Perioada comunist din Romania

Odat cu instaurarea regimului comunist dup abdicarea forat a Regelui Mihai, schimbri radicale au aprut pe toate planurile, nu doar politic i economic, ci i social i cultural. Unul dintre aspectele demne de urmrit este cel al istoriografiei comuniste: lucrrile de istorie scrise n perioada de dup '4 i p!n n "#$# difer cu mult de cele din perioada anterioar. Unele teorii pre%entate n cri sunt chiar de&a dreptul absurde, dar ele nu trebuie considerate ca fiind teorii tiinifice: sunt doar o alt fa a propagandei regimului care dicta ce istorie trebuie pre%entat poporului. 'storiografia din deceniile comuniste nu este una compact. (chimbrile de la centru se reflect i n lucrrile de istorie. )stfel, identificm trei perioade diferite: una a istoriografiei de tip stalinist, internaionalist * specific anilor '+,- o alta * de recuperare a .alorilor naionale * din anii '/,- i cea de&a treia * ceauist, naional& comunist, de dup "# ". 'storiografia stalinist: glorificarea sla.ilor i a Uniunii (o.ietice Prima perioad, a istoriei de tip stalinist, st sub semnul a trei istorici: Mihail Roller 0"#,$&"#+$1, de departe liderul istoriografiei rom!neti n anii '+,- Petre 2onstantinescu&'ai 0"$#3&"# 1 i Miron 2onstantinescu 0"#" &"# 41, acti.ist important al Partidului i unul dintre responsabilii cu propaganda din sfera tiinelor sociale. 4ucrrile semnate de Mihail Roller au a.ut cea mai mare influen. 'storicul public n "#4 5Probleme de istorie5, n care susine c istoriografia rom!neasc de p!n atunci nu fusese una tiinifc deoarece nu cunoscuse ideologia mar6ist. )stfel, toate lucrrile anterioare nu a.eau nicio .aloare pentru c nu se ba%au pe operele lui Mar6, 7ngels, 4enin i (talin, iar ade.rata istorie nu se poate ba%a * cum altfel89 * dec!t pe mar6ism, :singura concepie tiinific despre istorie i .ia:. ;n acelai an, apare 'storia Rom!niei 0republicat ulterior sub titlul de 'storia RPR1, care de.ine lucrarea istoriografic oficial a perioadei internaionaliste. <e%ele susinute n aceast carte par ast%i nefondate, absurde. Roller susine c teritoriul Rom!niei a beneficiat de influena po%iti. a :sciilor:, care au creat ci.ili%aia fierului, adus i dacilor. 2ucerirea roman este, e.ident, pre%entat ca fiind ce.a nefast n istoria noastrromanii ar fi robit =acia, iar retragerea aurelian din secolul al '''&lea a fost o eliberare de sub :>ugul roman:. (la.ii sunt pre%entai ntr&o lumin fa.orabil. =up Roller, ei erau o populaie panic, agricol i sedentar, care i&a influenat n bine pe strmoii notri. i * foarte important * ei nu erau barbari9 =in aceeai lucrare aflm c ruii ?ie.eni i alte cne%ate rusei au stp!nit teritoriul rom!nesc i i&au aprat pe rom!ni. )poi, n secolul al @'&lea, bulgarii condui de arul Aoris i&au cretinat pe rom!ni. )ceste dou cri au fost printre primele opere de factur mar6ist aprute n mediul istoriografic rom!nesc. (chimbarea radical a .enit odat cu anul "#4$. ;n iunie& august '4$ sunt desfiinate toate institutele de cercetare a istoriei i nlocuite cu 'nstitutul de 'storie al RPR, a.!nd patru secii: istorie rom!neasc, uni.ersal, sla. i bi%antin. <oate re.istele de profil dispar i, n locul lor, apare re.ista (tudii, aflat

sub controlul partidului i al cen%urii. Prin reforma n.m!ntului din luna august corpul didactic este epurat- toi istorici considerai :nesiguri: din punct de .edere ideologic sunt eliminai. Muli din profesorii uni.ersitari a>ung n nchisoare, iar cei ce scap de arestare nu mai au .oie s publice. <ot atunci e nfiinat Bacultatea de 'storie de sine stttoare 0p!n atunci istoria fiind studiat la 4itere1. ;n iunie "#4$ e desfiinat .echea )cademie pentru a face loc )cademiei RPR, iar academicienii sunt arestai. 4a secia de istorie a noii academii sunt numii de gu.ern 0i nu alei, cum ar fi fost normal1 Petre 2onstantinescu&'ai i Aogdan 4%reanu. )cetia l :aleg: pe Roller pentru a de.eni membru al academiei, iar =a.id Prodan i 7mil 2ondurachi de.in membri corespondeni. ;n anii "#4 &"#+, discursul politic rom!nesc se a6a pe sublinierea rolului esenial al Uniunii (o.ietice n de%.oltarea Rom!niei. ;n lucrrile de istorie asta se traspune prin e.idenierea rolului >ucat de sla.i n formarea poporului rom!n. ;n "#+C are loc o reform a ortografiei pentru :eliminarea e6ceselor latiniste: i pentru aducerea limbii rom!ne mai aproape de fondul sla.. )u e6istat chiar, n acea .reme, istorici i ling.iti care susineau c limba rom!n ar fi de fapt o limb sla.. Pentru a promo.a bunele relaii cu Uniunea (o.ietic, n Rom!nia apar mai multe instituii de genul editurii :2artea rus:, )nalele rom!no&so.ietice, 'nstitutul de (tudii rom!no&so.ietice sau Mu%eul Rom!no&Rus. ;n momentul schimbrii de direcie a 2entrului, aceste instituii au fost desfiinate. Urmea% perioada detarii de Mosco.a. =estinderea n istoriografie * nuanarea teoriilor 4a nceputul anilor '/,, gu.ernul comunist, la iniiati.a lui =e>, ncepe distanarea de Mosco.a. )cest fapt s&a reflectat rapid i n istoriografie. <e%ele internaionaliste sunt abandonate, i unele te%e din perioada interbelic * cele cu coninut naional * ncep s fie reluate. Unii dintre istoricii nchii dup "#4$ sunt eliberai din nchisoare, i operele unor istorici de secol @'@ ncep s fie republicate. ;n "#+# este celebrat centenarul Unirii, srbtoare cu caracter naional care p!n atunci fusese strict inter%is. ;n "#/C e renfiinat 'nstitutul de (tudii (ud&7st 7uropene 0nfiinat n "#"C de 'orga i P!r.an1 sub conducerea lui Mihail Aer%a, iar n )cademie au fost admii istorici profesioniti precum )ndrei Oetea, M. Aer%a, 'oan Destor i =.M. Pippidi. Opera cea mai important a acestei perioade de destindere este <ratatul de 'storie a Rom!niei,cu patru .olume publicate ntre "#/, i "#/4. Ba de scrierile din perioada precedent, lucrarea .ine cu unele schimbri 0oarecum n bine, am putea spune1. 2ucerirea roman este pre%entat fa.orabil, e admis faptul c limba rom!n este de origine latin * dei le6icul sla. a >ucat un rol important n formarea limbii rom!ne. 2onform lucrrii, poporul rom!n s&a format n secolele E''&E, procesul definiti.!ndu& se abia dup .enirea sla.ilor. 7poca medie.al este pre%entat fr a se pune prea mare accent pe rolul ruilor. )de.rata surpri% .ine cu .olumul al '''&lea, n care este menionat problema Aasarabiei. (e arat faptul c prin tratatul de la 4u?, Petru ' promitea retrocedarea ctre Moldo.a a teritoriilor ce urmau s fie cucerite de la turci, adic Augeacul. Eolumul al 'E&lea se oprete asupra secolului al @'@&lea i aduce unele critici Rusiei, mai ales prin prisma Regulamentelor Organice. Un al cincilea .olum, dedicat epocii domniei lui 2arol, trebuia s apar, dar nu a mai fost difu%at din moti.e politice.

;n "#/4 a fost publicat o carte&surpri%: Farl Mar6. ;nsemnri despre rom!ni. Publicarea acestei lucrri a pro.ocat o ade.rat cri% n relaiile rom!no&so.ietice, dar de partea cealalt a fost un deliciu pentru opinia public intern. 7 cunoscut faptul c Mar6 nu era deloc un admirator al Rusiei, ba din contr- n aceast lucrare el pre%int relaiile dintre rui i rom!ni ntr&o modalitate nu tocmai fa.orabil ruilor: .orbete de rpirea Aasarabiei n "$"3, de planurile de ane6are a Principatelor, de reprimarea re.oluiei de la "$4$ i de mpotri.irea fa de Unire. Eenirea lui 2eauescu la putere n&a adus prea multe schimbri n planul istoriografiei. ;n primii ani, interesul liderului pentru istoria general a Rom!niei era redus. ;n discursurile sale, el .orbea doar de istoria micrii muncitoreti. 'storicii au a.ut atunci o perioad fa.orabil: puteau cltori n Occident la congresele internaionale de istorie, la conferine i coloc.ii. ;n plus, se renun la practica de a susine o singur teorie istoriografic: sunt permise de%baterile i confruntrile de idei cu pri.ire la istorie. ;n "#/+, 'orga este reabilitat i lucrrile sale sunt republicate, iar institutul de istorie primete numele su, pe care&l pstrea% i a%i. Unul din cei mai importani istorici nchii i denigrai de fostul regim, 2onstantin 2. Giurescu, este readus la Uni.ersitatea Aucureti. 4ucrrile repre%entati.e pentru aceast perioad sunt 'storia poporului rom!n, semnat de )ndrei Oetea i 'on Popescu Puuri 0care diminuea% rolul sla.ilor n etnogene%1 i 'storia Rom!niei a lui Miron 2onstantinescu i 2onstantin =aico.iciu. )cetia pre%int re%er.at ci.ili%aia dacic, admit rolul sla.ilor n formarea poporului rom!n, admit stp!nirea bulgar de la Dordul =unrii i influena bisericii bulgare. <e%ele din iulie i ultranaionalismul ;n discursul politic i istoriografic ceauist momentul de cotitur a fost anul "# ", c!nd 2eauescu trasea% o nou linie politic i ideologic n .ederea respingerii i denunrii influenelor strine. ;n acelai timp, e afirmat necesitatea controlrii de ctre partid i de stat a istoricilor. Perioada de dup "# ", cunoscut ca i perioada naional&comunismului, .a fi caracteri%at pe planul istoriografiei de un discurs ultranaionalist. 4a # iulie "# ", Dicolae 2eauescu rostete un discurs numit 76punere la consftuirea cu acti.ul de partid din domeniul ideologiei, prin care critic :ploconirea fa de ceea ce este strin i mai cu seam fa de ceea ce este produs n Occident:. 2ere s se pun capt :concepiilor liberaliste, mic&burghe%e, anarhice:, i declar c istoria i filosofia nu sunt o meserie de specialitate, ci o acti.itate ideologic pur pe care trebuie s o practice doar oamenii recrutai prin partid. )stfel, scrierea istoriei de.ine apana>ul partidului * numai el are dreptul de a decide ce se scrie. i nicio alt concepie nu poate e6ista cu pri.ire la istoria rii n afara celei oficiale. =up "# ", 2eauescu s&a folosit de istorie pentru propaganda politic. <e%ele principale erau c rom!nii a.eau o istorie glorioas care a condus ine.itabil ctre gloria pre%entului, cea mai strlucit epoc din istoria poporului rom!n. 4iderul cere istoricilor s scrie :marea epopee naional:, cu accent pe unitatae naional, lupta pentru independen 0ca lupt mpotri.a strinilor1 i .echimea naiunii 0obsesia dacismului1. 2um 2eauescu se considera un lider mondial, i poporul rom!n de.ine unul de e6cepie, unul din cele mai .echi din 7uropa. O bun parte a opiniei publice a

c%ut n aceast capcan, sedus fiind de discursul laudati. cu pri.ire la gloria nemuritoare a poporului rom!n. (chimbarea direciei n istoriografie cerea i o remodelare a panteonului naional. 7roii clasei muncitoare au fost nlocuii de marile figuri ale istoriei naionale: n primul r!nd regii daci, apoi .oie.o%ii din e.ul mediu. =in epoca modern, e foarte apreciat personalitatea lui 2u%a. 'ar 2eauescu e pre%entat, bineneles, ca un continuator al acestora, cel care le des.!rete opera. O caracteristic a acestei istoriografii naional&comuniste este faptul c pune accent pe .echimea rom!nilor, deseori prin srbtorirea ntemeierii unor orae, n realitate doar date ficti.e fr ba% tiinific: n "# + 2raio.a srbtorete " +, de e6isten, )lba&'ulia 3,,, de ani, iar Au%ul "/,,. )poi, n "# / se decide :reconstituirea: curilor .oie.odale de la <!rgo.ite i (ucea.a. 'ar apogeul e atins n "#$, cu faimoasa celebrare a 3,+, de ani de la ntemeierea statului dac. 'storia naional, decis la 2ongresul al @'&lea al Partidului ;n cadrul acestui congres din "# 4, partidul adopt un nou program politic care ncepea cu un re%umat n "$ pagini al istoriei naionale. Partidul stabilete astfel te%ele oficiale definiti.e, orice alt interpretare fiind inter%is. 'storia ncepe cu tracii, oficiali%!nd tracomania: tracii sunt pre%entai ca una din marile ci.ili%aii ale antichitii, la egalitate cu grecii i romanii. )flm c dup retragerea aurelian a continuat s e6iste pe teritoriul rom!nesc :un stat neorgani%at:. ;n mileniul ce urmea% retragerii romanilor a e6istat aici o nflorire a ci.ili%aiei materiale i spirituale pe care a nflorit ulterior feudalismul rom!nesc. Rm!nerea n urm fa de 7uropa din perioada medie.al i modern se datorea% migratorilor i :imperiilor dumnoase: * otoman, austriac i, atenie, rus9 R%boiul de independen e pre%entat fr a meniona rolul >ucat de Rusia, iar formarea Rom!niei Mari e pri.it fa.orabil 0ns Aasarabia nu e menionat1. )ctul de la 3C august este pre%entat ca opera unic a partidului comunist, fr niciun rol atribuit Uniunii (o.ietice i fr menionarea lui Ptrcanu sau a Regelui Mihai. Pe l!ng aceste directi.e, 2eauescu a insistat personal asupra introducerii n programa facultilor de istorie a mar6ismului, socialismului tiinific i economiei politice, e.ident n detrimentul unor materii de specialitate. :( lichidm cu des.!rire mentalitatea anarhic, mic burghe%, c problemele istoriei, ale diferitelor tiine sociale, sunt doar probleme de specialitate. )cestea sunt probleme ale teoriei i ideologiei comuniste.: ;n lumina acestui scop, 2eauescu critic :subaprecierea: g!ndirii rom!neti i :atitudinea de ploconire fa de tot ceea ce aparine strintii:, i trasea% sarcina de a se reali%a o istorie a Rom!niei n ", .olume 0proiect ce nu s&a materiali%at1. 'storiografia .a trece treptat sub controlul e6clusi. al partidului, institutele de cercetare sunt scoase din subordinea )cademiei i trecude n subordinea )cademiei de tiine (ociale i Politice 0creat n "# ,1. ;n perioada "# 4&"# +, istoricii formai nainte de r%boi sunt pensionai forat i alungai din uni.ersiti i institute: ). Oetea, =aico.iciu, =.M. Pippidi, M. Aer%a, 2onstantin 2. Giurescu i =. Prodan. Plecrile istoricilor n strintate se restr!ng, iar intrarea n facultile de istorie de.ine mai dificil. =in "# /, :'storia patriei: de.ine curs obligatoriu la toate facultile pentru anul ', iar profesorii pro.eneau e6clusi. din

r!ndurile celor de la )cademia de Partid. (ocietatea comunist romaneasc ar trebui pri.it dintr&o multitudine de perspecti.e pentru a putea fi inelese toate resorturile ei. Ultima decad, din punct de .edere al mentalitailor, e pe cat de comple6 pe atat de confu%. Multe intrebri se ridic, printre care i una mai profunda i cu multe cau%e i implicaii& neputina unei coagulri sociale masi.e pentru cererea de drepturi& un mod de a obliga puterea la concesii 0ca (olidaritatea polone%a1 sau cel putin o opo%itie .iabila 0ca n Ungaria1. ;ntrebarile ncep din istoria noastr. ( fie oare de .in diferena dintre regiuni, tipul de diplomaie&compromis practicat, influena oriental, figura hiberboli%at si cristic a conducatorului.(au s fie .orba de o securitate foarte bine pus la punct i miti%area ei, epurri masi.e i continue, rotirea de cadre 0remanieri periodice ale nalilor responsabili, clientelismul, nepotismul 0n ultimii ani .arful partidului a fost preluat treptat de clanul familiei 2eausescu instituindu&se Hregimul socialismului dinastic:,seducia, de%binarea intelectualilor i ostraci%area tuturor elitelor, de la productori culturali la gospodarii fruntai ai satelor, naionalismul e6acerbat 0a.and ca rdcini discursul naional ante i interbelic& H7ste cert c poporul roman, nsufleit de .ederi naionaliste, a acordat un spri>in entu%iast conductorilor si fr a se prea ingri>ora de anga>rile lor ideologice:, 4e Areton, "##/ ultima decada comunista romaneasca, am urmarit acele idei, atitudini, modele, masuri ideologice implantate si de%.oltate la ni.elul societatii. 7ste interesant de remarcat cate din si cum anume aceste noi mentalitati au fost preluate 0nu se pune problema deci%iei aici, pur si simplu si&au atins scopul, au fost absorbite1 sau respinse de catre populatie. Eorbind de conceptul esential al comunismului, cel al uniformi%arii, il regasim aplicat si la ni.el material, .orbind de ni.el de trai, [Si la noi, in conditiile anilor 87, 86, 88, cand toata lumea, indiferent daca erai inginer, ca erai maistru sau erai muncitor tot la coada stateai sa-ti iei drepturile pentru ca nu era o bariera intre unii si altii.] si la ni.el psihologic& persoana inter.ie.ata se identifica cu Itoata lumeaJ, cu Itoata taraJ. [Dar, cand a ca ut regimul, ce sentimente ati a!ut" De usurare, de indiferenta, de bucurie" #am care a fost po itia dumnea!oastra fata de caderea lui #eausescu" $e !remea aia, toata lumea, toata tara s-a bucurat ca a ca ut regimul respecti!. Din cau a ca lumea n-a!ea caldura, n-a!ea mancare, n-a!eai cura% sa !orbesti, n-a!eai libertate& !iata era foarte grea. 'i-era frica, pe !remea aia, sa mai spui ce!a, sa mai ici ce!a si& era greu. (ra greu. $ur si simplu a fost o e)plo ie de bucurie. $opulatia era foarte bucuroasa.] 'n schimb regasim aceeasi uniformitate, dar de data aceasta ratata, la ni.elul traditiei care s&a do.edit mai puternica decat noua ordine. 7radicarea sentimentului de proprietate s&a lo.it de o

mentalitate taraneasca .eche, atasamentul fata de pamant si casa. )cestea repre%entau uni.ersul taranului si deposedarea a insemnat o rupere dar totodata si o re.olta, chiar daca doar la ni.el mental. [*u sunt unul dintre cei care au suferit de pe urma daramarii casei lui. Sunt oameni care au suferit, deci au muncit parinti din parintii lor, au facut case, s-au nascut acolo si sa !ina sa ii demole e& presupun ca era groa nic. +dica e)act ca si cum ar !eni cine!a la mine la tara sami demole e casa, m-ar durea pana in strafundul sufletului, al inimii, nu&] 2ontinuand ideea generali%arii unui concept la mai multe ni.eluri, gasim de data aceasta o uniformitate cu repercusiuni negati.e si in pre%ent: iresponsabilitatea. )ceasta a fost de fapt un efect al politicii de incadrare obligatorie in campul muncii. <oata lumea a.ea ser.iciu, indiferent de .aloare sau abilitati, toata lumea primea salariu si a.ea bani de mancare si locuinta. 'n pre%ent, cand e6ista o selectie pentru o slu>ba si gasirea ei necesita efort si demers personal, omul nu stie sau nu poate sau nu intelege acest nou mecanism social si ca atare regreta trecutul 0sau gaseste tapi ispasitori in pre%ent1. [#-iar pana in re!olutie au fost perioada bune, cand tot omul putea sa-si permita sa contracte e casa, o locuinta& tineretul in iua de a i, e mai greu& nu are unde sa stea, sunt situatii, stau cu parintii& e greu, e greu& in sfarsit&] (au dimpotri.a, constienti%ea%a si condamna. [*oi, in .7/ am fost in 0ranta. #and le-am spus france ilor ca noi suntem obligati sa a!em loc de munca, au ramas perplecsi, era obligatoriu, politica te obliga sa ai ser!iciu, ca erai pregatit1 nepregatit, ca stiai1 ca nu stiai, tu trebuia sa ai un salariu si un loc de munca. (ra.. aberant... era o aberatie... ei, cand spuneam ca erai si inc-is cand erai prins pe strada fara ser!iciu, de!enea... iar aberant pentru o lume ci!ili ata in care lumea isi spunea cu!antul.. si in urma... numeroase... inter!iuri... loc de munca, reuseai sa obtii un loc de munca pe masura pregatirii tale. +cum, ce se intampla" Se intampla asa, sa spunem ca nu mai e #eausescu conducator suprem, inca se resimte faptul ca noi asteptam deci ii de sus, dar, mai bine de %umatate dintre romani au ramas fara locuri de munca. +utomat incep sa de!ina responsabili pentru !iata lor si a familiilor lor si atunci incep sa se intrebe ce ar putea sa mai faca... unii dintre ei se intreaba ce ar putea sa mai in!ete, cum ar putea sa se mai pregateasca,

dar... este dureros, ma%oritatea dintre ei se gandesc ce mai pot smec-eri si ce mai pot fura sau pe ce cai mai pot sa supra!ietuiasca... iar cei care reusesc sa supra!ietuiasca la modul... la maniera.. 2normala sa spunem, nu pe cai cinstite - pentru ca, inca este tara tuturor posibilitatilor si inca e)ista starea de influente e)traordinar de puternice, inca fiecare isi cam poate face de cap, pana sa !ina litera legii peste ei, nenorocirea este ca pica astia marunti, cu tot felul de porcarioare si nu se incepe o curatenie din asta.. generala si o aplicare a legii.. in sensul strict al ei.] ['oti eram obligati sa a!em salariu. 3ntr-o familie doi a!eau salariu4 Da" (ste clar. 3ntrade!ar, mama a ac-i itionat o casa din asta pe termen foarte lung, dar ce sa faci cu banii" Dar trebuia sa duci unde!a... spuneam, .de mancat, nu5 de imbracat, nu.5 de mancat, Dumne eu cu mila, ce si cum5 lipsuri generale pe toate planurile5 spuneam 60ereasca Dumne eu de ce!a mai rau6. +sta spunem si acuma, parca tot din... e o mentalitatea idioata de mai rau... nu speram la nimic, nu tindem catre nimic, n-a!em idealuri de !iata... nu care cum!a sa nu asa... asta persista si atunci... intr-ade!ar, fiind doua salarii intr-o familie plateai niste rate lunar acolo si luai o casa pe termen... ceea ce era... alt aspect era ca primeai de pomana4] Uniformitatea o gasim in plenitudinea ei in ca%ul fricii. Brica de regim, de foame, de inchisoare, de moarte. Brica a >ucat un rol e6trem de important atat la noi cat si in tot lagarul socialist. Ea fi abordat ulterior mai pe larg. [& Si acolo, cine mai a!ea cura% mai tipa. D-astia mai nebuni. Si a doua i nu-i mai !edeai. Si ceilalti cum reactionau" Sau nu le pasa sau nu se baga nimeni in discutie cu el ca sa nu-l considere un&ca face intentionat sa starneasca pe ceilalti, si-l dadea drept nebun, nu-i dadeai atentie&] (i, de ce nu, si indiferenta poate fi o atitudine fata de uniformitate. [Si, stiti sa fii protestat oamenii care au fost scosi din case si casele au fost daramate" 7ine, asa !onuri erau. 8amenii erau nemultumiti, o parte din ei. $entru ca se obisnuisera, a!eau spatii mai mari& +sa, la bloc& era mai greu& Dar, oficial, n-am au it. 8ficial, nu. 9&: 'otul era pe !on, nu se dadea la radio& la radio, mass-media noi nu a!eam acces si atunci& au eam prin cunostinte, relatii& ma rog& stateai la o coada, tot omul discuta&] )stfel, Homul nou se infatisea%a obser.atorului erei post&totalitare sub forma unei

anumite uniformi%ari a comportamentelor si atitudinii colecti.e ce se manifesta mai ales prin entu%iasmul sca%ut al marelui numar fata de urgenta reformelor democratice si, mai ales, fata de condamnarea e6plicita a trecutului comunist.:0=. Aarbu dupa 4. Aoia, p. " $1 2a si aceasta manifestare a unui concept la ni.el social 0adica formarea unor mentalitati1, .oi urmari si alte forme pe care le&au luat diferite idei comuniste si la ce atitudini si .alori au dus ele. 4egitimarea istorica a partidului comunist roman a adus cu sine acceptarea mai usoara a masurilor luate. 'nstalarea ateismului la un popor cu traditie ortodo6a a insemnat de%echilibrarea unui intreg sistem de mentalitati tinand de atitudinea fata de cel de langa tine: respectul a de.enit nepasare, intra>utorarea s&a transformat in tradare, gri>a s&a metamorfo%at in suspiciune iar modelele comportamentale& preotii& au fost inlocuite cu altele& membri de partid. 7sential de urmarit este ideologia partidului comunist si resorturile ei, modalitatile de implementare si sustinere si modul de receptare a acestora de catre indi.i%i. )nii J$, sunt foarte bogati in e.enimente in 7uropa si este greu de gasit o interelationare clara intre ele. (picuind, inceputul perioadei este marcat de (olidaritatea polone%a si de spri>inul Papei, dar in Romania nu se reduce decat la un %.on, si nici acela larg raspandit. Un alt e.eniment in %ona %guduie 7uropa, 2ernobalul, dar romanii afla tar%iu si incomplet. Reformele glasnost si perestroi?a 0deschidere si restructurare1 apar sub chipul lui Gorbacio., de data asta nu sub forma ci%mei rusesti ci a eroului sal.ator 0rusofobia romanesca uitata si coada de la aeroport pentru pliante gratuite cu discursul lui1. )lte semnale puternice din afara se aud la inceputul lui I$# cand, odata cu te%ele urbani%arii 0din cele "3,,, de sate, ,,, urmau sa fie transformate in ase%ari agroindustriale pana in anul 3,,,& (. <anase, "###1 apar din Aelgia si Branta adoptii si infratiri cu diferite sate romanesti si din Ungaria si Polonia petitii de protest. 'n interior, inceperea demolarilor masi.e in Aucuresti, atat in .ederea construirii omului socialist cat si a simbolului acestuia& noul centru ci.ic din centrul capitalei, introducerea ratiilor, cartelelor [& 3ara la tara nici macar paine, daca nu erai din sat nu-ti dadea paine de la brutarie. 'rebuia sa ai tic-et sau asa ce!a.] si aparitia co%ilor 0mai intai in tara, chiar din J$+ si mai tar%iu in capitala1, re.oltele din Araso. de care nu aude nimeni 0in u%ine unde s&a cerut doar

paine si salarii decente1 [De e)emplu s-a is ca a fost o ra merita la mineri, in ;alea <iului, prin 87- e, de asta nu s-a aflat decat dupa re!olutie. +dica am au it eu dupa re!olutie. Dup-aia a mai fost o ra merita la 7raso!, nu stiu in ce an dar oricum pe timpul lui #eausescu.] , .estita sistemati%are, Imandria natiuniiJ capabile sa&si plateasca toata datoria e6terna 0dar la ce s&au folosit banii ca ni.elul de trai a sca%ut continuu8, se intreba <anase1 si, bineinteles, re.olutia din J$# 0 cu ambiguitatile si confu%iile pri.ind intrer.entia ruseasca, a unei elite din interiorul partidului ori a poporului a>uns la limita sub%istentei1. )rma cea mai eficienta a regimului a constituit&o ideologia partidului. )ceasta, ca si metoda de con.ingere&constrangere, amagire, a e6ploatat credinte, idei, mituri 0unitatea romanilor, inteligenta si diplomatia, ospitalitatea, rolul ma>or >ucat in istorie1 si de asemenea a format unele noi 0puterea de a pastra pacea in lume, factor de echilibru, participare artistica la curente europene si mondiale, conducator e6traordinar de in%estrat, capabil, sal.ator, teama de straini, de so.ietici si de bomba atomica, infailibilitatea si omnipre%enta partidului1. Pornind dintr&o perspecti.a sociala, economicul, politicul, artisticul, sistemul religios au fost folosite pentru a oglindi aceste idei. (&au folosit metode de de%informare, minciuna, augumentarile. ).and in .edere ca sistemul ceausist s&a intins pe o perioada de doua generatii, posibilitatea manipularii a fost mai eficienta. [&+r trebui sa pri!esti, sa ma pri!esti pe mine ca interlocutor, ca am fost crescut, nascut, crescut sub acest partid comunist. (u nu stiu altce!a, n-as putea sa fac o comparatie sau o legatura intre cum era inainte si cum e acuma, eu ce stiu mai bine e ca atunci cand am plecat in 7ucuresti, de mi-am taiat mainile cu secera, am fugit, m-am dus ca muncitor necalificat&] 'ncercand o .i%iune globala sal.atoare, as .edea societatea romaneasca in situatia unei politi%ari e6treme a tuturor segmentelor ei. 'mpunerea directi.elor si ideilor partidului se face prin toate canalele posibile, nu numai mass&media, instrument clar si e.ident manipulator, ci si in istoriografie, educatie, literatura, arta si arhitectura, biserica, loisir. <otul este IimbracatJ, trunchiat sau falsificat pentru a ser.i partidul. Prin suprae.aluare, denigrare, omisiune si fals, se reconstruiesc si se nasc diferite mitologii. 2oncepte precum Iomul nouJ, partidul,

poporul, muncitorimea, societatea socialista de.in termeni pre%enti peste tot si cen%ura cere aparitia lor oriunde, indiferent de subiect. (e pare ca marile mituri ca unitatea, neatarnarea, lupta de clasa, democratia idilica, teama de strain .in din secolul al @'@&lea si se completea%a cu cele ale secolului @@ pe linie paternalista, mesianica, populata de figuri pro.identiale. (ecolul trecut mai este caracteri%at si prin inlocuirea internationalului 0HProletari din toate tarile, uniti& .a9: Mar6, "#,,1 cu nationalul 0HProblema alegerii cailor de constructie socialista este o problema a fiecarui popor. Dimeni nu se poate eri>a in sfatuitor, in indrumator cu pri.ire la felul in care trebuie construit socialismul in alta tara: 2eausescu, "#/# 0dupa F. EerderK, "##4, p. /$1 1 si a istoriei deterministe 0comunismul se .a instala ca urmare fireasca a implo%iei capitalismului, spune Mar61 cu o istorie .oluntarista 0trebuie inter.enit prin re.olutie, trebuie eradicata burghe%ia, trebuie implementat comunismul, %ic =e> si 2eausescu1. =aniel Aarbu 04. Aoia, "##$1 remarca uimit alunecarea dinspre mar6ismul clasic spre cel canonic 0socialismul stiintific1. 'n primul se sustine ca in mi>locul fiecarui proiect social se afla indi.idul si societatea este locul unde acesta se alienea%a si se instrainea%a de sine. )colo gasim rolul re.olutiei, in puterea ei de a Hrestaura omul in integritatea sa subiecti.a: 0p. "$,1- deci colecti.itatea este mediul in care omul isi poate pierde ori castiga esenta. )stfel omul se eliberea%a de limite si norme si de.ine capabil sa forme%e o societate superior organi%ata. 'n schimb, pentru mar6ismul canonic indi.idul nu e6ista decat pentru a forma societatea, este doar o parte a acesteia. =aca societatea de.ine constienta de .ocatia sa istorica colecti.a in drumul sau spre comunism, atunci are puterea de a metamorfo%a indi.idul, de a obtine Iomul nouJ. 0HOmul de.ine liber in sistemul socialist nu fiindca este inafara actiunii legilor sociale ci fiindca, intelegand necesitatea lor imperioasa, actionea%a in spiritul lor pentru construirea constienta a societatii.: 2eausescu, "#/#1. 2onte6tul istoric al instaurarii regimului comunist in Romania 0"#44&"#4$1 'nstaurarea regimului comunist a facut parte din procesul mai amplu de impunere al regimurilor comuniste de catre Uniunea (o.ietica in 7uropa de 7st dupa incheierea celui de&al =oilea Ra%boi Mondial. 2au%a fundamentala a comuni%arii acestui spatiu romanesc si a 7uropei de 7st dupa "#4+ a fost intrarea acestui spatiu sub ocupatia militara directa a armatei so.ietice . 'n Romania, armata so.ietica a intrat mai intai ca

armata inamica de ocupatie, iar dupa 3C august "#44, statutul lor s&a schimbat in armate aliate de ocupatie. 'n "#+$ armatele so.ietice s&au retras din Romania in urma unei intelegeri dintre Dichita Lruscio. si Gheorghiu =e>, seful comunistilor romani. (tatutul international al Romaniei a fost stabilit prin <ratatul de Pace de la Paris din "#4 care confirma mentinerea Romaniei in sfera de influenta so.ietica. Romania era considerata in.insa, iar trupele militare so.ietice a.eau misiunea de a impune pre.ederile tratatului. Regimul comunist a fost impus in Romania de catre Uniunea (o.ietica prin intermediul partidului comunist local. )cesta a luat nastere in "#3" prin desprinderea comunistilor din partidul socialist. 'n "#34 partidul comunist a fost inter%is in Romania pentru ca a pus la cale o lo.itura de stat in Aasarabia. Prin actul din 3C august "#44 Regele Mihai ' a inlaturat regimul de dictatura al Maresalului )ntonescu si a proclamat re.enirea Romaniei la democratie. Regele a fost spri>init de armata si partidele democratice P.D.<., P.D.4. si P.(.=. 2a o consecinta a inlaturari gu.ernului din regimul )ntonescu, Romania a iesit din alianta )6ei si a continuat ra%boiul alaturi de Datiunile Unite. Prin proclamarea re.enirii la democratie dupa 3C august "#44 partidul comunist a fost acceptat in .iata publica din Romania. 'nstaurarea comunismului in Romania s&a facut in patru etape: 'nstaurarea primului gu.ern controlat de comunisti sub conducerea lui Petru Gro%a la / martie "#4+. Regele Mihai a fost obligat de repre%entantii Uniunii (o.ietice in Romania sa numeasca acest gu.ern condus de comunisti in locul gu.ernului condus de generalul Dicolae Radescu. 2el mai .ehement repre%entant so.ietic a fost )ndrei Easins?i, ad>unctul Ministrului de 76terne, el l&a amenintat pe rege ca daca nu numeste un gu.ern procomunist, multi dintre tinerii arestati de armata so.ietica intre noiembrie "#44 si februarie "#4+ .or fi e6ecutati, astfel comunistii au luat sub control puterea e6ecuti.a 0gu.ernul1. )legerile generale din noiembrie "#4/ s&au desfasurat intr&un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. 2omunistii stiau ca au putini simpati%anti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se pre%enta la .ot. )u aplica si strategia falsificarii re%ultatelor alegerilor la ni.el central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin urmare, aceasta a anuntat .ictoria aliantei comuniste 0Alocul Partidelor =emocratice cu peste ,M din .oturi1. 'n realitate alegerile au fost castigate de P.D.<. cu $M. )ceste date au fost anuntate de liderii national taranisti in acelasi timp cu datele oficiale, ei folosind procesele .erbale din sectiile de .otare din tara. )stfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislati.a 0parlamentul1. =istrugerea partidelor democratice 0P.D.4., P.D.<. si P.(.=.1. 'n "#4 a fost declansat un proces impotri.a conducatorilor P.D.<.&ului 0'uliu Maniu, 'on Mihalache1 sub acu%atia de tradare si complot impotri.a ordinii de stat. =e fapt, conducerea P.D.<. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un gu.ern in e6il. =espre aceasta incercare au aflat agentii (igurantei, controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa a.ionul cu care urmau sa plece. 'n urma acestui proces, conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea, iar partidul a fost desfiintat. Membrii si simpati%antii P.D.<. au fost persecutati si arestati de catre comunisti. =upa desfiintarea P.D.<., conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda acti.itatea partidului pentru a nu e6pune pe membrii si simpati%antii liberali unor persecutari din partea autoritatilor comuniste. 2u toate acestea, toti liderii si membrii de frunte ai P.D.4. au fost arestati de catre regimul comunist. 'n "#4$, comunistii au fu%ionat cu o parte din P.(.=. 0un grup minoritar care sustinea regimul comunist1. 'n urma acestei fu%iuni, comunistii au schimbat numele partidului in

Partidul Muncitoresc Roman. 2eilalti lideri social democrati care a.eau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin distrugerea partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai e6ista niciun partid de opo%itie 0anticomunist1. 4a C, decembrie "#4 , autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu =e> si Petru Gro%a l&au fortat pe regele Mihai ' sa semne%e un act de abdicare. Regele a fost amenintat cu moartea si santa>at cu e6ecutarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori, arestati in perioada "#4+&"#4/. Regelui i&a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cati.a apropiati. 'n aceeasi %i, autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. )stfel, comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul constitutiei. )cademicianul de dup gratii Un destin asemntor cu cel al lui Arsenie Papacioc l-a avut i profesorul Dumitru Stniloaie. Este vorba de unul dintre cei mai profunzi teologi ortodoci ai secolului XX. Dumitru St niloaie a absolvit, mai nti, Facultatea de Litere a Universitii din Bucu-reti, apoi Facultatea de Teologie Ortodox a Universitii din Cernui. El i-a obinut doctoratul n Teologie, la Cern ui, n anul 1928. Dumitru Stniloaie, care a devenit preot de mir i care a trecut prin suferina pierderii unora dintre copiii s i, a studiat, de asemenea, la Atena, Mnchen, Berlin, Paris i Belgrad. A fost profesor la Academia Teologic Andreian" din Sibiu, iar din anul 1947, a fost transferat la Facultatea de Teologie Ortodox din Bucureti. n perioada 1958 - 1963, i printele Dumitru Stniloaie a fost nchis n tem-nia Aiudului, pentru vina" de a fi frecventat reuniunile Rugului Aprins". Dup 1990 a devenit membru al Academiei Romne. Convertirea lui Steinhardt Un alt printe al nchisorilor este Nicolae Steinhardt. El s-a n scut lng Bucureti, n comuna Pantelimon, ntr-o familie evreiasc . n perioada interbelic, a intrat n mediile literare din Bucure ti, inclusiv n cenaclul Sburtorul" al lui Eugen Lovinescu. Aici i-a ntlnit pe Mircea Eliade i pe Constantin Noica. Nicolae Steinhardt s-a orientat, n paralel, c tre studii juridice. El i-a luat licena n Drept i n Litere la Universitatea din Bucure ti, iar apoi a obinut doctoratul n Drept Constituional. Nicolae Steinhardt a nceput s lucreze la Revista Fundaiilor Regale. n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, Steinhardt a fost ndep rtat din redacie din cauza originii sale evreieti, dar revine dup 1944. Nicolae Steinhardt a fost arestat n anul 1958, mpreun cu Constantin Noica. Pentru c a refuzat s depun m rturie mpotriva prietenilor si, a fost condamnat la 13 ani de nchisoare. ns nchisoarea va fi, pentru Nicolae Steinhardt, o coal mai nalt dect Universitatea. La 15 martie 1960, el a decis s se converteasc la cretinism i a fost botezat de marele ieromonah ortodox basarabean Mina Dobzeu, n prezena unor preoi ortodoci, romano-catolici, greco-catolici i protestani, pentru c Nicolae Steinhardt a vrut s dea botezului s u un caracter ecumenic. A fost eliberat n 1964. n anul 1978 a fost acceptat ca bibliotecar al M n stirii Rohia, iar n 1980 a devenit clugr al acestei mnstiri. Nicolae Steinhardt a murit n anul 1989 i a fost nmormntat lng mn stire.

Convertirea lui Richard Wurmbrand O poveste asemntoare cu cea a lui Nicolae Steinhardt era cea a unui alt apostol al nchisorilor. Pastorul Richard Wurmbrand este eroul unei adev rate saga a secolului XX. Nscut ntr-o familie evreiasc , n tineree, el a aderat la micarea comunist. n timp ns, a descoperit, cu ajutorul Misiunii Anglicane din Bucureti, religia cretin, la care s-a convertit. Richard Wurmbrand a luptat apoi mpotriva fascismului i a salvat numero i tineri evrei de la deportare. Apoi, a nceput lupta mpotriva comunismului, care i-a adus ani grei de temni. n cele din urm, eliberat din nchisoare, a emigrat n Statele Unite ale Americii, unde a fondat o organizaie care i susine pe cre tinii persecutai de pe toat planeta. Richard Wurmbrand a avut satisfacia s vad prbuirea celor dou regimuri dictatoriale, fascismul i comunismul. Pastorul lutheran a murit n anul 2001. nc din timpul vieii, el fusese supranumit Apostolul de dup Cortina de Fier". A preferat temnia purpurei de cardinal O alt figur emblematic pentru rezistena cretinilor n nchisorile comuniste este cea a episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, primul cardinal romn din istorie. El era unul dintre artizanii Marii Uniri din 1918 i a fost unul dintre liderii romnilor ardeleni n timpul ocupaiei horthyste din Transilvania de Nord. Iuliu Hossu a fost aruncat n temni dup ce autorit ile comuniste au interzis Biserica Romn Unit cu Roma, Greco-Catolic . Patriarhul Justinian Marina i-a propus demnitatea de mitropolit ortodox al Moldovei, n schimbul renunrii la credina catolic . Iuliu Hossu a refuzat. Cre-dina noastr este viaa noastr !", a fost principiul care l-a c l uzit, alturi de ceilali 11 episcopi greco-catolici care au trecut prin temniele comuniste. n 1969, Papa Paul al VI-lea i-a oferit purpura de cardinal. Autoritile comuniste erau dispuse s l elibereze pe Iuliu Hossu ca s i ia n primire demnitatea de prin al Bisericii Catolice, dar el a refuzat s prseasc ara. Iuliu Hossu a pierit n temni un an mai trziu. 2itate care ii apartin lui Petre uea: 5i apoi, nu pot crede c materia poate gndi, chiar materia vie, cum ne arat omul-animal raional, ca fiin care triete n regnul animal. Am auzit odat un profesor de la Politehnic ; am avut impresia c asist la un balet de uri. Dac ntr-un salon, ntr-un col, unul fumeaz i tace, la e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cnd i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, c s-a mai g sit o aplicaie, el a spus: care e, m? Uite care... - Ca s vezi, nici nu m-am gndit! O cru de rani a inut n ah imperii.5 (ursa: iiccr.ro

Barcas 2laudiu Gabriel , clasa a @''&a G