Personaje

Anna Karenina Eroina principal a romanului, Anna Karenina, face parte din nalta aristocraie rus. Ea este cstorit cu un nalt funionar de stat, are un biat-Serioja- i triete viaa obinuit a societii din care face parte. Impresionea a prin frumusete fi ica, ea fiind capabila sa atra!a priviri prin simplitatea si rafinamentul ei. "alul la care particip la #oscova i sc$imb definitiv viaa. Ea face cunotiin cu un anume conte %rons&i .'asiunea care i subju! pe cei doi devine de nenvins. Anna i prsete soul i copilul pentru a tri alturi de %rons&i. (estul ei duce le e)comunicarea ei din viaa de societate. 'asiunea ei e!oist i oarb o conduce la o !elo ie sufocant pentru partenerul ei. *ici naterea copilului lor nu-i aduce ec$ilibrul. Aspiraia ei la o dra!oste ideal, de posesie e)clusiv asupra brbatului iubit o mpin!e la autodistru!ere. +a un ec$ilibru pentru acest poveste, scriitorul ne pre int cuplul ,evinKitt-, a cror dra!oste se cldete pas cu pas pe temelii sincere.

Alexei Vronski(Aliosa) Este un ofiter, unul dintre fiii contelui Kirill Ivanovici %rons&i, .un e)emplar foarte reusit al tineretului din inalta societate a 'etersbur!ului/.0blons&i spune despre el ca .e putred de bo!at,frumos,cu relatii inalte, a!$iotant al tarului si, pe lan!a asta, foarte simpatic.123cult si foarte destept/ . 4ra!ostea sa pentru Anna il impin!e la !esturi pe care societatea in care traieste le considera injositoare. Este lipsit de etica, acesta fiind cel care ii propune Annei sa isi paraseasca familia pentru a fu!i cu el.,a fel ca si pe Anna, dra!ostea il face sa uite de cei din jur pentru moment, pentru ca, mai apoi, re ultatele sa il afecte e pe toate planurile. El renunta c$iar si la locul de munca pe care si-l dorea de mult timp, doar pentru a fu!i cu Anna, pentru a-si implini dra!ostea, care , in cele din urma, se dovedeste a nu fi ceea ce isi dorea el cu adevarat. Levin Este un om simplu, de la tara, prieten bun cu 0blons&i. Este un om dintr-o bucata, o fire inte!ra5 vrea ca toata viata sa se desfasoare pe in forme desavarsite. 4ispretuieste activitatea birocratica obsteasca, fiindca ar vrea ca actiunea sa corespunda intotdeauna scopului. 4oreste ca .activitatea unui om sa aiba oricand un tel, iar dra!ostea si viata de familie sa alcatuiasca in permanenta un sin!ur tot/.Este un personaj superior, in mod evident simpati at de autor. #ai mult, e)e!etii sunt de acord ca destinul lui ,evin contine si laturi autobio!rafice. 'otrivit din anumite un!$iuri, personajul apare ca un alter-e!o al autorului. E posibil ca tocmai de aceea ,evin sa nu faca parte din anturajul Annei. Acesta traieste stari contradictorii6 de la speranta la de nadejde, ajun!and, in final , la implinire , mai ales pe plan familial. Alexei Alexandrovici Karenin Inalt functionar de sat, sotul Annei Karenina. 4in caracteri area directa facuta de %rons&i aflam ca este .un om inteli!ent, invatat si 123reli!ios/. 0blons&i spune despre el ca este .un om e)traordinar2putin cam conservator, dar e foarte cumsecade/. Succesul in planul carierei se opun cu de ama!irile din planul familial. Acesta depaseste cu !reu toate situatiile jenante in care Anna il pune din cau a nestapanirii de sine in cadrul societatii.

Autor si opera
,a 78 au!ust 9878, se naste contele ,ev *icolaievici :olstoi 1decedat la ; noiembrie 9<9=3, romancier rus de referinta. S-a nascut la >asna-a 'ol-ana, mosia familiei sale situata in re!iunea :ula, din ?usia. El a fost al patrulea din cei cinci copii ai familiei. 'arintii sai au murit cand ,ev era inca mic, astfel ca a fost crescut de rude. :olstoi a studiat in 98@@ dreptul si limbile orientale la Aniversitatea Ka an, insa nu si-a finali at studiile, neobtinand o diploma. ,a mijlocul studiilor s-a intors la >asna-a 'ol-ana si a petrecut mult timp la #oscova si la San&t 'etersbur!. 4upa ce si-a facut multe datorii din pricina jocurilor de noroc, :olstoi si-a insotit fratele cel mare in +auca si s-a inrolat in armata rusa. ,a vremea respectiva, :olstoi a inceput sa scrie literatura. A nceput s lucre e la primul su roman Copilria, pe care l sc$iase n linii mari cu un an nainte. Era o povestire autobio!rafic a anilor copilriei petrecui la Iasnaia 'oliana. 0dat terminat, el l trimite, n 98B7, redaciei Sovremennik, o revist de literatur editat de poetul *icolai *e&rasov. 'oetul a recunoscut talentul i potenialul literar al lui :olstoi, i i-a promis s-i publice lucrrile n revist, fcCnd-o n septembrie 98B7. Dn acelai timp, :olstoi a re!sit avantajele traiului printre ca aci. Dn ciuda vieii lor simple, ca acii aveau un cod etic militar i umanist la care ineau cu nverunare, iar :olstoi i admira. Di vedea ca pe un model de urmat pentru toi ruii, i un e)emplu ctre care s tind toi tranii i c$iar aristocraia. Aa c i-a propus s scrie despre e)perienele petrecute n mijlocul lor. ?omanul s-a numit, dup cum era de ateptat, Cazacii, i s-a bucurat de un succes imediat la publicare sa n 98EF. Acum va scrie i povestirile Incursiunea, Tierea pdurii i altele, cu subiecte luate din viaa de campanie. 'roblema central a vieii ?usiei de la mijlocul secolului al GIG-lea era problema rneasc. Ea se punea deosebit de acut n urma ? boiului din +rimeea 198BF H 98BE3 4up prerea lui :olstoi, aa cum reiese din operele scrise n aceast perioad i n special din povestirea Dimineaa unui moier, mujicul trebuie s dea ascultare mai departe boierului, iar acesta din urm, credincios Iprincipiului autodesvCririi/, trebuie s dea dovad de !enero itate fa de fratele-mujic i s fac tot ce-i st n putin pentru a-i mbunti viaa Dn scopul rspCndirii principiilor sale peda!o!ice, :olstoi nfiinea revista Iasnaia Poliana, avCnd drept colaboratori pe nvtorii colilor din mprejurimi. In 98E7 s-a casatorit cu Sofia Andreevna "ers, impreuna cu care a avut treispre ece copii. +asatoria sa a fost descrisa de A.*. Jilson drept una dintre cele mai nefericite din istoria literaturii, fiind marcata de faptul ca in iua de dinaintea cununiei, :olstoi i-a oferit lo!odnicei sale jurnalul pe care l-a tinut. In acest jurnal, erau detaliate relatiile se)uale pe care el le-a avut in trecut cu servitoarele sale. ?elatia lui :olstoi cu sotia sa s-a deteriorat si mai mult pe masura ce conceptiile lui au devenit din ce in ce mai radicale. Dntre anii 988= H 9<== :olstoi scrie nuvelele6 Moartea lui Ivan Ilici, Sonata Kreutzer i operele dramatice6 Puterea ntunericului, Cadavrul viu i !oadele instruciunii. Spre sfCritul ultimului deceniu al secolului al GIG-lea, :olstoi scrie romanul "nvierea i nuvela Dup #al, opere n care artistul realist ocup din nou primul loc, lsCnd n umbr pe filo oful moralist. ?evoluia din anul 9<=B l-a !sit pe scriitor preocupat de acelai frmCntri i c$inuit de contradicia dintre sincera lui dorin de a veni n ajutorul ranilor i teoria nempotrivirii la ru prin violen. +redina n eficacitatea acestei teorii i este de multe ori contra is de mersul firesc al istoriei iar el nu poate s nu recunoasc uneori binefacerile revoluiei. :olstoi nu poate rmCne indiferent la numeroasele e)ecuii din perioada reaciunii stolpiniste de dup revoluia din 9<=B i scrie plin de revolt i ndi!nare articolul $u pot s tac 19<=83, n care atac direct !uvernul. :oata viata lui :olstoi a fost un om nelinistit, cautand mereu raspunsuri la intrebarile sale.I sar putea !asi multe calitati6 a fost un nvatat, filosof, critic social,fermier, tata, soldat si profet dar mai presus de toate el va fi comemorat asa cum la descris :ur!$eniev6 .cel mai mare scriitor al pamantului

rusesc/.In ciuda mintii lui foarte active care l-a ajutat sa cree e una dintre cele mai remarcabile opere literare din lume, marele scriitor a ramas o persoana neimpacata. ?omane Rzboi i pace K %nna Karenina K "nvierea K &ericire de 'amilie K Copilria K %dolescena K Tinereea K Moartea lui Ivan Ilici K (a)i Murad Scrieri filo ofice * con'esiune K !eli)ia mea K "mpria lui Dumnezeu este cu tine K +n rezumat al ,van)-eliei K Ce este arta. K Calendarul nelepciunii :eatru Puterea ntunericului K !oadele instruciunii K Cadavrul viu *uvele Incursiunea K Povestiri din Sevastopol K Ivan cel Prost K Polikuka K Prizonierul din Caucaz K Printele Ser)-i K (olstomer/ povestea unui cal K 01n) ce triesc oamenii K Trei ntre#ri K &etele mici mai nelepte dec1t oamenii K +nde este dra)oste2 este Dumnezeu K * sc1nteie ne)li3at arde casa K De c1t pm1nt are nevoie un om. K Diavolul i coa3a K Cina K +n #o# at1t de mare ca oul )inii K Sonata Kreutzer K Stp1n i slu) K %t1t de dra)4 K Munc2 moarte i #oal K %lioa ulcic K Dumnezeu vede adevrul dar ateapt K Croesus i destinul K Trei mori K Doi prieteni K Pctosul care re)ret K Cuponul 'alsi'icat K %l#ert 4in punct de vedere artistic, :olstoi a fost unul dintre !i!antii literaturii ruse a secolului al GIGlea. 4intre operele sale cele mai cunoscute pot fi citate romanele ?a boi si pace si anna karenina si cateva nuvele ca de e)emplu #oartea lui Ivan Ilici si La!i #urad. +ontemporanii sai l-au elo!iat6 4ostoievs&i l-a considerat cel mai mare romancier in viata, in timp ce (ustave Mlaubert e)clama I+e artist si ce ps$i$olo!N/ +riticii si romancierii moderni au pastrat acelasi ton elo!ios. %ir!inia Joolf l-a proclamat Icel mai mare dintre toti romancierii/ iar :$omas #ann a scris despre arta fara cusur a lui :olstoi I?areori operele de arta au semanat atat de mult cu natura/, sentimente impartasite in parte de multi altii, ca de e)emplu #arcel 'roust, %ladimir *abo&ov si Jilliam Maul&ner. :olstoi a fost in timpul ra boiului din +rimeea locotenent secund intr-un re!iment de artilerie, e)perienta povestita in Sc$ite din Stevastopol. E)perientele traite in timpul ra boiului l-au transformat intr-un pacifist si i-au dat material pentru descrierile realiste ale ororilor ra boiului din operele sale de mai tar iu. ,ucrarile sale de fictiune au incercat sa descrie in mod realist societatea rusa in care a trait. +osacii 198EF3 descrie viata cosacilor, prin intermediul povestii unui aristocrat indra!ostit de fata unui cosac. anna karenina 198E;3 spune in paralel povestea unei femei adulterine incatusata de conventiile si falsitatile societatii si a unui bo!atas filosof 1asemenea lui :olstoi3, care munceste pe camp alaturi de servitorii sai si incearca sa le sc$imbe vietile in bine. :olstoi nu doar s-a inspirat din e)perientele sale de viata, dar a si creat personaje dupa c$ipul si asemanarea lui, spre e)emplu 'ierre "e u&$ov si printul Andrei din ?a boi si pace sau ,evin din anna karenina. ?a boi si pace este considerat a fi cel mai mare roman scris vreodata, remarcabil prin comple)itate si unitate. :olstoi considera ca anna karenina a fost primul sau roman in adevaratul sens al cuvantului, acesta fiind intr-adevar unul dintre cele mai importante romane realiste ale sale. 4upa anna karenina, :olstoi s-a concentrat asupra unor teme crestine, iar romanele sale ulterioare de volta o filo ofie crestina anar$o-pacifista, care a condus la e)comunicarea sa din cadrul bisericii ortodo)e in 9<=9. Titlul romanului este identic cu cel al personajului principal feminin-Anna Karenina. Tema este pre entarea iubirii vinovate dintre doi oameni apartinand aceleiasi sfere sociale. Ideea trimite la faptul ca dra!ostea neimplinita duce la moarte. Printre motive se numara casa, familia,copiii, infidelitatea, boala,sinuciderea etc. Laitmotiv :moartea. Compozitional romanul este alcatuit din 8 parti formate din capitole notate cu cifre romane. !omanul este construit pe " planuri :cel al societatii din vremea respectiva, cel al lui ,evin si cel al Annei.

#u$iectul
Partea I
Cap.I Mamilia 0blons&i e pe punctul de a se destrama dupa ce sotia afla ca Stepan o insela cu !uvernanta france a care fusese in serviciul casei lor. Memeia este $otarata sa plece din casa sotului ei. Cap.II Stepan Ar&adici primeste o tele!rama in care este anuntat ca sora lui, Anna Ar&adievna Karenina, vine in vi ita. 0blons&i se bucura enorm la au irea vestii pentru ca spera ca Anna s ail ajute in impacarea sa cu 4oll-. Cap. III 0blons&i afla ca fiica lui cea mai mare,:ania, si-a dat seama ca intre parintii ei a fost o cearta . 'leaca inspre camera lui 4oll- cu !and sa-si ceara iertare si sa incerce sa drea!a lucrurile, desi e constient ca totul va fi o minciuna. Cap.IV Stepan Arc&adici incearca sa discute cu 4oll- si sa !aseasca o cale de intele!ere, dar se pare ca aceasta este $otarata sa ia copiii si sa plece, considerand ca !estul sotului sau este de neiertat. Cap.V Ajuns la serviciu, Stepan Ar&adici primeste o vi ita de la prietenul lui ,evin, care se interesea a de cumnata lui 0blons&i, Kitt-. Cap.VI (andul ca Kitt- i-ar putea refu a cererea in casatorie din cau a statutului sau social il macina pe ,evin. Acesta se !andeste, de asemenea, ca familia fetei ar putea sa nu il considere o partida suficient de buna penru printesa. Cap.VII In dimineata sosirii lui la #oscova ,,evin ii face o vi ita fratelui sau vitre! pentru a ii povesti scopul vi itei sale la #oscova si sa ii ceara un sfat , dar acesta nimereste in mijlocul unei discutii intre Ser!$ei Ivanovici si un profesor. Cap.VIII 4upa plecarea profesorului, cei 7 frati au inceput sa vorbeasca despre situatia lui ,evin la tara si despre celalalt frate al lor, *i&olai ,evin,care era certat cu acestia si care, la randul lui, venise la #oscova . Cap. I% ,evin se duce la (radina Ooolo!ica penru a o intalni pe Kitt-, deoarece stia ca familia Scerbat&i e acolo. +and o vede , e fascinat de ea si nu ii prea intele!e comportamentul, dar este nespus de bucuros cand aceasta il invita la ei acasa. 4upa ce Kitt- pleaca, apare 0blons&i si il conduce pe ,evin la restaurant sa pran easca impreuna. Cap.% 0blons&i si ,evin ajun! la restaurant pentru a servi masa impreuna .Aici ,evin ii destainuie lui Stiva motivul pentru care el s-a intors in #oscova. :ot in acest timp ,evin isi pre inta si frustrarile sale le!ate

de lumile din care el si Kitt- provin, lumi total diferite- el, un om simplu, de la tara, iar ea, o fata de la oras, educata,provenind dintr-o familie de nobili. Aceste frustrari sunt diminuate de vestea ca 4oll-, sora lui Kitt- , crede ca cei doi vor fi cu si!uranta soti. Cap.%I ,evin afla despre contele %rons&i, si el pretendent la mana me inei familiei Scerbat&i . 0blons&i ii spune si el ce il apasa pe suflet- problema cu sotia sa P si ii cere un sfat prietenesc, dar ,evin nici nu poate concepe ideea de adulter.4upa terminarea mesei, ,evin pleaca spre casa familiei Scerbat&i, unde fusese invitat mai devreme. Cap.%II 'rintesa, considerandu-l pe %rons&i cea mai buna partida pentru fiica sa-Kitt--, vede reintoarcerea lui ,evin ca pe o amenintare pentru posibila viitoare casnicie dintre Kitt- si %rons&i. Se teme ca fata sa nu se indra!osteasca de ,evin si sa strice planurile pe care mama sa le avea pentru ea. Cap %III Ajuns la familia Scerbat&i mai devreme, ,evin are oca ia sa discute cu Kitt- intre @ oc$i. Isi ia inima in dinti si o cere in casatorie, dar raspunsul ne!ativ este unul deprimant pentru el. Cap %IV Apar si ceilalti oaspeti, printre care si contesa *ordstone- care il lua tot timpul in ras pe ,evin-, si contele %rons&i- ale carui calitati ,evin le observa imediat . Acestia au avut o discutie despre spiritism. 4upa ce ,evin discuta putin si cu batranul print, se retra!e neobservat. Cap %V 4upa terminarea seratei, Kitt- reflecta- confu a -in camera ei asupra celor intamplate.In acelasi timp, in birou, parintii ei au un sc$imb de replici, fiecare avand un favorit dintre cei doi pretendenti la mana fiicei lor-printul era de partea lui ,evin, printesa de partea lui %rons&i. Cap %VI 'lecat de la familia Scerbat&i, %rons&i incepe sa reflecte asupra relatiei sale cu Kitt- .+onstata ca, desi ii face o mare placere pre enta ei si ca se intele! de minune, c$iar si numai din priviri, el nu ar putea concepe ideea casatoriei. Cap %VII A doua i, %rons&i si Stepan Ar&adici se intalnesc la !ara .%rons&i venise in intampinarea mamei sale, 0blons&i o astepta pe sora lui, Anna Karenina. Asteptand, Stiva i-a spus lui %rons&i de ce anume vi itase ,evin cu o seara inainte familia Scerbat&i. Cap.%VIII +ei doi - %rons&i si 0blons&i - si-au intampinat oaspetii la tren , Anna intalnindu-se cu %rons&i. +ei doi pareau foarte interesati unul de celalalt . Anna calatorise in acelasi compartiment cu mama contelui, timp in care unul dintre subiectele lor de discutie era c$iar contele. 4upa plecarea de la !ara, 0blons&i o conduce pe Anna acasa la el, timp in care ii povesteste cele intamplate cu 4oll-. Cap%I% 4oll- o intampina pe Anna.4upa ce aceasta se minuna de cat de mari i-au crescut nepotii, cele doua s-au ase at si au discutat despre situatia lui 4oll- si a lui Stiva, Anna incercand sa o convin!a pe 4oll- sa isi ierte sotul. Cap.%%

Anna se intalneste cu Kitt- , care este fascinata de aceasta . +ele doua vorbesc despre un bal care va avea loc. Anna ii spune, de asemenea, lui Kitt- ca a au it de relatia sa cu %rons&i si ca mama acestuia ia povestit numai lucruri bune despre el. Cap%%I 4oll- si Stiva se impaca. In timp ce luau ceaiul, un eveniment banal in aparenta a intrerupt discutia. Aparitia lui %rons&i, total neasteptata, i-a mirat pe toti, dar acesta nu venise numai sa se interese e de dejunul care urma a doua i. Cap %%II ,a bal, Kitt- este admirata de toata lumea,Anna i!nora salutul lui %rons&i.Kitt- este intri!ata de faptul ca %rons&i pare sa nu ii mai dea atata atentie. Cap.%%III Kitt- incepe sa vada apropierea dintre Anna si %rons&i si incepe sa o vada pe Anna ca pe o amenintare, incepand sa se !andeasca la !reseala pe care a facut-o cu o seara inainte, respin!andu-l pe ,evin -pe care, poate il iubea- fiindca se incre use in %rons&i. Cap.%%IV ,evin isi aminteste de fratele sau , *i&olai , si ii face o vi ita. Acolo o cunoaste pe concubina fratelui sau si un prieten vec$i de-al lui. *i&olai il pofteste sa ramana la masa. Cap %%V Au ramas la masa doar cei doi frati.Acestia au inceput sa discute diverse probleme, printre care si ura lui *i&olai fata de fratele lor vitre!, Ser!$ei. Konstantin il invita pe *i&olai sa locuiasca cu el. Cap %%VI ,evin se intoarce acasa la tara, unde incepe sa uite de rusinea cau ata de refu ul lui Kitt-. Acesta are parte si de o veste buna 6 vaca lui cea mai buna fatase. Cap %%VII ,evin se !andeste cum o sa fie viata lui de familie si isi da seama ca el nu are nici o vina pentru cele intamplate la #oscova. Cap%%VIII Anna isi face ba!ajele ca sa plece inapoi la 'etersbur!, dar inainte de asta, ii marturiseste lui 4ollmotivul pentru care pleaca mai repede cu o i 6 nu vrea sa il mai intalneasca pe %rons&i inca o data si se teme sa devina dusmanca lui Kitt- din aceasta cau a. Cap %%I% Arcata in tren, Anna incepe sa se !andeasca la cei care o asteapta acasa si spera ca totul va reveni la normal, dar apoi incearca sa se convin!a ca oricum nu ar fi putut sa aiba niciun fel de le!atura cu %rons&i, deoarece ea il considera un copil. Cap %%% Intr-o statie a trenului, Anna coboara din tren pentru a lua o !ura de aer, iar , spre marea ei surpri a, i vede pe %rons&i. Acesta ii marturiseste e)act lucrul pe care ea si-l dorea sa nu il auda 6 si anume ca el a plecat ca sa fie acolo unde e si ea . In final , ajunsa in 'etersbur!, Anna este intampinata la !ara de sotul ei iubitor, pe care acum il vede , parca, cu alti oc$i. Cap%%%I

4upa ce coboara si el din tren , %rons&i mer!e in spatele Annei si a sotului ei. Aceasta il observa si il pre inta lui Ale)ei, dar fara a i se acorda prea multa atentie, Karenin dandu-i de inteles ca vrea sa ramana sin!ur cu sotia sa. Cap %%%II Ajunsa acasa, Anna a fost intampinata cu multa dra!oste de baiatul ei si, mai tar iu, reintorcandu-se la viata ei obisnuita , incepe sa uite sau, cel putin, sa nu mai dea importanta celor intamplate cu %rons&i. Cap %%%III 4esi isi reia activitatile sale obisnuite si pare multumita de viata pe care o duce, in oc$ii ei nu se mai vede aceeasi stralucire ca si la #oscova. +eva e sc$imbat. Cap%%%IV %rons&i, ajuns si el la casa lui din 'etersbur!, isi re!aseste prietenii si pare sa se fi intors la viata lui obisnuita. %rea , totusi sa ii faca o vi ita fratelui sau, "ets- si se !andeste prin ce locuri ar putea sa mai mear!a astfel incat sa o intalneasca pe Anna.

Partea a II-a
,a sfarsitul iernii, un doctor vestit vine sa o consulte pe Kitt-, care pare sa aiba un inceput de tuberculo a. 4octorul o sfatuieste sa plece in strainatate. Anna incepe sa frecvente e tot mai mult cercul printesei "ets- :vers&aia-sotia unui var de-al sau- deoarece "ets- era verisoara cu %rons&i si astfel , Anna nu rata nicio oca ie sa-l intalneasca. Intr-o seara, la o adunare in casa printesei "ets-,invitatii incep sa ii barfeasca pe sotii Karenin si pe %rons&i. 4esi toata lumea se uita cu subinteles la Anna si %rons&i, Karenin nu !aseste nimic in nere!ula in purtarea sotiei sale.:otusi, in aceeasi seara, cei doi soti a o discutie in le!atura cu asta, in care Karenin o averti ea a pe Anna ca Pdesi nu i-o spune din !elo ie - treuie sa fie atenta la felul in care se poarta in societate, deoarece lumea vorbeste. 4in acea seara, raporturile intime dintre cei 7 s-au sc$imbat cu desavarsire, desi , privind din afara, situatia era aceeasi. 4upa aproape un an de ile de cand Anna si %rons&i s-au intalnit , cei doi incep sa aiba o relatie in secret. 4upa intoarcerea lui de la #oscova, ,evin a inceput sa ocupe de treburile !ospodariei, in acest fel uitand pe cat posibil rusinea ca fusese respins de catre Kitt-. 0data cu venirea primaverii, Konstantin 4mitrici incepe sa se ocupe de !ospodarie si de pamanturile sale, dand dispo itii muncitorilor. Intr-o i, intorcandu-se acasa, acesta are bucuria de a-l intalni pe Stepan Ar&adici, care vine in vi ita la el pentru a vinde padurea de la Er!usovo si pentru a mer!e la vanatoare cu ,evin. 0blons&i aduce vorba despre Kitt- , despre care ii spune lui ,evin ca nu s-a casatorit, ca nici nu are de !and sa se casatoreasca si ca e bolnava, motiv pentru care e plecata in strainatate. ,evin ii povesteste lui Stepan Ar&adici cele intamplate la ultima sa vi ita la familia Scerbat&i ,printre care si refu ul lui Kitt-, motivul pentru care el s-a intors atat de repede inapoi la tara. Mamilia lui %rons&i-mama si fratele sau- , desi, la inceput erau de acord cu relatia dintre el si Anna, acum isi arata de aprobarea, la fel ca si toti membrii societatii, care banuiau aceasta relatie inca demult. In iua in care aveau loc aler!ari la care urma sa participe si %rons&i, Anna ii trimite un bilet in care ii spune ca trebuie sa il intalneasca de ur!enta. +and se intalnesc, aceasta ii da vestea ca e insarcinata. ,a curse, Anna lasa sa se vada ca nu o interesea a nimic inafara de %rons&i , de data aceasta observand si Karenin acest lucru, care o ia aproape cu forta de acolo si o duce acasa . In drum spre casa, cei doi au o discutie foarte aprinsa , in care Anna ii marturiseste lui Ale)ei Ale)androvici ca este amanta lui %rons&i, ca il iubeste si ca pe el il uraste. Mamilia Scerbat&i pleaca in strainatate la bai pentru tratamentul lui Kitt-. Acolo, fata se indra!osteste de #ademoiselle %aren&a, o tanara orfana, crescuta de madame Sta$l. Kitt- este fermecata de simplitatea tinerei si de daruirea carer se evidentia in !rija ei pentru toti bolnavii din statiune. Kitt- incepe sa isi petreaca tot mai mult timp cu ea, si parca incearca sa o copie e. ,a inceput i se pare ca asta trebuie sa faca, i se pare ca i se potriveste perfect acest rol de protectoare, dar la sosirea tatalui sau, aceasta incepe sa intelea!a ca ea nu era asa si revine la obiceiurile ei de dinainte.

Partea a III-a
+atre sfarsitul lui mai, Ser!$ei Ivanovici isi vi itea a fratele la tara, ,evin il primindu-l cu multa caldura. Acestia poarta o discutie contradictorie referitoare la situatia invatamantului in ?usia si Ser!$ei Ivanovici il condamna pe ,evin ca nu mai ia parte la intalnirile emstvei. Armatoarea i diminata, ,evin se $otaraste ca anul acesta sa ia parte la cosit, cot la cot cu muncitorii. 4esi obositoare, aceasta munca ii aduce lui ,evin un aer nou, poate pentru ca il face sa uite de toate !rijile cotidiene. 'e timpul verii, 4aria Ale)androvna si copiii se muta la casa de la Er!usovo, ca sa micsore e pe cat posibil c$eltuielile. Acolo se simte mult mai bine, mult mai implinita, stiind ca poate sa isi dedice tot timpul copiilor .

,evin, petrecand tot mai mult timp printre muncitori, incepe sa reflecte asupra viitorului sau, se !andeste ca ar trebui sa aiba si el o viata simpla, de munca.4ar aceste !anduri ii sunt spulberate imediat cand isi aminteste ca o iubeste pe Kitt- orice ar fi si ca nu poate sa stea cu mainile in san. Ajuns la 'etersbur!, Ale)ei Ale)androvici ii trmimite scrisoarea promisa Annei, in care ii spune ca viata lor nu va fi cu nimic diferita fata de cea dinainte, numai ca ea trebuie sa incete e orice fel de actiune nepotrivita in societate, care ar putea sa ii compromita. In ca contrar, si ea , si fiul ei vor avea de suferit. II spune, de asemenea, ca pana marti trebuie sa se intoarca de la 'eter$of 're!atita sa plece la #oscova impreuna cu fiul ei si sa il paraseasca pe Karenin, Anna, cu ba!ajele facute , primeste scrisoarea de la sotul ei prin care este ru!ata sa se intoarca acasa de indata. 4upa vi ita la prietenul lui ,Sviajs&i, ,evin $otaraste ca treubie sa ii implice pe muncitori in or!ani area mosiei sale si sa le priQomita o parte din recolte, astfel incat oamenii sa fie mai motivati sa munceasca.In toamna, ,evin primeste o vi ita de la fratele sau , *i&olai, care este pe moarte. 4upa o cearta intre cei doi frati, *i&olai pleaca.

Partea a IV-a
Anna se inbolnaveste si simte ca se va intampla ceva rau odata cu nasterea copilului sau si al lu %rons&i. Aceasta ii trimite o scrisoare prin care in c$eama la ea cat timp Karenin este plecat de acasa. Intamplarea face ca cei doi- Karenin si %rons&i- sa dea nas in nas la intrarea casei lui Karenin. Anna ii marturiseste lui Ale)ei ca are o presimtire . +rede ca ceva rau se va intampla a nasterea copilului. +and se intoarce acasa , Karenin ii spune Annei ca trebuie neaparat sa o pedepseasca pentru ca nu a respectat sin!ura conditie pe care i-a pus-o 6 aceea de a nu isi aduce amantul in casa. Acesta este $otarat sa divorte e, mer!e c$iar la un avocat care sa ii e)plice cum se procedea a in acest ca . ,a #oscova, Stepan Ar&adici or!ani ea a o serata , unde sunt invitati si ,evin si Kitt-. +ei doi au oca ia in sfarsit sa isi vorbeasca si sa lamureasca vec$ea problema, ba c$iar sa isi marturiseasca iubirea, planuind c$iar lo!odna si apoi nunta cat mai repede cu putinta. Situatia !rava a sanatatii Annei de dupa nastere face ca %rons&i si Karenin sa nu mai tina cont de cele intamplate, ba c$iar sa stea unul lan!a altul, avand !rija de Anna. Intr-un moment de cumpana, %rons&i incearca sa se sinucida, impuscandu-se cu revolveru, dar scapa ca prin minune.Karenin incepe sa creada ca divortul e imposibil, dupa ce a avut !rija atata timp de Anna. 4e cealalta parte este Ale)ei, care ii propune Annei sa fu!a cu el in Italia

Partea a V-a
,evin impreuna cu familia Scerbat&i $otaraste ca nunta sa aiba loc inaintea postului. Stepan Ar&adici le propune cuplului proaspat casatorit sa plece in strainatate dupa nunta, dar cei doi soti se $otarasc sa mear!a direct la casa lui ,evin de la tara. Acolo Kitt- incepe sa se impuna, ceea ce A!afiei #i$ailovna nu ii prea convenine, pana acum ea fiind cea care se ocupa de randuielile casei. Anna si %rons&i, dupa ce calatoresc timp de F luni prin Europa, isi inc$iria a un Rpala oS in Iatlia. Acolo , %rons&i isi reintalneste un fost cole! si cei F petrec mult timp impreuna. %rons&i se apuca de pictura, dar , in cele din urma, va and ca nu aceasta este vocatia lui, renunta la idee. 'rimele 7 luni de casnicie nu au fost tocmai pe masura asteptarilor lui ,evin, cei 7 soti avand certuri destul de dese. Abia in a treia luna lucrurile au inceput sa devina mai armonioase. ,evin a inceput sa dea mai multa atentie scrierii cartii lui despre a!ricultura. Karenin, ramas sin!ur si de nadajduit, !aseste sprijin in ,idia Ivanovna, care, intre timp , incepe sa il iubeasca pe Ale)ei Ale)androvici. Aceasta se ofera c$iar sa fie dadaca lui Serioja.Md sfatuit de ,idia, Karenin isi minte fiul ,spunandu-i ca mama sa este moarta. Se apropie iua lui Serioja, fiul Annei si al lui Karenin, si Anna se $otaraste ca trebuie sa mear!a la 'etersbur! sa il vada. Ajunsa acolo impreuna cu%rons&i, cu micuta Anna si cu bona fetitei. 4e iua baiatului, Anna mer!e sa isi vi ite e copilui in fosta ei casa, fara a-l instiinta pe Karenin. Miind inca la 'etersbur!, Anna se duce la teatru, unde starneste atentia tuturor, fiind c$iar pusa intr-o situatie jenanta cand o cunostinta a spus ca ii este rusine sa stea in loja de lan!a ea.

Partea a VI-a

Con&licte
E)ista 7 conflicte principale -ambele de natura erotica- si mai multe conflicte secundare. +onflictul dintre ,evin si Kitt- este declansat de momentul cecerii in casatorie facute de ,evin. ?efu ul venit din partea lui Kitt- aduce multa suferinta de ambele parti, ,evin fiind mai mult decat de ama!it, el considerand c$iar o rusine acest refu . In incercarea de a uita cele intamplate, ,evin isi ocupa timpul cu treburile !ospodariei, dar acestea nu ajuta in mod special cu nimic, deoarece, orice ar face, !andul sau boara mereu la esecul avut odinioara. 4upa ce se dovedeste ca %rons&i nu o iubea pe Kitt-, re!retul incepe sa apara si in sufletul acesteia, fata fiind profund afectata de faptul ca nu a !andit corect la momentul potrivit. Acest !and ii creea a lui Kitt- suferinta sufleteasca, fapt ce atra!e dupa el si suferinta fi ica-si anume boala fetei. 4upa revederea celor doi, cu lamurirea lucrurilor si nunta, cei doi duc o viata linistita, alaturi de familie si prieteni, rodul dra!ostei lor sincere fiind un copil. Al doilea conflict principal si, in esenta, cel mai important, este cel al triun!$iului amoros AnnaKarenin- %rons&i. In acest ca , o simpla intalnire dintre %rons&i si Anna, aparent neimportana, urmea a sa transforme viata celor trei intr-un adevarat calvar. %iata linstita traita de Anna lan!a sotul si copilul ei pana la intalnirea cu %rons&i, are sa se transforme intr-un adevarat $aos. 'asiunea pe care femeia o de volta pentru conte, face ca aceasta sa isi piarda orice interes fata de sotul sau-pe care , de fapt, nu il iubise niciodata- si sa nu isi doreasca altceva inafara de o viata linistita alaturi de %rons&i, departe de sotul sau.4ra!ostea oarba dintre %rons&i si Anna ii face pe cei doi sa decada in societate, ba c$iar ii ameninta si statutulsocial al lui Karenin.Aceasta din urma, fiind constient de faptul ca relatia cu sotia sa nu va mai putea reveni niciodata la normal, incearca sa !aseasca o cale de scapare pentru reputatia lui. 4e aceea, la un moment dat, !aseste divortul ca pe cea mai buna metoda. 4upa ce Anna fu!e cu %rons&i si cei doi pare ca isi vor putea implini dra!ostea, incep sa apara !elo ia si certurile, care, in final , nu duc la altceva decat la nefericire. An conflict secundar ar fi cel dintre 0blons&i si sotia sa, 4oll-,cei doi aflandu-se intr-un punct foarte delicat al casniciei lor, cau at de infidelitatea barbatului.Aceasta problema , insa , este re olvata rapid cu ajutorul Annei. An alt conflict secundar ar fi cel dintre ,evin si fratele sau, *i&olai, fata de care are tot timpul pareri diferite. 0ricat de mult ar incerca cei doi sa se intelea!a, ajun! intr-un punct in care vi iunile lor asupra unui anumit fapt sunt total diferite. Astfel , ajun! tot timpul sa se certe. Aceste mici conflicte, se re olva, insa, de la sine, de fiecare data.

'esa(ul )perei este acela ca, oricat de puternica ar parea dra!ostea, trebuie sa iubim nu numai cu inima, ci si cu mintea. In momentul in care luam anumite deci ii in viata, trebuie sa ne !andim si la eventualele urmari.Intotdeauna trebuie sa luam in calcul si ceea ce este in jurul nostru si uneori, trebuie sa ne dam seama ca unele lucruri c$iar nu pot fi implinite.