Reconstruirea arcadei dentare

Prolema cea mai actuala cu care se confrunta medicul stomatolog este reconstruirea grupului frontal de dinti, deoarece de ei depind problemele estetice primordiale ale pacientilor.Pacientii cu probleme estetice localizate in zona frontala asteapta un rezultat cit de cit satisfacator, iar cind acest lucru nu se intimpla, ei ramin total stresati iar uneori sunt afectati psihologic ceea ce favorizeaza refuzul de a se incadra in activitatea sociala.Inainte de a recurge la reconstruirea arcadei dentare, medicul bazindu-se pe standardele estetice,multilateral va discuta cu pacientul despre toate posibilitatile si consecintele reconstruirii dintilor in caz concret,despre planul propus pentru reconstruire si schimbarile necesare de forma, culoare,transparenta si microforma suprafetei ,schimbarile asteptate ale exteriorului arcadei dentare , zimbetul fetei. Indicatii pentru reconstruirea arcadei dentare Diastema se caracterizeaza prin existenta unui spatiu, mai mare sau mai mic, intre cei doi incisivi centrali superiori. Trema - Spatiul anormal dintre oricare alti doi dinti vecini Distopie dentara - este anomalia in care dintele (partial sau complet erupt) este situate in afara (ectopie) sau inauntrul (entopie) liniei arcadei dentare. Adentie primara - se datoreaza neformarii mugurilor dentari si se caracterizeaza prin absenta unui dinte sau mai multi, mergand in acelasi timp chiar pana la absenta totala a lor. Tehnica de reconstruire a arcadei dentare Etape: 1. Calculul corelatiilor optimale a dintilor din arcada 2. Pregatirea dintilor pentru restaurare 3. Restaurarea pe etape a dintilor de la laterali la centrali cu verificarea marimilor conform calculelor si corectarea lor la fiecare etapa Problema principala in reconstruirea sectorului frontal de dinti consta in cunoasterea gradului de majorare(minimalizare) a coroanei dentare. Cum ar trebui sa fie marimile dintilor, ca sa corespunda sectorului frontal din arcada dentara?

Raspunsul la aceasta intrebare va fi primit , dolosind calculele pentru arcada dentara.In practica clinica principalul scop ii va revine procesului de construire proportionala a grupei celor 4 incisivi numit ansamblul unic dentar. Se recomanda ca acest ansamblu sa fie restaurat intr-o singura sedinta, deoarece medicului i se memoreaza nuantele de construire a coroanelor dentare.Cu atit mai mult ca practic toti incisivii trebuie sa fie strict identici dupa culoare si transparenta, in timp ce caninii se disting de ei dupa acesti parametri si se poate lucra cu ei in vizita urmatoare. Calculul rindului de dinti se va incepe cu determinarea lungimii sectorului frontal al arcadei dentare, pe care sunt amplasati cei 4 incisivi.Pentru aceasta se va afectua 4 masurari(dupa numarul de dinti).Punctele de reper pot servi orientarile cunoscute de pe suprafata dintelui, marginea radacinei, punctul de contact pe suprafata proximala. O metoda mai moderna de calcul este folosirea DSF (Dento-StomatoFacial).Estetic soft este o aplicaie care urmrete folosirea diferitelor tehnici de prelucrare de imagini i folosirea tehnologiilor moderne n domeniul bazelor de date, GUI, .NET pentru o mai bun identificare i folosire a criteriilor de evaluare a esteticii dento-faciale i chiar somatice. Aplicaia urmrete evaluarea estetica din 3 puncte de vedere: echilibrul somatic,echilibrul facial, echilibrul dento-facial. a. Echilibrul somatic: pentru aceasta evaluare sunt nevoie de 2 poze: una din fa i una din profil a pacientului. Pozele sunt din ansamblu deoarece se urmresc msurtori ale diferitor segmente pornind de la umeri, talie, coate, creasta iliaca, genunchi, etc. b. Echilibrul facial: pentru aceasta evaluare sunt nevoie de 2 poze: una din fa cu gura- nchis i una din profil de asemenea cu gura nchis. Pozele trebuie s cuprind doar capul pacientului deoarece trebuie identificate puncte precum: trichion, ophrion, nasion, menton, etc c. Echilibrul dento-facial: pentru aceasta evaluare sunt nevoie de 6 poze astfel: poza din fa cu zmbet reinut, poza din fa cu zmbet larg, poza din fa n care s fie evideniate arcadele dentare, poza din profil cu zmbet reinut, poza din profil cu zmbet larg, poza din profil cu arcadele dentare

Msurtori Partea cea mai important a aplicaiei se realizeaz aici. n acest moment utilizatorul a ales un pacient, a ales ce fel de evaluare vrea s fac, a importat imaginile necesare i a realizat i anumite prelucrri asupra acestora. Daca nu avem n acest punct imagini clare care s ne permit determinarea unor puncte atunci probabil trebuie reluai paii de mai sus. n acest modul ne propunem definirea anumitor puncte pe corp, cu ajutorul crora se pot realiza msurtori, rapoarte, calculul unor unghiuri i altele. Fiecare punct definit este salvat n baza de date n tabela Puncte prin coordonatele x,y ale acestor puncte pe imagine, informaii necesare pentru spaiul 2D. Important este ceea ce reprezint acest punct (articulaie umr stng, articulaie genunchi drept etc.). Aceste puncte pe care utilizatorul trebuie s le defineasc sunt mprite n mai multe capitole n funcie de evaluarea dorit. ns pentru fiecare poz trebuie definite punctele de referin. Aceste puncte nu sunt folosite efectiv n calculele ulterioare dar sunt eseniale n economia programului. Unele din cele mai importante puncte ce trebuie definite sunt cele care creeaz linia marker.

Fig. IX.35. - Exemplu program

Linia marker este linia a crei dimensiune real se cunoate. Este necesar pentru a face un raport ntre dimensiunile care reies de pe imagine i dimensiunea real, prin regula de trei simpl, dup metoda cunoscut. Aceasta linie marker poate fi orice element, nu este obligatoriu s fie ceva de pe corp, fa, poate fi un obiect introdus n imagine. n imaginea de mai jos am folosit antebraul,considerat a fi ntr-o poziie paralel cu aparatul de fotografiat. n exemplul de mai sus este vorba de evaluarea somatic, imaginea din fa. Se urmrete simetria fa de linia median. Astfel ca i referin trebuie trasat linia median. Pentru aceasta trebuie poziionat un punct din care se traseaz verticala. Apoi trebuie definite toate punctele din lista din stnga pozei: articulaie umr stng, articulaie umr drept, articulaie cot stng etc. n cazul n care un punct este srit, anumite evaluri s-ar putea s nu fie realizabile. n exemplul de mai jos este situaia cu punctele care trebuie definite pentru evaluarea segmentelor: vertex, menton, umeri, etc. Pentru fiecare punct se traseaz orizontala mprind astfel corpul uman n mai multe segmente.

Fig. IX.36. Exemplu program

Pentru definirea unui punct se poate folosi i ajutorul dat de aceast aplicaie care arat locul pe o imagine a acestui punct.

Fig. IX.37. - Exemplu program Alte exemple de definire a punctelor in evaluarea faciale din fa i profil.

Fig. IX.38. - Exemplu program

Fig. IX.39. - Exemplu program

Fig. IX.40. - Exemplu program

O etap necesar n diagnosticare este analiza teleradiografiilor pe care se pot trasa planurile i unghiurile necasare stabilirii tipului de dizarmonie dentofacial.

Fig. IX.41. - Exemplu program Rapoarte Odat fixate punctele, segmentele i planurile de interes, programul efectueaz prelucrarea datelor ce const n realizarea comparaiei ntre segmentele similare, calcularea distanelor dintre diferite puncte i planurile de referin precum i realizarea rapoartelor i compararea cu valorile ideale. Astfel, n cazul imaginile de fa, se vor evalua simetriile fa de linia median, att n cazul imaginilor de corp, de fa ct i a arcadelor dentare. De asemenea se vor evalua i egalitatea a diferite segmente, precum i proporionalitatea dintre ele. Programul, la alegerea utilizatorului, va afia toate valorile obinute sau doar cele ce se abat de la normal. De asemenea, rapoartele finale pot fi prezentate fie pe imaginea pacientului, cu evidenierea segmentelor neconcordante sau pe o imagine standardizat, existent n librria programului, imaginea ce poate fi accesat i pe parcursul rulrii programului prin opiunea de help. Dac programul poate scoate n eviden abaterile de normal, orientnd asupra unui diagnostic, interpretarea final aparine medicului care va pune un

diagnostic de certitudine,corelnd datele obinute prin prelucrarea pe calculator cu cele obinute din evalurile clinice i paraclinice, obligatorii n abordarea complet i complex a cazurilor vizate.

Fig. IX.42. - Exemplu program La momentul cind vom cunoaste lungimea sectorului frontal al arcadei dentare,bazindu-ne pe proportionalitatea incisivilor va deveni posibila determinarea marimii cheie a incisivului lateral dupa formula. Formula pentru calcularea randului de dinti:

X=
X- latimea calculata a incisivului lateral; L- lungimea sectorului frontal al arcadei dentare; K- suma coeficientilor de baza a arcadei dentare.

unde,

Coeficientii dintilor frontali la maxila: Incisivii laterali 1 Incisivii centrali 1,3(optimal); 1,1 (minimal); 1,5 (maximal)

Caninii 1,1 In etapa urmatoare se vor pregati dintii pentru restaurare ,efectuata strict dupa igiena profesionala a cavitatii bucale. Pregatirea dintilor pentru restaurare va consta in crearea spatiului optimal pentru latirea unor dinti si ingustarea altora,efectuata prin rezectia suprafetelor distale de contact a lor. Schema de reconstruire: Initial

Reconstruirea se va efectua simetric de la punctele cunoscute mediale de contact a caninilor in directie spre centrul calculat.Etapa finala este reconstruirea liniei medii. Algoritmul reconstruirii randului de dinti:

1. Reconstruirea incisivilor laterali si a contactelor proximale cu caninii 2. Corectia incisivilor laterali pina la latimea calculata 3. Reconstruirea incisivilor centrali si contactele proximale cu incisivii laterali 4. Reconstruirea liniei centrale Pentru a efectua masurari cit mai precise vom avea nevoie de calibruculisa(subler) cu diviziunea de masura de 0,1mm.Lucrul efectuat la ochi se evita deoarece impresiile vizuale practic intotdeauna induc in eroare,cauzata prin efectul de iluzii optice,conform carora obiectul luminos va parea mai mare decit cel obscur de aceleasi dimensiuni. Schimbarea pozitiei dintilor in randul dentar In caz de diastema,trema. Reconstruirea randului dentar consta in schimbarea de pozitie a dintilor si se va efectua de regula,in cazurile cind marimea dintilor nu va corespunde marimii arcadei dentare.Daca marimea transversala a dintilor e mai mica decit cea optimala, reconstruirea va consta in marirea coroanei dentare a sectorului respectiv din arcada. In caz de inghesuire dentara In cazurile cind dimensiunile transversale ale dintilor vor fi mai mari decit cele optimale,reconstruirea va consta in micsorarea coroanei dentare.

Diastema/ Trema Initial situatia clinica va consta in prezenta spatiului intre coroanele a 2 dinti si corespunzator a distantei mari intre radacini.Cea din urma considerabil va complica coeziunea marginala a compozitului in regiunea coletului,deoarece conurile interdentare vor fi calculate pentru spatiile interradiculare obisnuite.De regula, pentru a pastra proportionalitatea corelatiei dintre incisivii centrali si cei laterali,intru inlaturarea diastemei, va fi necesar ca spatiul dintre incisivii centrali sa fie repartizat proportional intre incisivii centrali si cei laterali.In cazul tremei numarul dintilor inclusi in reconstruire va depinde de calculul randului dentar si planul de reconstruire. Pregatirea operatorie include:

 Inlaturarea smaltului de pe suprafetele laterale de contact conform dimensiunii calculate pentru repartizarea proportionala a partilor diastemei pe incisivii laterali; Inlaturarea smaltului din partea diastemei/tremei cu scop de combatere a surplusului de transparenta din contul smaltului superficial,care, in coroana planificata, va fi plasata in centru(paradoxal ,insa pentru a inchide spatiul, va fi necesar la inceput de a-l mari); Formarea unghiului lateral al suprafetei incisale. Reconstruirea dentinei se va efectua prin lipirea nuantelor opace de compozit la suprafata pregatita a dintilor din partea diastemei/tremei; Reconstruirea smaltului se face in conformitate cu constructia de restaurare a coroanei dintelui anterior si pentru a pastra relatiile de proportionalitate a inaltimii si latimii coroanei,de regula se realizeaza alungirea adecvata a marginii incisivale. In asa mod, dupa reconstruire coroanele tuturor dintilor inclusi vor fi marite in volum in asa masura c in fiecare coroana dentara si in randul dentar sa se pastreze raportul proportiei de aur.

MINISTERUL EDUCAIEI, TINERETULUI I SPORTULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemianu

Catedra Stomatologie Terapeutic

ef catedr - dr.h..m., prof. univ. Gheorghe Nicolau

Referat
Tema : Transformarea dinilor. Metode de calcul n restaurrile odontale Prezentat de studentul Rashed Ala Grupa: 3508 Sef de studii - conf.univ. Bodrug Valentina

Chiinu 2014