BAZA GENETICA SI DIAGNOSTICUL MOLECULAR AL SINDROAMELOR TALASEMICE

Asist. Univ. Dr. Rodica Talmaci

SINDROAMELE TALASEMICE

CANTITATIVE

HEMOGLOBINOPATII

CALITATIVE

HEMOGLOBINE ANORMALE
http://content.dnalc.org/content/c15/15532/sickle_cell.mp4

CE SUNT SINDROAMELE TALASEMICE ?

Talasemiile reprezinta un grup de boli ereditare, caracterizate prin scaderea cantitatii de hemoglobina. Sediul hemoglobinei se afla in eritrocite. Daca hemoglobina este scazuta eritrocitele sunt mai mici si mai goale. Este ceea ce se numeste anemie hipocroma si microcitara.

HEMOGLOBINELE NORMALE
Molecula de hemoglobin este un tetramer format din 4 grupri hemice (hem) i globina constituit din 2 perechi de lanuri polipeptidice. Pe perioada dezvoltrii, la om se sintetizeaz mai multe tipuri de Hb, implicnd 6 tipuri de lanuri polipeptidice: , , , , , i . Moleculele hemoglobinelor sunt constituite din asocierea a 2 lanuri tip cu: 2 lanuri n hemoglobina A (adult major) 96-98% 2 lanuri n hemoglobina A2 (adult minor) 1-3% 2 lanuri n hemoglobina F (fetal) 0,5-1% 2 lanuri n hemoglobina E (embrionar)

Hemoglobina embrionar (HbE): Gower I - 22 Portland - 22 Gower II - 22 Hemoglogina fetal (HbF) - 22 Hemoglobina adult (HbA) - 22 Hemoglobina 2 adult (HbA2) - 22

Tipurile de lanuri globinice sintetizate la diferite etape de dezvoltare

HEMOGLOBINA EMBRIONARA

Studiile genetice au demonstrat c fiecare lan polipeptidic este codificat i sintetizat de o alt gen globinic de tip sau . Aceste lanuri se asociaz n combinaii specifice pentru a forma diferitele tipuri de Hb. n diferite momente ale dezvoltrii sunt sintetizate i utilizate diferite tipuri de Hb.
Locul de sintez a lanurilor globinice pe durata dezvoltrii

La embrionul uman se sintetizeaz iniial, n sacul vitelin, Hb E - un tetramer format din dou polipeptide i dou . Comprand secvenele de aminoacizi, este un polipeptid de tip , iar este de tip . Se pare c lanul este unul dintre primele lanuri globinice aprute.

Hemoglobina embrionar (HbE): Gower I - 22 Portland - 22 Gower II - 22

HEMOGLOBINA FETALA
Dup trei luni de dezvoltare, sinteza Hb embrionare nceteaz, iar locul de sintez a lanurilor globinice se deplaseaz n ficat i splin. Aici sunt sintetizate adevratele polipeptide , iar celelalte dou catene polipeptidice sunt de tip - A sau G care produc dou forme de Hb fetal (fiecare caten este codificat de o gen diferit). Hb prezent n acest stadiu se numete Hb F.

Locul de sintez a lanurilor globinice pe durata dezvoltrii

HEMOGLOBINA ADULTA
Hb F este produs pn aproape nainte de natere, cnd sinteza catenelor nceteaz, iar locul de sintez a Hb se deplaseaz n mduva osoas, unde sunt sintetizate adevratele catene i mpreun cu cteva polipeptide de tip . Hb F apare dup concepie; la un embrion de 2 luni 50% din Hb este reprezentat de Hb F, iar la 2,5 luni Hb F reprezint 90% din totalul de Hb. Dup natere concentraia de Hb F scade, de la 10% (la 6 luni) pana la 2% (la 1 an). Hemoglobina adultului (Hb A) apare la fetus la 6-8 sptmni de via extrauterin.
Locul de sintez a lanurilor globinice pe durata dezvoltrii

HbA2 (22)

http://www.dnalc.org/ddnalc/resources/chr11.html

BAZA GENETICA MOLECULARA A TALASEMIEI

Molecula integrala de hemoglobina este un tetramer 22.
Lanturile polipeptidice -globinice sunt sintetizate de gena -globinica (11p15).

Clusterul de gene -globinice

Lanturile polipeptidice -globinice sintetizate de genele -globinice (16p13).

sunt

Clusterul de gene -globinice

Reprezentarea schematic a genelor globinice

Mutatii produse in aceste gene determina aparitia talasemiilor. In prezent, in gena -globinei, se cunosc aproape 300 de mutaii ce determina transformarea in gene talasemice.

CLASIFICAREA GENETICA A TALASEMIILOR

IN FUNCTIE DE GENA AFECTATA:
1. .-TALASEMIE 2. .-TALASEMIE

3. .-TALASEMIE
4. .-TALASEMIE

CE ESTE -TALASEMIA ?
DEFECTE GENETICE IN GENELE -GLOBINICE PRODUC -TALASEMIA

Cromozomii 11

MUTATII CE DETERMINA - TALASEMIA

MANIFESTARILE FENOTIPICE (CLINICE) IN -TALASEMIE

FORMELE HETEROZIGOTE DE TALASEMIE: Talasemia minima/silentioasa ++/ N Talasemia minora +/N sau 0/N

Cariotip normal, 46, XY

FORMELE HOMOZIGOTE DE TALASEMIE: Talasemia intermediara +/+ sau 0/+ Talasemia major 0/0

Heterozigot

Heterozigot compus = Dublu heterozigot

Homozigot

Daca ambii parinti sunt purtatori de gena -globinica defecta exista riscul de 25% ca la fiecare sarcina sa se nasca un copil cu talasemie majora sau anemie Cooley.

Exista o variabilitate foarte mare in ceea ce inseamna severitatea acestor boli talasemice, astfel delimitarea intre TALASEMIA MAJORA si TALASEMIA INTERMEDIA poate creea confuzie. De aceea, in acest caz este absolut necesara investigarea prin metode de genetica moleculara.

Fenotip -talasemie majora

CE ESTE -TALASEMIA ?
DEFECTE GENETICE IN GENELE -GLOBINICE PRODUC -TALASEMIA

Cromozomii 16

Daca o persoana are o singura gena -globinica defecta (din cele patru), aceasta nu va avea nici un fel de manifestare clinica. Aceasta situatie se numeste conditie de purtator silentios de -talasemie. Diagnosticul este pus numai prin teste genetice si este mai curand un diagnostic deductiv la o persoana aparent sanatoasa care are un copil cu -talasemie. Daca persoana are doua gene -globinice defecte, atunci diagnosticul va fi de -talasemie minora. De regula, nu exista manifestari clinice, iar in hemograma aceasta va avea o anemie usoara hipocroma microcitara. De obicei, pacientul este gresit diagnosticat cu anemie prin lipsa de fier. Diagnosticul corect implica mai multa experienta din partea hematologului, deoarece inclusiv electroforeza de hemoglobina este normala. Genele alfa defecte pot fi situate pe acelasi cromozom (pozitie cis) sau pe fiecare cromozom din pereche (pozitie trans). Daca un parinte are -talasemie minora cu genele defecte in pozitie cis (situate pe acelasi cromozom), iar celalat parinte are conditia de purtator silentios (o singura gena este defecta), exista riscul de 25% ca la fiecare sarcina sa se nasca un copil cu trei gene -talasemice defecte, adica boala Hb H. Daca ambii parinti au -talasemie minora cu genele defecte in pozitie cis (pe acelasi cromozom) exista riscul de 25% ca la fiecare sarcina sa apara -talasemia majora, in care toate genele -globinice sunt defecte, adica Hemoglobina Bart Hidrops Fetalis si produsul de conceptie nu este viabil si va muri in uter.

DELETII -TALASEMICE

VARIANTE TALASEMICE
-TALASEMIA Conditia de -talasemie rezulta prin reducerea sintezei lanturilor - si -globinice si se caracterizeaza printr-o cantitate crescuta de Hb F, un nivel de Hb A2 normal sau scazut si un indice MCV scazut. Gena -globina, ce controleaza productia de lanturi - este localizata foarte aproape de gena - pe cromozomul 11. Daca o gena este indepartata din cromozom in urma unei deletii, atunci si cealalta gena poate fi afectata. In functie de deletia produsa in cromozomi, se pot distinge: Macedonia Sicilia Lepore -talasemia homozigota este similara cu -talasemia, dar simptomele sunt mai usoare. Majoritatea pacientilor supravietuiesc pana la viata adulta cu necesitati minime de transfuzie. -talasemia heterozigota este similara cu -talasemia minora, dar simptomele tind sa fie mai putin severe.

Hemoglobina LEPORE este un amestec in productia de lanturi non-. Capatul N-terminal al proteinei contine secventa aminoacidica a lantului -globinic, iar capatul C-terminal contine secventa aminoacidica a lantului globinic. Exista mai multe variante de Hb Lepore, in functie de lungimea segmentelor fuzionate: Washington, Hollandia, Baltimore. In Hb Lepore homozigota nu exista productie normala de lanturi -globinice sau -globinice. Aspectele clinice si hemograma sunt identice cu cele de -talasemie majora In Hb Lepore heterozigota aspectele clinice si de laborator sunt identice cu cele de -talasemie minora

DIAGNOSTICUL MOLECULAR IN TALASEMII

PRINCIPALII INDICI HEMATOLOGICI IN TALASEMIA HETEROZIGOTA

TESTELE DE GENETICA MOLECULARA IN TALASEMIE

STRATEGIA DE INVESTIGARE A MUTATIILOR TALASEMICE se refera la cautarea modificarilor produse in genele globinice normale ce au dus la transformarea lor in gene talasemice.

-talasemiile si -talasemiile sunt consecinta unor deletii ale genelor globinice, in timp ce -talasemiile
sunt produse ca rezultat al mutatiilor punctiforme aparute in ADN la nivelul acestor gene -globinice. In scopul identificarii mutatiilor -talasemice se procedeaza la urmatoarea etape:

Recoltarea de sange periferic extractie ADN din sange amplificare prin PCR a genelor de investigat Prin metode de biologie moleculara se realizeaza identificarea mutatiilor produse la nivelul genelor de interes. Aceste metode ne indica exact mutatia produsa in gena studiata, fiind si metode de verificare, absolut necesare

intr-un diagnostic molecular.

SINDROAMELE TALASEMICE

-talasemie -talasemie -talasemie -talasemie

-globina -globina -globina -,-globina

-,-,-globina

-talasemie

METODE DE IDENTIFICARE A MUTATIILOR -TALASEMICE

ELECTROFOREZA IN GEL CU GRADIENT DE DENATURARE (DGGE) AMPLIFICARE SPECIFICA A ALELELOR MUTANTE (ARMS-PCR) ANALIZA SITUSULUI DE RESTRICTIE IN FRAGMENTE DE AMPLIFICARE PCR (PCR-RFLP) Amplificarea fragmentelor genice -globinice urmata de restrictie enzimatica

Amplificare seriata a fragmentelor -globinice: Fr.F, Fr.I, Fr.II, Fr.III, Fr.IV

Electroforeza fragmentelor F, I, II, III, IV in gel de poliacrilamida

Electroforeza in gel de agaroza

Electroforeza in gel de agaroza

METODE DE IDENTIFICARE A MUTAIILOR -TALASEMICE

ELECTROFOREZA N GEL CU GRADIENT DE DENATURARE (DGGE) 1. Amplificare seriat a fragmentelor -globinice: Fr.F, Fr.I, Fr.II, Fr.III, Fr.IV AMPLIFICARE SPECIFIC A ALELELOR MUTANTE (ARMS-PCR) ANALIZA SITUSULUI DE RESTRICIE N FRAGMENTE DE AMPLIFICARE PCR (PCR-RFLP) Amplificarea fragmentelor genice -globinice urmat de restricie enzimatic

2. Electroforeza fragmentelor F, I, II, III, IV n gel de poliacrilamid cu gradient de denaturare

Electroforeza n gel de agaroz

Electroforeza n gel de agaroz

1. Amplificarea seriat a fragmentelor genice -globinice: Fr.F, Fr.I, Fr.II, Fr.III, Fr.IV
Se realizeaza scanarea intreagii gene -globinice pentru identificarea mutatiilor.

Intr-o prima etapa se amplifica seriat 5 fragmente ce compun intreaga gena -globinica

GENA -GLOBINA

Amestec de reactie PCR:

ADN (template) Amestec tampon PCR: Tris-HCl, KCl, (NH4)2SO4, MgCl2 Primer F (forward) - secventa scurta de ADN care se imperecheaza cu o portiune complementara dintr-o catena ADN si formeaza un capat 3-OH liber la care se ataseaza ADN-polimeraza si incepe sinteza unui lant ADN nou Primer R (reverse) Nucleotide (dATP, dTTP, dGTP, dCTP) ADN polimeraza (Taq DNA polynerase)

http://www.dnalc.org/ddnalc/resources/pcr.html

REACTIA DE POLIMERIZARE IN LANT PCR

ADN genomic

-globina

3 ETAPE:

http://www.dnalc.org/ddnalc/resources/pcr.html

REACTIA DE POLIMERIZARE IN LANT PCR

ADN genomic

-globina

3 ETAPE: 1. Denaturare 90-95oC 1 min

http://www.dnalc.org/ddnalc/resources/pcr.html

REACTIA DE POLIMERIZARE IN LANT PCR

ADN genomic

-globina

3 ETAPE: 1. Denaturare 90-95oC 1 min

20-30 cicluri

2. Alinierea primerilor 55-65oC - 0,5 min

3. Polimerizare 72oC 2 min

AMPLIFICAREA EXPONENTIALA

DETECTIE PRIN ELECTROFOREZA IN GEL DE AGAROZA

ELECTROFOREZA N GEL CU GRADIENT DENATURANT (DGGE)

In aceasta etapa se realizeaza electroforeza fragmentelor amplificate in DGGE.
In functie de modelul electroforetic obtinut avem informatia despre prezenta sau absenta unei mutatii in fragmentul analizat si locul genic al mutatiei. Daca utilizam probe control, prin compararea modelelor electroforetice, obtinem informatia privind mutatia exacta.

DGGE Fragment F
Gena -globinei a fost mprit n 5 fragmente diferite (Fr. F, Fr. I, Fr. II, Fr. III, Fr. IV), ce acoper ntreaga regiunea de codificare i secveele de flancare 5' i 3'.
350 pb

Fragmentele de amplificare din gena -globinei pentru electroforeza n gel cu gradient denaturant. Poriunile negre reprezint exonii, iar poriunile albe intronii. 5 UTR i 3 UTR regiunile netranslate 5 i 3

Cele mai frecvente mutaii identificate n fragmentul F: Mutatia 87 (C-G) - ++ Polimorfismul +20 (C-T) lincat cu mutaia IVS II-745 (C-G) - + Polimorfismul cd2 (C-T) Fr. F Fr. F

cd 2/N -87/N

N/N +20/N

N/N +20/N +20/+20 cd2/N -101/N N/N

N/N -87/N

N/N

cd 2/N -87/N N/N cd2/N +20/N N/N

N/N -101/N N/N cd2/N cd2/N cd2/N cd2/cd2 N/N

DGGE Fragment I
250 pb

Fragmentele de amplificare din gena -globinei pentru electroforeza n gel cu gradient denaturant. Poriunile negre reprezint exonii, iar poriunile albe intronii. 5 UTR i 3 UTR regiunile netranslate 5 i 3.

Cele mai frecvente mutaii identificate in fragmentul I: cd 6 (-A) - 0 Polimorfismul +20 (C-T) lincat cu mutaia IVS II-745 (C-G) - + Polimorfismul cd 2 (C-T)
Fr.I

Fr. I
N/N +20/+20 cd 6/N N/N +20/N N/N + 20/N N/N cd 2/N N/N cd 5/N

+20/+20 +20/N cd 2/N cd2/N

N/N

cd2/N cd6/N

DGGE Fragment II

370 pb

Fragmentele de amplificare din gena -globinei pentru electroforeza n gel cu gradient denaturant. Poriunile negre reprezint exonii, iar poriunile albe intronii. 5 UTR i 3 UTR regiunile netranslate 5 i 3

Cele mai frecvente mutatii identificate infragmentul II: IVS I-1 (G-A) - 0 IVS I-6 (T-C) - + IVS I-110 (G-A) - + cd 39 (C-T) - +
Fr. II Fr. II
Cd 39/N N/N cd 39/N N/N IVS I-1/N IVS I-1/N

Fr. II

IVS I-110/N N/N

IVS I-110/ cd39/N IVS I-110/N IVS I-6/N cd 39/N

IVS I-110 IVS I-110/N N/N N/N cd 39/N N/N IVS I-110/N

DGGE Fragment IV
420 pb

300 pb

Fragmentele de amplificare din gena -globinei pentru electroforeza n gel cu gradient denaturant. Poriunile negre reprezint exonii, iar poriunile albe intronii. 5 UTR i 3 UTR regiunile netranslate 5 i 3.

Cele mai frecvente mutatii produse in fragmnetul IV: mutaia n semnalul de poliadenilare (AATAAA-AATGAA) - + mutatia +1480 (C-G) - + Fr. IV

Poli A cd+6/N (+1480)

poli A

METODE DE ANALIZ A MUTAIILOR -TALASEMICE

ELECTROFOREZA N GEL CU GRADIENT DE DENATURARE (DGGE) Amplificare seriat a fragmentelor -globinice: Fr.F, Fr.I, Fr.II, Fr.III, Fr.IV AMPLIFICAREA SELECTIV A ALELELOR MUTANTE (ARMS-PCR) ANALIZA SITUSULUI DE RESTRICIE N FRAGMENTE DE AMPLIFICARE PCR (PCR-RFLP) Amplificarea fragmentelor genice -globinice urmat de restricie enzimatic

Electroforeza fragmentelor F, I, II, III, IV n gel de poliacrilamid cu gradient de denaturare

Electroforeza n gel de agaroz

Electroforeza n gel de agaroz

AMPLIFICAREA SELECTIV A ALELELOR SPECIFICE

Metoda se aplica pentru identificarea mutaiilor punctiforme cunoscute. In amplificarea PCR se utilizeaza un primer care prezinta aceeasi secventa de nucleotide cu ADN matrita, cu exceptia nucleotidului terminal 3. Acesta este complementar cu nucleotidul modificat prin mutatie. Taq-polimeraza necesita o complementaritate perfecta a primerului la capatul 3' pentru a putea realiza polimerizarea. Astfel, alela dorita este intens amplificata. In cazul neamplificarii rezultatul este nepotrivirea dintre ADN matrita si oligonucleotidul primer. Pentru a confirma aceasta conditie, in amestecul de reactie se introduc 2 primeri control care amplifica un fragment de alta dimensiune.

Mutatia IVS I-110 (G-A)

Banda control de 861 pb Banda specific mutaiei IVS I110 de 390 pb

METODE DE ANALIZ A MUTAIILOR -TALASEMICE

ELECTROFOREZA N GEL CU GRADIENT DE DENATURARE (DGGE) Amplificare seriat a fragmentelor -globinice: Fr.F, Fr.I, Fr.II, Fr.III, Fr.IV AMPLIFICAREA SELECTIV A ALELELOR MUTANTE (ARMS-PCR) ANALIZA SITUSULUI DE RESTRICIE N FRAGMENTE DE AMPLIFICARE PCR (PCR-RFLP) Amplificarea fragmentelor genice -globinice urmat de restricie enzimatic

Electroforeza fragmentelor F, I, II, III, IV n gel de poliacrilamid cu gradient de denaturare

Electroforeza n gel de agaroz

Electroforeza n gel de agaroz

ANALIZA SITUSULUI DE RESTRICIE PRIN METODA PCR - RFLP

Unele mutaii punctiforme pot crea sau desfiina un situs de restricie n secvena ADN. Aceste mutatii pot fi identificate prin analiza situsului de restricie.
Prin stabilirea polimorfismului lungimii fragmentelor de restrictie ne dam seama daca s-a produs mutatia cautata.

SECVENTIEREA ADN
Metoda prin care se poate afla secventa in baze azotate a unui fragment ADN de interes

REAL TIME PCR GENOTYPING

IDENTIFICAREA DELEIILOR - Si TALASEMICE GENICE GLOBINICE PRIN METODA GAP-PCR

Metoda GAP-PCR se aplica in identificarea deletiilor genice mari. Metoda se bazeaza pe tehnica de amplificare PCR cu 3 primeri specifici pentru fiecare deletie. Acestia sunt utilizati in aceeasi reactie de amplificare, conducand la amplificarea unui singur produs specific deletiei si o banda control, de marime diferita, corespunzatoare alelei normale.

deleia Macedonia (11,5 kb) -talasemia

MED-I/ MED-I/ 20,5/ MED-I/ 20,5/

0 MED-I (17,5 kb) / +(3.7 kb) = Boala Hb H -talasemia

STUDIUL TALASEMIEI IN ROMANIA

SPECTRUL MUTATIILOR -TALASEMICE IDENTIFICATE IN ROMANIA

-talasemia
MED/N 3.7/N 0 MED-I (17,5 kb) / +(3.7 kb) = Boala Hb H /N

-talasemia
deleia Macedonia (11,5 kb) deleia Lepore

O NOUA MUTATIE IN SITUSUL CAP AL GENEI -GLOBINEI - MUTATIA CAP+3 (A-T)

TESTAREA PRENATALA PENTRU TALASEMIE

Pentru cuplurile la care diagnosticul de talasemie minora a fost pus la ambii parinti, dupa ce partenera a ramas insarcinata, se recomanda efectuarea testelor de genetica moleculara la fat pentru a identifica prezenta mutatiilor talasemice.
ADNul extras din lichid amniotic sau vilozitati coriale este analizat prin metodele moleculare pentru identificare i caracterizare de mutaii -talasemice prezente n genotip. Prin aceste metode se stabileste diagnosticul de homozigot (bolnav) sau heterozigot (purtator) al talasemiei, se identifica mutatia exacta prezenta la fat si se anticipeaza fenotipul sau. Probele de material fetal se obtin prin AMNIOCENTEZA sau prelevare de probe din VILOZITATILE CORIALE. Ambele pot fi efectuate numai in centre specializate sub control ecografic. Amniocenteza se efectueaza dupa saptamana a 15-a de sarcina prin recoltarea de 10-15 ml de lichid amniotic. Biopsia din vilozitatile coriale se poate efectua in saptamana 10-12 de sarcina prin recoltare de fragmente foarte mici de tesut cu origine fetala.

ANALIZA ADN

PRIMUL CAZ
SCANAREA GENICA PENTRU IDENTIFICARE DE MUTATII
250 pb

370 pb

Fragmente de amplificare din gena -globinei pentru electroforeza in gel cu gradient denaturant.

Fragmentele de amplificare din gena -globinei pentru electroforeza in gel cu gradient denaturant.

Allela IVS I-110

Allela IVS II-745 Alela Normala Alela Normala

Pattern-uri DGGE in fragmentul I. 1-ADN mama (N), 2-ADN tata (pozitiv), 3ADN bunic (pozitiv), 4-ADN fetal pozitiv pentru mutatia IVS II-745 (C-G), 5-ADN bunica (N).

Pattern-uri DGGE in fragmentul II. 1-ADN bunica (N), 2, 3-ADN fetal pozitiv pentru mutatia IVS I-110 (G-A), 4-ADN mama (pozitiv), 5-ADN control negativ.

REZULTATE

GENOTIP
FETUS
MAMA TATAL BUNICUL PATERN BUNICA PATERNA

FENOTIP
.

Homozigot IVS I-110 (G-A) / IVS II-745 (C-G)

heterozigot IVS I-110 (GA) / N heterozigot (C-G) / N heterozigot (C-G) / N Normal IVS IVS II-745 II-745

+/ +
+/ A +/ A +/ A

A/ A

AL DOILEA CAZ
SCANAREA GENICA PENTRU IDENTIFICARE DE MUTATII
250 pb

Pattern-uri DGGE in fragmentul I.

1-ADN control negativ,
2-ADN fetal din proba de lichid amniotic (pozitivcontaminare), 3-ADN control pozitiv pentru polimorfism cd 2 in stare heterozigota,

Fragmente de amplificare din gena -globinei pentru electroforeza in gel cu gradient denaturant.

4-ADN mama (pozitiv pentru mutatia cd 8 (-AA + polimorfism cd 2 in trans), 5-ADN fetal din proba CVS, pozitiv pentru mutatia cd 8 (-AA) in stare homozigota, 6-ADN tata (pozitiv pentru mutatia cd 8 (-AA) in stare heterozigota, 7-ADN control pozitiv pentru mutatia cd 8 (-AA) in stare heterozigota, 8-AND control pozitiv pentru mutatia cd 8 (-AA) in stare homozigota.
Alela normala

Alela patologica cd 8 (-AA)

REZULTATE

GENOTIP
FETUS Homozigot cd 8 (-AA) / cd 8 (-AA)

FENOTIP
.

0/ 0

MAMA TATA

heterozigot cd 8 (-AA)/ N heterozigot cd 8 (-AA)/ N

0/ A 0/ A

DIAGNOSTIC PRENATAL PENTRU -TALASEMIE

GENOTYPE PHENOTYP E
.

FETUS

Homozygot IVS I-110 (G-A) / IVS II745 (C-G) Heterozygot IVS I-110 (G-A) / N Heterozygot IVS II-745 (C-G) / N

+/ + +/ A +/ A
.

MOTHER FATHER

FETUS
MOTHER FATHER

Homozygot CD 8 (-AA) / CD 8 (-AA)

Heterozygot CD 8 (-AA)/N Heterozygot CD 8 (-AA)/N Homozygot IVS I-110 (G-A) / IVS II745 (C-G) Heterozygot IVS II-745 (C-G) / N Heterozygot IVS I-110 (G-A) / N Heterozygot IVS I-1 (G-A)/N Heterozigot IVS I-1 (G-A)/N Heterozygot IVS I-110 (G-A) / N
. .

0/0
0/A 0/A

FETUS
MOTHER FATHER

+/ 0 +/ A 0/ A
.

FETUS
MOTHER FATHER

0/A
.

0/A

+/ A

FETUS
MOTHER FATHER

Heterozygot IVS I-110 (G-A) / N

Heterozygot IVS I-110 (G-A) / N Heterozygot IVS I-110 (G-A) / N

+/
.

+/ A +/ A

Profile DNA obtinute prin genotipare STR. Profilul probei CVS (CVS1) este diferit de profilul probei din lichidul amniotic (R) si de cel al probei materne (06-33), aceasta indicand necontaminarea cu AND matern. Profilul probei de lichid amniotic este acelasi cu profilul probei materne, aceasta indicand o contaminare a acestei probe cu AND matern.