Sunteți pe pagina 1din 48

CURS TEHNICI EXPERIMENTALE PARTEA I CAPTORI (TEORIE) Titular: Conf. Dr. Ing.

Raul ZAHARIA

CUPRINS 1. NOIUNI DE BAZA 1.1. De ce facem o ncercare 1.2. Tipuri de ncercri 1.3. Echipamente necesare si organizarea unei ncercri 1.4. Sistem general de msurare. Componente 1.5. Etapele unei ncercri 1.5.1. Pregtirea ncercrii 1.5.2. Realizarea ncercrii 1.5.3. Interpretarea rezultatelor 2. CARACTERISTICI ALE CAPTORILOR 2.1. Msura si semnal de ieire 2.2. Tipuri de captori 2.3. Mrimi fizice de influenta 2.4. Caracteristici metrologice 2.5. Calibrare 3. ERORI DE MSURA 3.1 Tipuri de erori 3.2. Tratarea statistica a rezultatelor 4. CAPTORI DE DEPLASRI 4.1 Captorul potentiometric 4.2 Captorul inductiv 5. CAPTORI DE DEFORMAII TIMBRE TENSOMETRICE 5.1 Alctuire 5.2 Principiul de msurare 5.3 Sensibilitatea transversala 5.4 Tipuri de timbre funcie de starea de tensiuni 5.5 Efecte parazite care intervin in funcionarea timbrelor 5.6 Legarea timbrelor cu instrumentele de achiziie 5.6.1 Montajul in sfert de punte 5.6.2 Montajul in jumtate de punte 5.7 Efecte parazite care intervin in msurarea deformaiilor 5.7.1 Neliniaritatea punii Wheatstone 5.7.2 Efectul lungimii cablurilor de legtura asupra rezistentei 5.7.3 Efectul temperaturii asupra rezistentei cablurilor de legtura 5.8 Lipirea timbrelor 6. CAPTORI DE FORA 6.1 Tipuri de captori de fora 6.2 Captori de fora bazai pe deformaie din moment ncovoietor 6.3 Captori de fora bazai pe deformaie din fora axiala

1. NOIUNI DE BAZA

1.1. De ce facem o ncercare In fiecare zi avem informaii despre evoluia unor variabile, in msurarea crora nu este necesara o precizie deosebita, cum ar fi spre exemplu temperatura interioara in locuina sau temperatura exterioara (pentru acestea, o precizie de un grad Celsius este suficienta). Sunt necesare insa msurtori mai precise, deci selecia echipamentului de msura, tehnicile de msurare si interpretarea datelor msurate pot impune o atenie sporita, atunci cnd, spre exemplu este necesara determinarea temperaturii corpului, pentru care este necesara precizarea si a zecimilor de grad. Scopul unei ncercri experimentale este stabilirea valorii sau tendinei de evoluie a unei variabile. O alta definiie: proba la care este supus un "produs" pentru a vedea daca rspunde la caracteristicile si performantele ateptate. De fapt, exista diferite tipuri de ncercri la care se preteaz mai bine una sau cealalt dintre definiii.

1.2. Tipuri de ncercri ncercrile experimentale pot fi de tip cercetare, examen (atestare), sau control. Aceasta clasificare respecta oarecum ordinea cronologica de elaborare a unui produs: concepie, fabricare, comercializare ncercarea de tip cercetare constituie faza de studiu si de punere la punct a unui produs. Aici pot fi deosebite: ncercri pe model redus (exemplu in Figura 1.1); ncercri pe componente-detalii (exemple in Figurile 1.2-3); ncercri pe substructuri (exemplu in Figura 1.4); ncercri la scara reala (exemplu in Figura 1.5) ncercri pe prototip ncercare in laborator ncercare in situ ncercri distructive ncercri nedistructive

Linf=4164.5mm Lsup=4275.6mm

Fig. 1.1 ncercarea pe modelul la scara redusa a acoperiului slii de sport Craiova, in laboratorul de construcii metalice - Departamentul CMMC

Binf=2550mm Bsup=2573.5mm

Fig. 1.2 ncercarea unei mbinri a structurii reticulate a acoperiului slii de sport Craiova, in laboratorul de construcii metalice - Departamentul CMMC

Fig. 1.3 ncercarea mbinrilor cu uruburi intre diagonalele si tlpile fermelor metalice alctuite din profile cu perei subiri, in laboratorul de construcii metalice Departamentul CMMC

Fig. 1.4 ncercarea pe o substructura a unei ferme metalice alctuita din profile cu perei subiri, in laboratorul de construcii metalice - Departamentul CMMC

Fig. 1.5 ncercare la scara reala in regim pseudo-dinamic, in laboratorul ELSA al Comisiei Europene din Ispra, Italia

ncercrile de tip examen (atestare)sunt ncercrile care atesta conformitatea unui produs cu specificaii tehnice sau norme. Acest tip de ncercri, deosebit de pretenioase, sunt de regula normalizate, implicnd un control si o experiena deosebita si se efectueaz in laboratoare atestate. Exemple de astfel de ncercri: atestarea la foc a unui panou perete - rezistenta sub sarcina/ etaneitatea la foc/ izolare la transmiterea cldurii. In figura 1.6 se arata un cuptor de ncercri la foc pentru elemente verticale, utilizat pentru determinri de tipul celor exemplificate.

Fig. 1.6 Cuptor pentru determinarea rezistentei la foc pentru elemente verticale ncercrile de tip control reprezint sunt ncercrile care confirma caracteristicile unui produs si se efectueaz nainte de comercializare. Acest tip de ncercri implica testarea regulata si continua a unuia sau mai multor elemente prelevate dintr-o serie in curs de fabricaie. Spre exemplu, la livrarea pe antier a elementelor alctuite din profile laminate din otel, acestea vin insotite de o fisa a caracteristicilor otelului, care confirma ncadrarea intr-o anumita clasa (ex: S235J0).

1.3. Echipamente necesare si organizarea unei ncercri Infrastructura: platforma fundaie adecvata pentru ncercrile preconizate; cldire laborator de ncercare: - concepie; - acces; - dispozitive de ridicat; - zone de depozitare; - atelier; - echipamente. Dispozitive ncrcare: maini de ncercat universale; standuri de ncercare cu pistoane de fora; pistoane independente. Dispozitive de msura: msura deplasri (captori mecanici/ electrici); msura deformaii (extensometrie nu tensometrie! se msoar deformaii nu direct tensiuni!) timbre tensometrice, video 3D, fotoelasticimetrie, raze X, termografie infra-rosu, etc.; msura forte (captori mecanici, captori electrici).

1.4. Sistem general de msurare. Componente Msurarea poate fi definita ca fiind aciunea de a atribui o valoare specifica unei variabile fizice. Variabila fizica devine astfel variabila msurata. Un sistem de msurare este deci un instrument utilizat pentru cuantificarea variabilei fizice. O variabila poate fi: independenta, daca variaz independent de celelalte variabile; dependenta, daca este afectata de schimbarea uneia sau mai multor variabile. Spre exemplu, la stabilirea temperaturii de fierbere a apei, daca aceasta msurtoare se face in mediul ambiant in trei zile diferite, se pot obine tot attea rezultate diferite (toate condiiile pentru msurtoare sunt identice, mai puin presiunea atmosferica, variabila care poate sa fie diferita de la o zi la alta). Controlul variabilelor este important. O variabila este controlata daca poate fi inuta la o valoare constanta in timpul msurrii. Un control perfect nu este ntotdeauna posibil si de

aceea se va folosi termenul "controlat" pentru a face referire la o variabila care poate fi fixata in sens nominal (spre exemplu fora impusa in timpul unei ncercri de fluaj) Variabilele pot fi: discrete- valori care pot fi enumerate (ex: valorile obinute la aruncarea zarului); continue (ex: deplasare, presiune, temperatura - determinate de un ac indicator/ afiaj digital intre anumite valori). Variabilele care nu pot fi controlate in timpul msurrii, dar care afecteaz valorile celorlalte variabile msurate se numesc variabile exterioare. Acestea produc semnale suprapuse peste semnalul msurat, formnd fenomenul de zgomot si interferena. Zgomotul este o variaie aleatoare a valorii semnalului msurat, ca o consecina a variaiei variabilelor externe (ex: fluctuaia aleatoare de curent). Interferena produce salturi nedorite in semnalul msurat, ca o consecina a variaiei variabilelor externe (ex: interferena datorita motoarelor, aparatelor de sudura). Parametrul este definit ca o relaie intre variabile. Un parametru care are un efect asupra comportrii unei variabile msurate este numit parametru de control. Un parametru "controlat" este un parametru constant pe durata unei ncercri (ex: viteza de deplasare pe timpul unei ncercri de traciune). Componentele unui sistem de msurare Senzor Traductor Condiionare semnal (opional) Output Control (opional)

Senzorul este elementul fizic care utilizeaz un fenomen natural prin care simte variabila care trebuie msurata (spre exemplu, la termometrul clasic cu mercur, lichidul care isi schimba volumul cu variaia temperaturii). Traductorul convertete informaia intr-un semnal (care poate fi mecanic, electric, optic, etc.). Scopul este de a converti informaia intr-o forma care poate fi uor cuantificata (spre exemplu, la termometrul clasic cu mercur, bulbul actioneaza ca traductor - schimba informaia termica in informaie mecanica prin forarea expansiunii lichidului intr-un capilar). Output-ul (ieirea) ofer o indicaie a valorii msurrii. Output-ul poate fi un display simplu (spre exemplu, la termometrul clasic cu mercur, scala gradata)

Output-ul poate fi deasemenea un dispozitiv complex cu rol de achiziie si prelucrare a datelor (spre exemplu o centrala de achiziie in conexiune cu un calculator, cu un soft dedicat). Condiionarea semnalului (opional) poate fi utilizata pentru a creste magnitudinea semnalului prin amplificare, nlturarea unor poriuni de semnal prin tehnici de filtrare, etc. sau sa asigure o legtura mecanica sau optica intre traductor si output (spre exemplu, la termometrul clasic cu mercur, diametrul capilaritatii determina cat se deplaseaz lichidul cu variaia temperaturii; cu cat diametrul este mai mic, cu att deplasarea este mai mare si respectiv precizia msurtorii mai buna). Controlul (feedback) presupune existenta unui controler care interpreteaz semnalul msurat si ia o decizie cu privire la controlul procesului (spre exemplu, la motoare, la o anumita temperatura, exista sisteme de sigurana care pot fi activate pentru a evita supraincalzirea/ griparea). Relaia intre informaia de intrare (input) si cea de ieire (output) este stabilita de o calibrare. Calibrarea este operaiunea de aplicare a unei valori cunoscute de intrare pentru sistemul de msurare (etalon, calibru) in scopul observrii valorii de ieire (spre exemplu, la realizarea unui termometru clasic cu mercur, se pot aplica valori cunoscute ale temperaturii in scopul construirii corecte a scalei gradate).

1.5. Etapele unei ncercri 1.5.1. Pregtirea ncercrii Oportunitatea - decizia de realizare a unei ncercri pentru un studiu dat poate rezulta din diverse cauze: absenta teoriei sau a unui model matematic sigur; limitele programelor de calcul numeric; cost redus al ncercrii in raport cu celelalte metode; dorina de a pune la punct o teorie sau un model numeric. Alegerea tipului de ncercare - depinde de: mijloacele de care se dispune; natura elementului de ncercat; obiectivele de atins. Opiuni: prototip scara 1:1; model redus; in laborator; in situ;

etc

Ca regula generala, obiectivele de atins vor determina rezultatele experimentale care trebuiesc obinute si in consecina alegerea dispozitivelor de msura. 1.5.2. Realizarea ncercrii Odat ales tipul de ncercare, realizarea acestuia comporta diferite faze: fabricarea epruvetei (modelului redus, prototipului); prelevarea caracteristicilor geometrice si mecanice (msura dup realizare, ncercare material); alegerea dispozitivelor de msura, poziionarea punctelor de msura (captori deplasare, deformaii, fora); realizarea standului de ncercare si amplasarea epruvetei; realizarea cablajelor (conexiunilor) intre captori si instalaia de achiziie; aplicarea incarcarilor prevzute; achiziia datelor (automata, manuala).

In ultima faza (achiziia datelor), rolul experimentatorului este primordial pentru controlul bunei desfasurari a ncercrii. Este necesara o observare directa a ncercrii in scopul descoperirii fenomenelor care nu au fost prevzute sau nu pot fi msurate de ctre dispozitivele de msura, pentru a putea interpreta corect datele achiziionate (spre exemplu, momentul ruperii unui urub la ncercarea unei mbinri, momentul apariiei primei fisuri intr-o sudura, etc) Mai mult dect att, experimentatorul trebuie sa supravegheze buna funcionare a aparatelor de msura, o funcionare defectuoasa putnd conduce la distrugerea prematura a epruvetei sau stricarea captorilor. 1.5.3. Interpretarea rezultatelor Aceasta ultima faza in desfasurarea unei ncercri experimentale cuprinde urmtoarele etape: Tratarea preliminar a rezultatelor: in urma observaiilor din timpul ncercrii se redacteaz o fisa a ncercrii, care va facilita in mare msura intelegerea anumitor rezultate in etapa tratrii propriu-zise a rezultatelor, cat si redactarea raportului final. Aici se vor meniona si variabilele exterioare care nu au fost considerate de ctre sistemul de msura Tratarea propriu-zisa a rezultatelor: presupune tratarea statistica a datelor, determinarea caracteristicilor de material, obinerea de mrimi fizice derivate din datele experimentale

2. CARACTERISTICI ALE CAPTORILOR

2.1. Msura si semnal de ieire Se definesc urmtoarele noiuni: m mrimea msurata (mrime de intrare); s semnal de ieire (mrime de ieire sau rspunsul captorului) desemneaz mrimea fizica citita sau nregistrata in urma operaiunilor de msurare efectuate de captor. Semnalul de ieire se exprima prin relaia: s = f(m) Aceasta relaie rezulta din principiile fizice avute in vedere la realizarea captorului. Pentru cei mai muli captori, semnalul de ieire este electronic (intensitate, tensiune, frecventa). Graficul relaiei s=f(m) reprezint caracteristica de etalonaj a captorului. Ca regula generala, pentru a facilita utilizarea captorului, se ncearc obinerea unei relaii s=f(m) liniare de tipul: s=Sm in care constanta S definete sensibilitatea captorului. Un obiectiv important in realizarea unui captor este ca sensibilitatea acestuia sa fie independenta de toate mrimile fizice de influenta

2.2. Tipuri de captori Funcie de modul de funcionare, captorii pot fi activi sau pasivi. Un captor activ este orice captor care se comporta ca un generator, adic produce un semnal electric prin conversia energiei furnizate de mrimea de intrare sau variaiile acesteia. Un exemplu este efectul piezoelectric direct, caracterizat de proprietatea anumitor corpuri (quartz) sa genereze tensiune electrica in urma aplicrii unei tensiuni mecanice, care poate fi utilizat la realizarea captorilor de presiune sau a captorilor de fora. Acest tip de captor are un acces fizic si unul electric. In pofida caracterului activ, aceti captori sunt adesea asociai cu amplificatori electronici (condiionare semnal), puterea

prelevata din msurtori fiind in general insuficienta pentru asigurarea funcionarii corecte a achiziiei. Captorii pasivi sunt dispozitive la care mrimea de msurat moduleaz o energie electrica de origine exterioara. Acest tip de captor poate fi schematizat sub forma unui dispozitiv cu trei cai de acces, cel de al treilea fiind utilizat pentru furnizarea energiei electrice. Fata de captorii activi, captorii pasivi utilizeaz o condiionare a semnalului de intrare, printr-un circuit electric si o alimentare. Printre conditionarile cele mai frecvent utilizate si care se regsesc si pentru captorii utilizai in laboratoarele de ncercri pentru construcii se gsesc montajul potentiometric, montajul inductiv, sau puntea Wheatstone. In general se utilizeaz captori cu ieire analogica, la care semnalul de ieire este legat de mrimea de intrare prin caracteristica de etalonaj a captorului s=f(m) (semnalul de ieire este proporional cu mrimea fizica msurata).

2.3. Mrimi fizice de influenta Mrimile fizice de influenta gi reprezint toate mrimile fizice parazite susceptibile sa modifice valoarea semnalului de ieire s, fara posibilitatea de a le distinge de aciunea semnalului de intrare m. Relaia s=f(m) se scrie in aceste condiii: s=f(m,gi) Mrimile de influenta cele mai ntlnite sunt: temperatura; cmpul electric; vibraiile; umiditatea; presiunea. Pentru protejarea funcionarii captorului fata de mrimile de influenta se pot lua urmtoarele masuri: realizarea captorului a.i. sa fie insensibil la anumite mrimi de influenta (spre exemplu prin utilizarea blindajelor, ptr protejarea mpotriva cimpurilor electromagnetice) fixarea mrimilor de influenta la valori constante cunoscute, identice celor definite in timpul operaiunii de calibrare a captorului;

compensarea influentei mrimilor de influenta printr-un montaj electric asociat captorului (spre exemplu compensarea temperaturii la timbrele tensometrice).

2.4. Caracteristici metrologice Captorii sunt caracterizai de urmtoarele mrimi, exemplificate in figura 2.1: caracteristica de etalonaj; domeniul nominal de msura; sensibilitatea; liniaritatea; rezoluia; timpul de rspuns.

Fig. 2.1 Caracteristica de etalonaj Caracteristica de etalonaj Este funcia s = f(m) in care: m - mrimea msurata s - mrimea semnalului de ieire

Evident, o caracteristica liniara este de dorit, insa nu este obinuta niciodat dect cu un anumit grad de aproximare, caracterizat de liniaritatea captorului. Domeniul nominal de msura

Reprezint domeniul de variaie a mrimii msurate (valorile extreme ale m) in care captorul asigura conversia semnalului de intrare. Acest domeniu este limitat de apariia unor erori semnificative de msura. Se pot distinge deasemenea domeniul de utilizare fara apariia deteriorrii captorului, respectiv domeniul de utilizare fara apariia distrugerii captorului. In domeniul de utilizare fara apariia deteriorrii captorului, valorile mrimii msurate m care depasesc intre anumite limite domeniul nominal de msura nu mai corespund specificaiilor de funcionare a captorului (spre exemplu depasirea forei nominale maxime ptr un captor de fora, cu un procent neglijabil). Aceasta alterare este totui reversibila, captorul regsindu-si funcionarea normala cnd valoarea mrimii m se situeaz din nou in domeniul nominal de utilizare In domeniul de utilizare fara apariia distrugerii captorului, valorile mrimii msurate m depasesc cu procente importante domeniul nominal de msura, conducnd la alterarea caracteristicilor de funcionare a captorului. In aceste situaii, nainte de o noua utilizare, trebuie procedat la o recalibrare a captorului. Liniaritatea Este exprimata in procente si se definete ca fiind ecartul maxim intilnit pe domeniul de msura, intre caracteristica de etalonaj si dreapta ajustata, raportat la amplitudinea totala a semnalului de ieire s (V in figura 1.7): L = ( / V) x 100 (%) Sensibilitatea Sensibilitatea intr-un anumit punct din domeniul de msura este derivata in acest punct a caracteristicii de etalonaj in raport cu mrimea de intrare: S = ds / dm In cazul unui captor cu caracteristica liniara, sensibilitatea este definita ca fiind panta dreptei care definete caracteristica de etalonaj si este constanta pe tot domeniul de msura (=V/e in figura 1.7). Rezoluia Este cea mai mica variaie msurabila a mrimii de intrare Timp de rspuns

Este intervalul de timp intre momentul unei variaii brute a mrimii m si momentul in care semnalul de ieire a captorului atinge o valoare apropiata de valoarea stabilizata cu o anumita eroare. Un timp de rspuns este deci ntotdeauna insotit de valoarea e% pentru care a fost definit.

2.5. Calibrare Relaia intre semnalul de intrare si cel de ieire a unui sistem de msura este stabilit prin calibrare. Calibrarea este operaiunea prin care se aplica o valoare cunoscuta mrimii m in scopul determinrii semnalului de ieire corespunztor. Prin aplicarea unui set de valori cunoscute pentru mrimea de intrare si observarea semnalului de ieire, se poate obine in mod direct o curba de calibrare. Intr-o asemenea curba, mrimea msurata m poate fi reprezentata pe abscisa, iar valoarea msurata a semnalului de ieire pe ordonata Intr-o operaiune de calibrare, valoarea de intrare trebuie sa fie o variabila controlata independenta, in timp ce valoarea msurata a semnalului de ieire devine variabila dependenta a calibrrii. Din curba de calibrare se poate determina caracteristica de etalonaj, prin gsirea ecuaiei s=f(m) care trece prin punctele determinate in cursul calibrrii. Se disting doua tipuri de calibrri: calibrare directa in care valorile m sunt furnizate de etaloane (spre exemplu cale pentru deplasri sau greutati pentru fora); calibrare prin comparaie cu un captor identic de referina.

3. ERORI DE MSURA

3.1 Tipuri de erori Eroarea de msura reprezint diferena intre semnalul de ieire msurat s si valoarea exacta a msurii m. Aceasta ultima valoare fiind necunoscuta, eroarea de msura poate fi doar estimata. Precizia semnalului de ieire s nu depinde doar de captor, ci si de sistemul de achiziie legat de acesta. In ceea ce privete captorul, se pot distinge doua tipuri de erori: erori sistematice erori accidentale Erori sistematice Sunt erorile care introduc un decalaj constant intre valoarea reala si valoarea msurata. Erorile sistematice rezulta de fapt dintr-o utilizare improprie a materialului de achiziie si pot fi reduse printr-o cunoatere precisa si o utilizare riguroasa a captorilor utilizai. Printre acestea se pot distinge: erori ale valorii unei mrimi de referina, datorate spre exemplu utilizrii captorului in condiii (temperatura, umiditate) neconforme celor prevzute in specificaiile aparatului; erori ale caracteristicilor captorului, spre exemplu luarea in considerare a unei valori a sensibilitatii eronate (ds/dm, sau V/e in figura 1.7). Acest tip de eroare poate fi redus efectund o recalibrare regulata a captorului. erori datorate modului de utilizare a captorului, spre exemplu nerespectarea valorii timpului de rspuns al captorului. Erori accidentale Sunt erorile aleatorii care pot interveni brusc, pe o durata nedeterminata. Diversele cauze generatoare de erori accidentale sunt legate de: mrimile fizice de influenta si variaia acestora in timpul funcionarii captorului; poziionarea defectuoasa sau schimbarea in timpul ncercrii a poziiei captorului; zgomote de fond, interferene parazite Pentru o mai buna intelegerea a diferenei intre erorile sistematice si cele accidentale, se considera exemplul unui captor de deplasri si a doua moduri diferite de operare a ncercrii:

in primul caz, captorul este fixat in poziie pe suport si se itereaza de n ori msura deplasrii unui punct din structura ncercata; in cel de al doilea caz, nainte de fiecare dintre cele n msurtori, se repozitioneaza captorul pe suport.

In primul caz, eroarea introdusa in msura deplasrii prin poziionarea captorului este o eroare sistematica, iar in cel de al doilea caz aceasta devine accidentala.

3.2. Tratarea statistica a rezultatelor Tratarea statistica a rezultatelor are ca scop cunoaterea valorii celei mai probabile a mrimii msurate si fixarea limitelor de incertitudine. Tratarea statistica se refera doar la erorile accidentale, de unde importanta distinciei intre erorile accidentale si cele sistematice fcuta anterior. Cnd msurarea aceleiai mrimi m fost repetata de n ori, valoarea medie m se definete:
m= m1 + m2 + ... + mn n

O msura a dispersiei valorilor msurate mi fata de valoarea medie m este data de abaterea medie ptratica:

(m m) + (m
2 1

m + ... + mn m n 1

Presupunand ca erorile accidentale sunt independente, se poate admite ca distribuia rezultatelor mi urmareste curba de probabilitate GAUSS. Probabilitatea P(m1, m2) de a obine un rezultat al msurtorii mi cuprins in intervalul celor doua valori m1, m2 este dat de formula:
m2

P(m1, m2) =

m1

p(m)dm

in care p(m) este densitatea de probabilitate pentru valoarea m a msurii.


mm 1 Legea GAUSS (Fig. 3.1): p (m) = exp 2 2 2 Valoarea cea mai probabila a msurii m este m.

Probabilitatea P de apariie a unui rezultat mi in limitele urmtoarelor intervale: m +/- 1 abatere medie m +/- 2 abateri medii m +/- 3 abateri medii 68.27% 95.45% 99.73%

Fig. 3.1 Curba Gauss

Considernd curba densitatii de probabilitate p(m) pe care sunt raportate rezultatele msurii m, se disting urmtoarele noiuni: Acurateea aparatului de msura Este caracterizata de ecartul intre valoarea exacta mo (necunoscuta) si valoarea medie m (figura). Un aparat cu acuratee mare este un aparat la care 0. Fidelitatea aparatului de msura Este calitatea de a reda rezultate grupate in jurul valorii medii m. Abaterea medie ptratica, a crei valoare traduce dispersia rezultatelor, este un indicator al fidelitatii aparatului. Figurile 3.2-4 arata in mod sugestiv, pentru un exemplu simplu (joc sageti) la care valoarea exacta se poate presupune ca este reprezentata de cercul din mijlocul intei, semnificaia acestor noiuni.

Fig. 3.2 Acuratee mare (m0=m) si fidelitate sczuta

Fig. 3.3 Fidelitate mare si acuratee sczuta

Fig. 3.4 Acuratee si fidelitate mari

4. CAPTORI DE DEPLASRI

Captorul de deplasri este un dispozitiv alctuit dintr-un corp cilindric sau paralelipipedic in care culiseaz o tija a crei extremitati poate fi legata de punctul din structura in care se dorete determinarea deplasrii, captorul fiind fixat de o baza fixa, independenta de structura testata. In prezent, exista o mare varietate de captori de deplasri care transforma in general deplasarea intr-un semnal de 0-10V. Funcie de domeniul de variaie a deplasrii msurate, precizia acestor dispozitive variaz intre 1/100 si 1/1000 mm. In mod esenial, transformarea deplasrii in mrime electrica se poate face in mod potentiometric sau inductiv.

4.1 Captorul potentiometric


Este constituit dintr-o rezistenta fixa pe care se deplaseaz un cursor, solidar cu o tija a crei deplasri se msoar, aa cum se arata in figura 4.1. Rezistenta fixa este constituita dintr-un fir bobinat pe un suport izolator. Firul poate fi fabricat dintr-un aliaj de Ni-Cr, Ni-Cu sau Ni-Cr-Fe. Rezistentele utilizate sunt in mod uzual cuprinse intre 1-100 k.

Fig. 4.1 Captor potentiometric Liniaritatea globala pentru acest tip de captori este asigurata, dar rezoluia este in mod evident limitata prin discontinuitatile datorate bobinajului (trecerea de la o spira la cealalt). Aceti captori sunt utilizai, in general, pentru msurarea deplasrilor mai mari dect 10mm.

4.2 Captorul inductiv


Este constituit din trei bobine amplasate in lungul axei corpului cilindric al captorului, dintre care doar bobina mediana este alimentata, aa cum se arata in figura 1.13. Un miez

magnetic se deplaseaz in lungul axei bobinelor si furnizeaz un suport campului magnetic generat de bobina mediana. Bobinele laterale sunt conectate in serie. Daca miezul este in centrul captorului, tensiunile induse in bobinele laterale se anuleaz si tensiunea de ieire este nula. Aceasta tensiune creste, cu valori pozitive sau negative, daca miezul se deplaseaz intr-un sens sau altul. In acest sistem, tensiunea de ieire este o funcie liniara de poziia miezului. Rezoluia este teoretic infinita si liniaritatea poate atinge valori excelente, de ordinul 0.02% pentru o plaja de cativa milimetri.

Fig. 4.2 Captor inductiv

5. CAPTORI DE DEFORMAII TIMBRE TENSOMETRICE

5.1 Alctuire
Principiul de funcionare al timbrelor tensomerice este simplu: un fir electric lipit pe o suprafaa, care sufer aceleai deformaii ca aceasta. Atunci cnd se dorete determinarea alungirii unui punct pe o suprafaa, pe o anume direcie, timbrul se va lipi cu firele paralele la aceasta direcie. Sub forma cea mai simpla, primele timbre tensometrice erau constituite dintr-un fir foarte fin, lipit pe o foaie suport, aa cum se arata in figura 5.1.

Fig. 5.1 Timbru tensometric clasic Tipurile recente au nlocuit firul electric printr-un fir de siliciu impregnat pe suprafaa suport, care permit realizarea buclelor lrgite, aa cum se arata in figura 5.2. Utilitatea acestor bucle lrgite va fi explicata in continuarea acestui capitol.

Fig. 5.2 Timbru tensometric modern Este util de precizat ca, de fapt, denumirea de timbru tensometric este intr-o oarecare msura improprie; tensiunile nu pot fi msurate in mod direct. Timbrul tensometric msoar doar deformaiile specifice, care vor fi ulterior transformate in tensiuni.

Unitatea de msura cea mai utilizata pentru deformaii in extensometrie este s (microstrain). Acest simbol a fost adoptat pentru a defini alungirile sau scurtrile relative de 106 cm/cm. Nu este propriu-zis o unitate, deoarece deformaiile specifice sunt mrimi adimensionale. Vom spune deci 100s pentru o deformaie =100 x 10-6.

5.2 Principiul de msurare


Considernd timbrul tensometric ca un fir unic de lungime L solicitat la traciune, rezistenta acestuia va fi: R=L/S in care:

- este rezistivitatea firului L lungimea firului S seciunea firului


Variaia relativa a rezistentei se poate scrie sub forma:
R L S = + R L S

Daca este alungirea relativa, diametrul firului va suferi o diminuare relativa -, astfel nct seciunea devine:
S'=

D '2
4

( D D )
4

D 2 (1 ) 2
4

= S (1 )2

Variaia relativa a seciunii se scrie:


S S ' S S (1 ) 2 = = 1 = (1 ) 2 1 = 1 2 + ( ) 2 1 2 S S S Expresia pentru variaia rezistentei devine: R L = + + 2 = + (1 + 2 ) R L Daca rezistivitatea este constanta, pentru =0.3 relaia devine:

R = 1.6 R

De fapt, rezistivitatea nu este constanta, dar intr-o prima aproximare se poate considera ca este proportionala cu variaia lungimii firului. Se poate deci scrie:
R L =K = K R L

Pentru ca un metal sa fie adecvat pentru construirea unui timbru tensometric, trebuie ca factorul K sa fie intr-adevr o constanta. Aceasta constanta se numete factor de calibrare a timbrului. Cunoscnd acest factor, se observa ca se poate msura alungirea relativa cunoscnd variaia rezistentei unui timbru. Factorul de calibrare depinde de natura materialului. Un timbru este cu att mai sensibil cu cat factorul K este mai ridicat. Timbrele curente poseda un factor K in jur de 2, dar exista timbre speciale a cror factor de calibrare ajunge pana la 200. Nu toate metalele prezint toate calitatile necesare pentru a fi utilizate in fabricarea timbrelor. Semnalul de ieire a timbrului tensometric trebuie sa fie, pe cat posibil, o funcie liniara de deformare; altfel spus, factorul de calibrare K sa fie independent de deformaie. Unele metale sunt, din acest punct de vedere total improprii, aa cum se arata in figura 5.3. Constantanul este insa un material excelent pentru a fi folosit la fabricarea firului pentru timbre tensometrice (Fig. 5.3 ).

Fig. 5.3 Variaia rezistentei relative a unui fir funcie de alungire pentru diverse materiale

5.3 Sensibilitatea transversala


Relaiile prezentate anterior neglijeaz faptul ca timbrul, lipit pe o direcie X pentru a msura deformaia x prezint o sensibilitate la dilatare y care exista in direcie transversala. Aceasta se datoreaz buclelor din alctuirea timbrului, dar si simplificrii realizate asupra termenului /. Relaia fundamentala a timbrelor poate fi scrisa general: R / R = K x + K y Studiul teoretic al factorilor K si K este destul de complex si fabricanii de timbre au ncercat sa rezolve problema constructiv, astfel nct K sa devin neglijabil si K constant. Realizarea buclelor lrgite pentru timbrele moderne de tip circuit imprimat (Fig. 5.2), contribuie la reducerea substaniala a efectului transversal; aceste bucle, cu rezistenta electrica nesemnificatva, au un efect imperceptibil in semnalul de ieire al timbrelor.

5.4 Tipuri de timbre funcie de starea de tensiuni


Un timbru obinuit permite msurarea deformaiei intr-o singura direcie si deducerea efortului unitar intr-o stare uniaxiala de tensiune (Fig. 5.4).

Fig. 5.4 Timbru pentru msurarea deformaiei pe o singura direcie Cnd se dorete determinarea unei stri de tensiune biaxiala, si se cunoate direcia tensiunilor principale, se folosesc timbre cu circuite la 90o, ale cror axe coincid cu direciile principale (Fig. 5.5)

Fig. 5.5 Timbre pentru msurarea deformaiei pe doua direcii perpendiculare

Atunci cnd nu este cunoscuta direcia tensiunilor principale, se folosesc timbre cu trei circuite (Fig. 5.6).

Fig. 5.6 Timbre pentru msurarea deformaiei pe trei direcii

5.5 Efecte parazite care intervin in funcionarea timbrelor


Se evidentiaza aici doar efectele parazite care pot aciona la nivelul timbrului propriu-zis, care afecteaz variaia rezistentei timbrului sub efectul deformaiilor si provoac astfel msurtori eronate, chiar in condiiile utilizrii unei aparaturi de msura de cea mai buna calitate. Printre diversele efecte parazite, doar cel mai important va fi tratat in continuare si anume efectul temperaturii. Pentru un timbru tensometric lipit de un suport supus la solicitri mecanice, in acelai timp fiind solicitat si la variaii de temperatura, semnalul de ieire este suma a 3 componente : un semnal corespunztor deformaiilor datorate solicitrii mecanice ; un semnal datorat deformaiei termice a structurii (efect parazit) ; un semnal datorat deformaiei termice a timbrului propriu-zis (efect parazit). De reinut ca exista 2 efecte parazite, a cror eliminare este posibila doar in condiiile in care se realizeaz un timbru special pentru materialul din care este realizata structura ncercata, fiind capabil sa urmreasc coeficientul de dilatare termica al acesteia. Un timbru lipit pe un anumit material liber de solicitri mecanice furnizeaz funcie de temperatura un semnal complex, depinznd de materialul respectiv si de alctuirea

timbrului. Daca pentru un anumit aliaj exista o plaja de temperatura pentru care caracteristica rezistenta-temperatura este orizontala, vom spune despre acest timbru ca este autocompensat pentru materialul ale crui deformaii se msoar si pentru aceasta plaja de temperatura. Aliajul NiCr si constantanul prezint o plaja de temperatura in care curba de variaie a rezistentei cu temperatura este destul de plata, aa cum se arata in figura 5.7.

Fig. 5.7 Variaia rezistentei timbrelor cu temperatura Un alt efect al temperaturii este influenta asupra factorului K ; aceasta particularitate, independenta de materialul pe care este lipit timbrul, este data de constructor si se poate lua astfel in considerare. Figura 5.8 ofer, cu titlu indicativ, caracteristicile furnizate de un anumit constructor pentru un lot particular de timbre.

Fig. 5.8 Variaia factorului K cu temperatura

Cu titlu informativ, se prezint in continuare alte cteva efecte parazite care pot afecta variaia rezistentei timbrului sub efectul deformaiilor : efecte magnetice induse de vecinatati ;

efectul presiunii hidrosatice pentru timbrele scufundate intr-un lichid ; oboseala : in ncercrile de oboseala, exista riscul deteriorrii progresive ; efect de rigidizare : in anumite cazuri, pentru elemente deosebit de subiri, timbrul poate rigidiza local structura si perturba astfel cmpul de deformaii.

5.6 Legarea timbrelor cu instrumentele de achiziie


Montajul fizic cel mai simplu pentru msura rezistentelor electrice este puntea Wheastone. In figura 5.9 se prezint schema clasica a punii. Bornele A si B sunt alimentate la o tensiune E0 si se msoar tensiunea la bornele C si D.

Fig. 5.9 Puntea Wheatstone Utilizand legile Ohm si Kirchoff, tensiunea de ieire se poate scrie funcie de tensiunea de alimentare si de rezistentele R1-R4: V = E0 (R2 R4 R1 R3) / (R1 + R2) (R3 + R4) Puntea este echilibrata in momentul in care aceasta tensiune este nula, adica pentru situaia in care: R1R3 = R2 R4

Aceasta egalitate este verificata pentru cazul particular in care toate cele patru rezistente sunt egale: R1=R2=R3=R4=R Daca exista o variaie a rezistentelor, tensiunea de ieire sufer o variaie care se poate calcula cu formula: V = E0 (R1/R1 -R2/R2 + R3/R3 - R4/R4 ) / 4 Deci, daca una din rezistente variaz, tensiunea dezechilibrata este proportionala cu variaia relativa a acestei rezistente. Daca una dintre rezistentele punii este un timbru tensometric, este posibila, in acest mod, msurarea variaiei rezistentei acestuia. nainte de nceperea ncercrii, puntea trebuie echilibrata, aceasta facindu-se automat, de ctre centrala de achiziie, prin variaia celorlalte rezistente incluse in punte (R1=R2=R3=R4) Variaia tensiunii de ieire este proportionala cu tensiunea de alimentare; aceasta din urma trebuie deci sa fie perfect stabilizata.

5.6.1 Montajul in sfert de punte


Montajul uzual este in sfert de punte, in care doar o ramura este ocupata de un timbru tensometric (spre exemplu R1). Se poate scrie deci: V = E0 (R1/R1 +/- 0 ) / 4= E0 R1/R1 / 4 = E0 R1 / 4 R1 Centrala de achiziie calculeaz automat variaia de tensiune si rezistenta, oferind in mod direct valoarea deformaiei in s. Cablarea timbrului se face in mod obinuit cu trei fire, aa cum se arata in figura 5.10, pentru eliminarea efectului temperaturii asupra rezistentei cablurilor de legtura. Asupra acestui aspect se va reveni mai trziu.

Fig. 5.10 Montajul timbrului tensometric in sfert de punte, cu trei fire

5.6.2 Montajul in jumtate de punte


Acest sistem este utilizat atunci cnd se dorete msurarea diferenei semnalelor furnizate de doua timbre. Acestea vor fi montate in doua ramuri adiacente ale punii, spre exmplu R1 si R2, astfel nct : V = E0 (R1 / R1 - R2 / R2) / 4 Acest tip de montaj se folosete in principal cnd se dorete eliminarea efectelor parazite care pot aciona asupra timbrului principal R1. Timbrul R2 va fi plasat in aceleai condiii ca si R1, lipit pe acelai material, dar fara a fi supus solicitrii mecanice. Daca variaia rezistentei R1 conine un efect parazit Rp care se suprapune peste deformaia datorita solicitrii mecanice, variaia rezistentei R2 va fi egala cu aceasta valoare : R2 = Rp si deci : V = E0 [(K + Rp / R) - Rp / R] / 4 = E0 K / 4 Aceasta asociere a unui timbru `de compensare` cu timbrul principal a fost vreme ndelungata singurul mod de eliminare al efectelor temperaturii asupra timbrelor. Apariia timbrelor autocompensat, aa cum s-a artat anterior, a eliminat aceasta practica. Montajul in jumtate de punte mai poate fi utilizat in anumite situaii particulare, cnd cele doua timbre trebuie sa ofere aceleai valori ale msurtorii, dar de semne contrare si se dorete astfel obinerea directa a valorii medii. Spre exemplu, in cazul unei grinzi ncovoiate unul dintre timbre se amplaseaz pe talpa superioara iar celalalt pe talpa inferioara. Avantajul este ca montajul este insensibil la efectele parazite, dar exista riscul de a obine rezultate eronate in cazul unei funcionari defectuoase a unuia dintre timbre (lipire incorecta, spre exemplu). Pentru montajul in jumtate de punte, cablarea se face cu cate doua fire pentru fiecare timbru.

5.7 Efecte parazite care intervin in msurarea deformaiilor


Efectele parazite cele mai importante care intervin in msurarea deformaiilor sunt neliniaritatea punii Wheatstone si rezistenta cablurilor de legtura.

5.7.1 Neliniaritatea punii Wheatstone


Ecuaiile prezentate anterior au fost obinute cu neglijarea termenilor de ordinul doi ai variaiilor rezistentelor. Aceste expresii sunt deci valabile pentru deformaii mici, dar prezint un risc daca deformaiile devin importante, spre exemplu pentru ncercrile in stadiu plastic. Considernd cazul legrii in sfert de punte, in care doar R1 este timbru, eroarea relativa a variaiei tensiunii fata de formula cu neglijarea termenilor de ordinul doi este (pentru un factor de calibrare K=2) :

e = [ / (1+ )] x 100 [%] Pentru o deformaie de 1%, eroarea relativa este de 1%. Aceasta alungire corespunde unei depasiri importante a limitei elastice a otelului, spre exemplu (deformaie de aproximativ 0.2%). Eroarea va fi deci neglijabila pentru ncercrile in domeniul elastic ale structurilor. Pentru o deformaie de 10%, insa, eroarea obinuta este de 9.1%, ceea ce devine inacceptabil. Singura modalitate de a corecta efectul neliniaritatii punii este prin calcul. Unicul montaj prin care efectul neliniaritatii se anuleaz este legarea in jumtate de punte a doua timbre care msoar deformaii egale de semne contrare, aa cum s-a artat anterior.

5.7.2 Efectul lungimii cablurilor de legtura asupra rezistentei


Atunci cnd timbrele sunt amplasate departe de aparatele de msura este necesar sa se tina cont de rezistenta cablurilor de legtura, datorita lungimii acestora. Factorul de calibrare a timbrului, dat de constructor este : K = (R / R1) / In care R1 este rezistenta timbrului tensometric. Daca timbrul este legat de aparatul de msura prin fire foarte lungi, rezistenta RL a acestora va fi in serie in puntea Wheastone cu rezistenta timbrului, astfel nct factorul de calibrare devine : K = [R / (R1+ RL )] / < K

In consecina, in cazul unor lungimi importante ale cablurilor de legtura, este necesara efectuarea coreciei factorului de calibrare. Aceasta se poate face prin abace de calcul, aa cum se arata spre exemplu in figura 5.11.

Fig. 5.11 Corecia factorului de calibrare

5.7.3 Efectul temperaturii asupra rezistentei cablurilor de legtura


Variaia rezistentei cablurilor datorata temperaturii este adiionata variaiei rezistentei datorita deformaiei structurii, conducnd la masuri inexacte. Acest efect este eliminat printr-un montaj particular al sfertului de punte, cu trei fire, prezentat in figura. Daca firele 1, 2 si 3 au aceeai lungime, se observa ca ramura activa conine doua lungimi (1 si 2) in serie cu timbrul tensometric si ca ramura adiacenta conine deasemenea doua lungimi (2 si 3) in serie cu rezistenta R2. In consecina, o variaie de temperatura se traduce printr-o variaie egala a rezistentelor in cele doua ramuri, si deci se compenseaz, in virtutea expresiei variaiei tensiunii de ieire V.

5.8 Lipirea timbrelor


Aceasta problema, deosebit de importanta, presupune un tratament special al suprafeei pe care se va lipi timbrul. In figura 5.12 se prezint etapele necesare efecturii acestei operaiuni.

1. Degresarea suprafeei probei

2. Curatire suprafaa

2. Neutralizare suprafaa

4. Poziionare

3. Lipire

Fig. 5.12 Lipirea timbrelor tensometrice

6. CAPTORI DE FORA

6.1 Tipuri de captori de fora


Pentru a ncrca si a avea totodat controlul incarcarii la care este supusa piesa destinata ncercrii, se pot folosi greutati calibrate; aceasta metoda este insa limitata la valori mici ale incarcarii, avnd in vedere inconvenientele legate de transportul si manipularea greutatilor. Mai mult dect att, in acest mod se pot aplica doar forte verticale. Pentru a extinde aplicarea acestei metode, pot fi folosite diverse dispozitive bazate pe principul prghiilor. Msurtorile sunt insa in continuare limitate de condiiile statice si de gabarit ale unor asemenea dispozitive. In decursul timpului, odat cu dezvoltarea tehnologiei, s-au pus la punct dispozitive tot mai precise pentru msurarea forei, bazate pe principii din diverse domenii ale fizicii. Aceste dispozitive, denumite si captori de fora se pot intercala intre dispozitivul de ncrcare si piesa de ncercat: Captori de fora hidraulici, in care forele sunt msurate prin intermediul presiunii, exploatnd principiul lui Pascal. O celula de fora bazata pe acest principiu este realizata dintr-un cilindru umplut cu lichid, conectat la un manometru. Captori de fora cu traductor piezoelectric, care utilizeaz proprietatea unor cristale naturale (quartz) sau artificiale, capabile sa produc un semnal electric sub efectul unei solicitri mecanice. Captori cu traductor de deplasare, care utilizeaz o piesa flexibila (resort comprimat sau lama ncovoiata) a crei deplasri este tradusa in mrime electrica utiliznd un traductor de deplasare potentiometric sau inductiv. Captori cu traductor de deformaie, care utilizeaz o piesa rigida a crei deformaii sunt msurate cu ajutorul timbrelor tensomerice. Dintre captorii de fora enumerai, cei mai raspinditi sunt captorii cu traductor de deformaie, avnd in vedere numeroasele avantaje: au dimensiuni si masa sczute, minimiznd astfel efectele ineriale si permitand operarea intr-o gama larga de frecvente; au robustee si fiabilitate mare, deoarece timbrele tensomerice, fiind lipite de piesa rigida, realizeaz o piesa compacta, rezistenta la ocuri; stabilitate mare (abilitatea de a retine calibrarea pe o perioada ndelungata de timp, in condiiile unei utilizri corecte); sensibilitate redusa la factori exteriori , prin legarea timbrelor tensomerice in montaje electrice adecvate. Principul de funcionare al unui captor de fora cu traductor de deformaie este simplu: daca un timbru tensomeric este lipit pe un corp supus unui efort P, rspunsul acestui timbru poate fi msurat funcie de acest efort, aa cum se arata in figura 6.1.

Fig. 6.1 Captor de fora cu traductor de deformaie Se poate spune deci ca s-a realizat un aparat capabil sa msoare orice efort exterior aplicat in acelai punct al corpului si pe aceeai direcie. In realitate, problema este mai complexa. Calitatile eseniale care trebuie obinute pentru un astfel de captor sunt: absenta histerezei; returul la zero; fidelitatea (constanta rspunsului); linearitatea (de dorit, dar nu neaprat necesara). Pentru a atinge acest rezultat, trebuiesc ndeplinite mai multe condiii: Geometria captorului este deosebit de importanta, putnd asigura o sensibilitate ridicata la efortul msurat si o insensibilitate la eforturi parazite. Alegerea materialului epruvetei care se deformeaz este capital; prezenta histerezei, non-returul la zero sunt parial datorate alegerii si tratrii incorecte a materialului. Montajul electric al timbrelor in interiorul captorului permite deasemenea eliminarea unui numr mare de surse de erori (in mod obinuit, aa cum se va vedea in continuare, montajul timbrelor pentru captorii de fora se face in punte completa). Intr-o anumita seciune a epruvetei, ncrcarea aplicata celulei de fora poate produce o fora axiala N, doua forte tietoare T, doua momente ncovoietoare Mb si un moment de torsiune Mt. Ideea de baza este ca forma epruvetei, precum si amplasarea si orientarea timbrelor tensomerice, sa fie alese astfel fel nct sa permit msurarea unui singur efort, pentru generarea semnalului care trebuie msurat. Astfel, pot fi realizate celule de fora bazate pe traducerea deformaiilor produse de o fora axiala, o fora tietoare, un moment ncovoietor sau un moment de torsiune a epruvetei interioare, aa cum se arata in figura 6.2.

Daca epruveta este alctuita dintr-un element prismatic, eforturile unitare datorate forei axiale, forei tietoare si momentului de torsiune sunt constante pe lungimea barei, cu excepia anumitor zone restrnse. Daca momentul ncovoietor este generat de ctre o fora aplicata pe elementul prismatic, efortul unitar introdus in acesta variaz liniar cu distanta; traductoarele bazate pe moment ncovoietor vor fi proiectate in consecina.

Fig. 6.2 Captori de fora bazai pe deformaia din (a) fora axiala N (b) moment ncovoietor Mb (c) Fora tietoare T

6.2 Captori de fora bazai pe deformaie din moment ncovoietor


In continuare se prezint o posibila realizare a unui captor de fora cu traductor bazat pe moment ncovoietor. Aa cum se arata in figura 6.3, se considera un captor pentru msurarea incarcarii P prin intermediul unui dispozitiv realizat dintr-o platbanda ncastrata solicitata la ncovoiere si timbre tensomerice.

Fig. 6.3 Realizarea unui captor de fora Soluia cea mai simpla este lipirea unui timbru tensometric (notat 1 in figura) destul de departe de ncastrare pentru a evita perturbaiile si msurarea rspunsului acestuia funcie de intensitatea forei P. Acest timbru va fi montat in sfert de punte si va reprezenta spre exemplu ramura R1 (vezi montarea timbrelor in puntea Wheatstone). Deformaia msurata de acest timbru va fi: 1 = / E = M / E W = 6Pa / Ebe2 (M = P a; W = be2 / 6) iar variaia tensiunii punii: V = E0 1 K / 4 (vezi montaj in sfert de punte) Pentru a nltura diverse semnale parazite (spre ex. temperatura, chiar daca timbrul este autocompensat) se poate plasa timbrul 2 sub timbrul 1, cu ocuparea ramurii R2 in punte. Efectele parazite vor fi nlturate, deoarece timbrele ocupa ramuri adiacente in punte, si semnalele parazite se vor anula reciproc, iar variaiile deformaiilor reale se vor adiiona, fiind de semne contrare. Relaia intre variaia tensiunii si deformaie poate fi scrisa in aceste condiii: V = E0 [K 1 (-K 1) ] / 4 = 2 E0 K 1 / 4 Astfel, captorul a devenit de doua ori mai sensibil la msurarea deformaiei din efectul forei P si este insensibil la diverse semnale parazite.

La cele 2 timbre existente pe bara pot fi adugate timbrele 3 si 4, aa cum se arata in figura (3 cu ocuparea ramurii R3 si 4 cu ocuparea ramurii R4). Montajul astfel obinut, in puntea Wheatstone completa, este montajul uzual al timbrelor pentru captorii de fora. Variaia tensiunii in acest caz se poate scrie: V = 4 E0 K 1 / 4 = E0 K 1 Astfel, captorul este in continuare insensibil la diverse semnale parazite si de 4 ori mai sensibil pentru msurarea deformaiei din efectul forei P. Sub forma cea mai simpla, epruveta pentru captorul de fora bazat pe moment ncovoietor prezint o deformaie maxima in vecintatea ncastrrii unde sunt lipite timbrele tensomerice, aa cum se arata in figura 6.4 . Problema: pentru a avea un moment ncovoietor semnificativ, trebuie ca grinda sa aib o anumita lungime, punctul de aplicare a forei putnd rezulta prea ndeprtat.

Fig.6.4 Epruveta pentru captor de fora bazat pe moment ncovoietor (1) Pentru a putea reduce aceasta distanta, se poate realiza o concentrare a deformaiei in zona timbrelor, aa cum se arata in figura 6.5. Problema: Frecventa proprie de vibraie a epruvetei scade in aceasta situaie, ceea ce poate reprezenta un inconvenient.

Fig. 6.5 Epruveta pentru captor de fora bazat pe moment ncovoietor (2) Pentru a creste frecventa proprie de vibraie a epruvetei, masa partii ingrosate a acesteia poate fi micorata, prin forarea unei guri, spre exemplu, aa cum se arata in figura 6.6.

Fig. 6.6 Epruveta pentru captor de fora bazat pe moment ncovoietor (3) In locul unei epruvete rezemata in consola, se pot utiliza montaje in care elementul prismatic este dublu-ncastrat, aa cum se arata in figura 6.7.

Fig. 6.7 Epruveta ncastrata Timbrele solicitate la ntindere si compresiune sunt notate respectiv cu T si C. Avantajele acestui dispozitiv sunt rigiditatea si deplasarea rectilinie a punctului de aplicare a forei P. Problema: in cazul deplasrilor mari, pot aprea neliniaritati in funcionarea captorului, momentele forei P in raport cu amplasarea timbrelor fiind diferite. Pentru a obine deformaii egale in valoare absoluta pentru T si C se poate imagina montajul cu o singura grinda din figura 6.8.

Fig. 6.8 Montaj cu o singura grinda

Aceasta situaie se regaseste in mod curent pentru captorii de fora sub forma unui montaj cu doua brae aa cum se arata in figura 6.9. Timbrele pot fi amplasate pe doua lamele cu grosime redusa sau in interiorul unei guri.

Fig.6.9 Alctuire tipica a captorilor de fora bazai pe deformaie din moment ncovoietor

6.3 Captori de fora bazai pe deformaie din fora axiala


Pentru traductori bazai pe fora axiala, epruveta poate fi un corp cilindric pe care sunt lipite patru timbre, doua diametral opuse in sensul forei (C), care vor msura deformaia longitudinala si doua deasemenea diametral opuse in sens transversal (T), care vor msura deformaia transversala, ca in figura6.10 . Montarea timbrelor care ofer acelai semnal se face in ramuri opuse in puntea Wheatstone. Acest tip de montaj nltura efectele parazite provenite din eventuala aplicare excentrica a forei.

Fig. 6.10 Epruveta pentru captor fora bazat pe deformaie din fora axiala

O celula de fora care utilizeaz un astfel de traductor este alctuita in principiu, ca in figura 6.11. Montajul are in vedere posibilitatea prelurii unor incarcarii transversale parazite.

Fig. 6.11 Captor fora bazat pe deformaie din fora axiala seciune La celulele de fora de capacitate mare, se pot construi cu patru sau mai multe epruvete prismatice sau cilindrice paralele, aa cum se arata in figura 6.12. Cu acest tip de montaj se obine si o reducere semnificativa a sensibilitatii la incarcarii transversale parazite.

Fig. 6.12 Captori de fora de capacitate mare

Ca regula generala, pentru msurarea forelor de intensitate redusa si medie se utilizeaz captori de fora cu traductori de deformaie produsa de moment ncovoietor, iar pentru msurarea forelor de intensitate mare si foarte mare se utilizeaz captori de fora cu traductori de deformaie produsa de fora axiala.

BIBLIOGRAFIE
Analyse experimentale et numerique de modeles reduits en vibration. Lucrare diploma realizata de Cedric Stewart, Faculte des Sciences Appliquees, Universite de Liege, Belgia, 1996-1997. Coordonatori: Prof. G. FonderFonder G., Boeraeve M Encyclopedie d`analyse des contraintes, J. Avril, Ed. Micromesures, Malakoff, Franta, 1983 Handbook of experimental analysis. Mindin RD, Salvadori MG, Ed. Wiley & Sons, New York, 1984 Handbook on structural testing, R. T. Reese, W. A. Kawahara, The Fairmont Press Inc., 1993 Introducere in tehnica proiectrii asistate de experiment a construciilor metalice, M. Georgescu, R. Zaharia, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 1999 Manuel du laboratoire de resistence des materiaux ; Notes de cours redigees par J. Rondal, M. Braham, S. Cescotto, R. Maquoi. Faculte des Sciences Appliquees, Universite de Liege, Belgia, 1980. Techniques experimentales modernes pour la conduite et exploitation dessais de structures en genie civil, A. Lachal, Laboratoire des Structures INSA Rennes, France, 1994 Theory and design for mechanical measurements, R. S. Figliola, D. E. Beasley, John Wiley & Sons, Inc., 1994 (second edition) Theory and practice of force measurement - Monographs in physical measurement - A. Bray, Giulio Barbato, Raffaello Levi Academic Press, University of California, 1990