Numele si prenumele verificatorului atestat RUSU GHEORGHE CONSTANTIN Adresa, telefon, fax: BUCURETI Str. Postavaru, nr. 4, bl.

e4, ap. 31, set. 3 0722683934

CONF REGISTRU EVIDENTA

REFERAT privind verificarea de calitate conf L10/1995 cerinele la care s-a efectuat verificarea: A1, B9 si Is

PROIECT: ACCESSIBILITATE SI FLUIDIZARE TRAFIC CTRE ZONA INDUSTRIALA PLOIETI - VEST SI PLATFORMA INDUSTRIALA BRAZI" - faza PT Faza PT, ce face obiectul contractului nr. PHPL 1718 / 2012 1. Date de Identificare: - Proiectant general: SC Intergroup Engineering SRL Bucureti - Investitor: Municipiul Ploieti - Amplasament: judet/sector Municipiul Ploieti, judeul Prahova - Data prezentrii proiectului pentru verificare...........................................

2. Caracteristici principale ale proiectului si ale construciei: REELE DE CANALIZARE PLUVIALA Pe sectorul analizat s-a prevzut o reea de canalizare pluviala cu lungimea totala de 1304 m din tuburi PVC, cu diametre cuprinse intre 315 mm - 500 mm, dupa cum urmeaza: Tronson MN8 > Intre Intre Intre - MN4 - colector principal cminul MN8 si cminul CP34: PVC Dn 315mm, L=209m; CV 7 buc; cminul CP34 si cminul MN3: PVC Dn 400mm, L=280m; CV 8 buc; cminul MN3 si cminul MN8: PVC Dn 500mm, L= 241 m; CV 10 buc.

>
>

>

Intre cminul CP1 si cminul CP2 pentru a subtraversa reeaua de termoficare si calea ferata se va realiza reeaua de canalizare prin foraj orizontal dirijat cu eava de protectie din otel Dn 521 mm, L=64m

Descarcarea se va face gravitaional in canalizarea publica oraseneasca de la intersectia soselei Vestului si soseaua Libertatii - cminul MN4. Tronson M N 5 -M N 1

> >

Intre cminul MN5 si cminul CP20: PVC Dn315mm, L=266m; CV 10 buc; Intre cminul CP20 si cminul MN1: PVC Dn 400mm, L=196m; CV 6 buc.

Descarcarea se va realiza gravitaional in cminul MN1. Tronson M N6-M N2 Elementele acestui tronson sunt: L total = 58 m, PVC Dn 315mm, CV 2 buc. Descarcarea apelor pluviale de pe acest tronson se va realiza gravitaional in cminul MN2. Tronson M N 7 -M N 3 Elementele acestui tronson sunt: L total 54 m, PVC Dn 315mm, CV 2 buc. Descarcarea apelor pluviale de pe acest tronson se va realiza gravitaional in cminul MN3. Pe reeaua de canalizare pluviala s-au prevzut cmine de vizitare cu si fara camere de lucru (45 buc) si guri de scurgere (racordul gurilor de scurgere este din tuburi PVC De200mm - 49 buc. si are o lungime de 147 m). Capacele cminelor de vizitare vor fi carosabile si prevzute cu balama antifurt (BAF). Scurgerea apelor pe pasajul superior se va face prin guri de scurgere, amplasate la marginea prtii carosabile (pasaj), unde se preiau debitele acumulate pe partea carosabila si trotuare amenajate cu pante spre bordura trotuarului. De la gurile de scurgere de pe pasaj, debitele sunt transportate prin tuburi la reeaua de canalizare si burlane pe langa pilele pasajului in reeaua de canalizare proiectata pe drumurile de acces prin intermediu unor racorduri de canalizare si cmine de racord. Racordurile de canalizare sunt din tuburi PVC De 160mm cu o lungime de 134 m (R1 - R16) si 16 bucati cmine de racord (CR1 - CR16). Descrcrile de vor realiza unele direct in cminele de vizitare de pe reeaua nou proiectata si altele prin intermediul ramificaiilor reduse 400/160 - 5 buc si 500/160 - 1 buc 3. > Documente ce se prezint la verificare: Memoriu tehnic reele de canalizare pluviala; Caiet de sarcini reele de canalizare pluviala; Breviar de calcul reele de canalizare pluviala; Program de faze determinante reele de canalizare pluviala;

>
> >

Nr. crt

Denumire plana

Scara

Cod plana

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Plan de situatie - Reea de canalizare pluviala Plan de situatie - Reea de canalizare pluviala Profil longitudinal - Reea de canalizare pluviala Profil longitudinal - Reea de canalizare pluviala Profil longitudinal - Reea de canalizare pluviala Profil longitudinal - Reea de canalizare pluviala Detaliu pozare conducte PVC Detaliu pozare gura de scurgere

Planuri de situatie canalizare menajera in sistem gravitational 1 500 1 500 1 100/1:1000 1 100/1:1000 1 100/1:1000 1 100/1:1000 1 20 1 20

PI. nr C01 PI. nr.C02 PI. nr.C03 PI. nr.C04 PI. nr.C05 PI. nr.C06 PI. nr.C07 PI. nr.C08

Concluzii asupra verificrii: In urma verificrii se considera proiectul corespunztor, semnandu-se si stampilandu-se conform ndrumtorului.

Am primit........ exemplare Investitor / Proiectant

Am predat.........exemplare Verificator tehnic atestat (Nume si stampila)

^ k,

v>\AN///V

SE ATESTA D O M N U L ( DO AM N A f

1g)ila*went u I urdeiftte! rofesional a speciali^ & au expertizeaz pf ui construciilor a^fererii n r . ^ ? dji enicrilor efectuate Jtf 1(1 procesul verbal se elibereaw

R . U S U . .G H : . Q H E Q B S H C . .C .Q .N S T A N .T A N NSCUT (A) IN A N U L ........... 1 9 ^ 4 ........ LUNA .. M . A $ !& ......... Z IU A ........ X I .............N LOCALITATEA . M E P . A - S iB iU ............. DE PROFESIUNE .. N-, H.ipRQTCHW i.CiAV)............................... DIN LOCALITATEA .. & U C y .f ie r i....... STRADA PO.STYASg.. NR. . A . . . BLOC 4 . . . .S C .. . . .ET.7.. AP .3.1.. JUDEUL. W T JO a 3 PENTRU CALITATEA DE V E R IF iC A T Q R . PRp.VCE . i #N DOM ENIILE COKlSTC Si AMEKJAOR HDROTCHUiCE (A7;B5;fc)tf D v / l ................................... CQU.H. J^ .W ^ w A t 'iR i FU MC(ARE.CA .9 B7
..................................- CONSTR; epiUA&E l DE GOSft^ . CpMUW/V^Cft9'. M V i COUST*.. C iv iL AGR. H O S T ft. - ' ( i )

j u Q

PENTRU URMATOARELE EXIGENE ui.ST CHpS \ TABiUAC | LA O LicTfti .TA Ct, OKI A M C E , UCLU&iu LA CELE . E i M C E ( A 7 ; ............ SURANTA kl. EXPLO ATARE ( &S ^ 7 '. 6 9 ) j ' * * / E /

.......

jE E E

SAN AreA OAMENILOR. i P^T E C T A M E b iu u ji CD^07

a titularului

Comisia nr.

StRlA V ntf \ 3 2

'rx * m ui-U1 V5-J>

\3 $ 0 .
SE ATESTA In baza certificatului n f . ............ .................din .* . I) Pentru calitatea de: E X P E R T . E H M AC . * i .* . R U . S U . Q H . w H E O R Q H ^ .C . Q W . A N T T J N J .................. nscut'/ n a n u l . . . . . 4 9 4 * ........lujia . M A T l . S . . . . ziua .. 7 ................................................................................. ....................... n oraul ( n ^ l .. A S - S v & t U .......................................... 2) In dom eniile:. W S F f t ^ A M S N A ^A fcl .K ,W ? Q T H N iC & A 7 i& .5 ;& ); de profesie:.. JU G - . M t a & Q . T E *.............................................. .. ........................* C Q 4 ^ f T , f o ^ T S ^ F U W a W C A i a T ^ r

n i 101 i o i i rM ic-rn-irM ic-

i i-t-ii i

G&&

T.

n ipprTi^^M K B # h/k >

D iR E C T g ^ G E N p A L

3) P n t r u j m n t o a ^ e exigene: R W K K t t . S i S i a & U r ....... ^ . S O U C .lT A W S T A * U ^ , w C N A M ( C , . W V Y * l v .2>C$*

................... tCOMm CM Ik'kW r &&.QsSK*>*f0J

.^{CS t A7,A A:*;.(.-\ ........ , .............. - ....................... SGiiRAMTA .H XP.U3A>Re.C>5.i.^^),..; . v . .

3WATTEA OAMEWLOft l pRQfr^.CTiA. MT>^UUU .tgO?f!
Semn; t Valabilitate (vezi verso) Prezentul certificat a fost eliberat tn baza H .G . R O M N IE I Nr. 731 din 14.10.1991
'

SA

Data eliberrii

/0 . //. /9 ?5
'./i.V *

SERIA E nr.

66

a r :...

__ _

LEOITIMATIE \
E X P E R T T E H N IC
_i-----------

Prof Dr Ing RUSH GTCHEORGHE CONSTANTIN

EXPERT TENHIC Seria E nr 662

r...*

Wfaww* lW

Cod numeric personal: _/_

4 4 O 3 2. 7 4 O O 2. S Q

deprofesie..... t f . < S ...... cu domiciliul n locaIitatea-< ^^^??f.., str............ jf^ z ? y r< fA (/........... ..................,nr. ...L..;.,bL sc...<.., et. .7 .., a p ....,ju d t r i/ s e c to r u l............>3.......................

SE

ATEST .. f& O f T E

PENTRU COM PETENA:.

N D O M E N IIL E : .X & tt* ............................................................

N SPECIALITATEA:

Jtt

PRIVIN D CERIN ELE ESEN IA LE: .7&9 .T k..r..< X /2^ b r 'l2 <

...........................................................

a rm
PENTRU LU( I C m i U l E M J A R E A TE RITO RIULUI RBELY

v- *J'.c 't t n . :w

. i. -x <

I f r

GROUP

ISO 27001 REGISTERED 1 .90.1

R IN A S IM T E X ^ A3 f.T .T.ir.T Trr'j j r. u j j j . w ./V v r V v

^ A v .a' Net

ISO 9001 ISO 14001OHSAS18001

in t e r g ro u p engineering

ACCESSIBILITATE SI FLUIDIZARE TRAFIC CTRE ZONA INDUSTRIALA PLOIETI - VEST SI PLATFORMA INDUSTRIALA BRAZI
- RETELE DE CANALIZARE PLUVIALAPROIECT TEHNIC

BENEFICIAR: MUNICIPIUL PLOIETI

Intergroup Engineering SRL, Splaiul Independentei 294, sector 6, PO 060031, Bucureti, Romania Tel / Fax: 021-319.48.53/54/55/58/61, E-mail: consult@intergroup.ro, Website: www.intergroup ro

S.C. INTERGROUP ENGINEERING S. R.L. Obiectiv: ACCESSIBILITATE SI FLUIDIZARE TRAFIC CTRE ZONA INDUSTRIALA PLOIETI VEST SI PLATFORMA INDUSTRIALA BRAZI - PT

LISTA DE SEMNATURI RETELE DE CANALIZARE PLUVIALA

COLECTIV ELABORARE

SEF PROIECT COMPLEX: PROIECTANI:

ING. ALEXANDRU SELAGEA

ING. CARMEN RADU ING. MIHAELA LUPU ING. MUGUR VINTILA ING. DIANA SERBAN

NVESTITOR: M UNICIPIUL PLOIETI OBIECTIV: ACCESSIBILITATE SI FLUIDIZARE TRAFIC CTRE ZO NA IN D USTRIALA PLOIETI - VEST
SI PLATFORMA INDUSTRIALA BRAZI - PT

BORDEROU RETELE DE CANALIZARE PLUVIALA

A. PIESE SCRISE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Foaie de capat Lista de semnaturi Borderou Memoriu tehnic - canalizare pluviala Caiet de sarcini - canalizare pluviala Breviar de calcul - canalizare pluviala Program de faze determinante - reea de canalizare pluviala

B. PIESE DESENATE Nr. Nr. plana Denumire plana crt. 1. C01 Plan de situatie - Reea de canalizare pluviala 2. C02 Plan de situatie - Reea de canalizare pluviala 3. 4. 5. 6. 7. ,3. C03 C04 C05 C06 C07 C08 Profil longitudinal - Reea de canalizare Profil longitudinal - Reea de canalizare Profil longitudinal - Reea de canalizare Profil longitudinal - Reea de canalizare Detaliu pozare conducte PVC Detaliu pozare gura de scurgere pluviala pluviala pluviala pluviala Scara 1 500 1 500 1 100/1:1000 1 100/1:1000 1 100/1:1000 1 100/1:1000 1 20 1 20

ntocmit ng. CarmertRadu

h m m o w
S.R.L fp Tl - F.C Z #

i t

M GROUP

Proiect: ACCESSIBILITATE SI FLUIDIZARE TRAFIC CTRE ZONA INDUSTRIALA PLOIETI - VEST SI PLATFORMA INDUSTRIALA BRAZI AMPLASAMENT: MUNICIPIUL PLOIETI, JUD PRAHOVA, ROMANIA BENEFICIAR: MUNICIPIUL PLOIETI

RETELE DE CANALIZARE PLUVIALA

MEMORIU TEHNIC

PROIECT TEHNIC 1

m 4

f GROUP
Proiect: Accessibilitate si fluidizare trafic ctre dustriala Ploieti Vest si platforma Industriala Brazi MUNICIPIUL PLOIETI, STRADA MARASESTI, JUDEUL PRAHOVA Beneficiar: Municipiul Ploieti etele de canalizare pluviala- Proiect Tehnic (PT)
pbo

MEMORIU TEHNIC - TEHNOLOGIE Proiectul a fost ntocmit in conformitate cu preved 28/2008 si Ord. Nr. 863/07.2008. Denumirea obiectivului de investitii ACCESSIBILITATE SI FLUIDIZARE TRAFIC CA - VEST SI PLATFORMA INDUSTRIALA BRAZI Amplasamentul Judeul Prahova -P loieti, Strada Marasesti Beneficiarul investitiei Municipiul Ploieti Proiectant General S.C. INTERGROUP ENGINEERING 2.INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL Situatia actuala si informaii despre entitatea res proiectului Odata cu realizarea acestui pasaj superior si a drum realizarii sistemului de canalizare pluviala. Descrierea lucrrilor Necesitatea si oportunitatea investiiei In scopul facilitarii legaturilor intre localitati, a le g a tu rilo r^^ia n u lh iite lo b re p ti^ culturaleistorice si econimice regionale, prin atragerea de trafic in zon ali** c o n d j^ d e confort si sigurana in exploatare, Consiliul Local Ploieti a ntocmit in anuT2o88 un studiu de fezabilitate pentru realizarea unei cai de comunicaie - legtur intre strada Marasesti si drumul spre localitatea Stejnicu. Zona si amplasamentul - Amplasament Investiia ce urmeaz a fi realizat se afl n Romnia, Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia, judeul Prahova, teritoriul intravilan al municipiului Ploieti. Terenul aferent amplasamentului propus n proiect are statut juridic de domeniu public (se afl n administrarea primriei Ploieti) si domeniu privat. Traseul proiectat se suprapune pe ampriza dumurilor existente pe cat posibil, dar exista si suprafee de teren suplimetare afectate i sunt necesare unlele lucrri de protejarie a reelelor existente cat i exproprieri de terenuri particulare. Clima si fenomenele naturale specifice zonei Pentru terenurile n cauz s-a efectuat ridicarea topografic, pe baza creia s-a ntocmit
PROIECT TEHNIC

&CON&r (3.U.G. nrNBp/2001, HG nr.

PLOIETI la.

VER

f4
.

GROUP

documentaia pentru nregistrarea proprietilor n Cartea funciar, realizndu-se publicitatea imobiliar, potrivit Legii nr. 7/1996 a cadastrului. n prezent, amplasamentele identificate ca aparinnd domeniului public de interes local, sunt disponibile pentru amenajrile prevzute n proiect. Studiile topografice cuprind planurile topografice cu amplasamentele reperelor, listele cu repere din sistemul de referin naional, raportarea datelor topografice fcndu-se la sistemul de referin - STEREO 1970 - Marea Neagr. Studiile topografice au ca scop ntocmirea de planuri de situaie, profile longitudinale i transversale necesare realizrii pieselor desenate conform cerinelor de proiectare, precum i stabilirea exact a reelelor de utiliti, a limitelor de proprieti, a acceselor etc. Studiu geotehnic Zona seismica de calcul Conform "Normativului pentru proiectarea antiseismica, indicativ P 100/1 -2006". amplasamentul pe care urmeaza a fi construit pasajul este caracterizat din punct de vedere seismic de o perioada de colt Tc=1.0 sec si acceleraia terenului pentru proiectare ag de 0,28g. Natura terenului de fundare Studiile geotehnice Forajul a fost la adancimea de apr. 15.00m fata de nivelul terenului.(3 Foraje ) a reliefat urmatoarea stratificatie in zona: Pietri cu bolovanis in masa de nisip mare, galben, uscat, indesat pana la adancimea de 7.90 m. Praf nisipos argilos, galben plastic moale de la adancimea de 7.90m la 8.60m. Pietri cu bolovanis in masa de nisip mare, galen, uscat, indesat saturat pana la adancimea de 15.20. Apa subterana se gaseste cantonata la adancimea de 12.40m, fata de NST, sub forma de panza freatica cu nivel liber, nivel ce oscileaza in funcie de cantitatea precipitaiilor. Pasajul corespunde categoriei de importanta B - deosebita cu exigenta de verificare tehnica A4, B2, D (rezistenta, stabilitate si sigurana in exploatare, refacerea si protectia mediului). Descrierea lucrrilor Obiectivul proiectului este realizarea lucrrilor de canalizare pluviala pentru drumurile de acces si pasajul superior. Proiectul consta in realizarea unei reele de canalizare pluviala pe sectorul de drum al pasajului si rampele de acces ale acestuia. Pentru dimensionarea corespunztoare a reelei de canalizare propuse s-a avut in vedere sistemul centralizat de canalizare necesar pentru ntregul drum inclusiv apele pluviale de pe pasajul superior. Reeaua de canalizare pluviala va fi pozata pe drumurile de acces, fiind realizata din tuburi de PVC - De 160mm - De500mm, cu cmine realizate din beton conform STAS 2448-82, si guri de scurgere conform STAS 6701-82. Punctul de deversare a apelor pluviale este reeaua publica oraseneasca.
PROIECT TEHNIC 3

GROUP
Debite de calcul - Breviar de calcul anexat Dimensionrile reelelor, s-au fcut in conformitate cu reglementrile in vigoare in domeniu: > STAS 1846/2007 - Canalizan canalizare; > > exterioare. Determinarea debitelor de apa de

STAS 3051/91 - Canale ale reelelor exterioare de canalizare; STAS 9470/73 - Hidrotehnica. Ploi maxime, intensitati, durate, frecvente;

Debitul de calcul al apelor meteorice s-a stabilit pe baza relaiei : Qp != S x O x ix m in care : S = suprafaa bazinului de canalizare aferent seciunii de calcul ( in ha ); S = I x L, unde: I - latimea drumului; < D = coeficient de scurgere aferent suprafeei (0 = 0.9) i = intensitatea ploii de calcul funcie de frecventa f si durata ploii de calcul t (in l/s ha) conf. STAS - 9470/73 - unde I = 1451/s ha; - pentru zona studiata s-a ales frecventa de calcul f = 1/1 ( frecventa avuta in vedere si la dimensionarea colectorului din bazinul caruia face parte canalizarea proiectata diagrama zona 7 - STAS 9470/73) - clasa de importanta IV; - durata ploii de calcul t, se stabileste in tronsonului de canal care se dimensioneaz; seciunea de calcul din avalul

m = coeficient adimensional de reducere a debitelor de calcul, care tine seama de capacitatea de inmagazinare in timp a canalelor si de durata ploii de calcul, t (m = 0.8 pentru t < 40 min si m = 0.9 pentru t > 40min); unde m= 0.8 pt. t=15min Reea de canalizare pluviala Colectarea si evacuarea apelor pluviale, de pe pasaj si drumurile de acces, se face prin guri de scurgere cu sifon si depozit conform STAS 6701-82, legate lacanalizarea pluviala. La trecerile prin cminele de vizitare a conductelor din PVC au fost prevzute piese de trecere speciale tip A sau tip B in funcie de locul de racordare al conductei (fie in pereii cminelor, fie in fundaia acestora). Reeaua de canalizare din PVC este pozata pe un pat de nisip de 15 cm si nglobata apoi intr-un strat de nisip (pamant maruntit) pana la o nlime de 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. Deasupra ntregii retele de canalizare si deasupra fiecrui racord la o nlime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei s-a prevzut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare maro. Dupa executarea propriu-zisa a reelei de canalizare se va efectua proba de etaneitate a conductei. Apele pluviale preepurate si evacuate vor respecta condiiile de calitate a apelor evacuate prevzute in NTPA-002/2005.

PROIECT TEHNIC

IGROUP
Pe sectorul analizat s-a prevzut o reea de canalizare pluviala cu lungimea totala de 1304 m din tuburi PVC, cu diametre cuprinse intre 315 mm - 500 mm, dupa cum urmeaza: Tronson MN8 - MN4 - colector principal > > > > Intre cminul MN8 si cminul CP34: PVC Dn 315mm, L=209m; CV 7 buc; Intre cminul CP34 si cminul MN3: PVC Dn 400mm, L=280m; CV 8 buc; Intre cminul MN3 si cminul MN8: PVC Dn 500mm, L= 241 m; CV 10 buc. Intre cminul CP1 si cminul CP2 pentru a subtraversa reeaua de termoficare si calea ferata se va realiza reeaua de canalizare prin foraj orizontal dirijat cu eava de protectie din otel Dn 521 mm, L=64m

Descarcarea se va face gravitational in canalizarea publica oraseneasca de la intersectia soselei Vestului si soseaua Libertii - cminul MN4. Tronson MN5 - MN1 > > Intre cminul MN5 si cminul CP20: PVC Dn315mm, L=266m; CV 10 buc; Intre cminul CP20 si cminul MN1: PVC Dn 400mm, L=196m; CV 6 buc.

Descarcarea se va realiza gravitational in cminul MN1. Tronson M N 6- MN2 Elementele acestui tronson sunt: L total = 58 m, PVC Dn 315mm, CV 2 buc. Descarcarea apelor pluviale de pe acest tronson se va realiza gravitational in cminul MN2. Tronson MN7 - MN3 Elementele acestui tronson sunt: L total = 54 m, PVC Dn 315mm, CV 2 buc. Descarcarea apelor pluviale de pe acest tronson se va realiza gravitational in cminul MN3. Pe reeaua de canalizare pluviala s-au prevzut cmine de vizitare cu si fara camere de lucru (45 buc) si guri de scurgere (racordul gurilor de scurgere este din tuburi PVC De200mm - 49 buc. si are o lungime de 147 m). Capacele cminelor de vizitare vor fi carosabile si prevzute cu balama antifurt (BAF). Scurgerea apelor pe pasajul superior se va face prin guri de scurgere, amplasate la marginea prtii carosabile (pasaj), unde se preiau debitele acumulate pe partea carosabila si trotuare amenajate cu pante spre bordura trotuarului. De la gurile de scurgere de pe pasaj, debitele sunt transportate prin tuburi la reeaua de canalizare si burlane pe langa pilele pasajului in reeaua de canalizare proiectata pe drumurile de acces prin intermediu unor racorduri de canalizare si cmine de racord. Racordurile de canalizare sunt din tuburi PVC De 160mm cu o lungime de 134 m (R1 R16) si 16 bucati cmine de racord (CR1 - CR16). Descrcrile de vor realiza unele direct in cminele de vizitare de pe reeaua nou proiectata si altele prin intermediul ramificaiilor reduse 400/160 - 5 buc si 500/160 - 1 buc. Caracteristici generale comune pentru tronsoanele de canalizare - Aezarea in plan vertical a reelelor s-a fcut tinand cont de configuraia terenului, si a
PROIECT TEHNIC

GROUP
adancimii de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra canalelor, de nivelul apelor subterane si de punctele obligate. - Panta canalelor colectoare pe cele mai multe tronsoane, a fost aleasa egala cu panta terenului, iar pe celelalte tronsoane, a fost aleasa in asa fel incat sa asigure curgerea gravitaionala. - Racordarea canalelor in profil longitudinal s-a fcut la creasta. Avantajul consta in evitarea formarii remuurilor in sectoarele amonte. Canalele de acest tip au o capacitate de curgere mai mare dect cea de calcul, dar dezavantajul consta in pierderea pantei disponibile existnd pericolul unor depuneri spre capatul aval. - Amplasarea in profil transversal a colectoarelor s-a fcut paralel cu linia construciilor, pe langa drum. Toate materialele folosite vor avea certificate de calitate, accept sanitar, etc. si vor respecta standardele romaneti sau internaionale in vigoare. Referitor la materialele reelei de canalizare, s-au adoptat materiale pentru conducte, cu o rugozitate foarte mica, care sa permit curgerea cu viteza relativ ridicata (pentru autocuratire) la o panta cat mai mica, evitandu-se in acest mod adancimea excesiva a colectoarelor de canalizare si apariia unor dificultati atat in execuie, cat si in exploatare si nu in ultimul rand, care ar duce la un cost ridicat al investitiei. Parametri hidraulici ai reelei de canalizare realizata din conducte de PVC: > > > Panta longitudinala - s-a ales astfel incat sa se realizeze viteza de autocuratire de minim 0,7 m/s, pentru evitarea depunerii particulelor din apele uzate. Viteza maxima de curgere a fost aleasa astfel incat sa nu depaseasca valoarea de 5 m/s. Viteza minima este de 0.7 m/s. Aceasta viteza este de autocuratire si trebuie respectata, in caz contrar producandu-se depunerea substanelor in suspensie din apele uzate. Diametrul exterior al conductelor a rezultat de 315 - 500 mm.

>

Caracteristicile conductelor si pieselor de legtur pentru canalizarea din PVC - Durata de via: n cazul unei utilizri optime durata de via este de 50 de ani si respectiv 70ani. - Greutate mic: Fiind de 20 de ori mai uor dect betonul, se poate transporta i manevra mai uor. - Montare rapid: Datorit greutii mici i simplitii mbinrii, se pot executa n timp scurt, reele de canalizare fr s fie necesar o calificare superioar. - Reeaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etan, neavnd loc nici infiltraii i nici exfiltraii. - Proprieti de rezisten: Au rezisten bun la transport, depozitare, montare i exploatare. - Rezisten la coroziune: Conductele de canalizare mpreun cu garniturile de etanare rezist bine la aciunea substanelor aflate n apele uzate, menajere i freatice. - Rezistena la uzur: Substanele solide n apele reziduale produc o uzur mai mic asupra conductelor PVC dect asupra conductelor de beton i azbociment.
PROIECT TEHNIC

M
GROUP - Perete interior neted: Datorit peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mic, capacitatea de transport este mai mare i nu au loc depuneri pe peretele conductei. Cmine de canalizare proiectate Pentru intretinerea si buna funcionare a reelei de canalizare, s-au prevzut constructii anexa de tipul cminelor de vizitare. Cminele de vizitare sunt din tuburi de beton, cu sau/si fara camere de lucru. Capacele cminelor de vizitare si intersectie vor fi carosabile si prevzute cu balama antifurt (BAF). La trecerile prin cminele de vizitare aconductelor de canalizare au fost prevzute piese de trecere speciale in funcie de locul de racordare a conductelor dinPVC (fiein pereii cminelor, fie in fundaia acestora). Cminele de vizitare permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora, pentru curatarea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si calitativ al apelor. Reeaua de canalizare va fi prevzut cu cmine de vizitare amplasate conform STAS 3051-91. La canalele nevizitabile, cminele de vizitare s-au prevzut: > In aliniament, la distanta maxima de 60 m; > In punctele de schimbare a dimensiunilor; > In punctele de schimbare > In punctele de schimbare 3) INSTRUCIUNI LUCRRILOR a pantei; a direciei; RECOMANDATE PENTRU EXECUTAREA

TEHNICE

Etapele si ordinea lucrrilor pentru efectuarea pozrii conductelor de canalizare este urmatoarea: 1. Desfacerea sistemului rutier sau a trotuarului (unde este cazul); 2. Execuia spturilor de sondaj pentru depistarea exacta a reelelor edilitare existente in zona si a celei pentru pozarea conductelor, inclusiv cu spirijinirea malurilor sntului; 3. Amplasarea si niruirea pe marginea sntului a conductelor din PVC ; 4. Pregatirea patului de fundare a conductei, (cu panta continua) conform profilelor longitudinale cu un strat de nisip de 15 cm. Pe acest pat se monteaza tronsoanele de conducta, efectuandu-se operaiile de imbinare (vezi Caietul de Sarcini); 5. Acoperirea cu nisip (pamant maruntit) a conductei pana la 30 cm deasupra generatoarei superioare, cu excepia punctelor de imbinare, compactarea stratului de nisip facandu-se numai cu maiul de mana; 6. Executarea umpluturii anurilor in straturi de maxim 20 cm inaltime, efectuindu-se compactarea umpluturii (conform Caietului de Sarcini); 7. Realizarea dupa execuia ntregii reele, a probei de etaneitate (conform Caietului de Sarcini);
PROIECT TEHNIC

/< GROUP
8. Execuia reelei de canalizare se face din aval spre amonte; 9. Verificarea scurgerilor de apa la imbinari, dupa care se va trece la acoperirea cu pamant a conductei in straturi succesive de 10 cm care se vor compacta; 10. Refacerea sistemului rutier si aducerea acestuia la forma iniiala (unde este cazul). 4) NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA La elaborarea proiectului s-au respectat: Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de aplicare Prin proiect s-au prevzut urmatoarele msurii de securitate si sanatate in munca: sprijinirea malurilor transeei de pozare a conductei; sprijinirea si protectia reelelor intalnite in sptur; anuri pentru determinarea exacta a traseelor reelelor existente din amplasament; parapeti de mprejmuire a spturilor deschise si podee de trecere pietonala;

In timpul execuiei lucrrilor, antrepenorul va lua toate masurile de securitate si sanatate in munca pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe parcursul execuiei lucrrilor. Antrepenorul va dota echipele ce executa lucrrile cu echipamentul de protectie adecvat, conform art.1.4 din Ordinul nr. 225 din 21 iulie 1995, pentru diferitele momente ale fiecrui stadiu fizic. Antrepenorul va urmri respectarea urmtoarelor norme ce reglementeaz activitatea de protectie a muncii pentru care va face instructajul ntregului personal, conform Normelor generale de protectia muncii, cap.l, pct.13, ce se vor ocupa de derularea lucrrilor: 1. Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de aplicare; 2. Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor; 3. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime; 4. Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaie si din procesele tehnologice; 5. Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat; 6. Instruciuni pentru selecionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie a ochilor; 7. Norme specifice de protectie a muncii pentru imbunatatiri funciare si irigaii; 8. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de zidrie, montaj prefabricate si finisaje in constructii; 9. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern; 10. Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice;

PROIECT TEHNIC

11. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitul acetilenei; 12. Norme specifice pentru gospodrire comunala si salubritate publica; 13. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea oxigenului si azotului; 14. Normativul cadru de acordare si utilizare a E.I.P.-urilor (conform Cap. III - Criterii de acordare a echipamentului individual de protectie); 15. Instruciuni pentru selecia si utilizarea M.I.P.-urilor; 16. Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981; 17. Decretul 328/66 + modificrile din1999 + Cod rutier; Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecrei activitati in parte. Toate echipamentele ce vor fi folosite trebuie sa aiba certificat de conformitate si calitate de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.. 5) OBLIGAII SI MENIUNI SPECIALE Investitorul, beneficiarul si constructorul au obligaia de a asigura condiiile necesare realizarii recepiilor pe faze determinante si de a comunica Inspeciei de Stat in Constructii programul privind controlul de calitate. Recepia finala se va realiza in conformitate cu (Regulamentul de recepie, aprobat prin HG 273/94). legislaia in vigoare

La recepia finala, antrepenorul va prezenta Cartea construciei, ntocmit conform reglementarilor in vigoare la data recepiei. Nivelul de performanta al exigentelor eseniale este corespunztor A 1 , B9 si IS. Categoria de importanta a lucrrilor proiectate este NORMALA (C). Clasa de importanta este IV.

6) CONCLUZII SI RECOMANDARI Realizarea lucrrilor in conformitate cu prevederile documentaiei va asigura o calitate corespunztoare a acestora si o buna fiabilitate. Cantitatile de lucrri si materiale explicitate in listele de cantitati de lucrri reprezint elementele necesare pentru execuia reelei de canal. Dupa recepie, la terminarea lucrrilor ce se vor realiza, in conformitate cu Legea nr.10/1995 si cu Regulamentul de recepie aprobat prin H.G. nr. 273/iunie 1994.

PROIECT TEHNIC

GROUP LISTA REGLEMENTARILOR TEHNICE pentru lucrri de canalizare

A. STAS STAS STAS STAS STAS STAS STAS STAS STAS STAS STAS STAS

Standarde de stat -------Ci. - Tuburi si piese de canalizare din beto 816-80 are teii - Canalizan exterioare. Determinarea 1846-2007 Capace si rame pentru camine de visitare 2308-81 - Canalizan. Camine de vizitare 2448-82 - Canale ale reelelor exterioare de ca 3051-91 Prescripii de proiectare. - Canalizan. G ratagjtp-ram a din fonta p 3272-80 - Canalizan.^ scfy'r^^b vcu sifon si 6701-82 lor edilitare subterane - Ampias 8591-1-91 execut inarea rezistentelor mecanice - ncerc 1275-88 - Deteri et-dezghet 3515-86 - Hidroi oase la elemente de constructii 2355-87 civile, caracteristicilor geometrice 6657-89 - Controlu

B. Legi si normative C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a construciilor si instalaiilor aferente C56-85 - Normativ pentru verificarea clit* rarilor de constructii si instalatii C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si ex^ materiale bituminoase la lucrarilej C 169-88 - Normativ pentru executarea lucri realizarea fundaiilor la constructii NE012-99 - Cod de practica pentru execuia armat si beton precomprimat P10-86 - Normativ privind proiectarea si execul fundaii directe la constructii P73-78 - Instruciuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide P100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica aconstruciilor de locuine, social-culturale, agrozootehnice si industriale Standarde si norme europene DIN 8075 - Tevi PVC; cerine generale de calitate; teste.

ntocmit, Ing. Mihaela Lupu

Verificat, Ing. Carmen Ra

m l

PROIECT TEHNIC 10

GROUP

II

Proiect: ACCESSIBILITATE SI FLUIDIZARE TRAFIC CTRE ZONA INDUSTRIALA PLOIETI - VEST SI PLATFORMA INDUSTRIALA BRAZI AMPLASAMENT: MUNICIPIUL PLOIETI, JUD PRAHOVA, ROMANIA BENEFICIAR: MUNICIPIUL PLOIETI

REELE DE CANALIZARE PLUVIALA

CAIET DE SARCINI

PROIECT TEHNIC 1

SIGROUP
Proiect: Accessibilitate si fluidizare trafic ctre zona Industriala Ploieti Vest si platforma Industriala Brazi MUNICIPIUL PLOIETI, TRADA MARASESTI, JUDEUL PRAHOVA eneficiar: Municipiul Ploieti etele de canalizare pluviala- Proiect Tehnic (PT) IET DE SARCINI CAPITOLUL 1 1. Cadrul general de aplicare al caietului darcn^
<?/ >

V i

Prezentul caiet de sarcini face parte i ' cu cap. 6 din Regulamentul privind ofertelor si adjudecarea investiiilor 592/02.12.1993, pentru investitia A ZONA INDUSTRIALA PLOIETI lucrri de canalizare pluviala. 2. Programul de execuie

(^jirfentele licitatiei in conformitate iz^re a licitaiilor, prezentarea L ^ t L si aprobat prin HG nr. LUIDIZARE TRAFIC CTRE INDUSTRIALA BRAZI" -

N il? 2.1. Lucrrile se vor executa in conformitate cu graficul ritatea Contractanta, grafic pe care Contractantul il prezint spre Contractante cu ordinea tehnologica a execuiei, pentru fiecare 2.2. Graficul va indica clar urmatoarele: 1) data (perioada) fiecrei activitati, termenul pro terminarea lucrrilor, ritmul de lucru si procentul prelevat a pe categorii de lucrri; 2) datele la care vor fi trimise planurile principale Responsabilului de proiect; D n tr & a p ^ 3) timpul necesar pentru lucrri conexe ale Autoritatii Co rsau a detinatori de reele subterane. 2.3. Programul va fi insotit cu detalii, ca de exemplu: a) o situatie privind numrul si felul de responsabilitati tehnice cu execuia si verificatori de calitate, de muncitori calificai si necalificati, utilizati in lucrare; b) o lista cu detalii privind utilajele de constructii, incluznd si vehicule pe care Contractantul le propune la execuie; c) detalii privind metodele de lucru ale Contractantului pentru fiecare operaie; d) o situatie privind propunerile pentru amplasarea si marirea bazei de organizare de antier a Contractantului, locuine, birouri, ateliere, depozite, etc; e) detalii privind programul lucrrilor de la data primirii scrisorii din partea Responsabilului de proiect ca lucrrile pot incepe, avand si sursele financiare asigurate, precizandu-se numrul de unitati si timpul alocat pentru fiecare utilaj de constructii, materiale si fora de munca. 3. Modificri de proiect 3.1. Orice modificare de proiect se va face numai cu acordul Responsabilului de proiect, Autoritatii Contractante si al Proiectantului.
PROIECT TEHNIC

3.2. Daca Autoritatea Contractanta cere o lucrare care nu este prevzut in contract, atunci Contractantul are dreptul la o plata suplimentara, cu meniunea ca acesta trebuie sa convin cu Autoritatea Contractanta asupra preului inainte de nceperea lucrrii respective. 4. Borne si cote de nivel Contractantul are obligaia sa verifice valoarea cotelor de nivel si sa faca cunoscut Autoritatii Contractante, in scris, in cazul ca se constata erori. De asemenea, pentru verificarea de ctre Proiectant a trasarii lucrrii, Contractantul trebuie sa protejeze si sa pstreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la aceasta. 5. mprejmuirea antierului 5.1. Autoritatea Contractanta are obligaia de a pune la dispoziia Contractantului suprafaa de teren, libera de orice obligaii, necesara activitatii de antier, avand obligaia de a fixa pe teren limitele acestuia. 5.2. Contractantul are obligaia de a imprejmui provizoriu, pe durata derulrii contractului, teritoriul antierului pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulaia rutiera, sau de vagabondajul animalelor. Se prefera mprejmuirea realizata cu panouri pline. 5.3. mprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul asigurarii unui control eficient asupra circulaiei in antier. In cazuri bine justificate se admite si existenta unei alte intrri. 5.4. Contractantul este obligat sa amenajeze parapeti in jurul tuturor transeelor si excavatiilor deschise, sa construiasc podee provizorii, acolo unde se ivete necesitatea, pentru a evita accidentele de munca si pentru a permite aceesul personalului de lucru si al vehiculelor de fiecare parte a anurilor. 5.5. In cazul in care Contractantul are nevoie de spaiu suplimentar de lucru sau pentru depozitarea materialelor, in scopul aducerii la ndeplinire a contractului, va ntreprinde demersuri proprii de comun acord cu Autoritatea Contractanta, acesta din urma suportnd toate cheltuielile si taxele pentru folosirea temporara a acestor terenuri. 5.6. Daca Contractantul constata o ntrziere in preluarea terenului, el suporta cheltuieli suplimentare din cauza Autoritatii Contractante, la cerere, Autoritatea Contractanta ii va acorda o prelungire a duratei de execuie a lucrrilor si va acoperi cheltuielile suplimentare. 5.7. Contractantul, este obligat la plata daunelor pentru incalcarea sau deteriorarea drumurilor de acces sau a reelelor de utilitati a terenurilor limitrofe prin depozitarea de pamant, materiale sau alte obiecte, precum si ca urmare a unor ngrdiri sau limitri din vina proprie. 6. Trasarea lucrrilor 6.1. Contractantul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, in funcie de axele principale ale bazei de trasare. 6.2. Contractantul este rspunztor de trasarea corecta a lucrrilor fata de reperele date de Autoritatea Contractanta. 6.3. Trasarea lucrrilor va fi verificata de Responsabilul de proiect in care scop Contractantul este obligat sa protejeze si sa pstreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrrilor.

PROIECT TEHNIC

7. Acte normative obligatorii 7.1. La fiecare capitol sunt precizate actele normative, alcatuite din STAS-uri, normative si instruciuni. Actele si normele citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea in opera a acestora si condiiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrrilor. 7.2. In cazul in care Furnizorul poate oferi materiale, articole si produse de calitate aproximativ egale cu cele prevzute in actele normative mentionate la punctul 7.1., atunci Contractantul va trebui sa obtina aprobarea Autoritatii Contractante sau Responsabilului de proiect. In aceasta situatie, Contractantul va inainta Autoritatii Contractante spre aprobare, odata cu cererea respectiva, o copie de pe standardul strin privind calitatile materialului respectiv sau un act emis de furnizor, in care sa fie atestate calitatile acestui material in paralel cu prevederile STAS pentru materialul indigen. 7.3. Materialele si confeciile procurate din import (lista de cantitati) vor corespunde standardelor internaionale I.S.O, Euronorm (E.N.) sau in cazuri speciale, standardelor tarilor din care se procura materialele respective (DIN - Germania, B.S.Marea Britanie, ONORM - Austria). Toti furnizorii pentru materiale si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001. 7.4. Materialele sau confeciile importante vor trebui sa aiba agrement tehnic pentru a putea fi folosite in Romania. Orice material sau confecie care se propune de catre Contractant, dupa alta norma sau standard trebuie prezentat Responsabilului de proiect ce cel puin 28 zile inainte de data la care se dorete obinerea aprobarii. 7.5. Contractantul va obine si va pastra in permanenta o copie dupa lista standardelor si normativelor indicate in prezentele specificaii sau care au fost introduse si acceptate pe parcurs. Copiile acestora vor fi tinute in permanenta la antier pentru a putea fi verificate de Responsabil de proiect sau de I.S.C. 7.6. Toate standardele utilizate vor fi in vigoare la data executrii lucrrilor. Un ofertant care propune sa foloseasca alte versiuni alternative ale standardelor si normelor specificate va transmite aceste versiuni alternative Responsabilului de proiect pentru aprobare, in conformitate cu prevederile paragrafului anterior. 7.7. Orice nepotrivire intre standardele aplicate si cerinele acestor specificaii sau prevederile din proiectul tehnic va fi prezentata Responsabilului de proiect pentru clarificare inainte de execuia lucrrii. Standardele prezentate sunt minime, Contractantul poate oferi materiale la standarde mai inalte. Dovada autentificata a unui anume contract va fi furnizata de Contractant mpreuna cu detaliile de asigurare a sistemului de calitate folosit. 8. Mostre de materiale 8.1. Materialele trebuie sa fie de calitate prescrisa de documentaiile de execuie si in conformitate cu prevederile actelor normative, urmnd sa fie supuse la diverse probe atunci cand Autoritatea Contractanta sau Responsabilul de proiect le solicita. 8.2. nainte de a comanda vreun material, Contractantul va trimite Responsabilului de proiect, spre aprobare, numele productorului sau a firmei care il aprovizioneaza, o specificaie privind acel material, locul de producere sau confecionare. Toate materialele trebuie sa fie noi, in afara unor situatii excepionale admise de
PROIECT TEHNIC

CROUP
Responsabilul de proiect. Pentru materiale ce nu sunt produse dupa STAS, agrementul tehnic va fi obtinut conform Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in constructii - HGR 766/1997. 8.3. Daca Autoritatea Contractanta sau Consultantul comanda testri pe mostre neprevzute in documentaie, atunci costul acestora va fi suportat de Autoritatea Contractanta. 8.4. Probele neprevzute si comandate de Autoritatea Contractanta pentru verificarea unor lucrri sau materiale puse in opera vor fi suportate de Contractant, daca se dovedete ca materialele nu sunt corespunztoare calitativ. In caz contrar, Autoritatea Contractanta va suporta cheltuielile. 8.5. In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi, elemente prefabricate, etc.) nu ndeplinesc condiiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va interzice sau sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea Contractanta, Furnizorul si Proiectantul. 8.6. Contractantul va furniza Responsabilului de proiect probe ale materialelor mai importante, conform solicitrii acestuia, pentru testare. In afara unor scutiri exprese, Contractantul va prezenta probe pentru confeciile de orice fel sau, in cazul in care nu exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite prospecte, norme interne etc., numai cu acceptul Responsabilului de Proiect. Probele respinse va fi indepartate de pe antier iar cele aprobate vor fi pastrate de catre Contractant pe toata durata contractului. 8.7. Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratata, nu vor conine substante care sa duneze calitatii de potabilitate a apei, aceste materiale trebuie sa aiba Avizul Ministerului Sanatatii din Romania. 8.8. Contractantul va lua masuri pentru localizarea, selectarea si prelucrarea materialelor naturale, astfel incat sa corespunda condiiilor de calitate si va inainta spre aprobare Responsabilul de proiect toate informaiile privind sursele propuse, cu 28 de zile inainte de nceperea lucrrilor. 8.9. Probele de laborator efectuate de Contractant vor fi supuse aprobarii Responsabilului de proiect, aprobare ce nu va fi data daca apar ntrzieri la obinerea rezultatelor, sau daca acestea sunt nereale. 8.10. Contractantul va asigura extragerea probelor si transportul acestuia la un laborator si va transmite prompt rezultatele la Responsabilul de proiect. 8.11. Testarea calitativa a probelor este o activitate ce este organizata de Contractant fie in laboratoare proprii dotate corespunztor, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata. Acesta va retine rezultatele testelor si completrilor se va trimite copii Responsabilului. 9. Reeaua de utilitati publice 9.1. Contractantul are obligaia de a obine toate informaiile, de la serviciile utilitatilor publice privind poziia reelelor si le va face imediat cunoscut Autoritatii Contractante si Responsabilului de proiect. 9.2. nainte de a se incepe execuia spturilor vor fi chemai in teren, dupa caz, reprezentanii proprietarilor de instalatii subterane (apa, canal, electrice, gaze, etc.), in conformitate cu avizele de principiu primite de la acetia se vor chema reprezentanii lor, autorizati pentru asistenta tehnica pe parcursul execuiei, de cate ori este nevoie. 9.3. La predarea amplasamentului se va incheia un proces verbal de predareprimire intre Responsabilul de proiect si Contractant, pe care vor semna toti detinatorii de instalatii subterane. Se va preciza, dupa caz, poziia (conducte, cable, camine, camere, etc.), adancimea de montaj si masurile necesare pentru protejarea lor in timpul
PROIECT TEHNIC

execuiei. Contractantul va notifica cu 7 zile, inainte de nceperea lucrrilor, toate autorizaiile publice locale, detinatorii de reele edilitare si alti proprietari. 9.4. Orice deteriorare produsa din cauza derulrii programului de lucrri, contractate la reelele de utilitate publica, va fi suportata de Contractant in ceea ce privete cheltuielile pentru remedierea situatiei. 9.5. Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a reelelor publice va fi permisa numai dupa obinerea aprobarii de la fiecare detinator a utilitatilor respective, cu insusirea soluiei de ctre Responsabilul de proiect. 9.6. Devierile temporare si restaurarea reelelor se fac pe cheltuiala Contractantului. 9.7. Devierile definitive a reelelor care prin poziia lor mpiedica complet constructia obiectivului din cadrul contractului, vor fi pltite de ctre Autoritatea Contractanta. 9.8. Contractantul are obligaia sa asigure prin mijloace materiale provizorii sau permanente (supori sau alte reazeme), susinerea canalelor, conductelor, cablurilor sau structurilor existente, care altfel ar putea fi susceptibile de deteriorare, din cauza lucrrilor din cadrul contractului. Contractantul (mpreuna cu delegaii ntreprinderilor aferente) va acorda o deosebita atentie poziionrii instalaiilor subterane, dupa repere existente la suprafaa terenului (cmine, borne, rasuflatori de gaz, poziia branamentelor de gaze, apa rece, canalizare, etc.). Atat masurile de asigurare temporare, cat si masurile de asigurare definitiva pentru reelele de utilitate publica trebuie sa fie aprobate in scris in prealabil execuiei lor, atat de detinatorul reelei, cat si de Responsabilul de proiect. 9.9. Pentru orice deranjament in reelele existente, Contractantul va lua imediat urmatoarele m a s u ri: a) va trimite o nota Responsabilului de proiect si proprietarului instalatiei respective in care va preciza natura deranjamentului, masurile propuse pentru remediere, in conformitate cu pretentiile companiei in cauza si termenele de realizare; b) va repara stricciunea, astfel incat sa satisfaca pretentiile proprietarului respectiv (de stat sau privat). Toate costurile vor fi suportate de Contractant. Responsabilul de proiect poate emite dispoziii pentru repararea urgenta a oricrei stricciuni. Aceste dispoziii nu antreneaza nici o obligaie de plata a acestor reparaii. 10. Alimentarea cu apa si energie electrica 10.1. Contractantul are obligaia de a asigura alimentarea cu apa si energie electrica si va plai toate costurile si cheltuielile care decurg din folosirea apei si a energiei electrice. 10.2. Acolo unde apa nu poate fi asigurata din reeaua publica, Contractantul se va ingriji pentru obinerea apei dintr-o alta sursa. 10.3. Contractantul general are obligaia de a asigura accesul la sursa de apa si de energie electrica a Subcontractantilor sai si a Contractantilor angajai de Autoritatea Contractanta. 10.4. Plata consumului de apa si de energie electrica privete pe fiecare Contractant sau Subcontractant in parte.

PROIECT TEHNIC

ly ,

I *

HGROUP
11. Relaiile cu alti contractanti 11.1. Contractantul general este obligat sa asigure toate condiiile pentru activitatea celorlali Contractanti, fie a Subcontractantilor, fie a Contractantilor angajai direct de Autoritatea Contractanta, pentru realizarea lucrrilor din incinta antierului sau pentru lucrri adiacente acestuia. 11.2. Contractantul general va asigura acces adecvat si spaiu de lucru, in conformitate cu directivele Responsabilului de proiect. 11.3. Contractantul general va tine seama in devizul oferta ca lucrrile mentionate la punctele 11.1. si 11.2. sa fie incluse sub forma de costuri suplimentare. 11.4. Contractantul general sau Contractantul este rspunztor fata de Autoritatea Contractanta pentru respectarea de ctre Subcontractantii sai a prevederilor legale si profesionale. Partenerii de contract rspund fiecare pentru greelile proprii. 11.5. Daca in cursul derulrii contractului se produce o dauna unei terte parti, atunci prile contractuale rspund solidar, dupa gradul de vinovie al fiecrui partener, daca in clauzele contractului nu s-a prevzut altfel. 11.6. Litigiile dintre prile contractului sunt de competenta instantei judectoreti in raza careia se situeaza lucrarea respectiva. 11.7. Litigiile nscute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin arbitraj, daca prile in litigiu convin astfel, arbitrii trebuind sa fie alei de parti de comun acord. 12. Taierea si demolarea lucrrilor existente 12.1. Acolo unde sunt lucrri existente care trebuie demolate parial sau total, Contractantul se va asigura ca demolarea sau taierea este facuta astfel incat sa nu aduca nici o stricciune structurilor adiacente. 12.2. naintea nceperii demolrii, Contractantul va depune spre aprobare reprezentantului autorizat al Responsabilului de proiect metoda pe care dorete sa o foloseasca. 12.3. Nici o lucrare nu va fi permisa in acest sens pana cand nu s-a obtinut aprobarea scrisa a Responsabilului de proiect. 13. Curatarea finala a antierului 13.1. La terminarea lucrrilor, Contractantul va evacua de pe antier toate utilajele de constructii, surplusul de materiale, ambalajele, deseurile, molozul, etc.. 13.2. Contractul nu va fi considerat terminat, dect atunci cand procesul verbal de recepie finala este semnat si de Responsabilul de proiect, care trebuie sa ateste ca lucrrile au fost executate conform contractului, caietului de sarcini si dispoziiilor Responsabilului de proiect. 14. Protectia muncii 14.1. Contractantul va respecta toate normele de protectia muncii in vigoare privind sigurana persoanelor, a antierului sau a altor persoane publice. 14.2. In special se va respecta Regulamentul privind igiena muncii in constructii, aprobat de MLPTL cu ordinul nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul construciilor nr. 5-8/1993, Norme specifice de securitatea muncii pentru evacuarea apelor uzate si pentru alimentari cu apa a localitatilor, aprobate de Ministerul Muncii si Proieciei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat in Monitorul Oficial nr. 11/1996.

PROIECT TEHNIC

(9i l

15. Cartea construciei 15.1. nainte de realizarea umpluturilor, planurile care vor intra in Cartea construciei vor fi transmise la Responsabilul de proiect spre aprobare. Transmiterea spre aprobarea Responsabilului de proiect a acestor detalii va constitui o condiie pentru emiterea procesului verbal de terminare a lucrrilor. 15.2. In maxim 28 de zile de la ncheierea procesului verbal de terminare a lucrrilor, Contractantul va prezenta planele cu lucrrile executate, xerox, pentru a fi introduse in cartea construciei. CAPITOLUL 2 - TERASAMENTE 2.1. Spturi 2.1.1. Contractantul va fi responsabil de excavaii, spargeri si umpluturi. Nici un fel de spturi nu vor fi incepute, pana cand Contractantul nu va lua masurile de sigurana necesare, inclusiv de bariere si mijloace de dirijare a circulaiei. 2.1.2. Pentru orice lucrri de terasamente, Contractantul va prezenta Responsabilului de proiect o nota scrisa cu 7 zile inainte de incepere, in care precizeaza programul de lucru. In aceasta perioada, Contractantul va intocmi un proces verbal privind terenul natural, topografia, situatia pavajelor, instalatii subterane, daca exista (apa, canal, gaze, telefon, electrice, termoficare, etc.). 2.1.3. Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor, astfel va fi necesar un volum minim de umplutura. In cazul in care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de sptur ale acestora se intersecteaz, planurile de sptur ca si spturile propriu-zise vor fi concepute, respectiv executate ca pentru un singur obiect. In cazul in care doua obiecte alaturate au cote de fundare diferite, spturile se vor concepe si executa astfel incat realizarea obiectului cel mai ngropat in teren, sa nu dea natere la masuri speciale constructive pentru obiectul cu cota de fundare superioara. Spturile pentru lucrrile de constructii pot f i : 2.1.3.a. sptur la taluz vertical fara sprijiniri, in cazul spturilor de mica adancime, cand terenul are o coeziune convenabila. 2.1.3.b. sptur la taluz vertical cu pereii proptiti cu sprijiniri de lemn sau metalice, spraituite. 2.1.3.C. sptur cu taluze nclinate si cu berme din 2,0 m in 2,0 m inaltime, valoarea nclinrii si latmea bermelor fiind in funcie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare. Turnarea betoanelor, ca si pozarea conductelor sunt lucrri care se vor executa in uscat. Sistemul si locul de evacuare a apei vor fi aprobate de Responsabilul de proiect. Contractantul va asigura suficiente utilaje pentru epuisment. Costurile aferente epuismentelor trebuie prinse in oferta, si vor fi incluse in preturile pentru excavare. 2.1.4. Spturi cu perei verticali nesprijiniti 2.1.4.1. Acestea se executa deasupra nivelului apelor subterane, in conditiunile C 169-1988 - paragrafele: 4.16; 4.17 si 4.18, gradul de coeziune fiind indicat de studiul geotehnic (Buletinul construciilor nr. 5/1988). 2.1.4.2. Daca Contractantul intalneste la cota de fundare un teren pe care il
PROIECT TEHNIC

GROUP
considera necorespunzator, va face o informare imediata la Responsabilul de proiect care va decide daca se poate funda pe acel teren. 2.1.5. Spturi cu perei verticali sprijinii Acestea se executa deasupra nivelului apelor subterane, cand adancimea spturii depete prevederile C 169-1988 - paragraf: 4.16. si condiiile paragrafelor 4.19 4.28 din acelai normativ. 2.1.6. Spturi cu perei in taluz Aceste spturi, se pot executa in conditiunile C 169-1988 - paragrafele: 4.29 si 4.30, cand fundul spturii se afla deasupra nivelului apei subterane. Ele se pot executa si in situatia in care nivelul apelor subterane se afla peste cota fundului spturii, caz in care proiectul trebuie sa precizeze: a) sistemul de asecare al apelor din sptur; b) bermele si valoarea taluzelor spturii; c) durata funcionarii sistemului de asecare, in funcie de procesul tehnologic de execuie al obiectului. 2.1.7. Se mentioneaza in mod special urmatoarele: a) La spturile executate pe terenurile in panta este interzis a se crea depozite de pamant in amonte sau in aval de acestea, deoarece se pot declana fenomene de alunecari. Depozitele de pamant care vor servi ulterior la umpluturi, se vor amenaja in afara zonei de amplasare a construciei, in apropiere de aceasta, la distanta medie de pana la 1 km. b) Daca nivelul cotei de fundare este, din eroare, mai jos dect este necesar, diferena se completeaza cu beton simplu clasa Bc 3,5 (marca B 50), pe cheltuiala Contractantului. c) Profilul longitudinal si transversal al transeei este dat in proiect, aici precizandu-se si tehnologia de execuie. Lungimea unui tronson de sptur pentru conducta de canalizare cu circulaie fortata (prin pompare) nu va depasi 200 m, fara permisiunea scrisa a Autoritatii Contractante si a Responsabilului de proiect. Pamantul rezultat din spturi se va depozita pe o singura parte a transeei la distanta minima de 50 cm de marginea transeei. Terenul vegetal va fi depozitat separat de restul pamantului excavat, fiind interzisa folosirea lui la umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor. d) Procentul de spturi manuale la executarea excavatiilor pentru constructii, in afara de conducte, exceptnd cazurile de terenuri stancoase, se va stabili de la caz la caz cu Autoritatea Contractanta, dar nu mai mare de 10% din ntregul volum. Excepie fac cazurile de gropi pentru fundaii individuale, cu suprafaa in plan pana la 2,0 x 2,0 m, unde spturile manuale nu vor depasi 50% din volumul total. e) La traseele pentru pozarea conductelor, ultimul strat de 25 cm deasupra cotei de pozare, va fi executat numai manual inainte de pozarea tuburilor, chiar si in cazul spturii mecanizate. f) Atacarea spturilor se va face numai dupa remiterea de catre Autoritatea Contractanta a planului de reele si instalatii subterane din zona amprizei spturilor. Orice stricciuni cauzate instalaiilor subterane din ampriza spturilor vor fi remediate si pltite integral de Contractant. 2.2. Umpluturi Diferena intre volumul total al excavatiei pentru un obiect si volumul exterior acestuia, considerat pana la nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din
PROIECT TEHNIC

c m u p sptur, in cazul in care acesta este corespunztor, conform prevederilor proiectului. 2.2.1. Nu se accepta umpluturi executate cu: - pamanturi cu umflaturi si contractii mari; - maluri si argile noi; - materiale cu continut de teren vegetal sau substante organice; - materiale eterogene rezultate din demolri, cu resturi de lemn; - materiale cu bulgari, etc. 2.2.2. Umpluturile la traneele in care sunt pozate conductele se vor executa in doua etape: - prima etapa: dupa lansarea si pozarea conductei; - a doua etapa: dupa proba de presiune. Controlul adancimii si pantelor transeei prevzute in proiect, se vor controla obligatoriu cu pori de vizare si cruci, tolerantele fiind de maxim D3 cm. 2.2.3. Umplerea transeei dupa lansare si pozarea conductei se va face in straturi succesive de pamant de cate 20 cm grosime, compactate cu maiul de mana, pe inaltimea totala de 50 cm peste creasta tubului. In materialul de umplutura nu se admit pietre si bolovani, cu dimensiuni peste 50 mm. Pe restul transeei, umpluturile se vor efectua cu materialul provenit din spturi, prin mpingerea pamantului cu buldozerul si compactarea mecanica pana la nivelul stratului vegetal. Stratul vegetal, se va aterne prin mpingere cu buldozerul, fara compactare, astfel incat, dupa tasare sa se ajunga la nivelul terenului natural. Conducta va fi acoperita cu pamant, lasand libere, pana la efectuarea probei de presiune, mbinrile executate in tranee, astfel incat sa se evite punerea in stare de flotabilitate a conductei. 2.2.4. Dupa proba de presiune pe tronsoane, transeea se va umple complet cu pamant, lasandu-se libere mbinrile intre tronsoane, care se vor umple dupa proba generala. 2.2.5. Suprafaa terenului pe zona afectata de transeea conductei, trebuie sa fie refcut in mod identic cu destinatia iniiala (teren agricol, drumuri, etc.). 2.2.6. Traneele pentru subtraversarile de drumuri vor fi umplute in conformitate cu detaliile proiectului de subtraversare. 2.2.7. Umpluturile pentru construciile civile si industriale se vor executa in conformitate cu prevederile C 169-1988 - cap. 5 paragrafele 5.1. - 5.17. Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente, pentru realizarea fundaiilor construciilor civile si industriale (Buletinul construciilor nr. 5/1988). Gradul de compactare al umpluturilor va fi, conform prevederilor C 56-1985, caietul II - cap. 1 paragrafele 1.1 1.7, inclusiv prevederilor proiectului. 2.2.8. Contractantul este obligat sa organizeze pe antier un laborator, echipat si ncadrat cu personal instruit, cu atestare de calificare, pentru a ndeplini toate testele necesare pentru control, dupa instruciunile actelor normative in vigoare si ale Responsabilului de proiect, emind buletine de analize pe tot parcursul executrii umpluturilor. Copiile buletinelor, certificatele de laborator, vor fi remise Responsabilului de proiect. Umpluturile care nu ndeplinesc gradul de compactare cerut, vor fi nlocuite sau recompactate. Pentru orice tasare a umpluturii, Contractantul este responsabil si va excava in consecina lungimea tasata pana la adancimea determinata de Proiectant si va reface
PROIECT TEHNIC

GROUP
umplutura in straturi, conform cerinelor actelor normative. 2.2.9. Toate stricciunile cauzate cablurilor, reelelor de cabluri, tevi, etc., sau notele de plata care ar putea fi adresate pentru pierderi de electricitate, apa, etc., din cauza oricror tasari ale umpluturilor, vor cadea in seama Contractantului si el va plai toate cheltuielile sau notele de plata in legtur cu aceste pagube. 2.3. Informaii asupra naturii terenului Investigarea geotehnica si hidrogeotehnica (daca este necesar) trebuie pusa la dispoziia Contractantului, atunci cand Autoritatea Contractanta dispune de aceste studii. Studiul geotehnic trebuie sa cuprind stratificatia amplasamentului lucrrii, cu caracteristicile fizico-mecanice ale stratificatiei, inclusiv stabilitatea amplasamentului. Studiul hidrogeologic trebuie sa furnizeze regimul apelor subterane, avand caracteristica chimica a acestora, inclusiv coeficientul de permeabilitate al solului. Contractantul, pe baza documentaiei tehnice de mai sus, va dimensiona evaluarile sale cu care participa la oferta. 2.4. Defriri Nu se vor dobori copaci, arbuti sau tufe, inclusiv taierea rdcinilor, fara aprobarea autoritatilor locale. Tot materialul rezultat din doborri va ramane in proprietatea Autoritatii Contractante. 2.5. Ramblee, diguri, platforme Orice umplutura de pamant pentru ramblee, diguri sau platforme, ampriza acestor obiecte trebuie curatata de pamantul vegetal si de alte materiale nepotrivite si indepartate din aceasta zona. Umpluturile din pamanturi coezive si necoezive se vor efectua in straturi nivelate, specificandu-se: - grosimile uniforme optime ale fiecrui strat; - tipul de utilaj de compactare; - numrul minim de treceri ale utilajului de compactare; - umiditatea optima de compactare. Se vor stabili pe baza datelor rezultate prin compactari de proba pe poligoane experimentale. Determinrile pe poligonul de proba, se vor efectua in prezenta delegailor Contractantului si Responsabilului de proiect. Numai dupa constatarea ca gradul de compactare (prescris in proiect) a fost obtinut, se va putea trece la realizarea intregii lucrri, pe baza unui caiet de sarcini, intocmit de Responsabilul de proiect care va tine seama de C 169-1988 - cap. 5 paragrafele 5.1 5.17. Verificarea si recepia lucrrilor va fi facuta cu respectarea prevederilor normativului C 56-1985 - caietul II - cap. 1, art. 1.1 1.7 si cap.2 - art. 2.1 2.3. (Buletinul construciilor nr. 1-2/1986).

PROIECT TEHNIC

GROUP
CAPITOLUL 3 - CONDUCTE DIN PVC Reeaua de canalizare din PVC Prezentul caiet de sarcini cuprinde instruciunile tehnice pentru montarea subterana a conductelor din PVC cu mufa, pentru canalizare, cu Dn 160, 200, 315, 400 si 500 mm, pentru reeaua de canalizare. Note importante a) Prezentul caiet de sarcini se va citi mpreuna cu instruciunile date de furnizorul conductelor pentru : - Transportul conductelor si pieselor de legtur din PVC; - Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera; - Pregatirea conductelor, pieselor de legtur si a garniturilor de cauciuc pentru montare; - Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor, etc.; - Proba de etaneitate; - Instruciuni pentru condiii speciale (de calitate a terenului de fundaie, de pante accentuate, etc.). b) Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare. 3.1. Generalitati

3.1.1. Proprietile materialului PVC dur - Densitatea - 1,38 - 1,53 g/cm3 - Rezistenta la rupere - 45 - 55 N/mm2 - Alungirea la rupere - 10 - 60 % - Rezistenta la ncovoiere - 90 - 100 N/mm2 - Modulul de elasticitate - - 3000 N/mm2 - Coeficientul de transmitere a cldurii - 0,15 W/mk - Coeficient de dilatare liniara - 0,08 mm/mC Proprietile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura. La viteza mica de deformare (incarcare treptata), PVC-ul se comporta plastic, iar la viteza mare de deformare (incarcare cu ocuri) ca un material cu o comportare elastica. In privina termodependentei PVC-ului se poate afirma ca aceasta are o comportare plastica la temperaturi inalte si elastica la temperaturi joase. Duritatea de suprafaa la PVC dur - dupa metoda Brinell - 120 N/mm2. Limita inferioara a temperaturii de utilizare este de + 1C (sub aceasta temperatura, PVC-ul dur este casant, devenind sensibil la solicitri sub forma de lovituri). Limita superioara de temperatura este de 60C. Intre 40C si 60C caracteristicile mecanice scad. Peste 60C se poate solicita 2-3 min, iar peste 80C, PVC-ul dur devine moale. Rezistenta la intemperii: cateva luni se pot depozita in aer liber, intr-un loc ferit de razele solare. PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozatoare. Este rezistent fata de sruri, acizi si substante alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale sau minerale), rezistenta la agenii chimici depinznd de temperatura si
PROIECT TEHNIC

GROUP
incarcarea mecanica.

3.2. Caracteristicile conductelor si pieselor de legtur pentru canalizarea din PVC Durata de viata In cazul unei utilizri optime, durata de viata este de 50 de ani. Greutate mica Fiind de 20 de ori mai uor dect betonul, se poate transporta si manevra mai uor. Montare rapida Datorita greutatii mici si simplitatii mbinrii, se pot executa in timp scurt reele de canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara. Lungimi mari de montare Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5-6 m lungime. Reeaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etana la apa si la patrunderea rdcinilor. Rdcinile nu pot ptrunde prin conducte sau prin imbinari, neavand loc nici infiltratii si nici exfiltratii. Proprietati de rezistenta Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare. Rezistenta la coroziune Conductele de canalizare mpreuna cu garniturile de etansare rezista bine la aciunea substanelor aflate in apele uzate, menajere si freatice. Rezistenta la uzura Substantele solide in apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor PVC dect asupra conductelor de beton si azbociment. Perete interior neted Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei. 3.3. Conducte si piese de legtur, pentru canalizare din PVC Mod de prezentare si domeniu de utilizare Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC rigid si au rolul de a colecta si evacua apele uzate menajere si meteorice. Gama de diametre pentru realizarea reelei exterioare de canalizare (gravitaional - presiune de utilizare maxim 4 bar): Dn 160 mm - 160 x 3.6 mm Dn 200 mm - 200 x 4,5 mm Dn 315 mm - 315 x 7,7 mm Dn 400 mm - 400 x 9,8 mm
PROIECT TEHNIC

GROUP
Dn 500 mm - 500 x 12,2 mm Conductele de PVC pentru canalizare se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1,2,3,5 si 6m. Sunt realizate cu mufa la un capat iar etansarea lor se executa cu inele de cauciuc (inele de etansare profilate pentru De 200 mm si inele de etansare si fixare pentru De>200 mm). Conductele de canalizare din PVC mpreuna cu garniturile de etansare au o rezistenta buna la aciunea substanelor aflate in apele meteorice si menajere si la aciunea coroziva a solului. Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC rigid si au rolul de a colecta si evacua apele uzate menajere si meteorice. 3.4. Prelucrarea conductelor din PVC dur La montarea conductelor din PVC dur, de cele mai multe ori este necesara prelucrarea acestora: 3.4.1. Prelucrarea prin aschiere 3.4.1.1. Pilire, rectificare evile din PVC dur se pot prelucra bine cu scule atat manual, cat si mecanic. La prelucrarea manuala cu bune rezultate se va folosi pila, in timpul operaiei de pilire impunandu-se ca din cand in cand sa se curee de pilitura suprafaa acesteia. Operaiile de pilire si rectificare, se pot executa cu maina de rectificat cu diametrul pietrei de 250 mm, cu turatie de circa 300-400 rot/min, in condiii asemanatoare prelucrrii metalelor uoare. Trebuie evitata apasarea puternica a evii pe piatra, deoarece, din cauza nclzirii rapide, PVC-ul se intinde pe piatra. Operaia trebuie executata cu ntreruperi repetate astfel ca temperatura materialului sa nu depaseasca 60C. 3.4.1.2. Debitare cu fierstrul evile din PVC dur se pot debita atat manual - cand se foloseste fierstrul in coada de vulpe - cat si mecanic, cand se foloseste fierstrul din industria lemnului. In cazul debitrii cu fierstrul, se vor ndeprt periodic achiile formate. 3.4.2. Deformare la cald Deformarea la cald este o tehnologie speciala si se bazeaza pe proprietatea PVC-ului care, in urma solicitrilor mecanice la o temperatura mai mare dect cea de vitrificare, se deformeaza plastic, ireversibil. Cu aceasta metoda se realizeaza largirea capetelor evilor si curbarea evilor drepte. Temperatura optima pentru deformare la cald este intre 130-140C. Daca temperatura de deformare este sub aceasta valoare sau neomogena, iau natere tensiuni in seciunea evii, care deterioreaz eava in aceste poriuni. Se recomanda ca aceste operaii sa fie executate de firma productoare. 3.5. Tehnica montrii in anuri Tehnica montrii in anuri deschise a conductelor din PVC comporta urmatoarele faze si operaiuni: a) Faze premergtoare: a.1. Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor);
PROIECT TEHNIC

GROUP
a.2. Marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrrilor, in vederea execuiei lucrrilor; a.3. Recepia, sortarea si transportul evilor si a celorlalte materiale legate de execuia lucrrilor; b) Faza de execuie: b.1. Saparea transeelor manual, sau mecanizat, conform indicaiilor din proiect. b.2. Pregatirea patului de pozare a tuburilor. b.3. Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si fitingurilor, etc. necesare. b.4. Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicaiilor furnizorilor de tuburi. b.5. mbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc. b.6. Umplerea pariala a transeei cu pamant (lasand mufele sau zonele de lipitura descoperite). b.7. Execuia cminelor de vizitare si montarea pieselor speciale. c) Faza de probe si punere in funciune c.1. Dupa terminarea lucrrilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de execuia finala a umpluturilor se executa ncercarea de etaneitate a canalelor, nchise pe poriuni. c.2. Prevederea lucrrilor pregtitoare pentru proba de etaneitate. c.3. Efectuarea probei de etaneitate, executata in conformitate cu normativele in vigoare. c.4. Inlaturarea defeciunilor (in caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei. c.5. Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere (conform destinatiei iniiale). c.6. Punerea in funciune. c.7. Recepia generala a canalului. 3.6. Instruciuni de montaj

3.6.1. Trasarea si nivelmentul Avnd in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului au o importanta deosebita in asigurarea funcionarii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de referina. Operaia de trasare se executa in urmatoarea ordine: 1) se picheteaza axul canalului; 2) se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice permanente (capace, cmine, constructii, etc). 3) se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului 4) se monteaza o scandura aezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecrui cmin. Scandura numita si rigla se fixeaza pe doi stlpi de lemn, fixai in pamant, prin nivelment de precizie si se verifica din timp in timp, si in special inainte de turnarea fundaiei canalului. Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui btut. In cazul in care sptur transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se
PROIECT TEHNIC 15

B4 aGROUP
executa dupa terminarea lucrrilor cu utilaje, dar naintea nceperii finisajului spturii, care se face manual. Tot in cadrul operaiunii de trasare se vor materializa prin tarusi si poziia interseciilor canalului ce se executa cu alte reele existente in zona. Pentru identificarea traseelor exacte ale reelelor existente se vor executa sondaje in prezenta delegailor deintorilor de reele, conform avizelor. In timpul execuiei canalului se vor respecta ntocmai de ctre antreprenor condiiile prevzute in avizele deintorilor de reele edilitare din zona lucrrilor pentru a se evita deteriorarea sau producerea de accidente. 3.6.2. Execuia canalului Dupa executarea spturilor la cotele din proiect, pentru realizarea drenajului apelor subterane se realizeaza patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1...7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad compactitate: 90%). Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioara a tubului de PVC. Langa si deasupra conductei se pune un strat gros de 30 cm de material granular cu granulatie maxima de 20 mm (de preferina nisip), fara corpuri dure, compactat manual pana la atingerea compactitatii de 85%. Astuparea transeei si compactarea mecanica a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC. Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran precum si deformatia este influentata de felul in care sunt ngropate; se recomanda ca unghiul de ngropare sa fie intre 90 si 180. Cantitatea de nisip necesara realizarii patului de pozare este prevzut pentru un unghi de ngropare de 120.

Diam. cond. D [mm] 160x3,6 200x4,5 315x7,7 400x9,8 500 x 12,2

Latime minima sptur

h [m]

[m]____
0,96 0,21 0,22 1,0 1,12 0,25 1,15 0,27 1,3 0,29 Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in contra sensului de curgere al apei. Conductele se pot asambla si pe marginea sntului. Coborarea conductelor in sant se va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor tara sau rostologi pe pamant sau obiecte dure. mbinrile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare. Capatul tubului care se introduce in mufa este teit din fabrica la 15. Daca din montaj este necesar scurtarea unui tub pentru potrivirea la poziie, taierea se va realiza cu un fierstru cu pasul dintelui de 2-3 mm. Capatul debitat se teete cu ajutorul pilei, respectandu-se urmatoarele dimensiuni:

PROIECT TEHNIC 16

ttfo

l l fGROUP

D [mm] b

160 16

200 17

315 19

400 20

500 22

La capatul tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul tuburilor. Garnitura de etansare, cat si pereii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care garnitura de cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza aezarea in canelura. Se unge cu un strat subire de spun capatul tubului (nu se vor folosi produse derivate ieiului). Capatul tubului pregtit, se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie coaxiale). Pe reea sunt prevzute cmine de vizitare din beton (STAS 2448/82 si SR EN 1917/AC:2006) la o distanta de maxim 60m. Racordarea tubului PVC la cminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din PVC care asigura o etaneitate corespunztoare. Suprafaa exterioara a piesei de acces la cmin (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre suprafeele interioare ale piesei si tubului, etaneitatea se asigura cu inel de cauciuc . Aceasta piesa asigura si o deviaie de 3 de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie in acelai plan cu peretele interior al cminului, iar depasirea sa fie permis doar la capatul exterior.

3.6.3. Execuia cminelor de vizitare Constructia cminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regula din aval spre amonte. Ordinea operaiunilor de executare a cminelor de vizitare va fi urmatoarea: - turnarea pariala a fundaiei cminului, respectiv pana la cotele de montare a tuburilor; se vor ingloba parial in fundaie prin intermediul piesei de acces la cmin; pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu avand Dn 100 cm si a coului de acces din tuburi de beton simplu (cu mufa) avand Dn 80 cm,

PROIECT TEHNIC

QIOUP
monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar M 100, inclusiv a plcii intre camera de lucru si coul de acces (poz. 7 STAS (STAS 2448/82). Montarea plcii suport din beton armat Bc 20 (vezi anexele A .3 sau A.4 din STAS 2448-82) si monolitizarea acesteia de corpul cminului (cos acces) cu mortar de ciment M100; Pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile si monolitizarea ramei cu mortar de ciment M 100; Montarea scrilor de acces in cmin, executate din otel beton 0 20 mm, prima treapta urmnd a fi fixata la maxim 50 cm distanta de capac,iar ultima la maxim 30 cm distanta fata de bancheta de lucru; Curatirea rigolei din cmin, de eventualele materiale czute in timpul execuiei cminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.

Verificarea calitatii cminelor de vizitare si proba de etaneitate se va face concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinand cont de condiiile de exploatare a acestora. Constructia gurilor de scurgere se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului si cu legtur acestora la cminul de vizitare. Ordinea operaiunilor de executare a gurilor de scurgere va fi urmatoarea: - Realizarea betonului de egalizare pe fundul gurii de scurgere; - Montarea pieselor prefabricate care formeaza corpul gurii de scurgere; - Montarea cotului de racordare a gurii de scurgere; - Realizarea legturii de la gura de scurgere la cminul de vizitare; - Poziionarea gratarului din fonta.

3.6.4. Execuia umpluturilor Dupa montajul canalului si realizarea cminelor de vizitare de la capetele tronsonului, execuia umpluturilor se va efectua in doua etape dupa cum urmeaza: - prima etapa: umpluturi pariale in straturi de 15-20 cm grosime compactate manual pentru a nu se produce deplasari ale corpului canalului, pana la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de mbinare, in vederea efecturii probei de etaneitate. - a doua etapa: dupa efectuarea probei de etaneitate se executa umplerea totala a transeei, in straturi de 20-30 cm grosime bine compactate pana la nivelul de realizare a refacerii sistemului iniial al terenului. Umpluturile transeei se vor face cu pamant maruntit neadmitandu-se bulgari de pamant sau bolovani.

PROIECT TEHNIC

GROUP
Pentru avertizarea asupra traseului canalului de ape uzate din PVC, montat subteran, se va prevedea montarea la cca. 50 cm peste generatoarea superioara a tuburilor, o grila de polietilena de culoare maro, cu ochiuri de 15 x 15 cm, sub forma de fasii roluite de 0,5x25 (bxL). Grila fabricata din polietilena de inalta densitate are o durata de serviciu superioara, in comparaie cu produse similare din metal sau benzi din folii. Grila fabricata din polietilena este inerta din punct de vedere bacteriologic si chimic, si este foarte rezistenta la o varietate mare de ageni chimici. Poate fi utilizata in soluri cu agresivitate chimica ridicata. Grila este rezistenta la ocuri mecanice si nu se degradeaza in timpul umplerii anurilor si compactarii umpluturilor. 3.6.5. ncercarea de etaneitate Dupa terminarea lucrrilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de execuia umpluturilor, se executa ncercarea de etaneitate a canalului, pe poriuni. In vederea ncercrii care se face cu apa, se prevd urmatoarele lucrri pregtitoare: - umpluturi de pamant pariale, lasand mbinrile libere - nchiderea etana a tuturor orificiilor - blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probei. ncercarea la presiune interna cu apa (conform furnizorului de tuburi PVC) Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua cmine si se menin cel puin 2 ore la o presiune medie de 2 m coloana de apa. Dupa aceea, se masoara cantitatea de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara cu valorile calculate cu urmatoarea formula:
Vcal.e

= a x d x I + 1,3

X,

unde: Vcal.e - cantitatea de apa scursa, [dm3]; a - constanta care depinde de materialul conductei si de felul montrii; (pentru conducte PVC a = 0,5) d - diametrul interior al evii [ m ] ; I - lungimea conductei ncercate [ k m ] ; X - numrul cminelor aflate pe tronsonul ncercat. In cazul cand rezultatele ncercrii de etaneitate nu sunt corespunztoare, se iau masuri de remediere, dupa care se reface proba.

3.7. Recepia lucrrilor Recepia lucrrilor pentru reeaua de canalizare gravitaionala se va face in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele nscrise in Regulamentul de recepie a lucrrilor de constructii si instalatii aprobat prin H.G. nr. 273/14.06.1994 si publicat in Monitorul Oficial nr. 193 partea 1/28.07.1994.
PROIECT TEHNIC 19

1'4 [GROUP

3.8.

Masuri de protectia muncii

Au fost prezentate in memoriul tehnic.

3.9.

Standarde de referina

Cele mai importante standarde ale cror prevederi ghideaza atat proiectarea, cat si execuia lucrrilor de reele de canalizare sunt urmatoarele: -STAS 816-80 - Tuburi si piese de canalizare din beton simplu; - STAS 3051-91 - Sisteme de canalizare. Canale ale reelelor exterioare de canalizare Prescripii fundamentale de proiectare; - SR 1846-1/2007 - Canalizari exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape meteorice; - STAS 9470/73 - Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente; -STAS 2448-82 - Cmine de vizitare; -STAS 2308-81 - Capace si rame pentru cmine de vizitare. Prescripii de proiectare; STAS 3272-80 - Canalizari. Gratare cu rama din fonta pentru guri de scurgere; -STAS 6701-82 - Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si deposit; STAS 8591-1-91 - Asamblarea in localitati, a reelelor edilitare subterane, executate in sptur.

3.10. Execuia gurilor de scurgere Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701 (concomitent cu execuia reelei de canalizare). Ele sunt formate dintr-o baterie de o gura de scurgere fara depozitsi o gura de scurgere cu sifon si depozit legate intre ele si sunt alcatuite din: - gratare din fonta tip A carosabil STAS 3272; - corpul gurilor de scurgere . Calitatea execuiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de scurgere in parte si consta in: - verificarea etanseitatii, care se face dupa ce gura de scurgere, inclusiv racordul au fost umplute cu apa si mentinute astfel timp de cel puin 24 h. Dupa aceea, gura de scurgere, inclusiv racordul, se umplu din nou cu apa, pana la nivelul fetei inferioare a ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu trebuie sa scada cu mai mult de 4 cm; - verificarea legrii racordului la canalizare se face turnnd apa in gura de scurgere si urmararind scurgerea apei la canal.

PROIECT TEHNIC 20

(& <

B4

g roup

3.11. Norme de securitate si sanatate in munca si PSI La execuia lucrrilor se vor respecta prevederile din Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca. n conformitate cu prevederile HG nr. 300/2006, pentru toata perioada de realizare a proiectului, beneficiarul va numi un coordonator n materie de securitate si sanatate. Coordonatorul n materie de securitate si sanatate va elabora planul de securitate si sanatate pe toata perioada de realizare a proiectului. Fiecare Constructor (subanteprenor) va elabora planul propriu de securitate si sanatate n munca, care va face parte integranta din planul general de securitate. Acest plan va conine ansamblul de masuri de securitate si sanatate specifice lucrrilor pe care constructorul le executa pe antier (masuri de protectie colectiva si masuri de protectie individuala) si va fi actualizat ori de cate ori este cazul. Masurile de securitate si sanatate n munca nu sunt limitative si se vor completa de ctre beneficiar si executantul lucrrilor, pe baza experienei acumulate n domeniu, si cu alte masuri, n funcie de specificul locului de munca. Amplasarea reelelor de canalizare se face, de regula, in carosabil. Pentru a evita blocarea traficului si producerea de accidente, se va cauta o organizare a execuiei in flux rapid, astfel incat sntul sa fie deschis cat mai puin timp. Se va asigura o semnalizare pe timp de zi si de noapte foarte buna pentru vizualizarea gropilor, depozitelor, utilajelor. Pamantul din sptur va fi depozitat, astfel incat sa nu poata luneca inapoi in sant, iar taluzul sa nu fie destabilizat. Depozitarea materialului rezultat din sptur se va face la distanta mai mare de 1,00 m de marginea transeei. Pe durata lucrrilor transeea va fi mprejmuita, instalandu-se panouri de avertizare, iar pe timp de noapte va fi semnalizata corespunztor; Daca sptur se executa cu sprijinire, elementele de sprijinire vor fi de buna calitate si vor fi verificate inainte de intrarea muncitorilor in sant. In general transportul se va face in orele de trafic redus. Transportul, descarcarea si depozitarea tuburilor se va face astfel incat sa nu se produc deteriorarea lor sau rostogolirea necontrolata. Lansarea in sant se va face conform tehnologiei. Vor fi executate dispozitive speciale de legare a tuburilor. La tuburile grele se interzice manevra cu mana. Pentru aceste tuburi se vor folosi utilaje de ridicat. nainte de ridicarea primului tub se va face o verificare a utilajului de ridicat. Se interzice balansarea tubului in crligul macaralei pentru a obine o anumita poziie. Pentru lansare se vor folosi echipe specializate. Dupa fiecare ploaie si periodic se vor verifica starea malului si a materialului din sptur. Cand se observa ca apar crpturi paralele cu sntul va fi anuntat eful punctului de lucru pentru a lua masuri (oamenii sunt evacuai imediat, deoarece ruperea malului se poate face brusc, dupa o curgere lenta de durata). Prefabricatele nu vor fi trntite si nu vor fi transportate manual daca au greutati de peste 50 kg. Nu se admite depozitarea nici unui prefabricat sau a sculelor, pe marginea sntului. O atentie deosebita se va da cunoaterii amplasarii reelelor subterane existente, cu referire speciala la cablurile electrice, cablurile telefonice si conductele de gaze si a condiiilor impuse de detinatorii lor, pentru a se preveni orice pericol de accidente; Coborarea in tranee se va face numai pe scri, iar muncitorii vor purta echipament adecvat si casti de protectie;
PROIECT TEHNIC 21

fGROUP
Lansarea in sant a tuburilor se va face de ctre muncitorii calificai, folosindu-se frnghii si scripei, respectandu-se normele de protectia muncii specifice acestor operaiuni. Este interzisa lansarea tuburilor (ca si execuia spturii) printre, pe langa sau pe sub eventualele cabluri electrice, - conducte de gaze, apa, etc. se va face fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin lucrri adecvate de susineri, inclusiv prin luarea tuturor masurilor convenite de executant cu detinatorii reelelor subterane respective; Spargerea de betoane pentru montri sau ajustari se va face numai de ctre muncitori calificai, protejati cu ochelari de protectie, dotati cu scule de mana adecvate, iar accesul in cminele de vizitare se face dupa ce in prealabil s-a constatat, cu ajutorul detectorului de gaze, ca nu exista gaze vatamatoare sau explozive. Muncitorul care coboara in cmin va fi asigurat cu centura de sigurana (ham) si frnghie si va fi asistat de pe sol (de pe carosabil) de doi muncitori. Se vor monta plcute avertizoare cu inscripia CMIN IN LUCRU, amplasate in toate direciile de deplasare, la 1,50 m de centrul cminului, atunci cand se lucreaza in cmin si capacul este indepartat. In timpul execuiei lucrrilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectia muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe parcursul execuiei lucrrilor. Riscurile frecvente apar la: execuia terasamentelor, montarea conductelor, construirea cminelor. Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrrile cu echipamentul de protectie adecvat pentru diferitele momente ale fiecrui stadiu fizic de execuie. Toate echipamentele de protectie ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificate de utilizare de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S. Nu este admis accesul in antier a persoanelor strine, sau aflate sub influenta buturilor alcoolice sau a altor substante (chiar si medicamentoase) care afecteaza sistemul nervos, reduce capacitatea de atentie si favorizeaza producerea accidentelor. Se vor respecta in totalitate prevederilor normativelor si reglementarilor in vigoare: Legea 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca; HG nr. 1425/2006 Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, modificata cu HG nr. 955/08.09.2010 HG nr.355/11.04.2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor; HG 300/2.03.2006 privind cerine minime de sanatate pentru antierele temporare si mobile, modificata cu HG 601/2007. Deasemenea se vor respecta in totalitate prevederile normativelor si reglementarilor in vigoare referitoare la protectia la foc a construciilor si instalaiilor aferente: Normativ de sigurana la foc a construciilor P 118-99/2004 Ordin MAI nr. 163/29.03.2007 privind Norme Generale de aprare mpotriva incendiilor Legea 307/2006 privind apararea mpotriva incendiilor Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora - C 300/1994 Norma metodologica MAI nr.3 din 6.01. 2011 de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila.

PROIECT TEHNIC 22

I fGROUP
CAPITOLUL 4 - FORAJ DIRIJAT Gropile de foraj realizate vor fi sprijinite. Umpluturile in gropile de foraj se vor realiza in straturi de 20cm grosime dupa realizarea legturii racordului la canalizare proiectata si a cminului de racord. Umpluturile se vor compacta manual pana la 50cm peste creasta racordului si mecanic pana la cota patului drumului realizand o compactare PROCTOR 98-100%. A. Tehnologia de foraj orizontal dirijat reprezint un sistem de foraj rotativ hidrodinamic, dirijat si axat pe trei principii tehnologice de baza: 1. Utilizarea unei sape de foraj, avand forma unui sfredel cu dalta in lance; 2. Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin maruntirea solului pe baza de injecii sub presiune inalta a unui jet cu fluid special de foraj, pe baza de argila bentonitica (datorita proprietilor tixotropice ale acestui tip de argila, noroiul de foraj ndeplinete si rolurile de stabilizator al gurii de foraj si agent de ungere); 3. Pilotarea dirijata de la suprafaa a tijelor si dispozitivului de forare, prin teleghidaj, cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice plasat in interiorul sapei, care transmite in permanenta parametrii, precum si adancimea la care se afla sapa, nclinarea sapei in procente si orientarea vrfului sapei in sistem orar. Aceste informaii sunt primite la suprafaa terenului de un receptor-emitator portabil (Digitrac), care le afiseaza in orice moment si le pune la dispoziia persoanei care dirijeaza execuia forajului pilot. Instantaneu, datele sunt retransmise unui receptor fix instalat pe echipamentul de foraj, unde apar pe ecranele citite de operatorul echipamentului. Pe langa datele de mai sus, sonda din interiorul sapei mai transmite informaii cu privire la temperatura mediului, [n care se afla si gradul de incarcare a bateriilor care o alimenteaza. Pe baza datelor primite, navigatorul (persoana care dirijeaza execuia forajului pilot) transmite in permanenta operatorului instruciuni de orientare si naintare a sapei, permind astfel respectarea traseului proiectat, evitnd contactul cu reelele subterane cunoscute si ieind la suprafaa in punctul prestabilit, precizia fiind de 5 - 20 cm. B. Etape tehnologice: Procedeul de foraj orizontal dirijat cuprinde trei etape tehnologice consecutive: 1. Etapa iniiala, a forajului pilot, cuprinde forarea terenului la diametrul descris de sapa de forare la naintare, presarea laterala a materialului desprins ii fixarea acestuia in perei, gaura de foraj ramanand in permanenta plina cu noroiul de foraj injectat. 2. Etapa a 2-a, a forajului de lrgire, cuprinde demontarea sapei de foraj la extremitatea indepartata a forajului, nlocuirea cu un cap largitor de diametru superior sapei cu cca. 30 % si retragerea la punctul iniial de plecare (unde se afla echipamentul de foraj) a tijelor de forare mpreuna cu largitorul. Odata cu retragerea coloanei de prjini mpreuna cu largitorul, coloana se completeaza in urma cu prjini de foraj, astfel incat, desi largitorul se apropie in permanenta de echipamentul de foraj, lungimea intregii coloane ramane constanta, extremitatea opusa echipamentului fiind mereu la suprafaa. Aceasta operaiune se repeta consecutiv, cu diametre din ce in ce mai mari, pana se ajunge la diametrul necesar pentru pozarea evii. Conform tehnologiei forajului orizontal dirijat, acest diametru trebuie sa fie cu cca. 30% mai mare dect diametrul evii care se pozeaza.
PROIECT TEHNIC 23

M r

g ro up
3. Etapa a 3 - a, a pozrii conductei in subteran, cuprinde executarea unei ultime lrgiri cu largitorul final, la care se ataseaza un dispozitiv de prindere a evii ce urmeaza a fi pozata in teren. ntreg ansamblul, format din prjini, capul largitor, capul de prindere a evii si eava, este tras prin deschiderea executata in capul primelor doua etape, ctre echipamentul de foraj. Cand intreg ansamblul este scos la suprafaa, la amplasamentul echipamentului, dispozitivele de lrgire si prindere sunt detaate de eava, aceasta ramanand in subteran, in acest fel atingandu-se scopul scopul ntregii operaii. A 2 - a lrgire, executata la tragere, are rolul de a impinge in pereii gurii de foraj materialul sapat si de a-l compacta, asfel ca, datorita acestei operaii si a noroiului de foraj cu rol de stabilizare si lubrefiere, pereii gurii nu se prabusesc si forajul isi pastreaza diametrul o perioada relativ lunga de timp (de ordinul a cateva zile), suficienta pentru a permite tragerea evii fara pericol. Dupa pozarea evii, in decurs de cateva zile, prin drenarea treptata a apei din compoziia noroiului de foraj, materialul excavat in timpul forajului si pereii gurii vor tinde sa ocupe ntregul spaiu ramas, astfel incat, in final, eava pozata va fi in contact direct cu pamantul pe ntreaga suprafaa. ntregul proces de execuie a lucrrii va cuprinde: 1. Radodetectia in verificarea planurilor de situatie puse la dispoziie de beneficiarul lucrrii si/sau efectuarea investigaiilor de teren cu ajutorul echipamentului georadar, pentru depistarea obstacolelor existente; 2. Prelucrarea informaiilor obtinute;

3. Alegerea traseului forajului, impus de obstacolele depistate si de materialul evii si aprobarea lui de ctre proiectant; 4. Execuia forajului propriu-zis, conform etapelor tehnologice descrise si pozarea evii;

5. Controlul adancimii pozrii conductei se face fie cu ajutorul aparatului de detectie, fie prin msurtori directe in gropile intermediare, intocmindu-se procese verbale intre constructor si beneficiar (diriginte). 6. Recepia lucrrii.

CAPITOLUL 5 - VERIFICRI, PROBE SI RECEPIA LUCRRILOR 5.1. Obligaiunile prtilor Antreprenorul este obligat sa execute lucrrile conform proiectului, condiiilor contractuale si prescripiilor tehnice in vigoare. Locul pe care urmeaza sa se execute lucrrile de instalatii electrce trebuie pus la dispoziie in situatia de a se putea desfasura normal si in sigurana lucrrile prevzute. In timpul execuiei, orice modificri sau completri ale proiectului se fac numai cu respectarea dispoziiilor legale si cu acordul scris al proiectantului detaliilor de execuie,
PROIECT TEHNIC 24

GROUP
cu excepia cazurilor cand nu este necesar acest acord (a se vedea cazurile indicate in subcap. 4.6). Cand executantul constata necesitatea unor lucrri neprevzute in proiect, neconcordante intre proiect si situatia de pe teren nerespectarea prescripiilor tehnice, lipsa unor detalii care mpiedica continuarea lucrului pana la consultarea planificata a proiectantului, precum si alte deficiente ale proiectului, este obligat sa comunice beneficiarului si proiectantului propuneri de soluionare si sa ceara indicaiile de urmat. Beneficiarul si proiectantul sunt obligai ca in termen de apte zile de la cererea antreprenorului general sa dea indicaiile cerute. In acest scop daca este necesar, proiectantul se va deplasa pe antier, pentru soluionarea in cunostinta de cauza a sesizrilor fcute. Daca termenul de mai sus nu este respectat si aceasta cauzeaza continurii lucrrilor, executantul poate opri lucrul pe raspunderea proiectantului. Cu ocazia deplasrilor pe antier, proiectantul este obligat sa verifice calitatea si aspectul lucrrilor si materialelor, fara a interveni insa in activitatea operativa si economica a executantului. Constatrile si dispoziiile date vor fi consemnate in carnetul de dispoziii si comunicri ale antierului. In cazul constatarii unor abateri grave de la proiect, care ar afecta sigurana sau calitatea lucrrilor, proiectantul este obligat sa ceara in scris executantului oprirea lucrrilor necorespunzatoare, comunicnd aceasta beneficiarului. Aceasta obligaie o are dirigintele de antier. In termen de doua zile se va forma o comisie de analiza pentru constatarea temeiniciei masurilor luate de diriginte sau proiectant, stabilind responsabilitatile. In cazul in care masura este luata de diriginte se solicita si prezenta proiectantului la comisie. Verificarea si recepia lucrrilor Prevederi cu caracter general Instalaiile electrice se dau in exploatare numai dupa ce s-au executat lucrrile principale de organizare si exploatare. Punerea in funciune si darea in exploatare a instalaiilor electrice se face in conformitate cu precizrile din regulamentul de exploatare tehnica a instalaiilor electrice Verificrile, ncercrile si probele premergtoare darii in exploatare se fac dupa cum urmeaza: - la nceput, in timpul si la terminarea montajului se fac, dupa caz, probe mecanice si electrice, inclusiv rodajul individual al subansamblurilor; aceste probe intra in volumul lucrrilor de constructii - montaj; - in timpul perioadelor de punere in funciune si de exploatare de proba se face rodajul in ansamblu si probele tehnologice; - la nceputul perioadei de exploatare continua (dupa trecerea instalaiilor in exploatare planificata) se verifica principalii indicatori tehnico-economici la nivelul proiectului, prin probe de garanie. nainte de nceperea fiecrei probe se vor verifica cu minuiozitate condiiile tehnice si organizatorice in care urmeaza sa se efectueze proba, astfel incat sa fie exclusa posibilitatea defectrii si avariei instalaiilor sau accidentrii personalului de deservire. Verificri, ncercri si probe in perioada de la nceputul, din timpul terminarea montajului si dupa

Scopul acestor operaii este de a se constata calitatea montajului si de a se lua

PROIECT TEHNIC

mGROUP
masurile necesare nlturrii eventualelor diferente, precum si de a stabili, in conformitate cu nomenclatorul de probe ale MEE; totodata se dovedete ca lucrrile de montaj sunt terminate si corect execcutate, putndu-se trece astfel la recepia provizorie a instalaiilor. Probele se fac de ctre societatea de constructii-montaj, se verifica, incearca si probeaza materialele si echipamentele care vor fi folosite la executarea instalatiei si anume: - pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului sau prin verificri si probe in laboratoare de specialitate, conform normelor in vigoare sau uzanelor si nelegerilor intre cumprtor si furnizor, pentru toate materialele principale; - conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garanie emise de organele de control ale furnizorului sau, in cazuri speciale, prin verificri si probe la furnizor in prezenta delegatului cumprtorului, pentru echipamentele principale ale echipamentului energetic. Materialele si echipamentele care nu corespund calitativ contractelor sau normelor legale vor fi respinse si nu se vor introduce in lucrrile respective. In timpul si pana la terminarea lucrrilor de constructii-montaj se vor face verificrile, ncercrile si probele corectitudinii si calitatii execuiei in conformitate cu normele tehnice in vigoare pentru categoria de instalatie respectiva. Beneficiarul va asigura, cand este necesar, personalul calificat propriu necesar efecturii probelor. Coordonarea si raspunderea executrii acestor probe revin integral, dupa caz, executantului sau furnizorului. Dupa terminarea de ctre executant a lucrrilor de constructii-montaj, inclusiv a ncercrilor, verificrilor si probelor aferente perioadei de execuie si a rodajului individual si in subansambluri, se face recepia provizorie a lucrrilor La recepia provizorie, executantii si furnizorii vor trebui sa probeze prin documente tehnice legale calitatea corespunztoare a bazei materiale introduse in lucrri si execuia corecta a tuturor lucrrilor ascunse precum si rezultatele probelor prevzute a se executa naintea, in timpul si la terminarea lucrrilor. Daca instalaiile au fost admise la recepie si lucrrile de constructii montaj sunt terminate, se va incheia un act unic de recepie cu constructorul si cu montorul, precizandu-se obligaiile si rspunderile fiecaruia. Prin receptionarea provizorie a lucrrilor de constructii montaj, executantii raman numai cu obligaia eventualelor completri si remedieri, stabilite prin procesul verbal de recepie provizorie sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu raspunderea realizarii probelor de garanie. Recepia si luarea in primire de ctre beneficiar a construciilor si instalaiilor electrice se poate face si pe parti ale lor, daca pot funciona separat. In urma efecturii probei finale se incheie procesul verbal de punere in funciune, semnat de membrii comisiei. Cu punerea in funciune poate incepe activitatea de exploatare.

* 4 .

Verificri, ncercri si probe in perioada de garanie Comisia de recepie va verifica pe teren: -daca lucrrile corespund celor din proiect, materialele si echipamentele folosite sunt conforme cu cele din listele de echipamente si materiale din proiect.
PROIECT TEHNIC 26

!< fGROUP
w -modul de realizare al legaturilor -realizarea proieciei mpotriva coroziunii si al solicitrilor mecanice

Verificri, incercari si probe in perioada de garanie Probele de garanie se fac obinuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea instalaiilor in exploatare, in vederea verificrii parametrilor si performantelor din proiect. Se executa de ctre organizaia de exploatare, singura sau cu ajutorul altor ntreprinderi de specialitate si in prezenta executantului. Daca rezultatele probelor arata ca instalatia nu realizeaza parametrii garantati, beneficiarul are dreptul sa ceara remedierea defectelor, daune de la furnizor sau chiar respingerea furniturii. Daca probele de garanie se termina cu succes, se efectueaza recepia contractuala a echipamentelor si instalaiilor,incheindu-se un proces-verbal, prin care se confirma ca furnizorii si executantul si-au ndeplinit cantitativ si calitativ obligaiile asumate; in cazul ca raman sau apar unele deficiente nerezolvate in perioada de garanie, se vor prevedea in procesul verbal, modul si termenul de rezolvare, precum si sarcinile ce revin furnizorului, executantului si beneficiarului in acest scop. Daca la sfarsitul perioadei de garanie nu exista litigii, se incheie de ctre beneficiar cu delegaii furnizorului si ai executantului un proces -verbal de recepie definitiva, in care se fac rezultatele probelor de garanie si se confirma ca deficientele consemnate in procesul - verbal de recepie provizorie, de recepie contractuala sau in cursul perioadei de garanie au fost remediate.

PROIECT TEHNIC 27

CAPITOLUL 6: URMARIREA COMPORTRII IN TIMP A CONSTRUCIILOR Obligaii si rspunderi ale proiectanilor Elaboreaza programul de urmrire in timp a construciei si instruciunile privind urmarirea curenta. Stabilesc mpreuna cu investitorii si/sau cu proprietarii acele constructii care sunt supuse urmririi speciale. Elaboreaza proiectele de urmrire speciala pentru construciile noi cat si in cazul construciilor aflate in exploatare, pe baza unei comenzi. Urmresc aplicarea proiectului de urmrire speciala si introduc in acest proiect toate modificrile ce survin datorita situatiilor de pe teren. Predau la recepia de la terminarea lucrrilor, investitorului si/sau proprietarului proiectul de urmrire speciala a construciei cu toate modificrile survenite, pentru includerea in Cartea tehnica a construciei (daca este cazul). Asigura prin proiectul de execuie accesul la punctele de urmrire curenta si speciala (implicit si pentru inspectarea extinsa). Participa la recepia aparaturii de masurare si control stabilita a fi montata prin proiectul de urmrire speciala, in cazurile prevzute in proiect si acorda asistenta tehnica la montarea aparaturii. Stabilesc in baza msurtorilor efectuate pe o durata mai lunga de timp, intervalele valorilor caracterizand starea "normala", precum si valorile limita de "atentie", "avertizare", sau de "alarmare" pentru constructie. Asigura luarea unor decizii de interventii in cazul in care sistemul de urmrire a comportrii construciei semnalizeaza situatii anormale, decizie pe care o comunica in scris investitorului sau proprietarului. Obligaii si rspunderi ale executanilor Efectueaza urmarirea curenta a construciilor pe care le executa pe durata execuiei. Toate materialele si echipamentelor care vor deveni componente permanente ale conductei care se va construi conform acestei documentaii vor corespunde atat condiiilor tehnice cat si celor de sigurana impuse funcionarii conductei. Toate aceste materiale si echipamente trebuie sa fie certificate pentru condiiile in care vor fi folosite, in conformitate cu standardele, specificaiile si cerinele speciale ale actelor Normative care reglementeaz construirea, operarea, verificarea si repararea reelelor de canalizare. Toate materialele si echipamentele ce se vor pune in opera vor fi insotite la procurare de documente care atesta calitate. Recepia tuturor materialelor si echipamentelor se va face pe baza documentaiilor tehnice elaborate de furnizor si prin depistarea eventualelor deteriorri mecanice produse in timpul transportului si al diverselor manipulari. nainte de a fi montate, tuburile, racordurile si piesele din PVC, PEID insotite de certificatul de calitate, vor fi verificate vizual si dimensional. Toate tuburile, racordurile, piesele, fitingurile necorespunzatoare vor fi refuzate la recepie si nu se vor introduce in lucru. Constructorul va monta mijloacele de observare si masurare in conformitate cu prevederile proiectului de urmrire speciala, asigurand protectia si observarea lor pe timpul execuiei construciei, pana la admiterea recepiei de la terminarea lucrrilor, cand le preda investitorului si/sau proprietarului cu proces verbal.

PROIECT TEHNIC

! 4

GROUP
Atentioneaza pe proiectant asupra neconcordantelor cu prevederile proiectantului de urmrire speciala rezultate pe timpul execuiei spre a efectua corecturile necesare in documentaia pentru Cartea tehnica a construciei. ntocmesc si predau investitorului si/sau p j^ ^ a ru li^ -d o c u rn e n ta tia necesara pentru Cartea tehnica a construciei. ^ q\ J' |5feoprietar a datelor Asigura pastrarea si predarea ctre jSKiliz msurtorilor efectuate in perioada de eXfcc d a ri^ y ^ o & ie s c si predau In cazul in care executa reparatij ^ a i Cartea tehnica investitorului si/sau proprietarului doci^men a construciei. y^, Urbanism si Atributii ale Inspecii&i 1 d&<,tat in Cons Amenajarea T e r b r i tie prevederile Legii Inspecte2a,/pe* ^ ie Y e /'d a c a se resp nr. 10/1905, /ale H^tifgrn Guvernului Romniei r. 766/1997 in conformitate cu n ^iln r. 507/1997. Hotararek G ructiunilor de urmrire curenta si/sau a proiectului de Verificrexifen jistructiii^r. urmrire spec izare, la construciile pentru care a fost stabilita, Inspecteaz ji si^rai^geriaTtosiirea comportrii in exploatare, modul de prin norme.'insfri utilizatori sau administratori a respectare de ca prevederilor elaborate j structii respectarea prevederilor Inspecteaza la propri, ea si completarea Crtii Tehnice legale referitoare la r a construciei, a Ju cum si modul in care acetia efectueaza urmarirea lor. constructii, existenta rapoartelor Inspecteaza la propri privind urmarirea curent sau alte inspectrii extinse. Verifica daca sau luat masurile de sau consolidri inscrise in aceste rapoarte. Constata abaterile de la prevederile legale si aplica sanciunile prevzute de lege.

ntocmit, Ing. Mihaela Lupu

Verificat, Ing. Carmen Radu

9 NTltRGROUP v * EHG-.HtkKlNG *; S.RL. jj

PROIECT TEHNIC 29

y > y

"ACCESIBILITATE SI FLUIDIZARE TRAFIC CTRE ZONA INDUSTRIALA PLOIETI - VEST SI PLATFORMA INDUSTRIALA BRAZI - PT

BREVIAR DE CALCUL - RETELE DE CANALIZARE PLUVIALA Dimensionarea canalizarii proiectate s-a fcut in sistem separativ,tinandu-se cont de prevederile urmtoarelor standarde: SR 1846-2/2007 - Canalizan exterioare. Determinarea debitelor de apa meteorica STAS 3051/91 - Canale ale reelelor exterioare de canalizare. STAS 9470/73 - Hidrotehnica. Ploi maxime, intensitati, durate, frecvente/^ Debitul de calcul al apelor meteorice s-a stabilit pe baza re la iei: j J* Q pl = S x (D x I x m unde : S = suprafaa bazinului de canalizare aferent seciunii de calcutif ha 0 = coeficient de scurgere aferent suprafeei 0.9 \ v 1 = intensitatea ploii de calcul,funcie de frecventa " f " si dur^tuDloi Se alege pentru dimensionarea reelei pluviale o frecventa a ploii de c a n id e ( i = 145 l/s,ha - zona 7 - Ploieti, jud. Prahova) ^ Durata ploii de ca lcu l" t " se stabileste in seciunea de calcul din avalul tronsEmjjgi t b dimensioneaz. m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, coeficient care tine seama de capacitatea de inmagzinare in timp a canalelor si de durata ploii de ca lcu l " t " ( m = 0;8 pentru t < 40 minute si m = 0,9 pentru t > 40 minute ). t = 15 min PASAJ SUPERIOR - estimat S1 = 0.690 hi Debit pluvial Q1 = DRUM 52 = 0.172 Debit pluvial Q2 = ha; x 0.90 ;f=1/1 0.90 x = 18 l/s

. rtc.OKG , v

'

23 $ V.

-y

= 0.90 ;f=f/1; i=

145l/s,ha; 145

m= 0.8

0.8 = 72 l/s

0.690 ha? Q

v '. < i

l/s,hax

0.172 ha

53 = 0.284 ha; Debit pluvial Q3 = 0.284 ha = 30 l/s

54 = 0.270 ha; Debit pluvial Q pl = 72 Q4 = l/s + 0.270 ha 18 l/s + = 28 l/s

Aleg tuburi PVC SN 4 - Dn 315, 400, 500mm

= 4 t 6%0; Q p = 87

--

230 l/s ; V p = 1.13

-r

1.35 m/s

ntocmit, Ing. Carmen

'
S.B

: i

l% i

u V : z
h

AVIZAT, I.C. - Mun. Ploieti

FDE FAZE DETERMINANTE controlul calitatii lucrrilor (PROPUNERE)

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, Regulamenti^tit^pJiiDia/! )lul de stat al calitatii in constructiv (HG nr. 2 7^9 9 4) si Procedurii privind cMrolul statul vde execuie determinante, S.C. llJjTERGROUP ENGINEERING SRL. s t a t u t e ie control pentru lucrarea: Accessibilitate si fluidizare trafic ctre zona lnd(qtrial Plk ti Ves orma Industriala Brazi - PT - reele de canalizare pluviala ^goria B d^iji portanta. Participanii la recepia lucrrilor vor fi anunai, prin grija e&sbuta itfye ir teinte de 1 ajungerea in faza de execuie programata: \ sCinelmuLTfieste J y y toamneaza:^ C V '''Numrul si data E -executant actului P -proiectant ncheiat 4 3 B -beneficiar E -executant P -proiectant-toep^ B -beneficiap^^T^ E -executa^f\ ^ P -p ro ie ^ rfp g e o ^ B -benfa&' E -exeautaht / P -protestant I N i 6753 Bb e n e fic iar V P h 5 E -execm^nt \ ^ P -proiecracA ^ P B -beneficiar E -executant P -proiectant B -beneficiar E -executant P -proiectant B -beneficiar E -executant
x'/C* 'V \ V

Nr. crt.

Denumirea lucrrii care se recepioneaz sau faza de execuie determinanta 1 Trasare

Documentul scris care se incheie:

Observaii

0 1.

2 Proces verbal -predare primire amplasament - trasare lucrare Proces verbal - natura terenului de fundare Proces verbal - cota si natura stratului de pozare Proces verbal faza determinantapozare tuburi PVC <|)315-500mm Proces verbal faza determinanta Proces verbal - lucrri ascunse: montare tuburi Dn 80 cm Proces verbalconstatare a calitatii lucrrilor, cu realizarea gradului de compactare conform indicator Ts Beneficiar,

2. 3.

Spturi Pregatirea si execuia patului de pozare tuburi Pozarea tuburilor pentru reeaua de canalizare intre cmine Execuie foraj orizontal Execuie cmin de vizitare pentru reeaua de canalizare: cmine Compactarea umpluturilor in straturi de 10 -20cm cu udarea fiecrui strat pana la cota pat drum

v* \
1 *1*

4.

M S

i N

r o r

? >

5.

6.

7.

Proiectant: SC INTERGRO

ERING SRL

Executant,

I.C.Ploieti, Prahova

' \M

NVESTITOR: MUNICIPIUL PLOIETI OBIECTIV: ACCESSIBILITATE SI FLUIDIZARE TRAFIC CTRE ZONA INDUSTRIALA PLOIETI - VEST

SI PLATFORMA INDUSTRIALA BRAZI - PT

BORDEROU

PIESE DESENATE Nr. Nr. plana crt. 1. C01 Denumire plana Scara

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

C02 C03 C04 C05 C06 C07 C08

Plan de situatie - Reea de canalizare pluviala Plan de situatie - Reea de canalizare pluviala Profil longitudinal - Reea de canalizare Profil longitudinal - Reea de canalizare Profil longitudinal - Reea de canalizare Profil longitudinal - Reea de canalizare Detaliu pozare conducte PVC Detaliu pozare gura de scurgere pluviala pluviala pluviala pluviala

1 500 1 500 1 100/1:1000 1 100/1:1000 1 100/1:1000 1 100/1:1000 1 20 1 20

ntocmit Ing. Carmen Radu