Sunteți pe pagina 1din 19

CUPRINS

1.Sumar................................................................................................................................2 2.Descrierea iniiatorilor......................................................................................................3 3.Descrierea produsului oferit.............................................................................................4 4.Descrierea pieei i a concurenei.....................................................................................7 5.Strategia de marketing propus........................................................................................7 6.Mobilizarea resurselor necesare.......................................................................................9 7.Conducerea afacerii.......................................................................................................10 8.Ipoteze i riscuri............................................................................................................11 9.Planul financiar.............................................................................................................14 10. Potenialul de dezvoltare al afacerii...........................................................................16 11. Autoevaluare..............................................................................................................18 Bibliografie......................................................................................................................19

Sumar
Prezentul sumar trebuie considerat ca o expresie sintetic a planului de afaceri ce se detaliazn capitolele urmtoare. Afacerea propus prezint producia n mas a unui preparat cu tradiie n Romnia, i anume dulceaa de nuci verzi. Am ales acest fel de dulcea deoarece n zilele noastre se afl la mare cutare, avnd n vedere c nu se mai produce att de mult pe ct se producea odinioar. Motivul pentru care dulceaa de nuci verzi a devenit att de rar este acela c metoda de preparare este una destul de anevoioas (este nevoie n primul rnd de o cantitate mare de nuci, curarea presupune un timp ndelungat). Deoarece lumea a devenit din ce n ce mai ocupat cu ceea ce se ntmpl n prezent, tradiiile au devenit de domeniul trecutului. Suntem de prere c tradiiile romneti merit s fie preuite i s continue s existe n vieile noastre, aa c am considerat c acest desert este unul potrivit pentru a ncepe o afacere. Ideea producerii dulceii de nuci verzi ne aparine n totalitate. Grupul de ntreprinztori este format din 4 studente : Lzroiu Ioana Lavinia, Lungu Ana-Maria, Marinescu Loredana i Matei Ioana. Studiul de pia arat c publicul int este format n principal de persoane cu vrste cuprinse ntre 18-49 de ani, din mediul urban, care nu au timpul necesar preparrii dulceii. De asemenea, pentru ca este un produs 100% natural, fr colorani, conservani sau alte substane adugate, dulceaa de nuci verzi poate fi consumat i de copiii de peste 6 ani i chiar si de persoanele care sufer de diabet (la recomandarea medicului curant). Capitalul cu care am decis s ncepem aceast afacere este de 4000 lei, care se arat profitabil pe termen mediu i lung. Pentru nceput, planul nostru de afacere vizeaz o perioad de 4 ani, ncepnd de anul viitor. Pentru aceast perioad, gestionarea afacerii va fi realizat exclusiv de noi, urmnd ca, n viitor, n funcie de profit i starea pieei, s ne extindem i s angajm un numr suficient de personal.

2.Descrierea initiatorilor
Indiferent de originea sociala sau profesionala, intreprinzatorii promoveaza o serie de valori comune si aspiratii precum spiritul de independenta, ambitia, gustul riscului", dorinta de implinire materiala, profesionala si sociala, creativitatea, energia si increderea in fortele proprii. Echipa ce va dezolvta proiectul Magic Nut este formata din urmatorii membrii: Lzroiu Ioana Lavinia, Lungu Ana-Maria, Marinescu Loredana i Matei Ioana Georgiana. Credem ca a deveni intreprinzator este o excelenta ocazie pentru persoanele ca noi, dornice sa creeze, sa inoveze, pregatite sa desfasoare o munca de exceptie, si de asemenea sa-si ia soarta in propriile maini. Am ales sa initiem o afacere ce se ocupa cu infiintarea unei fabrici i a unui magazin specializat in vanzarea unei game relativ restrns de dulcea de nuci verzi, cu degustare in prealabil, deoarece consideram ca este un element inovator in Romania, iar ceeea ce este nou, este bine stiut ca atrage curiozitatea consumatorilor, cum si curiozitatea atrage dupa sine transformarea in placere, obisnuinta iar apoi fidelitate. Lungu Ana Maria este seful de echipa, deoarece iese in evidenta nu neaparat nevoia ei proeminenta de a conduce, ci mai degraba capacitatea incredibila a acesteia de a controla intreprinderea, concomintent cu asumarea responsabilitatilor maxime. Ea este o persoana capabila sa identifice rapid solutiile atunci cand situatiile complexe ii impun sa invete rapid si sa rezolve probleme complicate pe masura aparitiei lor, este increzatoare in sine, ceea ce ii permite sa nu se descurajeze in fata dificultatilor intampinate, iar perseverenta insotita de energia necesara realizarii obiectivelor propuse constituie un atuu in postura de intreprinzator. Fiind intr-o mai mica masura interesata in gestionarea propriu-zisa a afacerii, Ana-Maria prefera ocaziile de a crea, de a face lucruri noi. Gustul moderat al ricului, asumarea acestuia pe baza analizarii consecintelor deciziilor adoptate in vederea realizarii obiectivelor propuse, fac din Matei Ioana Georgiana, o persoana realista, ce accepta lucrurile asa cum sunt si abordeaza problemele in mod pragmatic. Aceasta isi respecta cuvantul dat si asteapta ca si ceilalti sa procedeze la fel. Nevoia de putere, banii si prestigiul nu reprezinta pentru Ioana o motivatie asa de arzatoare, precum este nevoia de realizare, ea percepand profitul ca un mijloc de evaluare a performantelor si ca o sursa de capital care sai permita expansiunea intreprinderii. Lzroiu Lavinia simte nevoia de a se afirma, de a se realiza, de a invinge obstacolele, de a-si realiza obiectivele propuse prin propriile sale eforturi, fiind in acest fel capabila sa-si aleaga, in realizarea proiectului propus, persoanele care ii sunt utile. Datorita optimismului si firii sale pozitive, se concentreaza mai curand asupra sanselor de succes decat asupra sanselor de esec, dar acest lucru nu inseamna in mod categoric ca Lavinia nu dispune de capacitatea de a invata din esecuri. Cum demararea si consolidarea unei afaceri necesita, in definitiv, mult timp si munca anevoioasa, sanatatea fizica buna este un factor destul de important ce face dintr-o persoana un bun intreprinzator, iar Marinescu Loredana dispune din plin de aceasta, fiind capabila sa metina un ritm accelerat al muncii pe perioade de timp relativ lungi. Ea stie sa stabileasca riscul inerent unui proiect si sa-l accepte daca are convingerea ca sansele sale personale sunt ridicate. Si nu in ultimul rand, evita proiectele in care rezultatele depind de sansa sau de efortul altora. Suntem constiente ca nu dispunem de toate calitatile necesare unui bun intreprinzator, dar in practica, nici un intreprinzator nu poseda in intregime calitatile mentionate mai sus intr-o forma bruta, insa ele se regasesc intr-o proportie insemnata in cazul nostru, iar combinate aceste calitati, speram ca ne vor ajuta in demararea acestui drum catre afacerea Magic Nut ce speram a se finaliza cu succes. Pe langa capacitatea de a aborda global situatiile si stabilitatea emotiva, deoarece nu este usor sa gestionezi tensiunile care pot aparea adesea in cadrul intreprinderii, trebuie sa recunoastem ca exista si anumite deficiente si greseli tipice frecvente la inceputul infiintarii unei firme. De exemplu, insuficienta cunoasterii consumatorilor. Aceasta echipa isi propune ca printr-o strategie clara de piata, sa-si focuseze atentia, in mod expres, pe nevoia consumatorilor, si nu pe activitatea concurentei, deoarece analizand comportamentul lor, putem actiona atat pe piata efectiva cat si sa atragem potentialii consumatori. Un impediment major ce ar putea afecta intr-o oarecare masura activitatea noastra, l-ar reprezenta resursele financiare insuficiente, incapacitatea de 3

rambursare din profit a creditelor, dependenta excesiva fata de anumiti furnizori. De asemenea nesiguranta mediului de afaceri reprezinta un grad ridicat de instabilitate, acesta putandu-ne afecta direct activitatea si crea dezechilibre. Sa nu uitam de faptul ca programul nostru va fi incarcat si va trebuie sa avem o capacitate de munca peste medie pentru a mentine sub control si a rezolva probleme firmei, insa cu multa vointa, hotarare si incredere in sine speram sa reusim sa ducem la final aceasta provocare.

3.Descrierea produsului oferit


Trasaturile produsului Cultura dulceurilor este raspandita peste tot pe glob, desi obiceiurile de preparare si consum sunt diferite de la tara la tara, dar i de la regiune la regiune. Aadar pe piata exista o varietate larga de consumatori, iar cum portile exportului sunt larg dechise in lumea comertului si turismul ia amploare si pe zi ce trece, oamenii au oportunitatea de a incerca sortimente de dulcea din toate partile globului i din toate prile rii, insa cantitatea pe care o putem aduce acasa pentru a nu duce dorul acelor gusturi este limitat. Pe langa placerea gustului oferit de dulcea, oamenii au si alte motive pentru care aleg sa consume acest produs. Alaturi de efectul stimulator al acesteia, ea reprezinta si un produs cu caracteristici organoleptice particulare, ceea ce aduce satisfactii suplimentare consumatorului, ns se pot folosi i ca adaosuri la diferite prjituri. Statisticile arata ca tot mai multa lume bea cafea. Un studiu efectuat arat c in dulceaa de nuci verzi are o multitudine de remedii medicale : protejeaz vasele de snge i inima, reducnd riscul apariiei unui infart, stimuleaz sistemul nervos, combat ateroscleroza i stresul, sunt recomandate pentru tuse i infeciile urinare.Majoritatea consumatorilor alegnd acest produs pentru savoarea gustului i varietii aromelor.Gemurile i dulceurile sunt deci produse de impuls.n marea lor majoritate, ele sunt achiziionate n special n sezonul rece, cnd organismul are o mai mare nevoie de energie. n prezent, consumul de dulceuri din Romnia, este unul predominant casnic, ns lipsa timpului i determin din ce n ce mai mult pe romni s apeleze la ofertele companiilor productoare.Consumatorul din ara noastr este unul tradiionalist, acesta prefernd n special produsele care se apropie ca textur i calitate de cele fcute n cas.Vnzrile din ultimii ani demonstreaz faptul c aceast pia este una cu potenial ridicat pentru urmtorii ani. Romnii sunt nc tradiionaliti, cel puin n ceea ce privete consumul de dulceuri. Potrivit unui studiu efectuat, n prezent, n ara noastr, gemurile i dulceurile fcute n cas reprezint nc aproximativ 65% din consum.ns, n contextul n care societatea devine din ce n ce mai dinamic i timpul devine din ce n ce mai pretenios pentru cei mai muli dintre noi, oferta de raft a productorilor de dulceuri devine din ce n ce mai cautat i astfel piaa va continua s creasc.Evoluia din ultimii doi ani a acestui segment de activitate s+a nscris pe un trend ascendent, fapt ce demonstreaz c ncet, ncet s-a trecut de la prepararea dulceurilor n cas la cumprarea acestora de la magazine. Se pare c i productorii/distribuitorii au nceput s fie contieni de acest lucru, n ultimul an oferta pe acest sector s-a diversificat. Conform datelor furnizate de Fabrica de Conserve Raureni, piaa total a dulceurilor s -a majorat n ultimii ani i din cauza scderii produciei casnice de la aproximativ 80% n 2000, la 65% n 2005. Pentru dulceata, studiul MEMRB, releva faptul ca in intervalul octombrie 2005 septembrie 2006, canalele care au inregistrat cele mai mari vanzari in volum au fost supermarketurile cu un procent de 49,2%, urmate de alimentarele mici cu 22,5% si alimentarele mari cu 22,2%. Pentru vanzarile in valoare, cele mai mari vanzari le-au avut supermarketurile 56,3%, urmate de magazinele alimentare mari 20,4% si magazinele alimentare mici cu 18,2%.

Iata si motivele alegerii de a deschide un magazin specializat in dulceuri, n special cea de nuci verzi si cu degustare in prealabil ,astfel clientul isi poate imbogati portofoliul alegerilor de cafea pe gustul lui. Procesul tehnologic cuprinde mai multe etape realizate in house: 1. Culegerea nucilor la inceputul verii. Cand nucile vor incepe sa aiba o coaja verzuie, acestea trebuie culese pentru dulceata. Nucii vor fi plantati aproape de locul in care va fi produsa dulceata, pentru a se minimiza timpul de lucru si costurile cu transportul. Dupa ce nucile vor fi culese, vor fi incarcate in galeti/lazi si vor fi transportate la locul in care incepe curatarea. 2. Curatarea nucilor. Acesta este probabil cel mai anevoios, dar si cel mai important pas din procesul de productie a dulcetii de nuci verzi. Curatarea nucilor dureaza mai mult, deoarece trebuie indepartata coaja verde, iar dupa aceasta, cantitatea se diminueaza semnificativ. 3. Productia propriu-zisa a dulcetii 4. Imbutelierea si ambalarea produsului in borcane de cate 200g fiecare, cu capac si etichete care descriu continutul, valoarea nutritriva, cantitatea etc. Este un proces in-house, deoarece dorim sa minimizam costurile cu ambalarea si se poate realiza de catre personalul care a produs dulceata. Stadiul produsului Intentionam sa ne ocupm att cu fabricarea dulceurilor n propriul sediu de producie din Buzu, dar i cu vanzarea produselor i degustarea acestora in prealabil de ctre clieni,n propriul sediu comercial din Bucureti special amenajat. Aceast dulcea se afl n stadiul de concepie. Nucile se vor culege doar primvara. Intenionam s avem o cultur de nuci , terenul fiind pus la dispoziie de Lzroiu Lavinia, iar pn n momentul la care nucii vor avea rod, ne vom aproviziona de la furnizori, cu care vom incheia contracte i de la puinii nuci deja existeni pe propriul teren. Capacitatea de producie , n faz incipient, se va ridica la 3000 kg de dulcea.Dac preul mediu pe borcanul de 450 g=25 de lei, rezult c preul mediu de valorificare a acestei producii este cuprins ntre 15 i 20 de lei/kg.Ceea ce nseamn c aceast producie de nuci verzi este valorificat la o valoare de minim 45000 lei/hectar (mai mult de 10000 de euro). COSTURI MATERIALE DE PRODUCIE COMPONENTE BUCI Aragaz profesional 10 Oala din aluminiu 20 Linguri 20 Borcan 450 g 1000 Borcan 200g 1500 Nuci verzi 3000 kg Zahr 100 kg Lamie 10 kg Total Alte costuri estimate : 5

COST PROD ( LEI/BUC) 109 190 3000 400 1500 1500 60000 500 50 176 140

Cheltuieli de infiintare : aproximativ 300 ron Cheltuieli materiale, energie, ap, ntreinere i reparaii : 1450 lei/an, respectiv 121 lei/lun Cheltuieli de personal:64 295 lei/an, respectiv 5358 lei/lun Reclam i publicitate : 450 ron/an, respectiv 38 ron/lun Transport-distribuie-livrare (prin firme de transport, catering) : 3280 ron/an, respectiv 273 ron/lun Cheltuieli cu telefoane i internet : 1500 ron /an, respectiv 125 ron/ lun.

Necesarul punerii pe piata a produsului


Actele necesare pentru infiintarea firmei SC Magic Nut SRL sunt:

o copie dupa actul de identitate, cererea de inregistrare, dovada rezervarii firmei si, dupa caz, a emblemei documentul care atesta drepturile de folosinta asupra spatiilor cu destinatie de sediu social si/sau de sedii secundare, declaratiile pe propria raspundere date de catre fondatori si de catre administratori/membrii consiliului de administratie din care sa rezulte ca indeplinesc conditiile legale pentru aceste calitati, date in forma autentica, in forma certificata de avocat, informatiile din cazierul fiscal al asociatilor, actionarilor, administratorilor, membrilor consiliului de supraveghere, declaratia-tip pe propria raspundere privind autorizarea functionarii, declaratia in vederea inregistrarii fiscale, semnata de reprezentantii legali, in original, dovada autorizatiilor/avizelor eliberate de autoritatile competente ca o conditie prealabila inmatricularii in registrul comertului.
Taxele care vor fi platite la ONRC pentru infiintarea unei firme sunt:

inmatriculare in Registrul Comertului (aprox. 120 de lei), obtinere cont unic de inregistrare (aprox. 10 lei), obtinere informatii din cazierul fiscal (aprox. 10 lei), verificare unicitate sediu (aprox. 10 lei), verificare asociat unic (aprox. 10 lei), certificat constatator (aprox. 30 lei), sume virate Monitorului Oficial al Romaniei pentru efectuarea publicitatii legale a actelor prevazute de lege (aprox. 31.50 lei), sume virate Ministerului Finantelor Publice pentru informatiile din cazierul fiscal/asociat/administrator (aprox. 20 de lei), taxa judiciara de timbru (aprox. 39 de lei), timbru judiciar (aprox. 0,30 lei), fond de lichidare (aprox. 20% din taxele de registru), fond buletin (5% din taxele de registru).

4. Descrierea pieei i a concurenei


Rata inovaiei Produsul este unul inovator prin raritatea sa, acesta fiind motivul pentru care este atat de cautat. In zilele noastre, gospodinele fie nu mai au timp, fie alte resurse pentru a face chiar ele dulceata de nuci verzi. Asadar, prefera sa o cumpere din comert sau de la persoanele care pastreaza traditia si inca fac acest fel de dulceata. Uurina imitaiei Consideram ca acest fel de dulceata nu primeste atentia meritata, deoarece persoanele care stiu cum se fabrica acest produs renunta din start la ideea de a porni o afacere (nu observa un potential destul de ridicat). Asadar, ideea nu este atat de usor de imitat precum pare, desi reteta este simpla la prima vedere, procedeul in sine este unul destul de complicat. Concurena direct este reprezentat de productori precum Topoloveni, Conservfruct, Duro.ns nu pot avea nicio reacie deoarece nici ei nu pot reduce preurile, fcndu -le mai mici dect ale noastre, acest lucru nefiind deloc rentabil pentru ei.

5. Strategia de marketig propus


Politica de promovare Demersul comunicaional al intreprinderii noastre const in abordarea unor tehnici de comunicare continua, plecand astfel de la premiza c simpla prezen a produsului va transmite o serie de mesaje celor cu care intra in contact. Principalul indicator pe care l-am avut in vederea stabilirii serviciilor pe care am decis sa le oferim a fostclientul. Studiile de piatape care le-am avut la dispozitie au aratat ca printre lucrurile pe care publicul le asteapta de la un magazine de dulceata de nuci verzi sunt urmatoarele: Preturi cat mai mici.Fiecare client este deosebit si de aceea magazinul nostu a inteles ca la cerinte diferite trebuie oferite alternative diferite. Un client fericit aduce profit pecand unul nesatisfacut nu face decat sa aduca pierderi. Conditii deosebite.Prin conditiile pe care acest magazin doreste sa le ofere, putem satisface cele mai variate asteptari ale clientilor. Asiguram clientilor nostri serviciile care respecta cele mai inalte standarde. Bonusuri pentru fidelitate.Satisfacerea clientilor este un proces de lunga durata care presupune multa atentie si efort, iar pentru aceasta lucreaza intreaga echipa a intreprinderii noastre. Politica firmei este aceea de a permanentiza legaturile cu clientii sai astfel incat acestea sa devina legaturi permanente cu niste clienti fideli. Privind strategia de lansare, ca metoda de lansare vom utiliza informarea potentialilor cumparatori prin publicitatea exterioara, internet, pliante si fly-ere. Avand in vedere natura mesajului, vom folosi publicitatea emotionala.Suntem o ntreprindere ce adopta operatiunile de incercare gratuita ca tehnica de promovare a vanzarilor si ne axam, in special, pe degustarea produsului. Cu prilejul lansarii se va introduce si linia de produse promotionale care isi propun sa familiarize publicul cu ideea unui magazin de dulceata accesibil tuturor. Pentru cei care se bucura de facilitatile internetului firma noastra a deschis o pagina de Facebook in care se pot accesa toate informatiile momentului. In afara de preturi, conditii si 7

modul de acces, pepagina oficiala se pot gasi informatii despre intreprindere, produs, misiune, adresa de contact, tipurile de dulcea comercializate, fotografii, cum se va realizadegustarea si multe alte lucruri pe care le veti gasi interesante.

Politica de pret In stabilirea politcii de pret am fost influentate de urmatorii factori: costurile, cererea si concurenta. In fixarea costurilor am plecat de la premiza capretul final al produsului trebuie sa permita acoperirea integrala a costurilor si obtinerea unui profit net, iar acest obiectiv se poate realiza prin strategia de pret. Am hotarat sa practicam strategia pretului de penetrare pe piata, deoarece am observat o economie afectata de somaj, o putere de cumparare scazuta si un grad redus de diferentiere al produsului. In cazul produselor similare cu cele ale concurentei, am hotarat o politica de pret ce include alinierea la preturile concurentei,ceea ce presupune practicarea unor niveluri de pret aproape identice, pentru produse asemanatoare. . Am recurs la o astfel de politica a pretului, deoarece am considerat ca produsul nostru va fi foarte bine diferentiat de produsele similare, prin existenta diferentelor evidente de stil si conceptie. Politica de produs Dorim sa ne orientam afacerea catre dezvoltarea unui portofoliu de relatii profitabile si evident reciproc avantajoase, atat cu consumatorii cat si cu ceilalti parteneri de interes precum angajatii, furnizorii, distribuitorii. Avand in vedere politica de produs, am cercetat cu atentie produsul pe care intentionam sa-l comercializam, considerand ca inovatia consta in modul de prezentare al acestuia. . Atitudinea noastra fata de produsele oferite reflecta intr-o mare masura imaginea pe care intreprinderea o creeaza in randul consumatorilor, incercand in mod afectiv, social, personal si cognitiv sa influentam cumparatorul. Aceasta manipulare implica modalitatea prin care asiguram consumatorului marfa de care are nevoie la locul, momentul si pretul potrivit. Intentionam ca prin modalitatile de dispunere si aranjare a marfii, mobilierul de prezentare folosit, planul si designul magazinului, decorurile, lumina si culorile folosite sa cream un ambient placut si atragator pentru client. Politica de distributie In privinta gestionarii canalelor de distributie putem spune ca miscarea fizica a produselor spre consumator se va realiza prin urmatoarele procese economice: - etapa de negociere - etapapropriu-zisatranzactiei de piata; - etapatitlului de proprietate si a transferului sau succesiv cu fiecare operatiune de vanzare cumparare a produsului; - etapa informationala ( in care vom tine evidenta circulatiei in ambele sensuri a informatiilor de tipul evidentelor, statisticilor, referitoare la dimensiunile structura, modalitatile de desfasurare a activitatilor de distributie, rezultatele economico financiare ale acestora); - etapa promotioanala (vom transmite mesajele si informatiile adresate pietei, cumparatorului potential); - etapa finantarii si riscului, a fluxului de la consummator la producator ale comenzilor si platilor (decontarilor). 8

- stocarea produselor,incercam sa asiguram aprovizionarea continua la costuri reduse. -depozitarea ,ne vom ocupa cu receptionarea produselor

6.Mobilizarea resurselor necesare


Resursele necesare sunt urmtoarele : 1. Materii prime Nucile (principalul i cel mai important ingredient din reeta dulceii de nuci verzi). Fr acestea nu am putea prepara acest produs, prin urmare nu l-am putea comercializa Zahr un alt ingredient esenial Ap 2. Angajai Pentru culegerea nucilor : 3-4 persoane Pentru prepararea propriu-zis a dulceii : 5-10 persoane Pentru distribuie : 2 persoane Structur propus privind furnizarea produsului : Pentru nceput vom avea nevoie de un ofer i o persoan ce se va ocupa de distribuirea propriuzis ctre clieni (care va ntocmi inclusiv factura fiscal, va verifica si aproba cantitatile respective). Aceast modalitate de furnizare va fi folosit pentru comenzile din oraele n care nu exist magazine de desfacere n oraele n care exist puncte de desfacere (momentan doar n capital), clienii, persoane fizice sau juridice, sunt ateptate s achiziioneze produsele noastre direct de la sediu. La cererea clientului/firmei, produsele pot fi transportate de la magazinul nostru ctre domiciliul/sediul unde se dorete, contra unei taxe ce variaz ntre 10 i 50 de lei, n funcie de cantitatea comandat De asemenea, oferim clienilor posibilitatea de a comanda produsul i de a alege s i fie livrat prin curierat rapid. Taxa pentru acest serviciu este stabilit n funcie de nelegerea cu respectivul serviciu de curierat, n general variaz ntre 10 si 16 lei. n cazul alegerii acestei metode de transport, cantitatea va fi limitat la 5 kg. Flexibilitatea structurii : Se va asigura prin analizarea constant i continu a pieei n general, a concurenei n special Talente i cunotine rare cruciale pentru reuit : Considerm important ca fiecare membru al echipei s aib spirit antreprenorial, s fie capabil s observe n timp util oportunitile i s le valorifice ca atare De asemenea, o alt caracteristic important ar fi ca fiecare membru al echipei s cunoasc n ce const procesul de producie al produsului oferit, pentru a nu exista conflicte sau alte probleme pentru produsul fabricat.

Resurse materiale rare necesare : Cea mai important resurs, de altfel i cea mai rar, este reprezentat de ingredientul principal al dulceii, i anume nucile. Pentru a asigura stabilitatea aprovizionrii, vom ncepe acest proces prin a achiziiona n fiecare var cantiti importante de nuci de la furnizor din apropierea locului n care vom produce dulceaa (pentru a minimiza costurile de transport). Cantitatea de nuci va fi achiziionat n funcie de vnzri i de cantitile necesare pentru producie Pentru nceput, ne vom aproviziona cu 3000 kg nuci verzi n vara anului viitor Nu vom ncepe nc sa ne aprovizionm de la furnizori internaionali, deoarece nu avem nevoie de o cantitate att de mare nct s nu o putem achiziiona de la furnizorii din apropiere (care dein livezi de nuci)

7. Conducerea afacerii
Dupa cum am specificat si in punctul 2 al planului de afaceri, nu dispunem de toate calitatile necesare unui intreprinzator de success, insa in mare parte avem, din punct de vedere al educatiei, nivelului de cunostiinte, o oarecare experienta capatata din viata de zi cu zi. Conform cerintelor unui management performant, este important sa intelegem ce este un manager si ceea ce face el si structura organizatiei si a modului cum aceasta influenteaza munca unui manager. Important pentru membrii acestei echipe este sa-si dezvolte competentele manageriale fiecare in parte, nu doar unul singur, astfel ne vom putea organiza, planifica, coordona si monitoriza intr-o maniera mai eficienta, si de ce nu, si profitabila. Infiintarea acestei intreprinderi a reprezentat pentru noi o continua provocare. Ca orice tinere suntem manate de curiozitate, tenacitate, dar si ambitie. Fiecare dintre noi a acumulat experienta atat la nivel educational cat si din punct de vedere relational, datorita diverselor joburi exercitate pana acum. Lungu Ana-Maria ocupa pozitia de manager, coordonand intregul personal, determinandu-i sa comunice intre ei, sa fie motivati sa depuna toate eforturile spre o buna desfasurare a activitatii. Asfel, ea va negocia contractul colectiv de munca si contractele individuale de munca, va urmarii indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor si de protectie a mediului, prevazute de reglementarile si normele legislative in vigoare, se va preocupa de conservarea si dezvoltarea bazei materiale a organizatiei. Ana-Maria va valorifica observatiile si concluziile cu privire la diversele segmente ale activitatii organizatiei si aplicarea controlului ameliorativ al autoritatii aferente functiei ocupate, va aviza primele, bonificatiile si promovarile, doar pe considerente de merit profesional, si nu in ultimul rand, va acorda feed-back tuturor celor vizati de activitatea decizionala, atat personalului din cadrul organizatiei, cat si persoanelor din exteriorul organizatiei cu care se stabilesc raporturi economice. Lzroiu Ioana- Lavinia lucreaza in postura de contabil financiar. Aceasta se ocupa de evidenta contabila si financiara a intreprinderii, va realiza contul de profit si pierderi. De asemenea, in atributiile ei intra si intocmirea si completarea documentelor primare contabile, contarea operatiunilor patrimoniale, efectuarea de calcule contabile specifice, completarea registrelor contabile, intocmirea balantei de verificare, evaluarea patrimoniala, intocmirea bilantului contabil, precum si intocmirea/semnarea/transmiterea altor documente specifice (declaratii fiscale etc.). Marinescu Loredana isi va exercita activitatea in cadrul departamentului de resurse umane. Ea va planifica, va urmari si asigura aplicarea in practica a conditiilor de repaus si odihna pentru toti angajatii, va tine evidenta activitatii tuturor resurselor umane angajate, va pune la dispozitia resurselor umane, toate documentele necesare desfasurarii activitatii lor, si nu in ultimul rand, va asigura evidenta evaluarii periodice a rezultatelor activitatii resurselor umane. Matei Ioana Georgiana va fi lucrator operativ, 10

ocupandu-se de receptionarea marfurilor conform facturilor si de sesizarea in scris a neregulilor constatate. Va pregati marfurile pentru expedierea catre clienti, va aranja produsele pe rafturi si va pregati tot ce este necesar pentru degustarea cafelei. Conform catalogului, va marca cu preturi, produsele din magazine, intr-un cuvant va manipula marfa. Fiind indeplinte majoritatea cerintelor unui management performant, consideram ca experienta noastra din cadrul joburilor avute pana acum, nivelul de cunostiinte referitor la posturile ocupate, abilitatea de a comunica cat si absolvirea unui ciclu superior al liceului si admiterea in cadrul celui de licenta cu profil reprezentativ pentru firma, va semnifica un atuu pentru aceste mici intreprinzatoare, sa construiasca o mare intreprindere.

8. Ipoteze si riscuri
Riscul operational este considerat riscul de pierdere ce rezulta din carente sau prabusiri atribuibile procedurilor, persoanelor si sistemelor interne sau evenimentelor externe ale unei organizatii .Pentru a intelege profilul propriu de risc operational, o companie ar trebui sa inceapa prin identificarea cat mai multor tipuri de riscuri operationale la care este expusa, se poate porni de la: o atributele si caracteristicile clientilor ce formeaza portofoliul companiei (punctul 4) o produsele de asigurare si activitatile legate de acestea (designul, implementarea si procesele folosite pe tot parcursul ciclului operativ-punctul 3) o surse de clientela (punctul 4) o canalele de distributie (punctul 6) o complexitatea si volumul tranzactiilor (punctul 4 si 9) o constientizarea, comportamentul si atitudinea fata de risc (punctul 2) o practica managementului resurselor umane (punctul 7) o mediul de afaceri, inclusiv factorii politici, juridici, socio-demografici, tehnologici si economici (punctul 4) o competitia (punctul 4) o structura pietei (punctul 4) Astfel riscurile operationale privind: conditiile aferente efecturii angajrilor de personal si siguranta locului de munca(nerespectarea normelor de protectie a muncii, promovarea unor practici discriminatorii),practici defectuoase legate de clientela, produse si activitati(vanzarea unor produse neautorizate, folosirea gresita de catre clienti a produselor si serviciilor), punerea in pericol a activelor corporale (de exemplu: acte de terorism sau vandalism, incendii, cutremure), toate acestea vor fi cu usurinta controlate datorita urmaririi cu strictete tuturor pasilor prezentati mai sus si bineinteles un avantaj in plus il reprezinta faptul ca intreprinderea este de mici dimensiuni ce permite o buna organizare si control al tuturor activitatilor interne. Avand in vedere siguranta produselor si serviciilor oferite de noi, in momentul depunerii actelor necesare infiintarii intreprinderii, automat primim si autorizatia care ne va permite comercializarea acestora din urma. Pentru evaluarea riscurilor viitoare (dupa infiintarea intreprinderii) vom tine cont de urmatoarele: nemultumirile clientilor , daca vor exista, volumele mari de date procesate, migratia personalului, modificarile aparute in mediul de afaceri (modificari privind legislatia in stransa legatura cu tipul de intreprindere ales de noi ) si chiar efectuarea unor auto-evaluari. In controlul riscurilor ne vom folosi de activitatile de evitare, transfer, prevenire si reducere a probabilitatii de aparitie a unor evenimente sau consecinte posibile ale expunerilor operationale. Astfel putem corecta comportamentul si atitudinile fata de risc prin aplicarea unor stimulente (de exemplu impotriva migratiei 11

personalului), adaptarea proceselor si sistemelor interne ( de exemplu in privinta serviciilor si metodelor de preparare vom tine cont de standardele si reglementarile legale nou aparute sau aparate noi si mai performante) , furnizarea unor fonduri pentru pierderile anticipate si mentinerea unor rezerve financiare pentru pierderile neasteptate ce pot surveni in desfasurarea normala a activitatii (acest lucru fiind asigurat deja in urma obtinerii fondurilor de la banca comerciala romana mai multe la punctul 9) Riscul noilor afaceri Activitatea antreprenoriala in ansamblul sau este influentata de numerosi factori: -la nivel macroeconomic: situatia generala a economiei, nivelul si evolutia inflatiei, nivelul si evolutia ratei dobanzii existenta unor politici de stimulare a accesului la capital, cadrul legislativ privind antreprenoriatul. -la nivel microeconomic (intreprinzatorul si afacerea sa) libertatea de actiune a intreprinzatorului este maxima in ceea ce priveste: -nivelul de competenta si pregatire,abilitatile innascute si dezvoltate, cunostintele dobandite in domeniul productiei, financiar, al vanzarilor, al managementului resurselor umane, precum si o atitudine corespunzatoare. Atunci cand implicarea in afaceri nu este rezultatul unei autoevaluari aprofundate a intreprinzatorului si a unei concentrari a tuturor resurselor disponibile, rezultatul este, cel mai adesea, falimentul. -planificarea atenta a afacerii, care permite valorificarea oportunitatilor oferite de piata si evitarea unor probleme frecvente (dificultati rezultate din lipsa de informatii, probleme cauzate de o crestere prea rapida). -controlul financiar permanent, prin organizarea unui sistem eficient de evidenta financiar-contabila si controlul permanent a situatiilor financiare. - salariatii, una din cele mai importante resurse intr-o afacere: loialitatea si eficienta angajatilor. Se va avea in vedere investirea in procesul de angajare, instruire si coordonare a personalului.(punem in tema in mod permanent angajatii cu procedurile si modul de folosire a tuturor echipamentelor tehnice) -activitatile de marketing. Indiferent de calitatile produsului, de regula este nevoie de un efort de marketing sustinut pentru a asigura vanzarea, o strategie de marketing bine realizata si pusa in aplicare fiind singura solutie de termen lung.(acest lucru a fost dezvoltat la punctul -fraudele: furturi ale salariatilor (cazurile cele mai frecvente), spargerile, furturile din partea clientilor sau a concurentilor. Vom beneficia de o asigurare de la banca de la care vom lua imprumutul.Aceasta asigurare ne va acoperi de asemenea pierderile cauzate de psobilele dezastre naturale (cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, furtunile puternice etc). Pentru foarte multi oameni cuvantul "risc" are inca un sens colateral negativ. Si totusi, riscurile pot fi reduse si controlate. Orice societate de asigurare se confrunta zilnic cu riscul de piata. Fluctuatiile cursului de schimb valutar, ale dobanzilor, ale preturilor activelor si bunurilor fac ca piata sa fie vulnerabila la pierderi financiare( practicam politica pretului relativ mai mic decat pretul concurentei). Ca rezultat, venitul viitor este functie de incertitudinea care defineste lichiditatea si valorile activelor si pasivelor pe piata Mentinerea unor active suficiente care sa acopere rezervele tehnice trebuie facuta tinand cont de nivelul sumelor investite, moneda folosita, durata unei investitii, siguranta si rentabilitatea investitiilor, astfel incat veniturile rezultate sa fie suficiente pentru a produce lichiditatile necesare raspunderilor curente.

12

Riscul ratei dobanzii poate afecta *venitul net al dobanzii *valoarea economica a capitalului (ce reprezinta valoarea curenta a activelor minus valoarea curenta a pasivelor plus/minus valoarea curenta a elementelor extra-bilantiere); o volumul afacerii; o nivelul primelor; o riscul de lichiditate. Riscul cursului de schimb (FER) prin care fluctuatiile cursului de schimb valutar pot avea un efect asupra puterii financiare a unei societati. Volatilitatea pietei de schimb valutare este determinata de fluctuatiile continue ale cursurilor de schimb valutar. Vom avea in vedere devalorizarea leului. Riscul de piata Este important de precizat inca de la inceput ca implementarea unei strategii a riscului de piata depinde foarte mult de activitatea, mediul, cultura, organizarea si obiectivele societatii noastre, sarcina managementului de risc aplicat riscului de piata cuprinzand cele 4 teme binecunoscute si anume: identificare, evaluare, monitorizare si control. Intelegerea conceptuala calitativa a acestui subiect de discutie este esentiala atata timp cat scopul ramane intarirea stabilitatii in conditiile pastrarii unui mediu concurential rezonabil. a) Identificarea riscurilor Expunerea la riscurile de piata poate fi foarte usor neremarcata sau omisa prin prisma familiaritatii excesive cu aceste riscuri, sau chiar indiferenta fata de riscurile noi. Este asadar necesara existenta sistemelor de raportare in vederea identificarii riscului de piata, ce pot cuprinde informatii legate de : -descrierea separata a fiecarui instrument financiar, precum si a lichiditatii asociate;

-informatii despre piata: serii de timp a ratelor dobanzii si cursului de schimb, index preturi, volatilitati istorice si grafice de corelatie. b) Evaluarea riscului Avand in vedere ca riscurile trateaza pierderile sau castigurile neasteptate, evaluarea acestora reflecta nevoia unor modele statistice, adica un set de parametrii si ipoteze, sustinute de evenimente istorice intre anumite intervale de timp si strategii de tranzactionare. Modul in care este masurat si gestionat riscul de piata poate fi facut prin:

- efectuarea metodica a testelor de senzitivitate asupra portofoliului pentru a estima pierderile economice posibile (si efectul asupra capitalului), intr-o varianta aleasa a conditiilor de piata inclusiv cele atipice. - testarea frecventa a modelelor generate de masurile de gestionare a riscului de piata (VaR, etc), in vederea evaluarii acuratetii acestora, precum si monitorizarea exceptiilor de la intervalele de incredere stabilite. - masurarea gradului in care societatea este expusa la diverse categorii individuale de risc de piata, precum si global, pe intreaga colectie de riscuri. c) Monitorizarea riscului 13

Riscurile in sine nu pot fi monitorizate (pot fi reevaluate mai des), insa rezultatele, procedurile si expunerea pot fi urmarite de catre personal specializat, sub forma unor rapoarte. La nivelul acestei subunitati, acestea ar trebui sa cuprinda in principiu informatii ce contin riscurile de piata pe tip de valuta, in functie de scadenta termenului investitional si tipul instrumentului financiar, sau in functie de societatea de investiii. Verificarea procesului de monitorizare se poate face att pentru stabilirea coerenei acestuia fa de condiiile de pia curente i fa de tolerana fa de risc a societii. d) Controlul riscului Controlul trebuie privit prin prisma obtinerii unui echilibru intre riscuri si beneficii, in sensul in care exista cai dinamice de administrare a riscului de piata si nu sabloane rigide de reglare. Sigur ca nu exista o regula generala dar in principiu se poate aborda urmatoarea formula: - stabilirea unei structuri de limitare a riscului de piata prin abordarea factorilor principali ai riscului de piata coroborata cu volumul si complexitatea activitatii societatii respective. - stabilirea unor limite a pozitiilor nete si brute ale concentarilor de risc de piata, pierderea maxima acceptata. - setarea unor semnale de alerta atunci cand limitele sunt depasite, impunand revizuirea si actiuni de remediere a pozitiei. Desi foarte bine inteles, riscul de piata este inca nedetectabil in multe pozitii si incercarea de a-l evalua este bazata pe un numar mare de scenarii. Este vorba despre activele mai putin lichide si raspunderile care nu pot fi evaluate obiectiv si rezonabil Fiind o firma care de abia se lanseaza pe piata incercam sa tinem cont de toti factorii de risc la nivel microeconomic si macroeconomic. Atunci cand implicarea in afaceri nu este rezultatul unei autoevaluari aprofundate a intreprinzatorului si a unei concentrari a tuturor resurselor disponibile, rezultatul este, cel mai adesea, falimentul, asa dar noi ne straduim sa evitam efectele acestui risc. Cu toti stim ca salariatii, sunt una dintre cele mai importante resurse intr-o afacere. Vom avea grija ca angajatii sa lucreze eficient, loial si vom investi in procesul de instruire si coordonare a personalului pentru a avea rezultate dorite.

9. Planul financiar
Planul financiar conceput pentru perioada 2014-2016, a inut cont de previziunile BNR, n ceea ce privete inflaia prognozat. ntruct cele 4 persoane iniiatoare ale proiectului au dorit ca afacerea s fie ct mai profitabil, salariile i taxele aferente salariilor s-au meninut pe ntreaga perioad la valorile planificate aferente anului 2013. Bilan prescurtat
2014 Active Numerar Stoc 450.000 20.000 2015 300.000 20.000 2016 350.000 50.000

14

Mijloace fixe Alte active Total active Pasive Pasive pe termen scrut Pasive pe termen lung Capitalul proprietarului Total pasive i datorii

70.000 10.000 550.000 176.140 305.000 200 481.340

80.000 10.000 410.000 175.140 259.000 1.000 435.140

150.000 20.000 570.000 188.900 245.000 10.000 443.900

Contul de profit i pierderi


2014 Nume Magic Nut Vnzri/Venituri CBV Total materiale Total munc Total CBV Profit brut Alte costuri variabile Marja contribuiei Costuri fixe de funcionare Utiliti Salarii Reclam Asigurare Dobnzi Chirie Amortizare Altele Total Costuri fixe de operare Profit nainte de impozitare Impozite Profit net 2015 2016

800.000 170.00 150.000 400.000 300.000 50.000 350.000 70.000 530.000 350.000 300.000

1.000.000 400.000 350.000 600.000 400.000 50.000 600.000

1.700.000

850.000 650.000

220.000 50.400 10.000 5.000 30.000 5.000 305.000 45.000 9.000 100.699

300.000 50.400 5.000 5.000 15.000 8.000 383.000 147.000 29.400 120.640

350.000 50.400 5.000 6.000 15.000 1.500 447.500 152.500 305.000 140.581

Fluxul de numerar previzionat(lei):


AF 1 (lei) Numerar ncasat Numerar din operaiuni Vnzri n numerar 800.000 AF 2(lei) 1.000.000 AF 3(lei) 1.700.000

15

Subtotal numerarului din operaiuni 800.000 Numerar suplimentar ncasat Impozite pe vnzri, TVA, impozite pe bunuri i servicii./impozite armonizate pe vnzri mprumuturi curente noi Alte datorii moi(fr dobnd) Datorii pe termen lung, noi 305.000 Vnzri de alte active curente Vnzri de active pe termen lung(imobilizate) Noi investiii ncasate Subtotal numerar ncasat 1.105.000 AF 1(lei) Cheltuieli Cheltuieli operaionale Cheltuieli n numerar Pli facturi Subtotal cheltuieli operaionale Cheltuieli suplimentare de numerar Impozite pe vnzri, TVA, impozite pe bunuri i servicii/impozite armonizate pe vnzri Returnarea principalului pentru mprumuturi curente Returnarea principalului pentru alte debite Returnarea principalului pentru debite pentru termen lung Cumprare de alte active curente Cumprare de active pe termen lung Dividende Subtotal numerar cheltuit Fluxul de numerar net Soldul disponibilitilor de numerar

1.000.000 259.000 1.259.000 AF 2(lei) 605.000 50.000 655.000 140.000 260.000 0 5.000 0 655.000 845.000

1.700.000 245.000 1.945.000 AF 3 (lei)

375.000 25.000 400.000 190.000 300.000 0 15.000 0 400.000 495.000

855.000 65.000 920.000 180.000 240.000 0 100.000 0 920.000 1.105.000

Sintetiznd valorile unor principali indicatori se poate observa c decizia celor 4 ntreprinztori de a nu modifica salariile pe ntreaga perioad, se reflect n reducerea continu a ponderii cheltuielilor fixe n cifra de afaceri. Analiznd cheltuielile i veniturile anuale, putem spune c aceast afacere se ncadreaz n ceea ce i-au dorit ntreprinztoarele.

10. Potenialul de dezvoltare a afacerii


Scopul principal al acestei afaceri este acela de a obine profit ntr-un timp relativ scurt, dar i de a dezvolta propria afacere, nc din anii studeniei. La toate acestea se adaug i oportunitatea de a cpta experien ntr-un domeniu ce are legtura cu cele studiate n cadrul facultii noastre, i anume comerul. n cazul n care afacerea noastr va avea succes, vom fi mndre s afirmm c cele nvate de-a lungul anilor de studii au contribuit n mare msur la carierele noastre, n mod individual, ct i la succesul firmei, n mod general. Pentru nceput, considerm c un real impact l are publicitatea i promovarea ideii noastre de afaceri. Este incontestabil faptul c publicitatea se dezvolt din ce n ce mai mult, fiind esenial 16

n orice domeniu de activitate. Pentru a adapta conceptul de marketing afacerii propuse, vom adapta i modul n care alegem s promovm produsul, innd cont, bineneles, de publicul -int cruia ne adresm. Aadar, pentru principalul segment de consumatori (cu vrste cuprinse ntre 18-49 de ani), formele pe care le adoptm pentru promovare sunt urmtoarele : Publicitaten ziare i reviste culinare Publicitateape internet (folosindcametod reclamele pe site-urile de socializare, dar i crearea unui site, unde vom publica preurile, modalitile de transport etc) Afie i bannere la trguri de specialitate cu produse tradiionale romneti, ct i n apropierea locaiei unde se afl magazinul i punctul de desfacere Pentrusegmentul de consumatori care vizeazcopiii cu vrstapeste 6 ani, promovareaprodusului se va face de asemeneaprin : Publicitaten ziare i reviste culinare Afieibannere, att la trgurileculinare, ctinpreajmamagazinului Precizareabeneficiilorconsumului de dulcea de nuciverzipeambalajeleborcanelor Menionmfaptulc, prinmetodele enumerate anterior, ncercmsatragemateniaprinilor, care decidasupraalimentaieicopiilorlor. Pentrusegmentulcevizeazbolnavii de diabet : Publicitaten publicaiile de interes public, ce conin seciuni culinare Publicitate n publicaiile medicale de specialitate i n ziarele i revistele cu sfaturi medicale Amplasarea de fly-ere n cabinetele medicale unde exist stand-ere pentru reclame Precizarea beneficiilor existente pentru sntate i faptul c acest tip de dulcea i modul n care este preparat nu duneaz acestei afeciuni Pentrusegmentulcevizeazcofetriile, patiseriile : Publicitaten publicaiile de specialitate de unde aceste societi procur materiile prime Distribuirea de fly-ere i oferte speciale pentru comenzi, adaptate cerinelor pieei (reduceri de preuri la cantiti ridicate) ncazuln care produsulva fi bine primitncapital, ne propunemsneextindemafacereai la nivelulrii, mai exact noraemari (Timioara, Constaa, Iai). Pentrunceput, vomnchiriaspaiipentrucomercializareaproduselorivomangajacte 2 persoanepentrufiecaremagazin, care voraveaatribuii de ordinfinanciar-contabili de evaluareiaprovizionare a stocurilor (unef de magazine i un vnztor). Dacacesteactivitivor fi appreciate de clieniiinteresai, vomconsideraposibilitatea de aachiziionaspaiile respective i de a ne continua activitatea, adaptnd-o la cerinelepieei. Lumnconsiderareiposibilitateaunuiinsucces, aadar, ncazuln care produselenoastrenu se vorbucura de popularitate, vomrenuna la chiriapltitnzonele respective ivomreconsideraactivitatea de producieirespectivvnzare. Odat cu mrireaproduciei de dulcea, va fi nevoie de angajareauneialtepersoane, pelnginiiatoareleafacerii. Aceastpersoanvaverificaloturile de dulcea, pentru a nuexistaimperfeciunii/sau greeli de fabricaie (existena i amplasarea corect a etichetelor, 17

verificarea gramajului corespunztor, verificarea prezenei sau absenei substanelor strine). Toate aceste activiti duc la o mai bun realizare a produciei, implicit la o mai bun vnzare. Suntem de prere c un client mulumit reprezint o oportunitate de atragere a altor poteniali clieni, deoarece o form de marketing important este promovarea ntre cunotine. Dac clientul nostru este mulumit de produsul achiziionat, l va recomanda i cunoscuilor, iar acest lucru nu poate nsemna dect o cretere a popularitii afacerii. Dup ce firma va intra pe profit, vom considera ideea producerii i a altor tipuri de dulcea, cum ar fi : Dulceaa de trandafiri, un alt produs traditional ifoarterarpepiaadulceurilor Dulceaa de afine Dulceaa de prune cu nuci, un derivate al produsului de baz Dulceaa de coacze

11. Autoevaluare
Cele patru iniiatoare ale acestei afaceri consider c ideea lor de afacere este una original i inovativ, cu un grad ridicat de realizare pe piaa gemurilor i dulceurilor. Volumul de munc necesar a fost unul destul de mare, n principal n faza de documentare asupra nivelului de documentare asupra nivelului actual al pieei i al formalitilor necesare deschiderii unei afaceri de acest gen.De asemenea, dificil a fost i partea de analiz a investiiei necesare i a riscului ca afacerea s eueze.n ceea ce privete partea de calcul i redac tarea nu au fost ntmpinate probleme. Fiecare dintre cele patru autoare ale proiectului au contribuit la toate tipurile de activiti necesare finalizrii acestui proiect.nainte de redactarea propriu-zis, toate participantele la proiect au contribuit la partea de documentare, fiecare venind cu un volum de informaii necesare ndeplinirii sarcinilor de lucru ale planului de afaceri.Pentru fiecare etap de prezentare fiecare student a avut de redactat coninutul schematic a1-2 capitole, dup care n cadrul unei ntlniri comune erau puse la punct detaliile, n special cele legate de finanare i costurile afacerii.Apoi, fiecare revenea asupra coninutului redactat, completndu-l cu datele stabilite de comun acord n cadrul echipei.

18

BIBLIOGRAFIE

1.Balaure Virgil,Marketing,Editura Uranus, Bucureti,2002 2. Popa Ion,Management strategic,Editura Economic,Bucureti,2004 3.Caraiani Chiria,Bazele contabilitii,Editura ASE,Bucureti,2000 4.*** www.economiaintreprinderii.ro 5.*** www.plandeafacere.ro

19