MIHAIL D. HANGAN Inginer, Doctor in stiinte tehnice, Profesor la Institutul de Constructii din Bucuresti CONSTRUCTII DE BETON ARMAT INTRODUCERE IN ALCATUIREA SI CALCULUL STRUCTURILOR STATICE EDITURA TEHNICA BUCURESTI — 1963Luorarea red intr-o forma concentrata, problemele cele mai curente ce se intilnesc la alcdtuirea si caloulul structu- rilor statice ale constructiilor de beton armat. In expunere se considera cunoscute cunostintele de bazd din rezistenta materialelor, statica constructiilor si betonul armat, la nive- lul la care aceste cunostinte se predau in prezent in invat- mintul tehnic superior. La unele capitole s-a intrat in ex- Punerea anumitor probleme de calcul static, numai in scopul unei clarificéri a modului de comportare si de lucru a unor construcfii si pentru a se arta stadiul actual al unor me- tode de calcul si la ce se poate astepta din partea lor. ‘Scopul lucrarii este, in primul rind, de a arta modul in care lucreazd constructiile. precum si posibilitatile de reali- zare i extindere ce pot fi date in prezent diferitelor sis- teme de constructie. Luerarea se adreseazi inginerilor constructori din proiectare si executie, precum gi absolventilor facultati- lor de constructii care isi alcdtuiese proiectele de diploma.PREFATA Volumul deosebit de mare al construcfiilor executate in ultimii ani a reprezentat o sarcind de mare rdspundere pentru inginerii nostri constructori din proiectare si execufie. Astfel s-au executat constructii industriale, social-culturale $i locuinte de mare importanfa si s-au pro- iectat gi executat de asemenea anumite tipuri de construcfii, realizate pentru prima daté in tard. Pentru realizarea acestui program de lucréri si in special pentru continuarea lui, in lumina documentelor de partid si de stat, a fost nece- sar sé se adinceascté mult un numdr mare de probleme de cercetare cit si de calcul ale betonului armat. Studiile fdcute au fost concretizate in ultima forma prin o ampla literaturé originald care a inceput sd se dez- volte la noi in fara si prin introducerea calculului constructiilor pe baza metodei stérilor limitd, creaté de cercetétorii sovietici, care in prezent este in curs de experimentare si in institutele noastre de proiectare. Prezenta lucrare asupra constructiilor de beton armat, se adreseazé inginerilor constructori si studentilor facultdfilor de constructii. Ea urmédreste sd scoaté in evidenfé particularitatile structurilor de rezis- tenfa din beton armat si sd constituie totodaté un indreptar pentru alcdtuirea acestor structuri. La tratarea lucrarii s-a considerat indicat a se da in unele capitole gi oarecare elemente introductive in calculul static; aceste dezvoltdri au fost limitate numai la problemele specifice constructiilor de beton armat. Au fost astfel expuse problemele de realizare ale structurilor ce au bare cu momente de inertie variabile in lungul lor, grinzi cu vute, incastréri partiale ale grinzilor si cadrelor, incastréri prin torsiune si altele similare. Pentru aceste probleme des intilnite in alcdtuirea structurilor sta- tice ale constructiilor de beton armat, s-au dat atit justificirile teoretice de baza, cit si o serie de tabele de calcul. S-au scos in evidentaé si au fost tratate gi o alta serie de probleme mai rar intilnite, specifice constructiilor de beton armat, cum sint efec- tul lafimii reazemelor in calculul plangeelor si platelajelor, efectul tasérit reazemelor grinzilor de beton armat, cind aceste reazeme sint realizate din grinzi deformabile in lungul lor si efectul torsiunilor in calculul plan- geelor monolite de beton armat. Pentru aceste probleme s-a urmdrit6 Constructii de beton armat expunerea fenomenului fizic st s-au dat bazele ce ar putea servi intro ducerii in calcul. Deoarece domeniile amintite sint cu totul speciale si nu incadreaza in ele decit unele constructii de beton armat, nu s-a dezvoltat expunerea pind la darea de tabele si metode curente de calcul, care ar fi sporit prea mult volumul lucrérii. Aceste probleme nu intervin in calculul curent; de obicei proiectantul poate sé le neglijeze la lucréri obignuite, finind insd seama de existenta lor. Proiectantul trebuie sd poata aprecia ordinul de importanfaé si mdrime al simplificdrilor si al abstractiilor facute si sd find seama la stabilirea structurilor statice si a elementelor de constructie utilizate, de anumite acoperiri de dimensiuni si armare, cind e cazul. La cadre ca si la grinzile continue s-a insistat asupra modului de distribuire a maselor materialului de constructie in alcdtuirea generalé a lucrdrii si s-a insistat asupra faptului, cd in proiectare, existd o totalad interdependenfa intre alcdtuirea unei structuri si alcdtuirea secfiunilor diferitelor bare. S-au dat si o serie de date necesare calculului si alcdtuirii construc- fitlor realizate cu diafragme, construcfii care s-au ardtat foarte necesare in ultimul timp, in special la utilizarea panourilor mari. In capitolul referitor la calculul structurilor in domeniul plastic, s-au dat elementele necesare pentru calculul structurilor obignuite (placi, grinzi si plansee féird grinzi), precum si elementele unei metode gene- rale de calcul prin aproximafii succesive. Elementele de calcul date in Cap. XI ,,Plici curbe subfiri“, au fost limitate la o privire generalé asupra acestui domeniu, insistindu-se in special asupra modului de lucru al materialului si structurii si asupra posibilitdtilor de realizare, férdé a se putea da in numérul de pagini de care s-a dispus, un material complet pentru a fi utilizat in proiectare, pentru calcul. La sfirsitul lucrérii s-a tratat swmar, limitindu-se la problemele specifice betonului armat, incercarea $i consolidarea constructiilor de beton armat. In expunerea lucrarii, se consideré cunoscute proprietdfile materia- lelor gi calculul elementelor de construcfii de beton armat dezvoltate in lucrarea ,,Betonul armat“ de prof. V. Nicolau. Pentru aceste probleme precum si pentru introducerea metodei stdrilor limité in calculul ele- mentelor de constructii de beton armat, cititorii urmeazd sé se refere la lucrarea amintitd. Prezenta lucrare confine intr-o forma prescurtaté materialul ce urma sd fie cuprins in vol. I, II si partial in vol. III al tratatului ,,Betonul armat. Introducere in calculul si alcdtuirea structurilor statice“, din care a aparut pind in prezent vol. I si III si un album cu date constructive pentru proiectare. AUTORUL.Tabla de materii Prefaji 2... 1. 5 Introducere . . See eee eee ewe eee ee ee Consideratii asupra utilizirii betonulai armat in constructii industriale si social culturale . a u A. Preocupari actuale ‘in tehnica constructiilor de beton armat . iL B. Structuri statice fundamentale set ee ee sone 4 C. Hale si acoperisuri in cadre de beton armat monolit . . : 16 D. Constructii prefabricate sau preturnate ....... . 18 E. Constructii executate din beton precomprimat . . coe 20 F. Plci curbe subfiri .... . Se ee G. Acoperisuri suspendate |... ee . 85 H. Experienta si calculul fn tehnica betonulul . . . . 1... - 7 I. Aspectul exterior al betonului si betonului armat ... . oe 29 a & Gap. I. Elemente caracteristice alcituirii si calculului construcjiilor de beton armat 30 A. Clasificarea elementelor de constructie dupA natura solicitarilor si a eforturilor interioare . . . . wae see 80 B, Elemente de constructie pentru structuri de beton armat | | | | 33 C. Izolari termice si fonice la plangee gi perefi . . . . . . 56 D. Fisuri si crapituri in constructiile de beton armat . . 61 Cap. II. Grinzi de beton armat . . . wee eee 69 ‘A. Privire generalé asupra grinzilor de beton armat ||. . 69 B, Grinzj static determinate . . . eee eee 16 C. Grinzi static nedeterminate cu moment de inertie variabil | 78 D, Incastréri partiale 2... eee ee eee rn |:) E, Rigiditatea reazemelor grinzilor continue . . . an 106 F. Grinzi supuse la torsiune . . . Se ee Mt G.Grini cube... le 120 Cap. III, Plici plane . ........ 124 A. Ecuatia generalé a placilor . Se ee ee . 14 B. Placi cu armaturd de rezistenté pe o directic Soe ee eee 18 C. Placi armate de dou& directii (crucis) . . . soe ee ee 182 D. Elemente constructive pentru prolectarea sl execufia plicilor | | | 139 E. Aplicatii. Placi calculate prin metoda diferentelor finite si prin me- toda relaxarii [12] sae 142Cap. Cap, Cap. Cap. Cap, Cap. Tabla de materii IV. Plangee de beton armat Principii de aleatuire gi campartare : Plansee monolite cu grinzi principale si secundare Refele de grinzi . . . sae Plangee fara grinzi (plansee ciuperei) Plangee dal... Plangee cu alcatui: speciale Plansee prefabricate . . Grinzi ca zibrele si grinzi cadre Grinzi cu zébrele . Grinzi cadre VIL Grinai-pereji . A. Relatit generale de calcul . . B, Metoda practic’ pentru caleulul grinzilor-pereti ©. Elemente constructive pentru proiectarea grinzilor-pereti VII. Construcfi in cadre de beton armat . Principii de alcdtuire si clasiticare A. B. Rigiditati si articulatii . woe C. Starea de eforturi la colfurile si ramiiticatiile cadrelor cary D. E pps an myaw> s Tipuri de cadre de beton armat . . . Metode simplificate pentru calculul constructor cu ‘cadre de ‘beton armat oe oe . . F. Eforturi din temperatura, contractie si diverse deplastir’ ale cadrelor G. Norme de predimensionare gi caleul pentru constructiile in cadre H. Economia constructiilor in cadre de beton armat =. J... VIL. Constructti rigidizate prin diafragme Le A. Privire general& asupra modului de alc&tuire a vieicioare @ construc- fitlor cu mai multe niveluri . . B. Rigiditatea diafragmelor gi a diferitelor elemente de sustinere C. Comportarea static’ a diafragmei in constructil . . . D. Momente incovoietoare si forte tiietoare in cadre-diafrazme E, Calculul gi aledtuirea diafragmelor . . . . F, Fundafiile peretilor diafragme 1X, Calculu] constructiilor de beton armat cu considerarea Propriety ‘or elasto-plastice ale materialclor =. rn Principit pentru stabilirea unor metode de calew! Ls Caleulul structurilor in domeniul plastic prin alegerea pozitiet atticu- latiflor plastice . . . . Be ee : Grinzi static nedelerminate calculate in domeniul plastic | | | | Caleulul placilor 2 6 - ee ee ee ee ee Plangee fara grinzi (plangee ciuperci) : Calculul structurilor statice in domeniul plastic determinind prin aproximafii succesive ordinea de aparitie a articulatiilor plastice Compatibilitatea calculului in domeniul plastic a sByA BD 146 146 152 164 174 183 187 192 202 202 217 226 229 233 238 241 245 248 280 287 292 295 302 314 322 328 331 331 337 340 345, 353 371Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Tabla de materii generale bolfilor si arcelor © 6 6. 6 ee ee ee . Bolfi de coincidenta Legatura dintre forma boltii si forma incavei . Elemente constructive pentru bolfi si arce . Pliici curbe subjiri de beton armat Introducere in studiul placilor curbe subjirt . Cupole de betonarmat . . . .. +. Bolfi cilindrice subjiri . . . Placi curbe subtiri cu dubla curburd o- Constructii autoportante cu plac! plane subjiri Pl&ci curbe subtiri precomprimate . . Prefabricarea placilor curbe svbjiri 9 isamblarea prin, precomprimare amnonatp Kk yam pk XI. Construefii din beton armat cu armituri rigide Lees A. Principii de aledtuire, calcul gi utilizare . . . B. Elemente de constructie din beton armat cu armaturd tigida oe ©. Privire general asupra folosirii arméturilor rigide in p construct de beton armat . . . . rn XH1. Constructii prefabricate de boton armat : nee Privire generala asupra usilizacil pretabricatelor ae beton armat in constructii : : Materiale utilizate pentru constructii prefabricaie si izolarile lor . Constructii social-culturale si de locuit .. . . . Constructii industriale . . Caracteristici de calcul ale pretabricatelor Prevederi de executie a prefabricatelor ‘Asamblarea, imbinarea i sigidizarea Pieselor ‘pretabricate de beton armat . . se ee eee Pmmpon P| XIV. Construcfii de beton precomprirzui A, Principii de realizare si avantaje . B. Grinzi static determinate din beton precomprimat C. Structuri static nedeterminate din beton precomprimat XV. Setri de beton anmat A, Considerafii generale asupra scarilor de beton armat B. Modul de realizare al scirilor. Detalii de oxccutie C. Sciri total sau partial prefabricate XVI, Comportarea si calenlal construc(ii’or Ia cutromar Privire generala Evaluarea sarcinilor seismice care acyioneaza asupra construe! Valori aproximative si metode © simplificate Pentru calculul sarcinilor seismice Norme de proiectare : ‘Terenul de fundafie gi alcdtuirea fundatiil > Conformarea antiseismic& a structurilor nme Om> | 389 502 535,10 Tabla de materii Cap. XVII. Fandafii de beton gi beton armat . . 1... ee ee ee 605 A. Considerafii generale asupra rolului si alcétutrit fundatitlor 605 B, Fundafii de micA adincime . 608 C. Fundatii izolate pentru stilpi ois D. Fundafii pe talpi continue se 640 E. Radiere de beton armat . ..... ~~ 653 Cap. XVIII, Ziduri de sprijin : 658 A. Principii de ale&tuire si clasificare 658 B. Caleulul zidurilor de sprijin 2... 2. ee ee ee O88 Cap. XIX, Incercarea constructiilor 2 6 6 ee OT A. Principii de baz’, sparate at instal uilizate Ja tnceredri de con- strucii =... . te ee ee ee CET B. Sigeata gi rigiditatea elementelor constructitior ce se tncearcé 670 C. Incereari duse pind la cupere 675, D. Incereari de exploatare . . . . : as B. Probe si incereéri facute la santierul unel luerari | 687 Cap, XX. Transformiri gi consolidiri de constructii see 692 A. Principii de baz pentru proiectarea si executarea consolidarilor 692 B. Clasificare si norme pentru consolidari 607 ©. Consolidari de betcane dezagregate 700 D. Defecte si consolidiri de fundatii 102 E. Consolidarea stilpilor 101 F, Consolidari de grinzi 70 G. Consolidarea placilor 15 H. Defecte suprapuse mTINTRODUCERE Consideratii asupra utilizarii betonului armat in constructii industriale si social culturale A. Preocupari actuale in tehnica constructiilor de beton armat Urmarind dezvoltarea teoriei si tehnicii constructiilor de beton armat din ultimul secol, putem observa pe decade sau chiar pe intervale mai reduse, preocuparile predominante si intense ale cercetatorilor gi constructorilor din acest domeniu. Daca in primele doud decade ale acestui secol preocupdrile de baza au fost cele de creare a unei metode de calcul si a ridicdrii nivelului de realizare a constructiilor curente de beton armat monolit, din jurul anului 1920 au aparut preocupari sustinute in problemele puse de podu- rile cu deschideri mari, constructiile cu echilibru spatial, placile curbe subfiri (1927) si peretii grinzi (1930). Dup& anul 1930 au inceput a se pune problemele industrializrii constructiilor, prefabricatelor si beto- nului precomprimat (1935). Daca pentru o mic& parte dintre constructori, preocuparea de cdpe- tenie a epocei actuale e marcaté inca de tendinta cdtre lucrari specta- culoase, mai mult decit pentru lucrari rationale, adevarata caracteristica a preocuparilor acestei epoci, este aceea de a pune in valoare toate rezervele de rezisten{A ale constructiilor, reducindu-le preful de cost gi urmérind ca din materialele si forfele de munca existente, prin studiu aprofundat si mecanizare, s se poata realiza cit mai multe lucrari de o calitate cit mai buna gi intr-un timp cit mai scurt. Introducerea metodelor de calcul a constructiilor de beton armat la starile limita, create si dezvoltate de scoala sovietica pe baza lucrarilor si fundamentelor stabilite de A. A. Gvozdev, inainte de anul 1950, este menité a da posibilitatea punerii in practicd a dezideratelor precedente. Una dintre problemele fundamentale care se pune in utilizarea beto- nului armat, in constructii de toate felurile, este aceea a acoperirii mari-12 Constructii de beton armat lor hale. Parametrii de baz& prin care se poate face o sistematizare in acest domeniu, pot fi grupati in: — elemente statice caracteristice — deschideri si travee, disimetrie, seismicitate, rezerve de rezis- tent — caracteristici de exploatare —conditii de exploatare, lumina- ve directé sau indirecta, venti- latie, spatiu de incalzire, mij- loace de transport; — materiale disponibile si economici- —calitatea si cantitatea de otel, tatea lor ofeluri superioare, calitatea be- toanelor, economie de cofraj si ciment; ~ dificultati de executie si montare —tolerante de execufie, greutatea Pieselor prefabricate, dificulta- tilede executie, problemele spe- cifice montarii. Structurile statice la care se ajunge trebuie s& fie linistite, clare, cu pante putine. Astfel necesitafile functionale care cer construcii cu inal- timi diferite, permit a se crea structuri in doud pante, fara scurgeri interioare de ape, cu o luminozitate interioara bund, superioare halelor cu scurgeri interioare si posibilitati de acumulare a z&pezilor (fig. 1.). © alta problema pus& in proiectarea halelor de toate naturile este aceea a deschiderilor si anume masura in care trebuie sA se tindd spre deschideri mari sau spre deschideri mici. Deschiderile halelor nu trebuie s& fie stabilite pe considerente de constructie ci pe considerente de exploatare, cu o suficient de larga aco- Fig. i. Halele cu doua pante, fara scurgere interioara, dau solufii favorabile pentru un mare numar de’ probleme puse de constructiile industriaie. perire pentru eventualele evolutii ale diagramelor tehnologice. Goana dupa deschideri mari, care nu este totusi lipsita si de elemente crea- toare, este caracteristica incepdtorilor si adesea ia forma unei dorinte nejustificate de spectaculozitate si afirmare. In schimb, deschiderile prea mici, sint adesea rezultatul unei timiditai sau comoditdti de proiectare si pot limita posibilitatile de dezvoltare ale exploatarii.Introducere 13 Daca costul unei construcfii este unul din parametrii a c4ror influ- enf& asupra deschiderilor are o mare important{a, se observa totusi ca pentru o constructie terminata, scheletul static reprezinta numai 20—30% din cost iar in jurul solutiei optime, costul variazA putin in functie de diferiti parametri (fig. 2). Rezolvarea unei probleme, exclusiv pe motive de cost nu e justificata si nici aplica- bila, astfel c& trebuie a se tine seama de o mare serie de parametri care in unele cazuri primeaza. Se apreciaza ca, calculele cele mai ingrijite. nu pot sta- bili un cost, cu o exactitate mai mare de +2... 3% si in consecintaé se poate considera ca, in limita acestui procent, costul minirh al unei lucrari se pas- treaz& constant. . problema costului trebuie studiati > \-ariatia _costului unei structuri si cunoscuti in proiectare. Odata cal- ia funetie d de diferifi parametri. Costu! culele comparative f&cute, in acelasi yariazi. putin in vecinitatea solutiei timp cu problema costului, elemente optime. de exploatare, arhitectura si executie sint menite si contribuie hotaritor in solutia definitiva ce va fi admisa. Daca nu trebuie a se hotari solutia numai pe motive de cost minim, se va fine totusi seama ca. o indepartare sensibil4 de costul minim, poate reprezenta o solutie fundamental nejustificat aleasd si poate avea la baz& utilizarea unor forme, c4rora sa li se depdseasca destinatia normala. eee Problema acoperirii cu beton armat a marilor sdli este dominata de greutatea proprie cea mai redusa la care se poate ajunge pentru construc- fia acoperisului, a izolarilor termice si hidrofuge. In jurul anului 1920 constructiile acoperite cu cadre gi placi de beton armat cu deschideri ce ajungeau la 50 m aveau pentru o sarcina utild creat& de vint si zipada de circa 100 elm © greu- tate proprie de circa . + + + 800-1000 kg/m? In anul 1950 constructiile prefabricate 1a aceeasi sarcina utilé si deschideri aveau o greutate proprie de. . . . + 300— 500 kg/m?. Utilizind betoane ugoare, armociment si sisteme mai noi de constructie s-a ajuns in anul 1960 a reduce greutatea Proprie de la valorile precedente la... . : - 250— 300 ke/m*. Betoanele usoare impreun’ cu materialele plastice si metodele avansate catre care se tinde, vor duce probabil intr-un numar yedus de ani la sreutati Proprit de acelasl ordin de marime ca a sarcinii utile. sone ee ee 150— 200 kg/m’, * Autorul a folosit in lucrare notafia kg subintelegindu-se prin aceasta kgf conform STAS 739-58.14 Constructii de beton armat Se apreciazé c&, constructiile metalice si materialele plastice, vor ajunge in curind a realiza lucrari la care greutatea proprie, si rimin& cu mulf sub greutatea sarcinii utile, Luerarile in beton armat cu caracterul lor definitiv, nu se apropie ined de aceste greutti. B. Structuri statice fundamentale Vom da aceasta denumire, elementelor structurale fundamentale care stau la baza alcatuirii structurilor in general. Pentru realizarea acoperisurilor marilor spafii vom avea ca structuri statice fundamentale arcul sau bolta, cablul sau pinza intinsa si grinzile (fig. 3). a, Arcul sau bolta, pot fi intilnite in mod natural in masive si sApaturi subterane, realizate din elemente de stincd si bolovanirezemati unul pe altul, Arcul sau bolta caracterizeazi construcfiile vechi care, executate din piatra sau zidarii, permiteau mici indepartari intre curba de presiune data de sarcini si fibra medie a constructiei. Cu un mortar ce nu poate prelua intinderi, bolta poate suporta o oarecare departare intre curba de presiune gi fibra ei medie, astfel incit sA se realizeze tot- deauna eforturi unitare de compresiune. Dacé N este rezultanta efor- turilor de compresiune, intr-o sectiune a bolfii, distanta intre cele doud curbe amintite este limitaté de simburele central al sectiunilor succesive ale bolfii. O bolta facuté chiar dintr-un material ce nu poate prelua in- tinderi poate avea o alté forma decit cea a curbei de presiune ins apro- piata de aceasta. b. Cablul sau pinza intinsa, realizeazi un element suspendat de rezisten{4. Realizat din elemente ce nu pot prelua compresiuni, nu per- 144 | ARS (1) A——K ~ ot i “t. Fig. 3. Structuri statice fundamentale pentru acoperirea marilor hale. mite indepartari intre fibra medie si curba de presiune, iar forma ex- terioara a structurii este aceea ce rezulta pentru echilibrul unui fir intins. Constructiile realizate cu piese intinse din aceasta categorie ajung a avea formele pure, cerute de echilibrul static.Introducere 15 Precomprimarea poate servi pentru a realiza constructii suspendate cu forme diferite de a poligonului funicular al inc&rcdrii. ce. Grinzile sint realizate din bare rigide si rezistente, supuse la in- covoiere, cu care se pot realiza tavane drepte peste spatiile pe care le acopera. Ele convin din punct de vedere arhitectonic $i al exploatarii, dar sint mai defavorabile din punct de vedere static ca structurile alcdtuite- din bolti sau cabluri. Grinzile se bucuré de avantajul continuitafii, al incastrarilor si al sectiunilor variabile, care, compenseaz& in oarecare masurd alte dezavan- taje ce au. Prin precomprimare, distributia eforturilor din sectiune poate fi imbunatatita. In timp ce, avind ca materiale de baz& piatra, ziddria, betonul ar- mat, s-au dezvoltat constructiile de bolfi si grinzi, otelul si cablul, au condus la dezvoltarea constructiilor suspendate, avind cea mai mare parte a elementelor fundamentale de rezisten{a, intinse (v. fig. 3). Cu elementele fundamentale amintite si cu cele menite a le suporta se concep structuri de forme variate realizate din bare, iar pentru diferitele probleme puse, numéarul solufiilor este foarte mare. Betonul armat, prin caracterul lui monolit, cu care se realizeazi cele mai variate constructii in forma dorita, permite si crearea unor elemente, pe care le vom considera ca derivate din elementele funda- mentale mentionate, intre care cele mai caracteristice sint: — placa plan& care, cind lucreazd pe o directie, apare ca o grinda cu latime mare, iar cind lucreazd pe mai multe directii poate fi considerata ca alcdtuita din retele de grinzi, legate intre ele prin insdsi modul de realizare al betonului armat; — placa curba subfire care este un element de constructie cu caracteristicile placii, avind in acelasi timp si caracteristica boltii sau a placii cu dubla curburad. Daca schematizarea formei unei placi curbe aminteste structura fundamentala a bolfii, trebuie s amintim c& modul ei de lucru este mult mai complex; — blocul, care consii © constructie masiva de dimensiuni re- lativ mici, este utilizat la fundatii si la alte constructii, avind echilibrul spatial si repartifii de eforturi complexe, conforme cu solicitarile si forma. Structura statici a unei constructii poate fi conceput& intr-un ne- sfirsit numar de moduri. Pentru aceleasi date de exploatare si aceleasi caracteristici locale, rémin la alegerea proiectantului un foarte mare condifiilor optime de adaptare la problemele puse, pe bazi de economie si de esteticd. Solutiile posibile sint legate una de alta, prin o intreag& serie de caracteristici, calitati si inconveniente; solutia cea mai indicaté apare din studiul critic al solufiilor posibile. Alaturi de condifiile tehnologice de exploatare si de esteticd ale constructiei, trebuie cercetaté in mod atent problema de economie. Cind16 Constructii de beton armat intr-o constructie ne-am apropiat de solutia optima staticd si tehnica, nici rezolvarea celorlalte conditii puse proiectarii nu poate prezenta dificultati. In ultimul timp, utilizarea betonului si betonului armat in construc- fii a facut obiectul unei evolufii rapide. Solufia curenté de acoperire a marilor hale prin cadre a evoluat o datd cu posibilitatea de rezolvare a acestei probleme, prin placi curbe subtiri, iar in ultimul timp, prin prefabricate si constructii de beton precomprimat. In constructiile utilizate la acoperirea marilor hale, trebuie s& se urmareasca ca fibra medie a constructiei sé se apropie cit mai mult de poligonul funicular al sarcinilor. De asemenea, pentru reducerea efectu- lui momentelor incovoietoare, gruparea materialului cit mai mult spre punctele de rezemare conduce la solutii in acelasi timp estetice si eco- nomice. Distributia momentelor incovoietoare in structura unei construc- tii, prin modificarea rigiditatii si a momentelor de inertie ale diferitelor piese in lungul lor, poate fi stapinita total de proiectantul lucrarilor de beton armat. Legatura dintre calculul static si calculul de rezistenja a diferitelor ansambluri devine atit de strinsd si cu un efect reciproc atit de impor- tant, incit vechile metode care dadeau eforturile din piesele unei struc- turi statice, indiferent de variatia momentelor de inertie ale pieselor in lungul lor, nu mai pot fi luate in considerafie nici chiar pentru lu- erari de importanté redusdé. Gruparea maselor intr-o structurA staticd are astfel un rol hotaritor in economia proiectarii. Pentru multe tipuri de lucrari, betonul armat are avantajul de a da solufii economice si un consum redus de ofel. Astfel, in cladiri cu etaje pentru birouri gi locuinte, scheletele de beton armat sint cu mult mai economice decit scheletele metalice, pind la 20 etaje si uneori chiar mai mult. Pentru hale industriale de asemenea, la deschideri mici si mijlocii, betonul armat este mai convenabil ca metalul. Numai la des- chideri foarte mari si in cazul utilizdriij unor invelitori foarte usoare, constructiile metalice creeaz& posibilitati care depasesc pe cele ale beto- nului armat. C. Hale si acoperisuri in cadre de beton armat monolit Acoperisurile de beton armat monolit pind la elementul principal de rezistenjA se realizeazi cu o grosime medie de beton de 9—13 cm, adic& cu o greutate de 220—310 kg/m, iar izolate termic si hidrofug cu © greutate de 300—400 kg/m?. Din examinarea diferitelor lucrari executate, se constata ci greu- tatea elementului principal de sustinere, cadru, cadru cu tirant sau cu bare curbe, pentru deschideri de 24—36 m echivaleazi cu o grosimeIntroducere Ww medie de beton ce nu depaseste grosimea medie a betonului placii si nervurilor si o cantitate de ofel ce nu depdseste cu mai mult de 50% cantitatile de ofel din placi si nervuri. In conditiile precedente, limita an érosmea medic de betoa a | | zb— 28}— a a 6 2 ’ : f ; I Deschidered =m 4 Deschicarea ‘=n a ao 0 40 50 a Oo 0 8 0 0 Fig. 4. Economia constructiilor in cadre. Cantitafi de beton si ofel in cadre de diferite deschideri (fara placi si nervuri), deschiderii convenabile cadrelor, utilizate pentru acoperirea marilor sali, ar putea fi considerat& pentru: — cadre cu bare drepte faré tirant 24 m; — cadre cu bare drepte si tirant 30 m; — cadre cu bare curbe gi tirant 36 m. Peste aceste valori, constructiile in cadre devin costisitoare iar can- titatea de ofel utilizatéa depaseste simtitor pe cea cerutd de alte tipuri de constructii, cum ar fi cele acoperite cu placi curbe subtiri. In limita deschiderilor precedente, pentru indaltimi normale de 7—10 m, o hala poate fi reali- zata, in traveele curente, pind la fundafii cu o grosime echivalentaé de beton de 16— 25 cm si o cantitate da ofel moale mai mica de 35 kg/m? (fig. 4). Betonul armat turnat in cadre monolite, are marele avantaj al monolitismului si con- tinuitatii care permite realizarea unor con- structii rigide, foarte rezistente la sarcini orizontale (fig. 5). Deoarece cere insd un cofraj costisitor si o executie dificila, numai . . . prin utilizarea unor cofraje recuperabile, Fig. 0. {Mgmente inoovoietoare in mobile, alunecdtoare sau rulante si o execu- monolite. Momentele incovoietoa- tie industrializata, Poate elimina in parte re sint proportionate ou deca lezavantajul costului ridicat de executie. curba de presiune, 2— Construct! de beton armat18 Constructii de beton armat D. Constructii prefabricale sau preturnate Evolutia betonului armat c&tre constructiile prefabricate sau pretur- nate trebuie privita ca o adaptare normala a acestui material, in vederea satisfacerii nevoiei crescinde de a se executa pe cale industriala, cu un utilaj modern, construcfii din ce in ce mai numeroase. Tehnica de astazi, pune la dispozitia constructorilor un utilaj mo- dern necunoscut celor din primele timpuri ale betonului armat. Ea dis- pune de asemenea de materiale de calitate superioara, care permit reali- sint asigurate. Totodataé, marea dezvoltare a industriei si nevoile de locuinte. cer suprafete de constructii din ce in ce mai mari, care nu pot fi realizate convenabil, decit printr-o productie in serie, organizata sub forma in- dustriald si pentru care si se poaté lucra continuu iarna gi vara. Prefabricarea si preturnarea realizeaza posibilitatea de confectionare a cit mai multor piese, independent de anotimp, intemperii si loc de montare. Se inlocuieste in tot mai larga masur4 constructia executata pe vale umeda, utilizataé la betoane, zidarii si tencuieli, prin constructia realizaté pe cale uscat&, prin montarea prefabricatelor. Tehnica prefabricatelor utilizeazi cu mai mult succes, decit construc- tiile obisnuite, materialele moderne de inalt& calitate si permite o bund rationalizare a utilizrii acestor materiale. Este posibilA o clasificare a pieselor aceleiasi constructii din punct de vedere al calitatii materialelor. Se deosebesc astfel: — piese de inaltd rezistenta; — piese de rezistenté redusa; — piese de umplutura alcdtuite din beton usor si materiale cera- mice. Se adapteaz4 astfel mai bine materialele la necesitatile fiecdrui ele- ment de constructie, obtinindu-se economii si pe aceasta cale. Betonul armat, sub forma lui de pind acum, are unele caracteristici, defavorabile prefabricarii si utilizdrii lui in unele constructii, iar i acest sens, vom cita in primul rind greutatea sa specificd ridicaté. Acest inconvenient usor de remediat la santierele mari, indep&rteazi inc& pre- fabricatele de la multe din santierele mici si atirnd greu in balanta beto- nului prefabricat, in special acolo unde mecanizarea industriei de con- structii a ramas in urm& iar asamblarea trebuie facut& in parte cu mii- loace rudimentare. Remediul poate fi gasit intr-o mecanizare simpla, realizata prin prefabricare locald, dat fiind ci masinile ce se utilizeaza nu sint complicate si nu au o fabricatie delicata. Introducerea pieselor de armociment, material realizat din mortar de ciment si pinzi de sirm&, pe baza experientei constructorilor sovie- tici, duce la elemente cu greutati reduse, pentru care si montarea apaie mai putin dificila, remediind parte din inconvenientele amintite. eeIntroducere 19 Constructiile de beton armat au un caracter monolit si hiperstatic. In acest caracter se gasesc mari rezerve de rezistenta care nu se intil- nesc la alte feluri de constructii. Preocuparea pentru rigidizarile longi- {udinale si transversale ale constructiilor de beton armat obisnuit, nu aduc modific&ri in solutiile constructive. deoarece pot fi realizate fara dificultati, fiind specifice materialului. Pentru transmiterea eforturilor orizontale, planseele lucreazd ca pereti-grinzi. Ansamblurile de stilpi si grinzi lucreaz&é pe mai multe etaje ca grinzi cadre, iar problemele de adaptare creeazd rezerve de re- zistenta la suprainc&rcari locale. In totalitate, constructiile au o rezistenta superioara celei de calcul, care acopera sarcinile si tasérile neuniforme si au o rezistenf4 prin care se depdseste adesea cu mult siguranfa aré- tata de calcul. 1 4 tf Fig. 6. Arce cu tirant sau ira tirant, Tirantul da un surplis ce stabilitate arcul:i, La constructiile prefabricate trebuie sA se urmareascd in proiectare ca avantajul monolitismului sé nu dispara. Din aceasta cauza, sistemele de cunstructii amintite, in care se combina prefabricatele cu portiuni tur- nate pe loc, sint menite s& corecteze parte din neajunsurile pierderii caracterului monolit. Betonul armat prefabricat se alcdtuieste in mare parte din piese simplu rezemate. Sistemul static devine mai simplu si mai clar, materia- lul este insA mai pufin bine utilizat din punct de vedere static. Ori de cite ori este posibil se indica si se realizeze continuitatea pieselor pre- fabricate, legind prin suduri armaturile si monolitizind prefabricatele cu portiuni de beton turnate monolit. Como Zio T Ke =~ XS aK N 7 ARS 7, La sare: disime'rice grinzile cu zbrele rezisté prin intindere in diagonale, acolo unc: arce'e rezista prin momente incovoietoare. __Arcele prefabricate isi sporesc indeformabilitatea prin leg&tura cu tirantul (fig. 6) iar grinzile cu zbrele lucreaz& in condifii superioare ar- celor (fig. 7) si se pot realiza constructii usoare cu deschideri mari.20 Constructii de beton armat In construcfii industriale, prin prefabricare si preturnare se pot rea- liza chiar si in regiuni seismice, hale cu deschideri pina la circa 30 m, uneori din elemente tipizate, avind indici economici extrem de avanta- josi pentru beton si armaturi (tabela 1). Tabela 1. Tipuri de construcfit prefabricate, indicate pentru arumite deschi Deschideri, m Sisteme de constructii 6 9] @[] «| ala |o[w'@[a @)0 mi tr | i | i ‘ ' 1 i ‘ Hale in cadre asamblate din tron- |__| | | , | | ‘ sane a | -| Grinzi obignuite — “| ' | Hale in cadre complet prefabricate Hale cu peroane Giinzi cu carcase sudate woe T Grinzi cu zabrele \ aT Arce cu lum nator ~ --} | Arce fara luminator , ot | i i | ! i Bolfi subliri prefabricate L . L — | | | i ' 1 ! 1 | Construchii din piese mici monoli- | Fi | _tizate sot | Grinzi de beten precomprimat | E. Constructii executate din beton precomprimat Betonul armat utilizeazi in conditii satisfacdtoare atit betonul cit si otelurile moi. E] utilizeazi ins in conditii nesatisficdtoare ofelurile su- perioare. Intr-adevar, dac& se foloseste un ofel de inaltA rezisten{4 in beton armat, datorité faptului c4 toate ofelurile au aproximativ acelasi modul de elasticitate, rezultA c& la o rezisten{a ridicaté si deformarea otelului va fi mare iar betonul care urmareste ofelul in deformérile lui, va fisura. In cele mai bune betoane realizate, nu s-au putut utiliza, in beton armat, in mod judicios, arm&turi care s& depaseasc& rezistenfa admisi-Introducere at pila a ofelului OL 52. Industria metalurgicd furnizeaz astazi la prefuri putin diferite de ale ofelurilor moi, ofeluri a c&ror rezistent4 de rupere poate dep&si 40000 kg/cm?, dar care nu pot fi folsite in betonul armat. Ele pot fi ins& utilizate in betonul precomprimat. Betonul precomprimat a luat o dezvoltare mare dupa ce industria a putut furniza constructorilor oteluri de foarte buna calitate, care in betonul armat obisnuit nu-si puteau pune in valoare calitatile. Prin pre- comprimare, aceste ofeluri sint utilizate cu toatd capacitatea lor de re- zistenta. In acelasi timp, betonul armat utilizeazi si betonul in condifii ne- satisfacAtoare. Intr-o grind& incovoiaté, numai circa o treime din sec- tiunea de beton ia parte la compresiune, iar circa 2/3 din sectiune este considerata fisuraté. In betonul precomprimat, se poate face s& lucreze la compresiune, aproape intreaga sectiune de beton. Studiile aprofundate facute in ultimele decenii asupra betonului au precizat valorile deformarilor plastice, au stabilit bazele teoretice ale de- formarii lui in timp si au dat constructorilor elementele necesare reali- zaérii betonului precomprimat. Utilizarea armAturilor de inalta rezistenta reprezenta singura po- sibilitate de a se compensa efectele deformarilor plastice ale betonului. Tehnica precomprimarii const&é {n crearea unei intinderi inifiale in armatura, datorita cireia se produce o compresiune in beton, care supra- pusa peste eforturile de incovoiere, trebuie s& indeplineascd urmatoarele conditii: — intinderea total din arm&turé si dea o buna utilizare acestei ar- mi§aturi, oricare ar fi caracteristicile ei; — compresiunea din beton sa fie repartizata celei mai mari parti a sectiunii de beton; — betonul s& nu aiba de loc intinderi, sau in orice caz si aiba intinderi foarte mici, care sA nu-l duc Ja fisurare. Datorité insusirilor sale speciale, betonul precomprimat a devenit un material de constructie cu aplicatie din ce in ce mai larga si posibili- tati nebanuite de dezvoltare in viitor. Datorité lui greutatea proprie a lucrarilor s-a redus si s-au realizat deschideri care depasesc cu mult cele realizate in beton armat obisnuit. see Precomprimarea aduce construcfiilor de beton armat avantajul re- marcabil al disparitiei fisurarii, cu toate urmarile lui. Dar indepartarea pericolului fisurarii nu trebuie c4utat numai pe aceastd cale; mai exista inc posibilitati de imbunatatire a problemei fisurarii betonului mono- lit. Astfel, prin utilizarea unor armaturi cu profil periodic sau a unor armaturi subtiri, cu perimetru mare, suprafata de aderenti se mareste iar pericolul fisurarii betonului armat scade. Precomprimarea se realizeazi in conditfiile unei ingreuieri a execu- tiei. Din acest motiv trecerea la precomprimare se va face numai dupa22 Constructii de beton armat ce s-au folosit la maximum, toate posibilitatile betonului armat mono- lit si prefabricat, fara precomprimare. In mod normal, de la o metod& noua de lucru ca aceea a precompri- méarii, se asteapta solutii tehnice noi ce nu pot fi sub nici un mod obtinute pe aite cdi. O asemenea solutie obtinuta prin precomprimare este aceea de a putea asambla cadrele, grinzile cu zabrele si chiar placile curbe sub- tiri din elemente mici, usor de transportat si montat. O alté problem& importanté rezolvata prin precomprimare este aceea a halei de deschidere mare cu tavanul orizontal care si nu ceara o indltime mare de constructie si sé nu duca la interioare in care sa fie de incdlzit un spatiu mai mare decit cel necesar. S-au realizat pe aceasta cale hangare si sali cu diferite destinatii cu deschideri depasind 50 m. eo 8 Precomprimarea vine cu idei si metode noi de realizare a betonului armat, aducind chiar si elemente de detaliu, pentru ca: — introduce cu eficacitate optima in lucrari noile materiale cu toate calitatile lor; — corecteazi prin precomprimare unele din dezavantajele betonu- lui armat; — d& posibilitatea gasirii unor solutii noi, care sA aducd betonului armat noi domenii de aplicatie. Betonul precomprimat apare astizi ca forma cea mai completa si avansaté a betonului armat, in care betonul armat monolit ramine un caz particular, incd admisibil in multe cazuri. F. Placi curbe subfiri Rar un domeniu din tehnica constructiilor a patruns si s-a dezvoltat atit de rapid si extins, ca acela al invelitorilor realizate din placi curbe subtiri (fig. 8). Aparute in tehnica in jurul anului 1925 si introduse in constructii pe baza unor incercari la scara mare, fara a li se cunoaste suficient cal- culul si modul de comportare, placile curbe subfiri s-au dezvoltat rapid punind nenumarate probleme teoretice si practice, atit cercetatorilor cit si realizatorilor. S-au realizat in ultimul timp cupole, bolfi si placi curbe subtiri cu dubla curbura de deschideri remarcabile, cu indici economici deosebit de favorabili. Tehnica placilor curbe subfiri este astdzi foarte avansata si tot ast- fel este si teoria. In fond, cu toatd dezvoltarea ei prodigioasa, teoria dez- voltaté pe cdile matematicii aplicate, nu a rezolvat decit un numéar re- dus de probleme din cele ce intereseazi pe constructori. In lipsa solu- tiilor teoretice necesare, in proiectare se lucreazi in mare mdsur& pe baza intuifiei constructive, utilizind calcule numai partial valabile si ve- rific&ri globale care sA puna pe proiectanti la ad&post de accidente.Introducere 23 In special fenomenul incovoierii placilor curbe subfiri si acel al stabilitatii nu au permis pind in prezent o transpunere fidelA matema- ticd, simpl4 si usor de minuit. Din cauza st&pinirii insuficiente a calculului, inginerii au incercat sA utilizeze 0 metoda simplisté de rezolvare prin care se substituie feno- Fig. 8. Constructii acoperite cu placi curbe subjiri. menului fizic real, un alt fenomen fizic, aparent inrudit, fenomenul de- formarii membranei fara rigiditate la incovoiere. Mai mult, s-a presu- pus intotdeauna ca aceasta substituire de fenomene, reprezinta o prima aproximafie. Pe de alta parte, calculul prin elasticitate tridimensionala fiind prea greu de abordat s-au introdus ipoteze simplificatoare aproximative, care au dus la construirea teoriei elasticit&tii invelitorilor subftiri.a Constructii de beton armat Ipoteza suplimentara utilizaté in acest caz, ipoteza elementului nor- mal indeformabil a lui Love-Kirchoff conduce la o contradictie care se manifesta prin aceea ci deformatiile de taiere sint presupuse nule, in timp ce existé forte tdietoare. De aceea, teoria invelitorilor subfiri nu poate da o rezolvare in toate cazurile, intrucit acolo unde contradictia anterioar& se face simtita, calculul conduce la erori. In acest fel au ap&rut doud metode de calcul care fiecare in parte cauta sd dea o rezolvare problemei fizice puse: teoria elasticitatii inve- litorilor subfiri constituind teoria de incovoiere si teoria de membrana presupusd in mod nejustificat cA reprezinté o aproximatie a celei dintii. Dificultatile matematice intimpinate in ambele metode fiind de un alt ordin de marime (teoria de incovoiere conduce la ecuatii cu deri- vate partiale de ordinul opt, in timp ce teoria de membrand numai la ecuatii cu derivate partiale de ordinul doi) a facut ca interesul si creascd pentru teoria de membrané, ca fiind mai usor de abordat. In domeniul incovoierii au fost rezolvate cazuri simple, cum este invelitoarea cilindricd circulara rezemata pe timpane si pe grinzi elastice. Cu aceasta ocazie s-a observat cA rezultatele date de teoria de membrana nu reprezinta, cel putin pentru unele incarcari, 0 aproximatie a teoriei de incovoiere, fapt ce a condus la eliminarea ei din proiectare in asemenea cazuri. Pe de alta parte ins, s-a observat ca la aceleasi invelitori cind sint inchise (rezervoare cilindrice) starea de eforturi la o oarecare distan{a de reazeme, calculaté prin ambele metode coincide. Cu alte cuvinte s-a nascut ideia posibilitatii existentei pe anumite tipuri de invelitori a unor domenii fata de care cele doud metode de calcul (momente si membrana) se prezinta apropiat. Din otservatiile vrecedente rezultd c&, pentru anumite suprafete si incdrciri o stare fira momente, analogd cu ecuatiile teoriei de mem- brand, poate sA reprezinte in mod satisfacaétor starea de eforturi. S-a nascut astfel o a treia metodd denumita teoria fara momente obfinuta prin aproximatii suplimentare aduse teoriei de incovoiere care si repre- zinte intr-un domeniu limitat, o aproximatie a teoriei elasticitatii in- velitorilor subtiri. Stadiul actual al calculului placilor curbe subtiri, poate fi rezumat dupa cum urmeaza: — ecuafiile generale de echilibru si deformafii sint stabilite atit in teoria de membrani, cit si in cea de incovoiere, in cele mai variate sis- teme de coordonate; — in teoria de membrana calculul suprafetelor acoperind un con- tur regulat (cerc, elipsi, dreptunghi, hexagon, octogon gi altele) trebuie considerat ca definitiv rezolvat, mai ales prin utilizarea diferentelor fi- nite si a schemelor de relaxare. Incarcarile discontinue, golurile impuse constructiv si punctele de discontinuitate introduc perturbatii incompa- tibile cu echilibrul calculat numai cu ajutorul eforturilor de membrana gi de aceea aplicarea calculului simplificat implica o analizd atenta;Introducere 2 — teoria incovoierii simetrice a suprafefelor de rotatie este bine pusa la punct iar analogia cu statica constructiilor este completa. Cilindrii circulari pot fi considerafi ca suficient de studiati si in teoria de momente. Simplificdri esentiale au adus abacele lui Vlasov (1949), tabelele lui Fildiger si Urban (Dresda 1955), tabelele lui De- house (Belgia 1955), si Rabich (1956—57). Cazuri mai complexe pot fi studiate, inlocuind suprafata realé printr-o suprafat&é prismatic’. Hruban a studiat cilindrul parabolic. Pentru suprafetele pleostite, Vlasov a ajuns la o ecuatie de ordinul opt, de tip eliptic. O solutie aproximativa in teoria de momente a fost data de Zerna, pentru suprafetele de translatie. Ecuatia la care se ajunge este identici cu aceea de la rezervoarele cilindrice. Problemele mari ramase inc nerezolvate teoretic sint: — influenta nervurilor; — tratarea golurilor; — concentrarile de eforturi la colfuri; — comportarea ca corp real, iar nu ideal elastic; — starea de eforturi tinind seama de deformarile care in multe cazuri nu e normal a fi neglijate; — eforturile ce apar in constructiile realizate din suprafete intre- taiate. Problemele de voalare si stabilitate sint de asemenea mai putin sta- Ppinite in teoria placilor curbe subtiri. Este de amintit aici ca, cu teo- riile liniare, la placi se ob{in sarcini critice mult superioare celor reale. De asemenea, problemele de instabilitate datorita deformarilor plastice ale betonului nu sint prinse incd sub o forma satisfacitoare de metodele actuale de calcul. Din aceste motive pind la solutionarile teoretice, o prudenta deosebitd, incercdri pe modele si observatii asupra comporta- rii lucrarilor executate, sint menite a da indicatii pentru lucrarile noi ce se proiecteaza. G. Acoperisuri suspendate Acoperisurile suspendate nu s-au realizat in trecut din cauza lip- sei unor materiale durabile, susceptibile de a rezista in bune conditii unor tensiuni mari. Astazi aceste materiale existé si sintem pe pragul unei evolufii care se pare c& va duce la remarcabile realizari. Insdsi statica sistemelor suspendate nu s-a dezvoltat in farile care au lucrat mult in piatra si beton decit tirziu, in constructii aparind in primul rind statica sistemelor comprimate si incovoiate. Numai in tarile unde constructiile s-au dezvoltat mai tirziu, cind existau ofeluri de ca- litate ridicaté, s-a dezvoltat in primul rind statica sistemelor rezis- tente prin intindere. Constructia suspendatA aminteste cortul, ad4post apairut pe pamint odata cu omul (fig. 9). Antichitatea a ldsat urmele unor realizdéri ma-26 Constructii de beton armat rete in acest mod de constructie. Se citeazi in acest sens, teatrele din Atena si din Epidaure, acoperite cu pinzd. Urmele acestor curajoase rea- lizari au disparut si de existenta lor s-a uitat. In totul mobil, cortul s-a adaptat tuturor nevoilor omului, el a luat aspectul unei structuri organic legate de el, i-a ramas un tovaras fidel. Din nefericire, cu totul efemera, pinza cortului in Europa nu Fig. 9. Scheme de constructii alcatuite din elemente intinse. dureazi mai mult de 5—10 ani, fiind deterioraté din cauza diferentelor solare. S-au cunoscut corturi, ce au acoperit suprafete de 40100 m, ceea ce in cazul lor, nu reprezinta decit o modesta realizare. In prezent situatia e schimbatd, datorita noilor materiale apirute. Ofelul cu formele lui actuale permite constructiilor o tehnicd noud cu posibilitati nesfirsite. Prin utilizarea unor fire de materiale sintetice, ca- re au o rezisten{a sporita la intemperii si prin inglobarea de fire si placi de sticla, se realizeazi constructii a c4ror duraté minima trebuie s4 ega- leze viata unui om. Dezvoltarile in acest domeniu sint in centrul tutu- ror preocuparilor. Izolarea termicd, ce poate fi daté prin noile materiale, depaseste toate realizdrile de pind in prezent, ele vor putea fi utilizate de la pol in ultimul timp, pentru o constructie incalzita cu deschiderea de 100 m, se considera c& e necesara o cantitate de ofel de 50—100 kg/m®. Pentru acoperisuri suspendate, cu invelitori sintetice usoare, se conteaz4 astazi ci se poate realiza o deschidere de 100 m folosind o cantitate de ofel de numai 6—10 kg/m? (s-au facut proiecte care vor sa ajung& la acelasi rezultat folosind o cantitate de otel de numai 2— 3 kg/m, proiecte pe care le consideram inc& departe de posibilitatile de realizare). E de remarcat cA pentru aceste constructii, sarcina predominanta de- vine vintul si zipada. iar greutatea proprie incepe a fi neglijabila. Materialele noi utilizate in constructiile suspendate sint caracteri- zate prin greutate proprie redusd si rezistentA mare la intindere. Ele se utilizeazi sub forma de fire metalice sau de alte naturi sau de cabluri. Raportul dintre rezistenta de rupere si greutatea specifica a unui material, exprimat in kilometri, denumit lungime de rupere. are o im-Introducere 27 portanté fundamentala pentru toate constructiile usoare. Un fir de ofel cu rezistenta de 20 000 kg/cm, sub greutate proprie, pentru a ajunge la rupere, trebuie si aibi o lungime de 26,5 km. Aceasta este lungimea lui de rupere. Diferite materiale au ca lungime de rupere: a duraluminiul. . ee 15 km; -- firele textile si matasea, | 0 J 2 2 2 2 J) 37-45 km} — perlonul si fibrele de stila. | 1) 1 1 1: 30 km: Ast&zi inc&, materialele cele mai ieftine sint ofelul si textilele. dar sticla si noile materiale plastice fac progrese rapide. Practic, deschiderile posibile de hale, acoperisuri si poduri execu- tate din ofeluri, se situeazi in jurul a 1/10 din lungimile de rupere. Realizari practice cu deschideri apropiate de cele maxime, exist putine. oof oe Invelitorile usoare se pot deforma in limite care in interior nu apar sup&ratoare, chiar cind aceste deformari sint insotite de oarecare sgomot. Numai cind apar oscilatii puternice produse de vint, pentru cei ad&postiti, incep ingrijorarile si utilizarea lucrarii devine dificila. H. Experienta si calculul in tehnica betonului Betonul armat s-a nascut din observatie si experienté intr-o epoca in care un material cu calitatile betonului armat era strict necesar in tehnica constructiilor. Calculul betonului armat, asa cum a fost pus la punct la sfirsitul secolului trecut, s-a pdstrat intact pind in ultimele decenii, iar pe baza lui s-a dezvoltat aceasta tehnici, ajungindu-se la importante realizari. Acest calcul nu a avut insd la bazd o suficienta cunoastere a caracteris- ticilor materialelor si in primul rind a proprietatilor plastice ale betonu- lui si ofelului. Cind s-au obtinut date suficiente asupra comportarii ma- terialelor in domeniul plastic, s-a pus si problema unei revizuiri a cal- culului betonului. Metcdele de calcul al bketonului armat, pe baza noilor studii s-au pus la punct de catre cercetatorii sovietici care au creat ,,Calculul be- tonului armat pe baza capacitatii totale de rezistent“, iar apoi ,,Metoda de calcul pe baza starilor limita“. Prima metoda a fost introdusd la noi din anul 1952 iar in prezent sint elaborate si in curs de introducere prescriptiile pentru ,,Metoda de calcul a starilor limita“ Tehnica betonului armat are un caracter experimental, atit din punct de vedere al caracteristicilor si comportarii fiecirui material in parte, cit si ca material de constructie in ansamblul su.28 Constructii de beton armat Calculul constructiilor de beton armat se face pe baza anumitor ipoteze simplificatoare al céror cimp de aplicatie trebuie verificat prin experientaé, pe modele reduse de constructii si uneori chiar pe elemente de constructie sau constructii in marime naturald. Aceasta verificare este usurataé la lucrarile executate in prefabricate si uneori in beton pre- comprimat, unde lucrul este organizat in serie si aproape toate ele- mentele de constructie pot fi supuse incercarii. Modelele la scaré redus& in special pentru constructii de dimensiuni mari sint menite a da importante indicatii asupra comportarii construc- tiei in special in unele probleme inaccesibile calculului concludent, cum sint cele de stabilitate. Oricit ar fi de dificild si costisitoare experimentarea constructiilor la m&rime naturala, ea trebuie totusi uneori facuta, deoarece din acea- st& experimentare dus& pind la rupere in unele domenii si opritd la sarcinile mai mici in alte domenii, se pot trage concluzii certe asupra coeficientilor reali de siguranfé ai ansamblurilor si normelor pentru viitoarele proiectari (fig. 10). Institutiile de cercetari si laboratoarele sint astizi nu numai o anex& de prim& importan{& dar gi un creator si indrumator atit al proiectan- tului cit si al executantului constructiilor de beton armat. Toate san- A-A, g Fig, 10. Grind de proba executati in Bucuresti in jurul anului 1900. Se gaseste in curtea unt Institut de Invatamint din Bucuresti, pe Splaiul Independentei. tierele mari au ast&zi laboratoare de santier, care pentru probleme mai dificile lucreaz& in leg&tura cu marile laboratoare de studii. Calculul am4nunfit este strict necesar proiectérii, el trebuie insd s fie urmarit cu discernadmint si verificat experimental pentru a nu se ajunge prin dezvoltéri si extinderi, la solutii ce nu corespund realita- tilor fizice si mecanice. Constructorii trebuie s4-si dea seama de faptulIntroducere 29 4 acest calcul nu prinde mai niciodatd decit in parte fenomenele com- plexe ale comportarii statice a constructiilor. In proiectarea constructiilor nu este admisibil a se face extrapolari neverificate practic sau insuficient justificate prin studii adincite ale tus turor fenomenelor anexe ce apar. Pentru ca progresul tehnicii s4 fie asigurat, trebuie ca fiecare cons- tructie noua s4 reprezinte un progres in proiectare si realizare, iar re- zultatele obfinute si ramind un indreptar pentru constructiile viitoare. Nu este permis unui constructor s4 realizeze o constructie noua si im- portantd, care s{ nu reprezinte si un progres pentru domeniul de teh- nica in care se dezvoltaé. I. Aspectul exterior al betonului si al betonului armat Cimentul obisnuit are o culoare inchisé care nu e pladcuta ochiului. Cu toate acestea, cine vrea s& priveascd cu atentie un beton bine exe- cutat, gaseste in structura si in aparenta lui robusta, o frumusete care de- Paseste adesea pe aceea a tencuielilor superficiale. Fabricile de ciment cauta si realizeze cimenturi cu culori placute, in special cimenturi aproape albe. Studiile granulometrice dau posibilitatea unei alcdtuiri uniforme, iar alcdtuirea cofrajelor si mijloacele mecanice de punere in opera si vibrare conduc la realizarea unor fete vazute, care satisfac cele mai exi- gente conditii estetice. Fafa vazuté a betonului nou turnat cu o granulometrie ingriijté poate fi prelucraté cu dalta si cu instrumente speciale, in vederea ob- finerii unui aspect placut. Betonul tinde sa fie conceput si executat cu un aspect exterior care, alaturi de forma echilibrata a construcfiilor ingineresti, va contribui la scoaterea in eviden{a a valorii estetice a acestor lucrari, fara a se re- curge la tencuieli superficiale si placaje lipsite adesea de rezistenta si durata necesara.Capitolul Elemente caracteristice alcatuirii si calculului constructiilor de beton armat A. Clasificarea elementelor de constructie dupa natura solicitarilor si a eforturilor interioare Constructiile de beton armat sint alcdtuite din elemente care au un rol bjne stabilit in rezistenta si stabilitatea ansamblului. Aceste ele- mente de constructie difera uneori fundamental intre ele, prin natura solicitarii, modul de alcatuire si elementele constructive caracteristice. In linii generale se intilnesc: — piese comprimate cen.ric sau excentric cu excentricitafi mici. In aceasta categorie sint cuprinsi stilpii si unele piese de cadre si grinzi cu zabrele. Analog acestor piese, se calculeaz si se armeaza unele arce si bolti solicitate de compresiuni puternice cu excentricitati mici; — piese incovoiate si piese solicitate de compresiuni sau intinderi excentrice, cu excentricitati atit de mari incit solicitarea predominanta este aceea de incovoiere. Aceasta categorie cuprinde grinzile si placile planseelor, precum si unele piese de cadru, arce gi bolti solicitate de mo- mente incovoietoare puternice; — piese intinse centric sau excentiic, cu excentricitati mici, avind forfa de intindere cuprinsd intre arm&turi. La aceste piese. efortul pre- dominant este acel de intindere, iar armarea se face la fel ca la tiranti. Toata intinderea e luaté de armaturi iar betonul are numai rolul de a proteja armatura de agentii exteriori si in special de incendii. La anu- mite piese, betonul care inconjoari armatura se dimensioneaza astfel incit s& nu fisureze. In aceasté categorie intra peretii conductelor for- tate si ai rezervoarelor de ap&, unele bare ale grinzilor cu zabrele etc. Elementele constructive ale fiecirei grupe in parte, sint cele ale stilpilor, ale grinzilor incovoiate sau ale tirantilor, iar in limita dintre doua grupe, elementele constructive se adapteazd cazurilor apropiate $: situatiilor reale de proiectare. Piesele comprimate si intinse excentric fac trecerea intre grupele specificate anterior. distingindu-se pentru fiecare grupd in paite ex-Elemente caracteristice alcdtuirii si calculului constructiilor 3t centricitati mari si mici. Cum o separatie neté intre aceste grupe de piese este necesaraé in calculul si proiectarea constructiilor, ea se face prin normele de calcul si proiectarea sectiunilor, plecindu-se de la anu- mite constataéri experimentale, dupa cum urmeaza: — cele doua stadii de compresiune se separa dupa natura ruperii pie- selor. Piesele comprimate cu excentricitate mica sint acelea care cedeazi prin depdsirea compresiunii in beton, iar cele cu excentricitate mare sint acelea care se rup incepind din zona intins&, adicd similar grinzilor incovoiate, cu procente de armare curente: — Stadiile de intindere sint diferentiate prin natura eforturilor din sectiune; la excentricitate mic&, toata sectiunea este intinsd, iar efor- tul de intindere este luat numai de arm&turi. La solicitari cu excentri- citate mare, parte din beton incepe a lua compresiuni, iar intr-o sec- tiune eforturile apar similar celor din sectiunile incovoiate. Privité astfel, problema pieselor solicitate excentric inglobeazd toate elementele de constructie cuprinse intre piesele comprimate centric. piesele incovoiate si piesele intinse centric, ale cdror eforturi preponde- rente sint date in tabela 1.1. Tabela I 1. Clasificarea elementelor de constructie din punct de vedere structural Liort Construetia Preponderent Secundar Negiijabil Grinzi M Q N Balti u AD Q 1g ) Cadre {as 4 @Q Tiranti M Q Bolfi subfiri cu: cehitibru spafiel - = Note iubela M este momentul ineovoiecor; Q — forfa tiietoare; N -. efort de compresiune: Z ~~ cfort de intindere; Vg — cfo-t normal dupa directoare Ja bolfi subtiri; N — efor: de forfecare ta bol{i subjiri; V_ — cfort norinal dupa generatoare la bolsi subtiri. *) Sint czeurt frecvenle cind preponderenfa eforturilor fn stilpii de cadre este cea ce cavacterizeaza grinzile de cadre, sau cind eforturile M si N se iverseazd. Dup& categoria din care face parte piesa, se vor face ipoteze de calcul, atit in ceea ce priveste betonul si armatura, cit si elementele constructive caractezistice si in primul rind innadirile arm&turii. Aproape toate piesele de constructie, din punctul de vedere al elementelor cons-34 Constructii de beton armat Stilpii din constructii sint rareori solicitati numai de forte axiale. Chiar la stilpii mijlocii ai unei constructii, sarcinile neuniforme, deschi- derile inegale, dezaxdrile si imperfectiile de executie, fac ca sarcinile s& se aplice cu excentricita{i. S-ar putea chiar spune c& sarcini complet cen- trice nu exista decit in cazuri speciale cind s-ar utiliza aparate de rezemare 3005 kg/em® 300) kg/em? & 280) 28 250) Be BB 200) oS 200) 8® gs gs 19018 190 g8 100 “ Leformatii mnjfm Deformatir mmm 420406987 12 7 2 2.4 6 & 0 Stilti de beton Stilpi cu arméturi Stig Hretet oi dongitudmale Fig. 1. 2. Deformatiile stilpilor armati in diferite moduri. anume concepute, ceea ce constituie un caz neobignuit. Cazul curent in- tilnit in mai toate constructiile este acel al stilpilor comprimati ex- centric. Se poate totusi considera c&, in oarecare limite, excentricitatile pot fi uneori neglijate iar stilpii considerati ca solicitati centric. Cerce- tarile facute au aratat cd micile excentricitati care apar din executie la mai toate constructiile de beton armat nu prezinté un pericol, dacd nu depdsesc abaterile curente. a, Stilpi cu armaturi longitudinale de rezistenfé. La acesti stilpi armaturile de rezistenfé sint asezate longitudinal, iar transversal se prevad etrieri. Sectiunea transversali a stilpilor cu armaturi longitudinale se ia mai totdeauna patraté sau dreptunghiulara (fig. 1.3 a—c). Sectiunea transversala minim& a stilpilor de rezistenjé este de 20X20 cm sau la cei rotunzi D=25 cm. Obisnuit, latura stilpilor drept- unghiulari se ia minimum 25 cm, iar dimensiunile sub 20 cm se admit numai in cazuri exceptionale, ca de exemplu la stilpii ornamentali sau la stilpisorii dintre ferestre. Latura minima a sectiunii, in functie de lungimea de flambaj, se recomanda a fi: Omin = 1/25 la sectiuni dreptunghiulare; Dyin = 4/20 la sectiuni circulare.Elemente caracteristice alcdtuirii si calculului constructiilor 35 Pentru tipizarea cofrajelor se recomandad s& se admit& dimensiuni din 5 in 5 cm, pind la 80 cm laiuré si dimensiuni din 10 in 10 cm, peste 80 cm. Stilpii prefabricati gi in cazuri exceptionale chiar cei turnati mono- lit se fac gi cu sectiuni circulare, in I sau T (v. fig. 1.3, d—n). 9 Fig. I. 3. Secfiuni de stilpi cu armaturi longitudinale. Diametrul si numarul vergelelor se aleg in functie de dimensiunile transversale ale stilpilor, cAutind s& se realizeze o carcas& rigidd, cit mai simetrica fata de axa sectiunii. Diametrul vergelelor se ia: — obisnuit 16—30 mm; — minimum 12 mm; sub 12 mm numai la stflpii ornamentali si garduri; — exceptional, maximum 40 mm. Procentul minim de armare se ia conform tabelei 1.3. Tabela I. 3. Procent minim de armare la stilpi T iyo | 4 5 6 | 7 8 | 9 10 Kin | 05 0,55 | 06 | 0,65 0,70 | 0,75 | 980% Procentele curente de armare longitudinala a stilpilor sint: 05%

3°% se prevad etrieri sudati de vergelele longitudinale, pusi la distanta e~10 d. b, Stilpi cu armaturi transversale de rezistenfi. Experientele au aralat c& stilpii rotunzi solicitati transversal de o presiune puternica au o rezistenfa sporita. Aceste experiente au dus la realizarea stilpilor cu armaturi transversale. Acesti stilpi rezist&é in conditii defavorabile atit incovoierii cit si ilambajului. Stilpii fretati se armeazA tvansversal prin armaturi in form4 de inele sudate sau prin spirale numite frete (v. fig. 1.4). Chiar cind contu- rul exterior al stilpului este poligonal, armatura se dispune dup& un contur circular, iar in lungul stilpului se prevad cel putin sase vergele longitudinale. Uneori stilpii se armeazi cu plase de armaturi asezate transversal lungimii, plase care, impiedicind deformarea transversald a betonului, au acelasi efect ca fretele. Asemenea plase se utilizeazd in bune condifii la cuzinefi, reazeme gi piese de inaltime mica puternic comprimate.38 Constructii de beton armat Stilpii fretati nu se executé cu dimensiuni transversale mai mici decit 30 cm. De asemenea, nu se fac stilpi la care raportul I;/d>20, |; fiind lungimea de flambaj, iar d diametrul simburelui fretat, decit la constructii speciale sau in cazul unor sarcini reduse. Stilpii cu etrieri continui si sectiuni patrate, dreptunghiulare sau pentagonale, nu se con- sidera ca fretafi chiar dacd armatura lor transversala este continua si cu aceeasi panta pe toate fetele stilpului. Procentul de armare longitudinal va fi cel putin 0,5% din sectiu- nea simburelui de beton. Distanta maxima dintre vergele pe contur este de 15 cm. Pasul fretei va fi cel mult 8 cm si cel mult o cincime din diametrul simburelui de beton. El va fi mai mare decit 3 cm. Sectiunea conventionala a fretei se va lua cel putin 25°, din sec- fiunea armaturilor longitudinale si mai mic& decit de trei ori aceasta sectiune. Diametrul vergelelor din frete: 6 mm=4—5. Pentru cazuri anume indicate sectiunile grinzilor pot avea forme foarte variate: triunghiulare, circulare cu goluri si altele (fig. I.6) Grin-Elemente caracteristice alcdtuirii si calculului constructiilor 41 zile cu goluri longitudinale sau transversale dau solufii convenabile la constructii cu deschidere mare, unde economisesc materialul si reduc greutatea proprie. In constructii se preferad sectiunile simetrice si simetric armate fata de planul de actiune al fortelor. Grinzile supuse la torsiune trebuie sé aibi un moment de inertie polar cit mai mare iar materialul se asazi cit mai departe de centrul de greutate al sectiunii si cit mai uniform in toate directiile. La alegerea sec{iunii unei grinzi trebuie urmarita de asemenea eco- nomia de manoper& si economia de cofraj. Se vor evita grinzile cu forme complicate, cele la care armatura se monteazi greu sau betonul trece greu prinire armaturi. In vederea standardizarii dimensiunilor, indltimea grinzilor variazi din 5 in 5 cm pina la 80 cm si din 10 in 10 cm peste 80 cm. Latimea sectiunilor se ia de 15, 18, 20, 25, 30, 35, 40, 45, 50 cm. Inaltimea minima a grinzilor se ia pentru: — grinzi principale si rigle de cadre 1/15; — grinzi secundare 1/20; — plansee cu nervuri dese simplu rezemate 1/20; — plansee cu nervuri dese incastrate elastic 1/25. Dac& grinzile au indltimi mai mici decit cele precedente rigidita- tea lor va fi verificata prin calcul. Pentru deschiderile mari, la care greutatea proprie este importanta in yaport cu sarcina utild, atunci cind este posibil si cind grinzile sint aparate de voalare prin placi, se utilizeazd grinzi cit mai inalte. Cind indlfimea este obligatd, in locul dublei armari se poate spori vegiunea comprimata, lafind grinzile care au momente incovoietoare de acelasi semn, in lungul lor, realizind secfiuni T. In cazul grinzilor con- tinue cu momente ce alterneazi ca semn se vor utiliza sectiuni I. Grosimea inimii se stabileste pe baza eforturilor principale. Sectiunile de grinzi in forma de T sau in forma de I au o seric de avantaje fata de sectiunile dreptunghiulare, si anume: — se comporta mai bine la incovoiere si compresiune; — au inaltime mica de constructie; _ — manopera nu este cu mult mai dificila; — rigiditatea transversala este mai mare; — permit asezarea armaturii in bune conditii. Aceste grinzi, pentru acelasi volum de beton, sint capabile de un rroment incovoietor superior grinzilor dreptunghiulare. Nervurile sint elementele de constructie alc&tuite dintr-o grinda si o placé turnata odata cu aceasta grinda, legatura lor fiind facut& prin beton si prin armaturile care indeplinesc si acest rol de legatura. Sec- tiunea de placd care conlucreazi cu grinda, pentru a-i spori rezistenta si rigiditatea, se stabileste dupi modul de alc&tuire al ansamblului, pe baza unui studiu al deformatiilor. Existenta placii apira nervura de voalare ii sporeste capacitatea de rezistenta la incovoiere si-i permite a fi executaté cu indltimi mari.42 Constructii de beton armat b. Armarea pieselor incovoiate. Piesele incovoiate se armeazi cu vergele rotunde de ofel cu carcase sudate sau cu bare profilate. Arma- tura se compune din armatura de rezistenta, etrieri si armatura de mon- taj. Armaturile de rezistenté ocupa in piese regiunile intinse indiferent dac& intinderea provine din incovoiere sau din eforturi principale. Aceste armaturi sint legate intre ele prin etrieri. Diametrul armaturilor de rezistent4 este de 10—40 mm, in mod obisnuit 12—30 mm; procen- tele minime de armare sint cele indicate in tabela I. 5. Tatela 1. 5. Procente minime de armare la piese incovojate (Dupa »Normativ condifionat pentru calcylul construcfiilor la stari limita) © Marea betonutui [10-200] 280400 | 800600 Procente minime de armare 0,10 0,15 0,20 iru sechuni I, procentul de ariare se caiculea. fafa de secfiunea utila, bho, be a inim Procentele de armare prevazule pot fi reduse cu 50%, in cazul in care calculul ele- mentelor se face Iuind in considerafie contracfia, curgerea’ lent si efectul variafiilor de temperatura, Cind armaturile de rezistenfA nu incap pe un rind, se vor aseza pe doua sau cel mult pe trei rinduri de armaturi suprapuse. La elemen- tele de constructie solicitate la incovoiere, fara compresiune, se reco- manda a se utiliza numai un rind de armaturi de compresiune. fn si- tuatii speciale pot avea loc exceptii pentru ambele cazuri. Tabela I. 6. Stratul de acoperire cu beton al arméturilor de rezisten{& (in cm) [21] interior a ingh . | semeatat de onsite ja Mes | i er aes vf 2 aia “amperain® | i e | olfi subtiri si pereti pind | | —_ | la 200m Rrosime | 1 | 2 3 4 | Grinzi, stilpi si perefi peste . 20 cin grosime | 15 25 | 4 5 Grinzi_ si stilpi pulernici, pereti | grosi peste 50 cm | 2 3 45 6 Piese de beton cu dimensiuni | | peste 1m ; 38 a5 7 Armétura inferioaré a funda \ | fiilor cu strat de egalizare si 2 erinailor de funda - - Armatura inferioara a fundatit- : lor fara strat de egalizare -- _ | ~Elemente caracteristice alcdtuirii si calculu!ui constructiilor 43 Cind armaturile sint pe mai multe rinduri, vergelele se asazd una deasupra alteia iar nu alternativ; in acest mod betonul trece mai bine printre aceste vergele. Distanfa dintre rindurile de arm&turi va fi mi- nimum 2,5 cm sau cel putin egala cu diametrul vergelelor. Cea mai mic& distan}a intre vergelele de armare, la grinzi si ner- vuri, trebuie s& fie egalA cu diametrul vergelelor si nu mai mic&é de 2—2,5 cm (la partea superioara a grinzilor 3 cm). Cind nu se pot evita distantele mici, in zona de intindere se va turna un beton gras cu pietris mic, pentru a asigura vergelelor un invelis compact (tabela I. 6). Etrierii se asazi pentru a lua o parte din eforturile principale, pen- tru a solidariza regiunea comprimaté de beton de armatura intinsa si pentru a asigura pozitia armaturii in timpul turnarii. Diametrul etrierilor este de 6—8 mm la grinzi obisnuite si poate ajunge pind la 10—12 mm la sectiuni puternice. Etrierii au un diame- tru de 1/3—1/4 din cel al vergelelor de rezistenfd (tabela 1.7). Tabela I. 7. Diametre mi ¢ ale armAturilor (Dupa ,Normativ condifionat pentru calculul constructiilor la stari limita‘ ) Diametrul | Felut armaturii Elementul de construcjie; tipul de armaturia minim | mm i - 4 me | 1 Stilpi : — cu latura cea mai micd 6< 25 cm 2 —cu latura cea mai mic 6> 25 cm 4 — diametrul barei fretei, la stilpi frelafi 6 ' Placi de acoperis 6 i | Pidci pentru plansee intermediare: — armate cu bare rotunde 7 Arm&tur! de rezis- , _ — armate cu bare cu profil periodic 6 tenta Placi pentru plansee ciuperci: | in figiile de cimp 8 in figiile de reazem 19 0 8 ' ! | Plici armate cu plase sudale ‘ | Grinzi: i — la plansce obisnuite F \ — la plangee cu nervuri dese i Etrieri Ja: — stilpi neportanti — stilpi portanti, cu 6 < 40cm j += stilpi portanti, cu 6> 40 cm | Etrieri, armaturi de — grinzi cu inaltimea sectiunii h< 80 cm repartifie si de — grinzi cu inal{imea sectiunii h > 80 em montaj, alte bare | Armaturi de repartifie (in cazul plaselor legate constructive | cu sirma) | Armaturi de repartitie (in cazul plaselor su | | Armaturi de montaj la grinzi 1 waraw ) Bare longitudinale la stilpi neportanti Bare constructive fa stilpi portanti BSeuu44 Constructii de beton armat Etrierii se leagi de armatura de rezistenté pentru a mentine dis- tantele proiectate. La sectiuni dublu armate, armaturile comprimate si cele intinse se leaga prin etrieri inchisi. Distanta dintre etrieri se ia: — mai mica decit latimea grinzii; — mai micd decit 2/3 din indltimea grinzii; — mai mic decit 40 cm. Fig. I. 7, Elrieri simpli si dubli in grinzi de Ecton armat. In regiunile in care se gdsesc arm&turi de rezistenfA comprimaie, distanta dintre etrieri va fi mai mica decit de 15 ori diametrul celei mai subtiri vergele comprimate. La grinzile late, pentru o mai bund rigidizare si pentru a evita ingramadirea armAturii lingaé peretii exte- riori, se recomanda folosirea etrierilor dubli avind patru sectiuni de forfecare. Forma acestor etrieri este de preferat si se execute ca in fig. 1.7, pentru a nu impiedica montarea fierului de rezistenfA si pentru a asi- gura o bund leg&tura sec- 2 tiunii. ne La sectiuni cu forme Armaturs de sgurante mai complioate, pentru a ki oho, ee usura montarea armatu- Lhe ee vii principale, etrierii se formeazi din bucati, Se va cauta ca numarul acestor bucati si fie mai mic si sé asigure o bun’ ; leg&tur& a betonului in Fig _I. 8. Armarea placiior pe grinzile principale, cind sectiune. armiture de reziventa a pldell este paraleld eu grinds ° . privcipala, Armiiturile pot avea una din formcle a, b, ¢. Pentru. a_mentine pozitia si distanfa intre etrieli, se asazi la paitea superioard a grinzii o arm&tura de montaj. aledtuita din doud vergele de diametru 8—12 mm. Dac& armatura se monteaza in cofraj, trebuie ca etrierii sA raminad deschisi pind dup&i montarea armaturii de rezistent4 si se pot inchide apoi prin indoirea capetelor. Daca scheletul de armare se monteazd la bane. atunci etrierii vor trebui sA fie mdcar pe o portiune inchisi pen- tru rigiditatea scheletului.Elemente caracteristice alcdtuirii si calculului constructiilor 45 La nervuri si la grinzi turnate monolit cu placile, dacié armatura principal a placii este paraleli cu o grinda, se va prevedea perpen- dicular pe aceasté grind& o armaturd de siguranté, la partea supe- rioara a pldcii pentru a rezista momentelor incovoietoare ce apar si pentru a impiedica smulgerea placii din grind&. In caz cA nu se calcu- leazi aceast& armatura, se va lua cel putin 8@7 mm/m la placi obis- nuite, iar la tavane sau la acoperisuri care nu Sint utilizate decit pentru o cir- culafie slab, se pot lua 805 mm/m (fig. 1.8). La grinzi cu vute se va prevedea o armatura de siguran{a pe marginea infe- rioaré a vutei. La colfurile intrinde se va evita asezarea armaturii dupa contur fara legdturi in masa betonului, pentru a nu se produce fisuri in betonul de acope- rire, in special dacd in acea regiune ar aparea momente incovoietoare pozitive si armatura ar fi intinsa. In cazul unor grinzi mai inalte decit 80 cm, se vor lega etrierii la mijlocul inalfimii cu cite doud vergele de montaj Se ig. 1. 9. Ridicarea armaturilor in grinzi cu rapoarte variabile inire inaitime i deschidere. paralele cu armatura de rezisten{a. La grinzi importante, diametrul vei- gelelor va avea cel putin 16 mm, iar pentru grinzile foarte inalte aces‘< vergele se pun la distanta de cel mult 50 cm. 19 = 2o= hlen c ep A dF Fig. 1. 10. Avmarea unei grinzi incovoiaie, cu o singura deschidere. Pentru preluarea eforturilor principale de intindere, in regiunea veazemelor sint necesare armaturi inclinate. In mod obisnuit armatu- vile sint inclinate la 45°; la grinzile putin inalte, vergelele pot fi in-46 Constructii de beton armat doite cu panté mai micd, 1/2—1/3, iar la grinzile foarte scurte indoi- rea se poate face cu pantd mare, 2/1 sau chiar mai mult (fig. 1.9). In fig. 1.10 se araté modul de armare al unei grinzi simplu rezemate. 4, Elemente de constructie comprimate sau intinse excentric Stilpii comprimati excentric se fac cu sectiuni dreptunghiulare, in I, in T sau cu forme diferite, pline sau cu goluri (fig. I.11,a—f). La sectiunile dreptunghiulare, raportul curent al laturilor este cuprins c Fig, 1. 11 Sectiuni de piese coniprimate excentric, intre 1/1,5 si 1/3. Motive arhitectonice sau de exploatare pot impune si stilpi care nu intra in aceste limite. In vederea economisirii cofrajelor, se respect dimensiunile trans- versale prevazute pentru stilpii solicitati centric. La constructii industriale, in special la cele care au poduri rulante, se d& o atentie deosebita rigiditatii stilpilor (fig. 1.12). In acest sens, se yecomanda la stilpii dreptunghiulari urmatoarele rapoarte intre inal- time si laturile sectiunii: — stilpi de hale fara poduri rulante h/H=1/25; — stilpi care susfin poduri rulante: h,/H,, =1/12—1/14 pentru stilpii care sustin poduri rulante pind la 10t: A,{H, =1/10—1/12 pentru stilpii care susfin poduri rulante cu o capacitate de ridicare peste 10 t, unde H, este indlftimea de la fundatie pind la partea superioaré a grinzii de pod rulant, iar b, si kh, — dimensiunile sectiunii stilpului sub nivelul grinzii de pod rulant. Se recomandé de asemenea ca latimea stilpului, cind existé ma- carale pentru diferite sarcini, sé fie cel putin: — 35 cm pentru macarale pina la 5 t; — 40 cm pentru macarale pind la 10 t si pentru grinzi de rulare de beton armat; — 40 cm pentru macarale mai mari decit 10 t. Aceste lajimi pot fi micsorate la constructiile prefabricate, dacad sint respectate conditiile de flambaj. De asemenea, pot fi admise 14- timi mai mici la stilpii legati intre ei, la diferite niveluri. Se fac uneori stilpi in forma de I, in special cind sint prefabricati.Elemente caracteristice alc&tuirii si calculului constructiilor 47 Acestia consum& pufin beton, se executé mai greu iar cofrajul este costisitor. fn cazul unor sarcini verticale si mai ales orizontale de valori mari, se fac stilpi dubli alc&tuiti din cite doi stilpi legafi intre ei prin diafragme sau prin antretoaze. Eforturile la acesti stilpi se pot cal- cula considerindu-se in ansamblu ca un cadru sau ca o grindd-cadru (lig. 1.13, a,b). SSoe Fig. I. 12. Stilpi pentru hale industriale: a, b, c — stilpi marginali; d, e, f — stiipi centrali. Stilpii solicitati cu excentricitati mici sint aproape pe toata su- prafata sectiunii comprimati sau au eforturi de intindere foarte mici. La acesti stilpi se respecté in totul prevederile de armare de la stilpii solicitafi centric. Stilp recemat la parlea enna pale Stilp cv galure Stilp noer ta partes superar £ p, A Stil cu reazen | Me " ngid ta partes x ; superioaré t. t x t Hi 3 I N) ES VG = § | 8s 8 igs s Ma = 1 g& tT & 3? LS 4 MT. “7H Momente dn Momente “Momente pod ruisnt dn serg sre dmvint A b Pig. |. 13. Schema de calcul a stilpilor dubli, Stilpii dubli se calculeaza la forfele orizontale similar grinzilor-cadre.48 Constructii de beton armat Stilpii solicitafi cu excentricitafi mari pot avea eforturi de intin- dere puternice si trebuie sa fie tratafi din punctul de vedere al arma- turii ca piesele incovoiate. In special lingi fundatii si in regiunile cu momente incovoietoare mari, la stilpi puternic solicitati, armAturile, cind se innddesc sau se intrerup, se fac cu capete inclinate si ancorate in regiunea betonului comprimat (fig. 1.14). Armaturile de rezistenf4 se pun pe laturile scurte ale stilpilor. Pe laturile lungi se prevad vergele cu diametrul de 16 mm la distante de cel mult 40 cm. Dupa& natura legaturilor de la capete, stilpii comprimati excentric pot fi: — incastrati total sau partial la ambele capete. In acest caz se calculeaza ca piese de cadru si se intilnesc des in tot felul de constructii, in special, in constructii cu mai multe etaje; — incastrati la un capdt $i simplu rezemafi elastic la alt capat. In aceast& categorie intra stilpii care sustin ferme prefabricate de be- Fig. 1. 14 Stilpi marginali pentru hale industriale: @ - - armarea unui stilp de hala industriala; 1a stilp! monoliti armatura stilpllor poate fi prelun- gita si utilizata si la armarea fundatiel; b — legati la diferite inaltimi, stilpli au o rezistenta spo- rita 1a forte orizontale.Elemente caracteristize alcdtuirii si calculului consiructi‘lor 49 ton armat, ferme metalice si chiar constructii de lemn. Asemenea stilpi se intilnese des gi au sarcini importante in consiructii industriale: — incastrafi in fundafii si liberi la partea superioara, cel putin pe o directie cum sint stilpii de sustinere ai macaralelor. La acesti stilpi trebuie si se,dea atenfie flambajului, lungimea lor de flambaj pe o di- rectie putind sa ajunga la l,=2l. De asemenea, acesti stilpi dau sageti mari la unele sarcini orizontale, cum sint cele date de podurile rulante si trebuie calculafi la starea limita de deformare. Oricare ar fi categoria din care face parte stilpul, trebuie si se dea atenfie armarii zonei de legdtura cu fundatia sau cu restul constructiei, asigurindu-se continuitatea armaturii pentru o bund transmitere a efor- jurilor. 5. Console scurte Consolele la care distanta dintre sarcina si incastrare este mai mica decit braful de pirghie al eforturilor interioare a200 kg/m?, 1=23 Ig G—9, pentru valorile G<200 kg/m? unde G este greutatea unui metru p&trat de planseu, 2), In acusticé, zgomotul se masoari prin gradul de p&trundere a sunetului (caracteristicd fizici) In decibeli sau prin gradul de intensitate fonicd (caracteristici fiziologica).60 Constructii de beton armat — asezaie pe grinzisoare, care la rindul lor sint asezate pe fururi elastice. Efectul realizat depinde de proprietatile elastice ale stratului intercalat si de grosimea acestuia. Acolo unde pardoseala se imbina cu zidurile, cu peretii desparfitori si cu stilpii este necesar s& se lase un spajiu de 1—1.5 cm care se umple cu material elastic (fig, 1.21, b). Interval de 450m seumnplecu maieria/eiastic Conduct Grinusoare Straleicsticintercalat ortea porlanié a planseu'yi Fig, I. 21. Izoidri fonice la plansce: a — la trecerea conductelor prin plansee; b — linga ziduri, Pentru stratul elastic, in locul materialelor in forma de placi, se poate folos: un strat de zgura de cel mult 6—8 cm grosime care asigura o izolare suficienta contra zgomotelor. Folosirea nisipului ca strat elastic de umplutura nu da rezul- tate satisfacdtoare. Din punct de vedere al industrializirii lucrarilor de construcfii, straturile in- tercalate alcdtuite din materiale in forma de placi sint cele mai rationale, Conditiile de rezistenta si de izolare cerute la plansee, precum si proprieta- tile materialelor de constructie, au condus pe constructori la alcdtuirea unor serii intregi de solufii, de izolare fonicd. Dintre acestea in cele ce urmeazd sint indi- cate citeva mai uzitate. + Dusomea lamba sv ulue ttm (Aléc ce gresie | Grnziscare de 5+5em Cstrat deepahzare dinmarlardecrment Jotercalere cin Sstraturr ‘Carton aslaltat stratur’ decartonastaltal \Grinda de belon armat chesonate Plansev din grin: oe betont iprea reste armat ca golurr Vencuralé Fig. I. 22. Plangee prefabricate izolate fonic. a) Pentru realizarea izolirii termice si fonice se prevede o umplutur& de zgura intre nervurile panoului tip cheson si un strat izolator fonic intre grinzi- soarele pardoselii si nervuri. La tipul reprezentat in fig.1.22,a avind greutatea g--250 kg/m? panourile se executé cu fata interioaré finisaté, astfel ci se elimina tencuielile tavanului.Elemente caracteristice alcdtuirii si calculului constructiilor 61 b) In fig. 1.22, b cu greutate de circa 225 kg/m? este reprezentat un tip de planseu in care este prevazutA o izolatie fonicA formaté din mai multe straturi de carton asfaltat. Cele mai simple plansee, printr-o suprastructur& corect&, pot fi transformate in plansee de bund calitate, din punct de vedere al izolArii fonice. Planseele alc&tuite dintr-o combinatie de materiale, si anume beton armat si alte materiale usoare, pot indeplini si condifiile de izolare termicd si fonica. © solutie rationalé o constituie panourile alcStuite din corpuri de umplutura fa- ovicate din betoane usoare de zgura sau celulare, asamblate prin intermediul unui schelet de beton armat. D. Fisuri si crapaturi in constructiile de beton armat [13] 1. Privire generala In constructiile de beton armat se intilneste un fenomen care poate sta la baza unui inceput de distrugere, fenomen neintilnit la alte tipuri de constructii, acel al producerii de fisuri si crapaturi. Betonul fisureazi intotdeauna. In piesele de beton si beton armat se intilnesc fisuri de diferite di- mensiuni, care se incadreaza in categoriile: — microfisuri, uneori invizibile cu ochiul liber, create de tensiunile aparute in masa mortarului, avind pina la 0,05 mm grosime; — fisuri, care depasesc grosimea microfisurilor, care apar in ele- mentele de constructie avind o oarecare continuitate, pe anumite por- tiuni. Ele se produc in masa mortarului si numai la agregate slabe pot traversa si unelegranule de agregate. Aceste fisuri altereazi partial con- tinuitatea unui element de construc tie, iar deschiderea lor se considera pina in jurul a 2 mm; — cr&paturi, care depasesc des- chiderea unei fisuri si traverseazd constructia, alterind unitatea de comportare a elementelor strabatute. La baza fisurarii constructiilor a i ‘ezistentei_ de Se ,Saseste depisires re saat te & Fg, I. 28 Micrfisurareapieslor de belon tomului, depasire datoriti mai tot- fiaca'cu deformarl impledieate pe 0 civecte, deauna unor efecte suprapuse [3]. Microfisurile se datoreaz structurii neomogene a betonului care duce la nasterea unor tensiuni in timpul fenomenelor de deformatie volumetricd ce insofesc priza si intaérirea cimentului; in consecinta ele apar in toate piesele de beton (fig. 1.23).62 Construcfii de beton armat Mortarul de ciment si betonul sint materiale care au rezistenta de intindere (R,) si deformatia limita corespunzatoare, mult mai mici decit cele la compresiune. Rezistenta de intindere variazi in medie intre 1/6 gi 1/15 din cea de compresiune. Alungirea la rupere prin intindere a betonului este de ordinul a 0,10—0,20 mm/m pe cind cea de compresiune este de 2—3 mm/m. In zonele intinse ale unei piese de beton armat, in momentul aparitiei fi- surilor eforturile unitare in armaturi sint de ordinul a 200—300 kg/cm”. Rezultd ci piesele de beton armat care au eforturi de intindere, vor fi in mod curent fisurate in regiunile in care armaturile au o solicitare obignuita, adicd in jur de 1000—1500 kg/cm?. Fisurile care au deschiderea pind la 0,1—0,2 mm nu las& s& treac& apa iar arm&turile nu sint in pericol de ruginire si prin urmare, in mod obisnuit nu sint considerate periculoase. In elementele de beton armat eforturile unitare de intindere care determinad fisurarea apar datoriti urmatoarelor cauze: — impiedicarea deformatiilor date de contractia si umflarea beto- nului si variafia in timp a temperaturii elementului; — variatia temperaturii in masa elementului; — sarcinile exterioare care actioneazi asupra constructiei. Fenomenele precedente care produc solicitari ce duc uneori la fi- surarea betonului sint sporite de o serie intreagi de condifii anexe, cu rol defavorabil, intre care se citeaza: — uscarea rapida a betonului in timpul prizei si intaririi; — tasarea cintrelor si cofrajelor in timpul lucrului si dupa turnare; — ruginirea armaturii si efecte chimice si electrice locale care dau sporuri de volum betonului si produc tensiuni; — supraincarcari locale care dau nastere la tensiuni ridicate, in spe- cial in vecindtatea armaturilor; — imperfectii in proiectarea constructiilor care conduc la eforturi unitare ridicate in unele regiuni mai extinse sau mai reduse; — erori de execufie care au acelasi rol ca cele din cazul precedent; — tasdri de reazeme si fundatii. 2. Fisurarea elementelor de constructie gi a constructiilor . In constructiile de beton armat, ‘se disting fisuri in elementele de constructie si craépaturi sau fisuri ce caracterizeazi si traverseazi o: constructie in ansamblul ei. Astfel sint: — fisuri in elementele de constructie in primul rind datorite solici- t4rilor date de incarcari, sporite prin efectul contractiei si a variatilor de temperatura; — fisuri $i crap&turi ce caracterizeazi constructiile pe care le tra- verseaz4 pe portiuni mari datorite in primul rind — contractiei si efec— telor termice, sporite in unele regiuni prin efectul inc&rcarilor.Elemente caracterisiice alcdtuirii si calcuiului constructiilor 63 Distanja dintre fisurile unei constructii depinde de natura acestei constructii, de modul ei de solicitare si expunere la insorire si de influen- tele exterioare care pot contribui in dezvoltarea contractiei. Astfel planseele din cladirile cu etaje fisureazi in ansamblu la dis- tanta de 30—40 m iar fisurile traverseaz4 si grinzile. In acelasi timp, placile acelorasi plansee capata si o serie de fisuri mai apro- piate, in genere la distante variind intre 8 si 12 m. La constructiile ramase —+ in exterior cum sint placile de beton armat turnate si ramase pe pamint, in funcfie de umi- Fig. I, 24. Fiszri datorite contractiel si efectelor ditatea regiunii, fisurile apar termice !a un soclu de imprejmuire. la distante de 10—15 m. Gardurile executate din placi plane subtiri si stilpi de beton armat fisureazi la distante de 5—10 m si cam tot la aceasta distanta apar si fisurile in soclurile pentru imprejmuiri, cind acestea sint facute din be- ton nearmat (fig. 1.24). Distanta fisurilor aparute sistematic in constructii vechi constituie o indicatie pentru stabilirea modului de a concepe pozitia si distanta rosturilor de deformatie. Cu cit piesele sint cu peretii mai subfiri si sint mai expuse intemperiilor si variatiilor de temperatura, cu atit fi- surile apar mai apropiate si este mai indicata trecerea la constructii pre- fabricate. 3. Fisuri create de contractie si de variatiile de temperatura Aceste fisuri sint caracterizate prin faptul cd mai totdeauna traver-- seazi o constructie dintr-o parte in alta si uneori peste acest efect se: suprapune cel din incovoiere si se creeaz4 si o fisurare locald care nu strabate piesa in totalitate. Deformaftiile din contractia betonului se dezvoltd practic in timp, intr-o perioad& de doi trei ani, atingind circa 75% din valoarea finala dup& 6—12 luni de la turnare. Contractia provoaca eforturi de intindere care duc la fisuri ce pot strabate elementul, atunci cind deformatiile betonului sint impiedicate de legaturile exterioare cum ar fi reactiunile de diverse naturi, fre- carile sau eforturile interioare ndscute din conlucrarea betonului cu ar- matura (fig. 1.25 si 1.26). Cind reactiunile ce se opun contractiei sint excentrice fati de axa elementului fisurile se extind numai pe anumite portiuni din element.64 Constructii de beton armat Fisurile datoritd impiedicdrii deformarilor de contractie din ar- méaturi apar in piesele cu dimensiuni mari puternic armate si se intind intre zona comprimata si armatura intinsé. Ele trec uneori cu deschi- deri reduse prin linia armaturilor si pot apare mai multe asemenea fisuri intr-un element (v. fig. 1.26). Mai apar fisuri din contractie si atunci cind portiuni din aceeasi piesd sint finute in medii diferite. De exemplu, in peretii unui rezer- Szofiune A-A Fig. I, 25. Fisuri din cauza contractiei la p'ansee de belon armat: @ — fisurl ce traverseaza planseul: b — fisuri in placile de baleoane; c -- fisuri in placile cu de- formatia impledicata pe o directic. Fig. I. 26. Fisurarea grinzilor din cauza contractici si # efectului incircarilor. vor descoperit ce se umple cu apa numai pind la o cota, vor apare eforturi de contractie, ce vor determina aparifia unor fisuri (fig. 1.27). Uneori contractia pieselor de beton ! poate duce Ja dislocarea si criparea ele- mentelor pe care reazema (fig. 1.28). Betoanele expansive au o deformatie inversa celei de contractie de la betoanele obisnuite. Aspectul fisurilor este acela care apare si la constructii supuse unor cresteri de temperatura (fig. 1.29). Variatiile de temperatura in timp au Fig. I. 27, Fisurarea marginii libere a Un efect analog contractiei, cu deosebire uni rezervor de apd descoperii. ca deformatiile aparute sint aproximativElemente caracteristice alcdiuirii si calculului constructiilor 65 aceleasi in beton si in armaturd datorité modulilor de dilatare liniaré apropiati ai betonului si ofelului. Aceasta face ca fisurile datorite varia- tiei de temperatura s& apara asemandtoare celor din fig. 1.26. ‘Traversarea conductelor de ap& caldi sau de aburi incdlziti prin perefi sau prin alte elemente de beton armat sint totdeauna dificile ele putind produce fisurari (fig. 1.30). ae ER S| PT Fic. 1. 28. Fisurare si disiocarea elementelor de sustinere din cauva contractiei si variafiilor de temperstura a grinztior de beton armiit. ii ie a Fig. 1. 29. Fisuri datorite folosirii Fig. 1. %. Fisurarea unor elemente de beton armat betoanelor ex, ..nsive. datorita dilattirii conductelor ce le lraverseazi com- binaa cu cic-tul de contractic. Actiunea indelungata a inghefului si dezghetului sporeste posibi- litatile de fisurare si de dislocare in elementele de beton armat. 4, Fisuri datorite variatiei de temperatura in masa elementului Astfel de fisuri apar in perefii cogurilor de fum, in placile de aco- peris insuficient izolate ale unor incaperi incalzite si in general la ele- mentele de beton armat supuse la diferente de temperatura intre doua fete. Diferentele de temperatura intre diversele fete ale unei piese fac ca in piesa respectiva sA aparé momente incovoietoare care produc efor- turi de intindere si fisuri, in regiunile temperaturii mai scazute. S—Construciii de beton armat66 Constructii de beton armat 5. Fisuri in zona intinsa a grinzilor incovoijate Aceste fisuri apar in mijlocul deschiderilor si pe reazeme, in zona momentelor incovoietoare maxime. Directia lor este sensibil normald pe axa piesei si se dezvolta intre marginea intinsd a piesei si zona axei piesei (fig. 1.31). Fig. I. 31. Fisuri in grinzi. Tot la aceste piese apar fisuri inclinate in medie la 45°, in mod real intre 30° si 60°, fata de ax, in vecindtatea reazemelor, unde efor- turile principale au valori mari si care sint sporite de lipsa armaturilor inclinate gi a etrierilor necesari si suficient de apropiati. || if Fig, 1. 32. Fisurarea grinzilor de beton armal cu diverse procente de armare, Aspectul fisurarii depinde de modul de solicitare, de procentul de armare, precum gi de raportul dintre lungimea grinzii si inaltimea ei. Astfel (fig. 1.32): — la grinzile slab armate fisurile apar izolat $i pot sA creascd pind la ruperea elementului; — grinzile cu procente mijlocii de armare fisureazi din loc in loc, pe toat& regiunea momentelor maxime, iar in stadiul de exploa— tare aceste fisuri se dezvoltaé pind in vecindtatea axei piesei; — grinzile puternic armate fisureazi asem&nator celor cu procente mijlocii de armare, cu deosebire ca fisurile sint mai dese si mai putin profunde. Tiranfii capat& o fisurare similard cu cea produsa de contractie si de efectele termice; la tiranfii care au eforturi predominante de intin- dere, sarcinile exterioare produc fisuri puternice care traverseazd com— plet piesa. 6. Fisuri produse prin tasarea reazemelor si a fundafiilor Acestea sint dirijate la circa 45° fat&i de orizontald si traverseaz& fundatia continuind adesea pe drumul mai putin rezistent, prin golurile de usi si ferestre (fig. 1.33).Elemente caracteristice alcdtuirii si calculului constructiilor 67 7. Fisuri locale Asemenea fisuri apar la colfurile stilpilor armati cu arméaturi groase in lungul acestor armaturi. Apar de asemenea fisuri similare cind armaturile ruginesc si rugina umfla betonul producind intinderi in beton si efecte de coroziune (fig. 1.34). Fisuri cu caracter local apar de asemenea in jurul corpurilor strdine prinse in beton si chiar a porfiunilor de lemn care se umfla prin ume- zire, in jurul profilelor metalice sau in regiunea in care pe diferite cdi betonul se umfla si apar intinderi. Fig, 1. 33. Fisuri provocate Fig. 1, 94. Fisurarea unui cadru de tasarea unei portiuni de din cauza coroziunii armaturii. cladire, 8. Efecte favorabile care contribuie la reducerea fisurdrii Pentru reducerea cit mai sensibilA a microfisurdrii, trebuie s& avem grijd ca tensiunea produsd de contractie sd fie mai mica decit rezistenta de intindere a mortarului gi in acest sens pdstrarea umidi- tatii necesare betonului, uneori chiar sporite pentru ca sa intirziem aparitia contractiei, apare ca fenomen fundamental. Pentru reducerea fisurarii este bine sa se utilizeze ca armaturi un numar mai mare de vergele cu diametre mai mici, folosind ori de cite ori este posibil armaturi cu profil periodic care au o bund aderenta. Repartizarea corecté si judicioasi a armAaturilor contribuie la rcducerea fisurarii. Este de asemenea favorabila utilizarea unor betoane cu rezistente Ja intindere cit mai ridicate. Deformarile plastice reduc riscul si apara, in limitele posibilului, constructia de fisurare. Fenomenul de deformare plastic’ in timp si de contractie sint contrarii, astfel ci in anumite limite, elementele care contribuie la 568 Constructii de keton armat sporirea deformatiilor plastice ale betonului, apdra constructia de fi- surare. | | Suprimarea totald sau macar reducerea in mai mare masura a fi- surilor se poate realiza prin precomprimarea pieselor de beton. Bibliografie Avram C,_ ,Betovut nied, Bucuresti, 1972. Bopumanekwit M. C.. Pacver ororiyTux crpexteli 1 xouyToB 8 HarKdaewny sKe- weso6eTOHRMIX saeMeHTaX no crag paapyuleniin, Crpofiisaat, Mockpa. 1946. . Bukowschi B, La fissurstion des constructions en béton arms. Annali dei Lavori Publice. Milani . Graf Otto, ,.Die Bigenscheflen des Betons" Springer Verlag Perlin, 1950. Teosnes A. A. O mepecworpe cnoco6os pacieta 2keNeso6cToHHBIX KORCTPY' Tocetpoiinazat. Mocxea, 1934. . Hangan M.,,Betonul armal". vol, I, E.S.AC.. Bucuresti, 1955. . Hangan M,, ,Belonul armat. Constructii industriale", Editura Tehnied, Bucuresti, Proiectarea si dimensionarea sec!*:nitor“, Editura Tel Ben x? . Hengan M,, ,Le contraction du béton et son influence sur Padhérence de Iarmature", These, Bucarest, 1938. | Hangan M, ,Sur la distribution des cffor's ivtevievrs pendort ‘es surharmes. des itces sollictées par une compression excentrique", Buletinul Institutului Potitenic as", o. 10, Ivianski M.A. ,Constructii din beton Brevresti, 1953. Il. Mypauren B. H.. Tpeumoveroiiuuocts xectkocts uw mpovscers xxeaeso6erona, Mauerpo'iusnar, Mocksa, 1950. 12. Mérsch E, Der Eisenbetonbau. Seine Theorie und Aawendi: 1g". I. Band: I. Haliie (Stuttgart, 1932), II Halfte (Stuttgart, 1929). 13. Nicolau V. si alfii, ..Introducere in teoria Belonulut, vo". 1, E.S.A.C., Bucuresti, 1954, vol. If, Editura Tehnicd, Bucuresti, 1957. IL Pucher A, Lehrbuch des Stahlbetonbaues". S 15. Sahnovski C. V,, .Constructii di beion arma ES.AC., Bucuresti, 1953: vol. II, F.S.A.C.. Bucuresti, 1954. 16, Saliger R, ,Der Stahlbetonbau. Wer sioff, Berechnung und Gestalung*, Fr. Den- tike, Wien, 19:9. . Cromapos H. B, Brezeuue s teopiio xenesoGerona, Crpoiins.iar, Mockwa, 1941. Uuexpenu LT. ZL, Conpornsrenue pacraxcetin veapsnposanuuix 1 apauinosaiie Geroxon, Tocerpoiiisaar, Mocksa, 1954. 19. Yauuxna H.W, Moasyucers Gerona, Tocrexusaat, Kuen, 1948. 20. Vasilescu—Karpen, _ ,Influenfa contraclici asupra adererfei inlre beton f 6 - Fig. I 4, Tipuri de grinzi: @ — grinda frinta; b -- grinda curb&; ¢ — grinda cu zébrele; d — grind& cu tiranti; e — grind& cu contrafise; — grinda-cadru; g — grinda-perete. — grinzi-pereti sint grinzi cu sectiunea plind la care inaltimea sectiunii este de acelasi ordin de marime cu deschiderea ei (fig. 11.4, 9).. 2. Grinzi lungi si grinzi scurte Cercetarea eforturilor interioare, facuté precedent (v. fig. II.2) arata punctele in care materialul este solicitat puternic si punctele in care materialul este supus unor solicitari reduse si ar putea fi partial suprimat. Plecind de la grinzile dreptunghiulare cu alcdtuire omogena soli-~ citate de o sarcina uniform repartizata pe unitatea de lungime se ob- servé c4, in timp ce rezistentele de incovoiere sint legate de patratul raportului dintre deschiderea grinzii si indlfime, lunecdrile sint le~ gate liniar de acelasi raport. Se obtin astfel: M ty = -+y; II.1) 7 (ry: aL Q l ea wt. 11.2) bz h (m1.2) Dacd admitem cA fara ai.naiu rezista unui efort de intindere 9, voiere se ia ¢ ~R3, va rezulta l/h=8. In mod analog, admitind c& valoarea efortului unitar principal pentru care fara armAturi inclinate si etrieri nu mai putem apara be~ tonul din grindé de fisurare este 9, == t=R/10 iar pentru incovoiere- o=R’3, va rezulta Lh=3. inclinate si etrieri beionul poate R,30 in timp ce pentru inco-~Grinzi de beton armat 3 La piese de beton armat. in loc sa se ia ca brat de pirghie al efor- turilor interioare 2=2'3 se valua valoarea :==&-h unde peniru o grinda dreptunghiularaé 0,68 <&<0,80. Efortarile prinepale cele & nenite din ireovorere Pedy 3 Sint ge access im- Ireavkiere ‘sit §| SArturite prine~ pores preitants Ne $ é 1 ‘ Raportul Wh ‘on a o ? 2 § * 5 6 7 A, Fig. 11, 5. Eforturi don‘i.ante, funetic de deschiderea gi indlfimea wei grinzi incovoiate, Sa admitem o grinda simplu rezemata, inc&rcata cu o sarcina uniform repartizataé p, céreia i se sporeste lungimea. Conform celor precedente, eforturile unitare principale vor creste liniar cu raportul l/h iar eforturile de compresiune obtinute in beton prin incovoiere vor creste parabolic cu raportul (I/h)?. Trasate pe acelasi grafic curbele lui o si 7 se intilnesc in punctul A. Se pot alege cele doud scdri de ordonate ale lui o si 7 (fig. II.5) astfel ca, pentru betonul ales, rezistenfei de rupere a betonului prin in- covoiere (a) sa-i corespunda si rezistenta de rupere a betonului prin eforturi principale (o, = 1). In acest mod, punctul A corespunde unei grinzi pentru care raportul l/h este astfel determinat incit, cedarea grin- zii prin incovoiere si prin eforturi principale apare in acelasi timp. Cind raportul l/h creste, eforturile de incovoiere devin mai defavorabile decit cele principale. Din modul in care apare relatia dintre eforturile unitare de com- presiune, de intindere si de lunecare $i raportul dintre deschiderea unei grinzi si indltimea ei 1/h, se pot face urmatoarele constatari: — in piesele de lungime mijlocie eforturile unitare provenite din in- covoiere si cele produse de fortele taietoare au acelasi ordin de impor- tanta; — in grinzile scurte si inalte avind 1<3h, eforturile principale sint ccle predominante in proiectare; — in grinzile lungi cu 1>8 h, predomina eforturile unitare produse de incovoiere. Deschiderile mari sint limitate in dezvoltare atit de efor- turile unitare produse prin incovoiere cit si de greutatea proprie excesivd. a pieselor,4 Constructii de beton armat 3. Forme si sectiuni de grinzi a. Grinzi cu tilpi T sau I si grinzi cu vute. Momentele incovoie- ‘toare dimensioneazd mijlocul grinzilor, iar lunecdrile, regiunile vecine reazemelor. Rezulta ca la o grinda cu sectiune dreptunghiularé de dimen- siuni importante, grinda va fi dimensionata la limita, la mijloc sau la rea- zeme, iar in mod inevitabil in una din aceste regiuni grinda va fi dimen- sionata in exces. De aici apare neapZrat nevoia ca grinzile de deschidere mare s& nu fie realizate cu sectiuni transversale avind forma dreptun- ghiulara. Se impune gruparea materialului in jurul talpilor grinzii, iar inima fiind mai slab solicitataé poate fi mai subtire. In acest mod se trece de la grinda cu sectiune dreptunghiularé de beton armat la grinda cu sectiune apropiata profilelor metalice. Grinzile cu sectiune in I sint indicate pentru deschideri mari. Ele se comporta in conditii mai bune decit grinzile dreptunghiulare, atit ca rezistent4, cit si ca stabilitate si au avantajul unei greutati proprii mai reduse. De altfel, acelasi rezultat se obtine partial la plansee, unde placile ajutd rezistenta zonei comprimate a grinzilor si le apér4 de voalare. Se obtin astfel grinzi cu latimea limitata doar de nevoia asezarii armAturii gi de preluarea lunecrilor, iar pentru rezistenta la momentele negative de pe reazeme, se recurge la sporirea inaltimii grinzilor prin vute. Vutele sint ingros&ri gi uneori 1atiri ale grinzilor in dreptul reazemelor (fig. II.6). Grinzile de beton armat cu vute realizeazd, vrintr-un mijloc spe- fic betonului armat, avanta- ‘ Fl Z. rr f-g je superioare celor care, in crema, ey l= mod general, se obfin’ dac& uw se executa grinzi cu sectiuni u ° dreptunghiulare sau cu sec- ~~ a fiuni in forma de I sau T, d avind indltimea constanta. py i ap Aceste avantaje apar din faptul c& sporul de inaltime 1 i pe reazeme face s& creasci t b I momentele de pe reazemele grinzilor si sA scadi momen- Fig, II. 6. Sectiunile pe reazeme ale grinzilor continue: tele din cimp. @ — grinda cu vute pe reazem; b — grind’ cu talpé la anzi i st Garef interioard pe Teazem, Cere mel mutts armarurs —.D- Grinzi eu goluri_ si Pentru momente negative. grinzi cu talpi curbe. Dacad grinzile de beton armat, cu sectiune in forma de T sau I, nu dau solutii satisfacitoare pentru anu- mite probleme ivite in constructii, se poate trece la grinzi cu inaltime variabila sau la grinzi cu goluri. Inainte de a se ajunge la grinda cu goluri, se cautd sd se realizeze micsorarea greutatii grinzii prin tesirea colturilor la reazeme, adic& in regiunile unde materialul este rau utilizat. Dacd aceasta tesire este fa-Grinzi de beton armat 5 cuta sA corespunda cerintelor unei grinzi simplu rezemate cu sarcind uni- form repartizata, se ajunge la grinda cu talpa superioar& parabolica. In mod analog se poate ajunge la diferite forme de grinzi ce se apropie de un solid de egala rezistent4 pentru eforturile provenite din momentele incovoietoare (fig. II.7). Aceste grinzi sint mai putin utilizate decit alte tipuri de grinzi de beton armat, ele se adapteazi greu la majoritated constructiilor, astfel cd se recurge mai des la grinzi cu goluri. C a a : ——d ” — «= ssildeny — = =o F'g. II. 7. Forme de grinzi incovoiate. Prin suprimarea porfiunilor pufin solicitate se ajunge ja forme variate de grinzi: a, b,c —grinzi pline, cu talp& poligonald, parabolicé sau de egal rezistent& 1a incovolere; ¢, e — inzi cu zAbrele cu talp’ parabolic sau drepte; f — grind-cadru. Golurile se distribuie pe baza nevoilor de rezisten{&, strabatind total peretele grinzii, ajungindu-se astfel la grinda cu z4brele sau grinda-cadru, aceste forme provenind din grinda simplu rezemata prin suprimarea por- fiunilor unde materialul este utilizat la rezistente reduse. La fel cu grinda de beton armat cu sectiune plina, grinda cu zdbrele de beton armat este multiplu static nedeterminata interior, spre deose- bire de grinda cu zdbrele metalic’, la care existenta unor momente in noduri poate fi neglijata datorité fenomenelor locale de adaptare. La grinda cu zdbrele de beton armat trebuie si se tind seama in calcul de aceste momente. Grinda-cadru (fig. II.7, f), vazutaé sub forma unei grinzi dreptunghiu- lare cu goluri dreptunghiulare, reprezinta o solutie impus& uneori de ne- cesitafile arhitectonice si de exploatare. Ea trebuie folosita cu mari pre- cautii deoarece utilizeazi rau materialul datorité golurilor plasate pe di- rectia eforturilor principale si inlocuirii pieselor intinse din constructie, prin ansambluri dreptunghiulare solicitate dupa diagonale. Cu toate acestea, grinda-cadru este uneori solutia indicaté in special in blocuri de locuinte si birouri care au sali mari la parter sau la etajele inferioare. In asemenea cladiri, un perete intreg poate fi transformat intr-o grinda cu goluri, care s& sustind sarcinile mari ce-i revin de la etajele superioare, cind prevederea unor diagonale nu este posibila.Consteuctii de beton armat Daca unei grinzi cu goluri i se da forma apropiata solidului de egala rezistenta la incovoiere, se ajunge la grinda cu zAbrele cu talpi curbe sau Ja arcul cu tirant. Grinda cu zabrele, care are talpa superioara apropiata de o curb& funiculara a sarcinilor, are eforturi aproape nule in diagonale. Daca aceste diagonale se suprima, se ajunge la arcul cu tirant. Arcul cu tirant astfel obfinut are momente incovoietoare foarte mici in talpi; dacd datorita sarcinilor mobile curba funiculara a sarcinilor se dep&rteaz& de fibra me- die a talpii superioare, in spef4 a arcului, atunci apar momente incovoie- toare in acest arc. Din punct de vedere al rezistentei la incovoiere, talpa. superioara indeplineste, in acest caz, acelasi rol pe care in grinda cu zd- brele il indeplinesc diagonalele. Dupa importanta constructiei, dup4 raportul dintre deschidere si inaltimea grinzii si dupa importanfa sarcinilor, grinda plind simplu reze- mata va evolua spre una din formele precedente impuse de problema eco- nomiei de material si totodata de nevoia reducerii greutatii proprii a grin- zilor. Se mentioneaza cA pentru deschideri mari, reducerea greutatii pro- prii reprezinta unul din factorii determinanti ai realizdrii celor mai mari deschideri posibile. B. Grinzi static determinate 1. Grinda simplu rezemati Grinda simplu rezemata, realizataé din beton armat turnat monolit, constituie un caz putin obisnuit in constructii. Betonul armat turnat in schelete realizate din grinzi si stilpi, si chiar turnat pe zidarie de cdra- mida, are un caracter monolit, iar grinzile devin partial incastrate la ca- pete (fig. 11.8). Numai atunci cind se prevad piese speciale de rezemare. metalice sau de beton armat, se pot realiza reazeme simple pentru grinzile de be- tor armat, astfel ca s& se poatd conta pe o grindé simplu rezemata. Un, caz in care se intilnese grinzi simplu rezemate este acel al grin- zilor cu console care formeaza sisteme static determinate lipsite total de incastrari. Grinzile de beton armat, chiar cind sint calculate simplu rezemate, se armeaza astfel incit s{ se poata comporta satisfAcdtor si in cazul rea- lizdrii unor eventuale incastrari. Astfel, din armaturile inclinate, unele sint prelungite la partea superioara a grinzilor pe reazeme, pentru a pu- tea acoperi si eventualele momente de incastr Grinzile simplu rezemate se fac cu inaltimea constanté, mai rar cu sectiunea sporita spre mijlocul deschiderii (burtd de peste) si in nici un caz nu se fac cu vute la reazeme, sistem caracteristic grinzii continue sau incastrate.Grinzi de beton armat 7 Grinda de beton armat simplu rezematé este neeconomicd si tre- buie evitataé. Numai la piese pre- fabricate si la betonul precompri- mat, unde prin prefabricare se rea- lizeazA un beton de rezisten{a ridi- cat si piese usoare, grinzile simplu vezemate isi gésesc un larg cimp de aplicare. 2. Consola Consola de beton armat este ‘mult mai curent intrebuintata in constructii decit consolele alcdtuite din alte materiale. La console, pro- blema cea mai delicaté este aceea a realizarii incastrarilor, iar aceste incastréri se pot realiza cu usurintad in betonul armat turnat monolit. In cazuri mai dificile, se folosese dis- pozitii constructive potrivite pentru vealizarea incastrarilor. Armarea consolelor se face Fig. If. 8 Armituri in grinzi inainte de turnarea betonului. pentru momente incovoietoare si forte taietoare. Forma consolelor re- zulté din forma curbei de momente, fiind de obicei mai inalta la in- casirari si mai pufin inaltd la capatul opus (fig. 11.9, a, b). sa ou — a Fig. II. 9. Detalii de armare ale unor console de beton armat. Consolele supuse unor sarcini concentrate si care au o lungime mica, bratul de pirghie fiind a<0,9 z, intra fn categoria consolelor scurte. Consolele au sdgeti mari la cap&tul liber. De aceste sdgeti trebuie si se {ind totdeauna seama la proiectare.78 Constructii de beton armat 3. Grinzi cu articulafii Grinda cu articulatii, de asemenea static determinatd, reprezinta o solutie convenabila pentru foarte multe constructii (fig. 11.10). In special, acolo unde intervine tasarea reazemelor, pe terenuri nesigure, nu se pot utiliza grinzi continue la care tasarea reazemelor aduce mari modificdri in distribuirea eforturilor interioare. Fig. II. 10. Grinzile cu console de beton armat utilizeaz bine materialul in cimp si pe reazeme: @ — curba de momente pentru o sarciné uniform distribuiti; > — acoperirea momentelor tn grinda de beton armat, Grinzile cu articulatii pot avea console interioare si console exte- rioare. Valoarea momentelor negative maxime, pe reazeme, se obtine prin incarcarea traveelor cu deschideri independente. C. Grinzi static nedeterminate cu moment de inertie variabil 1. Grinda dublu incastrata a. Unghiurile de inclinare ale fibrei medii pe reazemele grinzilor cu moment de inertie variabil. Variatia momentului de inertie al sectiu- nilor succesive ale unei grinzi (fig. IJ.11) influenteazi atit dezvoltarea curbei momentelor incovoietoare, cit si modul de deformare al grinzii (fig. II.12). Unghiurile de inclinare ale fibrei medii deformate pe rea-Grinzi de beton armat i) zemele unei grinzi solicitate de sarcini normale pe axa grinzii se obtin plecind de la ecuatia lucrului mecanic intern: Lot 1 ce Max ans) 2 do El Fig. Il, 11. Grinzi cu vute si grinzi lafite pe reazeme. unde momentul intr-o sectiune a grinzii la distanta x si x’ de cele dou® reazeme va fi: M,=M, 2 + My +16, (14) % fiind momentul incovoietor de simpl4 rezemare a traveii considerate. Unghiurile de rotire ale fibrei medii pe reazeme vor fi: a Me Me gy Ms ew > = Sa et ane Ver or Ot = IM, x x’ z Wert 1 at IF Fae; aL My My i My x! = (lM Me gy (EM # x gy 8 aM, do El aM, =. Ell er My x x a El tt at El Fig. II, 12. Grinda dubl incastrat® in- : . x cArcatd uniform, Momentele incovoietoa- Daca grinda are secfiune constant&, fe'se impart intre reazeme $i mijlocul E si I au valori constante iar formulele grinzii: precedente conduc la relatiile: @ — Incastrare perfecté; b — ‘ncastrare: partial; c — simplé rezemare. M, t . s e al +—-( wex'de; ' zit \)** de a 6, Er Ms , xdx + aa, Wxdx , 0 Ell relatii care pot fi duse la formele simple 1 a= eer (2M. - Mz +m); 0 = a — (M,+2M,+m,), (IL6)80 * Constructii de beton armat Tabela 11.1. Momente iucovoieloare, reactiuni si tactori de ircircare, fa grinéa incasl:a!s la capete e Zoe f J er zgf TAA pects? ‘eab 54 fone —obo-y = Seder esete2o%a) $ile goose! ‘n = PET Me o=pporsaw cot nen Bhe Bter*setr a (5674392) 1 2 Ho Yo-rtei/2 M, =x pl? feat =p My =~ 3 pl? of? Moy 2 Mp =+o 2 92] 2 ge 2 bar | MRD Po MBG] mo CEs IE] om =em(S8tf-Grinzi de beton armat 81 unde m $i m:, numifi caracteristici sau factori de incdrcare, au dimen- siunea unor momente incovoietoare si au valorile (tabela II.1) m, = (wear: n= +4, Werder. (L7) Daca sarcinile soliciti grinda sub un unghi « diferit de 90°, carac- teristicile de inc&rcare vor fi calculate considerind proiectiile sarcinilor pe directia din plan normala grinzii. M P P Me C c 7 a ate 7p py, 2 Ir e€ wy es b oir % 1 sf C ee ee oc Fig. 11.13. Grinzi cu sectiune variabila. In cazul grinzilor cu inalfime variabila (fig. 11.13, a—f) unghiurile, 6; $i 62 iau valorile: = + (2c’Mi-+ cM, +k’m’); (11.8) = Seq (OM i+ 20" Ma +e": ‘m”). Coeficientii c’, ce”, c, functie numai de dimensiunile geometrice ale grinzii, iau valorile: 7 3 Chl =—\ —x%dx <1; “ oie =b (Ly ge cael x(l—x)dxS1; (IL.9) Coeficientii k’, k” depind atit de forma grinzii, cit si de sarcini si au valorile: a te f para \.- —Wxde =a <1; he te i, (11.10) §, Wxdx i Wade 6 — Constructii de beton armat k=82 Constructii de beton armat In aceste valori, 1, este momentul de inertfie al grinzii intr-o sec- tiune oarecare, iar I este momentul de inerfie minim din lungul unei grinzi. In tabelele I1.2 si IL.4 s-au calculat pentru grinzi de beton armat cu vute obisnuite valorile coeficientilor c’, c” si ¢ pentru forme simetrice si pentru grinzi cu vute la un singur capat. De asemenea s-au calculat si redat in tabelele II.3 si I1.5 coeficien- fii k pentru o sarcin&d uniform distribuita. Momentele de incastrare ale grinzii cu sectiune variabild cu o des- chidere, se deduc din relatiile (11.8) facind @;=0 si @.=0. Se va avea: ok" ch'm’ : =, A. 11) My ie" oe qi. 11) iar pentru grinda incastraté la un capat si rezematd la celdlalt km M=—=- (11.12) b. Efectul vutelor asupra distributiei momentelor incovoietoare intr-o grind& incastrati la extremitati. O grind de sectiune constanta, incastrata perfect la cele doud extremitati si incdrcat& cu o sarcinad uni- form distribuita, are pe reazeme gi la mijloc momentele {ncovoietoare: M,=—pP/12 si M,=pl?/24. O grind& de aceeasi lungime cu prima, rezemat& fn aceleasi condi- fii, dar avind materialul in mai mare parte concentrat spre reazeme de- eit in cimp, va avea in comparatie cu grinda de sectiune constanta, momente mai mari la rea~ zeme si mai mici in cimp. pose eels M In cazul in care grinda va avea forma limita (III), ea va lucra ca dou console independente, de lungime fess ==h 1/2. Asadar, diagrama de mo- momente (III) va avea mo- mentul in cimp nul, iar cel de pe reazeme va creste de- venind M,=—pl?/8 (fig.II.14 fails si 11.15) [7]. In caz contrar, dac& Fig. II. 14. Grinda dublu incastraté cu secfiune va- Sectiunile cele mai puter~ riabila: nice sint in cimpul grinzii, I — grinda cu sectlune constant&; 11 — grinda cu vute; atunci momentul in cimp HI — grinda cu articul: in a; IV — grind: rticu- . Brinda ou articulstia fn OL /V — srinda cu artleu- reste in defavoarea celui de83 Grinzi de beton armat oT | 8060 | #960 | WOO | Le60 | 6c60 | S260 | 6160 | F160 | 8060 ] 4060 | O60 | 9680 | Tes | *7 | oT | #960 | Se60 | 1260 | 0160 | 0060 | vor | sev | sz8'0 | 0280 | 9980 | o9s'o | ess'o | o#s'0 | “7 cot | 1260 | 1060 | eze'0 | F980 | zvs'0 | eeeo | Zee | z1e'0 | vowO | 26z'0 | Gez'o | ouz'0 | z9v'o |‘ ‘or | ree0 | see’ | 26% | oz | er'o | 6ec'u | o1Z'o | ceo _| 229'0 | 099'0 | s¥9'0 | Ie90 | ois a oot | oszo | a990 | e6s'o | evs'0 | zero | oov'o | evo | exe'o | creo | seco | zoc'o | \c0 | veco * OT : TT een — yy 7 Toos'o J oso | oso 1 ooo T oso T sero | gor'o TF oso'o T on’ Toso’ TF oo [ oc. | oz0'0 n z !——4 Pua i79 stuny 179 ite ke ' 1 Ry hb opsyysu,y [i BUNQU}S|P WOYUN eULQIES 1 , -ao|sjauits aynA no JeusH “ausozeas U] BseULfoU! ap a[LMYBUQ “E “IT P2QD, oo'r | s96'0 | te6'0 | r¥6'o | zesio | eze'o | szo'o | sie'o | +160 | 806.0 | F06'0 | 0060 | 9690 | I6v0 | oy oor |_sos'o | eis’ | vez‘ | tov’o | zez'o | sev'o | s0z'0 | 960° | o89'0 | Ez0'0 | e990 |_es9'0 z¥9'0 oo'r | #360 | see'o | 1z6'0 oreo | oo6'o | ras'o | see'o | s2s‘o | Oze'0 | gog'o | o9s'o | Ess0 | 9180 | oy oor | sve'o | o6z'0 | grz'0 Izzo | 1890 | e290 | 1990 | sr9'0 | ge‘ | S190 | og‘ | s6s' | o8s'o 001 | tes'0 | 1060 | v2e'o | vaso | zva'o | ees'o | 22e'0 | z1s'0 | pos'o | Z6z'0 | Gezio | Guz‘ | LOL0 | yy col | Gos'o | siz'o _Pe9'0 | s99'o | Te9'o | aig'o | tes'o | ezs'o | css'o | ons'o | zes'o | les’ | _96r'0 oor | isso | ses'o 262'0 | uso | evz'o | ezzio | O1z'0 | ce9'o | Zz9'0 | ogg! | Z¥9'0 | tego | 0190 | gy oor | v9z'o | v29'0 1190 | ezc'o | Tes'o | o1s'o | esr’ | I9r'0 | ber | Ozv'o | Hor’ | 98E'0 | 990 oo'r | osz'o | sgt » ees’ | sys'o | zer'o | ogr'o | eat'o | oxe‘o | sre'o | zze‘o | zoe'o | 1c'0 | HO | gy 001 | 2290 | o9s'o , 1zr'0 | Iz¥0 | veto | sec’o | g6z'o | z9z‘o | ceva | pi'o | e610 | 6gr‘o | IFI'0 (iqnsapap) 9 18 (esdnseap) ,2 9110/84 T ooso | ose'o | sco 1 ovo 1 osio T S200 I gore T oso 1 0900 1 oo | oo | oo T oo n - 2 4 Re 191998 wag +9 198 Wy 1 ‘ T —3 a 9 a a d ‘» atumiyguq aoyjous 9jn\ no (zuysy “awezvas e] azeUITOUT ap aI! Bun ‘2 1r meqnL &Constructii de beton armat 84 ooo'! | ea6io | zz6'0 —az6'0 | 8960 | v96'0 | z96'0 | 1960 | 296.0 | ¥S6'O | 2960 | osG'O | sH6'0 | bHGO 000"! | 666° | 666'0 6660 | 666:0 | 6660 | Gs6'0 | G66'0 | 8660 | 966° | 966°0 | 966° | 966° | S66°0 | 917 oot | soso | Gze'o gez‘o | soz'o | arz'o | zcz'o | €lz'0 | o0z'0 | 1690 | 9z9'0 | Bago | 2990 | Zo‘ Q00'I | 226'0 | 8960 | 1960 | 996'0 | og6‘o | Zr6‘0 | erE'0 or6‘o Se6'0 | ee6'0 | Of6'0 | 2z6°0 | E260 0001 | 666'0 | 666'0 | 666{0 | 266‘0 2660 | 866/0 966'0 | 966'0 | 9660 | 9660 | S66'0 | S66'0 | S660 sit coor | z#8'0 | zog‘o | sbz‘o | gez'o | 269'0 | ze9‘0 | s99'0 | GF9'O | zeg'0 | Ez9'0 | ZI9'0 | C090 | 98S'0 000'! | #960 | 1960 | OFG'O | EEG'O | #26'0 | OI 60 yi6‘0 | 2060 | 6060 | 6680 | S6e‘o | O68'0 | bEs‘o 000'1 | 966'0 | 9660 | S660 | S660 | #66'0 | 0660 | e66'0 | 266.0 | Z660 | 1660 | 66:0 | 0660 | O66 | F/7 ooo't | 9180 | 6rz'o | Stz'o | oz9'o | zeg'o | 2290 | gé6s‘o | o8s'o | o9s'o | Grs‘o | ges'o | zes'o | 90s‘0 ooo'! | e660 | 1660 | sae‘o | ze6‘o | #86'0 | #860 | HR6'o | 286'0 | os6'0 | 6260 | 8260 | 9960 | 8260 | eit o00't | ozz'o | z29'0 | sz9‘o | gesto | Grs'o | 2zs'o | €os'o | ceP‘O | zch'0 | zé¥'0 | Gzr'O | SI¥O | S6E0 799'0 Is9'0 | 990 | 219'0 160 | 8-60 | €26:0 | 8160 | ir £82'0 | S9Z'0 | 9F2'0 | e2z'0 ooo't | zgs‘o | ses'o | zez‘o | r2z'0 | gpz'o | O€Z'0 | ZIZ‘0 | S69'0 | 929'0 ooo'r | sz6o | oz6‘o | zg6‘o | zZg6'0 | IS6'0 | 2460 | ev6'O | GEE'O | FEED 000! | 9690 | seco | zos‘o | Foro | el¥'o | S8e'o | Sse'o | Sze'o | 6620 000‘! 160 | z16'0 | o6s'o | Z98‘0 | zz8'0 | ¥98'0 | sce‘o | 9F8‘0 | g¢e‘o | o¢s‘0 | sze‘o | sts‘o | soso coo'r | goz‘o | ogs‘o | osr'o | sero | gze‘o | I#e'o | e0e'o | 89z'0 | Oes‘o | goz‘o | ret'o | ssi‘ | szt‘o ooo't | ose’o | zsz’o | 9ez'o | ss9'0 | Go9'o | zec'o | ses'o | zis‘o | ez¥o | Ghr'O | 1240 | see'o | sre‘o | I/ ooo't | zeso | oFFo | sre‘o | v6z'0 | 9€e°0 | e0z'0 | ZzI'°0 | H¥I'O | SII‘O | OOI'O | F80'O | 2900 | shO'O (S07) 9 “(GOIfTM e) ,,2 “(eLdnseap) ,2 eT12010. oor | oos'o | osc'o | osc’o | ooz'o | oso | scro | core | owe | ov j oxo | owo | ceo | ozo | x “ireu Fp 'g “m aqunysup ap|sjawysau ayNA no WuIH ‘awMaZvas e asvULoU! ap JaMNyBUE, “FIT PIEQDL85 Grinzi de beton armat 000'T 000'I 8660 | 866'0 | 2660 | 966'0 966'0 1660 | 686'0 | 6860 986'0 | #86'0 oir con't | 2960 | es6'o | es6'o | eve'o | ree’ sz6'0 | zzo'o | ci6'0 | +160 60s‘ | s06'0 000'1 | ses'o | recto | 166'0 | ose‘ | ocs'o | eae'o | G86’ | es6'o | see‘o | 2960 vec | ceo | \ 000° 896'0 1660 160 | 2260 | zie'o | coe'o | 868'o | e68'0 | 988'0 188'0 1280 | 998'0 " 000°T 1660 | cee'd | Fe6'o | 2860 | 6z6'0 | 226'0 | 2260 | 9z6'0 P2460 | £260 z96'0 | 2960 i 000'r ge6'0 | 2160 | g6s‘0 ess‘o | cos'o | ese’o | oss’o | sse‘o | ees'o 9ze'0 1180 | 208‘0 000'T 6260 | 3260 | Z96'0 | 0960 | sse‘o | ese'‘o | 8rG'0 | eb6'0 ge6'o | 9660 | ze6'o 6260 | 260 eh 000'T 8680 | 2980 | o¢s'o 1180 | z6z‘o | zzz'o | e9z'o | Gro | ZEZ'0 S2z'0 | stz‘o 10z'0 | 989'0 000'I g9c6'o | 6160 | ces‘o | 9es'o | 698'0 | ese'o | oss'o | seg‘o | 928'0 | gIs‘0 g0s'o | oog‘o | 382'0 a 000'1 ¥6L'0 tsz'o | g69'0 | 2990 | #290 | cog'o | sis'o | zss‘v 62s'0 | ¥IS'O ero | sz‘ | 6rr'O 000'T gsz'o | 9r9'0 | egs‘o | g0s'o | 6r'O | sir‘o | aze'o | vee'o | e6z'o | g9z'o | Zb2'0 11Z‘0 | 3210 1 ooo't | ogg'o | vis'o | zas'o | sse’o | s6z'o | saz'o | sez'o | coco | zor‘o | soz'o | 9ct'o | toro | szo‘0 oo ~ "ans; ap) a (eudnseap) .y aoIPA ns 00'F 003"0 ose’o 08z'0 | 002'0 os'o | sero ool ox0'0 090°0 s0'0 | oro’o oro'o U0'0 ~ ne. ie ar re 1-2! |e ee Ay 199 sg 119 ig BYMQUISIP WOYUN Buses o nsyuad fo % anyauyy “G “1. DIPQBL86 Constructii de beton armat pe reazem. Pentru grinda de forma limita (V) diagrama de momente va fi identica cu aceea a unei grinzi simplu rezemata (v. fig. II.15). Din cele aratate rezulta cé, curba momentelor incovoietoare a unei grinzi cu o deschidere, consideraté indeformabild (se face abstractie de efectul greutdtii proprii) poate fi plasaté oricum intre curbele III si V (v. fig. 11.15) prin variatiile date sectiunilor in lungul grinzii. . Paling ' —, Dab — * I Spite I C= Ds mel Diy he ae Dn al” : ri VLE Spl/2 ' um Sota St Vt wW wn St Gran > 4ibra megie deformaté Momente incovoretoare Fig. Il. 15. Grinda dublu incastrata solicitata de iin moment incovoietor. Variatia momentulut tncovoletor fn lungul grinzii schimba forma fibrei medii detormate. Daca grinda ar avea forme nesimetrice, acestei curbe i se pot da po- zifii Inclinate care si depindd de modul de variatie, in lungul grinzii, a momentului ei de inertie. Au fost calculate momente de incastrare perfect& pentru diferite di- mensiuni de vute, cu ajutorul expresiilor stabilite la grinzi de sectiune variabila, iar valorile lor sint trecute in tabela II.14, Momentul de incasirare creste cu cit vuta este mai puternicd; valoa- rea maxim& determinaté in tabel& pentru X1=1/, si I/I, =0,040 este de —pl?/9,04 si reprezintA un spor de moment de 33% fat& de pl2/sy obti- nut la grinda de sectiune constanta. In acelasi timp momentul in cimp descreste; valoarea minima in si- tuatia anterioara este pl?/69,5, reducerea de moment din valoarea initiala fat& de pl?/24 fiind de 66%. Prin urmare, vutele acumulind materialul la cap&tul grinzii, fac ca momentele incovoietoare s& creascé in aceasta regiune. In urma unei solicitéri, deformarile apar astfel incit eforturile uni- tare maxime din grinda tind spre o uniformizare. Sectiunile puterniceGrinzi de beton armat YT sint mai solicitate pentru aceeasi incdrcare decit ar fi dacd aceeasi grinda s-ar realiza cu sectiuni constante. c. Forme economice. In cazul unei grinzi care prezint& atit simetrie de forma cit si de incdrcare, se poate constata cA suma momentelor ma- xime din cimp si de pe reazem este o constanta M,,+M,=M, si anume, momentul maxim al grinzii simplu rezemate. Pentru o sarcinéd uniform repartizataé aceastAé suma ar fi egald cu M=pl?/8. Practic, ingrogarea la extremitati reprezinta solutia cea mai avan- tajoasa. In afara de faptul c& necesitA un foarte mic surplus de material, sarcinile din greutatea proprie se transmit in apropierea reazemului. Se pot face calcule de economie care s& arate cea mai buna utilizare a materialului in vute. Se ajunge la concluzia c4 in vutele mici avind lungimea mai mica decit a=1/5, materialul este mai bine utilizat ca la vutele lungi avind 1/5i/t Fig. II. 17, Transmiterea momentelor la grinda dublu incastraté cu sectiunea variabila, $i crescind cele din cimp. La limita, cind sectiunea de la incastrare este foarte slaba. grinda tinde si devind sim- plu rezemata. In lungul unei grinzi, slabirea unei sectiuni poate merge pind la crearea de articulafii plastice sau to- tale. Grinda se transforma in dou console de lungimi diferite. Curba de momente se inclina si in dreptul arti- culatiilor totale momentele incovoijetoare vor fi nule (v. fig. 11.15). Un moment incovoietor aplicat la cap&tul grinzii se transmite ca in fig. 11.17, a—d, in functie de variatia momentului de inertie in lungul grinzii. 2. Grinda continua cu moment de inerfie variabil O grinda care reazema fara intrerupere pe trei sau pe mai multe rea- zeme se numeste grinda continua. Caracteristic betonului armat sint grin- zile continue care au vute si sint incastrate partial sau total la capete (fig. II.18). Ecuatia celor trei momente pentru grinda continud cu moment de inerfie variabil. La o grindd continua (fig. IL.19), dacd 1, si 1, sint deschiderile vecine reazemului r si y, este unghiul ascufit format de dreptele (r—1), (r) si (r), (r+1), condifia de continuitate a deformatiei grinzii la reazemul r se exprima prin relatia: 6, + G41 + ¥=0. (11.13) La grinzi continue cu moment de inerfie variabil in lungul lor, un- ghiurile 6, si 0,;, se pot exprima cu ajutorul relatiilor (II.8).Grinzi de beton armat 89 Utilizind valorile date de relatiile pentru grinzi cu moment de iner- fie variabil, se obfine ecuatia de continuitate pentru grinzi continue: Sle Ms 42 [s+ Se tcelM, op Seales ye 1 Teta r ee ‘i (11.14) = Ee + atts mi ))— 66 we. Tr rea Sa consideram o grinda continua pe trei reazeme, prevazuté cu vute in reazemul 2 si incdrcaté pe panoul 1—2. Diagrama de momente inco- voietoare va avea forma din fig. II.20. Mentinind aceeasi incdrcare si facind si varieze dimensiunile vu- tei grinzii pe reazemul central, cu cit aceasta va fi mai puternicd, cu atit momentul negativ din acel reazem va creste in defavoarea momen- tului pozitiv din cimpul incarcat. In acelasi timp, pe deschiderile neincdrcate, momentele negative sint mai mari decit la grinzile cu sectiune constanta. cl) ae Grinda omits Be Orinda incastraté Grinda cu console Cagru jncastrat Fig. Hl. 18, Analogia continuitatii la grinzi si cadre. Momentul negativ pe reazemul unei grinzi poate fi realizat analog prin continuitate, efect de cadru sau Sncasirare partiala. Rezulta c& racordarile prin vute si ingrogiri, facute pe reazemele unei grinzi continue, sporesc momentele incovoietoare in sectiunile cu vute si schimba distribufia momentelor incovoietoare in intreaga grinda (tabelele I1.6—II.9). Reazemele extreme ale grinzilor continue se pot realiza ca articu- late, sau incastrate total sau partial (fig. 11.21).90 Constructii de beton armat Alcatuirea grinzilor continue urmeaz4 regulite generale ale pieselor incovoiate (fig. 11.22). Pentru obfinerea eforturilor maxime in diferite sectiuni, se fac ipoteze de incarcare ca in tabela 11.10. add, 3 Fara vote Fig II. 19. Deforrrarea grinzii continue. Fig. I. 20. Influenta vu'elor isupra valorilor momenteior incovoietoare. oS: Existenta vutelor, a unor rea- a 7 2 a 4 5 zeme cu oarecare latime si a in- castrarilor partiale de la capete, indeparteaz& adesea foarte mult = = eforturile din grinzile continue cu I 2 4 1 vute, de cele date de aplicarea ' ' riguroasd a ecuatiior curente ale 9 sm. staticii constructiilor. Fig, Il. 21. Grind continua incastrata partial Incastrarea partialA a reaze- .a capete. melor extreme poate fi introdusi in calcul addugind in ambele parti ale grinzii cite o ceschidere (0—1 si 4—5 fig.I1.21) care s& creeze pe reazemele extreme aceleasi momente incovoietoare ca incastrarile par- fiale. 3. Grinzi continue pe reazeme late La grinzile si placile de beton armat turnate monolit, reazemele au totdeauna oarecare latime. Reazeme atit de inguste fncit s4 corespunda modului de calcul utilizat in statica constructiilor pentru grinzile con- tinue se intilnese numai atunci cind se utilizeazi piese metalice de re- zemare [10]. La constructiile de beton armat, grinda care se calculeazd ca fiind rigid legaté cu reazemul alcdtuit dintr-un stilp sau dintr-o grind&é cu dimensiuni mult mai mari, are pe toata ldtimea acestui reazem momentul de inerfie al grinzii calculate foarte mult sporit fafa de momentul de inertie I, al unei sectiuni curente. Practic se poate admite, in mod sufi- cient de justificat, I/l,=0.‘anuquos j2u1s8 jum waseue 8 ININI]ED zy ‘Il “Bla seopanongry ayuzuoy : ae | -SNONO IY SOfAfUAOW | | : 1028 ap 84109 : ! gs Wat 7 iS ' wrod OF : 3 ~ - 719 FI * zai) |p 4 92% 728 S i dou, | § 2043\ J \Neal 2182 yt s aij-aez | PH | tok | _szeisocez pap 202 029272-2 | weer" f 1267 f ih Zi a S761 I f OzOL MI fom Obl OZbE , gehts et on on — ty: “yn Sy Sata a2——| wie 1 wp gobConstructii de beton armat Tabela II. 6. Momente la grinzi cu vute pentru o sarcina uniform distribuita Grinds cu doud deschideri egale M,=— Ai pe 2c 8 ‘Momentele 1, Mt 7 lr on| 0,040 | 0,060 | atc | oto 0200 | oso os | 1.000 1 | ] P 42 | —0,829 —0,786 | —0,750 | —0,717 | —0,664 I —0,648 —0,595 —0,561 —0s% “1j8_ | =0833 | —0799 | —0,774 | —0.734 | —0,699 0.576 |» u4_| —0,765 | —0,748 | —0,729 | —0,700 | —0,688 | | —0,654 0568) > us —0,729 | —0,707 | —0,694 | —0,671 | | —0,661 | —0,631 —0,584 —0,564 » U6 —0,604 , —0,678 | —0,667 | —0,648 | —0,631 —0,615 , —0,582 | - 0,557 » 1 Tabela II. 7, Grinda cu trei deschideri egale fmt 1 2 3 Bek pe , 7, 16c’?—c? 8 ra Ir rae, fe yy Ma me, te Mn H Momentele M, s! Ms | at — a | Iyirmo.ce 0,019 | 0,060 | 0,100 | 0.150 | 0,200. 0350 0,500 | 1,000 ' - 7 M,| —1,010| —0,922 | 9873] —~0813| 0761 | 0,726] ~0,681 | 0.600 050328 | 42 1 M,) 0,118} 0,363, 0,328} 0,290 0,256 | 0,236; 0,188] 0,171 0,133 » 3 M,}—1,005 —0,946 | —0,912 | —0,852 | —0,797 | —0,756 | —0,684 —0,629| —0,533 » + i M,| 0,418] 0,379 | 0,354 0,313 0,278 | 0,254} 0,212) 0,181 0,133 » | M,} —0,896 ' —0,871 , —0,842 | —0,799 | —0,761 ' 0,731 | —0 662 | —0,627| —0,533 » iA M,) 0,343; 0,326] 0,308] 0,280] 6,257! 0,239] 0,200! 0,180 0,133 » || m,| —0,889 | —0,807 | —0,782 | —0,757 | —0,710| —0,702| —0,647 | —0,614| —0,533 » 4 M,) 0,306] 0,286! 0,271} 0,254] 0,244] 0,222] 0,192] 0,174 0,133 >» f M,) —0,787 | —0,768 —0,750 | —0,726 | —0,709 ; —0,677 0,635 | 0,605 —0,533 » ' 6 M,| 0,273! 0,261] 0,250| 0,235] 0,221 1 0,208] 0,185; 0,169 0,133 » |Grinzi de beton armat 93, Tabela II. 8. Grinda cu trei deschideri egale 1 plml 2 Panoul mijlociu incércat 2 emf 3 . 2 Ut ig 2k’ Lia M, = M, = 2 t i Z 4c +e 8 Mn ‘Momentele My = Aly | at | rftr=c,oa| 0.010 | 0060 | 0.100 | 0.150 | 0,200 , 0,350 | 0,600 1,020; | e 12 |—0,529 ; —0,565 | —0,545 oat] ~06c4 —0,489 | —0,458 | —0,438 —o400 5 13 | —0,589 | —0,570 | —0,558 , —0,538 | — ',519 | —v,503 | —-0,472 | —0,447 | 0,400 ” HA | —0,553 | —0,545 | —0,535 | —0,519 | —v,504 | —0,492 | —0,464 | —0,446 | —0,400 5 | —0,534 | —0,523 | —0,516 | —0,503 | —0,497 | —0,478 | —0,456 | —-0,441 | —0,400 ,, 46 | —0,515 | —0,507 | —0,500 —0,489 | —0,479 —0,469 | —0,452 | —0,436 | —0,400 ,, Tabela II. 9. Grinda cu patru deschideri egale Panoul lateral incarcat isd 0 ft —16c?—c Y pe ffm 2 3 + 1 ge (Bc?) 8B ol pee 8 j ‘Momentele Mi, Mu. Me 1117-0020] 0.040 | 0,060, | 0,100 | 0,180 | 0.200 | 0380 | 0800 | 1.000 mJ 1,05 |—0,976 | 0,425 | —0,833 0,775 | 0,797 —eoe 08 0,536 f i M,| __0,5:9|__0,445| 0,396] 0,339] 0,295, 0,254 0,215| 0,187] 0,143 ,, | Mz| —0,219 | —0,174 | —0,151 | —0,135 | —0,104 | — 0,084 | —0,063 | —0,055 | —0,036_,, M,)—1,06 | —1,010 | —0,944 | 0,880 | —0,813 ' —1,,773 | —0,694 | —0,633) —0,536_,, |43|M,|_ 0,531) 0,470] 0,429| 0,369] 0,324| 0,291| 0,237] 0,189|_—0,143_, M,| — 0,218 | —0,176 | — 0,166 | —0,137 | —0,113 | —0,098 | —0,074 | —0,059| —0,036_., —0,897 | —0,862 | —0,834 | —0,770 | — 0,759 | —0,672' —0,616| —0,536_,, 0,390} 0,363] 0,321| 0,294) 0,271 0,223 | 0,198 0,143, 0,152 | —0,132 | —0,113 | —0,104 | —0,088 | —0,068 | —-0,060 | —0,036 —0,809 | —0,801 | —0,766 “saa —0,646 | — 0,587 | —0,536 0,335! 0,317] 0,282} 0,269} 0,250] 0,212] 0,190} 0,143, —0,117 | —0,111 | —0,098 | —0,091 | —0,092 | —0,061 | —0,056 | —0,036_., = 0,782 | —0,763 | —0,729 | —0,709 | —0,681 —0,644 | 0,582 —0,536 0,295} 0,287] 0,266} 0,249] 0,240} 0,202] 0,184] 0,143 ., —0,101 |—0,095} 0,086 | — 0,078 ! —0,071 | —0,064 | —-0,051 | —0,036_.,94 Constructii de beton armat Intr-adevar, cind se calculeazi o grind& care reazema pe un stilp de beton armat, inaltimea mare a stilpului face ca grinda sé nu se de- formeze pe acest stilp si se realizeaz&, deci, 1/1,=0. La reazeme realizate prin grinzi indeformabile puternice sau prin cadre, indeformabilitatea pe reazem este realizati atit prin inaltimea grinzii-reazem, cit si prin lungimea acestei grinzi si se poate admite in mod practic I/I, =0 (fig II.23). Fig. 11. 23, Grinzi continue pe reazeme late. La beton armat, momentul de inertfe al grinzil pe reazem ia valori foarte mari. Tabela 11.10. Incdrcarea grinzii cu 5 deschideri pentru momentele si reactiunile maxime si minime M max in cimpurte 13 7 Reacjwnes A maxim Prestpunes F maxims ™ max In clmpurile 2 $16 o/h Reatpionea A rmrmmé Reschunes F munims M run in cimpurite 2 $1 4, fa grinet continue obisnuite in constructir crite ind grinds rezzemé sunpls pe 2dsrie Ss IP 9 GPR 9 GP =, — loem pentra grnz continue rigid 9°52 9 9+4P 2 9h 5 | legate cu reazemete (nervuri) —> taem in canstrucfi eile pertry 930 9 940 9 9+hD C | plansee intre grinz de betan (plsc!) aoe LV Momentul $1 reacpunes mexime GP 9P G9 GR YG @ | pentry reszernut B a EES SOS 9 9 9D 9 9” b Acelag: pentry reazemul C Acerss pentru reszemul D —EE GP 9 9P 92 @Grinzi de beton armat 95 Momentele incovoietoare ale grinzilor sint sensibil modificate tnce- pind de la un raport intre latimea reazemului a si deschiderea grinzii 1: E=a/l > 0,05. Calculul grinzilor continue pe reazeme late poate fi facut plecind de la ecuatia de continuitate a grinzilor continue cu moment de inertie variabil (II. 14). In aceast& ecuatie c, c;, &, sik; vor avea tot valorile date de grupul de relatii (II.9) si (1J.10) ins& pe toaté latimea reazemului se va lua U/1,=0. *'Pentru o deschidere mijlocie a unei grinzi cu inalfime constant intre reazeme, cu deschiderea 1 si Jdtimea reazemului a se va avea: ‘31 Bhan 3,3 ==) x4de = = —x%dx =1—-E-—B; & hie? * San ad 2° a 6, 6 at dx 5 6 Ft ee P t—aj2 2 ("ed —9) de eite (iis) Jal2 2 Pentru o deschidere laterald, in ipoteza c& la un capat grinda cal- culataé este simplu rezemata, faré a intra intr-o grindd de centurd, se va avea: e 3 g=i—£; ej (=(1-4) ol —Se Fe Valorile ki, si k” care depind de modul de inc&rcare a deschiderii luate in consideratie si de natura rezemarii se calculeazi cu formulele din tabela II.11. Din cauza legaturii rigide cu reazemul, momentele incovoietoare in axa reazemului cresc in valoare absolutd, iar momentele pozitive scad. Cum ins& calculul grinzilor se face pentru sectiunea din marginea rea- Tabela 11.11. Valori ajutitoare calculului grinzilor cu reazeme late96 Constructii de beton armat i, in acea sectiune momentul este mai redus decit cel din axa teoretica a reazemului. Pentru o grinda cu un numar infinit de deschideri, la marginea reazemului momentul incovoietor negativ este egal cu cel de incastrare al unei grinzi dublu incastrate, avind deschiderea teoreticd egald cu lumina grinzii (fig. I1.24). Fig. II. 24. Diagrama de momente incovoietoare la grinzi continue pe reazeme late: luntile pline dau momentele incovoletoare teocetice, far cele punctste dau momentele in- covoietoare la grinzile cu reazeme late; f, g — pentru diferite latimi de reazeme se dau momencele Sncovoletoare in axa reazemelor, in marginea reazemulul si in cimp. 4, Caracteristicile de rezemare ale grinzilor gi cadrelor de beton armat . In statica constructiilor grinzile si cadrele sint considerate rezemate, articulate sau incasrtate in fundatii sau la contactul cu alte portiuni de constructii.Grinzi de beton armat 97 In realitate elementele de constructie de beton armat nu sint nici- odata incastrate, articulate sau simplu rezemate; caracteristic betonului armat este incastrarea partiala. Orice material este deformabil sub sarcini, astfel ci o pies& pe care am dori sé o realizim perfect incastrata, suferd o rotatie in incastrare, astfel cA incastrarea se realizeazi numai partial (fig. II. 25, a, b) [13]. Articulatiile pieselor de beton armat sint imperfecte. Numai cind se 1ecurge la aparate metalice de rezemare se poate realiza o articulatie aproape perfecta (fig. II. 25, f, g, h). Articulatiile curente realizate din beton armat, care reduc sectiunea de trecere a rezultantei de obicei ja o treime, sint articulatii imperfecte capabile de un oarecare moment incovoietor si prin urmare dau posibilitatea sA se realizeze o dezaxare a 1ezultantei (fig. II. 25, j). 9 h Fig. I. 23. Caracleristici de rezemare ale piesetor de beton armat. De asemenea, existenta fortelor de frecare in dreptul 1eazemelor introduce o serie de solicitari care indeparteazi comportarea structurilor de beton armat de structurile teoretice. Prin penduli simplu rezemati se pot realiza pentru grinzi continue rezemari apropiate de cele care s-ar realiza prin reazeme alunecatoare f4ra forte orizontale si momente incovoietoare. Ei sint insa ‘dificil de executat (fig. II. 25, c). In locul unor piese pendulare independente, se pot realiza din beton armat piese foarte elastice, rigid legate de constructie $i care se apropie ‘7 —Constructii de beton armat98 Constructii de beton armat de comportarea unor reazeme alunecdtoare sau a unor articulaiii (fig. II. 25, d, e). Momentele incovoietcare ce apar in asemenea piese, cind sint bine concepute, sint neglijabile. D. Incastrari partiale 1, Grinzi total sau partial incastrate. Incastrari O grinda este incastrata atunci cind sub actiunea sarcinilor exte- rioare, fibra medie nu se roteste pe reazem. Prin incastrare se dez- volta pe reazeme momente incovoietoare care se opun deformarii fibrei medii a grinzii [8]. In grinda incastraté apar si eforturi de intindere datorite contrac- fiei si uneori eforturi datorite tasdrii inegale a reazemelor. De aceste eforturi suplimentare se fine seama la armarea grinzilor incastrate. Momentele incovoietoare pe reazemele grinzii incastrate sint ade- sea mai mari decit cele din cimp, astfel ci la asemenea grinzi este jus- tificat si se prevadi vute pe reazeme. De aceste vute se tine seama atunci cind se stabilese momentele incovoietoare din grinda. Motive de arhitectura impun uneori realizarea de sectiuni spoiite pe reazemul grinzilor incastrate, prin latirea grinzilor (v. fig. II.11). Materialul folosit la aceste grinzi este mai putin bine utilizat ca la grinzile cu vute. Pentru a prelua eforturile de intindere care apar la reazeme din cauza contractiei, eventualei G9, i taséri a reazemelor sau cedarii incastrarii, a cel putin o treime din arm&tura momen- meg | telor pozitive se continua pe reazem la partea inferioara. In orice caz nu se vor ldsa jos pe reazeme, mai putin de doua vergele. Pentru a se realiza incastrarea per- fecté ar trebui ca materialul din care se executé atit reazemul cit si constructia in dreptul reazemului sa fie indeforma- bile, ceea ce nu este cazul constructiilor de zidarie si de beton armat ale caror deformari in punctele de rezemare sint Fig, I. 26. Deformarea grinzii puternice (fig. 11.26). Din aceasta cauzd continue $i unui cadru. constructiile de beton armat nu realizeazi incastrari perfecte ci numai incastrari partiale mai puternice sau mai slabe. Incastrarea perfecté ramine numai in caz ideal teoretic care s-ar putea realiza practic numai prin masuri cu totul speciale.Grinzi de beton armat 99 2, Momente incovoietoare in grinzi incastrate partial a. Grade de incastrare partiala. Cind in dreptul reazemului extrem al unei grinzi nu se poate realiza o incastrare perfect& si se realizeazd o incastrare partiala, fibra medie deformat’ va face un unghi 0,0 cu pozitia ei initiala. Dac notam cu g, unghiul pe care I-ar face cu pozitia inifiala fibra medie a aceleiasi grinzi considerate simplu reze- mate, unghiul 9, care va fi facut de fibra medie deformata la capatul grinzii se poate scrie: \=n-9° (Il. 16) Se defineste conventional gradul de incastrare corespunz&tor rea- zemului luat in consideratie prin expresia: ero; fh e P e 1-1, (11.17) expresie care pentru o grinda obisnuita variazi intre zero si unitate (tabela II.12). O.>0 | Incastrare partial’ | 0 i |” Incastrare perfecta [— a= p-0 Simpl rezemare / a ! 0<0 a>! e<0 | 0>9 Deformarile aparute in ansamblul unei constructii in care se ga- seste o grind& incastratd total sau partial pot face ca unghiurile @ si aiba valori si in afara intervalului0<@<@, ceea ce conduce la rea- lizarea unor grade de incastrare care ies din intervalul definit de re- Jatia (11.16). Asemenea deformari pot proveni din: — tasarea unor reazeme la grinzi si cadre; — unele incarcari Ja grinzi continue si cadre, cum este uneori in- cdrcarea in sah. v100 Constructii de beton armat b. Momente de incastrare partial la grinzi cu sectiune constanta. O grind& de sectiune constanta, incastraté partial pe reazemul 1, are inclinarea tangentei fibrei medii pe acel reazem: L . =— (2 My} Ma>m,), = Gey @ Mie Maem) unde M; si M, sint momentele produse in incastrarile partiale. Aceeasi grind, consideraté simplu rezemata in 1, va avea incli- narea tangentei fibrei medii: = ey Mz m) Introducind aceste valori in expresia gradului de incastrare a rea- zemului 1 se obfine: =O Me my —2M,—M,—m, ' % Mz +m, = Mg a_i, a= Mm, © analog Ps M, + my (11.20) Valorile precedente sint deduse in ipoteza simplificatoare cA, atunci cind in reazemul 1 momentul incovoietor trece de la simpla rezemare la incastrare partiala, momentul incovoietor in reazemul 2 isi pastreazi valoarea Mo. Sistemul precedent de relafii poate fi pus sub forma: 28h = Mp+m=0; M+ + —m=0, (11.21) Ps 2 (1.19) iar valorile momentelor de incastrare parfiala devin: My eats bees ay [nny ape 4— pips 4— pp: Pentru cazul incastrarii perfecte p,=p,—=1, iar valorile precedente ale momentelor de incastrare partiald nu corespund definitiei date acestei incastrari, decit in limitele simplificdrilor facute la stabilirea grupului de ecuatii. c. Gradul de incastrare definit prin momentele de pe reazeme. in mod curent se defineste gradul de incastrare a capatului unei grinzi raportul dintre momentul de incastrare partiald realizat si momentul de incastrare perfecté, gradele de incastrare a celor doud capete ale grinzii fiind considerate egale. Raportul pe, dintre momentul de in- castrare partial si momentul de incastrare perfecté pentru reazemul 1 va fi: (11.22) —2eym; +p patty , (11.23) _ —— es mM, — Im, + My 3Grinzi de beton armat 101 iar pentru grinda simetric& si simetric inc&rcata, = 3Po— 0) _3e_ 11.24) Pe Ndae Ode (128) Cele doua definitii coincid pentru p=O0 si e=1, iar pentru valori intermediare difera cu Ap=p—?: — ene Q+e valoarea maxima a lui Ap obtinindu-se pentru p=0,45 si Ap ~0,1. Pentru cazuri curente, diferenta dintre p si p fiind cel mult 4p=0,1 se vor putea studia anumite probleme luind pentru gradul de incastrare definitia simplificataé },=—Mi/M:, mai simplu de aplicat in calculele curente. =p(t—3,13 2-3 =(7 gh gh ge ree | > QL28) pl) Momente incovoetosre . | pe reazen pl?) Momente incovoreloare PI Mm) 17 cimD BI T Pet ae ah & ae YS AUT "6 Als atk AVS ae yim || 2 G05 Qh BIS 020 O25 030 05 mE 0 205 WO YS Wo 0% 00 O% mg Fig. II. 27. Variajia momentelor incovoietoare ale unei grinzi cu diferite dimensiuni de vute pentru grade de incastrare p==1 si pP=3/1. Atunci cind gradul de incastrare variaza, momentele incovoietoare intr-o grinda simetric incarcata se prezinta ca in fig. 11.27. In tabela II.13 si fig. 11.28 s-au dat valorile momentelor maxime in cimp si pe reazeme la diferite grade de ineastrare ? pentru o grind& de sectiune constanté dublu incastrata.102 Constructii de beton armat Tabela II. 13. Momente incovoietoare intr-o grinda partial incastraté Gradut | Unghi Sarcina uniform Sarcin concentrat& aplicati de Incastrare Ja reavem repartizati la mijlocut! grinzii e 7 ® m=, | Mm m=, | Min 0 . g, 0 6/48 pr 0 8/32 PL 14 3/4 —1/48 pl? 5/48 p= 132 PL 7/32 PL 214 124 — 2/48 pl? | 4/48 — 2/32 PL 6/32 PL 3/4 4g, —3/48 pl? | 3/48 —3/32 PL = 5/32 PL 1 0 —4/48 pF 2/48 pF = — 4/32 PL 4/82 PL Suma momentului maxim pozitiv si a celui negativ la diferite in- castrari este constantd, avind valoarea pl?/8 la grinda cu sarcind uni- form distribuita, si 1/4 Pl la grinda cu sarcina concentraté la mijloc. x , = 2 g Momente poxt've & § 8 q § mr 8g gs} tee 4 7 g g x < g ‘Momertede & © s ieeastrare gs ¢ > é q Gradaemcastrare p s Gradee incastrare S 7 7 7 BH , Fig. 11. 28, Momente incovoietoare Ja grinzi incastrate partial cu sarciné uniform distribuita sau cu o sarcini conceiitratit la mijlocul deschiderii. In cazul unei sarcini uniform distribuite se poate observa ci mo- mentul in cimp este egal cu cel de pe reazem, atunci cind gradul de incastrare este 3/4; acelasi lucru se intimpld pentru o sarcinad con- centraté cind pe d. Momente de incastrare parfiala la grinda cu vute. Cind grinda are secfiune variabila in lungul ei, unghiurile facute la reazeme de fibra medie deformata sint date de ‘relafii de forma: 6, wa (2c’M, +cMy-+k’m,). Gradul de incastrare definit ca la grinda cu sectiune constanta va fi: a Tee cM, + k'm, — 2c'M, — cM, —k'm, 2c'M, 26) rn cM, + k'm, cM, + Rim, Relatiile precedente pot fi puse si sub forma: 2eM My + km, =0; ‘ 2c"M, (IL.27) cM, + + km. = 0.Grinzi de beton armat Ws Din forma acestui grup de relatii rezulta cd incastrarile au un efect similar cu variatia momentului de inertie al sectiunii grinzii in lungul ei. Gradul de incastrare partiali intervine la fel cu coeficientii c’, c” de la grinzile cu vute: . (11.28) In cazul incastrarilor perfecte pj, =p.=1. In tabela II.14 sint trecute valorile momentelor din cimp si de pe reazem ale unei grinzi cu sectiune variabild pentru un grad de in- castrare 9, = ?)= 3/4. Tabela II. 14. Momente de incastrare la o grindd cu vule 1 incarcata cu o sarcina uniform distribulta pint 2 fai 7 fe “yD Mor af] Ms i Incastrare partial I Vute Incastrare periecta acan | ul), | m& | My My | Mn 1 _ Fara vute —I/12 pe | 1/24 pe 114,44 pP_|__1/13,0 pe _| : 0,040 119,04 pe} 1/695 pP_ | —1/10,79 pe | __1/309 pe _| | 42 0,080 —1/9,51 pl? 1/50,4 pF —1/11,32 pr? 1/27,2 pP | : 0,100 =1/9,63 pl? 1/47,3 pF |_—1/11,49 pr 17263 pe _| ! 0,060 =1/9,17 ple |__ 1162.8 pP__ | —1/10,88 pe 1/30,2_ pF 43° | 0,125 =1/9,60 pP_ | 148 pe | 1/1145 pe 1/266 pF ‘ | 0,130 =1/9,70 pe 1456 p?_|_—1/11,61 pe 1/95,7 pP | i |__0,080 =1/9,61 pl 147.7 ple] —1/11,48 pe 1/264 pP__. , 44 0,150 —1/9,93 pe 1/41,2, pl? =1/11,91 pe 1/245 pP ____|_ 6,200 =1/10,15 pe 1877 pP__|_—1/12,22 pi? | 1/234 pF i 0,100 =1/9,98 pl 1/403 pP__| —1/11,98 pP_|_1/24,1 pet | as 0,200 110,33 pP_|__1/354 pP__|_—112,46 pl? | __ 1223 pt ' 0,250 1/1048 pP_|__ 1/838 pl? | —1/12,64 pt | 1/218 pe \__ 0,195 —1/10,27 pr? _|__1/362 p?__| —1/12,85 pe | _1/22,7 pP | 16 | 0,250 110,64 pP 1/322 pP? —1/12,85 pr 1/21,2 pe | 0,350 —=1/1087 pF | 1/303 pF | —1/13,16 pf | 1/204 pe |104 Constructii de beton armat e. Influenfa incastrarilor partiale. Incastrarea parjiala are efect contrar vutelor de la reazeme. Dupa cum s-a aratat, prevederea de vute la reazeme face s& se ridice curba de presiune pind ce momentul po- zitiv poate deveni nul. Dimpotriva, incastrarea partiala face sA coboare curba de presiune pina cind la limita, momentul incovoietor pe reazeme devine zero, si- tuafie corespunzatoare simplei rezemari. Incastrarea partiala si ingro- garea la reazem lucreazi impreund. Nu este o limita precisd intre efectul vutei si al incastrarii partiale; gradul de incastrare are insa un efect mai pronuntat asupra distributiei momentelor incovoietoare, decit vutele. f. Caleule acoperitoare. Gradul de incastrare al elementelor de re- zistenté la cadre rezulta din calcul; in alte cazuri, cum sint grinzile incastrate in ziddrie, placi incastrate in nervuri, evaluarea incastrarii se face fara suficienta certitudine din cauza prea multor elemente care intervin si care nu pot fi introduse in calcul (torsiuni, denivelari de grinzi, ordine de incarcare). La anteproiecte, se poate lua in cazuri curente: — pentru legdtura stilp-grinda de beton armat de dimensiuni nu prea diferite, un grad de incastrare p= + + 3 — pentru grinda incastraté in zidarie e=prt: La proiectarea grinzilor incastrate in ansambluri complexe de re- zistenté dacd nu se pot calcula gradele de incastrare. se recomanda ca la anteproiecte, pentru incarcarea uni- form distribuité, si se ia: —momente pe reazem Mj=-=Mo: > =—pl?/12; — momentele in cimp M,, =pl?/12. Asadar se recomanda sd se utili- zeze pentru valorile momentelor nega- tive, diagrama corespunzatoare incastrarii perfecte, iar pentru momentele pozitive, diagrama corespunzAtoare semiincastrar In acest caz: Mectey Moy + Mey at a) pe=7 pe, (11.29) ceea ce reprezinti un spor de moment incovoietor M- 1/24 pl*. sau rocentual o acoperiie 2M — 14a 330 P pe M 18pP 1 Acest spor este necesar pentru acoperirea momentelor nesigur? produse atit la reazeme cit si in mijlocul grinzilor si care nu pot fi evaluate cu certitudine. Curbele de acoperire pot fi facute in forme variate: sau cu racor- dari parabolice sau prin drepte, dupa cum reiese din fig. I1.29. mt Yb Y6 bye we Fig, 11. 29. Curb: de momente acope- ritoare. = (Grinzi de beton armat 105 Cind se apreciazi cA nu se vor realiza incastrari perfecte si cind sarcinile sint evaluate cu suficienta precizie, valorile momentelor se pot reduce la: —M\=—M)=M,, =1/14 pl. Cum suma momentelor este in acest caz 1/7 pl’, fata de 1/8 pl? suma reala, rezulté o acoperire datorité evaludrii aproximative a gra- dului de incastrare de circa 16% repartizaté intre momentele incovoie- toare ale grinzii. pe reazem gsi in cimp. 3. Grinzi cu sectiuni discontinue In constructii se intilnesc grinzi a cdror sectiune, constant pe o anumita portiune, se schimba brusc pe o alta lungime de piesd. Aceasta schimbare de sectiune se intilneste mai ales la constructiile industriale. in cazul unor stilpi care sustin in afara fermelor de acoperis si con- solele podurilor rulante. Acesti stilpi sint de obicei incastrafi in fun- dafii si simplu rezemati la partea superioara sau incastrati in fundatii si rezemati elastic la partea superioara in fermele sau in arcele aco- perisului [7]. Fig. I. 30. Grinzi cu secfiunea discontinua. Foimulele deduse pentru grinzi cu moment de inerjie variabil In lungul lor pot fi utilizate pentru determinarea elementelor statice ale grinzilor cu sectiuni discontinue (fig. II.30, a, b). Pentru grinda cu sectiune variabild incastrata la cap&tul 1 si re- zemata in 2, momentul de incastrare in 1 este dat de formula: Rim, my: —*™, ' 2cConstructii de beton armat ad +4 pate a Te Pentru /°- =n, considerind ca moment de referinti valoarea I: -I, rezulta: ° Let iV seve + “yh ede M,=— Ft (II. 31) ) xYdx + “4 x"dx 'O nda Cu notatiile I, I,=n si b/l=2 se obtin valorile: — sarcina concentraté normala pe grinda: et mt 228 (1 — . , My=—P-a Mt + 2) Psa Qn 132) 2n + 2(1 —n) 1" 2n+ 2°(1—n)" — moment incovoietor X=P-d aplicat pe grindd in punctul de schimbare de sectiune n= 3ni? — 203 (12), My; —: 3 , M+ A(I—ny ” (11.33) v=* 5 au anne n+ 22 (1 —n) O examinare sumara a formulelor araté c& atunci cind raportul momentelor de inertie n variazi, momentul de incastrare M, variazA trecind si prin valoarea zero. E. Rigiditatea reazemelor grinzilor continue 1. Efectul rigiditafii reazemelor asupra momentelor incovoietoare din grinzi Eforturile reale care se produc in grinzile continue diferé uneori sensibil de cele calculate prin teoria grinzilor continue elastice $i aceasta din cauza multor elemente care fac ca ipotezele de calcul sA nu se rea- lizeze practic decit in ma&sur& limitaté. Din elementele care contribuie la aceasté indepartare dintre calcul si realitate, se pot cita: — reazemele grinzilor continue care au o lafime mare, nu sint de latime redusd cum se considera in calcul. De ldtimea reazemelor seGrinzi de beton armat 107 poate fine seama atit intr-un calcul riguros, cit si in calculele acope- ritoare curente; — grinzile de beton armat sint legate rigid la torsiune cu grin- zile sau stilpii pe care reazema, iar pe fiecare reazem intermediar gi lateral, in parte, are loc un schimb de momente intre grind& si reazem; — reazemele grinzilor se pot tasa, mai ales daca sint realizate tot de grinzi. Aceast& tasare provine in primul rind din cauza sdgetii pe care grinda-reazem o face in lungul ei. Din aceasta cauzd, o grind& de beton armat care reazema pe alte grinzi ar trebui calculaté ca o ‘ea a eae # rT. Z. a ee oe > omare a6 bt ¥ —— Fig. I. 31, Tafluenta rigiditatii reazemelor asupra distribufiei momentelor incovoletoar: intr-o grind& continua. grind& pe reazeme elastice. De asemenea, daci pe o grinda-reazem, sint rezemate in diferitele ei puncte grinzi sau placi, fiecare din aces- tea se vor comporta deosebit, deoarece pentru fiecare grinda, sageata Srinzii-reazem este alta (fig. II.31). Grinzile pe care reazem& o placa sau alta grinda nu sint toate la fel de rigide. O grindd continua pe reazeme de rigiditati diferite isi indeparteaz4 atit de mult comportarea fafé de cea luata in considera- tie in calcul, incit se obfin in pies& eforturi care difera fundamental de cele calculate. In mod normal in calculele curente nu se poate tine seama de ele- mentele aratate mai inainte decit partial si aproximativ. Practica proiec- tarii a consacrat oarecare mdsuri de luat, pentru a acoperi pe caile aratate in cele precedente, sporurile de eforturi care apar in cazuri curente. 2. Variatia diagramei de momente a unei grinzi datorita rigiditafii reazemelor Diagrama de momente a unei grinzi continue de beton armat, re- zemata pe alta grindd de beton armat, este puternic influentataé de na- tura reazemelor, de rigiditatea lor la torsiune si incovoiere si de capa-Constructii de beton armat citatea lor de a se opune deform§rii fibrei medii a grinzii. Rigiditatea reazemelor poate face ca diferitele deschideri ale grinzii sA apara ca incastrate la extremitéfi sau simplu rezemate pe reazemele extreme. Dar mai apare si un efect de ansamblu. Grinzile-reazem gi grinzile sustinute formeazi un ansamblu care lucreazd spatial, iar fiecare ele- ment in parte se poate indeparta sensibil de la starea considerata in calcul. Spre exemplu, la o nervurd sprijinité pe grinda principala a unui planseu, reazemele nervurii pot fi ridicate sau coborite, deoarece grinda 1 - & is I rope “ee } LLIDALTIUT dS p —— tad Fig, 11. 32, Deformarea grinzilor unui planseu sub sarcini. Nervurile secundare se comport fiecare in alt mod, dupa pozitia Jor fay de grinda pincipola. are posibilitatea de a se deforma. Repartitia de momente incovoietoare din nervura sufera variatii, iar limitele acestei variatii sint destul de extinse (fig. 11.32), Situatiile corespunzdtoae incastrarii perfecte si simplei rezemari nu sint realizabile din punct de vedere practic si in realitate rezulté o scaré larga de situatii posibile. Astfel, pentru o grinda continua ale cdrei reazeme intermediare sint foarte puternice, iar cele exterioare au o rigiditate redusé la incovoiere si torsiune, diagrama de momente are forma din fig. II.31. Cind reazemele intermediare sint foarte puter- nice. momentele pe intreaga grind’ pot deveni aproape in totalitateGrinzi de beton armat 109 negative $i se poate ajunge chiar ca grinda si descarce reazemele ex- terioare, in loc de a rezema pe ele. Dac& reazemele intermediare sint pufin rigide, iar cele exterioare foarte rigide, reazemele centrale se deniveleazd, momentele incovoie- toare negative in dreptul lor scad si curba de momente incovoietoare ia forma 5 din fig. I1.31. Cind toate reazemele sint putin rigide si deformabile, planseul lucreaz& in ansamblu, iar grinzile secundare contribuie la realizarea unei repartizari aproape uniforme a sarcinii intre toate grinzile-reazem. Un caleul precis al momentelor care se dezvolta intr-o grind& con- tinud, tinind seama de posibilitatea de cedare a reazemelor sau de ri- giditatea lor la torsiune, este foarte greu de facut. Se impune ins si se yind seama de aceasta posibilitate ae dezvoltare a momentelor si sa se aprecieze situatiile posibile in functie de natura constructiei. Pentru acoperirea eventualelor momente incovoietoare care nu apar din calculul facut, trebuie si se prevadi armdturi de siguranté si in sectiunile in care existé posibilitatea aparifie: acestor momente. Trebuie s& se {ini seama atit de rigiditatea reazemelor in planul de actiune al fortelor cit si de aceea la torsiune la toate constructiile importante, si in primul rind: — in cazul sdlilor mari la care plangeul reazema intr-o parte pe ziduri si in alte parti pe grinzi de deschidere mare; — in cazul sdlilor mari cu grinzi de deschideri foarte mari care au totusi in dreptul unui perete, stilpi foarte apropiati (aseme- nea situatii apar adesea in constructii industriale cu stilpii cen- trali mai departaji ca cei din pereti); — in cazul podurilor si in mod general in cazul plangeelor care reazema in unele parti pe bolti. Asa spre exemplu in cazul platelajului unui pod, care reazema pe bolta, sarcinile de la platelaj se transmit boltii prin stilpi de lun- gumi diferite. Spre nasterea bolfii, stilpii, fiind lungi, au o rigiditate mic& si permit deformari mai insemnate decit la cheie. Momentele ne- gative vor fi mai mici la extremitate decit in mijlocul cadrului. 3. Memente incovoieteare in grinzi cu reazeme elastice Sa admitem un planseu uniform incarcat, alcdtuit din trei grinzi principale AA;, BB;, CC,, care au reazeme rigide constituite din stilpi de beton armat sau ziduride beton sau zidarie si nervura secundara con- tinud abc, care reazema pe grinzile principale (fig. II. 33), fara a fi incas- traté la extremitati. Grinda mijlocie BB; este mai incdrcata ca cele la- terale; ea va avea o sdgeati mai mare decit acestea, la intretaierea cu nervura in punctul b [7].110 Constructii de beton armat In functie de raportul care caracterizeazi rigiditatea relativa a ner- Ty vurii si a grinzilor k= + = eurbele de momente incovoietoare ale B nervurii vor varia dupa cum rezulta din fig. II. 33, @ si II. 34. Fig. 11. 33, Nervura unui planseu rezemata pe grinzi elastice, De asemenea in fig. II. 33, b si II. 34 sint aratate momentele inco- voietoare din nervurd, in cazul in care in punctele a si c nervura in loc de a rezema pe grinzi elastice, are reazeme indeformabile realizate din stilpi sau ziduri. Cind rigiditatea nervurii secundare creste (pentru valori crescinde ale lui k) momentul negativ al nervurii trece de la M,—=—1/8p/? pentru k=0, la valoarea M, =0 pentru k=0,5 (v. fig. II. 33, a) M,=0 pentru -fet od yer Reazeme extreme elastice ingide a foepad Fig. 11. 34. Momente incovoietoare pe reazemul cen- iral al unei nervuri rezematd elastic. k=0,25 (v. fig. 11.33, b), iar apoi momentul incovoietor pe reazemul nervurii devine pozitiv putind ajunge la va- lori foarte mari in special atunci cind reazemele ex- treme ale nervurii sint total rigide. In acelasi timp mo- mentele pozitive din cimpul nervurii crese sensibil depa- sind valoarea: M, =pl/8 pentru ca- zul din fig. 1I.33,a si apro- piindu-se de valoarea M, =2pl?/8 pentru ca- zul din fig. 11.33, b. Se observa c& atunci cind reazemele unei grinzi sint realizate la rindul lor de alte grinzi, acestea sint totdeauna elastice. Distributia de momente incovoietoare in nervurile secundare nu va fi niciodaté ceaGrinzi de beton armat 1 teoretica si chiar la lucrari de micd importanfa este necesara o acope- rire prin calcul si prin modul de aranjare al armaturilor. Rezulté din cele precedente cA la un planseu fiecare nervurd se comporta in alt mod. Cum ar fi extrem de laborios s& se proiecteze in alt mod fiecare nervura sau grind, se iau masuri constructive aco- peritoare. Astfel: — se pastreazi pe reazemul nervurilor si grinzilor la partea de jos, cel putin 1/3 din arm&tura din zona momentelor pozitive maxime; — momentele negative pe reazeme se iau cel putin egale cu cele ce vor rezulta dintr-o dubla incastrare perfecta. F. Grinzi supuse la torsiune 1, Momente de torsiune si deformari in grinzi O grinda este supusd la torsiune (rasucire) cind este solicitata de un moment a cdrui ax& se confundaé sau este paralela cu axa grinzii. Prin torsiune, sectiunile transversale ale unei grinzi au tendin{a de a se roti in jurul axei longitudinale. Un moment de torsiune este pozitiv, cind in lungul unei grinzi, tinde si se roteascd sectiunea plasaté in stinga sa, in sensul acelor unui ceasornic. In constructii de beton armat, piese torsionate se gasesc pretutin- deni. Astfel, grinzile care sustin balcoanele, portiunile de constructii ce ies in afara peretilor, la diferite etaje, si grinzile de margine sint in ge- neral solicitate la torsiune (fig. II. 35 si II. 36). Grinzile care sustin placi de balcoane sint torsionate iar momentele de incastrare din placi sint echilibrate in grinzi prin momente de tor- Fig. Il. 35. Grinzi de plansee. siune (v. fig. II. 36, a). Momentele de incastrare ale nervurilor unui planseu, pe deschiderea laterali, se transform4 in momente de torsiune pentru grinda de sustinere (v. fig. II. 36. c).112 Constructii de beton armat Cind sint console ce ies din grinzi, momentele de incastrare ale acestor console se transforma in momente de torsiune pentru grinda care le sustine. Astfel, pentru constructia din fig. II. 36, b momentele de incastrare ale grinzii EF devin momente de torsiune pentru conso- Fig. 11. 36, Grinzi din construc{ii inalte solicitate la torsiune. lele CE si DF. Momentele de torsiune ale consolelor CE si DF se rega- sesc ca momente incovoietoare in grinda AB, iar momentele incovoietoare din consolele CE si DF devin momente de torsiune pentru grinda AB. La o grinda torsionata, condifia de echilibru mecanic presupune po- sibilitatea reazemelor de a opri rotirea grinzii, ceea ce se realizeaza intr-o situatie static determinataé, fie printr-o incastrare completd la unul din capete, fie prin incastrari transversale perfecte sau partiale la amindoua extremitafile. I, 37. Schema de caleul a unor grinzi cu sectiuni circulare solicitate la torsiune. Pentru o grinda de sectiune circulara (fig. I. 37, a) perfect incas- trata la capete, solicitata de un moment de torsiune M in sectiunea 2, momentele care apar la reazeme se determina din condifia de echilibru a momentelor de torsiune, scris&é pentru reazeme: =M=0. (II. 34) Considerind momentele de torsiune provocate de o sarciné uniform distribuita, tangent4 in fiecare punct la perimetrul sectiunii. se obfine: M=2nr’p; Mi =2nr2p,; Mo=2nr°po,Grinzi de beton armat 113 Relafia care exprima echilibrul momentelor de torsiune M+M,+ +M)=0, conduce in acest caz la p+ pj +p.=0. Exprimind conditia de echilibru intre fortele de pe o fisie longitu- dinalé oarecare a piesei se obfine: = l—x = x PP PPT Cu aceste expresii, momentele de torsiune devin: M=—M'—, M,=—M2. (I. 38) Reactiunile la reazeme si momentele de torsiune ale grinzii, incas- trate perfect la torsiune, se determina in functie de momentul cuplului aplicat, dupa aceleasi reguli ca reactiunile si fortele tdietoare ale unei grinzi simplu rezemate, incarcata cu sarcini concentrate. Daca grinda considerata este incastraté numai la un capéat (fig. II. 37, b) momentul de incastrare este: M\+M,=0; M,=—Mi. In timpul solicitarilor de torsiune, sectiunile grinzilor nu mai rémin plane ci se deformeazd, cu excepfia sectiunilor pieselor circulare care continud si ramina plane. Astfel o secfiune eliptica, prin torsiune ia aspectul unui paraboloid hiper- bolic, punctele d diamet: olic, punctele de pe diametre | y yy 5 1 2 gasindu-se dupa deformare pe 4 parabole, iar punctele de egala 4 ze Ae a Da alungire longitudinald pe hi- ~—r rt perbole echilatere. =e cD? Expresiile unghiurilor de Ox rotire, pentru piese de diferite Te sectiuni, solicitate la torsiune, td + au forma generala: .c—. Q = a ; Fig. 11. 38. Deformarile grinzilor supuse la torsiune. t sau pentru o secfiune oarecare din lungul grinzii (fig. II. 38), * Mpdx =\—: II. 36) oe al. 36) in care G este modulul de elasticitate transversal si I; momentul de inertie la torsiune care se calculeaza diferit dupA forma sectiunilor. Axa grinzii nefiind deformata de torsiune, unghiul de rotire al unei sectiuni, fafa de pozitia inifiala, se obtine cumulind deformarile unghiu- Ge in a grinzii de la un reazem pind in sectiunea consideraté ig. - . 8 — Construcii de beton armat114 Constructii de beton armat Expresia acestui unghi este: =F gy, 0 Me a=!" ane f;, ant (I. 37) M, fiind momentele de torsiune aplicate de la reazem pina in sectiu- nea 2. : 2. Grinzi incastrate elastic la torsiune Incastrarile perfecte fiind greu de realizat fn constructii, intrucit presupun o rigiditate foarte mare a reazemelor, fata de piesa solici- tata, este mai indicaté determinarea eforturilor de torsiune in situatia incastrarilor elastice. Determinarea momentelor de incastrare partial se face pentru sisteme static nedeterminate, analog evaluarii reactiunilor la grinzi in- castrate elastic. Definind rigiditatea la torsiune a unei bare, momentul de rasucire care produce un unghi unitar la un capat al barei, cind celalalt este in- castrat, expresia acestui moment notata cu K; este: G Ke fz 1.38 ‘ole Cu aceasta expresie si in functie de rigiditatile la incovoiere sau la torsiune ale celorlalte bare la nod, se poate determina gradul de incas- trare la torsiune, folosind formulele care se stabilesc la metodele de in- castrari elastice pentru calculul cadrelor. Cunoscind gradul de incastrare la un M, reazem, se poate determina unghiul de ro- 2 tire al grinzii la capat cu relatia daté la grinda incastrata. Daca se considerd grinda din fig. 11.39 elastic incastraté la extremitati, solicitata de un moment M, care se determina in punctul in care se aplici rotirea 6, iar la reazeme unghiurile 6, si 62, se definesc gradele de incastrare la capete prin expresiile: Fig. 1]. 39. Deformarea grinzilor “orsionate, paral ineastrate, path; pp tee. 39 e e Valorile lui p,, p2 din tabela II.8 sint valabile si in aceasta situatie. Pentru p=0 rotirea pe reazem este liberd, iar cind p=1, rotirea este complet impiedicata. Momentele de incastrare la capete se determina rezolvind sistemul de ecuatii date de: — conditia de echilibru static M\+M,--M=0; 40)Grinzi de beton 5 — conditia care exprima continuitatea de deformare in punctul de aplicatie al momentului M = 6 _ : 41) nN Pa Jinind seama de valorile unghiurilor de rotire a sectiunilor si de relatiile precedente, se obtine: 0—oj= 2 v=p,9; Mh po; Gh e,Gl; mh M. (11.42) ee —F (Lx) =,8; zor, f=8- Din relatiile precedente puse sub forma: . Mx _ M{l—x) My, My, eae See 11.43) cy es all—*) ee eel — 2) + ee 43) se deduce momentele de incastrare elastice la torsiune: —P,(/—x) _— —px M,=—— MM; = ~M,=——*=*—_ mu. Vala) +e 7 ela) + ee Expresiile precedente devin identice cu (11.35) pentru incastrarea perfecté sau cind gradele de incastrare sint egale intre ele. Dacd p, 742. momentele pe reazeme iau diferite valori, situatiile limita fiind aratate in fig. 11.37. Pentru mai multe momente de torsiune concentrate sau uniform distribuite pe grind&, momentele M, si Mz se obtin prin sumarea efecte- lor corespunzatoare fiecirui moment de torsiune concentrat sau uniform distribuit, pe o portiune de grinda. 3. Grinzi continue pe reazeme rigide la torsiune [9] Nervurile rezemate pe grinzi principale ca si grinzile sprijinite pe stilpi au fibra medie deformata, in vecinadtatea reazemului, impiedicata de a se roti. Pentru inc&rc&ri disimetrice si la deschideri neegale, cind tangenta la fibra medie tinde a se roti in jurul reazemului teoretic datorité lega- turii rigide, grinda si reazemul se rotesc cu acelasi unghi (fig. 11.40, a—d): O nb = — O(n+.1)0 = — On (11.44) unde @, este rotirea grinzii-reazem; On+ta Si @,p Sint rotirile fibrei medii a grinzii secundare in dreapta si in stinga reazemului. Echilibrul de momente pe reazem se exprima: Mr > Maina + Ma=0, (11.45) unde M, este momentul luat de grinda-reazem prin torsiune; 8 .116 Constructii de beton armat Maa+na $i My sint momentele incovoietoare ale grinzii secundare in dreapta si in stinga reazemului. Asupra grinzii principale n care suporta mai multe grinzi secun- dare lucreaz4, din cele doud panouri in dreptul unei grinzi secundare momentul de torsiune: M,=—(Mosna— Mrs) (11.46) + nt a ne 1 ee! i a L_, 1 + ; "th Binet pT Noduln: \ Mnya c Mag\\\ in Fig, Il, 40, Torsiuni in grinzt de plangee. iar in dreptul aceleiasi grinzi secundare, grinda n va avea o rotire ca- racterizata prin unghiul 6, dat de relatia: Ln+Mn 0, =, (IL47) unde L, este lungimea grinzii n; J, — momentul de inertie la torsiune al grinzii n; a, — coeficient numeric care depinde de numarul de grinzi se- cundare ce reazema pe grinda n si de natura incarcarii. Pentru cazul din fig. 11.41,a a=€(1—®, iar pentru cazul din fig. 1141, b o=1/3, iar E =2/l. Mn Minna t na On, net fad £n Fig. 11. 41, Distribufia momentelor in grinzi de plangee cu reazeme rigide Ia torsiune.Grinzi de beton armat qT Unghiurile de inclinare ale fibrei medii ale grinzii secundare pe grinda n, vor fi (fig. IL.41, c): Ons = ot (Mra + 2Maw + tab) 3 Le (11.48) Onna =— 2 [2M na + Masne + msn. 6Elnss Relatia (11.44) scrisA pentru reazemul n va da: Maa + (2+ fn) Map + tao = fnMiveivs (2+ Rast)’ Meta + Matis + mnsna== Ratt Mavs (11.49) unde k= Staknbln gi Reng = Seas ssEln ts, Glnln Oneines ars0) by StabnEln es gt, Stns alas sEln es, ae GIntnvs ” GIntilate Grupul acesta de relatii da o exprimare generala continuitatii de de- formare a grinzii secundare pe grinda-reazem. Cazuri particulare a) Rigiditatea grinzii de rezemare nula In=0; yp; Map = Martine. Prin eliminarea lui k intre grupul (11.49) si (II.50) se ajunge la ecuatia celor 3 momente, iar grinda secundaré se comporta ca o grinda continua obisnuita. b) Rigiditatea grinzii principale infinité J,—oo. Grupul de relatii (1.49) di momentele de incastrare perfecta, diferitele panouri ale grinzii secundare se comporta ca fiind izolate si perfect incastrate la ex- tremitati. Grupul de relatii (11.49) devine: 2Mn + Masi + tin =0; Mat 2Mpay + Mag = 0. (1.51) Cazuri curente Prin eliminarea lui k, intre relatiile (11.49) si (II.50) se ajunge la ecuatia celor 4 momente: |, L Ins, Ine Mra + 2 Map + 2-** Mengna + 7 Moen = In Tn Int1 Ins | 1 (11.52) =- [7 oe musi) In Ins.118 Constructii de beton armat Rezult& de aici ci se poate calcula o nervurd continud pe reazeme tigide la torsiune ca o grinda continua pe stilpi elastici (fig. 11.42). Pen- tru fiecare nod se scriu doua relajli si anume cele din grupul (I1.49). wT LS c X 7 L) arch nig B torte Fig. II. 42. Transmilerea momentelor grinzilor continue prin reazeme rigide la torsiure: 4, b — grinda continua teoretic&, c — reazemul central rigid 1a torsiune; d — toate reazemele opun rezistenté la torsiune. Sistemul general de ecuafii Cea mai generala forma a sistemului de ecuatii ale unei grinzi con- tinue pe reazeme rezistente la torsiune poate fi scrisi sub forma: (2+ ho) Mya + Mp + Mya + (2+ fy) Myy— Maa + — ki Myy + (2 + 81) Moa + Mop + (11.53) Mya + (2 + Rp) Mop — FeeMaa + hn—1Men—1y + (2 + Rat) Maa + Mab + + tng =0 M rat (2+ bn) Map + + tiny =0 In calculele curente nu este necesar s& se tind seama de continuitatea pe multe deschideri gi cazurile ce pot interesa sint: — grinda cu o singura deschidere incastrata partial prin torsiune in grinzile pe care reazema; — grinda cu doud deschideri din care numai una inc&rcata; — cazul unei grinzi cu multe deschideri, desi se poate trata, este suficient si fie adus la cazul precedent al grinzii cu doud deschideri. Aceasta se obfine admitind ca efectul rezistenfei de torsiune al unui reazem nu este resimfit dincolo de reazemele vecine. 4. Grinda-reazem solicitati la torsiune*) Momentele de incastrare neechilibrate ale unei placi sau nervuri se transforma in momente de torsiune pentru grinda pe care se reazema. * Calculul grinzii-reazem se gaseste detaliat in [7] si [9].Grinzi de beton armat 9 Calculul grinzii-reazem conduce la un sistem de ecuatii similar siste- mului amintit pentru calculul nervurilor [9]. In mod obignuit, se fine seama de torsiunea grinzii principale nu- mai la grinzile laterale care au plansee intr-o singur& parte (fig. II. 43). Momentele de torsiune din aceste grinzi principale devin momente incovoietoare pentru stilpi. Nervurile secundare ale unui planseu au fiecare alt grad de incastrare, realizat prin torsiunea grinzii principale. Cadrul inlocuitor realizat din stilpi si nervuri secundare apare ca avind o rigld ce inlocuieste nervurile secundare, dar al carui moment de inertie este mai mic decit suma momentelor de inertie ale grinzilor secundare aferente. Cind momentele de tor- siune sint importante, grin- zile-reazem se vor calcula si se vor arma la incovoiere cu torsiune (fig. 11.44). Fig. I. 43, Distribufia momentelor in grinzi torsionate de plangee. Fig. Il. 44. Grinda armatd la torsiune si incovoiere. Torsiuni in grinzile principale ale plangcelor.120 Constructii de beton armat G. Grinzi curbe 1. Utilizarea grinzilor curbe in constructii Grinzile care au axa curba in planul normal sarcinii se numesc grinzi curbe. In constructii civile, grinzile curbe se intilnesc relativ rar, de obicei la balcoanele curbe sau la unele elemente arhitectonice, Asemenea grinzi curbe se intilnesc mai des la marite constructii publice, la salile circulare, la balcoane, la cupole ce reazema pe stilpi etc. In construcfii industriale, grinzile curbe sint foarte frecvente. Ele se intilnesc la constructiile circulare in general, cum sint: castelele de apa, turnurile de racire, cogurile de fabrica, porfiunile circulare de construc- fii industriale ete. Apar de asemenea la grinzile de fundatii continue si la radierele constructiilor circulare. Eforturile cele mai importante la aceste grinzi sint momentele in- covoietoare si de torsiune. Ele se deosebesc prin natura eforturilor de arcele curbe in planul sarcinii, care sint solicitate in special de eforturi normale gsi de eforturi de incovoiere in planul sarcinii. Daca arcele sint constructii rationale, revultate din ideea de a solicita in con- difii optime materialul, grinzile curbe sint elemente de constructie uneori neecono- y mice, impuse de cerinte arhitecturale sau uneori de sarcini accidentale, cum sint ar- cele de poduri expuse vintului (fig. II.45). Incercarile au aratat c& rezultatele ob- finute cu materiale omogene se pot folosi gi pentru grinzile de beton armat, cind lunec&rile in beton sint admisibile si ase- zarea arm&turii se face cu respectarea mo- dului de comportare a betonului armat. Pentru un element infinitesimal ds, Fig. II. 45. Grinzi curbe. curbin plan (fig. 11.46), eforturile in sec- fiunise obfin din relatiile de echilibru static. Proiectind fortele si momentele pe trei axe rectangulare, pentru o sarcind normalad pe planul curbei, se obfin relatiile: 4% ___». dx Pz aM, Mt dx r? dM; , M, 14-1 Q9,=0. dx rGrinzi de beton arma: 121 Aceste relafii araté cd sectiunea in care se anuleazi momentul in- covoietor M, corespunde momentului de torsiune maxim My, iar valoarea maxim& a momentului incovoietor M; are loc in sectiunea in care M,=r-Q.. N 1 ~ aN. X | Elevatie’ . 2. Dimensionarea gsi armarea grinzilor curbe Betonul armat este un material de constructie foarte indicat pentru realizarea grinzilor curbe. Grinzile curbe care au intre reazeme un unghi la centru mai mic decit 60° nu sint prea costisitoare. Ele lucreazi defavorabil in constructii atunci cind reazemele sint departate si fac unghiuri la centru peste 60°. Cind unghiul la centru este mai mic decit 30°, momentele de torsiune sint atit de mici, incit nu aduc in mod obisnuit nici o modificare dimen- sionarii. O atentie deosebita se di la realizarea incastrarii, care trebuie sd poata prelua atit eforturi de incovoiere cit si de torsiune. Grinzile curbe se dimensioneaz& de obicei pentru eforturile de in- covoiere ce le revin gi se verificd la eforturile de torsiune. Existenta torsiunilor face ca sé se evite executarea acestor grinzi cu un raport prea mare intre indltime si latime. Acest raport se mentine intre 1,5 si 2, de preferinté mai apropiat de valoarea 1,5. Cind grinzile curbe sint turnate monolit, cu pldci aldturate, mentinerea acestui ra- port intre laturi nu mai este necesar.122 Constructii de beton armat Grinzile curbe se armeaz& dublu; in zona comprimat& se prevad cel putin doud vergele de armare de acelasi diametru cu al vergelelor de rezisten{4 din zona intinsa. Etrierii sint inchisi la colfuri si la lucr4ri importante, inchiderea lor se face petrecind armatura pe una din laturi. Distanta dintre etrieri este aceeasi ca la piesele incovojate, insd se va evita la constructii im- portante o distanté mai mare decit 20 cm. Grinzile curbe solicitate in cea mai mare parte de forte in planul lor (arcele de poduri) si la care solicitarea normald pe planul arcului este numai accidentala, se vor arma ca grinzi incovoiate. La aceste grinzi © verificare a eforturilor unitare date de torsiuni este suficienta. Grinzile curbe cu solicitari puternice normale pe planul lor, cind au curbura mica pot intra in categoria precedentd, adic’ primeazd efortu- rile de incovoiere. Cind insa aceste grinzi au o curburd mare si unghiuri la centru dep&sind 60° intre reazeme, atunci sint dimensionate in primul rind de eforturile produse de torsiuni, forfecdri si eforturi principale gi vor fi armate in consecinta. Se evita armarea grinzilor curbe prin armaturi inclinate, armarea cu etrieri si vergele longitudinale puse la colfurile grinzilor fiind cea mai indicata. Eforturile mari de torsiune ce apar in grinzile curbe nu pot fi luate in mod convenabil de reazeme, decit prin continuitatea grinzilor curbe la rezemare. Din acest motiv, in mod obisnuit grinzile curbe se reali- zeazi ca grinzi continue. Uneori se pot inlocui grinzile curbe prin portiuni de grinzi drepte intre reazeme. Astfel fundatia unui castel de apa, cu un numéar de stilpi mai mare decit 6, poate fi trataté fie ca o grind curba circular, fie ca un poligon urmérind asezarea stilpilor. Prima solutie este mai indicaté in acest caz decit a doua si aceasta cu atit mai mult, cu cit chiar cind o grind& curba& este inlocuité cu una poligonala, torsiunile nu dispar complet. Numai cind dificultatile de exe- cutie a unei grinzi curbe sint prea mari, este justificaté trecerea la grinzi poligonale. Bibliografie 1. Agent R, ,Metoda aproximatiilor succesive — aplicat in static si alte probleme ‘similare®, vol. 1, Bucuresti, 1955, 2. Avram C,, ,Grinzi continue cu moment de inertie constant si variabil*, Editura Teh- nicd, Bucuresti, 1959. 3. Lymurpecxy JI, .,Hekotopme sonpocst npownocTH npezsapHTenbHo HanpAKeHHEX 2Kenes0O6eTOHHEIX WarHOaeMBIX enemeHTos” J[ucepraina — Jlewmurpan, 1953, 4.Filipescu G, ,Statica constructiilor si rezistenta materialelor, Bucuresti, 1940. 5. Gheorghiu Al, ,Sisteme conjugate in calculul structurilor“, Editura Tehnicé, Bucu- ti, 1957, 6H alasz R., ,Anshauliches Verfahren zur Berechnung von Durchlaufbalken und Rak- men’, Berlin, 1951. 7. Hangan M,, ,,Betonul armat", vol. I, E.S.A.C., Bucuresti, 1955.Grinzi de beton armat 123 8 Hangan M. Sur le degré d'encastrement des poulres*, Bulletin de mathématiques je physique de I'Ecole Politechnique de Bucarest, 9. angen M,,_,Influenta torsiunii in calculul plangeelor de beton armat", Buletinul Societajii Politehnice, Bucuresti, 1936. 10. Hangan M,, ,Grinzi continue pe reazeme late", Buletinul stiinfific al Institutulut de Construcfii, Bucuresti, 1953. Il, Mateescu Cr, ,Contributions a la resolution des systémes hyperstatiques par deux meéthodes recentes", Bulletin de la Société Politechnique Bucarest. 12, Mazilu P., ,,Slatica constructiilor" vol, Il, Editura Tehinicd, Bucuresti, 1956. 13. Nicolau Vs alfi, «Introducere in teoria belonului", vo. il, Editura Tehniel, Bueu- resti, 1957. 14. Prokofiew I. P. Slate construcilor” (Iradueere din limba rus), Editura Teh mica, Bucuresti, 1 15, Pa Suwonus H.M., Ocsosst crponrensuofi MexannkH ctpexHesbix cuctem, Mockua, 16. Sahnovski K. V. »Constructii de beton armat (traducere din limba rus), vol. I, E.S.A.C., Bucuresti, 1953; vol. II, E.S.A.C., Bucuresti, 1954. 17. Saliger R., ,Praktische Statik", ‘Wien, 1951. 18 Sandi H,, ,Ecuatiile barelor subjiri clastice", Revista Academiei RP.R., ,Studii si cercetari de mecanic& aplicaté“, nr. 2—4, 1960. 19. Teodorescu C. C, ,Curs de rezistenta materialelor", Bucuresti, 1945. 20. Yaawe wnt A.A, Citeunanbinl ype crpourensiof wexanun, Crpofusner, Moce- Ba, 1940, 21. Zacopceanu_A, ,Metoda Cross pentru calculul sistemelor static nedeterminate*, Bucuresti, 1947.Capitolul Il Placi plane A. Ecuatia generala a placilor Placa este un element de constructie care are doud dimensiuni im- portante fatd de cea de a treia (grosimea). In calcul ea este definité prin suprafata mediana si prin grosime. Fig. 111, 1, Eforiur’ unitere si deformafiile placilor. O placa plana care reazema pe ziduri sau pe stilpi si suporta sarcini perpendiculare pe planul ei median, capata deformatii elastice si plastice, in functie de eforturile unitare produse in material. Deformatiile elastice au valori reduse fafa de grosimea placii. Planul median al placii se va deforma in fiecare punct (x, y) cdpa- tind o sdgeaté w care satisface rela{ia (fig. III.1): atw aw aw op ae 4 ee, It axt +2 age t at D (1.1) forma exprimata prescurtat AAw=p/D, unde 2 p= El este rigiditatea la incovoiere a placii, numita si rigiditate cilindricd; p — sarcina distribuité pe placa; m — coeficientul de contractie transversal4, are pentru be- ton armat valorile m=4—6.Placi plane 125, Aceasta ecuatie care reprezinté o sintezd a studiului static, geo- metric si fizic al placilor plane subtiri nu se aplica placilor groase si nici placilor flexibile. Daca& deformarile w sint cunoscute, momentele incovoietoare vor fi: rw rw vw, 1 aw), M, =-D(5 m dy? b(t m se) (1.2) My=Mye= (1.3) Fortele taietoare vor { date de relatiile: aw). Ts moan =P Le + aa (mIL.4) Fw, 2 tw =— D—(\w)=— . t Dy 7 a= Dieta Exista doua directii ovincipale, pentru care momentele incovoietoare sint maxime; ele fac cu axa Ox unghiurile 9 date de =e. TLS) tg 22=— ye H, (11.5) Pe aceste directii momentele de torsiune se anuleazi si momen- tele incovoietoare iau valorile: M+, 1 Min £7 VO MP Fay, (1116) Pentru cazuri curente momentele incovoietoare principale pot fi puse sub forma mai simpla apropiata: Met My Min —a— £ My In coordonate polare r si @ ecuatia (II.1) se scrie: ete aye pine) wet a te 5) en"D Momentele incovoietoare, fortele tSietoare si momentul de torsiune au ex- presiile: i; =—D [Se ae t al 7 e te = ae) ): 1 %w 1 Fw Mo =—p [+ 44 22,4 Me . Fe ar ae? tm ae | a a 1 ww 1 tw 7, =—D—~(Aw)=—D~> imi ee), r oT OM= OT Ge trate e) ty ano Ae) pb 2 (My 1 Me), HD Ty MH PT eae tT a te we]! a == (1-2) m} ar126 Construcfii de beton armat Relatiile stabilite in coordonate polare se utilizeazi Ia rezolvarea placilor circulare, Cazurile cele mai frecvente sint acelea ale placilor circulare si inelare incér- cate simetric in raport cu centrul lor si cu acelasi mod de rezemare pe tot con- turul. In acest caz deformatiaweste independent de v si deci 8w/ ay = 0. Ecuatia diferentiala devine: Bo 2 Fo 1 Bo 1 ay plr) aw tp ate a tea Integrala general&A a ecuatiei precedente este de forma: ‘w=Cy+ Cor?-+ Cy Inr-+C,7? Inr--w, unde %w este solutia particulara a ecuatiei neomogene. Constantele de integrare C,, C2, C3, $i C, se determina din condifiile de contur. Pentru o plac circulard de razi R incastrati pe contur cu o sarciné uni- form distribuita, eforturile vor fi: fn mijlocul plicit r=0, Mp=M;=(1 +, — in mijlocul placii r=0, M, = i= ( +7 16° pR? 1 pR? — pe contur pentru r=R; Mp=— "9; my=—— Fe. Momentul incovoietor orientat la 45° in colful unei placi drept- unghiulare se obfine pentru M,--M,=0. Momentul maxim de torsiune ia valoarea: ———— MI > My + 4M, (IIL7) si actioneaz& dupa bisectoarele directiilor principale. In cazul particular al placii revemate numai pe doud laturi para- lele, cu lungime mare (incovoiere cilindrica), ecuatia diferenfial4 a placii devine: (111.8) La o placé planaé dreptunghiulara, rezemata pe doua laturi si supus& la incovoiere pe o singura directie (v. fig. III.3.c), valoarea eforturi- lor unitare normale 6, trebuie s4 corespundd unei deformatii specifice nule pe direcfia Oy. Aplicind relatiile de deformare generalizate: oy 1 g, Y=E-anE (111.9) si punind condifia ¢,=0 rezulta m—l os, o, gi = = EF (IL.9’)Pléci plane 127 De aici rezulta ci deformarile placilor care au o latura impiedi- cat de a se deforma in lung sint mai mici decit cele ale grinzilor in- covoiate. a. Reacfiunile placilor la reazeme. Echilibrul unei placi este realizat de-a lungul conturului ei, curb sau poligonal, intre: — fortele tdietoare gsi reactiuni; — momentele incovoietoare si momentele rezistente ale reazemelor; — momentele de rdsucire pe contur si momentul fortelor verticale din reazeme. Aceste trei condifii revin la doud, daci se observa cA fortele taie- toare, se combind cu momentele de torsiune de-a lungul contururilor, ca s& dea nastere reactiunilor totale, a céror expresie este: aM, aM, aM, V=V,452=-35+4S° (1.10) Inlocuind directia normala n prin Ox si s prin Oy se va obtine: Mey . V=Vi4+-y 3 (ii.10’) ceea ce revine la . tw Fw 1) 3 sat (2-3) = sal (Lu) In colfurile unei placi dreptunghiulare, uniform incireate si liber rezemate, forta taietoare unitara V se anuleaza. Observat in lungul unei laturi, momentul de torsiune capaté o valoare maxima la coltul unei placi, pentru a schimba de semn cind trece pe cealaltd latura de placa, dupa colt. Efectul acestui moment de torsiune care are tendinta de a ridica coltul placii, se constata prin aparitia unei reactiuni nega- tive concentrate de ancorare in colful placii. Experientele confirma rezul- tatele citate precedent. O placd patrata de laturaé 1=2a incarcatd uniform, simplu rezemata, su- porta (dupd Marcus) un efort de ridicare a coltului, F=0,2375 p-a%. (111.12) Fig. II]. 2, Deformarea gi fisurarea unei pla Placile armate crucis, simplu a, b — fata superioar’; c, d — fata inferioara. rezemate gsi retelele de grinzi dreptunghiulare si diagonale, cind sint simplu rezemate se ridici de pe ziduri, la colturile planseelor, raminind rezemate numai spre mijlocul la- turilor putind apdrea fisuri nepericuloase dar neplacute (v. fig. III.2). Pentru a se evita asemenea fisuri, se iau urmatoarele masuri:128 Constructii de beton armat — se incared conturul cu momentele de rasucire M,,, (fig. III.3, a); — seincarcd colfulcuo forfa de ancorare F sau se incarcd marginea My aMyx Ge SAU ay cu o serie de forte reactive f= care conduc la echilibra- rea sistemului (fig. III.3, b). Incdrcarea se face prin ziduri sau prin leg&turi adecvate. apar primele fisuri la partea inferioara a mijlocului placilor, pe directia disgonalelor, iar la partea superioard dupa un contur aproape circular (v. fig. III.2 a—d). Fig. IN. 3. Deformarea unei pléci in vecin&tatea colfurilor. La placi dreptunghiulare, s-a verificat cA primele fisuri apar para- lel cu laturile lungi, iar apoi, la sarcini sporite, aceste fisuri continud spre colturile placii (v. fig. III.2). b, Metode de rezolvare a ecuafiei placilor. Ecuatia diferentiala ara- tata, constituie punctul de plecare in rezolvarea placilor, c4rora li se cu- nose sarcinile si condifiile de rezemare. Rezolvarea ei nu este posibila decit intr-un numar limitat de cazuri exprimabile analitic si care nu sint cele mai des intilnite in constructii. Este cazul dalelor circulare gi a celor dreptunghiulare total incircate. Din aceasta cauz&, trebuie sA se caute solutii apropiate de cele exacte si usor aplicabile pentru unele cazuri, ca de exemplu pentru dalele dreptunghiulare si pentru cele cu sarcini disimetrice. Calculul algebric permite gasirea de solutii satisfacdtoare pentru un foarte mare numar de cazuri particulare, mai simple sau mai complicate, dup4 natura problemei. Metodele de calcul cele mai des intrebuintate in studiul placilor sint: — rezolvarea ecuatiei diferentiale a placilor, posibild pentru un nu- mar limitat de cazuri prin polinoame algebrice; — rezolvarea ecuatiei placilor prin serii trigonometrice simple sau duble; — metnde variationale: — rezolvarea ecuatiei placilor prin metoda diferentelor finite, care permite o aproximatie satisfacitoare in special la placi de forme nere- zolvabile pe alte cai; — metode de relaxare.Placi plane 129 Metodele amintite sint realizate in special pentru cdutarea unor so- lutii apropiate de rezultatul exact, utilizabile in proiectarea curenta. Pentru calculul placilor se mai aplic’ metodele de calcul la rupere care sint tratate la cap. IX. B. Placi cu armatura de rezistenfa pe o directie Se calculeazd ca placi armate pe o directie, placile drepte cu rapor- tul laturilor 1,/1,> 2 si pentru care rigiditatea pe directia lunga este re- dusa. Aceste placi se calculeaz& pe fisii de 1,00 m latime, tdiate din placd paralel cu latura scurté. Paralel cu aceeasi laturd se dispune $i arma- tura principald de rezistenta. Momentele incovoietoare se calculeazi ca pentru grinzi continue, fara s& se find seama de rezistenta la torsiune a grinzilor pe care rea- zema&. Placa se poate calcula tinindu-se seama si de rezistenta la torsiune a grinzii-reazem; acest calcul ar fi laborios si lipsit de utilitate pentru lucr&rile curente de beton armat. In prescriptiile pentru calculul placi- lor s-au indicat masurile constructive necesare pentru a se fine seama de efectul rezistentei la torsiune a grinzilor-reazem. La placile care reazema pe grinzi metalice se poate tine seama de continuitate dacd betonul placii acopera profilul metalic cu mai mult decit 4 cm si dac& sectiunea placii are rezistenja necesara. La acest re- zultat s-a ajuns pe cale experimentala. Placile de deschideri mici si cele solicitate de sarcini mici pot fi calculate prin formulele deduse pentru placi continue cu deschideri egale sau neegale, sau prin formule aproximative. Pentru placile de deschideri si sarcini importante trebuie facut un calcul riguros. In placile obignuite, se poate ridica pe reazeme pind la 2/3 din ar- matura momentelor incovoietoare pozitive. Armaturile se ridicd la circa 1/5 din deschidere. Cu cit raportul sarcinilor utile faftA de cele perma- nente este mai mare, cu atit ridicarea armaturilor trebuie facuté mai spre mijlocul grinzii, iar din arm&tura momentelor pozitive se ridicd o parte mai mica. Cind raportul p/g este mare, este necesaré o arm&tur& continud la partea superioara a plicii pentru acoperirea eventualelor momente in- covoietoare negative. La placi, eforturile principale au de obicei valori reduse, astfel c& armatura se ridicé constructiv. se La placile armate pe o singura directie apar momente incovoietoare si pe cea de a doua directie datorita: — sarcinilor repartizate neuniform; 9 — Constructii de beton armat130 Construcfii de beton armat — rigiditAtii grinzilor paralele cu directia de armare a placii; — deformatiei placii pe deschiderea mare. Aceste momente sint acoperite prin armaturile de repartitie. Se 'pre- vad la lucrari curente cel putin 3 vergele cu diametrul de 7 mm si la lucrari importante 4 vergele pe metru. Cu cit sint sarcini concentrate mai mari cu atit se prevede o arma&tura de repartitie mai puternica. y 5 > a > 3 ~ ~ = De | | b c Fig. IIL4. Momente in plci rezemate pe o directie: @, b — sub sarcini distribulte; c, d — sub sarcini concentrate. Momentele incovoietoare care apar pe a doua directie din cauza ri- giditatii grinzilor paralele cu armatura placii sint mai mari cdtre regiu- nile de capat ale placii si mai mici spre mijloc. Ele diferé dupa natura rezemarii placii, iar la grinzi simplu rezemate gi la cele perfect incas- trate, au forma din fig. III.4. Valoarea acestor momente nu depinde de lungimea 1, ci numai de deschiderea principald 1,. Valoarea maxima a acestor momente se g&- seste la o departare de grinda de capat de 1/4 1,. M&rimea acestor mo- mente incovoietoare calculaté ca pentru pl&ci armate crucis este: My max = 4 be pentru y= (1.13) la o placd cu o deschidere si My naz = 785 9° Fe pentru y= &, (11.14) My m= — 7 9° pentru y=0, la o plac continua pe directia y.Placi plane 131 Pentru preluarea acestor momente se prevede la placi obisnuite o armatura pe grinda de cap&t alcdtuita conform indicatiilor date la cap. I, fig. 1.8. In placi groase aceasté arm&tura se calculeazi cu formulele ar’- tate mai inainte. Lungimea acestei armaturi se ia, in fiecare parte a grinzii de capat, egald cu 1/4 l,. a. Calculul placilor armate pe o directie. Placile armate pe o directie se pot calcula dupa: — teoria grinzilor continue in domeniu elastic; — pe baza stdrii limita de rupere, astfel cum se arata la cap. IX pentru grinzi si placi. b. Formule aproximative pentru calculul momentelor. Momentele incovoietoare ale placilor simplu rezemate se pot determina potrivit teo- i grinzilor simplu rezemate, tinind seama de eventualele incastrari po- sibile in care scop se va prevedea armatura necesara la reazeme. Momentele incovoietoare la mijlocul deschiderilor placilor incastrate total sau partial se vor determina tinind seama numai de incastrarea ce se poate realiza cu deplind siguranta. Momentele incovoietoare ale placilor continue se vor determina po- trivit teoriei grinzilor continue, tinindu-se seama de conditiile urmatoare: — dac& momentul pozitiv maxim al unei deschideri este mai mic decit cel calculat in ipoteza unei incastr&ri perfecte la ambele capete, dimensionarea sectiunii in deschidere se va face luindu-se ca baza aceasté din urma ipoteza; — momentele incovoietoare in pldci continue cu sarcini uniform repartizate, cind deschiderea micd este cel putin 80% din cea mare, se vor calcula cu formulele: =faes M=udl; (111.15) unde k sau a au valorile din tabela 1; — cind deschiderile nu sint egale, in ipoteza anterioari, se va lua pentru calculul momentelor pozitive deschiderea corespunzatoare, iar pentru determinarea momentelor negative, media aritmeticd a deschide- rilor alaturate; — din cauza rezistentei de rasucire opus& de nervuri, momentele negative in mijlocul deschiderilor, provenind din incdrcarea cu sarcini utile a deschiderilor alaturate, se vor lua egale cu momentele ce ar fi produse prin incdrcarea deschiderilor vecine numai cu jumatate din sar- cina utila; — placile, solidare cu grinzile de beton armat pe care reazema, se vor calcula pentru cel mai mare moment de la marginea grinzilor, luin- du-se drept moment cel putin acel al unei dub‘e inc:s:rari perfecte (in cazul sarcinilor uniform distribuite cel putin 1/12 p.?, unde |, este distanta dintre fetele interioare ale grinzilor). oConstructii de beton armat Tabela 11.1, Momente incovoietoare acoperite in placi curente rors [ole ye a ee Fact vast | “2 | Fraas e003 47 aA 222 og 9 0am am oo 9 9 a=0 O11 ont Gayle Lay aya it 5D | Se igsPaasr™ | ee Iz > | SoeP es ae 910 _Wla=0011 W100 Bike 9 10:2 Jo~0 amt 0°00 Qi SSI Gay) 45s os; aos? 0067 | ~~ 18 18 ansF 0056 0058 In acest caz la marginea nervurii inaltimea utila a placii, presupusd a avea racordare, nu poate fi luaté in calcul mai mare decit aceea care rezulta dintr-o inclinare de 1/3 a ingrosarii placii la reazem. La cladiri, la rezemari pe ziduri, tinind seama de latimea reazemu- lui, curba momentelor incovoietoare se poate rotunji parabolic (v. cap. IV). Pentru placile ce reazema pe grinzi de beton armat cu care sint turnate monolit, momentul incovoietor negativ de calcul se va lua la marginea grinzii. C. Placi armate pe doua directii (crucis) Se calculeazi ca placi armate pe doua directii placile dreptunghiu- lare cu raportul laturilor !,/l,<2. placile circulare, inelare sau cu alte forme complicate, precum si planseele fara grinzi. Aceste placi au armatura de rezistenjA dispus’ pe ambele directii fn plan. Cind raportul 1,/l,< 2, considerarea placilor ca lucrind Ja inzovo- jere pe o singura directie poate duce la fisurare din cauza momentelor incovoietoare ce apar. Pentru J,/I;< 1,5 apare sensibilé si economia ce se realizeaz calcu- lind placa armata crucis. Pentru 1,5 de rezemare, ca grinzi simplu rezemate, continue sau incastrate, dup& teoria retelelor elastice; Fig, 111.5. Imparfirea in fisii a placilor armate pe dou directii. — calculul pe baza echilibrului limitd. tinind seama de redistribui- rea eforturilor, {n urma aparitiei articulatiilor plastice. a. Calculul simplificat al placilor armate pe doua direcfii. Placile dreptunghiulare armate crucis pot fi liber rezemate, incastrate sau con- tinue pe mai multe deschideri. Calculul acestor pldci se poate face in- locuindu-le cu_doud grupuri de fisii longitudinale si transversale supra- puse si lucrind impreuna. Fiecare grup se trateazi dup4 modul de reze- mare, ca grinzi simplu rezemate, incastrate sau continue. Pentru calcul, se descompune sarcina uniform repartizata dupa cele doua directii 7, si l,, astfel ca sigeata calculata cu sarcina q,, pentru fisia paralela cu 1,, s& fie egald in centrul placii cu sdgeata calculata cu sarcina g,, pentru fisia paralelé cu 1,, tinind seama de condifiile de rezemare ale capetelor fisiilor respective (fig. III.5, a, b). Pentru aceste fisii sagetile la mijlocul deschideriulor au expresiile: ttt — tly 384El, 1 3B4Ely Daca cele doua fisii au aceeasi sectiune, EI, =EI,, conditia (III. 16) W, w,=w, devine o,9,/=0,9,/), si cum q,+q,=q, modul de impartire a sarcinii pe cele doud directii va fi: yl ely =a tg 4 II. aitay 4 (I. 17) a axl + ayy134 Constructii de beton armat Expresiile momentelor la mijlocul deschiderilor 1, si 1, vor fi: M,=—- (HI, 18) Jinind seama de efectul favorabil asupra rezistentei plangeului, creat prin rigiditatea colturilor, momentele in deschidere se reduc astfel: Ms max =YiMzi My maxs=1,My» (III. 19) relatii in care dacd se noteazi A=/,/l, se va avea pentru — placa simplu rezemata ” Y=YV=!l eH (III. 20) — placa incastrataé w 14a Daca placa nu este rigid legat&é cu deschiderile vecine sau cu grin- zile ei, momentele de rasucire care tind sa ridice colfurile placii trebuie luate prin arm&turi suplimentare. Se poate renunta la armatura supli- mentara inlocuind coeficientul y in formulele de mai inainte cu 1/2 (1+¥). Cind calculul se face cu formulele (III. 20) nemodificate, adicd fara a se lua valoarea redusa a lui y, se vor prevedea armaturi la colturile placilor pe distanta 1/5lmm3 cea superioara se dispune paraleld cu diagonala ce pleacd din acel colt, cea inferioara, la alegere, paralela cu laturile sau perpendicularé pe diagonala. In orice directie, pe fiecare metru latime de placa, ar- matura suplimentard trebuie si fie egalA cu cantitatea cea mai mare de armatura de la mijlocul placii (fig. II1.6). Aceast’ metod& se aplicd si in cazul sarcinilor concentrate Fig. 1116. Armarea colfurilor placilor armate Pentru placile simplu reze- crucis. mate se vor aplica de asemenea formulele amintite, in care se va lua y=1. Reactiunile placilor cu sarcini uniform distribuite pe grinzi sau pe ziduri se pot considera uniform distribuite. b. Placi cu o deschidere. Placile dreptunghiulare cu o singura des- chidere pot fi la fiecare din margini, simplu rezemate sau incastrate. In Ye=Wy=1— hePlaci plane 135 fig. III. 7 s-au reprezentat gase situatii de rezemare posibile, la care s-a hasurat marginea incastrata. Elementele necesare la calculul momentelor se iau din tabela cores- punzatoare situatiei de rezemare a placii la margini (tabela III. 2). Momentele la reazemele incastrate se calculeaz4 la fel ca la placile armate pe o directie, sarcina respectiva luata in calcul fiind q, sau q, Fig. I1.7. Tipuri de placi caracterizate de felul rezemrii. Armatura rezultaté pentru M, ma, se asazi paralel cu latura l,; armatura corespunzatoare lui My may. paralel cu latura l,. Armatura paralel4 cu latura scurté a placii se pune la partea infe- rioaré iar cea paralelé cu latura lunga deasupra; in acest mod se obtine armarea cea mai economica la placi simplu rezemate sau incastrate pe tot conturul. Ye armare = fee, SP a Fig. II1.8. Distributia armaturilor la placi armate crucis. Pe fiecare latura incepind de la margine se poate reduce la juma- tate sectiunea de armaturd necesaré pe o lungime de 1,/4 dac& 1, este latura cea mai mica (fig. III.8 a—c). In tabela III.2, s-au dat expresiile y, si y, pentru reducerea mo- mentelor calculate pe fiecare din deschiderile 1, si ly la o inc&rcare oarecare a placii.Constructii de beton armat 136 co's | zs'0 | sep | 9z | 660 | 929 92 | geo | zse | 91 | vero | Zev | 2z | Heo | 2zz | 21 | s6'0 | 69: | OF | 0% ost | seo | gee | zz | a6o | zee | zz | 96'0 | OF | ZI | I6'0 | Gez | 62 | 160 | set | BI | I6'O | car] 11 | ost og't | 60 | 6Iz |} 6z | 260 | 88z | zz | reo | Bt | 8! | es'o | oc} te | 2x0 | gar | oc | 280 | ¥8 | eI | OO ost | te0 | szt | oe | g6'0 | zzz | gz | e6'o | zai | GI | ss'0 | zor} ze | ¥e'0 | vor | Ic | ¥e'0 | oz | v1 | ost ort | ae’ | eet | te | geo | get | 62 | te’ | oot | 0g | ex'o | ter | se | Geo | se | ee | Geo | eo | SI | OF oe | sso | sor | ee | eso | set | of | ss'o | 6z | IZ | wz0 | sor} ze | #0 | 69 | ¥e | FLO | Gr | ZI | OFT ost | iso} 8 | se | te | Zor] ze | s'0 | 19 | €2 | 29°09 | se | 1 | 29:0 | 95 | Ze | 290 | oF | GI | cat ort | seo} so | 6e | ee'o | sz | se | 62'0 | 8b | 92 } Eso | 9 | Ze | Gs'0 oF | Ie | Eso | ee | 4 | OI oor | 290] 1s | | eso | 95 | ze | tz'o | ze | 0€ | os'o | 99 | 9s | oso | ze | ze | oso | ze | zz | oo oso | uso] 6e | es | 220 | Ib | ar | co’ | 62 | 9€ | oO | oF | oz | oF | te | Zh | oF'0 | cz | ¥e | 06:0 oso | cio] te | 99 | 290 | oe | os | Iso | ce | sb | 6z'o | Ge | 6 | 6z'0 | sz ; 29 | GeO | I | + | O80 suo | ée'o | ez | 22 | 190 | sz | 98 | sro | Gr | IS | $20 | 9e Jeri | poo | ex Iz | ¥e'0 | of | zs | svo ovo | ze'o] sz | 16 | sso | zz | #9 | geo | 21 | os | oro | ee | cet | sto | zz | 06 | Gio | st | zo | oso soo | ovo} ez om} zo | or | tz | eo | st | 12 | sto | te | st} sto jos | ett | cio | et | sz | oo) oso | 10} tz | eer} 6e'o | or | ge | yoo | ot | SB | tro | oe | oes} tro | 61 | 91 | 110 | at | $6 | 090 shi fly tly | 9a oy x0y | xP My Py | 294 Moy 32y | BO May Hy | OH ry ary | a, | wetre_, | wer 9 _, | wets my sl vg v8 Weis) | were) | ttig | x, | wetie | | wetrer_ | | ete ce__ vs vst wos xh ws uo x SL Jay ad p diy 2 diy gay pdt ay ay bd — Mb tort th broly 14g = som ry xp May a a BUINGLYS|P WO]UN UjSIeS no ayeorgOU! Sons seus !Rd “Z “HT MPQPLPlaci plane 137 Coeficientii k, si k, s-au calculat pentru o sarcina uniform distri- buitd luind in consideratie coeficientii de reducere y, $i ty. La tipurile de placi a, b gi c (v. fig. III.7) pentru deschiderea 1, sau l, se poate considera, cind se iau coeficientii din tabela III.2, ori- care din laturile placii. La tipurile d, e si f deschiderile 1, sil, trebuie luate in aceeasi situatie ca in figurile cores- punzatoare fiecdrui tip. c. Placi continue. Momentele in cimp se gp g determina pentru o sarcind asezata ca in fig. III.9 unde g este sarcina permanenta, conti- 1 1,1 nu& in deschideri, si p, sarcina utilA dispusi 9*2P 9+ZP~9*7P in sah in lungul placii. Pentru calcul se inlocuieste aceasta in- , 7 -Lp +hp cdrcare, cu doud echivalente, de valoare: ze 2 2 M=gtp/2 sarcina continua in panouri si Fig. 111.9. Folosirea simetriei q2=+p/2 sarcina care alterneazi de sens in in calculul placilor continue. deschideri. Valorile momentelor se calculeaz4, considerind pentru prima incar- care qi, placa incastraté la reazemele interioare, iar pentru a doua in- carcare g2, placa simplu rezemata la capete. Momentul total in cimp se obtine prin sumarea valorilor determi- nate, in cele doua situatii. Momentele pe reazemele interioare ale placii sint: M=~ alt (im. 21) : GF unde q; este valoarea medie a sarcinilor aferente pe directia i; 1; — media deschiderilor luate pe directia i. Placa continud avind pe o directie o singurd deschidere. lf: Beste teh rk heyy A Fig. III.10. Placi armate crucis continue pe dou directii. Momente in cimp: 9). My 42}. — cimpul d: Mymge tel Saf]; Myer Sf]: of % —pf[Hs@). — cimpul e: Mymar= f [& Mynes = O5[ +e]138 Construcfii de beton armat Momente pe reazeme: 1 1 M=—h ots M=— sob (111.22) Plac&é continud avind pe o directie doud deschideri (fig. III. 10, b,). Momente in cimp: — cimpul b: M, mae Bl el Mynae = Gf f gt]; — cimpul js My mar= alee a); Monee = G[ 2 #]- (111.23) Momente pe reazeme: 1 1 1 1 M 79 Mets M, 79 8 M yt Mu 3 ul. Placé continudé avind pe o direcfie trei deschideri (fig. III.10, c). Momente in cimp: momentele in cimpurile b si f au aceleasi ex- presii ca pentru placa coutinudé avind pe o directie doud deschideri; — % =pf% 4% cimpul c: M, rae [he +2): Mymax = ole fee Momente pe reazeme: I 1 M=— 70h M=— 75 bt (11.24) 1 i Ms=— =, alt Me=— 5 U8; 1 1 Mr — Th 40hts My=— 7,908 Reactiunea pe contur. Reactiunile transmise de pla- cile armate crucis incarcate cu sarcini uniform distri- buite rezulté prin descom- punerea suprafetei panoului in triunghiuri gsi trapeze. Astfel, laturile de sprijin vor fi inc&rcate cu sarcini Fig. III.11. Reactiunile placilor armate pe doud direcjii. trapezoidale sau triunghiu- lare (3. TTT11). Pentru calculul momentelor incovoietoare in grinzile marginale, sar- cinile triunghiulare si trapezoidale se pot echivala cu sarcini uniform distribuite cu valorile: — pentru deschiderea micd 1: Ge =0,25 y-q; — pentru deschiderea mare 1]: Ye =0,25 (2—hi/le)q hi.Plici plane 139 D. Elemente constructive pentru proiectarea si executia placilor a. Grosimea placilor armate pe o directie. La plansee monolite gro- simea minima a placilor armate intr-un singur sens se va lua: — pentru placi simplu rezemate 1/35; — pentru placi continue sau incastrate, 1/35 din distanta maxima a punctelor de moment nul (dac4 pozitia punctelor de moment nul nu este calculata, aceasté distanf4 va fi luaté cel mult 0,8 din deschidere); — pentru placi incastrate partial 1/40; — pentru placile pe care se circuld numai pentru intretinere si re- paratii, 1/40. Grosimea minima a pldcilor nu va fi mai mica decit cea prevadzuta in tabela III.3. Tabela III. 3. Grosimea minima a placilor turnate monolit we Grosimea minima crt. Natura construc{iet acmish ar 1 Placi obisnuite la planseele dintre etajele constructiilor: — civile 7 — industriale 8 2 Placile plangeelor de acoperis 6 3 Tavane alirnale pe care se circuld numai pentru intretinere si reparafii 5 4 Placi la piangee cu nervuri dese: — cind se folosesc umpluturi sau blocuri 3 — cind nu se folosese umpluturi 5 5 Placs in ganguri i in curi carosabile 10 b. Armarea placilor pe o directie. Cind placa reazemi pe doud laturi, armatura de rezistenfa este dispusd perpendicular pe directia rea- zemelor, iar cind reazema pe toate laturile, este paralelA cu latura scurta. Departarea maxima intre vergelele armaturii de rezistenta in placi la plangee gi acoperisuri, in 1egiunea momentelor maxime din deschidere, trebuie si fie mai micd decit de doud ori grosimea placii si cel mult 20 cm. Cel putin a treia parte din sectiunea armaturii intinse din zona mo- mentelor pozitive trebuie ancoraté dincolo de reazem, iar restul se va ridica si ancora in zona betonului comprimat.140 Constructii de beton armat In lipsa unui calcul riguros al ridicdrii armaturilor din zona mo- mentelor pozitive, pentru a lua o parte din momentele negative de pe reazem, aceasta ridicare va incepe la o depdrtare de 1/5 de la reazemul teoretic luat in calcul (fig. III.12). La placi continue se va avea griji ca vergelele inclinate, servind ca armaturi de intindere pentru momentele negative, si patrunda sufi- I Armétun subjire Se indosve cv chera pe colhye IL Avmituri met graase de 10mm A Plies dublu armate Armétune syperware se menfm in posite prorectatié priv suport de ofef Fig. 111.12. Armurea unei placi pe o directie. Moduri de aranjare a armaturil. cient in deschiderea vecina; la deschideri aproape egale si cind momen- tele au fost determinate aproximativ, armaturile vor patrunde pina la cel putin 1/4 din lumina. La grinzile principale, daci armatura de rezistentA a placii este dispusi paralel cu grinda, se vor prevedea bare suplimentare perpen- diculare pe inima grinzii; sectiunea acestora va fi cel putin o treime din sectiunea arm&turii de rezistenjé a placii si minimum 8 bare cu diametri] de 7 mm pe metru de grind&. Aceasté armatura se va ancora in placa de fiecare parte, pe o lungime de cel putin un sfert din des- chiderea de calcul a placii, masurata de la marginea grinzii. Sectiunea pe metru a armaturilor de repartitie in placile armate intr-o singura directie se va lua cel putin 15% din cea a armaturii de rezistenta, socotitd pe unitatea de latime de placid si nu mai putin de trei bare cu diametrul de 7 mm pe metru sau o sectiune echivalenté de bare mai subtiri. Pentru placile armate pe o directie si calculate la sarcini localizate, armatura de repartitie se va lua cel putin 30% din armatura de rezis- tend, socotita pe unitatea de latime de placd. Se vor prevedea cel putin 4 vergele de armare pe metru.Placi plane 141 Pe ziduri de caramida, placile trebuie rezemate pe o latime egala cu grosimea placii la mijlocul deschiderii insA cel putin pe 12,5 cm. Utilizarea plaselor sudate aduce economii de manopera si material si duce la o executie foarte ingrijité. ec. Grosimea placilor armate pe douad directii. Grosimea acestor placi se va lua: — pentru placi simplu rezemate 1/45; — pentru placi incastrate sau continue Y/50, unde 1 este deschiderea scurtaé. Dimensiunile curente ale plicilor armate pe dou directii variazi intre 2,5 si 5,0 m gi uneori 6 m laturd (suprafete maxime de circa 25 m2). La suprafefe ce depasesc 25 m? se produc fisuri si sagefti exa- gerate care devin suparatoare in exploatare. Placile armate crucis nu sint indicate la constructii cu sarcini lo- calizate, in special cind au latimi mai mari decit 3 m. da. Armarea placilor rezistente pe douad directii. Armaturile se dis- pun pe doua directii cit mai apropiate directiilor principale; la placile dreptunghiulare ele se dispun paralel cu laturile. Disiributia, ancorarea si ridicurea arm&turilor vor respecta datele de la placile armate pe o directie. Este indicata utilizarea plaselor su- date. e. Placi circulare. Placile circulare pline sau cu goluri apar destul de des in constructii industriale si de interes public dar mai ales la le Retea ———Retea_ Retea Retea wleriwaré _supenioard lerioaré _supevioaré Fig, I11.13. Placile circulare se armeaz in centru prin refele rectangulare. anumite constructii speciale ca rezervoare de apd, fundatii pentru co- suri de fum, turnuri de racire, castele de apa si altele (v. M. Hangan Betonul armat, vol. III, cap. IX). Placile circulare pot fi simplu rezemate sau incastrate total sau partial pe contur.142 Constructii de beton armat Armarea placilor circulare se face radial si circular. Cind sint fara goluri, pentru a nu se ingramadi prea multe armaturi fn centru, arma- rea se face in acea regiune printr-o refea de armaturi agezate rectan- gular, suprapusd sau creind continuitatea cu reteaua radialA de la mar- gini, ca in fig. 111.13. Fig. 11.14, Placile prefabricate foarte subfiri au o rezistenta ridicaté creata prin boltire sau prin inscrierea de elemente suspendate. f. Plici prefabricate. Nu existé un calcul specific plicilor prefabri- cate. Ele se calculeaz4 similar placilor turnate monolit. Se tine seama ins& cA datoriti fenomenelor de boltire sau de lucru ca lantisor suspendat, acestea au mari rezerve de rezisten{A care pot fi obtinute pentru acest caz, fara dificultate si pe cale experimentala (fig. II.14). Arrrdturile placilor prefabricate se pot face din vergele subtiri in- cepind de la 3 mm diametru cind sint din otel moale. Este indicata uti- lizarea plaselor sudate. E. Aplicatii. Placi calculate prin metoda diferenjelor finite si prin metoda relaxarii (1) In cazurileincare integrarea ecuatiei (III.1) este dificil’, se pot ob- fine solutii numerice aproximative utilizind ecuatii cu diferente finite. Metoda consté in inlocuirea dierentialelor prin diferente finite, dupa o retea de puncte care s& se inscrie in forma placii. Solutia obtinuta este cu atit mai buna cu cit numarul punctelor este mai mare, in schimb num&rul ecuatiilor algebrice obfinute crese in mod corespunzator. Reteaua de puncte poate fi dreptunghiulara, triunghiulara sau de alte forme dupa sistemul de coordonate ales. In mod curent sint folo- site retele dreptunghiulare si patrate. Pentru a trece de la diferentiale la diferente finite se admite intre trei puncte consecutive o variatie a sdgetii w in mod obisnuit, pa- rabolica. In cazul retelii cu ochiuri p&trate de latura A ecuatia diferentiala (IIL.1) se inlocuieste cu ecuatia algebrica: B= 20 Wray 8 (Wasi + Omi + Omang + Wma) +2 (Darin + Ht Ometnti Ft Oma tant b Omri) + (mien + Oman + Omnse + + Wmn—2) = Pn M/D (111.25)Plici plane Scriind cite o asemenea ecua- fie pentru toate punctele rete-ei, tinind seama si de conditiile de contur se obfine un sistm cu atitea ecuatii cite puncte interioare are refeaua, avind ca necunoscute sd- getile w. La fixarea conditiilor de mar- gine sagetile se iau nule pe contor iar in punctele situate pe prima li- nie ce depasesete conturul, se iau dupa cum urmeaza: — in ipoteza incastrarii, sd- geata intr-un punct se ia egala cu sageata punctului simetric fata de contur; — in ipoteza rezemarii arti- culate, sigeata se ia egald si de semn contrar cu cea a punctului simetric fata de contur. Rezolvind acest sistem se ga- 143 Fig, 111.15. Caloulul plicilor prin dilecenje Iutite sau prin metoda relaxtrii, Schema opera- torului de calcul. sese sagetile in nodurile refelej cu care se deduc apoi momentele inco- voietoare aplicind diferentele finite ecuatiilor (III.2), (TIZ.3) si (III.4). Coeficientii operatorului cu diferente finite ® conform relatiei (III.25). sint redate si tn schema din fig. III. 15 care se aplicd fiecdrui punct in- terior a retelei. tee In cazul fn care metoda diferertelor finite conduce la sisteme de multe ecuatil dificil de rezolvat, cum ar fi la placile ce nu at simetrie, se poate utiliza ca metodd de aproximatii succesive ,metoda relaxérli". Fig. 111.46 Placa rezemata pe ziduri gi un stilp interior calculatA prin relaxare.144 Constructii de beton armat Pentru aceasta se aleg initial valori arbitrare ale s&gefilor in punctele re- felei (fig. I1I.16). Intrucit aceste sigeti sint arbitrare, nu reale, ecuatia (III.25) nu va fi in ge- neral satisfacuté, raminind in fiecare punct un rest (reziduu): r=®— pip. In punctul in care reziduul este maxim, sigeata aleasa initial difer& cel mai mult de cea reali. Anulind reziduul in acest punct, sigeata se modifici cu w=: Prin aceasta corectie adus& s4getii fntr-un punct se modificd si reziduurile in celelalte puncte adiacente respectiv cu: —8Aw in punctele (n—1)m; (m+1)n; n(m—1); m(n+)); +24w in punctele (m—1)(n—1); (m—1)(n-+1); (m+1)(n—1); (m-+F1)(n+1); + Aw in punctele n(m—2); n(m+2); m(n—2); m(n+2). x "> ~ 052 H255 1625 1] ars “pons, 87 Noy 8 +392 Pie “fed “pies posse “|i aves leases 725 88 +078 Wee el m ” Momente My Fig. 111.17, Momente incovoietoare in placa din fig. 11.16. In urma acestor operatit apare reziduul maxim fn alt punct in care vom corecta ségeata procedind ca mai sus. Prin corectii succesive ale sgetilor se ajunge ca reziduurile in punctele interioare ale placii si fie neglijabile. Convergenta relaxérii este in general slab, fiind necesar un numar mare de operatii.Placi plane 145, S& admitem un planseu incastrat pe trei laturi avind un stilp interior (v. fig. 1L16). Sarcina uniform distribuita p=800 kg/m? Placa se imparte intr-o retea cu ochiuri egale avind latura A= 0,94 m (n noduri). Inc&rearea si termenul p/D find aceleasi fn toate punctele retelei se utili- zeaz conditia ca suma reziduurilor pe intreaga plac& s& fie nula: a a “ ye 0 sau x o- nt =0; pat £ de unde, Da Succesiunea operatiilor este urmatoarea: — se calculeaz in fiecare punct valoarea ® ; b — se caleuleazi — ; — se determina reziduul in fiecare punct 2 r=o—=. 2 r In punctul cu cel mai mare reziduu se modificd sigeata cu Aw = — ast- 20 fel c& reziduul devine nul. Totodati se modifici reziduurile punctelor adiacente respectiv cu: —8Aw; 2aw si Aw. Se repeté operatia de la punctul precedent pentru nodurile care au cel mai mare reziduu, pind cind reziduurile ajung la valori acceptabile. Operatiile se sistematizeaz& scriind in fiecare nod al refelei pe dou& coloane, sgetile si reziduurile. Valorile finale ale sagetilor sint ardtate in fig. IIL.16. Cunoscind sagetile se deduc momentele incovoietoare Mx si My a c&ror varia- jie este redata in fig. III.17. Bibliografie Plansee prefabricate*. Referat in cadrul catedrei de beton armat a Facul- strucfii din Bucuresti, 1952. 2.Beles AA si Voinea R. D, ,Rezisten{a materialelor*, vol. 11, Bucuresti, 1958. 3. Bayer K,, ,Die Statik im Eisenbetonbau", Springer Verlag, Berlin, 1934. 4. Dischinger Fr. ,Kritische Betrachtungen zu den deutschen Bestimmungen fir die Berechnung der Tragerroste Kreuzweis Gespanter Platien Beton und Eisen, 1942. 5.Tsosaen A. A, ,Pacuér wecymell cnoco6uocta KoHCTpyKuN no MeToay npexens- noBoro pasHosecua", Crofitiszaat, Mockea. 1949. 6. Hangan M,, ,,Betonul armat", vol. III, Editura Tehnic3, Bucuresti, 1958. 7. Lardy P., ,Die strenge Lésung des Problems der schiefen Platte", Schweizerische Bauzeitung,” 1953. 8. Litvinenko V. 1, ,Buncdre si silozuri de beton armat" (traducere din limba rusé), Bucuresti, 1956, 9. Marcus H., Die Theorie eldstischer Gewebe und ihre Anwendung auf Berechnung Biegsamer Platten", Berlin, 1932. 10. Olszak W., Probleme der Grenzlasttheorie der orthotropen Platten", Acad. Hunga- riae, Budapest, 1956. Il. Soare M, ,Placi plane", ,Manual pentru calculul construcfiilor, Editura Tehnicd, Bucuresti, 1959, 12 Southwell R. ford, 1946. 13. Timoshenco St, ,Theory of Plates and Shells", Graw Hill, New-York, 1940. 10 — Constructii de beton armat ,Relaxation methods in theoretical physics“, University Press, Ox-Capitolul IV Plangee de beton armat A. Principii de alcdtuire si comportare 1. Denumire si clasificare Planseele de beton armat sint constructii destinate s& reziste, in general prin incovoiere, incarcarilor exterioare care se aplici pe supra- fata lor, sub forma de sarcini distribuite sau concentrate. Uneori, ele- mentele planseelor pot fi supuse si la eforturi de compresiune, intinde- re si torsiune. Sectiunea [~L Sectunea u-= Fig. IV. 1. Rezemarea planseului se face pe stilpi sau pe zidarie. Rezemarea lor se poate face (fig. IV.1): — pe tot conturul, pe ziduri purtdtoare, alcituite din cdérémida, beton sau beton armat sau pe grinzi; — in anumite puncte, pe stilpi de beton armat, beton sau zidarie.Plangee de beton armat 147 In constructia planseelor de beton armat apar mereu noi sisteme si alcdtuiri; de aceea, in cele ce urmeazd se vor da numai principii ge- nerale de alc&tuire a sistemelor mai des utilizate. Planseele de beton armat se pot executa din: — beton armat turnat monolit; — piese de beton armat prefabricat; — piese de beton precomprimat; — elemente mixte, alcdtuite din corpuri ceramice, sticld si beton armat. Planseele monolitice se realizeazi turnindu-se dintr-o data placile, nervurile si grinzile, chiar pe locul pe care il vor ocupa in constructie. Acestea sint de diferite tipuri: — plansee cu placi, nervuri gsi grinzi principale; — plansee far grinzi (plansee dal sau plansee ciuperci); — plansee cu alcatuiri speciale (nervuri dese, cdramizi armate si altele); — plansee cu armaturi rigide. La planseele prefabricate se toarnd in ateliere, placile, grinzile sau panourile compuse din placi si grinzi, iar dupa intarirea lor se trans- porté si se monteaza in constructie. Prefabricatele pentru plansee pot fi aduse din fabrici sau din ateliere de prefabricate, sau pot fi executate in ateliere instalate chiar pe santier (piese preturnate). Uneori apare ca o solutie just proiectarea planseelor mixte, la care grinzile principale sau numai o parte a acestor grinzi sint turnate mo- nolit. In modul acesta se realizeazi continuitatea grinzilor si incastra- rilor respective, iar piesele intermediare sint alcdtuite din prefabricate, piese de umpluturaé sau céramizi armate. Sistemul acesta e costisitor. 2. Alegerea solutiei Stabilirea solutiei tehnice a unei constructii este o problema de conceptie. Ea cere experien{& din partea proiectantilor, cunostinfe apro- fundate si studiul comport&rii unor lucrari similare. La alegerea solutiei unui planseu trebuie si se {ind seama de o serie de elemente, intre care: destinatia clAdirii, distanfa punctelor de reazem, incarc&rile, inaltimea de constructie, problemele de izolare ter- mic&, fonicd gi hidrofug&, iluminarea, cerintele arhitectonice si altele. Criteriul de bazi pentru alegerea solutiei, cind aceasta nu este im- pusa de alte consideratii, este cel economic, fara a se neglija insd cerin- fele de exploatare si cele arhitectonice. La proiectare trebuie s4 se find seama ca s& se utilizeze materia- lele existente, economisind pe cit posibil pe cele deficitare sau cos- tisitoare. In constructii trebuie si se facd astazi, intr-o masura vit mai mare, economie de otel, material necesar pentru industrializarea {4rii. Aceastd economie de material metalic trebuie studiaté impreuna cu posibilitatea 10°148 Constructii de beton armat realizérii de economii la celelalte elemente ale constructiei, pentru ca solufia aleasi si corespunda in totalitate din punct de vedere economiz. Trebuie s& se foloseasci in cea mai mare masura prefabricate, desi acestea ar putea necesita uneori mai multé armatura decit solutia cu beton turnat monolit. Avantajele generale ale prefabricatelor si mai ales economia de material lemnos, sint tot atit de importante astazi ca gi economia de ofel. Jinind seama de aceste considerente rezulta c4, pentru constructii de locuinte, va trebui evitaté folosirea planseelor din ofel profilat si chiar a celor din beton armat obisnuit, inlocuindu-se in masura posi- bilitatii cu plangee din caramizi armate sau cu plangee prefabricate. Prin executarea acestor plansee se realizeazi uneori economie impor- tanta de ciment si de otel. La constructiile civile, adoptarea unei solutii cu plansee de beton armat pe ziduri portante de cdrimidd duce adesea la economii insem- nate, fat’ de utilizarea unor constructii cu schelet de beton armat. De asemenea, folosirea panourilor mari prefabricate pentru plansee rezemate pe ziduri portante constituie un pas inainte in industrializa- rea constructiilor. Placile de dimensiuni mari sint indicate ori unde se pot utiliza, putind fi alc&tuite astfel incit si realizeze o bund izolare termicd si fonica. Placile mari rezisté in condifii defavorabile sarcinilor concentrate astfel cd fn sdlile in care ar putea s& existe asemenea sarcini, se prevad placi de deschidere mic& gi nervuri apropiate. Planseele monolite cu deschidere peste 5,00 m se execut& cu placi gi nervuri. Pentru magazii si depozite sint uneori indicate plansee ciuperci. Aceste plansee necesita in anumite cazuri, mai mult ofel decit planseele cu grinzi, ceea ce face si nu fie indicate la deschideri gi sarcini prea mari. Planseele ciuperci se executé mai usor decit cele cu grinzi, consuma cofraj putin si reduc indltimea cladirii. Sporul de arm&tura al unui planseu ciupercd, fata de solutia analogd cu pl&ci si nervuri, poate ajunge pind la 15%. Existé anumite sarcini si distante intre stilpi, la care planseele ciuperci nu consumd mai mult ofel decit planseele obis- nuite. Prin utilizarea precomprimérii se fac uneori mari economii la can- titatea de arm&tura a planseelor. 3. Repartizarea sarcinilor concentrate (localizate) Se admite c& o sarcind concentraté pe un mic dreptunghi de laturi u si v, asezaté peste un strat de repartitie de grosime hk, pe o plac& de grosimea h,, echivaleazi cu o sarcinaé actionind in planul medianPlansee de beton armat 149 al placii, fiind uniform repartizati pe suprafaja unui dreptunghi cu Jaturile wu si v1, ale céror dimensiuni sint date (fig. IV.2) de: wm=uthy tah; v=vth,~2h,. (IV.1.) Placile armate pe o direc- ku | fie avind asemenea sarcini, se 1 NT eohyth, vor calcula la incovoiere ca PER ELIOT 8 M, niste grinzi a cAror létime va NEF TNE] yoweth thy fi cea mai mare din valorile: | il i ; 4! — byw sau by=Y/3+u. Tye Pentru calculul la efortu- rile principale se va admite ~~ cea mai mare dintre lafimile 4 | by sau be/2. 4. Metode de calcul 7. s . IV. 2. Repartizarea sarcinilor localizate in Eforturile din piese se vor planul median al plicii. determina conform principiilor staticii constructiilor, ca pentru corpuri elastice, sau dupa regulile de calcul ale structurilor in domeniul plastic. Calculul planseelor trebuie sA treacd prin urmatoarele etape: — determinarea eforturilor interioare in diferitele ipoteze de in- carcare; — dimensionarea sectiunilor. La placi si nervuri se admite gsi calculul pe baza stadiului de ru- pere tinind seama de redistributia eforturilor in urma aparitiei arti- culatiilor plastice, dac& este posibilA o astfel de redistribuire. Aceasta redistributie nu este admis& la constructiile la care aparifia prematura a fisurilor trebuie evitata. La planseele de beton armat ale cladirilor obisnuite, cu incarcari, deschideri si {ndlfimi curente, se pot admite si metode aproximative de calcul. 5. Sareini de calcul Elementele structurilor vor fi calculate ca s& reziste in orice sec- fiune eforturilor ce vor fi produse de sarcinile reale care urmeazdi s& solicite constructia. Momentele incovoietoare maxime si minime in placile si in grin- zile continue din constructiile civile si industriale curente se vor cal-150 Constructii de beton armat cula inc&rcind constructia cu sarcini uniform repartizate pe panouri complet incarcate sau descarcate. Inc&rcarea se face astfel incit sA se obfind cel mai mare efort cdutat pentru sectiunea cercetata. Sarcina permanenté se considera aplicati concomitent in toate deschiderile. Sarcina utild poate fi aplicata: — in douad deschideri aldturate, pentru determinarea momente- lor maxime negative in reazeme; — in deschideri alternative, pentru determinarea momentelor maxime pozitive si negative in cimpuri (inc4rcare in sah). Sarcinile utile date de z4pad& si presiunea unor lichide, pentru care nu se pot face ipotezele precedente, se vor considera cu actiunea lor reala. Pentru determinarea fortelor tdietoare maxime si minime la pla- cile si grinzile continue, sarcina permanenta cit si cea utilA pot fi apli- cate concomitent pe deschiderea de calcul sau pe toate deschiderile. Pentru evaluarea reactiunilor transmise stilpilor de grinzi si grin- zilor de placi sau de nervuri, se va putea neglija continuitatea diferi- telor elemente, atunci cind deschiderile aldturate, solidare, sint egale sau difer’ cu cel mult 20% intre ele. De la acest mod de calcul fac exceptie elementele cu doud deschideri $i cele cu console im- portante. La placile si grinzile de plansee cu mai mult decit cinci deschi- deri, se vor lua momentele incovoietoare, forfele taietoare si reactiunile ca la grinzile cu cinci deschideri. 6. Principii de distribuire a stilpilor si grinzilor Prin plangee, o sarciné normald sau inclinaté pe suprafata lor se transmite punctelor de sprijin, perefi sau stilpi, iar apoi fundatiilor. Exist& multe posibilitati de realizare a planseelor. Sarcina se transmite grinzilor prin pléci armate pe una sau pe doud directii. Planseele pot avea o singura serie de grinzi sau pot avea grinzi principale gsi grinzi secundare care reazem& pe cele principale (fig. IV.3, a, b, c). Existé si plansee care au retele de grinzi cu aceeasi indlfime, ase- zate paralel sau diagonal fatd de laturile principale (fig. IV. 3, d).Plansee de beton armat 181 Sarcina poate fi transmis’ de asemenea direct stilpilor prin plan- see f4r& grinzi, plansee dala sau ciuperci (fig. IV.3, e, f). Tinind seama de efectul spatial ce poate apare atunci cind se face o astfel de descircare se va ciuta ca refeaua de stilpi din constructie s& fie cit mai apropiata de o refea patratica, 1 & b om +4 PSST O- © e Fig. IV. 3. Dilerite moduri de transmitere a sarcinilor de la plangeele monolite la elementele portante verlicale: a, b, ¢ — prin nervuri si grinzi principale; d — prin retele de grinzi; e, f — prin tipul de planscu cluperca pau dala. Intr-o asemenea refea exist o distant optima economicé, care e apro- piaté de 6 m la constructii cu plansee usoare si de circa 4,50 m la plan- gee cu inc&rcdri mai mari. La stilpii mai apropiafi constructia devine costisitoare din cauza dimensiunilor minime constructive ale elementelor de constructie. Asezarea unor stilpi mai dep&rtati, scumpeste constructia dar creeaz& uneori situatii favorabile in exploatare. In distributia grinzilor si nervurilor trebuie a se tine seama deaseme- nea c& atunci cind sint sarcini concentrate, utilizarea unor elemente prin- cipale de sustinere mai indepartate, aduce economie in proiectarea acestor elemente dar scumpeste costul placilor si al elementelor secundare de sustinere. Un calcul de economie trebuie facut la stabilirea distributiei elementelor principale si secundare de sustinere.152 Constructii de beton armat B. Plansee monolite cu grinzi principale si secundare 1. Distributia stilpilor Distributia stilpilor constructiei este adesea impusd de motive de exploatare sau arhitectonice. Sint rare cazurile cind se d& proiectantului unui schelet de beton armat, posibilitatea sA aseze stilpii si grinzile exclusiv pe considerente de calcul sau de economie. Stilpii pusi la distante prea mici, ingreuiazi exploatarea unei cla- diri, iar cei pusi la distante prea mari dau plansee costisitoare. La locuinte, distanta intre stilpi este aproximativ egal cu latura unei camere obisnuite, adicd 3,00—5,00 m. Aceastd distant& creste la 6,00—8,00 m la constructii pentru birouri si chiar la 10,00—12,00 m la scoli, localuri de interes public sau la acoperisuri. Cind nevoile o cer, aceste distante pot fi depdsite. Stilpii sint mai intotdeauna solicitati si de momente incovoietoare, astfel incit trebuie tratati ca piese de cadru. Sectiunea lor curenté este dreptunghiulara, cu latura mare pe directia celor mai mari mo- mente incovoietoare. In slile cu circulatie mare, stilpii se fac uneori rotunzi si fretati ca s& ocupe cit mai putin spatiu. Stilpii din ziduri, avind de sustinut si zidurile de umpluturé in afara de plansee, devin foarte incdrcati si nu este o solutie anormala de a se prevedea stilpii din ziduri, la jumatate din distanta la care sint prevazuti in sali. Se va evita asezarea stilpilor pe un rind, in mijlocul incaperilor, deoarece apar inestetici si pot impiedica circulatia. Asezati dezaxat, pot conduce la solutii convenabile. Asezarea stilpilor pe doud rinduri, formind culoare de circulatie. este in cele mai multe cazuri avantajoasa. 2. Grinzi si nervuri Nervurile sint elemente incovoiate care lucreaz& impreun& cu pla- cile care reazema pe ele gi care preiau o parte din compresiunea creat& in sectiuni prin incovoiere. Prin procedee constructive, o conlucrare asemanatoare se poate crea intre placi si grinzi sau cadre. Placile unui planseu reazemA pe nervuri sau grinzi secundare si uneori direct pe grinzile principale. Sint cazuri cind mai intervine un al treilea rind de grinzi. Rezemarile care dep&sesc al treilea rind de elemente de rezistenfé nu sint recomandabile.Plangee de beton armat 153 Grinzile secundare reazema la rindul lor pe grinzi principale sau pe cadre care transmit elementelor de sustinere, ziduri sau stilpi sar- cinile primite. Distanta si amplasarea grinzilor depinde de punctele de sprijin, adicid de asezarea stilpilor. La constructii cu ziduri de caramida, ase- zarea grinzilor este adesea indicaté de golurile din zidarie, usi, ferestre sau de alte goluri cerute de utilizarea lucrarii. i Fig, IV. 4. Distribufii de grinzi la diferite tipuri de plansce. Grinzile principale trebuie sé reazeme pe deschiderea cea mai mica iar nervurile secundare sA fie mai scurte decit cele principale (fig. Iv.4, a—j). Aceasté regula este uneori inc&lcaté din motive arhitecto- nice sau de limitare a inaltimilor unui planseu, motive care impun ca grinzile principale s& aiba o deschidere mai mica decit cele secun- dare. Problema devine si mai complicaté la deschideri neegale, cind ce- tinfele arhitectonice si comportarea intregii constructii la sarcini ori- zontale vor indica solutia convenabila. Distanta economica intre nervuri depinde de incarcarea planseului gi este de 1,50—2,50 m. Cind se prevede un singur rind de grinzi, se poate ajunge cu deschiderea placilor la 2,50 m si chiar pina la 3,50 m, cind sarcinile sint mici. Distanta dintre grinzile principale si deci, deschiderea nervurilor variaza intre 4,00 si 6,00 m si poate ajunge cu usurin{a la 7.50 m, cind154 Construc{ii de beton armat este impus& de alte elemente decit acelea de economie. La acoperisuri aceasta distanté poate ajunge la 10,00—12,00 m. Dac& stilpii sau zidurile si nervurile unei constructii alc&tuiesc panouri ale c4ror laturi sint in raportul 1/1 pina la 1/1,5. este indicataé proiectarea unui planseu cu refele de grinzi distribuite pe doua directii care au mari’ rezerve de re- zisten}é ca si placile armate pe doua directii. Planseele cu grinzi in- crucisate se pot realiza de dimensiuni mari, pina la cir- ca 20,00 m latura si chiar mai mult. Dac& prin plansee tre- buie s& treacd multe cosuri si instalatii sau trebuie pre- vazute goluri mari, se exe- Fig. IV. 5, Plansee cu goluri pentru cosuri sau cut cite doud grinzi gemene instalatii. care incadreazi golul nece- sar. La lungimi mai mari decit 4,00 m aceste grinzi gemene se leaga intre ele pentru a se compensa efectul torsiunilor care apar (fig. IV.5). Placile armate pe doud directii (fig. IV.6, a—d) se fac la plansee cu dimensiuniie piné la 5,00<5,00 m?® sau 4,00x6,00 m?, in medie in suprafata de circa 25,00 m*. La suprafefe mai mari, sint foarte elastice si fisureaza. SECTIUNEA I-T Fig, V6. Placile planseelor de belo. armat sint armale pe una sau pe dowd directii dupa raportul laturilor. 3. Calculul de economie Distributia nervurilor gsi grinzilor unui planseu se face pe baza unui calcul de economie, respectind pe cit posibil anumite conditii de deschidere maxima, determinate pe baz4 de calcul si rezultate experi- mentale si care limiteaz& posibilitatea producerii unor sigeti prea mari. Calculul de economie se face pentru beton si armaturi finind seamaPlansee de beton armat 155 gi de costul cofrajului. In primul rind se va tine seama de cantitatea de beton care influenteazd greutatea proprie a planseului. Se aleg doud sau trei situatii si se dimensioneaza, aproximativ, toate elementele de beton armat (grinzi, nervuri si plici) obtinind pen- tru fiecare caz volumul total de beton. Valoarea cea mai mica indicd cum sé poate obtine costul minim si dup& imprejur&ri se alege o dis- tributie cit mai apropiaté de aceast& situatie. Acelasi mod de calcul se utilizeazi si in problema ofelului gi a cofrajului (tabela IV.1) Tabela IV. 1, Grosimi medii si cantiti{i de ofel 1a plansee N | Grosimes | Otel tat mt at | Tipuri de plansee pel m*plangeu| beton armat | om kg 1 Placi turnale monolit peste culoare si camere mici de locuit rezemate pe ziduri purtatoare de cara- mida, armate pe o directie sau pe doud directii 8-10 8C—100 2 | Plansee cu un sigur rind de grinzi pentru case de locuit, cu deschideri pind la 5 m, rezemate pe zi- duri de ciramida 10—14 80— 90 3 | Plangee turnate monolit pe ziduri portante, avind des- | chideri pind la 6 m, pentru locuinfe si birouri 13-16, 90-100 4 | Plansee grele la séli de birouri cu deschideri pind la 1 |” 12'meu placi, grinzi principale si nervuri, pe ziduri purtatoare 16—22 110—140 5 Plansee, inclusiv grinzile de centurd si stilpii unui | elaj curent de locuinfa sau blocuri de locuinfe exe- | | | cutate pe stilpi de beton armat "16-20 100—140 In princig§u, piesele vor fi astfel calculate incit ruperea s& se facd prin arm&tura, iar betonul s& lucreze in punctele cele mai solicitate, cit mai aproape de limitele admisibile. Uneori, motive de exploatare sau arhitectonice primeazi asupra calculului de economie gsi hotarasc distributia grinzilor. 4. Deschiderea teoreticd Pentru calcul, deschiderea se ia ca in tabela IV.2. In general, se con- sidera: — la grinzi simplu rezemate gi incastrate, egali cu distanta din- tre axele reazemelor, cu conditia de a asigura rezemarea pe toata latimea reazemelor; — la grinzi continue, egalA cu distanta dintre mijloacele reazeme- lor sau ale grinzilor pe care reazema;Constructii de beton armat Tabela 1V.2, Deschiideri teoretice de calcul pentru plici si grinzi Schema de Deschidere de calcul grinet Deschiderea de calcul | Deschiderea de calcul se mésoeré ain axu/ | se mésogrd vin aul qperatulu; de reezem\ aparatulut de reaze) jl ve masaard oe fo fate | se masoara de ba [ete Oeschiderea de calcul Deschiderea de calcu! zulu 19 care se edauga at= 42 insé tw mai mult de bf2 |zdgrier 3 care se adaugé valores A=4025 1, Gar nu me mult de 6/2) Centuri sau grinzi feu te \Gaturd mo- aoliticgy Deschidereg de caleu! | Deschideres de calcul se mascara Oe la fata\se masoaré de Ie fate lateral 2 grinzi sau \laterald a grinzit Sav a centuri de reazem \a centuril de reazem Fig. IV. 7. Grinzi continue pe reazeme late, Schema de calcul. . = cind latimea reazemelor, pe directia deschiderilor, este mare, deschid€rea teoreticd se ia egald cu lumina, spo- rita cu 5% din valoarea sa. Deschiderile astfel obtinute se aldturé una alteia si se elimina portiunea de reazeme suplimentare, obfinind o grinda ipoteticé care se cal- culeazi pe calea obisnuita (fig. IV.7 si IV.8). Armatura reiesita din calcul se trans- pune pe grinda reali facind racordarile necesare in drep- tul reazemelor. Reazemele trebuie verificate la solicitarea produsi de panourilePlangee de beton armat 157 aferente, cind nu se fine seama de continuitatea lor. La grinzi simplu rezemate sau incastrate, dacd latimea reazemelor este mai micd decit 5% din lumina, se vor lua m&suri pentru siguranta reazemelor. fig. IV. 8. Momentele negative la plici si nervuri se reduc datorité torsiunii grinzilor de reazem, 5. Inalfimea gi rigiditatea minima a grinzilor Indlfimea minima a grinzilor se ia in cazuri curente: — pentru grinzi principale 1/15 din deschidere; — pentru grinzi secundare 1/20 din deschidere. Calculul deformérii grinzilor se va face pentru sarcinile normate conform regulilor staticii constructiilor, luind pentru modulul de elas- Tabela IV, 3. Sigetile limita ale elementelor de beton armat (Dupa ,Normatiy conditionat pentru calculut constructiilor la start limita) Nr. S&getile limit tn frac{luni crt. Denumirea elementelor din deschiderea elementulul (1) 1 | Plansee cu tavane plane si plangee de acoperis ale construcfiilor industriale: a) pentru deschiderea <7 m 1/200 b) pentru deschiderea [>7 rr. 1/300 2 | Plangee si scdri cu nervuri: a) pentru deschiderea /< 5 m 1/200 b) pentru deschiderea 5 m 7 m 1400 Observatii: a) La constructiile din elemente prefabricate executate cu contraségeati, valorile sige- filor limit pot fi marite cu valoarea contrasagetii. b) La planseele tencuite, sigeata produsi de incdrcarea utili nu trebuie sd depa- seascii 1/350. c) Dac& in inciperea aflatd sub un planseu cu tavan plan existd pere{i despérfitori permauenti, amolasafi transversal deschiderii elementului J, (de «xemplu, in culonre, erupuri sanitare ctc.), cu distanfa intre ele, i, iar pentru k gale Sageata la mijloc fiind Wm = 394° “ET rezulté raportul sdgetilor (tabela IV.7): 2b 1G, — 26 +). (v.20) Im », Tabela IV. 7. Determinarea raportului w/w pentru diferite distributit de grinzi fa | 1/2 | 1/3 | 1/4 | 15 | 16 7 1/8 | 1/9 | ino wil | Ine wel 1 sr , 0,71 | 0,59 050 | 0,44 0.28 | 0,35 | 0,31 028 | 0,26 fa 2/5 | 27 | 29 | any 37 i sz! ano sll | 4/9 | 4/1 “5 wel 0,95 | 0,79 oes | 05s | oar | 0,97 oa 0,76 | 0,99 | 0,91 0.99 |A74 Constructii de beton armat Placa se armeaza crucis si se calculeaz& ca atare. Un calcul similar se poate face daca grinzile, in loc de a fi simplu rezemate, sint considerate incastrate total sau partial, sau sint continue. Planseele in casete sint de obicei plansee cu deschideri mari, la care incastrarile se realizeaz& cu greutate, astfel ci mai totdeauna se calcu- leazA ca simplu rezemate sau partial incastrate. Aplicatie. Planseu cu refea de grinzi paralele cu laturile. Deschiderea 1=1,05 17; 1g—=15,20 m; 1g=12,60 m; g=600 kg/m?; p=500 kg/m*. Placa, care are h=8 cm, se armeazi pe dou&’ directii. Sarcina se repartizeazi pe dou& directii: qa=350 kg/m?, qy=750 kg/m* Raportul ségetilor: on 37 0,790 0.97% 6 3/6 0,870 ®m Se obfine: q4,=715 kg/m "go=1280 kg/m gy;=1 580 kg/m. dax=370 kg/m 90,=640 ke/m — qas=730 ke/m. Se determin’ momentele incovoietoare, fortele t&ietoare si apoi armaturile. D. Plansee fara grinzi (plansee ciuperci) Planseele faré grinzi sint alcdituite din placi de beton, armate pe doud sau mai multe directii, sustinute direct de stilpii de beton armat, cu care sint legate rigid. Stilpii de beton armat se prevdd la partea superioara cu capiteluri in forma de ciupercd, care din punct de vedere static au rolul de a mari suprafata de contact cu placa, precum si de a micsora eforturile de forfecare de pe conturul acestei suprafete. Aceste- capiteluri creeazi si conditii mai favorabile de rezistenta la momentele incovoietoare negative, care apar deasupra stilpilor, in placi. In anumite constructii, planseele fara nervuri aduc mari avantaje din punct de vedere al utilizdrii constructiilor. Astfel, in sali de depo- zitare, prin adoptarea unui asemenea planseu, se reduce indlfimea constructiei, prin suprimarea spatiului nefolosit, cuprins intre placa si fetele inferioare ale grinzilor, corespunzatoare sclutiei unui planseu cu grinzi. Aceasta reducere este de 8—10% [6]. In salile fara grinzi si nervuri, ventilatia este mai bund si de ase- menea iluminarea, deoarece grinzile dau umbra pe tavane Acest tip de planseu este mai usor de intretinut si se utilizeazi cu succes la depo- zite, racitoare, ateliere, magazii subterane, cladiri industriale si in spe- cial la rezervoarele de apa sau de alte lichide. In functie de asezarea stilpilor, planseele ciuperci pot avea panour? patrate sau dreptunghiulare, cu deschideri egale sau neegale. Mai indi- cate sint cele cit mai apropiate de forma p&tratdé. Distanta intre stilpi depaseste rareori 6,00 m, deoarece peste aceasta distant4 devin neeco- nomice.Plansee de beton armat 115 Pe conturul exterior ele pot fi: — legate rigid de grinzi marginale care reazema pe stilpi marginali; — rezemate pe stilpi cu capiteluri; 8-810 lx 10-1 car Fig. IV. 20. Capiteluri pentru plangee ciuperci. — in cazuri rare cu placa scoas& in consola, trecind de stilpii mar- ginali. Solufia constructiva cea mai indicat& $i cea mai economic’ este prima. Din punct de vedere al dispozitiei armaturilor, planseele ciuperci pot fi armate: — pe patru directii, dou& paralele cu latucile unui panou si doud paralele cu diagonalele;116 Construc{ii de beton armat — pe doua directii, paralele cu laturile panoului. Acest ultim sis- tem de armare s-a aratat mai economic, are un calcul mai sigur si se intrebuinteazi aproape exclusiv. Instructiunile recomanda trei tipuri de capiteluri: tipul a pentru in- carcari usoare, tipurile b si c pentru incarcari grele. Utilizarea acestor tipuri de capiteluri nu este limitativa (fig. IV.29) Latimea de calcul a capitelului c este diametrul bazei conului m4- surat la nivelul suprafetei inferioare a placii, care are la virf un unghi drept si este tangent interior conturului capitelului. Latimea de calcul a capitelului nu trebuie si fie mai mica decit 0,2 1; se recomanda totusi utilizarea capitelului b sau sporirea lafimii capitelului pina la 0,3 1. 1. Elemente constructive Grosimea plaicii va fi de cel putin 1/32 1 pentru plangeele cu ca- piteluri tip a si 1/35 1 pentru plangeele cu capiteluri tip b sau c; cind se intrebuinteazi beton usor, grosimea placii va fi 1/271 respectiv 1/301 unde 1 este deschiderea maxima a panoului. Pentru constructii cu sar- Tabela IV. 11 Repartizarea mo- x fy] mentelor la rigia cadrului de Esl s [82 substitutie a Saary l emt | e Lat | tae lien room| I, : . 7 | aly Lt | Momente «| pozitive It Momente { + | negative | 75 Fig. IV. 24. Diagram de calcul pentru plansee ciuperci, Placa se imparte pe fiecare directie in fisii care reazema pe stilpi cu latimea egala cu 0,5 J si in fisii mijlocii cu aceeasi layime (fig. IV.24). Momentele riglei cadrului de substitutie se repartizeazd conform tabelei IV.11.Plansee de beton armat 181 La panourile de ling’ ziduri momentele se determina finindu-se seama de coeficientii din tabela IV.9. Grosimea placii si arm&tura se determina ca pentru planseele cu deschideri egale. Stilpii intermediari se calculeazi la momentele de capat: _— Pt at—t) Ks. py tah) OK Mo= Set Mi 2 “EK p $i g fiind incarc4rile mobile si permanente pe metru de cadru de sub- stitutie. In cazul deschiderilor egale, pentru calculul stilpilor se pleack de la momentele respective ale fisiilor de pe stilpi si din deschideri, ti- nindu-se seama de rigiditatile stilpului inferior $i superior. Se va avea: Ki soap Ks M i+ Ke (Mi +My) $i M, Kit Ke (M+ Mg). Stilpit vor fi calculati la compresiune excentricd, sectiunile cele mai solicitate fiind la capetele lor. c. Calculul aproximativ pentru anteproiecte. Grosimea pl&cii unui planseu fara grinzi pentru un anteproiect poate fi luat& hem = 3lim-+ +4 (pry —0,5). Se imparte planseul in serii de grinzi longitudinale si transversale, care se incruciseaz4. Aceste grinzi se trateazi ca grinzi continue legate rigid cu stilpii, presupunind ca fiecare din aceste grinzi, de exemplu cele cu deschiderile 2,, au in dreptul stilpilor reazeme pe toatd litimea. Grinzile dupa cele doua directii perpendiculare se calculeaz& fiecare pentru inc&rcarea complet, cea mai defavorabila. Condifiile de rezemare fiind asem&natoare, rezult4 ci momentele in directia celor mai mari deschideri sint mai mari decit in directia celor mai mici. Calculul fiind facut in ipoteza unor sarcini care se distribuie pe doud directii se va da o atentie deosebiti sarcinilor concentrate care solicité planseul, astfel incit o asemenea distributie nu este posibild, fara msuri speciale de repartizare a sarcinii. Pentru determinarea arm&turii placii, necesaré preludrii momentului M,, se imparte latimea 1, a planseului in doua fisii extreme de latime 0,25 1, si una centrala de latime 0,51,, pe care le vom numi semifisii de pe stilpi, respectiv fisie mijlocie. Analog se imparte l&timea 1, pentru cea~ lalta directie. Valorile momentelor care revin acestor fisii se calculeazi cu for- mulele ce urmeazi, stabilite pentru o latime egala cu un metru a sec- fiunii transversale, cu conditia ca distanfele dintre stilpii unui sir s& fie egale sau cea mai mica distan{& intre reazeme s& fie ce] putin 0,8 din cea mai mare. Pentru determinarea momentelor M, si M, dup’ cele doua directii ale planului, se va inlocuilin formulele (IV.22) — (IV.25) Tespectiv cu I, gi ly182 Constructii de beton armat Deschiderea extrema (0—2): a) moment in fisia mijlocie Mg= (f+ ee ; b) moment in fisiile de pe stilpi Ms= ( £ +o)e (IV.22) 15 unde g este sarcina permanentaé si p sarcina mobila. Aceste formule sint aplicabile ori de cite ori momentul de incas- trare la capetele grinzilor continue poate fi considerat nul sau este foarte mic. Dac& se iau in consideratie momentele de incastrare de la capetele grinzilor continue, iar arm&tura pe reazem se calculeaz& in consecin{a, atunci valorile momentelor date de formulele (IV.22) se pot reduce cu cel mult 20%. Deschiderea interioar’ (2—4, 4—6, 6—8): (é + 4) eb (1.23) =(£+2)e; bb) Mm aM (45 : wo) 8 ) Ms La plansee faré capiteluri valorile momentelor pozitive calculate cu formulele (IV.22) si (IV.23) se sporesc cu 25%. Momente pe reazem: — in lungul primului sir de reazeme: a M=—2; by m= =, (Iv.24) unde a=9+p; — in celelalte siruri de reazeme (4, 6, 8): P ye a) My=— fsb) M4. (IV.25) In deschiderile de la margine se poate lua pentru fisia mijlocie pa- ralel4 cu linia reazemelor (eventual cu zidul) valoarea 0,5 M, iar pen- tru fisia de pe stilpi, imediat vecind cu marginea, valoarea 0,5 M,, unde M, si My, sint momentele incovoietoare calculate cu formulele (IV.22) gi (IV.24) valabile pentru fisiile mijlocii si de pe stilpi ale deschiderilor extreme obisnuite. Dac& la un panou laturile 1, si 1, sint egale, insé raportul dintre latura mica si cea mare este totusi mai mare decit 0,9, se poate lua in consideratie pe amindoua directiile, deschiderea medie egala cu: 1=05 (l,+4,). Armaturile vor fi asezate ca la grinzi continue, dispuse conform diagramelor de momente incovoietoare si forte taietoare si se realizeazd din vergele asezate paralel cu laturile dreptunghiului avind virfurile in stilpi (fig. IV.25).Plansee de beton armat 183 Preluarea eforturilor principale, cind sectiunea de beton nu le poate prelua singur4, se face prin armAturi inclinate, care se calculeazi la fel ca la grinzile obisnuite. Forfa tdietoare in secfiunea cea mai solicitati, care este suprafata laterala a prismei, ce are ca bazi suprafafa de contact a capului stil- pului cu placa, se obfine luind o inc&rcare totald pe suprafata 1,-l, aferenta stilpului, din ca- re se scade incarcarea care revine pe capul stil- pului, Pentru stabilirea di- mensiunilor stilpilor se considera o fisie de placd de latime 1, si de gro- sime h, care lucreaz& im- preuna cu stilpii formind astfel un cadru pe direc- fia ly; pentru directia x se procedeaz& analog. Stil- pii se vor verifica ca f&- cind parte dintr-un cadru (fig. IV.26). Din cauza in- certitudinii ce apare in modul de lucru al stilpi- lor cu rigla, formataé din placa cu latimea luata in- tre doi stilpi, momentele Incovoietoare de la colfu- rile cadrului, in structuri —H . : ii : I multiplu static nedeter- 7 7 minate, nu se va trans- mite decit pind la nodu- Fig, IV. 25. Armarea planseelor ciuperci. rile vecine. Reactiunile transmise de placa se calculeaz4 netinind seama de con- tinuitate, in ipoteza cA placa este simplu rezematé la margini. E. Plansee dala Planseele dala sint de tipul planseelor ciuperci, la care s-a suprimat capitelul. Ele pot fi rezemate pe stilpi sau partial pe stilpi si partial pe ziduri. Aceste plansee utilizate la constructii de locuinte au ca avan- taje: — suprimarea grinzilor de planseu care duce la sc&derea inaltimii de constructie; — economia de cofraj prin simplitatea si refolosirea lor;184 Construcffi de beton armat Plan botra/ ~ planseu cota 20,00 600. whee Sinetrie_ Fig. IV. 26, Magazie cu plansee ciuperci. — reducerea suprafefelor de finisat; — posibilitatea montarii in placd a diverselor conducte pentru insta- lati; — posibilitatea unei asezdri libere a peretilor desp&rtitori obti- nindu-se astfel o utilizare optima a spatiului. Punctul sensibil al plangeelor dald este cel de rezemare dintre stilp si placd, unde apar eforturi importante de forfecare gsi eforturi principale. Se imbunatafeste comportarea acestei regiuni prin armarea dubla a placii si prin o executie foarte ingrijité. Limitarea grosimii minime a pl&cii si a latimei minime a stilpilor, e facuté in primul rind pentru imbunatatirea comportarii planseului la racordarea dalelor la stilpi. Avantajele planseelor dal4 din punct de vedere al exploatarii pot fi combinate cu o serie de avantaje importante create din posibilitatile de industrializare a executiei.Plansee de beton armat 185 Armarea placii se face in acelasi mod ca la planseele ciuperci. Grosimea minima a pl&cii se ia Ima/35, sau minimum 13 cm. Este recomandabil s& se ia indltimea placii hy> lmar/30—Lmas/32. Calculul planseelor dal& nu difer4 ca metoda de calculul planseelor ciuperci. Se pot aplica atit metodele exacte cit si metodele aproximative, intrebuintate la calculul planseelor ciuperci: metoda coeficientilor sau metoda cadrelor inlocuitoare. Este de menfionat c& unele simplificdri admise in calcul cum ar fi momentul de inertie constant al placii sau distributia uniform4 a reac- fiunii pe suprafata de contact dintre placa si capitel, corespund mai bine realitatii la planseele far capitel, decit in cazul planseelor ciupercd. Metoda cadrelor inlocuitoare se poate aplica in toate cazurile, in aceleasi conditii ca si la planseele ciuperci, cu menfiunea cA stilpii si placa avind un moment de inertie constant, ipotezele simplificatoare ad- mise in calculul rigiditatilor corespund realitatii. Momentele incovoie- toare obtinute in sectiunile din cimp si de pe reazem ale riglei cadrului se distribuie pe latimea -sectiunii, intre fisia de pe stilpi si fisia mij- locie conform tabelei IV.11, aceeasi ca la planseele ciupercd. Metoda coeficientilor se poate aplica numai dac&: — planseul are cel putin trei cimpuri pe fiecare directie; — dimensiunile unui cimp nu difera intre ele cu mai mult decit 33%; — deschiderile de pe o aceeasi directie nu difera intre ele cu mai mult decit 20% din deschiderea maxima. Calculul se face absolut analog ca la plangeele ciuperci. Intrucit planseele dal& au intrat relativ recent in practica curent& a constructiilor, majoritatea prescriptiilor existente nu contin preve- deri speciale referitoare la aceste plansee. In lipsa acestora se pot uti- liza aceiasi coeficienfi de repartizare a momentelor ca la planseele ciuperci. Se admite ca momentele astfel determinate sd fie redistribuite intre diversele sectiuni, astfel incit valorile momentelor si nu difere in minus cu mai mult decit 10—12% fat& de momentele initial determinate, iar suma momentelor din cimp si de pe reazeme sa fie cel putin egal cu momentul de simpl& rezemare. Este recomandabil ca aceasta redistri- buire s& se facdi in sensul apropierii valorilor momentelor, finindu-se seama astfel de redistribuirea eforturilor in beton. Momentul incovoietor global pe directia x este: My=0,125 P L(t =. ay,186 Constructii de beton armat in care s-a notat: 's — latimea de calcul a capitelului, care se ia egalA cu latimea pe directia respectiva a stilpului; l, — deschiderea intre axele stilpilor. In cazurile obisnuite c/l=0,08—0,10 astfel incit 2c/31~0,06, iar Mo=0,115 Pl. Acest moment se distribuie conform tabelei IV.12. Tabela IV. 12. Repartizarea momentelor incovoietoare la plangeele dala Figil | Momente | Pe sitlpi | In tmp | Pe reazemn 044 My tate | 017 My \— {--———_ Incimp 0,22 M, | 0,17 My Ca si la planseele ciupercd, se admite reducerea cu 30% a sectiunii de armatura calculaté pe baza momentelor de mai inainte. Unele pres- criptii tin seama de acest lucru, reducind de la inceput valoarea momen- tului Mo, care se ia egal cu: 2 cy My=0,09 4 PL (! _ 3.4} , unde A=1,15—c/l. Pentru c/l=0,08, rezulté A=1,07 si Mo=0,086 Pl. Pentru planseele tip dala, rezemate pe pereti-diafragma, lipsa unor prescriptii de calcul face necesar un calcul bazat pe relatiile generale ale teoriei elasticitatii, putind fi folosita metoda seriilor trigonometrice, a diferentelor finite sau a relaxarii. Pentru dimensionarea la forte tdietoare se observa ci din cauza perimetrului redus al suprafetei de rezemare (egald cu sectiunea stilpu- lui), eforturile principale care apar pe conturul reazemului au valori mai mari decit la placile obisnuite, astfel incit este necesar sd li se dea o atentie deosebita. Eforturile principale se calculeazi cu formula cunoscutd: Q =~, ' bez In care b este perimetrul unuia din contururile 1 sau 2 (fig. IV.27, a, b).Plansee de beton armat 187 Eforturile principale de intindere se preiau prin beton, deci 9% astfel calculat nu trebuie s& depdseascd o anumitd valoare. Unele pres- criptii stabilesc ca valoare maxima pentru eforturile principale calcu- late pe conturul 1, valoarea: a, =o < hs 2 be < ie <7 kg/em?, 0 conditie care, din punct de vedere constructiv, apare deosebit de severa. Unii constructori au obtinut rezultate satisfacitoare calculind efor- Fig. IV. 27. Notafii la calculul plangeelor dala, turile principale pe conturul 2, aplicind coeficienfii de siguran{é uzuali pentru ca aceste eforturi si poate fi luate de beton. In cazuri mai rare, la sarcini utile foarte mari sau la dimensiuni impuse ale stilpului sau ale placii, poate apare necesitatea preludrii prin armatura a eforturilor principale de intindere. In acest caz, arma- tura se dispune fie sub forma de armatura inclinatd, fie sub forma de etrieri asezati in placid in zona reazemului, pe o distanf& de 2,5—3,0 hp de la marginea stilpului. Nu este recomandabil ca la pldci cu grosimea mai mic& decit 20 cm eforturile principale si fie preluate de armatura. F, Plansee cu alcatuiri speciale 1, Plansee cu nervuri dese Prin plansee cu nervuri dese se inteleg planseele care au nervurile atit de apropiate, incit lumina pldcii intre nervuri este mai mic& decit 70 cm. Cind este nevoie de un tavan drept, acesta se poate realiza prin executarea unui tavan suspendat sau prin umplerea spatiului dintre ner- vuri cu blocuri de umplutur& cu goluri, executate din diferite materiale usoare (fig. IV.28, a, b).188 Constructii de beton armat Aceste plansee pot fi cu nervurile dispuse pe o directie sau pe dou directii ortogonale. Inalfimea minimé a nervurilor se ia ca in tabela IV.13. Repartijie Yol zion maou >to efrier cind | >40cm , | ain a i is Fig, IV. 28. Plansee cu nervuri si corpuri de umpluturd, Tabela IV. 13. Indltimea nervurilor la plansee cu nervuri dese {| obfsnutt gor | | Pentru beton | Pentru beton i La planseele cu nervuri dese pe o singurd direcfie i i impla rezemai a1 a Pentru simpla rezemare 30 7 1 1 | Pentru incastrarea elasticd la capetele grinzilor =! w | La planseele cu nerouri dese chesonate | 1 1 Pentru simplé rezemare a1 a sau sim 30 5 | Pentru incastrarea elusticd unde / este deschiderea Ly 4, | cea micé a plangeului S 30 Placa are o grosime minima de 3 cm la tipul de plansee cu corpuri de umplutura si de 5 cm la tipul fara corpuri de umpluturd sau cutii (fig. IV.29). Verificarea rezistentei placii se face totdeauna cind intervin sarcini concentrate. Latimea minima a nervurilor este de 5 cm. In nervuri se dispun etrieri atunci cind acestia rezult& din considerente de rezistentA sau cind distanta dintre nervuri este mai mare decit 40 cm. Arm&tura nervurilor este formati din una sau doud vergele si rareori trei. Se prefera doud vergele dintre care una se lasi dreapt& iar cealalt& se ridicd.Plansee de beton armat 189 Adincimea de incastrare a planseului in zidariile de cdramida tre- buie s& fie 25 cm si minimum 12,5 cm; blocurile de umplutura nu tre- buie s& intre in zid, atit pentru a evita strivirea lor cit si pentru stabili- tatea necesar& a planseului. Pentru o mai buna repartizare transversald a sarcinilor la planseele cu nervuri dispuse pe o singura directie, se recomanda s& se facd ner- Fig. IV. 29. Tipuri de plansee cu nervuri dese: a — dispuse pe o singur& directie; b — dispuse pe doul directit. vuri transversale la circa 3,00 m, avind aceeasi sectiune de beton si armaturaé ca a nervurilor principale. Repartizarea transversald a sarci- nilor concentrate importante se va verifica prin calcul. Planseele cu nervuri dese se pot face atit simplu rezemate cit si continue. Cind latimea nervurilor nu este suficienta pentru ca acestea s& poati prelua in dreptul reazemelor eforturile de compresiune din momentele incovoietoare negative, nervurile se executd latite. Aceste latiri se realizeazi prin asezarea in apropierea reazemelor, a unor cor- puri de umpluturé cu latime mai micé. Intinderile create de momentele de pe reazem se iau prin armatu- rile inclinate sau prin calareti. La dimensionarea nervurilor, raportul dintre grosimea placii si inal- timea nervurii, pind la care se poate considera c4 nervura lucreaz&i ca o sectiune in T, se admite pind la 1/12. Luarea in consideratie in calcu~ lul de rezistenfé a blocurilor de umplutur& se face socotindu-se o sec- fiune dreptunghiular&é avind inaltimea egalA cu a nervurilor si latimea: 6,==b, + m,- bp, (IV.26) unde: b, este latimea de calcul a nervurii; b, — latimea nervurii de beton armat; bo: — 1latimea de bloc aferenté unei nervuri; m, — coeficient de echivalen{a intre rezistenta blocului Ry si a betonului R, cu valoarea redusd la jumatate m, =0,5Ro/Re.190 Constructii de beton armat 2. Plansee din ciraimizi armate (plansee ceramice) Se numesc plansee din cérdmizi armate, planseele alcdtuite din ci- r&mizi de o fabricatie speciali armate cu vergele metalice inglobate in betonul sau mortarul dintre rosturile cdramizilor. Aceste plansee reali- zeaz& economii de ciment si cofraje fafa de planseele monolite. Ele reali- zeaz& tavane drepte si usureazi montarea instalatiilor care trec prin golurile c&ramizilor (fig. IV.30). vy WA A SQOARA WAYNE OA %, o> > VER WAR LA BN Cikleed N y NN WY aA = ead N Fig. IV. 30, Plansee din c&ramizi armate. Aceste plansee devin avantajoase ca cost, cind trebuie sd se realizeze o buna izolare termicd si fonicd si cind nu sint deschideri prea mari. Fafé de planseele prefabricate devin avantajoase la acoperirea s.1- prafetelor cu dimensiuni variabile, deoarece se evitd executarea grinzi- lor prefabricate cu lungimi variabile. Ele consum& mai mult cofraj ca planseele prefabricate si au o durata mai mare de executie. Planseele ceramice se folosesc in constructiile civile pentru deschi- deri de cel mult 5,00 m iar la deschideri mai mari, se va face o divizare a planseului prin grinzi. De asemenea, in cazul in care trebuie s& st porte ziduri, se introduc grinzi de beton armat iar pentru pereti sub- tiri, se recurge la o suprabetonare locala, cind este posibil. Greutatea acestor plansee este cu circa 100 kg/m®, mai mare decit a planseelor obisnuite. Alc&tuirea planseelor se face astfel incit cdramizile bine solidarizate s& poata lua partea de eforturi care le revine. Compresiunile sint luate de cdramizi, singure sau impreund cu stra- tul de beton care le acopera, iar intinderile sint luate de armaturile in- globate in beton. Planseele de cdr&mizi pot fi executate fara un strat de beton con- tinuu la partea comprimata; cind au ins’ un asemenea strat el trebuie s& fie de 3—5 cm grosime, masurat de la partea de sus a cdramizilor. Dac& stratul de beton comprimat este mai gros decit 5 cm, plangseul se va socoti ca fiind cu nervuri dese si se va trata ca atare.Plansee de beton armat 191 Planseele ceramice vor fi incadrate pe toate laturile prin centuri de beton armat, avind inaltimea egal cu aceea a planseului, iar latimea egald cu grosimea zidului (fig. IV.31). Planseele de c&rimizi se vor intrebuinfa numai pentru incarcari uniform distribuite. Nu trebuie folosite la incdrcari concentrate, la cla- diri cu trepidatii $i nici la planseele peste care trec vehicule. C&ramizile pentru plansee trebuie si fie astfel alcdtuite incit s& poaté lua gi transmite perfect toate eforturile. Astfel se vor intrebuint» céramizi pline sau gaurite, rezistente la compresiune si care nu contin elemente constitutive care ar fi dau- rt 1 ro n&toare mortarului sau ar- § {i yp maturii. Lafimea cardmizi- Is hn ss lor trebuie s& fie astfel in- 240-4 3 hoy 8S cit la armarea intr-o singura ee directie, distanta dintre ver- | gele si fie de cel mult 25 cm. Caramizile trebuie sa fie de o calitate corespunzatoare scopului, fara crapaturi si deformari si cu o suprafata bund de asezare. Ele vor Fig, IV. 31. Rezemarea planseelor din cdramizi armate avea o rezistenté minima de pe zidarie cu ajutorul centurilor. 100 kg/cm?, Caramizile gaurite trebuie si aibi grosimea peretilor cel putin 1,5 cm gi numai la plansee de acoperis sau la cele pe care se circula in mod exceptional, grosimea perefilor se poate cobori pind la 0,8 cm. Cardmizile de lingA reazeme nu trebuie s& aiba spatii goale. Din acest motiv, pe zidurile de rezistenté care sustin planseul, cdramizile sint inlocuite cu un strat de beton. Dacd in mod exceptional, se admit spatii goale, atunci trebuie verificate in mod special eforturile ce apar. Rosturile caramizilor la planseele armate pe o directie, trebuie sa fie alternative. In umplerea rosturilor transversale dintre c4raimizi, se foloseste un beton confectionat din agregate cu granule pind la maximum 15 mm avind cel putin 300 kg ciment la metru cub. Inainte de turnarea betonului c4rdmizile trebuie udate, iar in timpul intaririi se vor tine suficient de umede si se vor evita trepidatiile. Ros- turile trebuie umplute la turnare cu beton, pentru a putea transmite eforturile ce le revin. In orice caz, se va evita pe cit posibil p&trunderea mortarului in spatiile goale ale cdramizilor, pentru a nu se depdsi greu- tatea planseului si a nu se risipi materialul. Armaturile vor fi prevazute la capete cu ciocuri semicirculare sau in unghi ascutit. Ele trebuie s& fie astfel distribuite, incit nici un rost192 Constructii de beton armat din directia deschiderii plangeului si nu ramin& fara arm&turi de rezis- ten{4, iar armdtura s4 se repartizeze pe cit posibil uniform. Pe reazem se va ridica totdeauna un numar de vergele din deschidere. Rosturile cu armaturi trebuie s& aibd o latime de cel putin 2 cm. Dac& caramizile nu se zidesc la asezare si betonul sau mortarul se toarna ulterior, latimea rostului trebuie sa fie cel putin 3 cm. Dac& intr-un rost sint doud vergele, distanta dintre ele trebuie si fie egal cu diametrul vergelelor, insi minimum 1 cm. Acoperirea cu mortar a armaturilor trebuie si fie minimum 0,5 cm lateral, 1 cm la partea inferioar’, respectiv superioara a planseului, si in aer liber de 1,5 cm. Prelungirile laterale ale cdramizilor nu se soco- tesc la acoperirea cu beton. . Planseele de céramizi armate trebuie asigurate contra degradarii si stricdciunii, cu o pardoseala suficient de rezistenté sau cu un strat de protectie din mortar de ciment de cel putin 1 cm grosime, de care sa nu se find seama in calculul de rezistenta. G. Plansee prefabricate 1. Principii de alcituire si clasificare Planseele prefabricate de beton armat sint folosite pe scar intinsd Ja cladiri industriale, social-culturale si la locuinte. Modularea si tipiza- rea elementelor ce le alcdtuiesc usureaz& utilizarea prefabricatelor. El2- mentele de plansee prefabricate se pot realiza cu greutati reduse, iar pentru montaj nu sint necesare instalatii mecanice costisitoare. Planseele prefabricate pot fi imp&rtite din punct de vedere al mo- dului de alcatuire, in urmatoarele grupe principale: — plansee din grinzi prefabricate intre care se agazA placi de beton armat, corpuri de umplutur4 de beton, beton usor sau din alte ma- teriale; — plansee din chesoane; — plansee din fisii alc&tuite din elemente de acelasi tip in form’ de grinzi de forme diferite sau fisii cu goluri; — plansee din panouri mari. Tipurile de elemente caracteristice planseelor prefabricate se utili- zeaz& sub forme diferite si tn: — plansee cu alcatuire speciala indicate pentru o anumitd categorie de lucrari; — plansee de acoperis; — constructii speciale de pereti si ziduri de sprijin. Dupa destinatie, planseele prefabricate pot fi: — plansee pentru locuinte, cladiri industriale sau social-culturale; — plansee pentru acoperisuri; — plansee carosabile.Plansee de beton armat 193, Cu toate ci planseele cele mai economice sint cele cu panouri mari, pentru lucrarile izolate sint raspindite elementele prefabricate de dimen- siuni mijlocii si mici, care permit utilizarea macaralelor cu capacitate redusa de ridicare. In alegerea sistemelor si tipurilor de elemente de constructie pre- fabricate pentru birouri si locuinte, o conditie principald pentru ele- mentele utilizate este aceea de a realiza atit partea superioara cit si ta- vanul, drepte, executate astfel incit si nu fie necesar& tencuirea ult:- rioar&. Chesoanele nu indeplinese aceasta condifie, astfel cd ramin mai putin indicate pentru plansee, curent fiind ins& bine utilizate pentru acoperisuri. 2. Plansee prefabricate cu grinzi gi elemente secundare Aceste plansee se compun din grinzi de beton armat peste care s* asazi placi de beton armat greu, placi de bet.n usor sau corpuri de umplutura. In functie de distanta dintre grinzi, placile pot fi. — placi drepte fard nervuri pentru distante intre grinzi pind ia 1,50 m, cind se utilizeazi beton armat de greutate obisnuitd, gi placi de beton usor sau placi cu goluri la deschideri mai mari; — pldci de beton armat cu nervuri formind chesoane, la deschideci mai mari. Corpurile de umplutura pot fi executate din beton obisnuit cu go- luri, beton usor cu goluri si ceramice. _ Grinzile prefabricate de beton armat pot fi cu sectiune trapezoidala, in forma de T cu talpile la partea de sus sau jos sau in forma de I cu aripi egale sau neegale, forma lor fiind astfel aleas&, incit si poat&é primi rezemarea placilor sau corpurilor de umplutur4 fara s{ impuna sporirea inltimii planseului (fig. IV.32, a-g). TOTAEIS b c Fig. IV.32. Secfiuni de grinzi prefabricate pentru plansee. Grinzile sint legate cu placile sau cu corpurile de umplutura prin mustafi si bare de repartitie care ies in afara lor si se inglobeazA in be- tonul turnat pentru umplerea rosturilor si monolitizare. In ultimul timp au cdpatat o larga utilizare grinzile de beton armat precomprimat, care permit realizarea unor economii importante la con- sumul de metal (fig. 1V.33, a-d). 13 — Constructii de beton armat194 Constructii de beton armat Grinzile prefabricate se executé cu beton marca B 200—B 300 iar cind sint precomprimate cu beton B 300—500. Armarea se face astiel incit ele s& reziste si si nu fisureze la eforturile provenite din transport si montaj. u Fig. IV. 33. Elemente pentru plansee prefabricate, precomprimate. Placile drepte, fara mervuri, se utilizeaz{ la acoperisuri, la plansee de Iccuinte si la cladiri social-culturale si pentru acoperirea unor spafii diverse si canale industriale. Pentru acoperisuri ele pot fi folosite pind la o deschidere de 2,00 m. Aceste placi se realizeazd din piese a cdror ld- time nu depaseste 80 cm; peste aceasté latime placile devin greu de manipulat. Dacd sint turnate pe stabilit sau pe stufit de care se prind. Fig. IV. 34. Placi prefabricate, pentru siguranf4 cu agrafe de sirma, se realizeazd in acelasi timp si izo- larea termica. Chiar cind aceste pldci sint turnate pe stabilit, la capete, in regiu- nea rezemarii, ele se fac masive, realizindu-se cu aceasta ocazie o rigi- ditate suplimentara (fig. IV.34, a, b). Executate din beton usor dau re- zultate deosebit de bune, fiind si izolatoare termice. Placile se pot confectiona cu goluri dreptunghiulare, circulare sau ovale, dispuse in lungul deschiderii. In acest caz deschiderea placilor poate ajunge pina la 3,00 m. cu o grosime de 6—10 cm si latime de 25—100 cm. Cind distanta dintre grinzi depaseste 2,00 m, se intrebuinteaz’ placi din beton armat cu nervuri intoarse. Intre nervuri se face o umplutura. din zgura sau moloz si apoi se monteaz4 pardoseala. Corpurile de umplutura sint elemente ceramice sau de beton mon- tate intre grinzi. Ele se asazi cu muchiile lor pe talpile grinzilor de be- ton armat realizind suprafefe netede iar rosturile dintre blocuri se com-Plansee de beton armat 195 pleteazi cu mortar de ciment de marca cea mai redusd M 50, objinindu- se astfel rigidizarea elementelor planseului (fig. IV.35, a, b,c). Corpurile de umplutura se asaz& intre grinzi, dispuse la intervale de 30—70 cm (fig. IV.36). Fig. IV. 85. Plangee prefabricate din grinzi si placi din beton armat si corpuri de umplutura. Ele au un rol multiplu, si anume: — alc&tuiesc suportul pardoselii; — formeazd aproape totdeauna un tavan drept; — sint izolatoare termice gi fonice; — sint economice gi usoare si nu incarc& constructia cu o incdrcare moarta exagerata; — se executé din materiale usoare, cdramida gaurita, blocuri cera- mice, beton de zgur&, betoane usoare si betoane din darimaturi. Marea majoritate a sistemelor de plansee prefabricate si totalitatea celor care se aplicd in prezent la noi sint rezemate pe doua laturi, fie c& ele sint simplu rezemate, fie cA prin luarea unor masuri constructive adeevate, se poate lua in consideratie o continuitate sau o incastrare partiald a lor. . 17--1-—— 58 I; + pe TEE PRED SS a 3 8 Ye Le iY ¥ SSW -——_ 5-————4 Fig. IV. 36. Plansee prefabricate cu corpuri de umplutura ceramice sau de beton, In momentul de fafa existé tendinfa de a realiza panouri care si lucreze pe doua directii, cu toate avantajele de rezisten{a si economie pe care le dd modul de lucru spatial. Conlucrarea nervurilor cu elementul de umpluturd poate sau nu si fie considerat& in calcul. Calculul se face pe baza normelor obisnuite pentru constructii mixte, considerind ca latimea zonei comprimate a be- tonului are valoarea dat& de formula (IV.26), Ry fiind marca de rezistent& a corpului de umplutura iar P, marca betonului. Conlucrarea grinzilor cu elementele de umplutur4 se poate introduce in calcul numai cind acestea din urma& au cel putin marca echivalenia betonului B 50. 13"196 Constructii de beton armat Un calcul comparativ araté cé luindu-se in consideratie conlucrarea elementelor de umplutur& cu nervurile de beton armat se realizeaza, prin marirea bratului de pirghie al cupluluj interior din sectiune, o eco- nomie de ofel pind la 5%. Confectionarea blocurilor de umpluturd de marca superioara implicé insé un consum sporit de ciment, o fabricate mai ingrijité si duce in general la cregterea greutafii corpului de umplu- tur&, care anihileazi economia de ofel realizata. In mod curent este mai economic si mai rational s4 se intrebuinteze corpuri de umpluturé de marc& mai mic&, considerate ca materiale izu- lante termie si fonic, fara a se considera in calcul aportul lor la rezis- tenfa planseului. In cazul blocurilor ceramice, ele trebuie considerate in calcul, deoarece prin ins4si natura materialului se realizeazi marea ce- ruta si astfel economia realizaté la armatur& este efectiva. 3. Plangee alcatuite din chesoane Chesoanele sint elemente de constructie formate din doua griazi longitudinale pe care reazemi o placd armataé sau nearmata (fig. IV.37). 4 5 g : FL zgs-| lal 1.30~-180-—A8 = Fig. IV. 37. Chesoane pentru plansee, Placa de beton armat are o grosime de 2,5—3,0 cm ia placile de acope- ris si 3,5—4,0 cm la planseele pentru cladiri social-culturale si de lo- cuinje. Pentru acoperisuri s-au realizat chesoane cu placi nearmate de 3,0 cm grosime Ja latimi mai mici decit 50 cm. In acest caz nervurile Lafimea chesoanelor variazi de obicei intre 0,75 m si 1,50 m, depa- siri ale acestei lAtimi in ambele sensuri fiind teoretic posibile. Lungimea chesoanelor depinde de mijloace de ridicare, si este in mod curent de 6,00 si 9,00 m iar cele precomprimate pina la 12,00 m.Plangee de beton armat 197 Inalfimea grinzilor pentru chesoane se ia pentru plansee curente de locuinfe 1/25 din deschidere, iar pentru acoperisuri poate fi redusa la 1/30 din deschidere. Grinzile chesoanelor se rigidizeaz{ prin nervuri transversale. Dis- tanjadintre aceste rigidizdri nu trebuie si depaseasch 3,00 m (fig. IV.38, a-e)- Perefii grinzilor din chesoane se fac cu o slab& inclinare, care s& permita inchiderea cu mortar a rostului dintre doud chesoane. Imbina- my ES 6 > se a 6 c d e Fig. IV, 98, Chesoane $i fisii cu goluri prefabricate, rea chesoanelor se face prin aliturarea lor si prin legarea cu mustati de sirma. In unele cazuri aceasta legare este ajutaté prin purici de ofel ro- tund, asezati in lung sau transversal rostului. cu o proportiune de placi ingrosaté, care s& preia forjele taietoare si tor- La capete, chesonul este terminat cu o diafragma de rezemare sau SSHY a SS & Fig. IV. 39. Dispunerea chesoanelor la planseele prefabricate. siunile care apar in vecinitatea reazemelor din cauza imperfectiilor de montaj si executie (fig. IV.39). 4, Plansee alcituite din fisii Grinzile in forma de T,I,L sau cu goluri realizeazi atit piese de rezisten{S cit si placa de planseu, iar uneori creeazi plansee avind atit partea inferioaraé cit si cea superioara plane (fig. IV.40, a-n). Grosimea plAcii variaza intre 3 si 8 cm, iar portiunea scoasd fn con- sola, intre 25 si 100 cm. Pe baz& de calcul aceste dimensiuni pot fi de- Pasite. Imbindrile placii se fac astfel incit sé se dea o rigiditate supli- mentarA ansamblului. Cu sistemul acestor grinzi se pot realiza plansee de deschideri pind la 6,00—7,50 m. In cazul deschiderilor pind la 3,00 m, planseul se exe- cuté din plici obisnuite (f4r4 nervuri) cu sectiune plind. La deschideri198 Constructii de beton armat mai mari decit 3,00 m se utilizeazi elemente sub forma de grinzi cu diferite sectiuni, iar peste 5,00 m devin economice elementele precom- primate. Betonarea rosturilor dintre fisii are o mare fnsemnatate pentru re- partizarea sarcinii pe mai multe elemente, reducindu-se astfel sensibil i UZZEINSSSSSV/{ZLZZA ZIESVEED bats ior Ws Li n AS N : N y WLLTEESNSSOZLLP k Fig. 1V. 40, Plansee din fisii, sagetile. Betonarea rosturilor longitudinale si a rosturilor de innddire la capetele blocurilor se face de obicei cu beton sau mortar avind cel putin marca M 100 gi agregatul potrivit dimensiunilor rostului. Elementele de fisii se executé sub forma de: — grinzi cu goluri dreptunghiulare, rotunde sau ovale; — grinzi cu sectiune plina si profile in forma de U,I,L,V, A; — fisii din corpuri de umplutura legate prin betonare cu un cadru de beton monolit format din doua grinzi legate la capete. Cele mai utilizate in constructii sint fisiile cu goluri cilindrice. La fabricarea pe cale industriald a elementelor cu goluri cilindrice se folo- sesc tuburi de cauciuc, in care se introduce aer sub presiune, de 1,5— 3 at. Dupa intarirea betonului, aerul din tuburi se evacueaza si tuburile se scot din elemente. Elementele de fisii cu goluri se pot executa in ma- sini speciale care permit si se realizeze 0 economie sensibila de arma- turi, prin precomprimare, folosind vergele cu profile periodice sau sirme de otel superior. Din armatura fisiilor de plansee se pot ldsa mustati din vergele subfiri cu diametrul de 5—6 mm, la distante de'circa 1,00 m care sA se lege intre ele, pentru o mai bund monolitizare. In special in regiunile seismice si la constructiile cu mai multe niveluri, asemenea legaturi sint neapdrat necesare. Legarea fisiei cu grinzile principale sau cu zidurile se realizeazi cu ajutorul mustatilor de armaturé sau cu ancore. Pardoselile de parchet, de placi de beton sau mozaicate pot fi ase- zate direct pe fisii. Cind este cazul, la executia pardoselii se intercaleazd straturile de izolare fonicd si hidrofuga.Plangee de beton armat 199 5, Plansee din panouri mari Cind se dispune de macarale de montaj cu o capacitate de ridizare suficienté, se recomanda executarea planseelor din panouri mari care pot avea suprafaja pind la 25 m® (fig. IV.41). BaSoSSoeoReaoa Q DOODIDOO0008!. HOGHOD OIOOO08000 NOGUOLOOtOOU0800 CeO OIDOOO000 se DODIDOEUQ00 DbooooIg000000 Secfiune 1-7 Sectiune 2-2 Sa z F'g. IV. 41. Panouri de plansee prefabricate. Panourile mari de plansee asigurd un ritm accelerat in executie si pot avea partea inferioar& finisata, eliminind astfel tencuirea ulterioara a tavanelor. Folosirea elementelor de constructie prefabricate de dimen- siuni mari este cu atit mai indicat& cu cit dezvoltarea mecanizérii lucra- rilor de constructii este mai avansata si cu cit este necesar a se executa un numar cit mai mare de lucrari similare. O mare dezvoltare au planseele din panouri cu suprafete pind la 7—8 m? care se pot monta cu macarale turn mobile cu capacitatea de Tidicare pind la 1,5 t. Panourile pot avea nervuri intoarse pe care se asazi materialul izo- lator, iar pe nervuri se mcnteazd grinzisoare si intre ele se prind du- sumelele. Pot fi utilizate cu succes plansee din panouri cu umpluturad din blocuri ceramice cu goluri sau din blocuri silico-calearoase, care permit executarea unor pardoseli fara grinzisoare, asezate direct pe suprafata superioar& a panourilor, daca acestea nu au nervuri la partea superioara. Consumul cel mai redus de ciment se obfine la planseele cu corpuri de umplutura, dar costul acestor panouri depdsegte costul panourilor curente din beton armat. O mare parte din costul executiei pianseelor din panouri se consuma prin executarea izolatiei fonice si a pardoselii. De aceea este de dorit imbunatatirea planseelor prin folosirea unor materiale ugoare gi rezis- tente, care si aib& si proprietdti de izolare fonica. Folcsind retele sudate din otel tras la rece se obfine 0 economie de ofel de 30—40% fata de armarea obisnuita.200 Constructii de beton armat 6. Plansee cu grinzi metalice $i corpuri de umplutura Pentru acest tip de plansee se intrebuinteazi grinzi de otel profi- lat I, imtre care se asaz& corpuri de umplutura prefabricate, Spatiul gol dintre corpurile de umplutur& si grinzi se umple cu beton obisnuit. Be tonul de umplere a golurilor formeazi impreund cu grinzile metalice ale planseului un profil de rezisten{a, combinat. Corpurile de umplutura se suspenda cu ajutorul unor sipci de lemn sau de veton armat, intre grinzile metalice, fara o rezemare directa. Acest planseu nu are nevoie de cofraje, de sustineri si eventual nici de beton de completare. Se put astfel acoperi deschideri mari de con- structii, la greut&ti proprii mici ale planseului si se poate circula pe planseu imediat dupa asezarea lui. Nu este economic deourece consum& mult ofel. 7. Plansce cu refea de sirmai Planseele cu refea de sirma se compun din elemente de sustinere alc&tuite dintr-un cadru longitudinal din lemn asezat pe muchie, citeva nervuri transversale de intarire si o coaji in forma de miner de cog din retea de sirm& intarit& si carton asfaltat. Cartonul asfaltat serveste ca umplutura si constituie si un strat izolator contra caldurii si zgomotului. L&timea fiec&rui element de sustinere este de 45—50 cm, inaltimea de 18—20 cm, lungimea de 4,00—6,00 m. Reteaua de sirm& se compune dintr-o impletitura exagonalé avind grosimea sirmei de circa 1,2 mm si latimea ochiului de circa 20 mm si dintr-o armaturaé impletita transversal la masind, din vergele rotunde de ofel cu diametrul de 4—5 mm la distante de aproximativ 15 cm. Pentru preluarea imp.ngerii orizontale ale arcului sint prevazute armaturi la partea inferioara care sustin in acelasi timp si tencuiala in- ferioara [5]. Aceste corpuri de planseu consum& o cantitate micd de materiale de constructie, au o buna utilizare a proprietatilor lor statice si o conlucrare cu rezuliate economice si o acusticd convenabila. Greutatea proprie a unui element de planseu de circa 4 m lungime este de 20—25 kg. Planseul cu retea de sirma se utilizeazd ca: — planseu uscat la care spatiile interioare se umplu cu zgura sau “cu alte materiale usoare fara liant; — planseu de beton usor la care spatiile interioare se umplu cu un beton usor; . — planseu la care corpurile usoare prefabricate servesc drept cofraj betonului; — constructii de pereti realizate prin asezarea elementelor vertical, 1ermind perefii incSperilor.Plansee de beton armat 20 Aceste plansee au o greutate proprie redus&, nu necesitd cofraj gi chela, nu prezint& crapaturi, sint termo si fonoizolatoare si au o execu- fie rapida si usoara. Din cauza dificultatilor de execufie si a pericolului relativ de incendiu sint totusi rar utilizate. 8. Plansee prefabricatc carosabile Plarseele de beton arinat carosabile se fac in special cind exista saksoluri, galerii sau curti care au instalatii ce trebuie verificate, com- pletate sau vizitate curent. Se fac deasemenea plansee prefabricate pen- tru canalele in care se monteaz& instalatiile de lumina, incilzire, apa. canal, la hale industriale, in curtile acestor hale si pe sosele. Aceste plansee se executd din dale de latimi mici de 30—100cm, cu grosimi de 8—20 cm si cu deschideri de 0,60—2,00 m, astfel incit ma- nipularea lor s& fie usoara. Planseele sint direct circulabile sau se agaz& peste ele un pavaj de lemn, de piatrd sau asfalt. La o circulatie grea de autovehicule, piesele prefabricate produc tor- siuni asupra zidurilor sau grinzilor pe care reazema si sint necesare in consecinfé masuri de rigidizare. Cind circulafia se face direct pe plac& se recomand& ca muchiile lor s& se protejeze cu corniere prinse in beton pentru evitarea unor eventuale degradari. Bibliografie 1. Beles A.A. $i Voinea R. ,Rezistenta materialelor™, vol. II. Bucuresti, Editura Teh- nicd, 1958. 2. Dischinger, ,,Grinzi continue cu vute", Curs predat la Facultatea de Constructi: Berlin, 1928. 3. Hangan M., ,Influenta torsiunii in calculul plangeelor de beton armat", Buletinu! Societatii Politehnice, Bucuresti, 1934, 4. Hangan M., .Grinzi continue pe reazeme late", Buletinul stiinfific al Institutului de Construcfii, Bucuresti, 1953. 5. Hangan M, ,Betonul armat", vol. 1. ESAC, Bucuresti, 1955. 6 Hangan M., ,Depozit de tutunuri cu plansee ciuperci“, constrult in oragu! Si. Gheor- ghe, Buletinui Scolii Politehnice din Bucuresti, 1933. 7. Laszlo N, ,Plansee dali fara capitel", Industria Constructiilor si Materialelor de Constructii Nr. 3, 1959. 8& Marcus G. Die Theorie elastischer Gewebe und ihre Anwendung auf Berechnung biegsamer Patten“, Berlin, 1926 9. Sahnovski C. ,Constructii de beton armat" (traducere din limba rus), Vol. I ESAC, Bucuresti, 1953; "vol. 1] ESAC, Bucuresti, 1954. 10. Saliger R., Der Eisenbeton“, Wien, 1950. ll. Timoshenko St ,Theory of Plates and Shells“, Mc. Graw Hill, New-York, 1940. 12, * * * _ Normativ conditionat pentru caleulul construcfiilor 1a st&ri limita", Vol. 1. Editura Tehnica, Bucuresti, 1962.Capitolul Vv Grinzi cu zabrele gi grinzi-cadre A. Grinzi cu zabrele 1, Privire generali asupra utilizirii betonului armat la grinzi cu zabrele La deschideri mari, grinzile cu sectiuni dreptunghiulare sint neeco- nomice, indlfimea necesara este mare, iar betonul rau utilizat in jurul axel neutre, devine atit de impovarator, incit greutatea proprie ajunge uneori de acelasi ordin de marime cu sarcina utila, iar la deschideri mari, in special la acoperisuri, o depdseste cu mult. Din aceste motive, la constructiile metalice si de lemn se recurge la solutia grinzii cu zibrele, formata din bare articulate la noduri care al- catuiesc un sistem cinematic fix. Grinzile cu zabrele din beton armat au nodurile rigide. Eforturile unitare secundare produse de momentele incovoietoare datoritaé rigiditatii nodurilur nu sint prea mari; in mod cuent ele pot ajunge la circa 20% din valoarea eforturilor unitare produse in piese prin solicitdrile axiale. Numai cind o bara scurtaé se gdseste plasatd intre o bard comprimata si una intinsd, momentele invovoictoare ajung la valori importante. Grinzile cu zdbrele de forme curente pot fi calculate numai la efor- turile asiale din bare, sporurile de rezistenté date de momentele incovo- ietoare intrind in limitele araétate in cele precedente. Pentru lucrarile imrortante si pentru grinzile cu z4brele solicitate de sarcini mari, trebuie s& se {acd un calcul exact s! momentelor incovoietoare din bare. Peutru constructiile de beton armat, grinzile cu zdbrele sint justifi- cate la deschideri mijlocii si mari, de obicei cuprinse intre 12 si 30 m. Sub deschiderea de 12 m, costul manoperei speciale, ceruté de grinda cu zabrele, face mai economic& grinda cu inima plin& subtire avind talpile ingrogate. Grinda cu zabrele prezint&é un aspect mai placut la acoperirea mmarilor hale decit grinda cu inima plind; de asemenea, permite o ilu- minare mai buna prin spatiile dintre bare si este mai putin greoaie ca aspect (fig. V.1)Grinzi cu z&brele si grinzi-cadre 203 Fig. V. 1. Hala acoperita cu grinzi cu zabrele de beton armat, Turnaté monolit, grinda cu zabrele necesita un cofraj complicat si o executie dificila, dezavantaje care sint inlaturate in cazul unei exe- cufii prefabricate sau preturnate. Grinzile cu zabrele realizeazi una din solutiile cele mai indi- cate pentru acoperirea halelor. Ele reazem& pe ziduri masive de cadramitd sau pe stilpi de beton armat, prefabrica{i sau turna{i monolit, ineastrati in fundafii. Dir punct de vedere al calculului, grinda cu zdbrele este conside- rata articulatd cu stilpii si nu rezemata pe stilpi prin reazeme alune- c&tcare Numai la deschideri mari de hale, pe stilpii laterali se pot pre- vedea reazeme alunecatoare sau penduli, care micsoreaza efectul variatii- lor de temperatura, Forma de lentild a grinzii cu zabrele, cu centrul de greutate plasat sub linia reazemelor, d& o stabilitate buna constructiei in timpul monta- jului (fig. V.2 a-j). Prin prevederea unei bare suplimentare de legdtur& intre grinda cu zabrele si stilp se realizeazi structuri asem&ndtoare cadrelor. Lumin&toarele se proiecteaz& astfel ca si reazeme cit mai aproape de stilpi; se realizeazi astfel cea mai bund incarcare a grinzilor cu zabrele. Solufii bune pentru marile hale industriale se realizeazi prin acope- rigurile cu dowd pante care nu creeazi depozite de zipada si nu obliga s& se faci scurgeri interioare. Pind la lafimi de hale de circa 100 m, pot fi realizate asemenea hale acoperite cu grinzi cu zdbrele, fara a fi necesare rosturi de dilatatie dispuse in lungul halei. De altfel, la hale cu doua, trei deschideri, solutia fara scurgeri interioare este intotdeauna in- dicataé si preferat& solutiilor cu dolii si jgheaburi interioare (fig. V-1).204 Constructii de beton armat Mult timp constructorii au considerat ci betonul armat nu este un material indicat pentru grinzile cu zabrele din cauza legaturilor dificile care se realizeazi prin imbinarea diagonalelor si montantilor intinsi zu talpa intinsd. Utilizarea sudurii a aratat ci aceste puncte delicate pot fi bine realizate in constructii. f J Fig. V. 2. Scheme statice pentru grinzi cu z&brele cu o deschidere si pentru hale cu mai multe- deschideri alaturate. 2. Norme de alcituire si armare a. Flemente constructive si norme de alcdtuire. Inaltimea grinzilor cu zabrele de beton armat se ia la mijloc 1/6—1/9 din deschidere, iar la reazeme 1/10—1/12. Talpa superioara poate fi orizontalA iar pentru aco- perisuri are panta de 1/6—1/10. Talpa inferioaré se face cu o slab& con- trasiigeati 1/500—1/1 000 (v. fig. V.2). Talpa superioara a grinzilor cu zdbrele este comprimatd. Ea poate fi facut cu sectiune dreptunghiulara sau in forma de T, in care caz in- treaga grind& este mai rigidd micsorindu-se astfel pericolul voalarii; la prefabricate, rezemarea panelor si placilor de acoperis se face in conditii mai bune (fig. V.3). Grinzile cu zdbrele cu talpa superioara4 in T au dez- avantajul unui cofraj mai greu de executat si dau dificultati la turnarea betonului. Talpa inferioara se face dreptunghiular&. Armaturile se agazi pe mai multe rinduri si se respecté prescriptiile specifice tirantilor. Armaturile se pot agseza si pe un singur rind, in care caz tirantul are indltime mic&Grinzi cu zabrele si grinzi-cadre 205 $i d& un efect arhitectonic foarte plicut: barele apar subfiri si lumina trece usor printre zdbrele. Diagonalele si montantii se prevdd cu sectiune dreptunghiulara. Dimensiunile z4brelelor se fac cit mai reduse. Sectiunile pieselor in- cep cu 6 cm laturd, iar la piese prefabricate, in cazul unor deschideri gi sarcini mici, chiar mai putin. [aseieeiet a Z Fig. V. 3. Grinzi si cadre cu zabrele: 1— grinda turnat& monolit; b — cadre; c — litirea t&lpii superioare d& o bund rezemare a penelor sau a chesoanelor, dau o executle greoale; d — grinzile cu latimi constante dau un consum de beton mal mare, dar prefabricate se pot executa cu cofraje alunecatoare. La racordarile z&brelelor se fac ingros&ri in forma de gusee care nu trebuie s fie totusi prea puternice, deoarece in acest caz rigiditatea lor poate produce in zabrele momente incovoietoare periculoase. Se recomanda, cind aceasta nu aduce un spor prea mare de greu- tate, ca toate barele grinzilor s& aib& aceeasi latime; in acest caz ele pot fi turnate una peste alta cu cofraj usor de utilizat. Rezemarea grinzilor cu zdbrele se face prin placi metalice de 10— 15 mm grosime sau aparate de reazem asemdnatoare celor de la con- structiile metalice. Plaicile si aparatele de reazem sint fixate in beton prin buloane de scelment de 12—20 mm diametru. Cind grinzile cu zabrele sint rezemate pe talpa superioara, se poate face Q legdtur4 turnaté, dup4 montare, fntre talpa inferioara si stilp. Se realizeazi pe aceasté cale o foarte buna rigidizare transversald a constructiei, mai ales cind existé poduri rulante sau cind lucrarea este intr-o regiune seismicd. In acest scop se lasi mustati. atit din stilpi, cit gi din grinda cu z4brele. Dupa montarea grinzilor cu zdbrele, aceste mus- t4ti se sudeaz& gi se betoneazi formind astfel bara care leagd grinda cu zabrele de stilpi iar pentru incdrcdri ulterioare, grinda cu zabrele si stilpul vor lucra ca un cadru (v. fig. XIII. 19). b. Armarea grinzilor cu z4brele. In afara de armatura de rezistent& calculaté pentru eforturile axiale principale, atunci cind nu se calculeaza momentele din toate barele, se mai prevede un supliment de armatura de siguranté, pentru momentele de incastrare a barelor la noduri saw pentru alte eforturi secundare ce ar aparea.206 Constructii de beton armat Barele gi in special talpa superioara vor fi verificate in toate cazu- rile la incovoiere pentru sarcinile aplicate intre noduri. Momentele in- covoietoare obtinute pe aceasta cale se sumeazd cu cele datorite defor- mirilor barelor, atunci cind se tine seama si de aceste eforturi. ArmAtura intinsé trebuie bine ancoraté in beton, vergelele termi- nindu-se cu ciocuri mari (atunci cind este posibil de 5 ori diametrul ver- gelei) sau cu placute metalice sudate care prezinta o suprafafé mai mare de sprijinire si de contact cu betonul. Aceste placufe se prind de ver- gelele de armare prin suduri. Racordarile zdbrelelor in jurul nodurilor se inconjura cu o armatura constructiva, de obicei 2 bare de 10—16 mm diametru (fig. V.4). Armaturile diagonalelor intinse se leag& cu armatu- rile talpii inferioare intinse, prin sudura. bb oe dod Pf g-g bh a PO ee PP gg beh on eae crab en Fig. V. 4. Detalii de armare pentru o grinda cu zébrele. La grinzi importante placutele pot lega mai multe vergele intr-o sectiune, asigurind o repartifie uniforma a eforturilor in beton si in ar- maturi. Uneori in locul unei placute de sprijinire, se utilizeazi profile metalice sudate de armaturi, corniere sau profile U. Etrierii se asaz& obisnuit ca la piesele solicitate axial, iar cind este necesara o armare pentru a prelua eforturi principale, dupa normele de la incovoiere. Cind este posibil sint inlocuiti cu o freté continua. In fig. V.4 s-a artat armarea unei grinzi cu zibrele de deschidere mijlocie, legat& rigid cu stilpii, creind pentru solicitari orizontale un cadru care are rigla orizontald realizaté dintr-o grind& cu zabrele.Grinzi cu zabrele si grinzi-cadre 207 Cind armaturile sint asezale pe un singur rind, vergelele se prind cu agrafe sudate, iar innddirea armaturii prin sudurd se face in atelie- rul de montaj al armaturilor. Armaturile formeazad in acest caz o car- casi sudata. Procentele de armare ale barelor grinzilor cu z&brele sint ridicate; in piese fntinse pot ajunge la 10% dac& modul de exploatare al lucrarii poate admite fisurdri. 3. Elemente caracteristice calculului grinzilor cu zabrele de beton armat a. Reactiuni si eforturi in bare. Reactiunile se determina in dife-. rite situatii de rezemare la fel ca pentru grinda simplu rezemata in- castraté sau continua. Grinda cu zabrele se calculeaz&, considerind sarcinile aplicate la no— duri si barele articulate la extremilafi. In aceastA ipotezi o grinda cu. ropa Ps rf uf, RENE, ReyiNT “i Fig. V. 5. Eforturi in barele grinzilor cu zabrele. zabrele este interior static determinatd si cinematic fixa’, daci elemen-- tele ei satisfac relatia b=2n, in care nm este numérul de noduri, iar b numérul de bare inclusiv legaturile exterioare. Pentru acestea din urmad se considera un reazem simplu corespunzitor unei bare, o articulatie corespunzatoare la doud bare de leg&turd, iar o incastrare, la trei bare neconcurente. La grinzile static determinate, eforturile principale in bare se de- termina din conditia de echilibru static a eforturilor cu solicitérile exte- rioare (fig. V.5 si tabela V.1). b. Eforturi suplimentare in grinzi cu zabrele. Grinzile cu zabrele- sint constructii la care se presupune in calcul ca barele sint articulate Ja noduri, din care cauz4 in bare existA numai eforturi axiale. In practicd insA aproape niciodata aceste articulatii nu se realizeaz, barele fiind fixate rigid la noduri. La constructiile metalice, la care rigiditatile barelor si chiar ale no- durilor sint foarte mici, rigidizarea barelor la noduri are un efect destul de redus. La grinzile cu zdbrele din beton armat, din cauza rigiditati-208 Constructii de beton armat Tabela V. 1. Eforturi in barele grinzilor cu zabrele My My Laoy = #500 FE ae Qa + secy (Ma al at 4) 4 Aga Fase [ Haer — fas Cher [i ker Naat He Spn— seco, Mes. R= segs (Mes. — tm) L&R ter Barbee, Roar a y=- ~ fen [4 — Mats lor cu mult mai mari a barelor si in special a nodurilor, eforturile de incovoiere care se nasc la noduri nu mai pot fi totdeauna neglijate. Calculul eforturilor din bare se poate face prin aproximatii succe- sive, folosind metoda distribuirii momentelor. Se calculeazi mai intii eforturile axiale, presupunind barele articulate la noduri. Pe baza efor- turilor astfel obtinute se determina lungirile sau scurtarile barelor, da- torita cdrora barele cap&ta diferite rotiri. Dacé se presupune c& aceste deformatii se produc fara rotirea nodurilor, rotirile barelor produc in capetele lor momente de incastrare. Daca se tine seama de momentele ce se produc la capetele barelor in ipoteza nodurilor fixe, cu ajutorulGrinzi cu zabrele si grinzi-cadre 209 metodei distribuirii momentelor prin aproximatii succesive se pot ob- tine momentele incovoietoare definitive pentru calculul barelor. Aceste momente dau nastere la noi forte axiale. Fortele axiale pro- duse de momentele incovoietoare sint in general neglijabile si reduc in mod normal fortele axiale initiale, incit nu este cazul si se fac& decit o singuré operatie. Cu fortele axiale si momentele obfinute se verificd apoi dimensiunile adoptate. Cea mai mare dificultate a acestei metode o constituie determinarea unghiurilor de rotire ale barelor. Pentru aceasta se pot calcula lungirile sau scurtarile barelor si apoi se pot obtine pe cale graficd deplasirile nodurilor, deci unghiurile de rotire ale barelor. Acestea se obtin insd mai simplu pe cale analitic’a. Dac& se consi- dera un triunghi A BC, format din bare in care se dezvoltaé rezistentele Gq, %, Oc, Se poate ardta ci deformatiile unghiurilor acestui triunghi Aa, AS, Ay sint date de relatiile: Eda = (asq— 05% — 0,%,); a EAB = (Or — b4S4—6,8,); (vay Edy = (co, — cata — C66); he a, si a, fiind proiectiile laturilor b si ¢ pe latura a, iar hg inaltimea triunghiului relativa la virful A (fig. V.6). DetahulnodA arta by Fig. V. 6. Notafii si deforméari intr-un panou triunghiular al unei grinzi cu z&brele. Se va avea intotdeauna Aa +AB + Ay=0. Inaintea aparitiei eforturilor produse prin incovoiere, elementele triunghiului satisfaceau relatia: a=bcos y + 00s B. (V.2) 14 — Constructit de beton armat210 Constructii de beton armat Dupa deformare, considerind barele alungite rezulta: a + ha = (b + Ab) cos (y + dy) + (¢ + Ac) cos (B + 4B) V.3) gl inlocuind variatiile unghiulare gi sinusurile acestei variatii cu zero, iar cosinu- surile acestor variajii cu unitatea gi neglijind infinitii mici de ordin superior, vezultd: Aa = Ab cos y+ Ac cos B — by sin y— cAB sin B (vay si cum b sin y=csinB = hg 5i Aa + AB + Ay =0 resulta: fgha = ba — Ab cos y— Ac cos B. (v5) Lungirile sau scurtdrile laturilor vor avea valorile: Go2, yy Sb 4 sere Aa= ED “ED ="E (V.6) si notind . a,=bcosy $i a¢e=C cos 6, rezulta: 1 Eha = 7 (aa, — aps — 0404). wen Avind calculate pentru toate unghiurile grinzii aceste deformatii, se pleacd de la o latura a carei rotire este cunoscut& (si anume de la o bara a cirei rotire este nul&) si se obtin rotirile celorlalte bare. In cazul in care nu se cunoaste rotirea vreunei bare, se pune conditia ca rotirea liniei reazemelor si fie zero si se obfin gsi in acest caz rotirile tuturor barelor. In calculul rotirilor se fine seama si de semnul lui Aa care dac& este negativ, indica o micsorare a unghiului. Pentru usurinté se procedeazi in modul urmator. Plecind de la bara cu rotire cunoscuta se pareurge fiecare nod in sens invers acelor unui ceasornic si se aduna la unghiul de rotire al fie- cdrei bare deformatia unghiului adiacent. Cind se termina operatia pen- tru un nod, se trece 1a un nod vecin la care se cunoaste acum rotirea barei comune si se procedea7é in med analog. Avind determinate sotirile barelor » se calculeazi momentele de incastrare ale barelor la noduri (Cap. V. [6]) cu ajutori relatiilor: WG, ~1(1+-¥;,) p pentru bare cu sectiuni variabile; V.8) Wy, =6 oy “1 bare cu sectiuni constante. ve) Dind apoi nodurilor posibilitatea s& se roteasci, se obtin momentele finale, cu ajutorul metodei distribuirii momentelor.Grinzi cu zabrele si grinzi-cadre 21 c. Sporuri de eforturi in bare, datorite momentului incovoietor. Pentru o mai mare precizie se poate determina si cresterea eforturilor axiale in bare AS;, corespunzitoare momentelor determinate anterior, in urma incastrdrilor realizate la noduri. In triunghiul din fig. V.7, f&cind o sectiune in dreptul nodului A, conditia de echilibru fntre eforturi si solicitari pentru portiunea din dreapta sectiunii conduce la relatia: Sihgt+Pd—AS\hg+M+M,=0. (V8) Cum pentru eforturile initiale s-a sta- bilit relatia: S\hg=—Pd, rezulta: M4+M. Fig. V. 7, Momente incovoietoare as, = Ma. (V.10) suplimentare in grinzl en zabrale. Aplicatie, Calculul momentelor incovoietoare intr-o grindd cu zdbrele. Grinda de beton armat cu z&brele din fig. 8 are incdrcirile si dimensiunile ar&tate, Efor- turile unitare si rigiditatfle sint date in cele ce urmeaza: Bara a, kg/em* qt, em®> a — 13,58 150,3 b 19,64 14,34 a 12,75 16,72 ¢ — 13,42 132,50 e 12,30 12,72 f 27,20 14,34 Cu elementele date, notind 8=Ee se obtine: 1 8, = > (12,75X3,54—19, = + = gq 1RTEXS,54—10,64%3,54) = —6,09 1 8, = Fp (19,64X5,00+18,58X2,60—12,75 2,50) 40,11 I y= 34 (—13,58X3,54—19,64 X 3,54) =—33,22 1 250. (—13,42X5,00—12,75 X2,5 +12,30 X2,5)=—27,29 a = a (—12,30X3,54+13,42X3,54)=1,12 a= ca (12,75 X3,54-+ 13,42 X 3,54)= 26,17 ww212 Constructii de beton armat t A= 61h 2 on? AA = 662 70en* Ag=305,4 on? 7 Gi=1%5 cn* gsesasn ee BResionnsacs > SSSa = RESON NS! REor~gs aes8 SB SRS SS gers Monente urmate de punctemomente iransmise Manente fer punct=momente repertizate sau ce inastrare inital Fig. V. 8, Calculul momentelor incovoitoare in barele unei grinzi cu zabrele. 1 ys 250 (27,20 X 5,00 + 12,3 X 2,50 —-12,3 X 2,50) = 79,00 I ty 354 (—12,3X 3,54—27,20 X 3,54) = — 39,50 Avem: + S++ = 0; B+ 8 +85 =0, Se calculeaza rotirile barelor. Luind ¢y)=0, rezult&: Yar = Yas + 83) = —39,50 Uso = yy + 85 =—39,50—27,29 = —66,79 Gan = Goa + 84 =—66,79-+1,12=—65,67 Yar = Yoo + 85 = —66,79—33,22=—100,01 2 = dis + 8, =—100,01—6,89=— 106,90 Ca verificare, Yes = G2 + 8, = —106,90-+ 40,11 = —66,19.Grinzi cu zabrele si grinzi-cadre 213 SEL Cu rotirile obfinute se calculeazi momentele de incastrare 1G = 1 Wg =—6X159,3 X106,90=—102,175 kgm ‘WMy=—6X 14,34X100,01—— 86,05 kgem Wg=—6X 16,72X 66,79=— 67,00 kgem ‘We =—6X132,5 X 65,67=— 52,208 kgcem We=—6X 12,72X 39,50—— 30,15 kgcm Ty =0. In fig. V.8 este dat calculul momentelor 1a noduri prin distribuirea momente- lor fintnd seama de simetria grinzii, Momentele din paranteze sint cele obtinute prin alt&é metoda. Pentru determinarea deformarilor barelor, se considera grinda lucrind in do- meniul elastic si se ia aceeasi valoare pentru modulul de elasticitate al betonulul comprimat si intins. Momentul de inertie al sectiunilor se ia pentru beton si ar- méaturi cu formula: I=Iy+Eq/Ep/q Din cauza marelui procent de armare al barelor intinse, nu se poate neglija efectul armaturii in determinarea momentelor de inertie. d. Rigiditatea grinzilor cu zabrele. Grinzile cu zdbrele de beton ar- mat sint constructii foarte rigide la incovoiere, datorité inalfimii lor mari. Ele au o mica rigiditate transversala si din acest motiv toate barele comprimate trebuie calculate la flambaj, iar nodurile trebuie asigurate contra deplasdrii in afara planului grinzii. S&getile grinzilor cu zdbrele se determina folosind teorema lucru- lui mecanic minim dupa care derivata partiala a lucrului mecanic inte- rior in raport cu o forfé dati este egald cu Pp sdgeata acelei forte proiectata pe directia ei. | Pericolul voalarii, exista pentru grinzile cu zibrele care nu au talpa comprimata le- Se Tse gata la noduri prin pane sau placi, ceea ce 2 2 este un caz destul de rar. 4* vad La grinzile cu zbrele rezemate pe talpa superioar4, exist pericolul de flambaj al \ primului montant sau al primei diagonale 5 St comprimate. Din acest motiv, se va da o Pe eK] atentie deosebitA calculului la flambaj al pe primului montant comprimat, pentru a se z A evita pericolul de nestabilitate a talpii infe- > th = rioare (a se vedea si cap. XIII). Fig. V. 9. Grinzi cu zabrele cu e. Grinzi cu zabrele cu bare suplimen- bare suplimentare, tare. Grinzile cu zdbrele cu bare supli- mentare se utilizeazi rar pentru constructii de beton armat. In afara gradului lor ridicat de nedeterminare datoritd rigiditdtii nodurilor, mai au o nedeterminare staticd interioard datorita numéarului de bare suplimentare N=b—2 n (b=bare, n=noduri).214 Constructii de beton armat Rezolvarea lor poate fi facuta cu oricare din metodele curente ale staticii. Metoda de calcul consté in suprimarea leg&turilor suplimentare, in- diferent daca acestea sint de natura interioaré sau exterioara si inlocui- rea efectului lor prin forte necunoscute static, care se determina din conditia de lucru mecanic minim pentru fiecare forté in parte. Asa spre exemplu grinda din fig. V.9 suprimindu-i barele D, si Ds, ale c4ror eforturi se presupun X, si Xz, devine static determinata. In aceasta situatie se pot calcula \_eforturile N,, datorita sarcinilor exterioare si separat eforturile Nj, si Nj datorité unor forte unitare di- rijate dupa directiile diagonalelor supiimate De si D3. Suprapunind efectele, eforturile din bare vor avea valorile: Ni= Nig + XiNa + X2Nn- (v.11) Conditia lucrului mecanic minim se exprima scriind pentru fiecare necunoscuta in parte: ab YM WM 2k wy Me My aX, EA, 2X, 4=0. (v.12) aX, fed EA; OX, Rezolvind acest sistem se gasesc valorile X, si X» care, introduse in expresia precedenté a lui J, determina eforturile din fiecare bara in parte. Grinzile cu zabrele de beton armat, avind barele rigid legate la no- duri, sint static nedeterminate. Nedeterminari suplimentare realizate prin bare si leg&turi interioare sau exterioare nu se utilizeazA decit cind situatia special a unei constructii ar impune-o. In asemenea ocazii, grinda cu zdbrele se apropie ca comportare de o grind& pliné de beton armat. Distributia eforturilor interioare in asemenea cazuri ramine pu- tin cunoscuta si deoarece calculul nu prinde decit in parte distributiile reale de eforturi sint necesare unele supradimensionari si acoperiri in proiectare. _ Un caz de grind& cu zabrele static nedeterminat& prin legatura f&- cuta ulterior este aratat in fig. V.4 unde leg&tura facuta cu stilpul o trans- forma intr-o rigli de cadru. Pe aceasté cale se realizeazi constructii foarte rigide, cu mari rezerve de rezistenta. =0; 4. Grinzi cu zdbrele prefabricate Grinzile cu zabrele prefabricate se fac in mod curent de 12,00— 30,00 m deschidere si chiar se intrevede depdsirea fara dificultati a azestei deschideri (fig. V.10). Executarea grinzilor cu zabrele monolite este dificila $i a fost evitaté in trecut. Ele au c&p&tat o larga utilizare prin prefabricare si in special prin preturnare.Grinzi cu z&brele si grinzi-cadre 215 In comparatie cu arcele, ele sint mai usoare cind inc&rcarile sint disimetrice, au un consum mic de materiale si sint mai rigide. Comparin- du-le cu grinzile cu zAbrele metalice ele consuma fata de acestea o can- titate de metal de 40—50% si au un cost mai redus. onjm? gh linnerey zabrele 4 jexeculate in Yabricik 3 30 15 | Travel. 32 Tri Bu t 5 — 02 6 8 2 2% 2 Wm O i 8 2 2% 2 im Deschidere Deschidere Fig. V. 10. Hala acoperita cu grinzi cu 2Abrele prefabricate. Forma lor depinde de forma acoperisului; aproape toate formele de grinzi cu zdbrele pot fi prefabricate. Cea mai convenabilA forma a talpii superioare este forma poligonald, deoarece se apropie de curba de presiune. Ele se mai realizeazi cu forma trapezoidala sau cu talpa su- perioara inclinata dupa pantele acoperisului. Grinzile cu zibrele pot fi executate dintr-o bucaté sau uneori din mai multe buc&ti innddite prin imbinari metalice sau prin precompri- mare (fig. V.11). La deschideri mici, pot rezema direct pe stilpii sau pe centurile de beton armat, iar la cele mai mari rezemarea se face prin placi metalice. Pentru confectionare se utilizeazd un beton de foarte buna calitate de obicei B 250—B 500 si un procent de armare ridicat. Sectiunea elemen‘elor se ia dreptunghiulara, de latime constanta, pentru deschideri mari si uneori cu o oarecare latire a talpii superioare in T pentru asezarea chesoanelor. Toate barele grinzii cu zdbrele sint dublu armate, tinind seama in- tre altele si de posibilitatea aparitiei la montaj a unor eforturi de semne diferite celor de exploatare. Etrierii se fac inchisi iar uneori in forma de spirala.216 Constructii de beton armat S-au executat si grinzi cu zibrele pentru acoperisuri cu armaturd din vergele intinse, asezate in unele bare pe un singur rind (v. fig. V.4). Peste grinzile cu zabrele de beton armat se asazi chesoane de be- ton armat, placi cu nervuri sau pane si placi. b=SIkky Ferme 6-18m Jectrane LL Ferme 21 24m © SS Beton gi afe! in ferme din etemen- — Beton 1 ofel in ferme obis- te prefabricale asamblete prin t lel 6-350) ute (dhstanfa fermelor 250m) precomprimare (stants 750m) “ye VVV 5°80!) Gaitithg G=IteD Fig. V. 11, Grinzi cu zibrele alcdtuite din elemente mici asamblate prin precomprimare. P&trund tot mai mult in tehnicd grinzile cu zdbrele alcdtuite din panouri sau elemente mici, asamblate prin precomprimare (v. fig. V.11). In acest caz, elementele sint executate in fabrici, se transporté usor gi nu se pune problema preturnarii pe santier. Aceste elemente pot fi tipizate cu un numar redus de elemente.Grinzi cu zabrele si grinzi-cadre 217 Ridicarea si montarea grinzilor cu z4brele prefabricate nu este di- ficil4 deoarece acestea nu sint prea grele si pot fi prinse de puncte in- termediare, astfel ca eforturile din timpul montajului si fie mai mici decit cele din exploatare. La grinzile de deschideri foarte mari se pot face juguri de lemn care s& rigidizeze lateral piesa in timpul ridicarii gi montajului. Pentru un montaj mai usor la grinzile dreptunghiulare sau trape- zoidale se poate suprima talpa inferioaré pe primul panou realizind ast- fel o grinda cu zabrele de forma lenticulara cu rezemarea la talpa su- perioari. In acest mod grinzile cu z&brele au centrul de greutate sub Inia reazemelor si nu existé pericol de rasturnare in timpul montajului. Grosimi medii si cantitéfi de beton si de ofel utilizate pentru aco- perisuri realizate cu grinzi cu zibrele prefabricate. In grinzile cu zabrele se utilizeazi betoane avind marca B 250 — B 500. Pentru diferitele elemente de acoperisuri susfinute de grinzi cu z&brele, la constructii curente, se conteazi pe urmatoarele grosimi medii de beton in cazul unor deschideri de 12,00—30,00 m si distante intre grinzile cu zabrele de 6,00—12,00 m: — 3,5—5,0 cm’ pentru pldcute de beton armat drepte sau cu nervuri pina la 3,00 m deschidere; — 2,0—4,0 cm pentru pane de beton armat pina la 12,00 m deschidere; — 5,0—8,0 cm pentru chesoane de beton armat cu deschi- deri de 6,00—9,00 m; s-au facut si chesoane precompri- mate de 12,00 m deschidere; — 2,5—4,0 cm pentru grinzi cu zabrele de beton armat. Totalul grosimii medii a placilor, nervurilor si grinzilor cu zdbrele de beton armat este 8,0—12,0 cm. Cantitatea de ofel utilizata are valoare ridicataé si in medie pentru intreg acoperisul este de 150—200 kg ofel obisnuit la metru cub de be- ton, ceea ce revine la 15—25 kg ofel/m?. Prin utilizarea otelurilor cu profil periodic si a ofelurilor superioare, cantitatea de ofel se reduce in consecinta. B. Grinzi-cadre 1. Privire generala asupra grinzilor-cadre de beton armat Grinzile alcdtuite din talpi legate rigid prin montanti intermediari puternici se numesc grinzi-cadre sau grinzi Vierendel. Grinzile-cadre pot fi simplu rezemate, continue, sau pot alcdtui parti din cadre. Talpile sint in general paralele; uneori se fac cu doud pante sau usor curbate (fig. V.12).218 Constructii de beton armat O grinda-cadru cu n panouri este de 3 n ori static nedeterminata. Sistemul de bare articulat la noduri este cinematic mobil iar rigiditatea ansamblului se da prin rezistenta barelor si nodurilor la incovoiere. Din punct de vedere static, grinda-cadru lucreaz& defavorabil. Ea rezisté, prin momentele incovoietoare care se produc in montanti si talpi, tendintelor de deformare care es es apar pe directiile eforturilor principa- CICICICACA3C] ie, dirijate apropiat de 45° faté de “= axa grinzii. Un panou al grinzii-cadru pas- trindu-si nodurile rigide are tendinta de a se lungi dupa o diagonala si a se scurta dupa cealalté diagonala. Acestei tendinte de deformare, care SS, 90a fi in mod optim anihilata prin OOOCICIDIGS) diagonalele solicitate axial ca la grin- zile cu zabrele, i se opun, in L Fig. V. 12. Tipuri de grinzi-cadre. _ grinzilor-cadre, eforturile produse in talpi si montanti prin incovoiere. Montanfii de la capetele grinzii sint foarte puternic solicitati la in- covoiere. De asemenea sint solicitate la incovoiere gi talpile grinzii. Aceste talpi au dimensiuni suficient de puternice pentru a prelua efortu- rile axiale si din incovoiere care le revin, astfel ci montanfii ramin ca piesele cele mai solicitate la incovoiere. Talpile si montantii se fac cu sectiuni dreptunghiulare. Armatura barelor se asazi pe contur, dat fiind c& ele sint solicitate de momente incovoietoare importante (fig. V.13). Fig, V. 13. Armarea unei grinzi-cadru. Montantii se solidarizeazi in punctele lor de intilnire cu tdlpile, prin racordari puternice, uneori la 45°, faf& de directia talpilor. Aceste racordari pot ajuta la trecerea armaturilor inclinate menite a prelua efor- turile principale. Sarcinile se pot aplica la noduri sau pe talpi. Daca sarcinile sint aplicate direct pe talpi, acestea se considera ca grinzi continue rezemate pe montanti, iar reactiunile se iau ca inc&rcari la noduri.Grinzi cu zabrele si grinzi-cadre 219 Talpile sint armate ca piese supuse la compresiune si intindere ex- centricd. Montantii sint supusi mai ales la incovoiere. Talpile si montantii fiind piese solicitate de momente incovoie- toare, forte taietoare si forte axiale, armaturile lor vor consta din bare longitudinale, bare inclinate si etrieri. Costul acestor grinzi este mai ridicat decit al grinzilor pline de beton ar- mat sau al grinzilor cu zibrele pentru cd, datorita eforturilor mari ce iau nastere in montanfi si in tdlpi, acestea cer o cantitate mare de ar- méatur&, a c&rui cost depdseste economia de beton. fn acelasi timp, su- prafafa mare de cofraj greu de executat pe care o necesita, sporeste simfitor costul grinzilor-cadre. Grinzile-cadre se folosesc in constructii mai ales in situatiile in care se cer goluri mari de forma dreptunghiularé pentru trecere sau pentru a se putea aseza usi sau ferestre. 2. Calculul grinzilor-cadre Modul de calcul aratat in cele ce urmeazi este suficient pentru grinzile cu talpi paralele cu panouri egale, care se intilnesc obisnuit in constructii si la care momentele de inertie ale talpilor sint egale, sau aproape egale. In calcul se neglijeazi influenta deformirilor pieselor prin eforturi axiale si se consideré montantii de rigiditate foarte mare. In aceasté situatie ei ramin drepti si verticali, iar tangenta la fibra medie defor- mata a talpilor este orizontala in fiecare nod, avind puncte de inflexiune in mijlocul cimpurilor (fig. V.14). Montanfii in cazurile generale nu 4 2 8 59 # 8 F sint total rigizi, astfel cA distributia if 7 jf reali a eforturilor va varia in func- fie de aceasté rigiditate ca in fig. V.18. In aceasté situatie, in talpile grinzii cadru apar si momente incovoietoare Fig. V. 14. Modul de deformare din incovoierea generalA a construc- al grinzilor-cadre. tiei. Cind montanfii sint elastici, pozitia punctelor de inflexiune sau a punctelor de moment nul in talpi este apropiati de cea determinat& anterior. Montanfii grinzilor la care momentele de inertie ale celor doud talpi sint egale, au pozifia punctelor de inflexiune la mijlocul inaltimii (fig. V.15).220 Constructii de beton armat Fara a modifica distribufia eforturilor, in punctele de inflexiune ale barelor se pot presupune articulatii. Daca in fiecare panou se intro- duc astfel trei articulatii, atunci din conditiile de echilibru ale fortelor exterioare rezulté 3 n relatii de forma: M,=0. (V.13) Cadrul devine astfel static determinat si eforturile se pot calcula prin relatiile de echilibru mecanic. Rael . 2 3 7) s as i 4 ode ON petty Fig. V. 15. Ipoteza de aparifie a punctelor de inflexiune utilizata la calculul grinzilor-cadre. Eforturile in barele unui panou se obfin facind o sectiune verticalé prin articulatiile deschiderii corespunz&toare; scriind condifiile de mo- ment nul in dreptul articulatiei din talpa de sus si de jos pentru cimpul 1 se obfin relatifle (fig. V. 16 si V.17): we Met Me ep A Met Mr v.14) S, Bog StS (v.14) Momentele de inertie ale talpilor fiind egale, forja taietoare in pa- noul r se imparte egal celor doua talpi. Jn fiecare articulafie a cimpului Fig. V.16. Eforturi axiale in barele grinzilor-cadre. r si r+1 se poate presupune cd actioneazdi cite o fortd tdietoare de valoare: Qu= Or 81 rr =S Qe (v.18)Grinzi cu z4brele si grinzi-cadre 221 Sarcina verticalé aplicata la noduri se imparte egal celor doua talpi. Efortul repartizat nodului r la talpa de sus este: Vi= (Pu Padi (v.16) unde P,, este forta aplicaté in sectiunea r la talpa superioara, iar P,, — fora care actioneaza in sectiunea r, la talpa inferioara. Forfa orizontala in articulatia din montant se stabileste din egalita- tea forfelor orizontale ale portiunii de grinda afe- renta: H,— SAS p= Moa Mra (v.71) A Dac& se considera fiecare portiune de grind& limitata prin articulafii, se obtin mai multe cadre Momente incoveretoare om simple ale c&ror sarcini + het isms exterioare sint cunoscute. Fig. V. 17. Momente incovoietoare si forfe tAietoare in Momentele incovoie- toare maxime care apar ling& nodul r sint: forte taieloare — talpa superioara S,, barele grinzilor-cadre. 1 1 M—M, My = Q, at MMs; (v.18) — talpa inferioara I,, 1 a 1 M,— Mp, M,=—Q,* =— =, a 2 2 Momentele incovoietoare ling nodul r+1 sint: — talpa superioara S,,,, 1 Ms =~ ri (V.19) — talpa inferioara I,,,,222, Constructii de beton armat Momentele din montant in nodul r sint: 80s Me = — Hy RE (Mp Mra) (V.20) ‘ A 1 — jos Mai=+ Hey (MMe). Rezultatele obfinute prin aceasta metod4 de calcul utilizabila cind sectiunile montantilor nu sint mai reduse decit ale talpilor, sint apropiate de ale unui calcul exact. Se recomanda sa se adauge la valorile momentelor incovoietoare ob- finute corectia Pl sM= so (v.21) in care: J este momentul de inertie al unei talpi. I, — momentul de inertie al montantului, Cind momentele de inertie ale barelor unei grinzi-cadru sint di- ferite, pozitia punctelor de inflexiune se poate stabili cu formulele: fe VE sau hs = ————__ ht oOVT Vist Vit iar distanta punctului de inflexiune din talpa este: Vi h=K Ah, Vie a,=—— —“— a = Kya. (V.22) VitVig » Calculul eforturilor se conduce in mod analog si rezultatele pentru aceasta situatie sint ardtate in cele ce urmeaza. Se noteazi momentul incovoietor al grinzii in dreptul articulatii- lor din panoul r cu M,q si forta tdietoare corespunzdtoare cu Q,a. In aceasta situatie, eforturile in talpi sint: Sai; patie. (v.23) Fortele taietoare in articulatii sint: — la talpa superioara, Qs =KiQras (v.24) — la talpa inferioard, : Qu = (1 — Ki) Qra- Momentele in talpi in nodul r sint: — talpa superioara S,, Me = Ki(Mr— Mra); (V.25)Grinzi cu z&brele gi grinzi-cadre 223 — la talpa inferioara I,, Mi = (1 — Ki(M-—Mra). Momentele din montant in nodul r sint: — sus Mase = KolMra— Mr4i.a)i (V.26) — jos Mic = (1 — Ko)(My41a — Mya). 3. Comportarea grinzilor-cadre in constructii Din calcul rezulti c& la grinzile-cadre cu talpi paralele, eforturile axiale din talpi sint proportionale cu momentele incovoietoare, iar mo- mentele incovoietoare din bare sint proportionale cu fortele taietoare. In timp ce la grinzile obisnuite eforturile principale, dirijate la 45° pe axa piesei, sint preluate prin ar- maturi intinse sau prin betonul comprimat, grinzile-cadre rezista prin eforturile de incovoiere pro- duse in talpi si montanti. Aceste eforturi de incovoiere provoacé de- formari mari ale grinzilor-cadre, deformari care depasesc deformari- le grinzilor masive sau ale grinzi- lor cu zabrele. In calculul precedent s-au con- HAH AWA siderat montantii rigizi. Cind mon- tentii sint elastiri ei se incarcd cu un efort din ce in ce mai redus (fig. HW ¢ V.18). La limita, fiind foarte elastici, se deformeaza mult iar g.inda-cadru Fig. v. 18, Distributia momentelor incovoie- se apropie ca comportare de doud toare in grinzile-cadre. grinzi incovoiate suprapuse. Vazuta sub aceasté forma, grinda cadru se comporta analog grinzilor de lemn cu pene, si anume grinzilor care au pene foarte inalte. Cind ansamblul arhitectonic al constructiei impune solufia, se pot dezvolta grinzi-cadre etajate (fig. V.19). In asemenea cazuri, calculul se face asemanator celui de la grinda-cadru obisnuita, admitind cA se rea- lizeaz4 articulatii in toate barele ansamblului. Sistemul static foarte complicat se simplificd in acest caz, dac& se admite ca toate punctele de moment nul sint plasate la mijlocul barelor. In halele alcdtuite din elemente prefabricate, se pot face panouri Pprefabricate in forma de grinzi-cadre care reazema pe ferme si servesc pentru a sustine luminatoare sau ventilatii.224 Constructii de beton armat In constructii, grinda-cadru trebuie evitaté pe cit posibil. Lucrind defavorabil ca sistem static, ea constituie o constructie scump& cu de- formari mari si care nu utilizeazd in conditii bune materialul. In schimb, in anumite situatii, grinda-cadru poate fi indicaté de conditiile locale si uneori poate reprezenta solutia cea mai indicata. Astfel este cazul unor blocuri cu multe etaje care au sali mari la eta- rr wy yy PO PSS . i pot 4 oy ST SS SS I \ (| N/T cc i aa “ CEES Sooo: Fig. V. 19. In construcfii etajate apar grinzi-cadre lucrind pe unul sau pe mai multe etaje. | | jele inferioare. Deasupra acestor sali se creeaz& grinzi-cadre pe inalti- mea unui etaj sau chiar pe mai multe etaje. Grinzile principale ale planseelor servesc drept talpi ale grinzilor-cadre, iar stilpii devin mon- tantii cadrelor. Etajele superioare nu sint in acest caz ingreuiate in exploatare prin grinzi mari sau prin diagonale. Comportarea dezavan- tajoasA a grinzilor-cadre este ajutata prin fndltimea mare, cit un etaj, data grinzii. La asemenea constructii trebuie atrasi atentia santierului asupra structurii statice care lucreazi in ansamblu pe mai multe etaje pentru ase tine seama de aceasta la decofrare. Grinzi-cadre se realizeazi de asemenea in ansamblul unor con~ strucfii chiar cind nu sint astfel calculate. Spre exemplu perefi intregi lucreazi in ansamblul lor ca grinzi-cadre pentru a ajuta un stilp care tinde s& cedeze sau o fundatie care se taseazi mai mult decit cele vecine. Dac& grinda-cadru trebuie evitaté cit mai mult in constructii, to- tusi trebuie si se find seama de realizarea unor asemena grinzi in an- samblul unor constructii, pe toaté inaltimea lor, unde capadta mari re- zerve de rezisten{é datorité acestei inaltimi, in special la tasdrile ne- uniforme si la cedarile locale ale unor elemente.Grinzi cu zdbrele si grinzi-cadre _ 225, Grinzile-cadre sint constructii grele, cu dimensiuni mari si nu sint indicate pentru prefabricare. Cu toate acestea s-au facut grinzi cu goluri lucrind in ansamblu ca grinzi-cadre. De asemenea, s-au facut panouri de ferestre pentru constructii prefabricate, panouri care au si oarecare eforturi provenite din incovoiere si care lucreazd ca grinzi-cadre pre- fabricate. Bibliografie .Caracostea A, ,Manual pentru calculul construcfiilor’, VIII, Edilura Tehnicd, Bucuresti, 1959. 2.Cristescu Sm, ,Halé de mare deschidere acoperité cu grinzi cu 7abrele de beton armat", Revista’ Constructiilor si Malerialelor de Construc{ii, Bucuresti, 1957. . Filipescu Gh, ,Statica construcfiilor si rezistenja materialelor’, Bucuresti, 1940. Grigoriu D., ,Grinzi cu zdbrele’, Revista Construcfiilor si Materialclor de Construcfii, Bucuresti, 1962. 5. Halasz R, ,Verfahren zur Berechnung von Stockwerkrahmen nach Cross, Zaytzelf und Csonka", Bautechnik und Bauplannung Nr. 3, 1953. 6. Hangan M,, ,Belonul armat", vol. I. ESAC, Bucuresti, 1955. 7. Magnel G, ,Le calcul pratique des poutres Vierendecl*, Gand, 1934. 8 Mazilu P., ,Statica constructiilor’, vol. 1. ESAC, Bucuresti, 1955. 9. 0. . Muller M,, ,Die Grafische Statik der Baukonstruktionen", Kroner, Le'pzig. . Niculescu P., ,Depozit de clinker acoperit cu grinzi cu zébrele de 30 m deschidcre“, Referat la catedra de beton armat, Institutul de Constructii Bucuresti. ll. Saliger R, ,,Praktische Statik", Wien, 1951. 12, Stussi F., ,Caleul des poutres Vierendeel“, Mémoires de l'association Internationale des Ponis et Charpentes. 13. Teodorescu C. C, ,,Curs de rezistenfa materialelor“, Bucuresti, 1945. 4. Vierendeel, ,Cours de la stabilité des constructions“, Tome IV, livre Il, Louvain — Paris, 1927. Catalog de ferme prefabricate din beton armat, Nr. 7/451, 1958. -S., Ferme din panouri prefabricate asamblate prin precomprimare, Nr. 2032, 1962. 15 — Construc}ii de beton armatCapitolul VI Grinzi-pereti A. Relafii generale de calcul Ipoteza sectiunilor plane in deformarea grinzilor supuse la inzo- voiere, care conduce la o repartizare liniara de eforturi unitare in sec- fiune, nu este valabila pentru calcul, decit atit timp cit indltimea grin- zii ramine relativ micd fata de deschidere. Pentru grinzi a cdror inaltime este relativ importantd fafa de des— chidere, si anume cind aceast4 indltime depaseste circa 0,5 din deschi- dere, aceasta ipotezd nu mai duce la rezultate satisfacdtoare si trebuie s& se recurgé la un calcul mai riguros facut pe bazi de deformari. In aceasta categorie intri peretii de silozuri, uneori peretii rezer— voarelor pentru lichide, grinzile de margine ale boltilor subtiri auto- portante si diferite parti de constructii din ansambluri industriale si constructii de diferite naturi. In aceeasi categorie a grinzilor-pereti intra, pentru unele solicitari secundare, portiuni intregi de constructii, cum sint uneori planseele constructiilor cu etaje care rezistA solicitaérilor orizontale produse de vint sau de cutremur, pereti de constructii care lucreazd in ansamblul lor la eventualele tasari ale stilpilor etc. Calculul grinzilor perefi se face plecind de la ecuatia cu derivate parfiale a elasticitatii plane: we +iz=0 0, (VIA) ar AAF= -=-— AF axt +2 ax ay? unde F este functia Airy care determina eforturile 9,, a, si % pro- use in giindd. Dac& se neglijeazi fortele masice, aceste eforturi sint: oF oF oF : _ (VI.2) 6=—; = ap ee axay * In coordonate polare ecuatia (VI.1) are forma: aar=( S++ 245 =) F=0; (v1.1) ror ra =Grinzi-pereti 227 iar eforturile unitare vor fi egal My LPE, Gu. Gn (t= Tp ar! Pow? fan? ar a r a (V1.2’) Ecuatia diferentiala cu derivate partiale ce defineste functia Airy, se obfine plecind de la ecuatiile de echilibru static al unui element plan infinitesimal de laturi da, dy (fig. VI.1): der yp Bw yo; Rep Bey =O; yy=t~e=t (VI) x ay ax ay Fig. VI. 1. Eforturi unitare si deformiri in grinzi-pereti. unde X, Y sint fortele masice actionind elementul infinitesimal. Intre eforturile unitare si deformatii exista relatiile: 1 1 1 1 t a=t(o—2o)}: oy = 5 (%— ne a,); Y=" (V1.4) Dac 2.4) $i %.y) sint deplasdrile punctului de coordonate x si y dupa deformare, se pot scrie relatiile: dw) ao ay | ax” (V1.5) Y= Din grupul de ecuatii (V1.5) se obtine ecuatia de compatibilitate: fe, (VL6) Inlocuind in ecuatia VI.6 pe «,, e, $i yin functie de eforturi (VI.4), se ajunge la relatia: 1 (8 +=) 1 (2 1 a9, a o'm+1) : + (VL) EVay om ay ae om ax dx8y mE 15°228 Constructii de beton armat unde s-a tinut seama ca _ mE 2m +1) Inlocuind derivatele partiale ale lui t scoase din (V1.3) in ecuatia (V1.7) se gaseste: (e+ Epes SBye ot Sistemul format de primele ecuafii (VI.3) si ecuatia (V1.8) determina teoretic eforturile o,, o, gsi Tt. Exprimind eforturile cu ajutorul unei singure functii F in asa fel ca primele ecuatii (VI.3) s& fie identic satisfacute, si anume: ar ar ay ar UG, Xx 6, F sau 6, Yy; 9, r ty a <= ; x ay® Sau ee ay? ue axt 9 at wi) ty =a ek A xy— Yr sau t,=22- ‘ eT ay y x sau Ty aay gi considerind fortele masice constante, se ajunge la ecuatia cu derivate partiale (VI.1). Integrarea ecuatiei (VI.1) se poate face cu ajutorul seriilor trigo- nometrice cu coeficienti variabili. In cele ce urmeazd este dati rezolvarea cazului concret al unei grinzi-perete de siloz, rezemind pe stilpi izolati. echidistanti. Fie L=21! — deschiderea intre axele stilpilor; 2c— latimea unui stilp (e= £1); H — inaltimea grinzii-perete; b — grosimea grinzii-perete; p — sarcina distribuita (se admite ci este aplicati la mar- ginea inferioara). Originea axelor se ia la mijlocul deschiderii, la fata inferioar. Presupunind reactiunea stilpului uniform distribuitaé pe latimea acestuia, se obfine ca valoare pentru intensitatea reactiunii: p=p : (V1L10) Pentru calculele ulterioare este nevoie s& se reprezinte incdrcarea exterioara sub forma de serie trigonometric’. Ea trebuie si aiba parti- cularitatea ca pentru — (I—c) 036 -*- | >oas—t cp | % ep eo e - | pos | - | >os | 8% % ! Nota. In tabeld: g este sarcina vertical in kg/m siag— rezistenta de calcul a betonului in kg/em?, In general se presupune cé montanfii reazemelor si intilnirile cu perefii transversali asigura indeformabilitatea transversali a elementului in dreptul reazemelor. Legatura grinzilor-pereti cu stilpii trebuie facuté atent. Stilpii se ridicd peste partea inferioar4 a grinzilor-pereti, pind la partea lor su- perioaraé sau numai pe o portiune. In dreptul stilpilor, grinzile-pereti, «are sint foarte subtiri, se ingroase prin racordari locale. Stilpii, la rin- dul lor, se racordeaz& cu peretii vecini prin tesituri (fig. VI.5). Ay d Fig. VI. 5. Racordarea grinzilor-percti cu stilpii pe care reazema. Se d& o deosebité atentie rezemarii peretelui pe stilpi, in regiunea de rezemare compresiunile in beton putind lua valori foarte mari, dac& nu se fac racordarile necesare.Grinzi-pereti 235 2. Armarea grinzilor-pereti Armarea grinzilor-perefi se face prin armaturi de rezisten{i plasate in partea de jos a peretilor si prin arm&turi de repartitie, orizontale si verticale. ArmAturile de rezistenté se pun la partea inferioari a peretilor si se compun din armaturi drepte si arm&turi inclinate. Se prevad cel putin doua vergele drepte, care trec si peste reazeme, unde eventual se innadesc. Reteaua de armaturi ridicate se compune din trei pind la cinci rin- duri de armaturi la 45° suprapuse vertical. La lucrérile de micA impor- tanfé numarul de rinduri se poate reduce la trei, repartizind astfel in- tervalele intre bare, incit s& se pistreze aceeasi linie a centrului de greutate. La grinda continua petrecerile barelor ridicate de o parte si de alta a reazemului se vor face pe o lungime minima, egalé cu jum&tatea lun- gimii de aderenté masuraté de la axa reazemului gsi se vor completa cu ciocuri obignuite ca in fig. VI.6. Aceste armaturi pot fi duse pind la ca- pat sau pot fi facute cu o portiune orizontala la partea superioara (v. fig. VL.6). Vergelele orizontale vor fi egal repartizate intre cele douad fete ale grinzii si se plaseaza in interiorul retelei de vergele verticale. Tr Ltit7pl SF ateip = 8 Reazem; Fig. VI. 6. Cazul general de armare pentru o grindé-perete, continua, Reteaua verticala este uniform repartizaté intre capetele inferioare ale reazemelor, sub forma de legaturi rectangulare alcdtuite din doud ménunchiuri verticale care inconjoara celelalte armaturi. Aceste vergele (etrieri) merg pe toat& indlfimea grinzii cu exceptia cazului H=L, cind este suficient un etrier la doua rinduri pe toaté inaltimea grinzii si un altul pe jumatatea inferioard a inaltimii. Petrecerile vergelelor orizontale si verticale vor fi decalate, dacd este loc si se vor face far& ciocuri pe lungime cel putin egald cu aceea de smulgere, adic necesaré adeziunii in beton.236 Constructii de beton armat Diametrul vergelelor orizontale si verticale nu trebuie si depaseascd. pentru cazuri curente L/400 si al celor ridicate L/200. . Vergelele orizontale se vor continua pe reazem si petrecerile lor se vor face pe cit posibil in afara reazemului. La armarea grinzilor-perefi se va fine seama si de urmatoarele in- dicatii constructive: — armatura se asaz4 in centrul de greutate al zonelor intinse din sectiune, atit in cimp cit si pe reazem; — armatura pe reazem se poate aseza si orizontal, pe toati latimea reazemului. Ca regula practici se recomandad ca ridicarea arméaturii s& se inceap& la o distant4 de marginea stilpului egalA cu jumitate din latimea stilpului (v. fig. V1.6); — la reazem se mai prevad armaturi suplimentare la marginea su- perioara si inferioara, deoarece mici tasari ale stilpilor provoacd schim- bari mari in repartitia eforturilor unitare. Ridicarea acestor arméaturi suplimentare se face sub acelasi unghi ca si primele. Normele franceze considera doud tipuri de grinzi-perefi finind seama de raportul dintre indlfimea si deschiderea grinzii respective, pentru care s-ar avea H=0,5 L si H=L. Pentru aceste cazuri limité s-a putut stabili si verifica pe cale experimental un mod de armare indi- cat, astfel cum e aratat in fig. VI.7. Fig. VL7. Armarea unor grinzi pereti. Sint detaliate cazurile H=L si H=Li2. Grinzile-pereti situate in afaralimitelor precedente se reduc de fapt la unul din cazurile de mai inainte, iar partea superioar4 se proiectezi dupa rolul pe care dl are in ansamblul general al constructiei, facind abstrac- tie de comportarea lui ca grind4-perete.we kb be No Grinzi-pereti 237 Bibliografie . Bayer K., ,Die Statik im Stahlbetonbau“, Bd. 2, Springer Verlag, Berlin, 1948. Dischinger Fr., Beitrag zur Theorie Halbscheibe und das wandartigen Balkens*. Abhandlungen der I.V.B.H. Band IV. Zurich, 1936. . Hangan M,, ,Betonul armat*, vol. 1. ESAC, Bucuresti, 1955. . Litvinenko V. Bunciire si silozuri din beton armat* (traducere din limba rus). Bucuresti, 1956. Teodorescu P. P., ,Probleme plane in teoria elasti Bucuresti, 1961. Editura Academiei R.P.R., . Worch G, ,Elastische Scheiben*, Beton — Kalender, 2 Teil, Berlin, 1956. Norme franceze pentru calculul si armarea grinzilor percti.Capitolul Vil Constructii in cadre de beton armat A. Principii de alcatuire si clasificare 1. Modul de transmitere a sarcinilor la reazeme Prin scheletul static, sarcinile care solicita o constructie sint trans- mise la punctul de rezemare, in general, la fundatii. Dintre toate schele- tele statice, acel care se poate apropia cit mai mult de un poligon funi- cular al sarcinilor constituie sistemul cel mai indicat pentru a conduce sarcinile la punctele de rezemare. Asemenea constructii nu se realizeazi practic, deozrece nu corespund decit rareori din punctul de vedere al utilizérii. De aceea se recurge la constructii denumite cadre, realizate din grinzi, arce si stilpi, legate rigid la noduri. Datorita acestor legaturi, in riglele cadrului apar momente incovo- ietoare, sarcini axiale si forte taietoare. Momentele incovoietoare sint mai intofdeauna eforturi predominante in bare, mai importante decit eforturile axiale si fortele taietoare. In planul sarecinilor, axa unui cadru apare ca o linie frinté. Punc- tele de fringere, numite noduri, reprezinté pentru diferitele bare rea- zeme interioare ale cdror reacfiuni sint suportate prin solicitari axiale sau momente incovoietoare de barele concurente. In constructii, cadrele apar ca elemente statice cu echilibru spatial. Barele se dispun de obicei pe doua directii, astfel c& se formeaz& in spa- fiu cadre dispuse pe doua directii. Foarte adesea aceste constructii se calculeazi drept cadre pe o singura directie (cea cu deschideri mai mari), gi solicitarile sint mari pe ambele directii, este indicat a se calcula struc- tura spatiala. Barele cadrului capata diferite denumiri dupa pozitia, modul de so- licitare sau rolul pe care fl indeplinese (grinzi sau rigle, montanfi sau stilpi, diagonale sau tiranti). Modul de alc&tuire a unui cadru din piese orizontale si verticale sau din piese cu inclindri mici fafa de acestea, face ca, din punct deConstructii in cadre de beton armat 239 vedere static, cadrul s4 nu reprezinte o solufie avantajoasd. Poligonul funicular al sarcinilor la cadre este indepartat de fibra medie, iar mo- mentele incovoietoare din bare sint proportionale cu aceste distante (fig. VIL1). Cadrul este astfel o constructie solicitataé de momente in- covoietoare puternice si din aceasta cauzi devine o constructie costisi- toare. Cadrul constituie o solutie convenabila din punct de vedere al xt FO XK Fig. VIL. Curba de presiune a cadrelor. Prin articulafii se reduc momentele incovoietoarc produse de variatiile de temperatura si contractie si se sporese momentele pozitive produse de sarcinile verticale si orizontale. utilizarii spatiului, c&ci poate fi realizat astfel incit s& imbrace in cele mai favorabile condifii gabaritul cerut de elementele functionale ale constructiei. In constructii civile si industriale cadrele de beton armat au cele mai variate aplicatii. Scheletul static al cadrelor poate fi completat cu elemente de exploatare industrialA ca buncdre, rezervoare si estacade, elemente ce pot fi realizate in mod convenabil din beton armat (fig. VIL.2). Prin grinzile ce sustin planseele, cadrele de beton armat monolit creeazi sisteme care dau o buna rigidizare longitudinald unei con- structii. prefabricate realizindu-se constructii rigide, fara greutéti mari de executie. 2. Clasificarea cadrelor dupi forma, mod de rezemare si alcdtuire Dupa forma lor cadrele pot fi alcdtuite: — multiple, cind au mai mult decit doi stilpi (fig. VII.3. e); — etajate, cind creazi niveluri suprapuse (fig. VII.3, f);240 Constructii de beton armat Fig. VII. 2. Cadru intr-o constructie industriala, — cu acoperisul orizontal sau putin inclinat (fig. VIL3, a); — eu acoperisul inclinat sau poligonal (fig. VIL3, b); — cu acoperisul curb sau combinat din porfiuni curbe si drepte (fig. VIL3, c). Reazemele cadrelor se considera teoretic articulate sau incastrate si mai rar simplu rezemate. In realitate, cadrele sint aproape intot- deauna numai partial incastrate la reazeme. Alc&tuirea cadrelor are important& asupra repartizdrii eforturilor in sectiuni. Cadrele se pot alcdtui din bare cu sectiune constanté sau cu sectiuni variabile in lungul lor. Pentru a micsora actiunea impingerilor si aparitia unor momente incovoietoare mari in stilpi, la cadre cu acoperis poligonal sau curb se introduc tiranfi (fig. VIL3,d). Uneori se introduc articulafii in in- teriorul cadrelor cu alcituire mai complex4, pentru a crea sisteme independente cu o structuré de calcul mai precisi si nedeterminareConstructii in cadre de beton armat 241 Plripirmainhn 1m @ Ba Fig. VII. 3. Cadre incastrate sau articulate la baz’: @ — cu rigla dreapti; b — cu rigla frint&; ¢ — cu rigla curb’; ¢ — cadre cu tirant; e — cadre multiple. staticd redusd. Aceste articulatii au mai mult efectul de a simplifica calculul, decit de a modifica comportarea lucrérii, constructiile in cadre avind in general o comportare destul de indepartata de structurile simplificate ce stau la baza calculului. Articulatiile introduse pot fi si plastice. Articulatiile plastice ca si cele partiale dau solu{ii mai convena- bile din punct de vedere static decit articulatiile totale, ele fiind mai apropiate de specificul de comportare al betonului armat. B. Rigidit&i si articulatii 1, Rolul rigiditatilor barelor in dezvoltarea momentelor incovoietoare Eforturile si in special momentele incovoietoare care apar in ba- rele unui cadru depind intr-o foarte mare masuri in afara formei cadrului si a incarcarilor, de dimensiunile gsi rigiditafile diferitelor bare, de existenta vutelor, racordarilor si a secfiunilor variabile in lungul diferitelor bare. Calculul si dimensionarea unui cadru vor depinde astfel si de modul in care sint grupate masele materialului in lungul barelor, Dimensionarea va depinde de asemenea de incastrarile sau de articulatiile prevazute si in special de modul in care acestea se reali- zeazi, deoarece din cauza tasarilor terenului gi rotirilor fundafiilor, incastrarile nu se realizeaz decit partial. In proiectare se dé uneori o importan{i exageraté realizarilor de articulafii la baza stilpilor unui cadru gsi in schimb se minimalizeazi Nejustificat rolul rigiditifilor diferitelor bare si al variatiei sectiunilor acestor bare. 16— Constructii de beton armat242 Constructii de beton armat Dac& examindm momentele incovoietoare produse in cadrul cel mai simplu, cadrul portal, alcdtuit din doi stilpi si o grind& orizontala (fig. VII.4,a—c), vom observa c& atunci cind stilpii sint foarte rigizi, momentele incovoietoare pozitive date de sarcinile verticale in grinda sint foarte mici. Grinda cadrului se apropie de modul de comportare al unei grinzi dublu incastrate. Fig. VII. 4. Momente incovoietoare in cadrul portal cu sau fara articulafii. Dimpotriva, cind stilpii sint foarte elastici si grinda puternicd, mo- mentele Pozitive in grind& cresc, iar cele negative sint foarte reduse, incit ea se comporté aproape ca o grindd simplu rezemata. Caleulul araté c&, raportul dintre rigiditatea grinzii si stilpilor — 18 ls Tyelg cadru. In cazul unor sarcini uniform repartizate daci raportul k va- riazi de la 0 la «©, momentul pozitiv in rigla orizontald creste de la 1/24 pl? pind la 1/8 pl?. In Tabela VII. 1.Momente maxime incimpul unui cadru acelasi timp momentele ne- Tgrls gative la colfurile cadrului dreptunghiular te Te trec de la —1/12 pl? la zero (tabela VII.1). mae" 8 |. Articulafiile sau incas- ‘Tipul de ' trarile in fundatie au rol ~ redus in distributia acestor are o influenf& hot&ritoare in distribufia momentelor in Cadru dublu arti- . momente. Astfel, pentru un culat pres | pris pl8| ‘cadru avind k=1 (tabela Cadru dublu in- VII.1), intre un cadru arti- castrat pej24 | prl44 pe/®|) culat in fundafii si unul in- castrat, variatia momentelor incovoietoare pozitive nu de- paseste 6%. Limitele precedent aratate pot fi depasite la cadrele care au barele cu moment de inertie variabil in lungul lor. Rigiditatea unei bare de cadru poate scidea pind la o valoare care permite s apara in unul din punctele ei o articulatie plastici sau chiar © articulatie neti. In acest mod, trecerea de la cadrul incastrat la cadrul cu una, doud sau trei articulatii se face fie prin realizarea neta a articulatiilor, fie treptat prin variafia sectiunii unei piese in tot lun- gul ei sau numai intr-o portiune limitata.Construttii in cadre de beton armat 243 In proiectare, ca in cazul grinzilor, se poate trasa curba de mo- mente incovoietoare a riglelor orizontale incd4rcate in ipoteza de simpla rezemare, iar apoi, prin rigiditatea stilpilor si prin articulatii plastice sau totale, se impart momentele intre reazeme si mijlocul grinzilor in mod convenabil, La proiectarea cadrelor este indicat si se grupeze masa principala a betonului spre colfuri. In acest mod momentele cele mai mari se aplicd pe portiuni mici de grind&. La cheia cadrului momentele sint mai mici si nu apar necesare anumite racordari sau ingrosari, care sint inestetice. Aceasté grupare de mase poate duce pind la cadrul articulat la cheie sau la cadrul cu o articulatie plastica la cheie. Fig. VII. 5, Incastrarea parfialé a cadrelor in fu:datic. Defecte locale sau variajia modulului de elasticitate al betonului in lungul unei piese au efecte similare cu variatia momentului de iner- tie al barelor in lungul lor. 2. Incastrarea parfialA a cadrelor in fundafii Daca fundatia unui cadru este solicitati de o sarcina axial N si un moment incovoietor Mi, eforturile unitare maxime gsi minime pe teren vor fi (fig. 5) NM, 62= a ts (VIL.1) iar diferenta intre aceste eforturi Ao=2 =. (VIL2) 16"244 Constructii de beton armat Coeficientul de tasare al terenului fiind c, diferenta dintre tasd- rile extremitatilor fundatiei va fi: afk Mh. WT FRT Py (VIL3) iar dac& latura fundatiei este d, se va roti cu: =tgy= 2a? MM oy = tg (VIL4) unde J este momentul de inertie al suprafetei fundatiei, J=1/2 d-W. Admitind stilpul perfect incastrat la capatul superior, rotirea sec- tiunii de ling& fundatie sub actiunea unui moment Mp (caz curent) va fi: = Is o.= “El, My. (VIL.5) Daca stilpul ar fi considerat articulat la partea superioara, s-ar fi obfinut unghiul: 1 6 6 BEL M2; (VIL6) iar dac& ar fi fost partial incastrat, cu un grad de incastrare p Js 6 = ——|2——| M. 1.7) = des) wun Dac& momentul de incastrare perfecté a stilpului in fundatie ar avea valoarea M, el se va descompune (a se vedea metoda aproxima- fiilor succesive) in momentele M, si Mp care satisfac relatia M=Mi+Me2 gi sint obfinute prin condifia 6;=6,. Va rezulta: M,_ M, M = =——_—-. VIL.8} ol ABI, yy AEs ( ) ls fs *Asupra fundatiei lucreazi momentul incovoietor M, = a + I, iar in stilp va ramine acelasi moment incovoietor Mi—M—Mb). Aceasté rotire a fundatiei cadrului face ca momentul in piciorul cadrului sa fie mai redus ca la o incastrare perfecté. Gradul de in- castrare va fi: a (VIL.9) yp Als ol 7; Daca in loc de o incastrare perfecté in punctul B (capatul superior al stilpului) s-ar realiza o incastrare partialA atunci gradul de incas- trare a stilpului in fundafie ar fi: p=——_*_., (v1.10) 6Els 4. —SEls _ at (2—pp/2) lsConstructii in cadre de beton armat 245 Valorile determinate pentru gradele de incastrare pot fi utilizate atit in calculul cadrelor prin aproximatii succesive cit si prin orice me- toda de calcul. Prin incastrarea elasticd in fundatii, rigiditatea stilpului de cadru scade, momentele incovoietoare din rigle cresc iar momentele incovoie- toare in stilpi scad. Efectul incastrarilor partiale a constructiilor in fundatii nu este deosebit de mare; uneori are insi un rol mare in distributia incdrcari- lor pe teren si in adaptarea fundafiilor la teren. C. Starea de eforturi {a colturile si ramificatiile cadrelor 1. Colfuri de cadre Starea de eforturi a colfurilor ca si a ramificatiilor de cadre este o problema delicaté care poate fi urmarita prin calcul aplicind teoria elasticitatii, iar experimental prin fotoelasticitate. Prin ambele metode se obfin indicatii prefioase asupra studiului betonului armat, fara ins& a se prinde real toate caracteristicile lui de comportare. Din cercetirile experimentale s-a dedus c& virfurile drepte ale cadrelor nu au eforturi. Aceasta a permis si se faci studiul colfului de cadru, pe o schema simplificati care si poaté fi exprimaté in tod Fig. VII. 6. Starea de eforturi in colfurile de cadru. coordonate polare, Calculul apare simplificat dacd admitem nodul de cadru racordat la interior si la exterior cu arce de cere (fig. VII.6, a). Starea de eforturi a fost studiatA separat pentru diferitele solici- tari $i diferite ipoteze de incarcare [2].246 Constructii de beton armat a. Colt de cadru solicitat de momente incovoietoare [2]. Pentru nodul de cadru considerat ca o saiba, se poate gisi o functie de eforturi care s& satisfacd relafiile (VI.1’) si (VI.2’) din cap. VI. Notind p=" si a= (fig. VII.6,b) o asemenea functie poate avea forma: ‘ F=C,+C, ine+ Ge + Caz Ine. (VIL11) Constantele de integrare se obtin din conditia: 6, =~ (Cpe? — 20, + Cy— 263 Ine) =0; (VIL12) la margine, pentru r=, si r=r2 si M ra rs Alura curbelor de eforturi unitare este cea din fig. VII.6,c trasata pentru un caz luat din practic: Daca se noteazi T==r7[(e;— 1)?» —4 3 (In e)’] se obtin valorile con- stantelor de integrare C\, C, C3 si valorile eforturilor: o = AU (Int — ef ine + Ine}; a e o =A 1 In® —pf Ine—¢* In ey}. (VIL.13) : Pentru un sector cu p;=0,24 m gi p2=0,64 m, s-au trasat in fig. VII.6,c valorile lui o, si 0; Dreapta AB arata eforturile liniare produse din incovoierea teoretica. b. Colf de cadru solicitat de o forf4 tdietoare. Forta tdietoare Q, produce in sectiunea b eforturile Q,, Ny, My. Pentru solicitarea din fig. VII.6,d,e functia de eforturi are forma: F= ®(7) sing; (VI.14) iar eforturile unitare au componentele 2 = (2 ~= sina; o,=®” sin a; _ (eo __ « = waa (F— G)oosa=— a (VIL15) care araté ci pentru a=0 apar numai valorile 7. . =(% 41. o_o 1 1 Ding AF=(S~ 2+ 48) (FOS 4 1B )sing, — (vtt16) se obfine pentru (r) ecuatia rts totala (er moat 13} o=0, (VIL17) cu solutia o=¢, atte + { et + Ce. (VIL.18)Constructii in cadre de beton armat 247 Notind . : T2=rl(Pi+ 1) In ep, — (93 — 1) (VII.19) se obtin eforturile unitare * 6, = eh — (ot + e+e ]sina=h, sin a; tae a= 213% (e+ 1)p #3] sin a= fy sin o, (VIL.20) e care satisfac relafiile . (rede =Ne=—Qusin ag, [rdr=Qp= Q, cos 4. (VIL21) r rn tr (r — ro)dr = Mp = Qa Sin O. rs -=0 CaS Leas Fig. VII. 7. Eforturi unitare in colfurile de cadru racordate. Valorile k; si ko au fost trasate in diagrama din fig. VIL6, f. O incarcare ca in fig. VII.6,g poate fi descompusa in incarc&ri ele- mentare de tipul precedent (fig. VIL6, h, i, 3). Prin reducerea razei inte- rioare de racordare a barelor, axa neutrd se apropie sensibil de colful interior, zona com- primata se reduce iar eforturile de compresiune cresc (fig. VII.7). Din acest motiv se recomanda vute intermediare sau rotun- jiri. Vutele sint necesare la grinzi in special cind stilpii au o mare rigiditate iar momentele din noduri sint mari. Ele se fac si se armeaz& ca in fig. VIL8, uneori ajungindu-se la fretarea regiunii comprimate. Fig. VI. 8. Realizarea constructivé a coljurilor de cadre.248 Constructii de beton armat 2. Noduri de cadre Pentru acest caz este mai indicat studiul intr-un sistem de coordo- nate rectangulare [2]. Eforturile unitare in noduri de cadre pot fi determinate apropiat cu ajutorul unei functii de eforturi de tip Airy. O asemenea functie de eforturi pentru cazul de incdrcare din fig. VII.9,a—d, poate fi: = py UT Dut Nas BP Bernt + HP +2e%y"}, (VIL.22) iar eforturile unitare sint date de relatiile (VI.2) cap. VI. Fig, VII. 9. Eforturi in noduri de cadru. Momentele incovoietoare, fortele taietoare si longitudinale in sec- tiunile @ si b sint egale iar fn sectiunea c, Q,=N,—+N, iar M, =2Mq. Eforturile unitare ¢, si o, in axa de simetrie au valori nule iar efor- turile unitare tangentiale au directia axei. Axa de simetrie este tdiataé la 45° de eforturile principale. Punctul singular N, este un punct de efort nul. Punctul singular k este inconjurat de doua serii de linii de fort&, limitate de liniile caracteristice NL si NR. Liniile de for}a « gsi B se intretaie rectangular (v. fig. VII.9). Asezarea armaturilor trebuie facutdé astfel incit sA acopere tensiu- nile ce apar si uneori si ajute preluarea compresiunilor in punctele de acumulare de eforturi. D. Tipuri de cadre de beton armat 1, Cadre cu o singuri deschidere Cadrul cel mai simplu — cadrul portal — este alc&tuit dintr-o rigld orizontald legaté indeformabil la capete de doi stilpi (fig. VII.10). In constructii curente cadrele sint plasate la distante variabile de 4,50—12,00 m; in mod normal, cadrele se dispun la distante medii de 6—9 m Si se rigidizeazi intre ele prin grinzi sau plansee’ monolite. Stilpii cadrelor, solicitafi de forte excentrice, au sectiunea constant& la lucrarile de importan{4 mai mic si au sectiunea variabild, la con- structii importante.Constructii in cadre de beton armat 249 Rigla cadrului, legata rigid cu placa, are in regiunile momentelor pozi- tive sectiunea in form& de T, iar in zonele momentelor negative este consideraté ca avind sectiune dreptunghiulard. La cadre nelegate prin placi, se fine seama de eventuala posibilitate de voalare a grinzii cdreia ii Lt > — = w 4 ” ts ' \t ; ‘ i Fig. VII. 10. Tipurit de cadre cu o singuri deschidere. i se dau forme latite la partea superioara, rezistente la flambaj lateral. Colturile cadrelor sint punctele cele mai solicitate; ele trebuie sa asigure caracterul monolitic al lucrarii si atit dimensiunile cadrului cit si ageza- rea armaturilor trebuie si corespunda eforturilor reale ce apar. Colful intrind al cadrelor este uneori atit de solicitat, incit apare indicata chiar fretarea localA a zonei comprimate, solutie indicaté prin faptul ci regiunea puternic comprimaté are o intindere foarte redusd in jurul colfului. Alteori se fac racordari sau rotunjiri la colturi pentru a imbunat&fi comportarea acestor regiuni puternic solicitate (fig. VII.11). Armaturile intinse din stilpi se petrec in grindd si uneori capetele armaturii din grindd se duc in stilpi pentru a se asigura transmiterea eforturilor (fig. VII.12). Cind este necesar, se adaug& local arm&turi in unghi drept la partea intinsi si de forme speciale la partea comprimata. Articulatiile cadrelor in fundatii se realizeaz4 prin bare incrucisate. prin reducerea sectiunii la 1/2—1/3 din l&timea sectiunii stilpului sau prin aparate speciale de rezemare. In mod normal cadrele sint partial incastrate in fundafii iar mo- mentele de incastrare sint mai mici decit cele corespunzdtoare unei fn- castrari perfecte. Innddirea arm&turilor din stilpi cu cele din fundatii se face cel pu- tin in dou& sectiuni iar la cadre foarte puternic solicitate, capetele aces- tor arm&turi se vor ancora in regiunea comprimata a stilpului. 2. Cadre cu rigla frinté Cadrele cu rigli frinté se realizeazi pe aceleasi criterii ca cele cu rigl dreapta (fig. VII.13). Ca si la cadrele cu o grind& dreapta, colturile de cadre se trateazi astfel incit s& fie bine acoperite momentele si eforturile locale care apar. O atentie deosebité se da colfurilor intrinde ale cadrelor, spre partea intinsa.Constructii de beton armat 250 -rasadnya tsfepuny sndus @ gris nuasay, “aay e| qino jepiooes nspeo UN Nuad azetuse ap I6 fesjod UeId “IT IA “Bey wonten Op TT vive 200 iud30d0 . BITEConstructii in cadre de beton armat 251 Razele de racordare nu se fac prea mici; la racordari facute cu raze mici precum la unghiurile intrinde apar concentrari defavorabile de efor- turi, astfel cum apar si in fig. VIL.7. eo ee ave Sectiune 0-D yrate 3B} lhe ] | 20cm Le 8 Sectune C-C 4 g cq Ltr b8/20em 4 Etre B8f20cem eafinen a mn ire mune AA Secfune M-M — enh yet) Teo". lea, CE & eset & al20cm Beton 8 200 ; ter Ot 38 Ee PGe0en Erdietea Fig. VII, 12. Armarea unui cadru cu o deschidere. Efortul unitar de intindere din armaturi are o componenta care de obicei nu poate fi luaté de etrierii obisnuifi, ceea ce duce la fisurarea betonului si chiar la distrugerea totald a capacit&tii de rezistenta a pie- sei (fig. VII.14 a). Din aceasta cauzi armatu- rile nu se vor executa cu un- ghiuri intrinde, ci se vor pre- Jungi si ancora in regiunea be- tonului comprimat (fig. VII.14, b, ¢, d Etrierii se aseazi mai ap- ropiati pe lungimea racordarii si e preferabil s& fie dubli, cu patru sectiuni de forfecare; in acest mod se ancoreaza& bine si armaturile longitudinale din mijlocul sectiunei cadrului, nu numai vergelele laterale. Armiturile vor fi ancorate cu atentie in betonul compri- Fig. VII. 13, Cadru din beton armat cu mat dincolo de sectiunea de o singur& deschidere,252 Constructii de beton armat racordare. Dat fiind c& se ancoreazi mai multe bare in aceiasi sectiune, se va rezerva fiecdrei vergele lungimea de adeziune necesar& si pe cit posibil aceste ancor&ri se vor face in mai multe sectiuni. Sistemul cel mai obisnuit de armare e cel din fig. VII.14b. Cind ar- mturile sint prea dese, ele se monteazd cu greutate in punctele in care se intflnesc armaturile din cele doua rigle vecine. Sistemul utilizat in fig. VII.14 ¢ are deasemeni dezavantajul ingra- miéadirii de armaturi la incrucisarea acestora iar sistemul din fig. VII.14 d este economic dar are o executie dificila. Cind ingramadirea de armatur4 nu permite acest mod de lucru, cadrul va putea fi racordat printr-o curba si arma&tura va putea ur- mari forma acestei curbe cu condifia de a se calcula etrierii astfel incit s& nu apara pericolul smulgerii armaturii din beton. Sas Dac& unghiul la centru fa- 7 cut de doi etrieri ce se gasesc la distanfa s este a iar p este raza de racordare, se poate scrie (fig. VIL.15): ~/ « Z=2T sin a (VII.23) unde s-a notat iL. Z—efortul de intindere din ra- Fig. VILI6. Nolafil pentru calcululelrertlor murile etrierului; re ante’ lor usi in zona de schimbare a pantel riglelor oe tad de intindere din ar- miéturile de rezistenté curbate. Cum pentru unghiuri mici se poate admite sin a/2=a/2 sis=pa, rezulta intinderea din etrieri: z=r-. (VII.24) °Constructii in cadre de beton anmat 253 ArmAtura de rezisten{4 trebuie s& fie bine sprijinita pe etrieri, iar la grinzi mai late decit 30 cm se vor pune etrieri dubli. Se va cauta ast- fel ca un numér cit mai mare din barele de rezisten{A s& se sprijine pe etrieri. Aceeasi formula poate arata efortul unitar de compresiune in drep- tul unei bare cu diametru d indoité cu raza pe. Dacd s=1 cm si Pn =Z/d este presiunea dintre arm&tura si beton pe unitatea de latime de vergea, se va avea: Zz : ee 7 Se EN FX gy, 11.25) Pu Toa od tp 7 (VII.25) Cunoscind presiunea admisi pe beton p, care poate avea din cauza caracterului ei local pind la valoarea rezistentei prismatice R,, a beto- nului, rezulté raza de curburaé admisibila ® Of = VII.2¢ OTR (VIr.26) o fiind efortul unitar maxim de intindere in armaturd. 3. Cadre cu tirani Introducerea tirantilor pentru a lua o parte din impingerile date de cadre si bolfi asupra fundafiilor sau asupra unor alte parti de con- structie se utilizeazi in special la constructii cu o singuraé deschidere. Pe aceastd cale, se centreazi sarcinile ce revin fundatiilor si se d& po- ligonului funicular al sarcinilor o formi mai apropiaté de fibra medie a scheletului de rezistenjé al constructiei. PAT A PS eae Fig. VI116, Efectul vate si al tirantului asupra distribufiei de cement pe rigle si stilpi. Tirantul d& momente mari in cimp (6, c), iar vutele momente mari in noduri (a, d). Impingerea orizontalé a cadrului este luaté de obicei prin frecarea fundatiei pe teren. La lucrari importante, cu impingeri mari, se pre- vad tiranfi de beton armat intre fundatii, sub nivelul pardoselii. Acesti tiranfi contribuie la centrarea sarcinii pe fundatie. Cind tirantii sint intinsi initial aceasta centrare este facuté in cele mai bune conditii. La deschideri mari se prevad tiranti asezati deasupra liniei reazeme- lor riglelor superioare si care iau cea mai mare parte din impingerea254 Construéii de beton armat orizontala. Momentele in rigle si stilpi, cit si in fundafii, scad puternic Ja asemenea cadre (fig. VII.16). Peste 24 m deschidere acesti tiranti sint foarte indicati; au ins’ dezavantajul ci reduc in parte gabaritul in- terior al cladirii. Turnarea betonului in tiranti dup& intinderea lor poate evita fisurarea. Tirantii se suspend& de piesele cadrului la distanje care nu depa- sesc 5—6 m. Aceast4 suspendare se face cu mici tiranti de beton armat sau numai cu tije de ofel-beton cu diametrul de 12—20 mm, dupa importanfa constructiei. Tirantilor li se di o contrasdgeatd, egal de obicei sau ceva su- perioara sdgetii ce o va lua constructia sub sarcina proprie si utila. _Cadrele cu rigla frinté si cu tiranfi apar ca avind bara superioara realizaté dintr-o grinda cdreia tirantul ii constituie talpa inferioara, iar cele doud bare inclinate, talpa superioara (v. fig. VII.16,b). Talpii su- perioare a acestei ferme ii revin numai momentele incovoietoare produse de greutatea proprie si de sarcinile aplicate pe barele ei considerate izolat. Sub aceasta forma, cadrul cu tirant din fig. VII.16 ¢ se aproprie static de cadrul din fig. VII.16,b care are rigla superioar{ mai inalta la mijloc decit pe reazeme. Amindoud aceste cadre se incarcd cu cele mai mari momente incovoietoare la mijlocul riglei superioare si difera din acest punct de vedere de cadrele din fig. VII.16,a,d, care au ma- sele astfel repartizate, incit concentreazi cele mai mari momente fn- covoietoare la colturi. Legarea rigid& a lumin&toarelor de cadre, ca in fig. VII.17, schimba structura static a ansamblului, apropiindu-1 de cadrul cu tirant. Cheia se incarc’ mai mult si se descarca stilpii si fundatiile de momente in- covoietoare, efect realizat asemanator prin tiranti. In calculul static, tirantii chiar cind sint betonafi se introduc nu- mai cu sectiunea de arm&tur4 astfel ci momentul lor de inertie poate fi introdus cu valoarea nula: I, =0. pithy ro a Fig. VII, 17, Cadrul cu iumin&tor (b) se poate comporta analog cadrului cu tirant (a). Daca A; si E; sint sectiunea si modulul de elasticitate al tirantului gi A, sectiunea de referinti, deformarea 6,,, tinind seama de tirant va fi: I Epl, A =\ MM, “VN, 1.2 Bin ‘, Mare ds + or | la GE ds (v1.27) si termenul corespunzator sarcinii exterioare bain = (, MoM + ds + oe MeN * ds, (vi1.28) eConstructii in cadre de beton armat 255 in care prima integrald se referd la barele rigide (R) iar cea de a doua se referé la tiranti (F). Ecuatiile precedente se aplicd numai la constructii cu tiranfi fara tensiuni initiale. 4, Cadre cu mai multe deschideri Un cadru cu doud deschideri poate fi considerat ca o constructie realizata din doua cadre aldturate sau ca un cadru de deschidere mare prevadzut cu un reazem intermediar (fig. VII.18). J Py irr Fig. VII. 18. Cadre cu dou’ deschideri. Ingrosarea puternica a riglei pe reazemul intermediar descarc& riglele in cimp si se poate ajunge la dimensiuni foarte reduse la rigle in cimp si la stilpii exteriori (fig. VII.19). Dimensiunile reduse ale stil- pilor duc de asemenea la eforturi mici din contractie si variatii de temperaturaé. Din acest motiv, cadrul cu stilpul central puternic gi He A VAN ae eZ Fig. VII. 19. Construcfie in cadre.256 Constructii de beton armat stilpii laterali elastici (fig. VII.20,b) este mai indicat decit cel cu stil- pii laterali puternici si stilpul central pendular sau foarte elastic (fig. VII.20, a). Pind la o latime totalA de circa 50 m, cadrul monolit cu doua deschideri da rezultate bune. a b Fig. VII.20. Cadrut cu stilpi laterali elastici are eforturi mici din contractie si temperatura. Realizarea unui cadru cu doud deschideri cu doud pante este mai judicioasa decit realizarea a doud deschideri aldturate identice. In afara faptului c& se evita un jgheab mijlociu si burlanele in mijlocul construc- tiei, se realizeazi o constructie superioari din punct de vedere arhitec- Fig. VII. 21. Construct** in cadre cu trei deschideri. tonic. De asemenea, ventilatia este mai buna si lumina poate fi reali- zaté mai uniforma. Lumindtoarele pot fi realizate oricit de inalte. Prin rezemarea punctului central al luminatoarelor pe stilpul central, se descarcé in buna parte constructia si se realizeazi economii in structura. Cadrul cu trei deschideri cu doua pante (fig. VII.21 b—d si VII.22) apare de asemenea mai favorabil static ca o serie de cadre asemdndtoare alaturate (fig. VII.21a). Raportul intre deschiderile laterale si cea cen- tral4 apare optim sub forma 0,81:1: 0,81, sau vecine acestui raport dupa natura incdrcarilor, eventual a podurilor rulante. Stilpii centrali trebuie si fie executa}i mai puternici incit s& poata lua toate eforturile transversale provenite din vint, cutremur si serpui- rea podurilor rulante. In schimb, stilpii laterali se recomanda a fi reali-257 Constructii in cadre de beton armat ————_ oo “ysopiypsep ¢ nd nsped mun waseWY “zg “ILA “Big (Elie B- Pie Wer he —leae 17 — Constructii de beton armat258 Constructii de beton armat zafi cit mai elastici; pe aceasta cale se contribuie, ca si la cadrele cu doua deschideri, la reducerea efectului eforturilor provenite din contrac- tie si variatii de temperatura. In mod economic se poate merge cu trei deschideri alaturate, pind la o latime de hala de circa 80 m fara rosturi de dilatatie si cu stilpi laterali foarte elastici, chiar la 100 m (fig. VII.23). Fig. VII. 23. Cadre cu trei deschideri. Cind halele cer aceeasi indltime, se recurge la pante mici ale acope- risului. Adesea se pune insd problema unei inaljimi mai mari a traveei centrale si atunci panta acoperisului ajuté la obtinerea inaltimilor do- rite. Cind traveea centrala permite o inadltime mai mare, se poate re liza cadrul din fig. VII.21.d, care are posibilitatea unei bune ventilat a intregii hale. 5. Cadre sed Cadrele sed realizeaz4 constructii care primese lumina dintr-o sin- gura parte, prin ferestre verticale sau putin inclinate (pind la 15°). Ele pot fi acoperite cu pladci si nervuri monolite sau prefabricate sau cu bolti subfiri (fig. VII.24). Forma lor neregulaté le face s& fie greu de calculat cind au un mare grad de nesiaticitate (fig. VII.25, a). Din acest motiv se recurge adesea la articulatii sau penduli elastici care si in- locuiasca articulatiile si si dea structuri static determinate (fig. VII.25, c) sau un grad mic de nedeterminare (fig. VII. 25, b,d). Deoarece articu- lafiile in beton armat cer o ingrijire speciald in executie realizarea unei bare cit mai elastice are un efect similar cu un pendul care ar avea doud articulatii la capete (fig. VII.26, c, d, e). O asemenea bara elastic se rea- lizeazi cu dimensiuni mici, in special pe directia de fncovoiere si cu armaturi puternice care si poaté lua singure efortul de compresiune axiala.Constructii in cadre de beton armat 259 Fig. VII.24. Hala realizata in cadre sed. Datorité posibi sed, s-au realizat constructii cu lungimi ce depasese 1 OY: (YY: Fig. VII. 25. La cadrele ged, realizarea : de articulafii sau stilpi clastici poate c reduce gradul de nedeterminare static, lor mari de deformare a cadre'or 20 m fara rosturi de dilatare. Pengu! an Fig. VII. 26 Detalii pentru cadre sed, Acest tip de cadre are posibilitafi usoare de deformare, iv260 Constructii de beton armat Cadrele sed se pot face cu tiranti sau cu arce fara tirant. Pentru unele industrii sint admisibile numai arcele fara tirant; pe tiranti se depune praf si se intrefine o stare neigienic& in constructie. Sedurile se fac cu deschideri de 7,50—12,00 m, iar intre cadre se poate ajunge la 30 m. Pina la distanta de circa 21 m intre seduri se prevede o grind& Fig. VII. 27. Interiorul unei hale cu cadre sed. (grinda canal) pe care se reazem4 ferestrele si bolta subtire, iar peste aceasta deschidere, este preferabil ca pe indltimea ferestrei sé se pre- vada o grind& cu zabrele sau o grinda-cadru (fig. VII.26, a, b). Rostu- tile de dilatatie se pot face la distante mari, dat fiind posibilitatea de deformare a sedurilor, cind nu au tiranti. Se poate ajunge la distante de 100—120 m fara rosturi de dilatatie, In asemenea cazuri, o griji deo- sebitd se di impanérii zidariei de caramida. Constructiile in seduri nu cer decit sporuri reduse de beton si ar- méaturi fafi de cadrele obignuite. Astfel, la deschideri de 8—12 m si distante intre cadre de 12—24 m constructiile monolite in seduri se pot realiza, inclusiv stilpii, dar exclusiv fundafiile, cu o grosime medie de beton de 18—20 cm. Constructiile cu geduri dau cea mai bund lumina interioard. Ele se plaseaz& cu ferestrele spre nord sau cu o inclinare de cel mult 30° fata de directia nord. Lumina bund ce se creeaz& in interior face ca pentru anumite industrii, in special pentru filaturi si fes4torii, constructiile tip ged sa fie de nefnlocuit (fig. VII.27).Constructii in cadre de beton armat 261 6. Luminarea gsi ventilarea halelor in cadre Halele mari nu pot fi luminate cu lumina naturala decit pe Ja par- tea superioaré si numai in micd m&sur& lateral. Industriile care cer o Fig, VII. 28, Luminatoare la construcii in Fig. VII. 29. Luminatoare la corstructii cadre, in cadre cu bolfi si seduri. ‘Asezarea acoperisului la diferite nivelur! di o Realizate din scheletul static al lucrérii, bun& comportare statica a intregii structuri. consuma o foarte mic& cantitate de beton in plus $1 dau posibilitatea realizsrii cele! mai bune luminari interioare. iluminare ingrijita au aratat c& aceasta nu se poate obfine decit prin geamuri verticale sau cu inclinare apropiatd de verticald, ceea ce ugu- reaz& atit executia cit si etansarea ferestrelor si realizeazi o mai buna protectie a muncii. Problema alcatuirii lumin&toarelor este strins legaté de structura scheletului static. In toate cazurile se pot distinge: — structuri care suporta scheletul static al lumindtoarelor; — structuri care prin alcdtuirea lor pot primi direct ferestre si luminatoare. Amindoua solutiile sint posibile; trebuie insé avut in vedere c& in timp ce luminatoarele usoare pot fi suportate de structura constructiei, atunci cind este vorba de lumindtoarele mari, structura staticd trebuie conceputé in mod special, pentru a se putea da lumina necesar&, fara sarcini importante care sA ingreuieze constructia (fig. VII.28 gi VII.29). Astfel constructiile in bolfi, in loc de a avea lumindtoare supra- puse, vor fi mai bine concepute sub forma de gseduri care sA permita iluminarea dintr-o singur4 parte. Constructiile in seduri cer, fafa de bol- file obisnuite, sporuri mici de cantitafi de beton si armatur& (fig. VII.29). Constructiile cu deschideri multe pot fi realizate alternativ cu inal- fimi diferite, pentru a permite o bund luminare interioara; se realizeazi astfel constructiile cu niveluri alternante (v. fig. VII.28).262 Constructii de beton armat Acoperisurile cu niveluri alternante dau o lumina puternicd care are ins& dezavantajul luminii neuniforme care vine din mai multe directii. Acoperigsurile cu ferestre intr-o singura parte, tip sed ramin cele mai in- dicate pentru constructiile industriale de ateliere si inc&peri in care pentru lucru, este necesaré o luminare naturala si uniforma. De asemenea, la cadrele cu tirant, la grinzile cu zabrele si la arce, acoperisul asezat cind la talpa superioara, cind la talpa inferioara, permite aranjarea de ferestre verticale, fara constructii de luminatoare suprapuse riglelor, grinzilor cu zdbrele sau arcelor. Ventilarea naturald a halelor se realizeazi prin constructii similare lumindtoarelor. La astfel de ventilare, tirajul depinde de diferenta de nivel dintre punctul de patrundere si cel de evacuare a aerului; aceasta diferenté de nivel trebuie s fie cit mai mare, ceea ce se poate realiza din conceptia scheletului static. Chiar cind se prevede si o instalatie de tiraj artificial, nu trebuie si se evite a se lua si mdsuri de ventilatie naturala. La halele blindate atit luminarea cit si ventilarea se face exclusiv pe cale mecanicd si in acest caz, nu se mai fac prevederi speciale la alcdtuirea scheletului static. Se tine insi seama cd trebuie pre- vazute anumite goluri pentru conducte si canale de ventilatie si s& se find seama de greutatea acestor canale. 7. Construcfii in cadre care suporta poduri rulante Constructiile in cadre de beton armat se comporta bine la functic- narea podurilor rulante si in tot cazul, mult mai bine ca orice alte feluri de constructii. Grinzile de pod rulant servesc pentru o buna rigidizare longitudinala a cladirii, iar atunci cind sint lafite sau legate cite doud, ajutaé ca soli- citarile podurilor rulante s& fie impartite la mai multe cadre (fig. VII.30.) Fig. VII.20. Grinzi de rulare la construcfii in cadre. Grinaile de rulare dau o bund rigidizare longitudinalé constructiel, in special 1a constructii prefabricate unde ‘aceast& rigidizare este indeosebi necesara. Sagetile cadrelor in dreptul podurilor rulante trebuie si fie mici, pentru a li se asigura acestora o bun functionare. Astfel, sigetile la- terale ale estacadelor si halelor industriale in dreptul grinzilor podurilorConstructii in cadre de beton armat 263 rulante, calculate in anumite conditii de incdrcare si forte orizontale de serpuire, trebuie si fie pentru diferite regimuri de functionare a podu- rilor, inferioare valorilor H/3 000—H/6 000, unde H este indltimea de la talpa stilpului la nivelul sinei de rulare. La constructii prefabricate, grinzile de rulare se monolitizeazi pe consolele stilpilor dupa sudarea armaturilor. Bine executate, ele creeaza © rigidizare satisfacdtoare longitudinald si transversala lucrarii. In cal- culul grinzilor de rulare nu se poate tine seama de incastrarile de pe reazeme gi de continuitate decit partial. 8. Structuri de constructii suspendate si structuri cu console Rezolvarea problemelor constructiilor, prin structuri care au un mare numér de piese de rezistenfé intinse, a fost putin utilizata in trecut. S-a considerat intotdeauna ci betonul armat se comporté mai bine la compresiune decit la intindere si s-a urmarit transmiterea sarci- nilor la punctele de rezemare, prin constructii cit mai apropiate de po- ligonul funicular al sarcinilor, prin elemente comprimate, in primul rind prin bolfi. Se poate stabili ci pentru un numar mare de constructii rezolvarea problemelor statice prin piese intinse poate duce la importante avantaje. Prin piese intinse, alcdtuite din cabluri si piese de beton armat, realizind uneori ansambluri in forma de consol4, se rezolvi avantajos, in special problemele care solutionate prin compresiune duc la piese dimensionate de flambaj sau, in mod general, de stabilitate. Plecind de la poligonul funicular al incdrcdrilor se pot concepe pen- tru foarte multe constructii schelete statice usoare cu elementele prin- cipale intinse, care au momente incovoietoare reduse si cdrora s& li se dea indltimi mari fara pericolul de a se ajunge la pierderea stabilitatii. Se ajunge la piese de constructie cu dimensiuni reduse. Componentele orizontale ale eforturilor de intindere din piesele in- tinse sint luate sau prin cuplarea constructiilor doud cite doud sub forma de console duble sau prin gruparea sub forma de grinzi cu talpa superioara dreapta, pentru a rezista favorabil unor compresiuni puter- nice (fig. VII31). Marele avantaj al acestor lucrari este cA tavanele pot fi asezate la indltimea dorité, f4ra spatiu nejustificat de incalzire sau ventilare, iar scheletul de rezisten{é, scos deasupra constructiei propriu-zise, nu are nevoie de leg&turi puternice care sd-i asigure stabilitatea la deschideri mari, majoritatea pieselor fiind intinse. Aceste constructii sint foarte sensibile la vibrafii, la sarcini seis- mice orizontale si mai ales verticale si la alte forte orizontale, astfel c& o rigidizare prin diagonale si montanti este necesaré mai intotdeauna.264 Constructii de beton armat Constructiile cu caracter provizoriu se pot realiza prin cabluri ce reazema pe turnuri centrale, executate din beton armat, iar forma cea mai indicat& este forma circularé cu turn central. Constructiile cu caracter definitiv se realizeazd cu turnuri de inal- timi reduse sau cu ansambluri in forma de console duble care prin ala- turare pot fi extinse oricit de mult. Intre constructiile alaturate se pot aseza lumindtoarele sau constructiile speciale necesare ventilarii hale- lor (v. fig. VII.28), Fig. VII. 31. Scheme statice pentru construcfii suspendate, O constructie suspendata urméreste forma poligonului funicular al ‘sarcinilor. Construetille suspendate incarci terenul aproope centric si permit asezarea acoperisulul 1a nivelul dorit. Nu cer inedlzirea unor spatil mari interioare. De momentele incovoietoare din piese trebuie si se tind seama, ca la grinzile cu z4brele. Constructiile suspendate pot fi combinate cu bolti subtiri cu simpl4 sau dubl4 curbura, mai rar cu placi si nervuri care sint mai grele. Acoperisurile de tribune, de hale de depozitare, de garaje si in special de hangare, se realizeazi in mod deosebit de avantajos prin constructii suspendate si console. Utilizarea unor materiale usoare este indicat&é pentru reducerea greutatii proprii. Utilizarea betonului precomprimat la astfel de lucrari este deosebit de indicata. _Piesele intinse au in aceste constructii solicitari foarte mari si ele trebuie tratate ca tiranti; nu se admit innddiri prin simpla petrecere a armaturii din beton. Se pot realiza pe aceasta cale acoperisuri cu console de 25—30 m, ceea ce face ca prin aldturarea a doud console, s& se obtind hale cu distante de 50—60 m intre stilpi. Sistemul acesta nu a fost prea mult utilizat in constructii; trebuie totusi s& se aibi in vedere c& pentru multe probleme de constructii da solutii economice si avantajoase ca exploatare.Constructii in cadre de beton armat 265 9. Cladiri cu cadre cu mai multe niveluri Cadrele suprapuse dau solutii static favorabile pentru un mare numar de constructii civile, industriale si social-culturale (fig. VII.32). In special la unele lucrari industriale si la constructii care au atit sali mari cit si incdperi mici, parte din constructie este alcdtuité din cadre suprapuse, iar parte din cadre cu deschideri mari sau bolti sub{iri au- toportante. Acesta este cazul blocurilor de locuinte din orasele mari, care au si sali de spectacole sau sali pentru reuniuni. Cadrele se dispun transversal constructiilor, ceea ce realizeazi ri- giditate suficient&é la solicitari transversale. In anumite cazuri cadrele principale se dispun longitudinal constructiei, iar rigidizarea transver- sala se realizeaz4 prin intermediul grinzilor secundare sau prin construc- tii speciale, distribuite conform posibilitatilor date de ansamblul lucra- rilor. Indltimea curenta a etajelor este de 2,5—5,00 m, iar latimea limitata de posibilitatile de iluminare este variabild si depinde de cerintele ex- ploatarii. Cladirile fara stilpi intermediari au de obicei 9—12 m latime, iar la cele cu 2—4 rinduri de stilpi interiori latimea ajunge la 20—30 m. Distanta minima dintre cadrele principale se ia de circa 4,50 m si este impus& de cerintele exploatarii. Distanta dintre stilpi se ia 4,50— 9.00 m; mai adesea 6.00—7,50 m. Stilpii prea apropiati ingreueazi ex- ploatarea unei constructii, iar cei prea departati scumpesc lucrarea. Costul scheletului de beton armat creste cu deschiderea fafa de cos- tul unui schelet cu stilpii la 4,50 m, cu circa 5% pentru fiecare metru de distant& in plus. Constructiile cu grinzi cu deschideri mari se scumpesc si prin fap- tul c& sporirea indlfimii grinzilor cere o sporire de volum a intregii cladiri. La distanfe mari intre stilpi, in zidurile exterioare, se prevad si stilpi auxiliari, intre stilpii principali. Aceasta, in primul rind, pentru c& acesti stilpi trebuie s& sustind si zidurile exterioare. Pe cit posibil, grinzile din pereti trebuie s& constituie totodaté si buiandrugii pentru ferestre. Uneori, cind este necesar s{ se amenajeze treceri intre incdperi sau deschideri mari, anumite portiuni din ansambluri pot fi transformate in grinzi-cadre (Vierendel). La proiectarea acestor sisteme se precizeazi pe Proiect ci decofrarea nu trebuie facuta decit cind betonul din grinda- cadru, care se face pe doua niveluri de plangeu, este complet intarit. Uneori se pot retrage stilpii exteriori din pereti, iar zidurile se exe- cuté pe console. In acest mod, sarcina stilpilor este bine centrat& si so- lutia este indicaté cind prezenta stilpilor in interior, apropiati de zidu- rile exterioare, nu ingreuie exploatarea. O astfel de solutie este ratio- nalé mai ales cind destinatia cladirii admite folosirea unui spatiu rela- tiv ingust intre rindul marginal de stilpi si peretii interior.266 Constructii de beton armat Cladirile necesare constructiilor industriale intrec rar 5—6 etaje. Pentru constructii de locuit si birouri sint indicate constructii cu sche- let de beton armat obigsnuit, cladiri avind pina la 15 si chiar 20 etaje. a FN ng lShias hg 462.5: Fig. VIL32. Magazie cu etaye rea'rzati eu cadre. Constructiile cu stilpi si grinzi, au avantajul de a permite mutarea zidurilor interioare dintr-o constructie si deci a o face adaptabila la dife- rite cerinte de exploatare. Se realizeazi pe aceastd cale un avantaj spe- cific acestui mod de a construi. Aceste constructii se comporté in foarte bune conditii la cutremure iar cind e cazul perefi intregi ai unei lucrari pot fi transformati in dia- fragme verticale, La constructii in cadre cu etaje, nevoi arhitectonice sau de exploa- tare cer uneori retragerea unor etaje de la fatada astfel incit unii stilpi sint obligafi s& rezeme pe grinzi. In aceste cazuri, grinzile ce su- porta stilpii trebuie sé rezeme la rindul lor direct pe stilpi si nu prin intermediul altor grinzi. In caz contrar se formeaza sisteme elastice care la cutremur provoacd deformari mari si pot duce la accidente.Constructii in cadre de beton armat 267 La rezemari de stilpi pe grinzi se cauté si se facd si rigidizdri la colfurile constructiilor (fig. VII.33) astfel incit s& se dea ansamblului rigiditatea si stabilitatea necesar&. Sarcinile orizontale ale intregii cons- Piet Fig, VII. 33. Retrageri de gabarit la constructiile cu cadre etajate. Pot fi rigidizate transversal prin contrafise plasate in calcane. Sectunea I-I a= tadrul calcan tructii sint transmise acestor ri- gidiziri datoriti rigiditatii plan- seelor in planul lor. Stilpi ce reazimd pe grinzi vor fi redusi la un numar cit mai mic in ansamblul unei construc- ii si numai atunci cind nu pot fi evitati. La constructii cu schelet de beton armat se fac adesea curti de lumina deschise spre exterior (fig. VIL34). Rigiditatea diferita a scheletului acestor curti fafade restul constructiei face ca la cu- tremure s& apara fisuri importan- te. Din aceast& cauza, se recoman- da ca in dreptul curfilor de lu- mina, spre exterior, grinzile plan- geelor, din doud in doud niveluri s& traverseze curtea de lumina si si lege astfel cele doud portiuni de |constructie taiate de curtea de lumina. Acest sistem s-a aratat eficace cu ocazia marilor cutre- mure. Sa Ns 2 SENS 3 PS x se LSI li 7 | oy Z. Z), iY 7, PLAN ‘Curle de luminé Fig. Vil. 34, Legatiri la cur{"'e de lumina. Puse din doua in doua eclaje dau rezultate satisfacatoare.268 Constructii de beton armat Innddirea armAturii stilpilor se face deasupra planseelor pe o lun- gime de inn&dire de cel putin 60 cm (fig. VII.35,) si nu mai putin decit: — 20—25 ori diametrul armaturii la stilpi comprimati; — 30—40 ori diametrul armaturii la stilpi ce au solicitéri de in- covoiere. Cind un stilp are mai mult de 4 vergele de armare, innadirea aces- tor arm&turi pe verticala se face in mai multe sectiuni (fig. VII.35, a). Fig. VII. 35. Innédirea armatur‘lor la cadre cu etaje: a — mai mutt de gase vergele; — stilp cu patru vergele. Procentele de armare ale stilpilor de constructii etajate de beton armat se iau conform teoriei generale a elementelor comprimate cen- tric sau excentric. In regiuni seismice se recomanda ca aceste procente de armare si nu fie mai mici decit 0,8% pentru stilpii centrali si 1% pentru stilpii de colt. La constructii cu multe etaje la stilpii inferiori predomina fortele axiale iar la cei superiori predomind momentele incovoietoare. Constructiile cu schelet de beton armat au fat& de cele cu ziduri portante diferite avantaje, printre care citém: — betonul armat are rezistenta necesara pentru a permite s& se realizeze, faré o ingrosare excesivi a elementelor portante, constructii de cladiri cu multe niveluri. Astfel in Bucuresti s-au executat in ultimul timp constructii cu 18 niveluri; — prin leg&tura de cadru realizata de stilpi cu grinzile de plansee, constructiile devin suficient de rezistente la solicitdrile transversale. Avind o elasticitate ridicatd, aceste constructii rezistA in bune conditii la cutremure;Constructii in cadre de beton armat 269 — in cazul unor poduri rulante sau unor instalafii care produc vibratii, dau o solutie rezistenté, utilizabild si la sarcini importante, unde constructiile cu ziduri purtdtoare de ciramidad nu sint aplicabile; — cladirile cu schelet de beton armat sint mai putin sensibile la fisurari si la tasiri care pot fi evitate cu greu la cladirile cu ziduri de c4ramida fundate pe paminturi slabe. Cantitatea medie de beton armat utilizaté la constructii de locuinte, inclusiv stilpii, e 15—21 cm, cu o cantitlate de ofel de 100—140 kg/m’ beton, cifrele minime corespunzind etajelor superioare. E. Metode simplificate pentru calculul constructiilor cu cadre de beton armat 1. Metode generale utilizate pentru calculul cadrelox* In sistemele static nedeterminate, ecuatiile de echilibru care se pot scrie pentru o constructie nu sint suficiente pentru determinarea reac- fiunilor si eforturilor. Cind reactiunile pot fi determinate, sistemul se numeste static ne- determinat interior iar cind reactiunile nu pot fi determinate sistemul se numeste static nedeterminat exterior. Pentru determinarea eforturilor in cazul unui sistem static nede- terminat este nevoie si se completeze ecuatiile de echilibru ale staticii cu un numéar de ecuatii suplimentare. Aceste ecuatii se obtin tinind seama de deformatiile sistemului sub incarcdrile sale si de relatiile din- tre incarcari si deformatiile corespunzatoare si poarté numele de ,,ecua- tii de echilibru elastic“. Pentru scrierea si rezolvarea acestor ecuafii se cunosc trei me- tode fundamentale: — metoda eforturilor; — metoda deformatiilor; — metoda mixta. a, Metoda eforturilor. Metoda eforturilor consta in inlocuirea siste- mului static nedeterminat cu un sistem static determinat numit ,,sis- tem de bazi“ pe care actioneaz& incarcarile date precum si o serie de eforturi sau reactiuni, care prin inlocuirea sistemului static nedetermi- nat cu sistemul de baz au devenit incarcdri exterioare. Ecuaflile de echilibru elastic, in metoda eforturilor, se refera la de- formatiile sistemului de baza in sectiunile in care actioneaz& reactiunile sau eforturile necunoscute. ° Paragrafele 1 si 2 de la cap. VII. E pag. 269 si 271 sint prevdzute in scopul reamintirii unor nofiuni la care se recurge adesea in cele ce urmeaza.270 Constructii de beton armat Aceste deformatii trebuie s& fie nule, pentru ca sistemul static ne- determinat s& fie echivalent cu sistemul de baza. Se ajunge astfel la ecuatii de forma: Dd,X) + Big = 0. (VII.29) Necunoscutele X; sint eforturi iar 3; sint deplasdri sau rotiri da- torite unor eforturi X=1. Termenii 8 sint deformatii datorite incdr- cdrilor exterioare. Aceste ecuatii pot fi obtinute direct, folosind teoria elementaré a deformatiei grinzilor. Aceleasi ecuatii pot fi insé obtinute gi prin derivarea expresiei lucrului mecanic interior (de deformatie) in raport cu necunoscutele X;. Se obtin aceleasi ecuatii sub forma: 8-224 = 38,X, +39 =0. (V11.30) ax, b. Metoda deformatiilor. Metoda deformafiilor const in inlocuirea sistemului static nedeterminat cu un sistem la care toate nodurile sint impiedicate s& se roteascd si sA se deplaseze. »Sistemul de baza“ astfel alcdtuit are de data aceasta toate barele dublu incastrate. Se inteleg in mod conventional in cazul acesta prin denumirea de ,,incarciri“, deformatiile nodurilor: rotirile si deplas4rile lor. Din cauza rotirilor si deplasdrilor nodurilor, apar la extremitatile barelor momente incovoietoare si forte taietoare. Ecuatiile de conditie in metoda deformafiilor se scriu impunind ca nodurile sistemului sa fie in echilibru (sama momentelor incovoietoare s& fie nul& sau egald cu momentul exterior ce actioneaz& la acest nod) si ca sistemul in ansam- blu s& fie in echilibru (suma proiectiilor forfelor pe o anumita directie s& fie nula). _ Ecuatiile de condifie sint de forma: Enj2i+ rp =0. Necunoscutele Z; sint deformafii, iar coeficientii r, sint eforturi produse de deformatii unitare Z,;=1. Termenii rj. sint eforturi pro- duse de sarcinile exterioare. Ecuatiile se pot obtine direct, folosind ex- presiile momentelor fncovoietoare si ale fortelor tdietoare la o grindd dublu incastrat& Aceleasi ecuatii se pot obfine si prin aplicarea princi- piului lucrului mecanic virtual. Dac& scrierea ecuatiilor de echilibru in- timpina dificultafi (cadre cu stilpi oblici etc.), se preferi folosirea prin- cipiului lucrului mecanic virtual indeosebi la cadre cu grade de libertate numeroase. ec. Metoda mixta. Metoda mixta const4 in a alege ca sistem de baz&i un sistem care si aibi in parte nodurile blocate, in parte nodurile articu- late. Ca necunoscute se aleg deci si eforturi si deformatii. Ecuatiile de condifie, in cazul acestei metode, vor impune ca la no- durile Ia care exist& posibilitate de deformatii, aceste deformatii sd fie nule si la nodurile care au fost blocate s4 fie respectate condifiile de echilibru, (VII.31)Constructii in cadre de beton armat 271 Se obfine un sistem de ecuatii de forma celor de mai inainte in care insd necunoscutele sint unele eforturi, altele deformatii. Oricare ar fi metoda de calcul consideraté, ea conduce deci la un sistem canonic de forma: a, ==, aj-¥; + a9=0, (VIL.32) unde — in metoda eforturilor, termenii « sint interpretati ca deformatii, iar termenii Y ca eforturi; —- in metoda deformatiilor termenii ¢ sint imterpretati, fie ca eforturi, fie ca termenii de lucru mecanic, iar termenii Y ca deformatii; — iar in metoda mixtd atit necunoscutele Y cit si termenii a au una din interpretirile precedente. Rezolvarea sistemului de ecuafii de conditie (indiferent metoda folo- sit pentru scrierea lui) se poate face folosind metodele obisnuite de re- zolvare a sistemelor de ecuaftii liniare si in special algoritmul] lui Gauss. Este de notat ci determinantul format cu coeficientii necunoscutelor este simetric fafa de diagonala principala. Foarte folosite sint metodele iterative, in special la sisteme care au un mare numér de nedeterminari statice; la acestea, rezolvarea directa a sistemului de ecuatii obfinut este laborioasa. In vederea simplificrii calculului, se tine seama de simetrii si an- tisimetrii, precum si de alte particularitati ale sistemului. In special, alegerea originii sistemului in cenirui elastic, conduce la anularea a cit mai multi termeni. 2. Nedeterminare si libertate static’ a. Grad de nedeterminare staticd. Se noteaza: b — numarul de bare ale cadrului; m — numirul de noduri (exceptind reazemele); ry — numérul de reazeme; k — numirul total de eforturi presupuse in rezemiri. Se consideré pentru un reazem simplu o necunoscutd, pentru o articulatie doua, iar pentru o incastrare trei necunoscute. Pentru un sistem de forte in plan, echilibrul mecanic este asigurat prin trei relajii (doua relafii de protectie si una de momente). Un cadru este exterior static determinat cind exist in plan relatia k-3=0, Dae& k>3, expresia Ne=k-—3 reprezintd gradul exterior de nedeterminare statica, Un cadru este interior static nedeterminat cind cu ajutorul relatiilor de echi- libru static nu se pot determina eforturile care apar in bare. Pentru fiecare bara a unui cadru trebuie determinate in plan trei eforturi.