 1%=. 18 )trill, Peter, 6cDaneI, * ie, "ontabilitate i finane pe nelesul tuturor, * itura $entrop J Straton, Bucureti, 2007, p. %BB.
17

eine un sin0ur tip e stocuri i "i -a -in e pro usele, "n 0eneral, cu .ani 0/ea . 6a9oritatea !irmelor cumpr .unuri i ser-icii pe cre it, eci au atorii comerciale. Se poate consi era c !on ul e rulment este optimal atunci c1n rspun e la cerinele e e 0estionare e!icient a !irmei18 (i anume, s asi0ure ec/ili.rul !inanciar al !irmei (i o c1t mai ri icat renta.ilitate !inanciar asi0urat prin minimizarea costului capitalului. 1. .". !esurse mprumutate Firmele au la ispoziie o "ntrea0 0am e instrumente e !inanare pe termen scurt. >n con iiile "n care sursele proprii nu sunt su!iciente pentru !inanarea ciclului e e4ploatare, "ntreprin erile apeleaz la cre ite pe termen scurt. Disponi.ilitatea !iecrei surse epin e e mrimea sa, e 0ra ul e risc (i e pro!ita.ilitatea "ntreprin erii. Creditul comercial reprezint cre itul pe care (i-l acor "ntreprinztorii la -1nzarea mr!urilor su. !orma am1nrii plii20, !r inter-enia unui interme iar (i este un cre it pe termen scurt care -ariaz e la c1te-a zile p1n la 80 e zile. *l cuprin e ou !orme: Cre it--1nztor, reprezent1n -1nzrile e mr!uri pe cre it care cuprin e la r1n ul su, cre itul-!urnizor, ce presupune ipostaza e "mprumutat a !irmei analizate, (i cre itul-client, c1n !irma este "mprumuttorA Cre it-cumprtor, reprezent1n plile "n a-ans, iar "n aceast situaie !irma este "n ipostaza e .ene!iciar a a-ansurilor pltite e ctre clienii si pentru !a.ricarea pro uselor sau "n ipostaza e pltitor e a-ansuri ctre !urnizorii si e ec/ipamente sau material. Dintre toate !ormele cre itului comercial, oar cre itele-!urnizor (i a-ansurile primite e la clieni reprezint o surs e !inanare pe termen scurt a ciclului e e4ploatare. Principalul a-anta9 al acestei surse este acela c nu este "n mo e4plicit purttor e o.1n . De asemenea, !inanatorul, !urnizor sau client, nu solicit 0aranii (i este mult mai tolerant ec1t o .anc, "n cazul nerespectrii o.li0aiilor e plat la sca en. Cre itul comercial reprezint practic un "mprumut pe termen scurt in irect care se creeaz prin ecala9ul "n timp intre momentul -1nzrii sau prestrii ser-iciului (i momentul "n

Stancu, Ion, Finane < Piee financiare i gestiunea portofoliului, investiii reale i finanarea lor, analiza i gestiunea financiar a ntreprinderii, * itura *conomic, Bucure(ti, 2002, p. '82. 20 ,urliuc, 5asile :coor .;, Moned i credit, * itura Fni-ersitii H)l. I. Cuza3, Ia(i, 2010, p.1=&.
19

care .ene!iciarul "l ac/it. Cre itul comercial reprezint 2un !el e su.-enie sau un instrument promoional la ispoziia -1nztorului3. Cre itul consimit e ctre !urnizori ocup un loc important "n ansam.lul resurselor e !inanare a acti-elor circulante "n eose.i la "ntreprin erile mici (i mi9locii, precum (i "n marile "ntreprin eri cu un ritm accelerat e ez-oltare. Ca re0ul 0eneral, cre itul e !urnizori se na(te "n momentul recepiei .unurilor primite e la !urnizor !r ca acesta s cear plata ime iat21. Cre itul comercial are certe a-anta9e care constau "n caracterul simplu, precum (i "n rapi itatea cu care poate !i o.inut, mai ales "n cazurile "n care prile contractante se cunosc .ine (i !urnizorul poate e-alua rapi 0ra ul e sol-a.ilitate a clientului su. Creditele #ancare pe termen scurt se acor e ctre o .anc pe o perioa p1n la 12 luni pentru a0enii economici "nscri(i "n re0istrul comerului, care o!er 0aranii !erme, au cont esc/is la .anc (i "(i es!(oar acti-itatea "n mo renta.il. )t1t la acor are, c1t (i pentru "ntrea0a perioa e utilizare, e.itorii tre.uie s 0aranteze cre itele cu -alori material (i resurse !inanciare pre-zute a se realiza "n sum cel puin e0al cu cre itul primit 22. *4istena 0araniei constituie o certitu ine pentru .anc c "(i -a putea recupera sumele "mprumutate "n situaia neram.ursrii cre itului la termen e ctre e.itor. Cre itele .ancare pe termen scurt -ariaz prin anumite aspecte, precum o.iect, mo aliti e acor are, ram.ursare, urat (i cost. *4ist o 0am i-ersi!icat e cre ite estinate !inantrii !irmei pe termen scurt care s asi0ure ritmicitatea ne"ntrerupt a acti-itii !irmei, "ns "n ara noastr cele mai solicitate tipuri e cre ite pentru !inanarea acti-itii e e4ploatare sunt 2%: cre itele 0lo.ale e e4ploatare, cre itele pentru !inanarea c/eltuielilor (i a stocurilor temporare, cre ite pe escoperit e cont :o-er ra!t;, cre ite pentru plata c/eltuielilor (i stocurilor sezoniere "n lei (i -alut, cre ite e scont (i cre ite pentru e4portul e pro use 0arantate cu creane asupra strintii "n lei (i "n -alut. Din structura cre itelor pe termen scurt e care pot .ene!icia "ntreprin erile in ara noastr mai sunt utilizate (i urmtoarele tipuri e cre ite: cre itul pentru pre!inanarea e4porturilor, cre itul !aciliti e cont, linia e cre it, cre ite e trezorerie pentru pro use cu ciclu lun0 e Giur0iu, )urel-Ioan, Mecanismul financiar al ntreprinztorului, * itura Dacia, Clu9-@apoca, 1887, p. 182 22 ,oma, 6i/ai, Finane i gestiune financiar, * itura Di actic (i Pe a0o0ic, Bucure(ti, 188&, p. 1&2 23 Buctaru, Dumitru, Finanele ntreprinderii, * itura Kunimea, Ia(i, 200', p. 227-22=
21

10

!a.ricaie, cre itul pe cecuri remise spre "ncasare, cre itul pe +P, cre itul !actorin0-ul.

e !or!etare (i

>n concluzie, su.liniez i eea con!orm creia mi9loacele e !inanare ale !irmei tre.uie, "n primul r1n , s !ie a aptate la ne-oile sale. Pro.lemele !inanrii prezint o importan !oarte mare, eoarece soluionarea lor con iioneaz supra-ieuirea "ntreprin erii, perspecti-ele sale e ez-oltare, per!ormanele sale prezente (i -iitoare, autonomia proprietarilor (i con uctorilor si.

11

CAPITOLUL " $ecizia de finanare a ntreprinderii pe termen scurt din fonduri proprii 2.1. Capacitatea de autofinanare i autofinanarea )uto!inanarea este cel mai rsp1n it principiu e !inanare (i implic o.inerea unui pro!it semni!icati-, in care o parte se rein-este(te pentru sporirea acti-elor imo.ilizate (i pentru !inanarea ciclului e e4ploatare2&. )uto!inanarea emonstreaz c "ntreprin erea "(i asi0ur ez-oltarea cu !ore proprii, !olosin e4erciiul e4pirat (i !on ul rept surse e !inanare o parte a pro!itului o.inut "n at1t ne-oile e "nlocuire a acti-elor ez-oltri e mari e amortizare acoperin

imo.ilizate, c1t (i cre(terea acti-ului economic, "ns "n con iiile unei

proporii poate !i insu!icient, impun1n u-se !olosirea ei simultan cu alte meto e27. )uto!inanarea ocup un important loc printre celelalte mo aliti e !inanare, "ntruc1t a-anta9ele ma9ore ate e aceasta sunt !a-ora.ile at1t pentru acionari, c1t (i pentru "ntreprin ere ca persoan 9uri ic2=. )cionarii sunt a-anta9ai eoarece capitaliz1n o !raciune a pro!itului a-uia lor spore(te atorit cre(terii -alorii .ursiere a societii comerciale, cre(terii cursului aciunilor einute e ace(tia. Fn alt a-anta9 esenial este reprezentat e !acilitile !iscale e rein-estire. esemnate e pro!itul rein-estit care este e4onerat e la plata impozitului pe pro!it sau se aplic re uceri su.staniale e impozit, ceea ce creaz posi.iliti mai mari >ntreprin erea, ca persoan 9uri ic, este a-anta9at eoarece nu mai este ne-oit s apeleze nici la acionari, nici la piaa !inanciar pentru a constitui !on urile necesare pentru es!(urarea acti-itii, respecti- pentru ez-oltarea "ntreprin erii. Pon erea auto!inanrii "n totalul surselor principal, e2': capacitatea acesteia e a o.ine pro!itA e !inanare ale "ntreprin erii epin e, "n

6ironiuc, 6arilena, Fundamentele tiinifice ale gestiunii financiar-contabile a ntreprinderii, * itura Fni-ersitii 2)l. I. Cuza3, Ia(i, 2008, p. =' 25 Bistriceanu, G/eor0/e, ) oc/iei, 6i/ai, @e0rea, *mil, Finanele agenilor economici, * itura Di actic (i Pe a0o0ic, Bucure(ti, 1887, p. B& 26 ,oma, 6i/ai, Finane i gestiune financiar, * itura Di actic (i Pe a0o0ic, Bucure(ti, 188&, p. =7. 27 Buctaru, Dumitru, Finanele ntreprinderii, * itura Kunimea, Ia(i, 200', p. '=
24

12

/otr1rea proprietarilor

e repartizare a unei anumite pri sau a totalitii

pro!itului net pentru acumulare, "n etrimental i-i en elorA mrimea amortizrii eterminat e -aloarea e in-entar a mi9loacelor !i4e (i e sistemul e calcul a amortizrii !olosit e "ntreprin ere. "apacitatea de autofinaare reprezint un surplus monetar care rezult in totalitatea operaiilor e "ncasri (i pli e!ectuate e "ntreprin ere "ntr-o perioa e timp, a-1n "n -e ere (i inci ena !iscal2B. Capacitatea e auto!inanare este un in icator e mare e4presi-itate economic, re!lect1n !ora !inanciar a unei societi comerciale, 0arania securitii (i in epen ena acesteia. >ntreprin erile cu o .un capacitate e auto!inanare "nre0istreaz un risc !inanciar re us, !iin "n msur s ep(easc 0reutile "n perioa ele e criz economic, c1n accesul la cre ite este i!icil in cauza o.1nzilor "nalte. De asemenea, capacitatea e auto!inanare este (i un in icator e lic/i itate !inanciar (i e sol-a.ilitate, care ri ic 0ra ul e .onitate al !irmei, mre(te "ncre erea partenerilor e a!aceri, cre1n con iii mai .une e ne0ociere a contractelor economice. Putem a!irma, toto at, c o capacitate e auto!inanare .un e4prim (i o capacitate e "n atorare .un, respecti- posi.ilitatea e a 0aranta mai .ine cre itele .ancare la care !ace apel "ntreprin erea. Capacitatea e auto!inanare sau mar9a .rut e auto!inanare se poate etermina prin ou meto e: 6eto a meto a e ucti-A meto a a iti-. e ucti.il sau meto a su.atracti- ia in calcul toate "ncasrile (i plile

poteniale 0enerate e -eniturile (i c/eltuielile realizate e "ntreprin ere28: C)FL5eniturile "ncasa.ile-C/eltuielile plti.ile Da acela(i rezultat se a9un0e (i "n cazul plicrii meto ei a iionale. >n acest caz, perspectica este alta: pornin e la pro!itul net realizat, sunt eliminate toate elementele e -enituri calculate (i sunt a u0ate c/eltuielile calculate pentru e4erciiul !inanciar respecti-. C)F L Pro!it net- 5enituri calculateMC/eltuieli calculate

,oma, 6i/ai, Finane i gestiune financiar, * itura Di actic (i Pe a0o0ic, Bucure(ti, 188&, p. =7 29 +no!rei, 6i/aela, Management financiar, * itura C.?.BecE, Bucure(ti, 200=, p. 88
28

13

Prin meto a a iti- se e-i eniaz elementele constituti-e ale mar9ei .rute auto!inanare, iar prin meto a e ucti- se etermin ni-elul acesteia%0.

Procesul e !inanare intern :auto!inanare; nu ine neaparat e -oina "ntreprin erii, a acionarilor, ci este con iionat (i e anumii !actori interne (i e4terne: e !iscalitate (i e alte re0lementri 9uri ice, e politica a us e .nci !a e cre itarea a0enilor economici, e costul cre itelor (i esi0ur economic ale "ntreprin erii. e 0ra ul e renta.ilitate ce se o.ine (i inteniile e cre(tere

2.2. Analiza capacitii de autofinanare i autofinanrii la S.C. AEROS AR S.A.

Societatea comercial A%!O&TA! &.A. a !ost "n!iinat "n anul 187% la Bacu (i este persoan 9uri ic rom1n, a-1n !orma 9uri ic e societate pe aciuni e tip esc/is (i "(i es!(oar acti-itatea "n con!ormitate cu le0islaia rom1n (i cu actul constituti-. Domeniul principal e acti-itate al )*$+S,)$ este pro ucia, iar o.iectul principal e .az ale )*$+S,)$ sunt caracterizate e acti-itate al societii este %0%0-Fa.ricarea e aerona-e (i na-e spaiale. )!acerile e specializarea "n !a.ricarea, e componente, "ntreinerea, reparaia, mo ernizarea (i inte0rarea e sisteme pentru a-iaia militar (i sisteme e!ensi-e terestre. De asemenea, compania se consoli eaz ca !urnizor ez-oltare ca .az e mentenan (i con-ersie pentru a-iaia ci-il. >n omeniul aprrii, )*$+S,)$ este !urnizor ma9or e pro use (i ser-icii e reparaii, mo ernizri, mo i!icri (i inte0rri e sisteme a-ansate pentru i-erse plat!orme aeriene (i terestre, precum (i pentru suportul lo0istic a!erent. )*$+S,)$ !urnizeaz ec/ipamente (i sisteme, precum (i inte0rri e sisteme e i enti!icare, comunicaii (i control. >n omeniul a-iaiei ci-ile, )*$+S,)$ este su.contractor e aerostructuri, terenuri e aterizare (i ec/ipamente /i raulice, ansam.luri e a-iaie pentru marii !urnizori la ni-el 0lo.al. Baza e mentenan )*$+S,)$ pentru a-ioane ci-ile (i component este "n plin ez-oltare. >n porto!oliul e pro ucie se a!l "n continuare !amilia e a-ioane I)N-72 (i a-ioanele F*S,I5)D, pentru care se asi0ur suport, ser-icii e reparaii (i e4tin ere resurs, mo ernizri. Sic/i0ea, @icolae, Giurc 5asilescu, Daura, Ispas, $o4ana, Stanciu, Cristian, financiar a ntreprinderii, * itura Fni-ersitaria, Craio-a, 2007, p.22&
30

aerostructuri (i ansam.luri e a-iaie pentru lanurile 0lo.ale e !urnizare (i este "n curs e

estiunea

14

Prin rezultatele la ni-el operaional, ar (i !inanciar (i al competiti-itii, )*$+S,)$ se plaseaz "n poziia e li er pe piaa in $om1nia pentru pro usele (i ser-iciile in zona sa e competen (i e4pertiz. ,a.el nr. 1. Date 0enerale e i enti!icare a companiei $enumirea societ'ii Anul nfiin'rii &ediul social Cod unic de nre(istrare la Oficiul !e(istrului Comerului )ac'u *um'r de ordine n re(istrul Comerului )ac'u Capital social su#scris +i ,'rsat Piaa re(lementat' pe care se &.C. A%!O&TA! &.A. 187% Stra a Con orilor, nr. 8, Bacu, $om1nia 8707%1 K0&O11%'O1881 28.2B&.1%2,70 lei Bursa e 5alori Bucure(ti :sim.ol )$S;

tranzacioneaz' ,alorile mo#iliare emise >n !e.ruarie 2010, s-au "mplinit 10 ani e la semnarea contractului e pri-atizare )*$+S,)$ . ,a.el nr.2. *-oluia comparati- a principalilor in icatori !inanciari "n nul 2000 (i 2010 Cifra de afaceri %.port !ata profitului #rut !ata de distri#uire a di,idendelor Lic/iditatea (eneral Acti,ul net "-117B,% miliar e lei "--&2,8 milioane lei

:&8,B milioane FSD; :18,B milioane FSD; B8,= milioane lei 2=,B milioane lei :2B,2 milioane FSD; 8,'C '2C 7,1' 102,& milioane lei :12,% milioane FSD; ',7C ='C 1.%% 1',& milioane lei

:%2,2 milioane FSD; :B,0 milioane FSD; 0radul de ndatorare fa' de capitalurile 1'C 7=,80C proprii *-oluia pon erilor principalelor pro use (i ser-icii "n ci!ra societate "n ultimii trei ani, se prezint ast!el: Produse1&er,icii "-1"--2 Ponderea n cifra de afaceri 456 Fa#ricaie n domeniul a,iaiei 28,0% 28,78 &isteme defensi,e terestre 2&,=0 2',21 !eparaii a,ioane +i motoare 21,&& 2%,&1 7entenan' a,ioane ci,ile 12,%2 1%,17 "--3 1B,27 2',02 %1,=% 10,%& e a!aceri realizat e

15

Alte produse1ser,icii

12,=0

=,=&

12,'=

"apacitatea de autofinanare este un in icator eri-ate in !lu4uriel !inanciare (i se mai nume(te mar#a brut de autofinanare. *a re!lect potenialul .rut e auto!inanare a "ntreprin erii, (i up cum in ic (i enumirea sa, msoar !lu4urile e resurse interne e care poate ispune "ntreprin erea pentru a-(i !inana acti-itatea, in momentul "n care 2-eniturile sale "ncasa.ile sunt "ncasate (i c/eltuielile sale plti.ile sunt pltite3%1. )lt!el spus, in icatorul rezult in compararea ansam.lului -eniturilor suscepti.ile s 0enereze "ncasri cu totalul c/eltuielilor suscepti.ile s etermine pli, incluz1n u-se "n ca rul acestora in urm (i !lu4ul 0enerat e plata impozitului pe pro!it. Pentru a putea etermina capacitatea e auto!inanare prin cele ou meto e consacrate este necesar s se calculeze sol urile interme iare e 0estiune, "n special, pentru eterminarea e4ce entului .rut e e4ploatare (i a rezultatului net. ,a.loul sol urilor interme iare e 0estiune, calculate pe .aza in!ormaiilor "nscrise "n e-i enele conta.ile ale societii )*$+S,)$ "n perioa a 200B-2010, este alctuit in urmtorii in icatori:

,a.el nr.%. ,a.loul Sol urilor Interme iare e Gestiune :S.I.G.; Indicatori "--3 1 2 % &
31

&odul n e.erciiul financiar8 "--2 287.%'% 17=.8&7.8'' B0.1&8.8%7 27.8&=.2BB "-127B.'01 1=0.8=%.7%B B&.'2B.0&% %2.80=.&71

7A!9A CO7%!CIAL: P!O$UC;IA %<%!CI;IULUI =ALOA!%A A$:U0AT: %<C%$%*TUL )!UT $%

%%2.=%& 17&.B18.272 '2.71'.871 1=.''%.8%'

Colass, Bernar , Analiza financiar a ntreprinderii, * itura ,ipo 6ol o-a, Ia(i, 2008, p. '7
16

%<PLOATA!% 4%)%6 7 !%>ULTATUL %<PLOATA!% = !%>ULTATUL ?*AI*T% $% 11.1'1.22% 1%.%8&.=BB 17.&11.0'= $I* =.===.'&' 11.&07.212 1%.B=%.012

$O)@*>I AI I7PO>IT 4%)IT6 ' B 8 !%>ULTATUL CU!%*T !%>ULTATUL )!UT !%>ULTATUL *%T AL 11.0B7.27B 11.0B7.27B 8.70%.'2& 1%.%81.222 1%.%81.222 10.208.8B' 17.&10.8%B 17.&10.8%B 11.2B1.2'&

%<%!CI;IULUI FI*A*CIA!

Se proce eaz la calculul capacitii e auto!inanare prin meto a e ucti- (i meto a a iional, pentru a re!lecta potenialul !inanciar al societii e a-(i remunera capitalurile proprii (i e a-(i auto!inana acti-itatea. 1. Metoda deductiv sau subatractiv$ Metoda de calcul cont n a aduga la e%cedentul brut de e%ploatare, generat de operaiile de e%ploatare, un e%cedent brut n afara e%ploatrii generate de operaiile financiare i e%cepionale i se asemenea de impozite$ C)F L 5enituri "ncasa.ile < C/eltuieli plti.ile C)F L *4ce entul .rut e e4ploatare :*B*; M )lte -enituri in e4ploatare - )lte c/eltuieli e e4ploatare M 5enituri !inanciare -C/eltuieli !inanciare -Impozit pe pro!it ,a.el nr.&. Calculul capacitii e auto!inanare utiliz1n meto a su.atracti- 7%TO$A &U)AT!ACTI=: *4ce entul .rut e e4ploatare :*B*; )lte -enituri in e4ploatare )lte c/eltuieli e e4ploatare 5enituri !inanciare
17

"--3 1=''%8%' 88200= =B711& '8'10'8

"--2 278&=2BB &1=2&' 10%2811 =00077%

"-1%280=&71 =0B'=7 ='2%10 '=8B70'

C/eltuieli !inanciare Impozit pe pro!it Capacitatea e auto!inanare ". 7etoda adiional'

%8=78&% 17B17%& 1870&&%1

&01&7&% %1B12%7 2&=B%70B

=1707B1 &128==& 2B21%227

&c'ema de mai #os sugereaz un alt mod de calcul al capacitii de autofinanare prin intermediul prii inferioare a contului de rezultate, pornind de la rezultatul net$ C)F L Pro!it net - 5enituri calculate M C/eltuieli calculate. C)F L $ezultatul net al e4erciiului !inanciar -5eniturile in -1nzarea acti-elor (i alte operaii e capital -5enituri in su.-enii pentru in-estiii M)9ustarea -alorii imo.ilizrilor corporale (i necorporale M )9ustarea -alorii acti-elor circulante M)9ustri pri-in pro-izioanele pentru riscuri (i c/eltuieli MC/eltuieli pri-in acti-ele ce ate (i alte operaii e capital ,a.el nr.7. Calculul capacitii e auto!inanare utiliz1n meto a a iional 7%TO$A A$I;IO*AL: $ezultatul net al e4erciiului !inanciar 5enituri in -1nzarea acti-elor (i alte operaii e capital 5enituri in su.-enii pentru in-estiii )9ustarea -alorii imo.ilizrilor corporale (i necorporale )9ustarea -alorii acti-elor circulante )9ustri pri-in pro-izioanele pentru riscuri (i c/eltuieli C/eltuieli pri-in acti-ele ce ate (i alte operaii e capital Capacitatea e auto!inanare "--3 870%'2& 88200= 10=&B% =7&B'72 -'%11= %8%B&&= =B711& 1870&&%1 "--2 102088B' &1=2&' ='777 78B='== %8==11= %8'17%0 10%2811 2&=B%70B "-1112B12'& =0B'=7 210==2' 7%81787 218%='= 11%8&=2% ='2%10 2B21%227

)m.ele meto e e cuanti!icare a capacitii e auto!inanare arat o cre(tere su.stanial "n perioa a supus analizei. Capacitatea e auto!inanare "nre0istrez o cre(tere e 2=,77 "n anul 2008 !a e anul 200B (i "n 2010 o cre(tere e 1&, 28 !a e anul 2008. )st!el, capacitatea e auto!inanare a "ntreprin erii s-a ma9orat consi era.il "n perioa a analizat (i e-i eniaz !aptul c "ntreprin erea ispune e potenial !inanciar cresctor pentru a remunera capitalurile proprii antrenate "n acti-itatea sa (i pentru a !inana in-estiiile. Grapic nr. 1. *-oluia capacitii e auto!inanare

18

In!luen su.stanial asupra mo i!icrii capacitii e auto!inanare care a urmat un tren ascen ant, au e4ercitat: >n cazul meto ei su.atracti-e, e4ce entul .rut e e4ploatare care a "nre0istrat importante cre(teri. )st!el, "n e4erciiul !inanciar al anului 2008, e4ce entul .rut e e4ploatare are o cre(tere e 7&,=BC comparati-e cu anul prece ent, iar "n 2010 o ma9orare e 2=,B2C !a e anul 2008. )ceste cre(teri e4plic !aptul c acti-itatea e e4ploatare a !ost 0eneratoare e un surplus monetar potenial care a a-ut un e!ect !a-ora.il asupra capacitii e auto!inanare . >n cazul meto ei a iti-e, "m.untirea renta.ilitii a.solute :rezultul net; a!erente acti-itii 0lo.ale a "ntreprin erii prin cre(terea, "n anul 2008, cu ',&%C !a e 200B, iar "n 2010 o cre(tere cu 10,&8 !a e anu( 2008. Pe ansam.lu, )sta rele- !aptul c >n practic, oar o parte in resursele care reprezint capacitatea e auto!inanare -a rm1ne la ispoziia "ntreprin erii pentru rein-estire. >n mo in capacitatea e auto!inanare !iresc, in capacitatea e auto!inanare se pltesc reprezint auto!inanarea: )uto!inanarea L C)F- Di-i en e - Cota mana0erului - Participarea salariailor la pro!it ,a.el nr.= .Determinarea auto!inanrii i-i en e acionarilor, cota mana0erului, participarea salariailor la up e!ectuarea acestor pli

pro!it. Partea care rm1ne

19

Indicator Di-i en e )uto!inanarea

"--3 '.=1%.B'& 11.B80.77'

"--2 10.%21.2B& 1&.%=2.22&

"-1B.188.77' 20.01%.==B

,recerea la analiza e4erciiul !inanciar in 2008, nu se realizeaz !r s se o.ser-e o cre(tere a -olumului e i-i en e istri.uite acionarilor, "ns urmat e o sc ere rastic, "n 2010, a sumelor acor ate acionarilor su. !orm e i-i en e. Pe totalul perioa ei, se o.ser- o e-oluie cresctoare a -olumului i-i en elor care remunereaz capitalurile proprii plasate e acionari "n "ntreprin ere, ceea ce con uce la o.inerea unei auto!inanri superioare (i e -aloare poziti- pentru !iecare e4erciiu !inanciar in perioa a supus analizei. Putem aprecia c sporirea auto!inanrii este in!luena "ntr-o proporie mai consistent capitalurilor proprii (i a li.ertii e aciune a mana0erilor. Gra!ic nr.2 *-oluia comparati- a auto!inanrii "n raport cu capacitatea e auto!inanare e cre(terea capacitii e auto!inantare, ceea ce con uce la consoli area situaiei !inanciare a "ntreprin erii prin cre(terea

*!ectele mo i!icrii capacitii e auto!inanare (i a auto!inanrii tre.uie puse "n relaie irect cu per!ormana economico-!inanciar, at1t timp c1t la ori0inea capacitii auto!inanare se a!l e4ce entul .rut e e4ploatare. Pe .aza calculelor e!ectuate asupra eterminrii capacitii e auto!inanare se poate analiza 0ra ul e in epen en !inanciar a "ntreprin erii )*$+S,)$ S.)., prin urmtorii in icatori: Capacitatea potenial e ram.ursare a c/eltuielilor !inanciare
20

$ata e !inanare a in-estiiilor anuale

$ata e acoperire a e4ce entului .rutA

$ata e acoperire a rezultatului e4erciiului.

,a.el nr.'. In icatori e stu iere a 0ra ului e in epen en pe .aza capacitii e auto!inanare
Indicator Capacitatea potenial e ram.ursare a c/eltuielilor !inanciare $ata e !inanare a in-estiiilor anuale $ata e acoperire a e4ce entului .rut $ata e acoperire a rezultatului e4erciiului "--3 &.82 =7%.&8 11=.2B 207.2% "--2 =.17 =8%.=8 87.1% 2&1.'= "-1&.78 188.8% 270.20 270.20

Gra!ic nr.%. *-oluia capacitii poteniale e ram.ursare a c/eltuielilor !inanciare

)ceast rat e4prim urata teoretic e ram.ursare a acestor capitaluri (i se e4prim "n numr e ani. Capacitatea e ram.ursare a c/eltuielilor poteniale a "nre0istrat o cre(tere "n
21

ecursul anului 2008, cre(tere ce a !ost anulat "n anul urmtor. )st!el, perioa a analizat re!lect o situaie ne!a-ora.il "n anul 2008 atorit cre(terii atoriilor !inanciare "ntr-un ritm superior cre(terii capacitii e auto!inanare, urm1n ca acest lucru s !ie anulat (i este prece at c/iar e un ni-el mai re us comparati- cu anul 200B. De menionat c in-ersul acestei rate :C)FODatorii !inanciare totale; e4prim mar9a teoretic e "n atorare e care ispune "ntreprin erea. )cest in icator "nre0istreaz pe e4emplul nostru urmtoarele -alori: 0.2 "n 200B, 0.1= "n 2008 (i respecti- 0.21 "n 2010. Gra!ic nr.&. *-oluia ratei e !inanare a in-estiiilor anuale

$ata e !inanare a in-estiiilor era "n anul e .az =7%.&8C semni!ic1n !aptul c in-estiiile au !ost !inanate "n totalitate in surse proprii. >n anul urmtor, aceast rat a "nre0istrat un ni-el u(or mai ri icat, "ns cre(terea su.tanial a in-estiiilor in anul 2010 au eterminat o sc ere rastic a rate e !inanare a in-estiiilor, aceasta a9un01n la 188.8%C !iin totu(i o situaie apreciat !a-ora.il. )uto!inanarea este un in icator cu o .o0at -aloare in!ormaional pentru "ntreprin ere, cre itori (i in-estitori. ,en ina e mo i!icare a auto!inanrii este atent monitorizat e "ntreprin ere, pentru care reprezint cea mai si0ur resurs in epen ena !inanciar. Pentru aprecierea politicii e-oluie "n timp a urmtoarelor rate: $ata auto!inanrii in-estiiilor anuale e !inanare, care "i asi0ur

e auto!inanrii tre.uie s se stu ieze

$ata auto!inanrii imo.ilizrilor corporale (i necorporale

22

$ata e auto!inanare a ne-oilor 0lo.ale e !inanare.

,a.el nr.B . In icatori pentru analiza capacitii e auto!inanare

Indicator

$ata auto!inanrii in-estiiilor anuale $ata auto!inanrii imo.ilizrilor necorporale

corporale

(i

"--3 1'2.28 17.18

"--2 &0%.=2 %8.11

"-11&1.B% &%.=%

Gra!ic nr.7. *-oluia ratei auto!inanrii in-estiiilor anuale

$ata auto!inanrii in-estiiilor anuale msoar capacitatea "ntreprin erii e a-(i acoperi in-estiiile anuale in surse proprii. Se consi er !a-ora.ile situaiile "n care rata se apropie c1t mai mult e 100C.>n cazul nostru, !irma "nre0istreaz -alori e peste 100C, ceea ce in ic !aptul c !irma "(i poate acoperi inte0ral planul e in-estiii in surse proprii, !r a apela la "mprumuturi.

23

2.!. Autofinanarea i politica di"idendelor Politica e i-i en reprezint totalitatea eciziilor (i te/nicilor !olosite pentru

eterminarea ni-elului i-i en elor ce pot !i istri.uite acionarilor. *a etermin "mprirea pro!iturilor o.inute "n pli ctre acionari (i "n !on uri reinute pentru a !i rein-estite "n a!aceri. Pro!iturile acumulate reprezint una intre cele mai semni!icati-e surse e !inanare a cre(terii "ntreprin erilor, iar i-i en ele constituie !lu4urile e numerar atorate acionarilor%2. Politica e auto!inanare a unei "ntreprin eri este str1ns le0at e politica e istri.uire a i-i en elor: ecizia e a istri.ui o parte mai important sau mai re us in pro!itul net acionarilor, su. !orm e i-i en e con iioneaz ni-elul sumei in pro!itul net pe care o capitalizeaz. )st!el, sta.ilirea ratei e istri.uire a pro!itului este o pro.lem !un amental pentru !irm, eoarece "n 0eneral, pro!itul net este e4presia remunerrii riscului acionarilor%%. Pro.lema plii e i-i en e la care se !ace re!erire su. enumirea e politic e i-i en a !irmelor constituie un !enomen cultural, in!luena e o.iceiuri, con-in0eri, re0lementri, opinia pu.lic, percepii i e ali !actori, toi "n continu sc/im.are, cu un impact i!erit asupra "ntreprin erilor. >n aceast situaie, ea nu poate !i mo elat matematic i nu poate s a opte o ima0ine uni!orm pentru toate !irmele i pentru toate momentele%&. Di-i en ul reprezint remuneraia cu-enit pe o aciune "n ecurs e un an (i este sin0ura !orm e "mprire a pro!itului realizat la ni-elul societile comerciale pe aciuni%7. >n principiu, orice eintor e aciuni are reptul e a primi i-i en e in partea societii, ar aceasta este autorizat s repartizeze i-i en e cu respectarea a ou con iii: s ispun e su!icient pro!it ast!el "nc1t istri.uirea e i-i en e s nu in!lueneze ne0ati- su.stana societii, a ic s nu mic(oreze capitalizarea .ursier permanent a "ntreprin erii. Suma total a i-i en elor nu tre.uie s ep(easc totalul pro!itului e care ispune societatea cu aceast estinaieA

+no!rei, 6i/aela, Finanele ntreprinderii, * itura *conomic, Bucure(ti, 200&, p. 2'' Sic/i0ea, @icolae, Giurc 5asilescu, Daura, Ispas, $o4ana, Stanciu, Cristian, estiunea financiar a ntreprinderii, * itura Fni-ersitaria, Craio-a, 2007, p.22B 34 FranE!urter, Geor0e, Poo , $o., ('e evolution of corporate dividend polic), Kournal o! Financial * ucation nr 2%, 188', p. %1 35 ,oma, 6i/ai, Finane i gestiune financiar, * itura Di actic (i Pe a0o0ic, Bucure(ti, 188&, p. =B
32 33

24

Distri.uirea i-i en elor s nu a!ecteze lic/i itatea !inanciar a societii comerciale pentru a nu periclita si0urana cre itorilor ale cror creane e-in sca ente. Societile pe aciuni nu sunt o.li0ate 9uri ic s istri.uie i-i en e "n !iecare an, !apt

pentru care ele pot urma o politic e re ucere sau suspen are a plii i-i en elor "n !a-oarea unei politici e auto!inanare%=. Politica e re ucere sau suspen are temporar a plii i-i en elor se poate ilua ac "ntreprin erea are posi.ilitatea o.inerii unor cre ite "n con iii a-anta9oase, ar pericolul lipsei e autonomie !a e cre itori cre(te. Tipuri de politic' a di,idendelor >n practica societilor comerciale pe aciuni s-au conturat trei tipuri e politic a i-i en elor: politica rezi ual, politica ratei constante (i politica sumei constante a i-i en elor. + politic e i-i en optim se poate !un amenta pe aceste trei curente teoretice "ntre care se sta.ile(te o relaie e contra icie%'. Politica rezidual a dividendelor are ca e!ect 0enerarea unui !lu4 e i-i en e anuale e imensiuni !luctuante, acestea !iin istri.uite numai up satis!acerea necesit ilor e !inanare a!erente proiectelor e in-estiii, "n con iiile meninerii unui raport orit e con ucerea !irmei "ntre atorii i capitaluri proprii%B. >n mo concret, se proce ez ast!el: mai "nt1i societatea comercial "(i imensioneaz -olumul total al surselor e !inanare proprii posi.ile, la care se a au0 -olumul "mprumuturilor e care poate .ene!icia "n perioa a at. Din aceast sum e uce -aloarea proiectelor pe care ore(te s le !inaneze, iar ceea ce rm1ne se repartizeaz su. !orm e i-i en e. Politica ratei constante const "n realizarea unei proporii a i-i en elor "n raport cu

.ene!iciul total:

. Sta.ilizarea proporiei remuneraiei

e la an la an, nu e4clu e e masa pro!itului realizat

-ariaia sumei a.solute a i-i en elor anuale, "ntruc1t acestea epin "n !iecare an.

Politica sumei constante a dividendelor e la an la an, in i!erent e oscilaia masei .ene!iciului realizat. )ceast politic asi0ur -enituri constante acionarilor c/iar (i "n cazul +no!rei, 6i/aela, Finanele ntreprinderii, * itura *conomic, Bucure(ti, 200&, p.2B2 Stancu, Ion, Finane Piee financiare i gestiunea portofoliului, investiii reale i finanarea lor, analiza i gestiunea financiar a ntreprinderii, * itura *conomic, Bucure(ti, 2002, p. '2% 38 Dra0ot, 5ictor, Politica de dividend, * itura )ll BecE, Bucure(ti, 200%, p. %%
36

37

25

nerealizrii unor .ene!icii la ni-elul anilor anteriori. )cest politic se "nca reaz "n ca rul 0eneral al practicilor a4ate pe satis!acerea intereselor in-estitorilor prin remunerarea irect a acestora prin i-i en e, pentru meninerea unui ni-el relati- ri icat al cursului .ursier, ast!el "nc1t !irma se -a putea a resa pia ei e capital cu succes, prin emisiunea e ac iuni "n momentele "n care "nt1mpin i!iculti cu necesitile e !inanare. Pentru a stu ia politica i-i en elor urmat e o societate pe aciuni (i pentru a crea posi.ilitatea comparrii cu alte uniti similare sau pentru a scoate "n e-i en per!ormanele i-erselor uniti "n ceea ce pri-e(te politica i-i en elor se pot utiliza i-er(i in icatori %8, !iecare sco1n "n e-i en cu prec ere un aspect sau altul. 5om analiza pe e4emplul societii )*$+S,)$ politica e i-i en us e aceasta, prin urmtorii in icatori: Di-i en ul pe aciune

$an amentul pe aciune

$ata istri.uirii i-i en elor

Bene!iciul pe aciune

Coe!icientul e capitalizare

Capacitatea e auto!inanare pe aciune

)cti-ul net conta.il pe o aciune

,oma, 6i/ai, Finane i gestiune financiar, * itura Di actic (i Pe a0o0ic, Bucure(ti, 188&, p. '0
39

26

,a.el nr.8 . In icatori e apreciere a politicii e i-i en Indicator Di-i en ul pe aciune $an ament pe aciune $ata istri.uirii i-i en elor Bene!iciul pe aciune Coe!icientul e capitalizare Capacitatea e auto!inanare pe aciune )cti-ul net conta.il pe o aciune "--3 0.0= '=,'2C 0.B0 0.0B '.0% 0.10 0.=& "--2 0.08 28,&1C 1.01 0.08 =.BB 0.12 0.'% "-10.0' -=&.&1C 0.'2 0.10 10.&8 0.1' 0.B'

Gra!ic nr. =. *-oluia in icatorului .ene!iciul pe aciune

Bene!iciul pe aciune reprezint "m.o0irea teoretic a acionarilor "n cursul unui an. )cest in icator nu este un !lu4 !inanciar eoarece nu "ntot eauna .ene!iciul se repartizeaz ca i-i en , ar este un element esenial pentru aprecierea -alorii unei aciuni. >n perioa a analizat se o.ser- o cre(tere continu a acestui in icator. )st!el, "n e4erciiul !inanciar al anului 2008, se "nre0istreaz o cre(tere cu 12,7C !a e anul prece ent, iar "n anul 2010 -aloarea in icatorului a crescut cu "nc 11 puncte procentuale comparati- cu anul 2008. )ceste ma9orri ilustreaz o cre(tere a pro!itului realizat ce se o.ine pentru !iecare aciune. >n ciu a me iului economic i!icil, )*$+S,)$ a o.tinut per!ormante .une (i a crescut rata pro!itului pe aciune. )cesta este rezultatul unor operatiuni ri0uros plani!icate, susinute e poziia puternic (i strate0ic a
27

societii ca li er "n

omeniul

e acti-itate "n $om1nia. Bene!iciul pe aciune in ic,

asemenea, potenialul e cre(tere al "ntreprin erii.

Gra!ic nr. '. *-oluia coe!icientului e capitalizare la )*$+S,)$

Coe!icientul e capitalizare este in ce "n ce mai utilizat pe plan internaional (i e4prim -aloarea "ntreprin erii pe .aza numrului e ani e .ene!icii a ic, "n c1i ani in-estitorul "(i recupereaz capitalul in-estit. In icatorul mai reprezint o msur a "ncre erii in-estitorilor "n companie, "n sensul c o -aloare mare in ic un ni-el crescut al a(teptrilor !a e e-oluia pro!iturilor !irmei. 5alorile acestui in icator ar tre.ui interpretate "n conte4tul unor companii care acti-eaz "n omenii similare e acti-itate. Cu c1t in icatorul P*$ este mai re us, cu at1t o aciune este consi erat mai interesant, !iin recoman a.il cumprarea (i einerea ei. Cu toate acestea, un P*$ mic poate !i asociat companiilor cu a!aceri riscante, "n timp ce !irmele cu perspecti-e .une e ez-oltare pot "nre0istra un ni-el ri icat al P*$-ului. Gra!ic nr. B. *-oluia capacitii e auto!inanare pe aciune

28

Capacitatea e auto!inanare pe aciune e4prim e!ortul net pentru cre(terea economic a-1n cea mai mare "nsemntate pentru "ntreprin ere, ar (i pentru partenerii e a!aceri (i .nci. >ntreprin erea stu iat "nre0istreaz "n 2008 o cre(tere cu 20C a acestui in icator !a e anul prece ent (i o cre(tere spectaculoas cu &1,=C "n anul 2010 !a e 2008. )ceste cre(teri sunt in!luenate "n mo auto!inanare pe parcursul acestor ani. Concluzion1n , putem a!irma c )*$+S,)$ S.). parcur0e o etap ma9or e ez-oltare (i
rezultatele pe care le prezint "ntreprin erea "n perioa a stu iat 200B-2010 in ic !aptul c )*$+S,)$ este o campanie puternic (i sta.il, cu o e-oluie consec-ent "n cre(tere poziti- pe tot parcursul acestor ani e mari pro-ocri. ,ur.ulenele e pe pieele 0lo.ale, ca (i ezec/ili.rele e pe piaa $om1niei, au urmrit e-oluiile in
ultimii ani ,

irect e-alorile "nre0istrate e capacitatea e

ar "ntreprin erea a reu(it s "n eplineasc "n mare msur o.iecti-ele sta.ilite prin strate0ia

ez-oltare a companiei.

29

CAPITOLUL 3 $ecizia de finanare a ntreprinderii pe termen scurt din credite !.1. Creditul bancar i co#tul #u Ciclul e e4ploatare al "ntreprin erii etermin ne-oi e acti-e circulare cu caracter permanent, ar (i cu caracter temporar. Pentru "ntreprin ere este important s-(i acopere ne-oile permanente cu !on ul e rulment, iar ne-oile temporare prin cre ite pe termen scurt&0. $esursele e !inanare pro-enite in cre ite prezint un caracter oneros (i etermin cre(terea 0ra ului e "n atorare a "ntreprin erii &1. )ceast ecizie e !inanare a ciclului e e4ploatare tre.uie s urmreasc ec/ili.rarea relaiei contra ictorie intre cre(terea autonomiei !inanciare :prin !olosirea surselor proprii; (i necesitatea apelrii la surse mo.ile e capitaluri care s acopere ne-oile temporare (i s -in "n completarea resurselor proprii. Prezena cre itului pe termen scurt "n ansam.lul relaiilor e !ormare a resurselor este cu at1t mai important cu c1t el constituie o resurs cu pon ere mare "n completarea !on urilor a0enilor economici. >n con iiile "n care !irma es!(oaro acti-itate renta.il este mai a-anta9os s se apeleze la cre ite pe termen scurt pentru cre(terea acti-itii, ec1t s se a(tepte p1n c1n , prin capitalizarea pro!iturilor, s-ar putea constitui !on uri proprii "n estultoare&2. Cre itele pe termen scurt sunt !un amentate pe criteriul lic/i itii (i sunt !oarte specializate pe operaiunile care caracterizeaz ciclul e e4ploatare al "ntreprin erii&%. ,urliuc, 5asile, !imensiunea financiar a ntreprinderii, * itura Se com Di.ris, Ia(i, 1887, p. 'B 41 Stancu, Ion, estiunea financiar a agenilor economici, * itura *conomica, Bucure(ti, 188&, p. 2%1 42 ,oma, 6i/ai, Finane i gestiune financiar, * itura Di actic (i Pe a0o0ic, Bucure(ti, 188&, p. 1&2 43 Conso, P., ?emici, F., Gestion !inanciQre e lRentreprise, 11e e ition, * itura Duno , Paris, 2007, p.%&%
40

30

Cre itele pe termen scurt se acor e .nci pe o perioa p1n la 12 luni pentru a0enii economici "nscri(i "n re0istrul comerului, care prezint 0aranii !erme, au cont "n .anc (i lucreaz renta.il. De asemenea, "ntreprin erea tre.uie s mai "n eplineasc (i urmtoarele con iii: s nu ai. atorii !a e stat, s nu ai. atorii restante la alte .nci (i s "n eplineasc criteriile e .onitate impuse e .anc&&. )t1t la acor are, c1t (i pentru "ntrea0a perioa e utilizare, e.itorii tre.uie s 0aranteze cre itele cu -alori materiale (i resurse !inanciare pre-zute a se realiza "n sum cel puin e0al cu cre itul primit. *4istena 0araniei reprezint pentru .anc certitu inea c "(i -a putea recupera sumele "mprumutate "n cazul neram.ursrii cre itului la termen, "n 0arania cre itului poate intra orice .un in patrimoniul societilor comerciale: stocuri, mi9loace .ne(ti "n cont, resurse e calitate !inanciare pre-zute a se realiza "n -iitor. @u pot constitui 0aranii stocurile necorespunztoare, cu termen ep(it, epozitate "n con iii improprii etc. ,ermenele e ram.ursare se "nscriu rept clauze "n contractul e cre it, up ne0ocierea lor preala.il. )tunci c1n e.itorii nu ram.urseaz cre itele la termen, .anca este "n rept s aplice ma9orri e o.1nzi (i "n caz e4trem s iniieze emersurile necesare pentru recuperarea cre itelor in 0araniile constituite sau s se "n repte, pentru recuperare, asupra 0iranilor. >n atorarea in!lueneaz renta.ilittea !irmei, la prima -e ere "n mo ne0ati-, "ntruc1t o.1nzile a!erente mresc costurile (i mic(oreaz pro!itul. "n realitate "ns, ac rata renta.ilitii este mai mare ec1t rata o.1nzii, "n atorarea are o in!luen poziti- asupra renta.ilitii (i sporirii .o0iei comerciale. )t1t timp c1t o societate poate c1(ti0a la totalul in-estirilor sale mai mult ec1t costul atoriei, poltitica e "n atorare aplicat e "ntreprin ere este caracterizat e renta.ilitate. Pentru a etermina e!ectul "mprumuturilor asupra renta.ilitii se utilizeaz !rec-ent, mai "nt1i, cele trei aspecte su. care poate !i analizat renta.ilitatea, (i anume&7 : $enta.ilitatea comercial :$c; L

Cocri(, 5asile, C/irle(an, Dan, *conomie bancar, * itura Fni-ersitii 2)le4an ru Ioan Cuza3,Ia(i, 2010, p. &%'. 45 ,oma, 6i/ai, Finane i gestiune financiar, * itura Di actic (i Pe a0o0ic, Bucure(ti, 188&, p. 1&%
44

31

$enta.ilitatea economic :$e; L

$enta.ilitatea !inanciar :$!; L Pe e4emplu societii utilizate, aceste rate "nre0istreaz urmtoarele -alori: ,a.elul nr. 10. Calculul renat.ilitii comerciale
Indicator "--3 "--2 "-1-

Bene!iciu Ci!ra e a!aceri $enta.ilitatea comercial

870%'2& 172=8''%= =.22&

102088B' 17=B0B&&' 0.0=7

112'=&1% 17B2B821% 0.0'1

,a.elul nr. 11. Calculul renat.ilitii economice Indicator Bene!iciu ,otal acti-e $enta.ilitatea economic "--3 870%'2& 10==&=0=0 0.0B8 "--2 102088B' 10%'0128' 0.08B "-1112'=&1% 117'828'% 0.08'

,a.elul nr. 12. Calculul renat.ilitii !inanciare Indicator Bene!iciu Capital propriu $enta.ilitatea !inanciar "--3 870%'2& =B&=1''% 0.1%8 "--2 102088B' '77==22& 0.1%7 "-1112'=&1% 'BB''%7% 0.1&%

>ntre renta.ilitatea economic (i renta.ilitatea !inanciar e4ist o le0tur str1ns care se e4prim ast!el: ac nu e4ist "mprumut, cele ou renta.iliti sunt e0ale, ac e4ist "mprumut, i!erena intre acestea este "n !uncie e coe!icientul structurii !inanciare a "ntreprin erii :

; (i e i!erena intre rata renta.ilitii economice (i rata o.1nzii la cre itele

32

contractate. >n atorarea permite cre(terea renta.ilitii !inanciare "n raport cu renta.ilitatea economic, .ine"neles atunci c1n rata renta.ilitii este mai mare ec1t rata o.1nzii. $! L $e M *!ectul poziti- e "n atorare. C1n rata renta.ilitii economice este in!erioar ratei o.1nzii, e!ectul e "n atorare este ne0ati-, mic(or1n renta.ilitatea !inanciar !a e renta.ilitatea economic. *!ectul e "n atorare "nre0istreaz -aloric cu at1t mai mari, cu c1t este mai mic costul "n atorrii (i cu c1t "ntreprin erea este mai "n atorat.

!.2. Creditul comercial

Pro.lema cre itului comercial a e-enit o at cu intensi!icarea concurenei (i cre(terea comple4itii -ieii economice e o importan aparte, ceea ce a impus o reconsi erare a acestuia "n teoria (i practica !inanciar&=. Cre itele comerciale sunt cre ite acor ate e !urnizor cumprtorului (i prezint urmtoarele caracteristici: este un tip e !inanare ne.ancar, eci nu este purttor e o.1n :e4ist posi.ilitatea aplicrii unor penaliti e "nt1rziere;A nu !ace o.iectul -reunui contract e !inanare, ci se eruleaz con!orm clauzelor in contractul e -1nzareOcumprare, e re0ul !iin acor at p1n la 80 e zileA este !oarte es "nt1lnit "n special "n cazul "n cazul "ntreprin erilor mici (i mi9locii :care nu se .ucur e acela(i tratament in partea .ncilor comerciale, ca (i marile !irme;. Cre itele comerciale cuprin : creditul v+nztor < reprezint -1nzrile e mr!uri pe cre it. Firma -a apare "n ou ipostaze (i anume: cea e "mprumutat prin cre itele !urnizori pentru ec/ipamente, material etc. (i e cea e "mprumuttor, prin cre itele-clieni pentru pro usele li-rate sau lucrrilor e4ecutate .ene!iciarilor siA ,urliuc, 5asile, !imensiunea financiar a ntreprinderii, * itura Se com Di.ris, Ia(i, 1887, p. 1=%
46

33

creditul cumprtor < reprezint plile "n a-ans, (i, "n acest caz, !irma poate !i at1t .ene!iciar a a-ansurilor primite e la clieni, c1t (i pltitoare e a-ansuri ctre !urnizorii si. )cestea sunt utilizate "n procesele e e4ploatare cu ciclu lun0 e !a.ricaie :construcii, a0ricultur;.

Politica e cre it comercial promo-at e !irm are o importan eose.it "n acoperirea ne-oilor curente e e4ploatare, ac se are "n -e ere !aptul c, la r1n ul ei, !irma .ene!iciar a cre itului comercial :!urnizori; acor cre it comercial clienilor siA ca urmare, "n .ilan tre.uie s e4iste un ec/ili.ru "ntre cre itul comercial :!urnizori; in pasi- (i creane :clieni; in acti-. Cre itul-!urnizor, spre eose.ire e cre itul-client, reprezint o ecizie e !inanare. Din acest moti-, cre itul-!urnizor poate contri.ui la cre(terea ci!rei e a!aceri sau la "nlocuirea !on ului e rulment.Sursele atrase su. !orma cre itului !urnizor sunt cu at1t mai a-anta9oase, cu c1t ele sunt mai necostisitoare &'. Se are "n -e ere !aptul c, ni-elul cre itului comercial constituie un !actor ecisi- e in!luen a !inanrii pe termen scurt.

!.!.Analiza lic$iditii i ndatorrii companiei AEROS AR S.A.

6a9oritatea anali(tilor !inanciari consi er c prima preocupare a unui mana0er este e a -e ea ac !irma pe care o con uce poate s "(i onoreze o.li0aiile e plat cu sca ena "n -iitorul apropiat. >n acest scop, se pune "n relaie acti-ul circulant (i elementele constituti-e ale acestuia cu atoriile care tre.uie pltite "ntr-o perioa mai mic e un an (i se o.in ratele e lic/i itate. ,ata curent sau lic'iditatea curent-. este utilizat "n analiza !inanciar pe termen scurt(i se calculeaz raport1n acti-ele curente :circulante; la atoriile curente :pasi-e curente;: $c L )ceast rat in ic "n ce msur repturile cre itorilor pe termen scurt sunt acoperite e -aloarea acti-elor care pot !i trans!ormate la ne-oie "n .ani lic/izi. 5aloarea recoman at ca accepta.il este 2"n 9urul -alorii e 23. ,a.el nr. 1%. *-oluia lic/i itii curente "n perioa a 200B-2010
Indicator )cti-e curente
47 48

"--3 '228'==%

"--2 ==70B&'B

"-1=87'=78'

+no!rei, 6i/aela, Finanele ntreprinderii, * itura *conomic, Bucure(ti, 200&, p.220 +no!rei, 6i/aela, Management financiar, * itura C.?.BecE, Bucure(ti, 200=, p. '%
34

Pasi-e curente $ata curent

%08&0B28 2.%&

1B08=%08 %.=B

1%&0=''% 7.18

$ata curent calculat pe e4erciiile !inanciare in perioa a analizat pentru "ntreprin erea )*$+S,)$ "nre0istreaz -alori superioare -alorii recoman ate, aceste -alorii cresc1n anual. $ata lic/i itii 0enerale este supraunitar (i cresctoare, ceea ce e4prim e4istena unui !on e rulment poziti- (i a ec/ili.rului !inanciar pe termen scurt ce caracterizeaz "ntreprin erea analizat. )st!el, rata curent a!erent e4erciiului !inanciar 2008 este mai mare cu 7', 2=C ec1t "n anul 200B, iar "n anul 2010, o cre(tere e &1, 0% C comparati- cu anul 2008. ,ren ul cresctor este e4plicat e meninerea relati- constant a ni-elului acti-elor circulante cu mici !luctuaii, precum (i e sc erea -olumului atoriilor curente cu &1,71C "n 2008 !a e 200B (i cu %&,8'C "n 2010 !a e 2008. 6ai concret, aceste -alori in ic !aptul c !irma este capa.il s "(i ram.urseze atoriile pe termen scurt pe .aza -alori!icrii acti-elor pe termen scurt. $aportarea acti-elor circulante la pasi-ele cu sca en su. un an, poate crea o ima0ine u(or eronat asupra capacitii !irmei e a nu intra "ntr-o stare critic "ntruc1t e multe ori stocurile e pro use !inite sunt 0reu -an a.ile. ,ata rapid sau lic'iditatea rapid contri.uie la i enti!icarea rapi a strii e lic/i itate la ni-elul "ntreprin erii. $r L )ceas rat este cunoscut "n literature e specialitate an0lo-sa4on su. enumirea e 2testul aci 3 :)ci ,est $atio;.Prin e4clu erea stocurilor mai puin lic/i e e la numrtorul raportului, se "ncearc ep(irea incertitu inii interpretati-e proprii ratei lic/i itii 0enerale.Se o.ine ast!el un in icator mai 2se-er3, 2corosi-3, e un e (i enumirea e test aci
&8

,a.el nr. 1&. *-oluia ratei lic/i itii re use "n perioa a 200B-2010 Indicator )cti-e circulante Stocuri
49

"--3 '228'==% 1B%B=B01

"--2 ==70B&'B 1==0%707

"-1=87'=78' 127%7B7'

6ironiuc, 6arilena, )naliz economico-!inanciar. Per!orman-Poziie !inanciar-$isc, * itura Fni-ersitii 2)le4an ru Ioan Cuza3, Ia(i, 2008, p.1'0
35

Pasi-e curente $ata lic/i itii re use

%08&0B28 1.'&

1B08=%08 2.'=

1%&0=''% &.27

$ata rapi prezint msura "n care atoriile pe termen scurt pot !i acoperite numai in acti-ele realiza.ile (i isponi.ile mai u(or e mo.ilizat.5alorile ratei cuprinse "ntre 0,B (i 1 sunt consi erate ca in ic1n o situaie normal e lic/i itate a "ntrprin erii. Din calculele o.inute, se o.ser- o rat rapi superioar -alorii recoman ate "n continu cre(tere. )st!el, e la ni-elul e 1,'& "nre0istrat "n 200B, a crescut cu 7B,=2C "n 2008 (i cu 7%,8B "n 2010 !at e 2008. Practica emonstreaz c nici rata rapi nu o!er si0urana "ntreprin erii, eoarece simpla e4isten a unor creane asupra unor clieni nu este su!ucient pentru acoperirea atoriilor sca ente70. Din acest moti-, pentru a a-ea o ima0ine mai concret asupra riscurilor e neplat, se poate calcula (i lic/i itatea la -e ere. ,ata cas' sau lic'iditatea la vedere se etermin ast!el/ $ata cas/ L ,a.el nr. 1%. *-oluia ratei cas/ "n perioa a 200B-2010 Indicator In-estiii pe termen scurt Casa (i conturi la .nci Datorii curente $ata cas/ "--3 0 10%0&'7% %08&0B28 0.%% "--2 0 2&2080=& 1B08=%08 1.%& "-1%812%'B= %288'& 1%&0=''% 2.8&

)-1n "n -e ere c atoriile curente, e(i plti.ile pe termen scurt, nu au "n totalitate o sca en ime iat, se poate utiliza rept reper ni-elul e 0,2. >n cazul "ntreprin erii analizate -alorile ratei cas/ "nre0istrate "n cei trei ani sunt toate superioare -alorii e re!erin, in ic1n un risc re us "n ceea ce pri-e(te posi.ilitatea acoperirii atoriilor ime iate. 6sura "n care cre itele sunt utilizate pentru !inanare are semni!icaii multiple. Prin utilizarea raional a cre itului, se menine controlul asupra "ntreprin erii (i sunt procurate resursele necesare pentru erularea acti-itii. Cre itorii -or sa a!le cu ce !on uri contri.uie proprietarii !irmei la a!acere, pentru a (ti c1t e si0ur este recuperarea cre itului pe care "l -or
50

+no!rei, 6i/aela, Management financiar, * itura C.?.BecE, Bucure(ti, 200=, p. '%

36

acor a71. )(a ar, interesul cre itoriloreste s "(i recupereze !on urile "mprumutate plus o.1n a a!erent. Interesul proprietarilor !irmei :acionarii; este ca prin utilizarea !on urilor in cre ite s o.in un c1(ti0 estul e mare, pentru a ac/ita atoriile (i a rm1ne cu pro!it corespunztor. Pentrua a a!la proporia "n care se poate !inana o "ntreprin ere prin cre ite, se recoman utilizarea a ou rate: $ata "n atorrii $ata e acoperire a o.1nzilor.

,ata ndatorrii se etermin ast!el:

$" L
$ata "n atorrii in ic pon erea etinut e atorii "n totalul acti-elor. Indicator Datorii ,otal acti$ata "n atorrii "--3 %08&0B28 10==&=0=0 28.01 "--2 1B08=%08 10%'0128' 1'.&7 "-11%&&=72% 117'828'% 11.=1

,a.el nr. 17. *-oluia ratei "n atorrii "n perioa a 200B-2010 5alorile ratei "n atorrii o.inute "n perioa a stu iat in ic urmtoarele: >n anul 200B, 28,01C in totalul !on urilor e care ispune compania pro-in in "mprumuturi. >n anul 2008, in totalul !on urilor e care ispune "ntreprin erea, '7C pro-in in "mprumuturi. >n anul 2010, procentul !on urilor "mmprumutate sca e tot mai mult la 11,=1C. Potri-it literaturii e specialitate72, 0ra ul e "n atorare este consi erat accepta.il, ac -aloarea sa nu ep(e(te =0C. ,oate -alorile o.inute pe e4emplu "ntreprin erii )*$+S,)$ sunt in!erioare celei consi erat accepta.il (i "n consecin cuantumul "n atorrii "ntreprin erii este re us, iar "n con iiile "n care !irma ar solicita un cre it, l-ar o.ine cu u(urin "ntruc1t

I em, p. '%. Boariu, )n0ela, "reditarea bancar a activitii de e%ploatare a ntreprinderii, * itura Se com Di.ris, Ia(i, 200%, p. 18&
51 52

37

cre itorii pre!er rate mici ale "n atorrii, eoarece cu c1t raportul este mai mic, cu at1t riscul unor e-entuale pier eri "n cazul !alimentului este mai mic. $ata e acoperire a o.1nzii e4prim proporia "n care -eniturile pot sc ea !r s apar pro.leme !inanciare pentru "ntreprin ere. $a L In icatorul prezint importan eose.it "ntruc1t "n situaia "n care !irmaa nu "(i mai poate onora o.li0aiile anuale e plat a o.1nzii, ea -a !i acionat "n 9ustiie e ctre cre itori, acesta !iin (i primul pas spre !aliment. )nali(tii recoman ca -aloarea in icatorului s nu sca su. 2. Pe e4emplu companiei )*$+S,)$, nu se poate calcula rata e acoperire a o.1nzii eoarece !irma nu prezint cre ite.

38

Concluzii
Finanarea "ntreprin erii constituie una macroeconomic. >n 0eneral !irmele recur0 la !inanarea pe termen scurt in ou moti-e principale. Primul este esemnat e necesitile e !on uri in anumite perioa e. Dac, e e4emplu, "ntr-o anumit perioa a a anului cresc stocurile (i -aloarea !urnizorilor neac/itai, !irma tre.uie s utilizeze !inanarea pe termen scurt. )poi, c1n !lu4urile e numerar e intrare cresc, se ram.urseaz !inantarea pe tremen scurt contractat. )l oilea moti- este c !irma poate utiliza !inanarea pe termen scurt p1n c1n -a aprea ca necesar o !inanare pe termen lun0. Finanarea acti-elor circulante se !ace pe seama !on ului e rulment, a cre itului comercial (i a cre itelor .ancare pe termen scurt. De la un caz la altul, pon erea poate s-o ein unul sau altul in elementele menionate. Decizia pri-in structura optim a acestor surse se consoli eaz pe ec/ili.rul intre autonomia e !inanare prin surse proprii (i !le4i.ilitatea cre itelor pe termen scurt, "n completarea celor proprii. )uto!inanarea este cel mai rsp1n it principiu e !inanare (i implic o.inerea unui pro!it semni!icati-, in care o parte se rein-este(te pentru sporirea acti-elor imo.ilizate (i pentru !inanarea ciclului e e4ploatare. )precierea unui optim 0eneral al politicii e auto!inanare este imposi.il e realizat, acesta lu1n -alee particulare pentru !iecare "ntreprin ere "n parte. Prezena cre itului pe termen scurt "n ansam.lul relaiilor e !ormare a resurselor este cu at1t mai important cu c1t el constituie o resurs cu pon ere mare "n completarea !on urilor a0enilor economici. >n con iiile "n care !irma es!(oar o acti-itate renta.il este mai in preocuprile principale pentru teoria (i practica !inanciar, at !iin importana sa eose.it at1t la ni-el microeconomic, c1t (i la ni-el

39

a-anta9os s se apeleze la cre ite pe termen scurt pentru cre(terea acti-itii, ec1t s se a(tepte p1n c1n , prin capitalizarea pro!iturilor, s-ar putea constitui !on uri proprii "n estultoare.

40