Sunteți pe pagina 1din 48

EDUCATIA PRENATAL I. Prezentare general, scop, impact, efecte Ce este educaia prenatal ?

Fiecare mam, fiecare tat, fiecare familie, fiecare ar dorete s aib copii sntoi, inteligeni i echilibrai Dar foarte !"i#i s"#t aceia care ti" c venirea pe lume a unor astfel de copii poate fi favorizat Studiile tiinifice i psihologice ntreprinse n lume n ultimele decenii dovedesc realitatea unei educaii prenantale naturale, pe care viitorii prini au posibilitatea s!o aplice pozitiv n viaa lor zilnic, cu a"utorul profesionitilor i cu spri"inul societii. #a pune n lumin importana perioadei prenatale n devenirea fiinei omeneti. #ducaia prenatal rezult dintr!un ansamblu de procese naturale prin care fiina de formeaz, se dezvolt i se informeaz $ ntr!un cuv%nt se educ. &oua fiin face lucrul acesta prin puterile vieii ce i!a fost transmis i cu a"utorul materialelor fizice i a stimulrilor senzoriale, afective, mentale, spirituale pe care le primete de la mama sa i, prin ea, de la tat i de la mediu. 'ceste elemente $ pozitive sau negative $ sunt integrate n memoria subcontient, celular a fiinei n formare, adic n structura ei de baz, fizic i psihic. (n timpul celor ) luni de sarcin, copilul prenatal i construiete primele baze ale $ $ $ s#tii %or&a#e, sisteme, f"#cii' se(orialitii %or&a#e de sim, sisteme se#(oriale, f"#cii se#(iti)e' afecti)itii %!erce!erea emoiilor, se#time#telor i &*#d"rilor mamei'

$ !redis!o(iiilor sale de caracter %#edorit, )a a)ea te#di#a s fie temtor i a&resi) + ate!tat c" i"bire, )a fi ,#cre(tor, desc-is i creati)' $ mod"rilor sale de relaio#are %sc-ema de ba( a relaiilor sale )iitoare )a sem#a c" cea !e care !ri#ii o stabilesc c" el' . Pe#tr" co!il"l !re#atal, tot"l este -ra# / el #e a)*#d ca!acitatea de a acee!ta ceea ce este fa)orabil0be#efic i de a res!i#&e ceea ce este #oci)

Dac !ri#ii c"#osc aceste !rocese #at"rale, ei a" !osibilitatea s fereasc co!il"l de tot ce e #oci) i s$i dea cele mai b"#e eleme#te ,# toate !la#"rile 'ltfel spus, ei pot s alimenteze cu informaii pozitive banca de date care se constituie, la noua fiin, la nivel celular. *imp de ) luni, celula se formeaz i se informeaz n acelai timp + fiina se educ n timp ce se formeaz i se dezvolt. Ed"caia fii#ei "ma#e, de la co#ce!ie !*# la moarte, se reali(ea( !ri# 1 !rocese ese#iale 2 3 im!re&#area + 4 imitaaia0ide#tificarea + 1 e5!erime#tarea C"m sta" l"cr"rile ,# ca("l co!il"l"i in utero 6 7 El e5!erime#tea( s"!t"l, de&l"tiia i o motricitate )ariat 8 me#io#m acti)itatea m"c-ilor res!iratori care, ,#c di# !erioada fetal, se a#tre#ea( !e#tr" a$i ,#de!li#i )iitoarea f"#cie i a9"t la !ro!"lsarea s*#&el"i ctre creier"l ,# formare Fet"s"l reacio#ea( !ri# micare i modificarea ritm"l"i cardiac la stim"lrile se#(oriale i emoio#ale !e care le !rimete 7 Ii imit el mama 6 8e ,#t*m!l ca "# co!il de c*te)a l"#i s re!rod"c !o(iii cor!orale i mai t*r(i" c")i#te s!ecifice "tili(ate de mam sa" de ,#soitor ,# tim!"l sarci#ii 7 Im!re&#area este ma5im Pri# tra#smitere direct, !ri# fl"5"rile -ormo#ale sa" !ri# em!atie, co!il"l !rimete se#(aiile, emoiile, &*#d"rile mamei sale, care ,i stim"lea( $ sa" ,i i#-ib / f"#ciile i or&a#ele El reacio#ea( la aceti stim"l"i i memoria acestor !rime reacii colorea( )iitoarea l"i !erso#alitate , :# ce co#st educaia !re#atal i rol"l )iitorilor !ri#i 6 Di# rdci#a lati# ; ed"co < a" deri)at do" #oi"#i com!leme#tare 2 "#a, de ; a da la i)eal <, ; a scoate di# <, ; a crete <, cealalt de ; a -r#i <, ; a a)ea &ri9 de < Aceste do" as!ecte fac !arte i#te&ra#t di# ed"caia !re#atal co#tie#t, care !ro!"#e s i se dea embrionului i apoi ftului, - hrana . fizic, senzorial, afectiv, mental i spiritual care s mobilizeze, s dinamizeze i s transforme n competene toate potenialitile pe care le conine celula iniial.

Este "til s facem corect disti#cia di#tre i#str"ire i ed"caie 7 Instruirea este "# !roces de tra#smitere de c"#oti#e i abiliti =r, di# acest !"#ct de )edere, #oi nu avem nimic a!l nva pe ft 7 Educaia !ri)ete de()oltarea la ma5im"m a !ote#ialitilor fii#ei %ca!ital &e#etic i !robabil !ro&ram !erso#al' :# acest se#s !"tem )orbi de educaie prenatal i de rolul viitorilor prini ca educatori ai copilului prenatal 7 /ama asi&"r >?@ di# ca!ital"l &e#etic i !ermite o"l"i embrio#ar s ati#& stadi"l de #o"$#sc"t Acest rol formator este ,#de!li#it de s*#&ele ei, care f"r#i(ea( materialele #ecesare co#str"iri cor!"l"i !rec"m i -ormo#ii cores!"#(tori strilor sale emoio#ale Ima&i#ile sale me#tale s"#t tra#smise co!il"l"i !e ci ,#c #ec"#osc"te 0 viitoare mam informat se !oate -otr, s !o(iti)e(e, ,# ms"ra !osibil"l"i / i fr a se c"l!abili(a !e#tr" ce #" e !osibil / aceast ed"caie !re#atal care se !etrece ,# fii#a ei 2 $ $ $ $ ado!t*#d "# mod de )ia s#tos me#i#*#d o stare i#terioar to#ic, o!timist i i"bitoare com"#ic*#d c" co!il"l !ri#dialo& i#terior, m*#&*ier, )oce )orbit sa" c*#tat "tili(*#d !"terea creatoare a ima&i#aiei 2 ima&i#i me#tale i &*#d"ri !o(iti)e

Ea !oate ,# acelai tim! s fie rece!ti) la co!il, s ,#cerce s$i c"#oasc #e)oile, &"st"rile, e)e#t"al caracter"l i !ro&ram"l de )ia 7 *atl asi&"r >? @ di# ca!ital"l &e#etic %i "# -ormo# !rotector care ,m!iedic res!i#&erea embrio#"l"i' 1n viitor tat informat ,i co#tie#ti(ea( i as"m rol"l !ater# $ $ ,#co#9"r*#d mama i co!il"l c" ta#dree cre,#d "# climat de calm i sec"ritate

$ com"#ic*#d c" co!il"l !ri# )oce / )orbit sa" c*#tat / i !ri# ati#&ere El crea( astfel !rimele le&t"ri f"#dame#tale i str"ct"ra#te !e#tr" co!il $ !artici!*#d la ,#soirea sarci#ii, la ale&erea mod"l"i de #atere i la !re&tirea ei .

Co#seci#ele a!licrii ed"caiei !re#atale #at"rale s"#t m"lti!le 2 7 $ !e#tr" co!il asi&"r !re)e#ia f"#dame#tal a disf"#ciilor fi(ice i !si-ice #e tra#smisibile &e#etic i le ate#"ea( !e acestea di# "rm, at"#ci c*#d ele e5ist + $ 7 $ fa)ori(ea( formarea "#ei fii#e s#toase, ec-ilibrate, stabile, desc-ise i creati)e !e#tr" c"!l"l !are#tal !ermite )iitorilor !ri#i s e5!erime#te(e o de()oltare

!erso#al deosebit, o ade)rat re#atere + $ $ ,mbo&ete i co#solidea( )iaa c"!l"l"i + fa)ori(ea( o #atere "oar i fericit +

$ facilitea( ed"carea co!il"l"i, a!oi a adolesce#t"l"i datorit le&t"rilor !ri#i0co!il stabilite de tim!"ri" 7 $ $ !e#tr" societate co#solidea( familia, cel"la de ba( a colecti)itii !re)i#e aba#do#"l i )iole#a domestic

$ ad"ce eco#omii s"bsta#iale ,# diferite dome#ii 2 sntate / !ri# sarci#i i #ateri mai "oare, mame i co!ii mai s#toi i mai fericii + securitate / co!ii co#ce!"i, !"rtai ,# !*#tece i ad"i !e l"me ,# s!irit"l res!ect"l"i, i"birii, ,#crederii a" toate a#sele s de)i# fii#e #o#$ )iole#te, coo!era#te i creati)e + via social / aceti co!ii a" i#te&rat ,# str"ct"ra lor f"#dame#tal ca!acitatea de a i"bi, de a dialo&a, de a coo!era, de a &si sol"ii ec-itabile la co#flictele care se i)esc i#e)itabil ,# )iaa familial, !rofesio#al, social, i#ter#aio#al 2iitoarele fiine vor fi apte s ceeze un nou echilibru social i o pace durabil n lume.

#ducaia p3rinilor nainte de natere4 un parado5 sau o certitudine?

C*#d "# c"!l" atea!tA "# co!il, de,#datA ce aflA )estea, d"!A s"r!ri(a i b"c"ria trAite de cei doi )iitori !Ari#i, a!ar i ,#trebArile2 BC"m )a fi sarci#a 6 Dar #aterea 6 C"m )a fi co!il"l 6 Ca fi

sA#Atos 6 =are o sA fac faA 6 Ce$ar treb"i sA ti" 0 sA fac6 C"m se )a sc-imba )iaa mea 6 Pe ci#e sA ,#treb 6D

Foarte !robabil acest c"!l" )a "rma tradiiile di# familie, modelele tra#smise di# &e#eraie ,# &e#eraie, e5em!lele )ii ale !riete#ilor, ale r"delor, ale )eci#ilor, )a de)e#i rece!ti) la o m"ltit"di#e de i#formaii c"lese di# cAri, de !e i#ter#et sa" di# mass$media, la recoma#dArile medic"l"i de familie sa" ale altor cadre medicale, a altor !rofesio#iti care le$ar !"tea acorda "# s!ri9i#

Ciitorii !Ari#i %mai ales mama' ,#ce! sA ,i facA &ri9i !e#tr" co!il i de)i# rece!ti)i+ ei a" #e)oie de i#formaii !e care sA le a!lice imediat Ei a" dre!tate, fii#dcA ,#tr$ade)Ar, calitatea vieii prenatale are un efect determinant asupra dezvolt3rii viitorului copil.

E5istA de9a #"meroase st"dii care demo#strea(A le&At"ra di#tre starea fi(icA i !si-icA a mamei ,# tim!"l sarci#ii i starea de sA#Atate a co!il"l"i2 de e5em!l" "# st"di" efect"at de U#i)ersitatea di# Fristol reali(at !e "# #"mar de 3G ??? de familii #"mit H8t"di"l lo#&it"di#al A)o# !ri)i#d i#fl"e#a !Ari#ilor as"!ra co!iilorD, c"#osc"t !o!"lar s"b #"mele de HCo!iii a#ilor I?D Astfel, oame#ii de tii#A a" desco!erit fa!t"l cA mamele care ma#ifesta" o a#5ietate !rof"#dA ,# tim!"l sarci#ii, ,# s!ecial ,# "ltim"l trimestr", a" a)"t "# risc cresc"t c" >?@ de a #ate co!ii c" !robleme se)ere emoio#ale i de com!ortame#t Jamele a" oferit i#formaii des!re com!ortame#t"l i dific"ltAile emoio#ale ale co!iilor !re(e#te la cca G a#i de la #atere U# alt e5em!l" ,l re!re(i#tA st"diile care demo#strea(A im!act"l !e care mod"l de )iaA al !Ari#ilor ,#ai#te de co#ce!ie ,l are as"!ra sA#AtAii i de()oltArii co!il"l"i C%nd taii sunt fum3tori, sperma lor este afectat3 i riscul de mboln3vire de cancer pentru copilul lor poate crete. Co!iii se !ot #ate de aseme#ea c" o &re"tate s"b medie, i !ot fi e5!"i la risc"l de moarte s"bitA + iata s"ficie#te moti)e !e#tr" a !re&Ati ate#t co#ce!ia DacA mamele co#s"mA alcool ,# mome#t"l co#ce!iei, crete risc"l de a da #atere "#or co!ii c" a#omalii faciale !e care )or treb"i sa le !ri)eascA a!oi toatA )iaa Pe#tr" a e)ita i alte malformaii, c"!l"rile se !ot !re&Ati !e#tr" o concepie contient3, ,#cerc*#d sA elimi#e ,#cArcarea c" metale &rele sa" alte s"bsta#e to5ice, sA e)ite medicaiile de orice fel, sA ado!te o #"triie c,t mai #at"ralA Ciitor"l co!il aflat ,# !*#tec"l mamei $ "#i)ers"l tai#ic ,# care se !etrec !rimele I l"#i ale )ieii l"i$ se aflA ,#tr$"# !roces de formare co#ti#"A

Copilul devine un receptacol al tuturor influenelor produse de g ndurile, sentimentele i actele mamei. :# tim!"l sarci#ii, emoiile mamei s"#t com"#icate c-imic fet"s"l"i !ri# !lace#tA, bariera cel"larA di#tre s*#&ele mater# i cel fetal Jolec"lele c-imice Bsem#alD, eliberate ,# s*#&ele mamei ca rAs!"#s la emoii, tra)ersea(A !lace#ta i i#d"c ,# cel"lele i#tA ale co!il"l"i "# efect ide#tic c" rAs!"#s"l !rod"s ,# cel"lele i#ta ale mamei Dei co!il"l ,# de()oltare #" este ; co#tie#t < de eleme#tele care a" !rod"s rAs!"#s"l emoio#al al mamei, el este co#tie#t de co#seci#ele fi(iolo&ice ale emoiilor i de se#(aiile !rod"se DacA ,# tim!"l sarci#ii mama are o dific"ltate i resimte o !erioada mai l"#&a de tim! o emoie #e&ati)A, care se re!etA ciclic, co!il"l este ; !ro&ramat < !ri# acest c-imism com!ortame#tal sA aibA o a#"mitA reacie La #i)el s"bco#tie#t, se !oate de()olta o reacie de a!Arare, co!il"l simi#d"$se ; )i(at < de emoia #e&ati)A a mamei i ,# acest ca( 2 $se !oate simi rAs!"#(Ator %)i#o)at' de trAirile mamei $ma#ifestA teama cA ar !"tea fi res!i#s $se c"l!abili(ea(A $ma#ifestA desco#siderare faA de !ro!ria !ersoa#A $!oate ma#ifesta o reacie de res!i#&ere faA de mamA, etc E5iste#a s"bstrat"l"i bioc-imic al emoiilor e5!licA de ce ,# !erioada !re#atalA co!il"l de()oltA o ; memorie < com!ortame#talA, care )a i#fl"e#a com!ortame#t"l sA" de mai t*r(i" ca ad"lt Este de rei#"t fa!t"l cA ,# sit"aia co!iilor e5!"i ,# tim!"l de()oltArii lor !re#atale la atit"di#i #e&ati)e sa" distr"cti)e, co#seci#ele com!ortame#tale s"s$me#io#ate !ot fi ate#"ate sa" c-iar a#"late di# !"#ct de )edere !si-olo&ic, odatA ce aceste sit"aii s"#t rec"#osc"te P3rinii trebuie s3 devin3 contieni de faptul c3 nc3 din momentul concepiei, de!a lungul dezvoltarii pre6postnantale, g%ndurile lor, atitudinile i comportamentele lor vor influena profund evoluia copilului lor i s3n3tatea lui. C*#d se )orbete de educaie, a!roa!e a"tomat se !res"!"#e cA cel ed"cat )a fi co!il"l, ,#cA de mic el se dorete a fi modelat aseme#i "#"i al"at !e#tr" a de)e#i ,#tr"c-i!area )ie a &*#d"l"i creator ma#ifestat de !Ari#ii l"iK Jai t*r(i", la coalA, !roces"l co#ti#"A Formarea "#"i com!ortame#t de(irabil !oate fi sa" #" ,#c"#"#atA de s"cces De cele mai m"lte ori, !Ari#ii i$ar dori sA tie care este secret"l "#ei ed"caii eficie#te, dacA s"#t re&"li "#i)ersale !e care le$ar !"tea a!lica i la !ro!ri"l co!il U#eori re&"lile f"#cio#ea(A, alteori #" U#ii co!ii s"#t rece!ti)i, alii s"#t de$a dre!t"l refractari Fiecare !Ari#te i$ar dori sA tie c" !reci(ie de ce de!i#de s"cces"l ed"caiei co!il"l"i sA"

7ar dac3 acest succes sau eec ar depinde de modul n care p3rinii au tr3it perioada prenatal3 ? Cum am putea afla ? :# ca("l ,# care co!iii !ro)i# di# co#ce!ii i sarci#i #edorite, ed"caia lor ridicA #"meroase !robleme, starea lor de sA#Atate !si-icA i fi(icA fii#d m"lt afectatA U# st"di" "#ic !ri)i#d e)ol"ia co!iilor #edorii a fost efect"at ,# trei Ari2 8"edia, Fi#la#da i Ce-oslo)acia+ e)al"area co!iilor !ro)e#ii di# sarci#i #edorite s$a fAc"t la diferite ),rste 2 la 4L de (ile d"!A #atere, la L a#i, 3G i 3M a#i, la 41 de a#i + sit"aia lor a fost com!aratA c" cea a co!iilor !ro)e#ii di# lot"ri de co#trol, co!ii de aceeai )*rstA i se5 8$a co#statat cA ,#tr$o !ro!orie m"lt mai mare, com!arati) c" &r"!"l de co#trol, co!iii #edorii a" fost #Asc"i !remat"r, a" !re(e#tat -a#dica!"ri la #atere, a" !re(e#tat risc mai mare !e#tr" !robleme !si-osociale, delic)e#A, a" a)"t re("ltate mai slabe la ,#)AAt"rA, #ecesit,#d "# a9"tor mai co#siste#t la coalA di# !artea !rofesorilor i mai m"lte co#s"lt"ri !si-iatrice + la 3G a#i s$a co#statat cA aceti co!ii !re(e#ta" ,# !ro!orie d"blA scor"ri mici ale coeficie#t"l"i de i#teli&e#tA % NLM' faA de co!iii di# lot"l martor, iar mamele lor ,i caracteri(a" ca fii#d ,#cA!A*#ai, rA"tAcioi i #er)oi Profesorii i$a" caracteri(at ca fii#d mai -i!eracti)i i mai !"i# sociabili+ la ),rsta de 41 de a#i, de 1 ori mai m"li ti#eri !ro)e#ii di# lot"l de co!ii #edorii a" fAc"t i#fraci"#i, com!arati) c" lot"l de co#trol :#trebai des!re mod"l lor de )iaA i des!re c,t de fericii s"#t, aceti co!ii a" e5!rimat ,#tr$o mAs"rA m"lt mai mare #em"l"mirea, ,#&ri9orarea, tristeea, com!arati) c" co!iii di# &r"!"l de co#trol Ei a" relatat fa!t"l cA ,# &e#eral #" a" me#i#"t o le&At"ra str*#sA c" !Ari#ii, i cA a" s"ferit re!etate de(amA&iri ,# relaiile lor "ma#e 8$a co#statat de aseme#ea cA acetia era" ma9oritatea ,# tratame#t !si-iatric, f"ma" mai m"lt, co#s"ma" mai m"ltA cafea i mai m"lt alcool dec,t co!iii dorii !ro)e#ii di# &r"!"l de co#trol IatA c*te)a ar&"me#te solide !e#tr" a reco#sidera eficie#a ed"caiei co!iilor :#tr$ade)Ar, !oate ar treb"i sA disc"tAm mai ,#t*i des!re o ed"caie a !Ari#ilor ,#ai#te de #atere De fa!t, tot ce !Ari#ii ar !"tea dori mai b"# !e#tr" co!iii lor, !e#tr" formarea lor, s$ar !"tea i#iia ,# !erioada !re#atalA C"m 6 7 L",#d ,# co#siderare, c-iar ,#ai#te de co#ce!ie , impactul !e care ,l are )iaa !re#atalA as"!ra de()oltArii )iitor"l"i co!il+ 7 /anifest nd iubirea di# !rimele mome#te ale sarci#ii co#tie#te, trimi*#d mesa9e !o(iti)e )iitor"l"i co!il+ 7 'plic%nd discern3m%ntul !e#tr" a selecta acele co#diii care s"#t deosebit de be#efice de()oltArii co!il"l"i2 -ra#A adec)atA, rela5are, res!iraii cores!"#(Atoare, im!re&#*#d sim"rile

c" stim"li armo#ioi2 ima&i#i fr"moase, m"(icA de calitate, !limbAri l"#&i ,# #at"rA, e)itarea to5icelor i !e c*t se !oate a !ol"Arii+ 7 C"lti)*#d relaii i &,#d"ri !o(iti)e c" cei di# 9"r, !Ari#ii ,#cerc*#d sA acti)e(e cea mai !o(iti)A lat"rA a fii#ei lor /ama !oate ,#ce!e com"#icarea c" co!il"l ,#cA di# !rimele mome#te ale e5iste#ei l"i !re#atale, )i("ali(*#d"$l ,# l"mi#A, c"m se formea(A di# s,#&ele ei, ,#tr$o tai#icA osmo(A c" tr"!"l i s"flet"l ei *at3l are "# rol la fel de im!orta#t, asi&"r*#d s"!ort"l !si-olo&ic al mamei i co!il"l"i, ma#ifest*#d"$i afeci"#ea faA de co!il !ri# &*#d"l, )ocea i &est"rile l"i

Prin ce mecanism secret modul de via3 al viitorilor p3rini poate avea consecine concrete asupra dezvolt3rii copilului ? U# rAs!"#s ar !"tea fi dat de cercetArile l"i Jasar" Emoto 8/esa"ele apei9 este cartea sa ,# care descrie !ro!rietAile e5traordi#are ale a!ei de ,#re&istrare i memori(are Plec*#d de la cercetArile desfA"rate la FerOeleP de bioc-imist"l Lee Lore#(e# a"s!ra re(iste#ei ma&#etice a a!ei, Jasar" Emoto a s"!"s ea#tioa#e de a!A la diferite i#fl"e#e2 m"(ici str"ct"ra#te sa" destr"ct"ra#te, se#time#te de i"bire sa" "rA, &*#d"ri de )iaA sa" de moarte, r"&Aci"#i Aceste ea#tioa#e a" fost ,#&-eate, a!oi cristalele de a!A / la o tem!erat"rA c"!ri#sA ,#tre />Q i ?Q $ a" fost foto&rafiate s"b microsco! electro#ic Ara#9area cristalelor i#dicA s!le#doarea sa" oroarea c" care a!a a fost im!re&#atA Cristalele !ot reflecta o armo#ie !erfectA sa" -aos"l 8A #" "itAm cA ,# !ro!orie de !este R?@ cor!"l ome#esc este co#stit"it di# a!A =rice &*#d, orice se#time#t, im!re&#ea(A a!a di# es"t"rile #oastre C*#d o"l "ma# est fec"#dat, el este co#stit"it di# a!A ,# !ro!orie de I?@ =are aceastA a!A biolo&icA #" este cea care ca!tea(A i ,#re&istrea(A aceastA !rimA i#formaie 2 calitatea i"birii !Ari#ilor ,# mome#t"l co#ce!iei 6 Ei acest !roces de im!re&#are #" co#ti#"A oare !e tot !arc"s"l sarci#ii, dat fii#d cA fAt"l se alime#tea(A !ri# s*#&ele mater# i este scAldat de lic-id"l am#iotic 6 C*te l"cr"ri s$ar sc-imba daca am !"tea obser)a co!il"l !re#atal, aceastA fii#A care com"#icA, care tra#smite sem#ale de satisfacie sa" de s"feri#A, care e5!lorea(A i se ada!tea(A, care )isea(A, reacio#ea(A, care simte ati#&eri, &"st"ri, miros"ri, care a"de s"#etele sec"ri(a#te !rod"se de mamA, )ocea ei, )ocea tatAl"i, care trAiete ,#tr$o l"me a t"t"ror !osibilitAilor K C*te #em"l"miri, ,#&ri9orAri, temeri s$ar !"tea e)ita, tii#d ce efecte #edorite !ot !rod"ce ,# or&a#ism"l co!il"l"i K

U# com!ortame#t #at"ral al !Ari#ilor ,# tim!"l sarci#ii, ma#ifestat c" m"ltA i"bire i !"i#A )oi#A, !oate !re)e#i c" ade)Arat boli, dific"ltAi, !robleme care ar !"tea s"r)e#i ,# )iaa co!il"l"i Cestea b"#A este cA aceastA i#fl"e#a !o(iti)A !oate co#ti#"a i d"!A #atere + c-iar dacA !Ari#ii #" a" be#eficiat de o ed"caie !re#atalA, m"lte l"cr"ri s"#t a!licate s!o#ta# de )iitorii !Ari#i, iar altele, !ot fi !"se ,# !racticA imediat d"!A #atere :# mome#tele de &raie ,# care !ri)irea mamei i bebel""l"i se co#to!esc, ,# tim!"l act"l"i deo!otri)A )ol"!tos i sacr" al alA!tArii, e#er&ia i"birii !oate )i#deca rA#i, !oate ate#"a cliee, !oate co#solida caractere Jai t*r(i", !e tot !arc"rs"l )ieii, !Ari#ii )or )edea rodi#d semi#ele ,#scrise ad*#c ,# co!il"l lor, sAdite ,# mome#t"l co#ce!iei i ,# !erioada !re#atalA Iar dacA rod"l )a fi, simbolic )orbi#d, ,mbel"&at, at"#ci ,#seam#A cA ed"caia !Ari#ilor ,#ai#te de #atere a de)e#it o certit"di#e

:ibiografie selectiv3 1. Bertin, Marie- Andree, Tout savoir sur lEducation prenatale, au benefice de lenfant a naitre et du couple , Ed. avre !A, "ausanne, #$$% #. %. T&aler, '. !., (1))*+. T&e evolution of ,enetic intelli,ence, !cience #-*, ##*-##.. /ennisi, E., (1))-+. A ne0 loo1 at 2aternal ,uidance, !cience #3%, 1%%*-1%%-.

*. Beverid,e M, 4lover 5, A"!/A6 !tud7 Tea2. Britis& 8ournal of /s7c&iatr7 5ol19$ pp.$#.$9 .. 'avid 6&ar2berlain, /&.', Earl7 and 5er7 Earl7 /arentin,: 5er7 Earl7 /arentin, !tarts Before 6onception; "ife before Birt&

8tat"t"l de !Ari#te ,#ce!e ,#ai#te de co#ce!ie Parinte inainte de Conceptie 7avid :. Chamberlain, #ditor - 2iata inainte de &astere . U# &r"! di# ce i# ce mai mare de !Ari#i moder#i co#siderA cA sA#Atatea lor, obicei"rile, medi"l lor de )iaA )or determi#a calitatea co#ce!iei i ti" fa!t"l cA acest ; co#trol al calitAii < ,l )a

sc"ti !e co!il"l lor de m"lte s"feri#e i -a#dica!"ri Ei ei co#tie#ti(ea(A cA obi#"i#a "tili(Arii alcool"l"i, dro&"rilor, t"t"#"l"i este terato&e#a !"t*#d crea malformaii fetale C*#d taii s"#t f"matori, s!erma lor este afectatA i !oate crete risc"l de ,mbol#a)ire de ca#cer a co!il"l"i lor Co!iii se !ot #ate de aseme#ea c" &re"tate s"b medie, i !ot fi e5!"si la risc"l de moarte s"bitA + iata s"ficie#te moti)e !e#tr" a !re&ati ate#t co#ce!tia DacA mamele co#s"mA alcool i# mome#t"l co#ce!tiei, creste risc"l de a da #atere "#or co!ii c" a#omalii faciale !e care )or treb"i sa le !ri)eascA a!oi toatA )iaa Pe#tr" a e)ita i alte malformaii, c"!l"rile se !ot !re&Ati !e#tr" o co#ce!ie co#tie#tA, i#cerc*#d sA elimi#e i#cArcarea c" metale &rele di# alime#taie, e)it*#d medicaiile de orice fel, se !ot !re&AtA d!d) al #"triiei ,#ai#te de co#to!irea o)"l"l"i c" s!ermato(oid"l Pre(e#a "#ei ca#titAi s"ficie#te de acid folic i# or&a#ism"l !Ari#ilor ,#ai#te de co#ce!ie )a !re)e#i de()oltarea #ormalA a t"b"l"i #e"ral, !rote9*#d co!il"l de s!i#a bifida i a#e#cefalie 8tress$"l oc"!atio#al !oate sA !rod"ca o scAdere a fertilitAii sa" o afectare a co!il"l"i i# !erioada de de()oltare i#tra"teri#a, c" co#seci#e as"!ra com!ortame#t"l"i imediat sa" mai tardi) Importana emoiilor mamei n dezvoltarea uman3 #motiile mamei si dezvoltarea umana Tim! de a!roa!e 3?? de a#i am fost co#)i#si sa credem ca desti#"l #ostr" este determi#at &e#etic Potri)it acestei co#ce!tii ba(ate !e do&mele stii#telor medicale traditio#ale,de()oltarea or&a#sim"l"i #" ar fi altce)a decat o ; citire < a !ro&ramelor &e#etice moste#ite Do&ma, de#"mita oficial ; !rioritatea ADN$"l"i < !res"!"#e ca &e#ele !ri# ca!acitatea lor de a de)e#i acti)e sa" de a se i#acti)a, 9oaca "# rol ca"(al determi#a#t i# co#trol"l e5!resiei biolo&ice si al com!ortame#t"l"i Astfel s$a a9"#s la co#ce!t"l de ; determi#a#ta &e#etica <, la afirmatia ca )ietile #oastre s"#t !re$determi#ate de !ro&ramele &e#etice De cate ori a!area" de)iatii i# com!ortame#t sa" alterari ale fi(iolo&iei, &e#eticie#ii determi#isti le !"#ea" imediat !e seama defectelor &e#etice sa" m"tatiilor Ade!tii determi#ism"l"i &e#etic s"sti# ca e5!resiile fi(iolo&ice si com!ortame#tale s"#t determi#ate i#ca di# mome#t"l co#ce!tiei, ca#d are loc "#irea &e#elor s!ermato(oid"l"i c" ale o)"l"l"i Potri)it acestei )i(i"#i meca#iciste, co#trib"tia mater#a la de()oltarea fet"s"l"i se red"ce la sim!la oferta de s"!ort metabolic Aceasta do&ma traditio#ala care atrib"ie o sem#ificatie red"sa im!act"l"i factorilor !re si !eri#atali de)i#e radical co#testata de cercetarile rece#te di# dome#i"l biolo&iei cel"lare I# co#trast c" teoriile determi#ism"l"i &e#etic, de)i#e e)ide#t fa!t"l ca e5!resia or&a#ismica este di#amic si i#tim le&ata de i#fl"e#tele de medi" Se#ele di# #"cle" re!re(i#ta i#tr$ade)ar ti!ar"l !e#tr" fabricarea !rotei#elor, molec"le res!o#sabile !e#tr" caracterele fi(ice si !e#tr"

meca#ismele care sta" la ba(a com!ortame#t"l"i 8$a desco!erit i#sa si ac"m este acce!tat fa!t"l ca re&larea e5!resiei &e#etice, care !res"!"#e acti)area sa" i#acti)area &e#elor, #" este o !ro!rietate i#tri#seca a &e#elor ci este co#trolata de sem#alele de medi" %Ni9-o"r, 3II?' 8"#tem de aseme#ea co#stie#ti ac"m de fa!t"l ca or&a#ismele aflate s"b stress s"#t ca!abile sa$ si modifice ADN$"l si sa cree(e #oi &e#e i# efort"l de a se ada!ta la !ro)ocarile ad"se de medi" %T-aler, 3IIG' Am !"tea s!"#e ca or&a#ismele #" s"#t &e#etic determi#ate ci mai de&raba se de()olta i# ec-ilibr" c" medi"l lor si selectea(a sa", daca este #ecesar, rescri" !ro&ramele &e#etice care le !ot asi&"ra s"!ra)iet"irea U# articol i# ; 8cie#ce < i#tit"lat ; = #o"a !ers!ecti)a i# &-ida9"l mater# < %Pe#isi, 3IIM', re)ela fa!t"l ca !ari#tii tra#smit m"lt mai m"lt decat material &e#etic !ro&e#it"rii lor Ra!ort"l face c"#osc"t fa!t"l ca !ari#tii ad"c co#trib"tia lor #o#$&e#etica care i#fl"e#tea(a i#tr$o ma#iera ese#tiala de()oltarea co!il"l"i, c" im!licatii !rof"#d ecolo&ice si e)ol"ti)e 8t"diile citate re)ela fa!t"l ca i# ceea ce !ri)este co#tib"tia mater#a, aceasta !oate sa creasca sa#sele de s"!ra)iet"ire a fat"l"i si !oate c-iar i#fl"e#ta abilitatea s!eciei de a se ada!ta la medi" Do)e(i rece#te demo#strea(a, i# ca("l "#"i co!il care !re(i#ta "# defect &e#etic, fa!t"l ca Be5!resia B acest"i defect !oate fi e5trem de )ariabila De e5em!l", si#drom"l To"rette, care se mai#festa !ri# tic"ri motorii si )ocale se)ere, se datorea(a !re(e#tei "#"i si#&"r defect &e#etic care se ma#ifesta domi#a#t Tot"si, acest defect &e#etic !oate !rod"ce &rade de se)eritate foarte )ariabile Este ac"m rec"#osc"t ca )ariabilitatea lar&a a e5!resiilor &e#etice este re&lata de factori #o#$&e#etici, i#cl"(i#d i#fl"e#tele medi"l"i !re#atal %Tolf, et al , 3IIM' ; Efectele !e care le !oate a)ea mama as"!ra fat"l"i trasea(a o cale im!orta#ta !e#tr" a modifica )iitor"l !ri# a!ort de co#ti#"t i#formatio#al si de co#ti#"t material Acest co#ti#"t !oate fiU orice !oate i#fl"e#ta mod"l de de()oltare a embrio#"l"i < VibidW I# ceea ce !ri)este i#fl"e#ta co#ti#"t"l"i material, este bi#ec"#osc"t rol"l bioc-imiei mamei i# de()oltarea fetala 8"#tem mai ales ate#ti la me#ti#erea "#"i stat"s #"tritio#al adec)at i# tim!"l sarci#ii Cercetari mai rece#te atra& ate#tia !"blic"l"i as"!ra efect"l"i debilita#t !e care il a" as"!ra sarci#ii to5i#ele mater#e si dro&"rile, c"m ar fi f"m"l de ti&ara, alcool"l sa" cocai#a A!roa!e orici#e este i#tr$"# fel sa" alt"l familiari(at c" im!act"l !e care$l are as"!ra de()oltarii "ma#e as!ect"l material %co#ti#"t"l bioc-imic' al mamei C" toate acestea, foarte !"ti#i s"#t co#stie#ti de fa!t"l ca, i# tim!"l sarci#ii, !erma#e#t de la mama la fat trece "# co#ti#"t i#formatio#al I#formatia tra#smisa de la mama la fat !ri)este starea medi"l"i, asa c"m se reflecta i# atit"di#ile de )iata !e care mama le ma#ifesta Emotiile mamei, c"m ar fi frica, ma#ia, i"birea, s!era#ta, !ot sa modifice bioc-imic e5!resia &e#etica a !ro&e#it"rii Perce!tiile #oastre des!re medi" si emotiile care le i#sotesc !rod"c i# or&a#ism ras!"#s"ri biolo&ice !ri# eliberarea i# sa#&e a "#or molec"le Bsem#alD Aceste Bsem#aleD !rod"se i# sa#&e de o a#"mita emotie acti)ea(a s!ecific !rotei#e rece!toare de !e s"!rafata cel"lelor di# tes"t"ri si or&a#e Acesti rece!tori acti)ati de)i# com"tatori molec"lari care determi#a ada!tarea sistem"l"i metabolic si

com!ortame#t"l"i or&a#ism"l"i, !e#tr" a face fata !ro)ocarilor medi"l"i Ras!"#s"rile fi(iolo&ice la sem#alele de medi" i#cl"d re&larea sistem"l"i #er)os, a or&a#elor e#docri#e si a f"#ctiilor cardio)asc"lare, res!iratorii, di&esti)e si e5cretorii I# tim!"l sarci#ii, !erce!tia medi"l"i de catre !ari#te este com"#icata c-imic fet"s"l"i !ri# !lace#ta, bariera cel"lara di#tre sa#&ele mater# si cel fetal Jolec"lele c-imice, eliberate i# sa#&ele mamei ca ras!"#s la emotii, tra)ersea(a !lace#ta si i#d"c "# efect i# cel"lele ti#ta ale co!il"l"i, ide#tic c" ras!"#s"l !rod"s i# cel"lele ti#ta ale mamei Desi co!il"l i# de()oltare #" este ; co#stie#t < de detaliile care a" !rod"s ras!"#s"l emotio#al al mamei, el este co#stie#t de co#seci#tele fi(iolo&ice ale emotiilor si de se#(atiile !rod"se I# tim!"l de()oltarii sale i# medi"l "teri# i#c-is, co!il"l are o )i(i"#e as"!ra medi"l"i asa c"m este ea defi#ita de !erce!tia !ari#tel"i si de com!ortame#t"l sa" Com!ortame#tele !are#tale s"#t i# &e#eral ciclice si, at"#ci ca#d se re!eta, ele de()olta "# a#"mit c-imism com!ortame#tal la fat Pri# "rmare, !erce!tiile !are#tale si ras!"#s"l !are#tal la stress$"l di# medi" s"#t im!artasite fat"l"i si ser)esc la !ro&ramarea e5!resiei com!ortame#t"l"i sa" ; Jemoriile < com!ortame#tale s"#t !artial le&ate de a!aritia "#or cel"le s!eciali(ate si a "#or rece!tori tis"lari !rotei#ici care ser)esc dre!t ; filtre < i# ami#tirea sem#alelor di# trec"t ; Filtrele < com!ortame#tale doba#dite i# tim!"l ; !ro&ramarilor < !re$ si !eri#atale s"#t calea !ri# care Nat"ra il !re&ateste !e #o"$#asc"t sa f"#ctio#e(e i# medi"l i# care traiesc !ari#tii Te-#ic )orbi#d, aceste filtre ; i#)atate < il )or a9"ta !e co!il sa se ada!te(e m"lt mari re!ede si c" s"cces la medi"l de acasa E5!erie#ta !ari#tilor a9"ta ; !re$!ro&ramarea < com!ortame#t"l"i co!il"l"i, !e#tr" a face fata c" s"cces e5i&e#telor de medi" i# care )a trai Este im!orta#t de remarcat ca e)e#ime#tele !are#tale i#di)id"ale de f"rie si frica #" !ert"rba #ea!arat ; fi(iolo&ia < co!il"l"i !e cale de de()oltare N"mai emotiile ma#ifestate ; cro#ic <, i# mod co#ti#"", si$a" do)edit efect"l !ert"rbator i# tim!"l sarci#ii De e5em!l", !ari#tii care #" isi dorea" sa aiba "# co!il, !ari#tii care s"#t i# mod co#ti#"" !reoc"!ati de sa#sele lor de s"!ra)iet"ire si deci im!licit si de cele ale co!il"l"i lor, femeile care s"fera ab"("ri fi(ice si !si-ice i# tim!"l sarci#ii, re!re(i#ta sit"atii "#de i#fl"e#tele ad)erse de medi" !etrec"te i# !erioada sarci#ii si #asterii co!il"l"i il !ot afecta !e acesta Acestea s"#t toate ca("ri de ab"("ri re!etate d"!a "# a#"mit ti!ar, total diferite fata de sit"atiile i# care !ari#tii isi !ot e5!rima oca(io#al si tra#(itor o a#"mita emotie i# e5ces Este de reti#"t fa!t"l ca aceste co#seci#te com!ortame#tale !e#tr" co!iii e5!"si i# tim!"l de()oltarii lor !re#atale la atit"di#i #e&ati)e sa" distr"cti)e !ot fi a#"late di# !"#ct de )edere !si-olo&ic, odata ce aceste sit"atii s"#t rec"#osc"te Di# aceasta !ers!ecti)a #o"a, s"!ort"l !are#tal re!re(i#ta e)ide#t m"lt mai m"lt decat o sim!la s"rsa metabolica si "# ada!ost si&"r !e#tr" de()oltarea fat"l"i Perce!tiile si atit"di#ile !ari#tilor i# !erioada !re#atala a9"ta fat"l sa se !re&ateasca sa i#)ete a se ada!ta la #o"l medi" Este

e)ide#t a)a#ta9"l !e#tr" s"!ra)iet"ire oferit de ; !ro&ramarea < !re#atala Di# #efericire, ma9oritatea !ari#tilor #" s"#t co#stie#ti de fa!t"l ca emotiile si com!ortame#tele lor i#fl"e#tea(a direct !e co!il i# !erioada !re#atala I# co#seci#ta, f"ria si frica !are#tala ma#ifestata co#sta#t com!romite de()oltarea co!il"l"i si sa#atatea l"i, deoarece stress$"l emotio#al are "# im!act c-imic as"!ra fat"l"i I# "ter, fat"l doba#ideste ; atit"di#i < des!re )iata i# f"#ctie de mod"l i# care descifrea(a sem#alele ; com!ortame#tale < !re(e#te i# sa#&e C" totii s"#tem co#stie#ti de c-imia emotio#ala care afectea(a i# mod e)ide#t !"#ctele #oastre tari si slabici"#ile #oastre Ca#d este )orba de co!il"l i# de()oltare, aceeasi c-imie )a a)ea im!act similar as"!ra fet"s$"l"i Noile cercetari referitoare la i#fl"e#tele mater#e si de medi" i# ceea ce !ri)este e5!resia &e#elor s"bli#ia(a #e)oia "r&e#ta de a rec"#oaste ; rol"l !are#tal co#stie#t < I# ma#ifestarea rol"l"i de !ari#te i# mod co#stie#t, co#ce!t"l de ; familie < de)i#e o realitate di# mome#t"l co#ce!tiei Pari#tii treb"ie sa de)i#a co#stie#ti de fa!t"l ca i#ca di# mome#t"l co#ce!tiei, de$a l"#&"l de()oltarii !re si !ost#a#tale, &a#d"rile lor, atit"di#ile si com!ortame#tele lor )or i#fl"e#ta !rof"#d de()oltarea co!il"l"i lor si sa#atatea l"i

Importana emoiilor mamei n dezvoltarea uman3 Emotiile mamei si de()oltarea "ma#a Tim! de a!roa!e 3?? de a#i am fost co#)i#si sa credem ca desti#"l #ostr" este determi#at &e#etic Potri)it acestei co#ce!tii ba(ate !e do&mele stii#telor medicale traditio#ale,de()oltarea or&a#sim"l"i #" ar fi altce)a decat o ; citire < a !ro&ramelor &e#etice moste#ite Do&ma, de#"mita oficial ; !rioritatea ADN$"l"i < !res"!"#e ca &e#ele !ri# ca!acitatea lor de a de)e#i acti)e sa" de a se i#acti)a, 9oaca "# rol ca"(al determi#a#t i# co#trol"l e5!resiei biolo&ice si al com!ortame#t"l"i Astfel s$a a9"#s la co#ce!t"l de ; determi#a#ta &e#etica <, la afirmatia ca )ietile #oastre s"#t !re$determi#ate de !ro&ramele &e#etice De cate ori a!area" de)iatii i# com!ortame#t sa" alterari ale fi(iolo&iei, &e#eticie#ii determi#isti le !"#ea" imediat !e seama defectelor &e#etice sa" m"tatiilor Ade!tii determi#ism"l"i &e#etic s"sti# ca e5!resiile fi(iolo&ice si com!ortame#tale s"#t determi#ate i#ca di# mome#t"l co#ce!tiei, ca#d are loc "#irea &e#elor s!ermato(oid"l"i c" ale o)"l"l"i Potri)it acestei )i(i"#i meca#iciste, co#trib"tia mater#a la de()oltarea fet"s"l"i se red"ce la sim!la oferta de s"!ort metabolic Aceasta do&ma traditio#ala care atrib"ie o sem#ificatie red"sa im!act"l"i factorilor !re si !eri#atali de)i#e radical co#testata de cercetarile rece#te di# dome#i"l biolo&iei cel"lare I# co#trast c" teoriile determi#ism"l"i &e#etic, de)i#e e)ide#t fa!t"l ca e5!resia or&a#ismica este di#amic si i#tim le&ata de i#fl"e#tele de medi" Se#ele di# #"cle" re!re(i#ta i#tr$ade)ar ti!ar"l !e#tr" fabricarea !rotei#elor, molec"le res!o#sabile !e#tr" caracterele fi(ice si !e#tr"

meca#ismele care sta" la ba(a com!ortame#t"l"i 8$a desco!erit i#sa si ac"m este acce!tat fa!t"l ca re&larea e5!resiei &e#etice, care !res"!"#e acti)area sa" i#acti)area &e#elor, #" este o !ro!rietate i#tri#seca a &e#elor ci este co#trolata de sem#alele de medi" %Ni9-o"r, 3II?' 8"#tem de aseme#ea co#stie#ti ac"m de fa!t"l ca or&a#ismele aflate s"b stress s"#t ca!abile sa$ si modifice ADN$"l si sa cree(e #oi &e#e i# efort"l de a se ada!ta la !ro)ocarile ad"se de medi" %T-aler, 3IIG' Am !"tea s!"#e ca or&a#ismele #" s"#t &e#etic determi#ate ci mai de&raba se de()olta i# ec-ilibr" c" medi"l lor si selectea(a sa", daca este #ecesar, rescri" !ro&ramele &e#etice care le !ot asi&"ra s"!ra)iet"irea U# articol i# ; 8cie#ce < i#tit"lat ; = #o"a !ers!ecti)a i# &-ida9"l mater# < %Pe#isi, 3IIM', re)ela fa!t"l ca !ari#tii tra#smit m"lt mai m"lt decat material &e#etic !ro&e#it"rii lor Ra!ort"l face c"#osc"t fa!t"l ca !ari#tii ad"c co#trib"tia lor #o#$&e#etica care i#fl"e#tea(a i#tr$o ma#iera ese#tiala de()oltarea co!il"l"i, c" im!licatii !rof"#d ecolo&ice si e)ol"ti)e 8t"diile citate re)ela fa!t"l ca i# ceea ce !ri)este co#tib"tia mater#a, aceasta !oate sa creasca sa#sele de s"!ra)iet"ire a fat"l"i si !oate c-iar i#fl"e#ta abilitatea s!eciei de a se ada!ta la medi" Do)e(i rece#te demo#strea(a, i# ca("l "#"i co!il care !re(i#ta "# defect &e#etic, fa!t"l ca Be5!resia B acest"i defect !oate fi e5trem de )ariabila De e5em!l", si#drom"l To"rette, care se mai#festa !ri# tic"ri motorii si )ocale se)ere, se datorea(a !re(e#tei "#"i si#&"r defect &e#etic care se ma#ifesta domi#a#t Tot"si, acest defect &e#etic !oate !rod"ce &rade de se)eritate foarte )ariabile Este ac"m rec"#osc"t ca )ariabilitatea lar&a a e5!resiilor &e#etice este re&lata de factori #o#$&e#etici, i#cl"(i#d i#fl"e#tele medi"l"i !re#atal %Tolf, et al , 3IIM' ; Efectele !e care le !oate a)ea mama as"!ra fat"l"i trasea(a o cale im!orta#ta !e#tr" a modifica )iitor"l !ri# a!ort de co#ti#"t i#formatio#al si de co#ti#"t material Acest co#ti#"t !oate fiU orice !oate i#fl"e#ta mod"l de de()oltare a embrio#"l"i < VibidW I# ceea ce !ri)este i#fl"e#ta co#ti#"t"l"i material, este bi#ec"#osc"t rol"l bioc-imiei mamei i# de()oltarea fetala 8"#tem mai ales ate#ti la me#ti#erea "#"i stat"s #"tritio#al adec)at i# tim!"l sarci#ii Cercetari mai rece#te atra& ate#tia !"blic"l"i as"!ra efect"l"i debilita#t !e care il a" as"!ra sarci#ii to5i#ele mater#e si dro&"rile, c"m ar fi f"m"l de ti&ara, alcool"l sa" cocai#a A!roa!e orici#e este i#tr$"# fel sa" alt"l familiari(at c" im!act"l !e care$l are as"!ra de()oltarii "ma#e as!ect"l material %co#ti#"t"l bioc-imic' al mamei C" toate acestea, foarte !"ti#i s"#t co#stie#ti de fa!t"l ca, i# tim!"l sarci#ii, !erma#e#t de la mama la fat trece "# co#ti#"t i#formatio#al I#formatia tra#smisa de la mama la fat !ri)este starea medi"l"i, asa c"m se reflecta i# atit"di#ile de )iata !e care mama le ma#ifesta Emotiile mamei, c"m ar fi frica, ma#ia, i"birea, s!era#ta, !ot sa modifice bioc-imic e5!resia &e#etica a !ro&e#it"rii Perce!tiile #oastre des!re medi" si emotiile care le i#sotesc !rod"c i# or&a#ism ras!"#s"ri biolo&ice !ri# eliberarea i# sa#&e a "#or molec"le Bsem#alD Aceste Bsem#aleD !rod"se i# sa#&e de o a#"mita emotie acti)ea(a s!ecific !rotei#e rece!toare de !e s"!rafata cel"lelor di# tes"t"ri si or&a#e Acesti rece!tori acti)ati de)i# com"tatori molec"lari care determi#a ada!tarea sistem"l"i metabolic si

com!ortame#t"l"i or&a#ism"l"i, !e#tr" a face fata !ro)ocarilor medi"l"i Ras!"#s"rile fi(iolo&ice la sem#alele de medi" i#cl"d re&larea sistem"l"i #er)os, a or&a#elor e#docri#e si a f"#ctiilor cardio)asc"lare, res!iratorii, di&esti)e si e5cretorii I# tim!"l sarci#ii, !erce!tia medi"l"i de catre !ari#te este com"#icata c-imic fet"s"l"i !ri# !lace#ta, bariera cel"lara di#tre sa#&ele mater# si cel fetal Jolec"lele c-imice, eliberate i# sa#&ele mamei ca ras!"#s la emotii, tra)ersea(a !lace#ta si i#d"c "# efect i# cel"lele ti#ta ale co!il"l"i, ide#tic c" ras!"#s"l !rod"s i# cel"lele ti#ta ale mamei Desi co!il"l i# de()oltare #" este ; co#stie#t < de detaliile care a" !rod"s ras!"#s"l emotio#al al mamei, el este co#stie#t de co#seci#tele fi(iolo&ice ale emotiilor si de se#(atiile !rod"se I# tim!"l de()oltarii sale i# medi"l "teri# i#c-is, co!il"l are o )i(i"#e as"!ra medi"l"i asa c"m este ea defi#ita de !erce!tia !ari#tel"i si de com!ortame#t"l sa" Com!ortame#tele !are#tale s"#t i# &e#eral ciclice si, at"#ci ca#d se re!eta, ele de()olta "# a#"mit c-imism com!ortame#tal la fat Pri# "rmare, !erce!tiile !are#tale si ras!"#s"l !are#tal la stress$"l di# medi" s"#t im!artasite fat"l"i si ser)esc la !ro&ramarea e5!resiei com!ortame#t"l"i sa" ; Jemoriile < com!ortame#tale s"#t !artial le&ate de a!aritia "#or cel"le s!eciali(ate si a "#or rece!tori tis"lari !rotei#ici care ser)esc dre!t ; filtre < i# ami#tirea sem#alelor di# trec"t ; Filtrele < com!ortame#tale doba#dite i# tim!"l ; !ro&ramarilor < !re$ si !eri#atale s"#t calea !ri# care Nat"ra il !re&ateste !e #o"$#asc"t sa f"#ctio#e(e i# medi"l i# care traiesc !ari#tii Te-#ic )orbi#d, aceste filtre ; i#)atate < il )or a9"ta !e co!il sa se ada!te(e m"lt mari re!ede si c" s"cces la medi"l de acasa E5!erie#ta !ari#tilor a9"ta ; !re$!ro&ramarea < com!ortame#t"l"i co!il"l"i, !e#tr" a face fata c" s"cces e5i&e#telor de medi" i# care )a trai Este im!orta#t de remarcat ca e)e#ime#tele !are#tale i#di)id"ale de f"rie si frica #" !ert"rba #ea!arat ; fi(iolo&ia < co!il"l"i !e cale de de()oltare N"mai emotiile ma#ifestate ; cro#ic <, i# mod co#ti#"", si$a" do)edit efect"l !ert"rbator i# tim!"l sarci#ii De e5em!l", !ari#tii care #" isi dorea" sa aiba "# co!il, !ari#tii care s"#t i# mod co#ti#"" !reoc"!ati de sa#sele lor de s"!ra)iet"ire si deci im!licit si de cele ale co!il"l"i lor, femeile care s"fera ab"("ri fi(ice si !si-ice i# tim!"l sarci#ii, re!re(i#ta sit"atii "#de i#fl"e#tele ad)erse de medi" !etrec"te i# !erioada sarci#ii si #asterii co!il"l"i il !ot afecta !e acesta Acestea s"#t toate ca("ri de ab"("ri re!etate d"!a "# a#"mit ti!ar, total diferite fata de sit"atiile i# care !ari#tii isi !ot e5!rima oca(io#al si tra#(itor o a#"mita emotie i# e5ces Este de reti#"t fa!t"l ca aceste co#seci#te com!ortame#tale !e#tr" co!iii e5!"si i# tim!"l de()oltarii lor !re#atale la atit"di#i #e&ati)e sa" distr"cti)e !ot fi a#"late di# !"#ct de )edere !si-olo&ic, odata ce aceste sit"atii s"#t rec"#osc"te Di# aceasta !ers!ecti)a #o"a, s"!ort"l !are#tal re!re(i#ta e)ide#t m"lt mai m"lt decat o sim!la s"rsa metabolica si "# ada!ost si&"r !e#tr" de()oltarea fat"l"i Perce!tiile si atit"di#ile !ari#tilor i# !erioada !re#atala a9"ta fat"l sa se !re&ateasca sa i#)ete a se ada!ta la #o"l medi" Este

e)ide#t a)a#ta9"l !e#tr" s"!ra)iet"ire oferit de ; !ro&ramarea < !re#atala Di# #efericire, ma9oritatea !ari#tilor #" s"#t co#stie#ti de fa!t"l ca emotiile si com!ortame#tele lor i#fl"e#tea(a direct !e co!il i# !erioada !re#atala I# co#seci#ta, f"ria si frica !are#tala ma#ifestata co#sta#t com!romite de()oltarea co!il"l"i si sa#atatea l"i, deoarece stress$"l emotio#al are "# im!act c-imic as"!ra fat"l"i I# "ter, fat"l doba#ideste ; atit"di#i < des!re )iata i# f"#ctie de mod"l i# care descifrea(a sem#alele ; com!ortame#tale < !re(e#te i# sa#&e C" totii s"#tem co#stie#ti de c-imia emotio#ala care afectea(a i# mod e)ide#t !"#ctele #oastre tari si slabici"#ile #oastre Ca#d este )orba de co!il"l i# de()oltare, aceeasi c-imie )a a)ea im!act similar as"!ra fet"s$"l"i Noile cercetari referitoare la i#fl"e#tele mater#e si de medi" i# ceea ce !ri)este e5!resia &e#elor s"bli#ia(a #e)oia "r&e#ta de a rec"#oaste ; rol"l !are#tal co#stie#t < I# ma#ifestarea rol"l"i de !ari#te i# mod co#stie#t, co#ce!t"l de ; familie < de)i#e o realitate di# mome#t"l co#ce!tiei Pari#tii treb"ie sa de)i#a co#stie#ti de fa!t"l ca i#ca di# mome#t"l co#ce!tiei, de$a l"#&"l de()oltarii !re si !ost#a#tale, &a#d"rile lor, atit"di#ile si com!ortame#tele lor )or i#fl"e#ta !rof"#d de()oltarea co!il"l"i lor si sa#atatea l"i

#ducaia prenatal3 timpurie i foarte timpurie Ed"caie !are#talA !e#tr" sarci#A, #atere i !erioada !ost#atalA D"!A Da)id C-amberlai# Calitatea de !Ari#i #e dA oca(ia de a trAi "#a di# cele mai !rof"#d emoio#ale e5!erie# e !e care le oferA )iaa 8osirea "#"i co!il ad"ce, ,# &e#eral, c" si#e "# se#time#t mai ac"t al res!o#sabilitAii i #e alime#tea(A temerile i s!era#ele Ca !Ari#i, a)em o ,#datorire e5traordi#arA2 aceea de a crete o mic"A i mirac"loasA i#di)id"alitate, total de!e#de#tA, absol"t ,#cre(Atoare i com!let diferitA de toate celelalte # ea treb"ie sA facem sA creascA semi#ele )iitoarei mat"ritAi Cei mai m"li di#tre #oi dorim c" ardoare sA asi&"rAm co!iilor #otri o ba(A emoio#alA s"ficie#t de solidA !e#tr" ca ei sA !oatA crete i sA d"cA o )ia A de ad"li m"l"mitoare Ca !Ari#i m"li di#tre #oi am )rea ca i"birea #oastrA !rof"#dA !e#tr" co!ii sA fie de$a9"#s !e#tr" ca ei sA creascA aa c"m am dori Etim cA dacA a)em #e)oie de a9"tor !e#tr" a afla c"m sA ,mbAiem sa" sA -rA#im bebel""l, ,l !"tem obi#e C" toate acestea, ,#cli#Am sA credem cA, dacA am trec"t !ri# e5!erie#a de a fi fost "# co!il care a cresc"t, ar treb"i sA tim c"m sA #e oc"!Am de )iaa emoio#alA a "#"i co!il, fArA a a)ea #e)oie de a9"tor P"tem fi a9"ta i sA de)e#im !Ari#i, iar ma9oritatea c"rs"rilor s"#t focali(ate !e mod"l c"m sA modelAm com!ortame#t"l co!iilor, fArA a$i br"tali(a DacA s"#tei ,#sArci#atA sa" dacA a)ei "# bebel", a)ei te#di#a sA co#siderai cA #" a)ei #e)oie sA ,#)Aai des!re a!tit"di#ile !are#tale dec*t ,# mome#t"l ,# care acesta ,#ce!e sA$i ma#ifeste !ro!ria i#di)id"alitate Di# ca"(a stres"l"i )ieii moder#e, este "or sA #e tre(im aca!arai, de fiecare datA, de !roblemele mome#t"l"i Dar, ,# fel"l acesta,

riscAm, ca !Ari#i, sA facem ;treabA de c*r!aci< #ele&*#d de()oltarea emoio#alA a bebel"ilor #otri i de ce a#"me a" #e)oie, !e#tr" de()oltarea )ieii lor emoio#ale de)e#im mai a!i sA le asi&"rAm cel mai b"# start ,# )iaA CAci dacA este ade)Arat cA f"#cia !are#talA este !ar ial i#sti#cti)A, este la fel de ade)Arat cA ea este ,# mare mAs"rA ,#)AatA AceastA ,# ele&ere este relati) #o"A, iar i#formaiile #oastre !ot fi ac"m react"ali(ate # "ltimii 4> de a#i, am aflat e5trem de m"lte datoritA cercetArilor de !si-olo&ie, ,# s!ecial as"!ra co!iilor foarte mici Pri# obser)area c" #oi te-#olo&ii, s"#tem ac"m !rima &e#eraie care tie l"cr"ri des!re )iaa de di#ai#te de #atere, fii#d martorii m"ltor as!ecte ale i#teli&e#ei ,# l"cr" P*#A ac"m era creditatA ideea cA i#teli&e#a este locali(atA ,# creier / cA Bi#teli&e#AD ,#sem#A B&*#direD i ,#tr"c*t creier"l #" este com!let de()oltat dec*t d"!A #atere, se credea cA #" e5istA it#eli&e#A sa" co#tie#A ,#ai#te de #atere Ac"m tim cA co#tii#a ,#ce!e ,#ai#te de #atere Ce ,#seam#A acest l"cr" !e#tr" !Ari#i6 Aceasta ,#sem#A cA a)em deosebita res!o#sabilitate de a$i trata, de la ,#ce!"t, !e bebel"i ca !e #ite fii#e i#teli&e#te Ei ,#tr"c*t ei i#trA ,# aceastA relaie c" #oi ,#tr$o stare de #ea9"torare i de de!e#de# A absol"tA, &ata sA #e i"beascA i sA aibA ,# #oi totalA ,#credere, e #ecesar ca #oi sA rAs!"#dem acestei ,#crederi c" bl*#dee i res!ect

A fi !Ari#te ,# mod co#tie#t 2 a!tit"di#i de relaio#are, reflectare i se!arare I#)A*#d temele de()oltArii care s"#t relaio#area, reflectarea i se!ararea !rec"m i abilitAile care le s"si# ,#cA de tim!"ri" ,i )ei da bebel""l"i cel mai b"# start c" !"ti#A Aceste teme s"#t !erma#e#te i se ma#ifestA !e tot !arc"rs"l )ieii Toi a)em #e)oie sA #e ataAm i sA creAm o le&At"rA Toi a)em #e)oie sA fim ,#elei i toi a)em #e)oie sA fim res!ectai ca i#di)i(i c" e5!erie#e i trAiri !erso#ale 8A )edem, ,# c*te)a e5em!le, ,# ce fel ,#)Aarea i "tili(area acestor teme !ot fi de a9"tor ,# sarci#A i #atere Am a)"t o disc"ie c" o )iitoare mAmicA aflatA la ,#ce!"t"l sarci#ii i care era foarte t"lb"ratA Ea s!"#ea, c" oc-ii ,# lacrimi 2 ; ToatA l"mea s!"#e cA sarci#a este o e5!erie#A mi#"#atA Iar e" mA simt ,#&ro(itor, ca i c*#d s"#t i#)adatA de o fii#A strAi#A De ce acest bebel" ,mi face mie aa ce)a6< Am stat ,#del"#& de )orbA c" ea i am aflat cA toatA )ia a resimise ac"t i#tr"(i"#ea mamei ei / #" f"sese asc"ltatA i #" f"sese tratatA ca "# i#di)id Ea se simea l"atA !ri# s"!ri#dere de #o"a )iaA care se de()olta ,# fii#a ei I$am e5!licat cA ea reacio#a la e5!erie#a relaiei c" mama sa i cA bebel""l #e#Asc"t fAcea e5act ce treb"ia sA facA, i a#"me sA cree(e o le&At"rA c" ea Am ,#c"ra9at$o sA stea de )orbA c" mic" "l Ne$a mArt"risit mai t*r(i" cA a )orbit c" co!il"l in utero, aa c"m ,i s"&erasem i asi&"r*#d"$l cA face e5act ce treb"ie Fa!t"l de a$i fi e5!licat cA ,i era fricA di# ca"(a mamei ei, cA aceasta era !roblema ei i cA el #" fAcea #imic &reit i$a !ermis aceste )iitoare mame sA stabileascA o le&At"rA c" co!il"l, ,#ai#te ca acesta sA se #ascA Fa!t"l cA i$a ,#eles !ro!ria emo ie i cA a se!arat$o de el a a9"tat$o foarte m"lt sA$i &AseascA li#itea Ei ,#tr"c*t tim cA fAt"l trAiete in

utero emoiile mamei !ri# -ormo#ii di# lic-id"l am#iotic, aceastA stare cresc*#dA de li#ite a fa)ori(at de()oltarea bebel""l"i Astfel, eec"l al relaio#Arii i de!resia !ost !art"m a" !"t"t fi e)itate = !ri)ire retros!ecti)A as"!ra trAirilor #oastre i a e)ol"iei lor #e )a a9"ta sA fim #ite !Ari#i mai co#tie#i i mai b"#i Ne$am simit a!ro!iai i ataai6 Ne$am simit ,#elei6 Am fost tratai ca i#di)i(i de c*#d eram mici6 P"#ctele #oastre )"l#erabile se )or reacti)a ,# co#tact c" co!iii #otri Asta #" ,#seam#A sA #e ,#)i#o)Aim !Ari#ii, dar c" toii a)em c*te)a c"c"ie i )*#AtAi A)*#d aceste !"#cte )"l#erabile i se!ar*#d"$le de co!iii #otri r"!e la#"l DacA !Ari#ii #otri #e$a" rA#it fArA )oia lor, i$ar fi dorit sA re!are rA"l i sA #"$l !er!et"e(eK Crearea "#ei le&At"ri se !rod"ce !ri# co#tacte !li#e de afeci"#e2 !re(e#A i"bitoare, ati#&ere, co#tact )i("al i s"#et Reflectarea em!aticA este o abilitate de asc"ltare 8A$i arAi co!il"l"i cA ,l a"(i i ,l ,# ele&i i cA eti BacordatD0D!e rece!ieD ,#0 la com"#icarea c" el asi&"rA le&At"ra i s"si#e de()oltarea i#di)id"l"i ,# de)e#ire C-iar i ,# tim!"l #aterii, co!iii a" !ro!ria lor e5!erie#A Febel"ii simt !resi"#ea co#traciilor i$i folosesc ,#trea&a e#er&ie, m*i#ile i !icioarele, !e#tr" a$i face loc sA iasA C*#d mama a a)"t o #atere &rea, co!il"l a fost ,#cercat emoio#al, ,i este fricA At"#ci c*#d ci#e)a !oate fi acolo, la #atere, !e#tr" a rAs!"#de #e)oilor emoio#ale ale bebel""l"i, e5!lic*#d"$i ce se ,#t*m!lA, reflect*#d"$i trAirea i red*#d"$i se#time#t"l de si&"ra#A, !e#tr" co!il, tra"ma emoio#alA a #aterii este co#siderabil red"sA BA se!araD ,#seam#A a #e ,#s"i trAirilei a le e5!rima ca fii#d ale #oastre / a face afirma ii la !ersoa#a I Acest l"cr" este im!orta#t, deoarece #" s"#tem sfi#i i #" a)em se#time#te !erfecte De e5em!l", sA$i s!"i, c" bl*#dee, "#"i #o" #Asc"t2 BAm )A("t cA te$ai s!eriat c*#d mama i tata a" i!at "#"l la alt"l i s$a" certat U#eori ad"lii se s"!ArA0m*#ie, mai ales c*#d s"#t obosii T" eti =X i te i"bimD modificA efect"l dis!"tei Dei este ade)Arat cA dis!"tele ad"lilor re!re(i#tA "# stres !e#tr" co!ii %c-iar i in utero', a #" fi #iciodatA s"!Arat0m*#ios este o ate!tare #erealistA at*t ,# ceea ce #e !ri)ete !e #oi, c*t i ,# ceea ce$i !ri)ete !e co!ii A #e e5ersa co#tie#t f"#cia de !Ari#te #e )a !ermite sA cretem co!ii a cAror i#de#titate i#di)id"alA sA de)i#A !"#ct"l lor de referi#A, loc"l di# ei ,#ii !ri# care se simt co#ecta i c" ceilali At"#ci co!iii de)i# ad"li care se !ot im!lica ,# mod sem#ificati) ,# )iaA . Co!iii care a" o stare i#terioarA de bi#e se i#teresea(A de ceilali0cei di# 9"r Co!iii #otri )i# ,#tr$"# tim! al istoriei ,# care tim mai clar ca #iciodatA cA mic"ii cresc mai bi#e ,#tr$"# climat emo io#al de si&"ra#A i ,#credere C*#d ei !ot co#ta !e fa!t"l cA #e)oia lor !rof"#dA i ca!acitatea lor de a stabili c" #oi o le&At"rA emoio#alA )a &e#era o relaie ,# care o i#imA desc-isA de ad"lt ,i asc"ltA i se ,#&ri9ete de ei, li se oferA a#sa sA de)i#A )iitorii cetAe#i de care !la#eta #oastrA are #e)oie

Jamele i# de)e#ire care s"#t stresate )or a)ea co!ii t"rb"le#ti Influena stresului asupra dezvolt3rii viitorului copil /amele in devenire care sunt stresate vor avea copii turbulenti Femeile care a" trait e5!erie#te de stress si a#5ietate, i# s!ecial i# "ltima !arte a sarci#ii, se e5!"# la "# risc cresc"t de a #aste co!ii c" !robleme emotio#ale si com!ortame#tale mai tar(i" i# )iata2 iata ce s$a desco!erit !ri#tr$"# st"di" rece#t De$a l"#&"l tim!"l"i s$a st"diat la a#imale le&at"ra care e5ista i#tre stress$"l di# !erioada !re#atala si !roblemele com!ortame#tale a!ar"te la !ro&e#it"ri 8e !are ca aceste !robleme !ersista si la )arsta ad"lta Pa#a de c"ra#d #" e5ista o e)al"are sistematica similara a acest"i fe#ome# i# ceea ce !ri)este de()oltarea "ma#a Cercetarile efect"ate la I#stit"t"l"i de Psi-iatrie de la Cole&i"l Im!erial de 8colii de Jedici#a di# Fristol si PlPmo"t- a" scos i# e)ide#ta le&at"ra e5iste#ta i#tre stress$"l si a#5ietatea mamelor di# tim!"l sarci#ii si !roblemele com!ortame#tale a!ar"te la co!iii lor 8t"di"l "tili(at de U#i)ersitatea di# Fristol s$a reali(at !e "# #"mar de 3G ??? de familii i# H8t"di"l lo#&it"di#al A)o# !ri)i#d i#fl"e#ta !ari#tilor as"!ra co!iilorD , c"#osc"t !o!"lar s"b #"mele de HCo!iii a#ilor I?D 8a#atatea si de()oltarea s"biectilor im!licati a fost mo#itori(ata di# !rimele stadii ale sarci#ii Jamele i# de)e#ire a" ra!ortat starile lor de stress si a#5ietate si aceleasi i#trebari li s$a" adresat i# diferite mome#te si d"!a #asterea co!iilor lor Jamele a" oferit i#formatii des!re com!ortame#t"l co!iilor si dific"ltatile emotio#ale ale acestora e5iste#te la GR de l"#i 8$a reali(at si "# scree#i#& care a mas"rat &rad"l de -i!eracti)itate a co!iilor =ame#ii de stii#ta a" desco!erit fa!t"l ca mamele care ma#ifesta" a#5ietate !"ter#ica i# tim!"l sarci#ii a" a)"t "# risc cresc"t c" >?@ de a #aste co!ii c" !robleme se)ere emotio#ale si de com!ortame#t Perioada de sfarsit a sarci#ii a fost co#siderata o !erioada foarte )"l#erabila i# acest se#s Aceasta asociere a fost l"ata i# co#siderare ti#a#d co#t si de e5iste#ta altor factori c"m ar fi f"mat"l, a!ort"l de alcool i# tim!"l sarci#ii si factori sociali c"m ar fi stress$"l eco#omic 8t"di"l demo#strea(a !osibilitatea de i#ter)e#tie !e#tr" a red"ce stress$"l la mamele i#sarci#ate c" sco!"l de a im!iedica de()oltarea "lterioara a !roblemelor emotio#ale la co!iii lor

Note biblio&rafice BJater#al a#te#atal a#5ietP a#d c-ildre#Ys be-a)io"ral0emotio#al !roblems at G PearsD =YCo##or TS, Zero# [, Soldi#& [

Fe)erid&e J, Slo)er C, AL8PAC 8t"dP Team Fritis- [o"r#al of PsPc-iatrP Col3L?

I#tele!ci"#ea Cel"lelor Tale dup< Bruce "ipton Fiecare cel"lA este "# or&a#ism i#teli&e#t = !oi ,#de!Arta di# cor!, o !oi !"#e ,#tr$o c"tie Petri i ,i )a co#d"ce !ro!ria sa )iaA2 )a face faA medi"l"i, )a crete, se )a re!rod"ce, i )a forma com"#itAi c" alte cel"le :# cor!"l #ostr" e5istA o mare com"#itate de cel"le care trAiesc ,m!re"#A ,# armo#ie :#tr$"# )as de c"lt"rA, cel"lele se com!ortA ca e#titAi i#di)id"ale :# cor!, se com!ortA ca o com"#itate+ i#di)i(ii #" !ot face ceea ce )or fii#dcA at"#ci coe(i"#ea s$ar destrAma C*#d cel"lele s"#t ,m!re"#A ,#tr$o com"#itate, dob*#desc o i#teli&e#A ce#tralA care coordo#ea(A acti)itatea cel"lelor i#di)id"ale di# &r"! De fa!t cel"lele se s"bordo#ea(A acestei ordi#ii mai ,#alte a )ocii ce#trale = fii#A "ma#A este c"!ri#de o com"#itate de !este >? de trilioa#e de cel"le care f"#cio#ea(A la "#iso# ,# armo#ie, cA"t*#d sA se co#forme(e cererilor )ocii ce#trale 8i aceastA )oce ce#tralA este cea care dob*#dete i ,#)aA !erce!iile c" care o!erAm !e tot !arc"rs"l )ieii #oastre E5istA trei s"rse de !erce!ii care co#trolea(A )iaa 8"rsa #"mAr"l "#" este &e#etica, care f"r#iea(A i#sti#ctele com"#e t"t"ror oame#ilor, as!ecte de ba(A c"m ar fi retra&erea a"tomatA a m*i#ii di# faa foc"l"i Al doilea set de !erce!ii s"#t cele deri)ate di# mi#tea s"bco#tie#tA, !artea care co#trolea(A toate f"#ciile la care #" treb"ie sA #e &*#dim De,#datA ce ai ,#)Aat sA mer&i, !ro&ram"l care co#trolea(A mers"l de)i#e o !arte a mi#ii s"bco#tie#te Treb"ie doar sA ai i#te#ia de a mer&e i creier"l )a coordo#a acest com!ortame#t A treia s"rsA a !erce!iilor )i#e de la mi#tea co#tie#tA Ji#tea co#tie#tA !oate rescrie oricare di#tre !ro&ramele s"bco#tie#te !e care le$ai dob*#dit i !oi mer&e c-iar ,#a!oi sA sc-imbi acti)itatea &e#eticA Ji#tea co#tie #tA este "#icA deoarece !oate sc-imba o ,#trea&A istorie a !erce!iilor !e#tr" a se a#&a9a ,# diferite com!ortame#te i mod"ri de )iaA Cum nva3 bebeluii :# de()oltarea "ma#A, c*#t s!ermato(oid"l i o)"l"l se ,#t*l#esc, se !res"!"#e cA soarta lor este co#trolatA de &e#ele mote#ite Rol"l femeii ,# de()oltarea fetalA a fost red"s la co#trib"ia sa la #"triie !ri# com!o#e#tele di# s*#&ele ei care trec !ri# !lace#tA la fet"s Dar s*#&ele ei co#i#e m"lt mai m"lt dec*t s"bsta#e #"triti)e 8*#&ele co#i#e toatA molec"lele i#formaio#ale c"m ar fi -ormo#ii i molec"lele emoiilor Jama ,i a9"stea(A ,#totdea"#a fi(iolo&ia i emoiile sale !e#tr" a face faA ceri#elor )ieii :#tr"c*t s*#&ele ei trece !ri# !lace#tA la fet"s, acesta e5!erime#tea(A i simte ceea ce mama simte Aceasta este o idee s"!er$i#teli&e#tA a Jamei Nat"ri C*#d se #ate, co!il"l )a trAi ,# acelai medi" !e care$l !erce!e i mama, ea a9"t*#d"$l astfel sA se Bada!te(eD la co#diiile c"re#te DacA mama !erce!e l"mea ca fii#d ame#i#Atoare,

ea tra#smite cAtre fet"s sem#ale com!let diferite faA de sit"aia c*#d !erce!e medi"l ,#co#9"rAtor ca !e "# loc !rimitor, cald C*#d -ormo#ii de stress tra)ersea(A !lace#ta, ei a9"#& la aceeai rece!tori i#tA la co!il ca i la mamA Aceti -ormo#i !rod"c o co#stricie mai mare a )aselor de s*#&e di# )iscere, trimi*#d mai m"lt s*#&e cAtre !eriferie, !re&Ati#d fet"s"l !e#tr" o reacie com!ortame#talA de ti! l"!tA sa" f"&A La co!il"l !re#atal ,# de()oltare, acest fe#ome# )a co#d"ce la o de()oltare mai mare a sistem"l"i m"sc"lo$sc-eletic !e#tr" a crea "# cor! mai mare, c" o cretere co#sec"ti)A a f"#ciei creier"l"i limbic care sA co#trole(e acest rAs!"#s :#tr$o l"me c" ade)Arat i#stabilA, aceastA mamA creea(A "# co!il care )a a)ea "# mare a)a#ta9 datoritA abilitAii sale de a fi "# l"!tAtor c" a#se de s"!ra)ie"ire cresc"te Se#ele co#trolea(A ,#tr$ade)Ar de()oltarea !la#"l"i d"!A care este alcAt"it cor!"l fi(ic, dar c*t de m"lt sa" de !"i# se )or de()olta "#ele or&a#e de!i#de direct de fl"5"l s"bsta#elor c-imice !"rtAtoare de i#formaie care s"#t tra#s!ortate di# s*#&ele mamei la !lace#tA 8e acce!tA ac"m fa!t"l cA at"#ci c*#d se #ate, co!il"l este com!let ca!abil sA e5!erime#te(e a!roa!e toate emoiile ad"lilor No" /#Asc"ii !ot e5!rima f"rie, &elo(ie, m*#ie, dra&oste i tristee Re("ltA fa!t"l cA at*t mama c*t i tatAl modelea(A de fa!t fi(iolo&ia i com!ortame#t"l co!il"l"i !e#tr" a$l !re&Ati sA i#tre ,# l"mea lor DacA !Ari#ii co#siderA cA l"mea este o s"rsA de #eca("ri, co!il"l )a fi afectat De e5em!l", dacA !Ari#ii #"$i doresc "# co!il, aceastA i#formaie, s"b forma molec"lelor emoiilor, trece !lace#taK Fet"s"l tie de9a cA s"!ort"l !Ari#ilor sAi #" ,i este &ara#tat Este foarte im!orta#t sA rec"#oatem fa!t"l cA a crea "# co!il im!licA "# !roces foarte im!orta#t, di#amic, i#teracti), ,#tre !Ari#i i )iitor"l co!il Ultimele st"dii !ri)i#d !atolo&ia "ma#A a" re)elat clar fa!t"l cA !robleme care #e afectea(A ca ad"li, c"m ar fi bolile cardio)asc"lare, ca#cer"l i obe(itatea, a" ,#tr$ade)Ar rAdAci#ile ,# !erioadele !reco#ce!iei, !erioada !re#atalA i #eo#atalA Co#diiile ,# care se de()oltA co!il"l ,# "ter ,l modelea(A !e#tr" tot rest"l )ieii sale di# !"#ct de )edere al com!ortame#t"l"i sA" i al fi(iolo&iei sale C*#d se #ate co!il"l, el fi5ea(A e5!resia !Ari#ilor sAi tim! de ore ,#tre&i i ,#)aA sA citeascA e5!resia lor facialA Acest fa!t este deosebit de im!rota#t deoarece e5!resia facialA a !Ari#tel"i ,l ,#)aA !e co!il des!re aceastA l"me #o"A Pe mAs"rA ce co!il"l e5!lorea(A aceastA l"me, dacA ,#t*l#ete ce)a B#o"D i !Ari#tele e5!rimA facial fricA, el ,#)aA imediat cA acel l"cr" treb"ie e)itat Co!il"l se )a retra&e di# faa a tot ce co#siderA ame#i#Ator, i acesta este "# rAs!"#s foarte sA#Atos !e#tr" s"!ra)ie"ire Pri# aceastA le&At"rA i ,# toate i#teraci"#ile lor, !Ari#ii !ro&ramea(A rAs!"#s"rile co!il"l"i C*#d !Ari#ii #" s"#t !re(e#i i #" stabilesc aceastA le&At"rA, a!ar !robleme de de()oltare a co!il"l"i, #"mte t"lb"rAri de ataame#t Aceti co!ii ma#ifestA dific"ltAi ,# co#ce#trare i ,# e5!rimare similare c" !roblema deficit"l"i de ate#ie =ame#ii de tii#A a" demo#strat cA mod"l de a rAs!"#de la stim"lii ,#co#9"rAtori, dob*#dit de la !Ari#ii #otri, este e5trem de im!orta#t ,# modelarea !ro!riei #oastre fi(iolo&ii, a sA#AtAii #oastre, a bolilor !e care le )om ma#ifesta mai t*r(i" ,# )iaA

Integrarea

societate IatA c"m "# co!il ,#)aA ra!id sA se i#te&re(e ,# societate2 creier"l co!il"l"i !oate sA descarce e5!erie#e la o )ite(A e5trem de ,#altA Di# mome#t"l ,# care se #ate !*#A la a!ro5imati) ase a#i de )iaA se aflA ,#tr$o stare de ,#)Aare acceleratA Co!iii ,#)aA i asimilea(A i#formaiile ,# f"#cie de mod"l c"m ,i tratAm i c"m i#teracio#Am c" ei :#ele&em cA !ri# -i!#o(A cA am !"tea descArca i#formaii ,# s"bco#tie#t"l c"i)a sc"rt$circ"it*#d mi#tea co#tie#tA De ce este im!orta#t acest l"cr"6 Fii#dcA ,#tre data #aterii i )*rsta de a!ro5imati) M a#i, acti)itatea cerebralA a co!il"l"i demo#stratA electroe#cefalo&rafic este similarA c" cea a "#ei tra#se -i!#otice, deci tot ceea ce co!il"l ,#)aA este descArcat ,# mi#tea i#co#tie#tA Ji#tea i#co#tie#tA ,#re&isrea(A i redA aceste !ro&rame S*#dii$)A la toate re&"lile di# societate, mod"l de )iaA, #"a#ele limba9"l"i U# co!il ,# )*rstA de trei a#i este ca!abil sA ,#)ee trei limbi diferite fArA sA facA co#f"(ii ,#tre &ramatica, )ocab"lar"l sa" si#ta5a fiecAreia di#tre ele CAtre )*rsta de L sa" I a#i este dest"l de dificilA ,#)Aarea "#ei si#&"re limbi strAi#eK Care este difere#a6 C*#d co!il"l este s"b )*rsta de M a#i, mi#tea co#tie#tA #" este !rea de()oltatA aa ,#c*t #" i#terferA c" !ro&ramarea E5!erie#ele de )iaA obser)ate s"#t direct descArcate ,# mi#tea i#co#tie#tA :# aceeai !erioadA co!il"l de()oltA ideea de ide#titate de si#e i toate aceste !ro&rame s"#t r"late a!oi !e tot !arc"rs"l )ieii sale

Puterea minii 8"#tem !"ter#ici i ca!abili sA facem l"cr"ri care s"#t #"mite miracole Jiracolele s"#t de fa!t fe#ome#e !e care tii#a #" le ,#ele&e ,#cA Jiracole deosebite se !etrec ,# fiecare (i De e5em!l", "#ii oame#i a" ca#cer i br"sc !erce!ia lor se sc-imbA, e5!erime#t*#d o remisi"#e s!o#ta#A 8c-imb*#d"$i !erce!iei des!re )iaA, se re!ro&ramea(A cel"lele Aceasta este e5!resia meca#ismelor e!i&e#etice, !rocese molec"lare care ,#a!oia(A i#di)id"l"i ,#trea&a sa !"tere :# )i(i"#ea #oii tii#e, !erce!ia !otri)it cAreia #oi Hs"#tem )ictime ale cel"lelor #oastreD ,#ce!e sA !iardA tere# ,# fa)oarea co#)i#&erii cA a)em !"terea de a co#trola cel"lele #oastre E5istA m"lte ca("ri de$a l"#&"l tim!"l"i care a" demo#strat !"terea &*#d"l"i Efect"l !lacebo este ,#tr$ade)Ar H"# efect al !erce!ieiD DacA &*#deti cA ce)a te )a a9"ta, credi#a ,# si#e )a co#d"ce la )i#decare Pri#tre cele mai bi#e )*#d"te medicame#te de !e !iaA s"#t medicame#tele 88RI c"m ar fi Pro(ac i \oloft, i firmele !rod"cAtoare a" rec"#osc"t si#&"re cA efect"l lor #" este s"!erior efect"l"i !lacebo Noi #" tim sA e5tra&em !rea m"lte be#eficii di# efect"l !lacebo, di# ideea cA !"tem co#trola !ri# credi#ele #oastre biolo&ia i !si-olo&ia #oastrA De fa!t, este stabilit de9a ac"m cA o treime di# toate )i#decArile medicale, i#cl"si) cele c-ir"r&icale, s"#t datorate efect"l"i !lacebo

Dar ceea ce este cel mai im!orta#t i care a fost scA!at di# )edere este efect"l o!"s #"mit Befect"l #oceboD 8e !rod"ce at"#ci c*#d "# &*#d sa" o credi#A #e&ati)A i#ter)i#e ,# modelarea biolo&iei #oastre De e5em!l", dacA "# !rofesio#ist, "# medic, "# s!ecialist s!"#e cA )ei m"ri ,# 1 l"#i i ,l cre(i, at"#ci !robabil i$ai setat aceastA datA ,# ceas"l !erce!t"al, i ,#ce!i sA te detae(i de )iaA !e#tr" ca efecti) sA mori ,# 1 l"#i De fa!t, efectele !lacebo i #ocebo s"#t 4 fee ale aceleiai mo#ede care re!re(i#tA de fa!t efect"l !erce!iei Dar iatA cA a!are aceastA !roblemA2 mi#tea co#tie#tA !oate !rocesa ,# 9"r de G? bii de i#formaie !e sec"#dA dar mi#tea i#co#tie#tA !oate !rocesa G? de milioa#e bii de i#formaie ,# aceeai sec"#dA Este e)ide#t, mi#tea i#co#tie#tA este "# !rocesor de i#formaie de "# milio# de ori mai !"ter#ic dec*t mi#tea co#tie#tA C" toii credem cA #e co#d"cem )iaa c" mi#tea co#tie#tA Aceasta doresc de la )iaA Doresc sA fac toate aceste l"cr"ri mi#"#ate Dar )iaa #oastrA #" #e ,#de!li#ete i#te#iile sa" dori#ele+ e5istA de aceea te#di#a de a s!"#e B#" !ot obi#e ceea ce doresc, l"mea este ostilAD L"Am astfel rol"l )ictimei Noi i#si&-t$"ri a" re)ol"io#at aceastA idee 8e tie ac"m cA I>$II@ di# acti)itatea #oastrA co&#iti)A )i#e de la mi#tea i#co#tie#tA+ doar mai !"i# de >@ este i#fl"e#atA sa" co#trolatA de mi#tea co#tie#tA C*#d facem afirmaii sa" &*#dim !o(iti), folosim acest mic" !rocesor care are o i#fl"e#A de mai !"i# de >@, ceea ce ,#seam#A cA de!i#dem de !"terea )oi#ei !e#tr" a s"rclasa mi#tea i#co#tie#tA Acest l"cr" este a!roa!e im!osibil deoarece de ,#datA ce #e ,#dre!tAm ate#ia ,# altA !arte, ,# mod a"tomat #e ,#toarcem la !ro&ramele !restabilite di# mi#tea i#co#tie#tA S*#direa !o(iti)A este o idee e5cele#tA, m"lt mai b"#A dec*t &*#direa #e&ati)A, dar ,# tim! ce te a#&a9e(i c" mi#tea co#tie#tA ,# &*#direa !o(iti)A, mi#tea i#co#tie#tA, c" limitArile ei i !ro&ramele de a"to$sabotare co#d"ce de fa!t tot"lK :# co#seci#A, ,# ma9oritatea ca("rilor, &*#direa !o(iti)A #" a9"tA !rea m"lt Ji#tea co#tie#tA este !"ter#icA ,# se#s"l cA !oate co#d"ce orice ,# cor!"l "ma#+ se credea cA !oate co#d"ce #"mai sistem"l )ol"#tar2 m"c-ii sc-eletici, braele i !icioarele, dar iatA cA Po&-i#ii a" demo#strat cA !ot sc-imba tem!erat"ra cor!"l"i, te#si"#ea arterialA sa" ritm"l cardiac Ji#tea co#tie#tA !oate co#trola orice !arte a cor!"l"i dacA se co#ce#trea(A acolo C" toate acestea, mi#tea co#tie#tA, fii#d "# !rocesor mic %G? bit0sec"#dA' #" are ca!acitatea de a co#trola at*tea l"cr"ri c*t !oate sA facA ,# acelai tim! mi#tea i#co#tie#tA %G? milioa#e bit0sec"#dA' Ja9oritatea oame#ilor de$abia dacA$i "tili(ea(A mi#tea co#tie#tA Ei ,i desfAoarA e5iste#a (il#icA "rm*#d !ro&ramele stocate ,# mi#tea lor i#co#tie#tA Ce !ro&rame )a r"la mi#tea i#co#tie#tA6 RAs!"#s"l este2 e5act !ro&ramele care a" fost descArcate ,# ea FArA )ariai"#i sa" abateri de la temA Ceea ce a fost ,#)Aat )a fi r"lat ,#trea&a )iaA, dacA #" i#trAm ,# mi#tea i#co#tie#tA !e#tr" a rescrie !ro&ram"l Ji#tea co#tie#tA i&#orA cel mai adesea !ro&ramele care se desfAoarA ,# mi#tea i#co#tie#tA deoarece mi#tea co#tie#tA i i#co#tie#tA o!erea(A ,#

ta#dem2 "#a #" o obser)A !e cealaltA Deci dacA l"cr"rile ,# )iaa mea #" mer& aa c"m a dori, este !e#tr" cA "#i)ers"l #" ,mi oferA oca(ia sa" !e#tr" cA mA sabote( si#&"r%A'6 A!roa!e i#e)itabil #e sabotAm !e #oi ,#i#e c" !ro&rame limitatoare stocate ,# mi#tea #oastrA i#co#tie#tA Este oare im!orta#t sA mer&em ,#a!oi sA ide#tificAm mod"l ,# care s$a !rod"s !ro&ramarea i#co#tie#tA6 Deloc Ji#tea i#co#tie#tA #" are trec"t sa" )iitor Ea o!erea(A c" tim!"l !re(e#t tot tim!"l =datA ce "# sem#al di# medi" sosete, acio#ea(A "# rece!torcare a#&a9ea(A efector"l care a!oi coordo#ea(A rAs!"#s"l Aceasta este mi#tea i#co#tie#tA N" este #ime#i acolo N" este #ime#i sA )orbeascA sa" sA #e&ocie(e ,# mi#tea i#co#tie#tA Treb"ie sA &Asim alte cAi !e#tr" a i#fl"e#a i a a)ea im!act as"!ra !ro&ramArii mi#ii i#co#tie#te U#a di# abordAri este ceea ce F"d-itii #"mesc 2indfulness- sA fii com!let co#tie#t%A' tot tim!"l i sA iei deci(ii c" mi#tea creati)A, #" di# obi#"i#a mi#ii i#co#tie#te Practicile e5trem$orie#tale oferA diferite )aria#te ,# acest se#s Alte abordAri i#cl"d -i!#otera!ia cli#icA i "# #o" dome#i" #"mit B!si-olo&ie e#er&eticAD care i#cl"de diferite mod"ri de ide#tificare i rescriere a !ro&ramelor di# mi#tea #oastrA i#co#tie#tA 'sumarea personale No"a biolo&ie este foarte im!orta#tA deoarece #e aratA de ce #e li!sete res!o#sabilitatea !erso#alA, de ce #" rec"#oatem c*t s"#tem de !"ter#ici ,# ce !ri)ete co#trol"l )ieii #oastre i a ceea ce se ,#t*m!lA ,# l"mea #oastrA, de ce #e aflAm !e o cale "#de ,#t*m!i#Am re(iste#e i l"mea #oastrA se !rAb"ete Ne distr"&em medi"l ,#co#9"rAtor Ne aflAm ,# tot fel"l de cri(e, i#cl"(*#d cri(a sA#AtAii Fricile !e care le trAim acce#t"ea(A cri(a sA#AtAii deoarece fricile #oastre !rod"c meca#isme de a!Arare care i#-ibA meca#ismele de cretere i f"#cia sistem"l"i im"# 8"#tem ,#tr$"# cicl" de escaladare a fricii i bolii Toate acestea s"#t o c-emare la tre(ire De!i#de de fiecare di# #oi sA i#trAm ,# sf*rit ,# !osesia ca!acitAilor #oastre No"a tii#A a e!i&e#eticii i meca#icii c"a#tice rec"#oate rol"l im!orta#t al c*m!"rilor i#)i(ibile ,# co#trol"l )ieii, care i#cl"de &*#d"rile i e#er&iile care co#trib"ie la realitatea #oastrA AceastA #o"A )i(i"#e sc-imbA mod"l ,# care !ri)im l"mea Etim ac"m cA #e co#trolAm &e#ele #oastre Ne cotrolAm )ieile #oastre S*#d"rile #oastre s"#t reale i ta#&ibile Ele #e i#fl"e#ea(A !si-olo&ia Fi(icie#ii ,#ce! ac"m sA rec"#oascA fa!t" cA "#i)ers"l este o co#str"cie me#talA ToatA aceastA c"#oatere #e redA !"terea :# mi#tea #oastrA i#co#tie#tA se descarcA !ro&ramele cores!"#(Atoare )ieii !e care o trAim Tot ceea ce a)em de fAc"t este sA #e re)edem )iaa i sA ide#tificAm ce a#"me )rem sA sc-imbAm DacA #e (batem !e#tr" #ite l"cr"ri i ele #" se ,m!li#esc este !e#tr" cA aceasta reflectA sabota9"l !rod"s de "# !ro&ram s"bco#tie#t as"!ra efort"rilor #oastre de a a9"#&e acolo responsabilit3ii

N" treb"ie sA mer&em ,#a!oi !e#tr" a afla c"m am dob*#dit acest !ro&ram+ este ca i c"m am omor, mesa&er"l !e#tr" mesa9"l ad"s Dei !"tem rescrie !ro&ramele s"bco#tie#te "#tili(*#d o )arietate de metode, !*#A c*#d a9"#&em sA o facem s"#tem !ractic )ictime ale mi#ii #oastre i#co#tie#te N" s"#tem )ictime ale l"mii, ci ale mi#ii #oastre i#co#tie#te C*#d c"rAAm i lim!e(im aceste cAi, recA!AtAm fora At"#ci i #"mai at"#ci )om e5!erieme#ta ceea ce a s!"s Iis"s2D Cei !"tea face toate aceste miracole ,#cA i mai mi#"#ate de ,#datA ce o sA cre(i cA !oiD Treb"ie sA rec"#oatei ce)a ce i e" ,#s"mi treb"ie sA rec"#osc N" este #"mai re"ita de a dob*#di tre(irea ,# mi#tea mea co#tie#tA+ este )orba de mod"l c"m a!lic aceastA co#tie#ti(are ,# )iaa mea !e#tr" a !rod"ce o sc-imbare :# tim! ce mi#tea #e !oate co#d"ce acolo, treb"ie sA facem ce)a !e#tr" a ma#ifesta ma&ia ,# )iaa #oastrA Ne aflAm ,#tr$o c"rsA dis!eratA de a sc-imba ceea ce s"#tem i ci#e s"#tem !e#tr" a read"ce at*t medi"l ,# care trAim c*t i !la#eta #oastrA ,# armo#ie, sA read"cem a#sele de s"!ra)ie"ire C" toii s"#tem cel"le ,#tr$"# or&a#ism mai lar& #"mit ome#ire C*#d a)em aceastA credi#A ,#ce!em sA #e s"si#em reci!roc ,# loc sA #e omor*m "#ii !e alii Ciitor"l #ostr" de!i#de de rec"#oaterea fa!t"l"i cA s"#tem c" m"lt mai ,m!li#ii ,#tr$"# ,#tre& dec*t ca i#di)i(i S*#dii$)A la asta ,# mod"l "rmAtor2 s"b !ielea )oastrA se aflA >? de trilioa#e de cel"le care trAiesc ,# armo#ie ,#tr$"# medi" foarte str*#s Aceste cel"le s"#t foarte i#teli&e#te :#totdea"#a am co#siderat cA tot ce este s"b #i)el"l "ma# este mai !"i# i#teli&e#t Acesta este !res"!"#erea #oastrA or&olioasA care #e )a costa foarte m"lt DacA !"tem !ri)i ,# cor!"l #ostr" A )edem c"m aceste trilioa#e de cel"le trAiesc ,# armo#ie, )a treb"i sA rec"#oatem asta2 fiecare cel"lA este o fii#A se#sibilA ca fiecare di#tre #oi Fiecare cel"lA trAiete ,#tr$o com"#itate i are rol"l de a s"si#e com"#itatea E5istA le&i i re&"li Cel"lele !rimesc sl"9be, ,#datoriri E5istA "# sistem de sA#Atate asi&"rat de sistem"l im"# S"#oi"l e tra#s!ortat de cAtre sistem"l e5cretor 8istem"l di&esti) f"r#i(ea(A -ra#a E5istA o societate formatA di# trilioa#e de i#di)i(i ,# i#terior"l cor!"l"i #ostr" care !ot !ros!era c*#d #oi s"#tem sA#Atoi, dei cele c*te)a miliarde de oame#i de !e s"!rafaa !la#etei s"#t at*t de de(ec-ilibrai ,#c*t #e distr"&em si#&"ri medi"l AceastA ,#ele&ere #e ,#toarce la )*rsta credi#ei mistice !otri)it cAreia, BRAs!"#s"l se aflA ,# i#teriorD DacA dorim sA ,#ele&em c"m se !oate or&a#i(a o !o!"laie de c*te)a miliarde de i#di)i(i !e !la#eta #oastrA, rAs!"#s"l se aflA s"b !ielea #oastrA =ame#ii e)ol"ea(A Uma#itatea se )a desA)*ri ca o com"#itate m"lti$"ma#A i ,# acel mome#t #e )om da seama cA at"#ci c*#d #e l"!tAm c" ceilali #e l"!tAm de fa!t c" #oi ,#i#e =me#irea este "# si#&"r cor! care co#i#e cel"le i fiecare di#tre #oi este o cel"lA ,# aceastA str"ct"rA De ,#datA ce ,#ele&em acest l"cr", )a treb"i sA ,#cetAm sA #e mai facem rA" "#ii altora i sA ,#ce!em sA #e or&a#i(Am ,#s tr"ct"ri sociale care reflectA ceea ce se ,#t*m!lA ,# cor!"l ome#esc C*#d )om a9"#&e sA facem asta, PAm*#t"l ,i )a ,#c-eia e)ol"ia ca o cel"lA )ie "#icA Care este rol"l #ostr" !e aceastA cel"lA a PAm*#t"l"i6 8"#tem ec-i)ale#t"l !rotei#elor di# membra#a cel"larA a PAm*#t"l"i 8"#tem !rotei#ele Brece!torD de !e s"!rafaa !Am*#t"l"i care

!rimesc sem#alele de la medi" i !rotei#ele BefectorD care se a#&a9ea(A ,# co#trol"l e5!resiei !la#eteiK Am !ierd"t declaraia ori&i#arA a misi"#ii #oastre Abori&e#ii care mai s"#t ,#cA !ri#tre #oi #e reami#tesc cA s"#tem &rAdi#arii, iar #oi #" am fAc"t altce)a !*#A ac"m dec*t sA de)astAm SrAdi#a Dar !e mAs"rA ce e)ol"Am )om ,#ce!e sA rec"#oatem !"terea co#tii#ei #oastre Treb"ie ac"m sA #e or&a#i(Am )iaa !e#tr" a !la#ifica )iitor"l P"tem crea !e !la#etA o e5!erie#A de )iaA total diferitA C*#d !la#eta ,i )a ,#c-eia e)ol"ia )a fi o cel"lA )ie i#di)id"alA Istoria e)ol"iei re)elA cA de fiecare datA c*#d "# #i)el de de()oltare se desA)*rete, se alAt"rA altor e#titAi similare !e#tr" a crea o str"ct"rA socialA mai !"ter#icA At"#ci, a#tici!e( fa!t"l cA )om i#teracio#a c" alte !la#ete, alte cel"le di# s!ai", i )om ,#ce!e sA creAm o matrice ime#sA de cel"le )ii $ !la#ete care alcAt"iesc "#i)ers"l A)em ,# faa #oastrA mari s!era#e i !osibilitAi TrAim ,#tr$o &rAdi#A care #e oferA m"lt s!ri9i#, care ar treb"i sA #e s"si#A !e toi, "#de #e !"tem b"c"ra de )iaA i de !ace, de !ros!eritate i fericire Pe mAs"rA ce formele de )iaA e)ol"ea(A de la or&a#i(area !rimiti)A "#icel"larA la cea a)a#satA a or&a#ismelor m"lticel"lare, are loc o sc-imbare !rof"#dA !ri)i#d trecerea de la "tili(area c" !redomi#a#A a !erce!iilor !ro&ramate &e#etic %i#sti#cte' la "tili(area com!ortame#telor ,#)Aate =r&a#i#sele !rimiti)e ,i ba(ea(A f"#cio#alitatea ,# !rim"l r*#d !e i#sti#cte La or&a#ismele mai e)ol"ate, ,# s!ecial la fii#a "ma#A, e)ol"ia creier"l"i !ermite crearea "#ei ba(e de date im!orta#te de !erce!ii ,#)Aate, ceea ce red"ce de!e#de#a de i#sti#cte =ame#ii s"#t BdotaiD c" o ab"#de#A de i#sti#cte )itale !ro!a&ate &e#etic Ja9oritatea #" s"#t e)ide#te, deoarece ele o!erea(A s"b #i)el"l co#tie#ei #oastre, asi&"r*#d f"#cio#area t"t"ror cel"lelor, es"t"rilor i or&a#elor A#"mite i#sti#cte &e#erea(A com!ortame#te obser)abile2 rAs!"#s"l la s"!t al #o" #Asc"t"l"i, retra&erea m*i#ii di# faa foc"l"i at"#ci c*#d e5istA !ericol"l de a se !rod"ce o ars"rA BFii#a "ma#A este m"lt mai de!e#de#tA de ,#)Aare dec*t alte s!ecii Noi #" a)em i#sti#cte care sA #e !rote9e(e a"tomat, c"m ar fi de e5em!l" &Asirea -ra#ei sa" a "#"i adA!ostD =ric*t de im!orta#te s"#t i#sti#ctele ,# s"!ra)ie"irea #oastrA, !erce!iile ,#)Aate s"#t i mai im!orta#te, mai ales dacA l"Am ,# co#siderare fa!t"l cA ele !ot de!Ai i#sti#ctele !ro&ramate &e#etic Deoarece !erce!iile direcio#ea(A acti)itatea &e#elor i a#&a9ea(A com!ortame#te, !erce!iile ,#)Aate !e care le dob*#dim ,# tim!"l )ieii Bco#trolea(AD as!ectele fi(iolo&ice i com!ortame#tale ale )ieii #oastre A#sambl"l i#sti#ctelor #oastre i a !erce!iilor ,#)Aate formea(A mi#tea s"bco#tie#tA, care este s"rsa )ocii Bcolecti)eD !e care cel"lele #oastre co#simt sA o "rme(e Dei ,# mome#t"l co#ce!iei s"#tem dotai c" !erce!ii ,##Asc"te %i#sti#cte', ,#ce!em sA dob*#dim ca!acitatea de a B,#)AaD !erce!iile #"mai c*#d sistem"l #ostr" #er)os de)i#e f"#cio#al P*#A de c"r*#d se credea cA f"#cio#alitatea creier"l"i "ma# ,#ce!e la "# a#"mit tim! d"!A #atere AceastA !res"!"#ere a fost i#)alidatA de 4 !io#ieri ai st"di"l"i

de()oltArii !re#atale, T-omas Cer#P %3IL3' i Da)id C-amberlai# %3ILL' care, alAt"ri de alii, a" re)elat ca!acitAile se#(oriale i a!tit"di#ile de ,#)Aare deosebite ale sistem"l"i #er)os fetal Este e5trem de im!orta#t acest fa!t, deoarece !erce!iile e5!erime#tate de co]]4>I+ Ceea ce a fost ,#)]4>I+ se afl! stPle^4>I+ Ceea ce a fost ,#)]4>I+ se afl! stPle^!il"l !re#atal )or a)ea "# !rof"#d efect as"!ra fi(iolo&iei i de()oltArii sale "lterioare ca fii#A "ma#A :# ese#A, !erce!iile e5!erime#tate de fet"s s"#t ide#tice c" cele e5!erime#tate de mamA 8*#&ele fetal este ,# co#tact direct c" s*#&ele mater# !ri# !lace#tA Ca rAs!"#s al !erce!iilor mamei la medi", sistem"l sA" #er)os acti)ea(A eliberarea ,# circ"it"l sa#&"i# al "#or s"bsta#e c-imice$ sem#al care coordo#ea(A com!ortame#tele Aceste sem#ale re&latorii co#trolea(A f"#cia, c-iar i acti)itatea &e#elor !e#tr" acele es"t"ri i or&a#e care s"#t #ecesare sA se a#&a9e(e ,# rAs!"#s"l com!ortame#tal cer"t De e5em!l", dacA mama este stresatA de medi", ,i )a acti)e sistem"l adre#er&ic, "# sPstem de !rotecie care !rod"ce l"!tA sa" f"&A Aceti -ormo#i de stress eliberai ,# s*#&e !re&Atesc cor!"l sA se a#&a9e(e ,#tr$"# rAs!"#s de !rotecie :# acest !roces, se !rod"ce costrcia )aselor di# )iscere, for*#d s*#&ele sA -rA#eascA m"c-ii !eriferici i oasele care determi#A !rotecie Refle5"l de l"!tA sa" f"&A de!i#de de creier"l ar-aic %-i#dbrai#' i #" de raio#ame#t"l co#tie#t %creier"l #o" / forebrai#' Pe#tr" a facilita acest !rocess, )asele de s*#&e di# creier"l a#terior %forebrai#' se co#tractA for*#d s*#&ele sA treacA ,# -i#dbrai# !e#tr" a s"si#e f"#ciile com!ortame#t"l"i refle5 Co#strcia )aselor de s*#&e di# i#testi#e i di# forebrai# re!rimA creterea i raio#ame#t"l co#tie#t %i#teli&e#a'

8e c"#oate de9a fa!t"l cA, odatA c" eleme#tele #"triti)e, trec de la mamA la fAt !ri# !lace#ta i s"bsta#ele sem#al re&latoare determi#ate de stress De ,#datA ce aceste s"bsta#e sem#al a9"#& ,# circ"laia sa#&"i#A fetalA, ele determi#A acelai efecte la acelai or&a#e i#tA ca i ,# ca("l mamei Co!il"l !re#atal e5!erime#tea(A sim"lta# ceea ce mama !erce!e di# stim"lii medi"l"i :# medii stresa#te, s*#&ele fetal se distrib"ie !refere#ial cAtre m"c-i i -i#dbrai#, red"c*#d"$se fl"5"l cAtre )iscere i forebrai# De()oltarea es"t"rilor i or&a#elor fetale este direct !ro!orio#alA c" ca#titatea de s*#&e !rimit :# co#seci#A, o mamA care e5!erime#tea(A "# stress cro#ic ,# !erioada de sarci#A )a modifica !rof"#d de()oltarea sistemelor fi(iolo&ice ale co!il"l"i care co#d"c la cretere i !rotecie :#)Aarea !erce!iilor dob*#ditA de "# i#di)id ,#ce!e sA se !rod"cA ,#cA di# "ter Ceste !erce!ii ,#)Aate se ,m!art ,# do"A cate&orii

Prima cate&orie este re!re(e#tatA de !erce!iile ,#)Aate direcio#ate cAtre e5terior, care Hco#trolea(AD mod"l ,# care rAs!"#dem la stim"lii de medi" Nat"ra a creat "# meca#ism care facilitea(A acest !roces !recoce de ,#)Aare At"#ci c*#d ,#t*l#ete stim"li #oi ,# medi"l sA", #o" #Asc"t"l este !ro&ramat sA obser)e mai ,#t*i c"m reacio#ea(A mama i tata la acest sem#al Co!iii s"#t s!ecialiti ,# i#ter!retarea e5!resiilor faciale !are#tale, !e#tr" a deosebi #at"ra !o(iti)A sa" #e&ati)A a #o"l"i stim"l C*#d "# co!il ,#t*l#ete factori #oi de medi", ,i co#ce#trea(A ,# &e#eral ate#ia as"!ra e5!resiei faciale a !Ari#tel"i !e#tr" a ,#)Aa c"m sA rAs!"#dA =datA ce #o"a caracteristicA a medi"l"i este rec"#osc"tA, ea este asociatA c" "# rAs!"#s com!ortame#tal adec)at Acest !ro&ram care c"!lea(A "# i#!"t %factor de medi"' c" "# o"t!"t %rAs!"#s com!ortame#tal' este stocat ,# s"bco#tie#t ca o !erce!ie ,#)AatA =ri de c*te ori a!are stim"l"l, com!ortame#t"l H!ro&ramatD, codificat ,# !erce!ia s"bco#tie#t"l"i, este imediat decla#at Com!ortame#t"l este ba(at !e "# meca#ism sim!l" de rAs!"#s la stim"l Perce!iile ,#)Aate direcio#ate cAtre e5terior s"#t "# rAs!"#s la o m"ltit"di#e de factori2 de la sim!le obiecte la i#teraci"#i sociale com!le5e Di# !ers!ecti)a colecti)itAii, aceste !erce!ii ,#)Aate co#trib"ie la de()oltarea c"lt"ralA a i#di)id"l"i HPro&ramareaD !are#talA a com!ortame#t"l"i s"bco#tie#t al co!il"l"i ,l a9"tA !e acesta sA se co#forme(e c" )ocea Hcolecti)AD sa" c" credi#ele com"#itAii A do"a cate&orie de !erce!ii dob*#dite s"#t cele direcio#ate cAtre i#terior, care #e f"r#i(ea(A credi#ele des!re Hide#titatea de si#eD Pe#tr" a #e c"#oate mai bi#e, ,#)AAm sA #e !ri)im !e #oi ,#i#e d"!A mod"l ,# care ceilali #e !ri)esc DacA "# !Ari#te ,i f"r#i(ea(A co!il"l"i o ima&i#e !o(iti)A sa" #e&ati)A, aceastA !erce!ie este ,#re&istratA ,# s"bco#tie#t"l co!il"l"i Ima&i#ea dob*#ditA des!re si#e de)i#e )ocea Hcolecti)AD a s"bco#tie#t"l"i care #e modelea(A fi(iolo&ia #oastrA %starea de sA#Atate, &re"tatea' i com!ortame#t"l Dei fiecare cel"lA are o i#teli&e#A ,##Asc"tA, !ri#tr$o ,#ele&ere m"t"alA, ea dA !rioritate )ocii Hcolecti)eD, c-iar dacA aceastA )oce direcio#ea(A i#di)id"l cAtre acti)itAi a"to$distr"cti)e

DacA "# co!il are !erce!ia des!re si#e cA )a re"i, se )a strAd"i co#ti#"" sA reali(e(e asta DacA acel"iai co!il i s$a tra#smis credi#a cA D#" este b"# de #imicD, cor!"l )a tareb"isA se co#forme(e c" aceastA !erce!ie, "tili(*#d c-iar li a"to$sabota9"l dacA este #e)oie, !e#tr" a ,m!iedica s"cces"l Fiolo&ia "ma#A este at*t de de!e#de#tA de !erce!iile ,#)Aate, ,#c*t #" este deloc s"r!ri#(Ator cA !ri# e)ol"ie am dob*#dit "m meca#ism care facilitea(A ,#)Aarea ra!idA Acti)itatea cerebralA i stArile de co#tie#A !ot fi mAs"rate electro#ic !ri# electroe#cefalo&rafie %EES' E5istA G stAri f"#dame#tale de co#tie#A care se deosebesc !ri# frec)e#a acti)itAii electroma&#etice di# creier Tim!"l !e care fiecare i#di)id i$l !etrece ,# fiecare di# aceste G stAri de!i#de de "# ti!ar sec)e#ial care se e5r!imA ,# tim!"l de()oltArii co!il"l"i U#dele Delta %? >$G Z(', #i)el"l de acti)itate c" cea mai 9aosA frec)e#A, este e5!rimatA !rima datA ,# !erioada c"!ri#sA ,#tre mome#t"l #aterii i )*rsta de doi a#i C*#d o !ersoa#A se aflA ,# starea delta, s!"#em cA se aflA ,#tr$o stare de i#co#tie#A, asemA#Atoare som#"l"i :#tre )*rsta

de 4 i M a#i, co!il"l !etrece mai m"lt tim! ,#tr$o stare c" "# #i)el mai ,#alt de acti)itate de#"mit T-eta %G$L Z(' Acti)itatea T-eta este starea !e care o e5!erime#tAm la tre(ire, c*#d s"#tem ,#cA !e 9"mAtate adormii Co!iii se afla ,# aceasta stare c" o ima&i#atie foarte !rod"cti)a at"#ci ca#d se 9oaca, crea#d !ra9it"ri delicoase fac"te di# #oroi sa" armasari de !o)este di# mat"ri )ec-i Co!il"l ,#ce!e sA ma#ifeste !refere#ial !e la )*rsta de M a#i o stare c" o frec)e#A i mai ,#altA, caracteri(atA !ri# !re(e#a "#delor Alfa Ritm"l Alfa %L$34 Z(' este asociat c" starea de co#tie#A calmA :# 9"r"l )*rstei de 34 a#i, ,#ce! sA a!arA "#dele Feta, %34$1> Z(', #i)el"l cel mai ,#alt de acti)itate cerebralA, caracteri(at ca i Hco#tii#A acti)A sa" focali(atAD Este sem#ificati) acest mod de de()oltare a acti)itAii cerebrale deoarece "# i#di)id #" ma#ifestA ,# &e#eral o co#tii#A acti)A %acti)itate alfa' !*#A la )*rsta de ci#ci a#i, "# co!il !*#A la aceastA )*rstA a)*#d o acti)itate cerebralA ti! delta i t-eta, ceea ce cores!"#de "#ei stAri -i!#a&o&ice Pe#tr" a -i!#oti(a !e ci#e)a este #ecesar sA se !rod"cA o scAdere a acti)itAii cerebrale !*#A la aceste #i)ele Co!il"l se aflA deci, ,# !rimii ci#ci a#i de )iaA, ,#tr$o co#ti#"A stare de Htra#sAD -i!#oticA :# tot acest tim! el descarcA !ro&rame co#trolate biolo&ic fArA mAcar sA e5iste "# be#efici" sa" o i#terfere#A c" discrimi#area co#tie#tA Pote#ial"l "#"i co!il este H!ro&ramatD ,# mi#tea sa i#co#tie#tA ,# tim!"l !erioadei de de()oltare Perce!iile ,#)Aate se i#stalea(A ,# creier s"b forma "#or trasee si#a!tice ,# creier"l i#co#tie#t Ceea ce #"mim co#tii#A se e5!rimA la #i)el f"#cio#al s"b forma "#delor alfa ,# 9"r"l )*rstei de M a#i, cores!"#de com!o#e#tei celei mai rece#te ac-i(iio#ate ,# creier, corte5"l !re$fro#tal Co#tii#a "ma#A este caracteri(atA !ri#tr$o rec"#oatere a Hsi#el"iD :# tim! ce ma9oritatea sim"rilor #oastre, c"m ar fi oc-ii, "rec-ile i #as"l obser)A l"mea di# e5terior, co#tii#a se aseamA#A c" "# HsimD care obser)A l"crArile i#terioare ale !ro!riei com"#itAi cel"lare Co#tii#a e5!erime#tea(A se#(aii i emoii &e#erate de cor! i are acces la i#formaiile stocate care alcAt"iesc biblioteca #oastrA !erce!t"alA Pe#tr" a ,#ele&e difere#a di#tre i#co#tie#t i co#tie#t, se !oate face com!araia c" str"ct"rile "#"i calc"lator2 mi#tea i#co#tie#tA re!re(i#tA com!o#e#ta -ard dri)e a creier"l"i %R=J', ,# tim! ce mi#tea co#tie#tA este ec-i)ale#t"l desOto!$"l"i %RAJ' Ca i "# -ard disO, mi#tea i#co#tie#tA !oate stoca o ca#titate i#ima&i#abilA de i#formaii !erce!t"ale Poate fi !ro&ramat sA rAm*#A !e rece!ie Ho# li#eD, aceasta ,#sem#*#d cA sem#alele care i#trA mer& direct la ba(a de date i s"#t !rocesate fArA a e5ista #e)oia "#ei i#ter)e#ii co#tie#te :# tim! ce co#tii#a e)ol"ea(A cAtre o stare f"#cio#alA, ma9oritatea !erce!iilor f"#dame#tale des!re )iaA s"#t !ro&ramate ,# -ard dri)e Co#tii#a !oate accesa aceastA ba(A de date i o !oate desc-ide !e#tr" a re)edea !erce!iile ,#)Aate mai dem"lt, c"m ar fi sce#ari"l com!ortame#tal Acest !roces este ec-i)ale#t c" cel al desc-iderii "# doc"me#t de !e -ar dri)e !e desOto! :# starea co#tie#tA, a)em ca!acitatea de a re)edea sce#ari"l i de a edita !ro&ram"l dacA este cores!"#(Ator, la fel c"m facem c*#d desc-idem doc"me#tele ,# calc"latoarele #oastre Proces"l de editare #" sc-imbA ,# #ici "# fel !erce!ia ori&i#alA care este i#stalatA ,# i#co#tie#t =ric*t #e$am re)olta, #" !"tem modifica co#tie#t !ro&ramele ,#scrise ,# i#co#tie#t E5istA ,#sA !osibilitatea de a restr"ct"ra co#tie#t !ri#ci!alele ti!are i cadre de referi#A limitate di# i#co#tie#t

/uzica n sarcina Efect"l m"(icii as"!ra om"l"i a fost obser)at di# tim!"ri strA)ec-i + c-iar i ,#&ri9irea co!iilor #e#Asc"i e5istA de mii de a#i C-i#e(ii a)ea" ; Ce#tre ale calm"l"i i li#itii <, "#e mamele era" ,#c"ra9ate sA se !limbe !e mal"rile r*"rilor !e#tr" a$i me#i#e !acea i se#i#Atatea Zi#d"ii credea"cA mamele treb"ie ,#)Atate sA$i tra#sfere &*#d"rile fAt"l"i Profesori formai s!ecial ,# acest sco! ,m!ArtAea" aceastA filo(ofie i dAdea" mamelor te-#icile #ecesare ,# s!aii s!eciale, #"mite ; Camerele &*#d"l"i < # acelai fel, ,# [a!o#ia s$a de()oltat o te-#icA, #"mitA Tai$OPo, ,#tr"c*t se credea cA )ocile !Ari#ilor i ale familiei lAr&ite, &*#d"rile i simAmi#tele lor a" o i#fl"e#A as"!ra fAt"l"i Toate s"#etele di(armo#ioase era" e)itate E5istA i alte e5em!le, !ro)e#i#d di# diferite c"lt"ri i !erioade istorice

... # !re(e#t, aceste idei s"#t redesco!erite, ,# !ri#ci!al !ri# cercetAri i st"dii tii#ifice J"(ica i s"#et"l ,#ce! sA 9oace "# rol acti) ,# medici#A, aa c"m o do)edesc st"diile de #e"robiolo&ie i !si-olo&ie # aceastA !ri)i#A, tera!ia !ri# m"(icA ,i ad"ce co#trib"ia la arta )i#decArii ... I#fl"e#a !o(iti)A a m"(icii ,# !erioada sarci#ii a fost a#ali(atA ,# "ltimii 4? de a#i, datoritA "#ei !erioade de e5traordi#ar !ro&res tii#ific ,# ,#ele&erea #oastrA des!re )iaa "teri#A i co#seci#ele ei )iitoare 8$a stabilit cA bebel""l #e#Asc"t este o fii#A care a"de, !erce!e i simte 8t"diile aratA cA tot"l afectea(A femeia ,#sArci#atA, #" #"mai medicame#tele, alcool"l, f"mat"l i dieta, ci i emoiile !"ter#ice i &*#d"rile, lAs*#d am!re#te d"rabile as"!ra co!il"l"i i a )iitor"l"i sA" Aceasta ,#seam#A cA f"#cia !are#talA acti)A ,#ce!e ,# tim! ce co!il"l se de()oltA ,#cA ,# "ter, di# mome#t"l co#ce!iei, fie cA !Ari#ii s"#t co#tie#i de acest l"cr" sa" #" De aceea, !rima #oastrA ,#datorire ca )iitori !Ari#i este sA acce!tAm aceastA res!o#sabilitate ,#ai#te de co#ce!ie i, desi&"r, la i#stalarea sarci#ii Di# ca"(a #at"rii i calitAilor sale, m"(ica este e5trem de !otri)itA c" aceastA ,#datorire de ,#&ri9i de()oltarea fi(icA, emoio#alA, me#talA i s!irit"alA a co!il"l"i #e#Asc"t ... J"(ica i#fl"e#ea(A cel"lele i or&a#ele cor!"l"i Acest l"cr" este il"strat )i("al ,# l"crarArile l"i Er#st C-lad#i i cele rece#te ale cercetAtor"l"i el)eia# Dr Za#s [e##P, !ri#

st"diile tii#ifice !e care le$a ,#tre!ri#s as"!ra mod"l"i ,# care s"#et"l i#fl"e#ea(A materia i !e care le$a #"mit 8c;matics9. De !ildA, at"#ci c*#d o s"!rafaA !latA aco!eritA c" #isi! este e5!"sA la s"#et, ea se )a or&a#i(a ,# modele / "#ele e5trem de fr"moase i simetrice, altele dis!arate, ,# f"#cie de frec)e#a s"#et"l"i %,#Alimea l"i', de #"mAr"l de decibeli %i#te#sitatea s"#et"l"i', calitatea, s"rsa so#orA i alte as!ecte C*#tat"l, fredo#at"l "#"i c*#tec, i#to#aia !ot a)ea efecte similare as"!ra cor!"l"i, e#er&i(*#d"$l sa" rela5*#d"l Ele !ot, de aseme#ea, sA modifice !atter#"rile res!iratorii i starea de co#tie#A, armo#i(*#d emisfera cerebralA drea!tA i st*#&A 8$a do)edit cA m"(ica i#fl"e#ea(A di&estia, circ"laia i te#si"#ea arterialA Ale&erea m"(icii este, !ri# "rmare, e5trem de im!orta#tA ,# tim!"l sarci#ii C*#tecele de lea&A#, str*#s le&ate de ea, i#fl"e#ea(A aceastA !erioadA de )iaA Aceste c*#tece, tra#smise di# &e#eraie ,# &e#eraie, i$a li#itit !e co!iile c" colici sa" a&itai di# tim!"ri imemoriale, mai ales dacA aceste c*#tece a" fost c*#tate di# !erioada ,# care bebel"ii se afla" ,#cA ,# !*#tec"l mamei C*#tec"l de lea&A# de)e#it familiar ,i )a da bebel""l"i "# co#fort emoio#al, tre(i#d"$i ami#tiri !lAc"te di# )iaa "teri#A CercetArile a" do)edit cA bebel"ii de()oltA ami#itiri !re#atale C*#tecele i m"(ica asc"ltatA frec)e#t ,#ai#te de #atere )a fi rec"#osc"tA d"!A #atere 8$a !"t"t obser)a c"m co!ilaii se ,#torcea", fi(ic, cAtre s"rsa s"#et"l"i sa" era" com!let absorbii de m"(ica !e are o a"(ea" ... A"("l este !rim"l sim care se de()oltA la embrio#, se !are cA ,# a treia sA!tAm*#A de sarci#A D"!A Dr Alfred Tomatis, a"("l bebel""l"i !re#atal este f"#cio#al la a!ro5imati) a G $a sa" a >$a l"#A de sarci#A Im!orta#a acest"i sim este do)editA i de o co#ectare i o distrib"ire e5te#si)A a #er)ilor a"diti)i ,# rest"l cor!"l"i 8e !are cA am fost co#ectai la m"(icA di# !rimele #oastre (ile de )iaA, iar acest l"cr" !oate a)ea im!licaii s"!lime#tare ,# ,#trea&a #oastrA de()oltare ca fii#e "ma#e Co!iii a" sem#alat !Ari#ilor fel"l ,# care resimt a#"mite &e#"ri m"(icale+ de e5em!l", at"#ci c*#d "# bebel" a ,#ce!"t sA lo)eascA at*t de tare c" !icioarele, ,# tim!"l "#"i co#cert rocO, ,#c*t mama a treb"it sA !lece imediat sa" !ri# micAri a&itate !ri# care reacio#ea(A la s"#etele !"ter#ice Ultras"#etele #e$a" !ermis sA fim martori la reaciile bebel"ilor la m"(icA at"#ci c*#d se aflA ,# s!ai"l limitat al "ter"l"i Dr Cer#P i m"li alii citea(A st"dii ,# care bebel"ii !re#atali a" arAtat cA ,i !referA !e Jo(art i Ci)aldi %m"(icA clasicA i barocA' # m"(ica barocA, !"lsa iile micArilor le#te s"#t e5trem de asemA#Atoare c" ritm"l #ostr" cardiac ,# stare de re!a"s La mod"l o!tim, m"(ica aleasA !e#tr" sarci#A treb"ie sA fie re!etatA la i#ter)ale re&"late i sA de)i#A o adA"&ire fireascA i !li#A de b"c"rie la )iaa de (i c" (i At"#ci c*#d m"(ica ad"ce !lAcere i delectare !Ari#ilor, aceste calitAsi emoio#ale )or fi tra#smie i co!il"l"i ...

J"(ica ,#tArete le&At"ra !re#atalA U#"l di# e)e#ime#tele cele mai !lAc"te i mai i#time !e care le trAiete bebel""l ,# "ter este acela c*#d mama c*#tA Acesta este i "#"l di# !rimele dialo&"ri care se ,#firi!A ,#tre mamA i co!il C*#tecele care com"#icA i"bie, acce!tare i b"# )e#it co!il"l"i s"#t cele mai li#ititoare !e#tr" el # aceste mome#te are loc "# !roces bidirecio#al ,# c"rs"l cAr"ia ,#tre mamA i co!il se crea(A "# !"ter#ic ataame#t+ co!il"l ca!AtA ,#credere, trAiete "# se#time#t de si&"ra#A i "# se#time#t de a!arte#e#A Toate celelalte relaio#Ari se )or co#tr"i mai t*r(i" !or#i#d de la calitatea acest"i !rim sc-imb DacA s"#tem cresc"i c" i"bire, c" res!ect i co#ec)e#A, )om a)ea te#di#a sA$i tratAm i #oi !e ceilali ,# acelai mod ... Perso#alitatea bebel""l"i se formea(A ,# "ter # acest se#s, T-omas Cer#P ,l citea(A !e Leo#ardo da Ci#ci, care afirmA, ,#tr$"#"l di# Caietele sale =lucrul pe care >l dore?te 2a2a >l ,<si2 deseori i2pri2at >n copilul pe care 2a2a >l poart< >n p@ntec la 2o2entul dorinei... A tea2< sau o suferin< psi&ic< a 2a2ei are 2ai 2ult< putere asupra copilului dec@t asupra 2a2ei, dat fiind c< deseori copilul >?i pierde via a din cauBa lor.C

Psi-iatrilor i !si-olo&ilor le$a" treb"ie mai m"lte secole !e#tr" a do)edi cA aceastA i#t"iie este ade)AratA Dei )ieile #oastre !ot fi stresa#te, ceea ce co#tea(A cel mai m"lt este ce &*#dete i simte mama ,# le&At"rA c" co!il"l care se de()oltA ,# !*#tec"l ei, temerile i s!era#ele ei De aceea, &*#dr"ile i se#time#tele mamei f"r#i(ea(A material"l di# care co!il"l ,i crea(A !erso#alitatea N" #e referim la temeri trecAtoare i &re"tAi ale )ieii de (i c" (i, ci la &*#d"rile i emoiile #e&ati)e cele mai im!orta#te i rec"re#te J"(ica are rol"l ei ,# aceastA !ri)i#A, ,#tr"c*t )alorile #oastre ,# )iaA s"#t com"#icate !ri# ale&erea &e#"rilor m"(icale i a )ers"rilor J"(ica are im!act as"!ra #oastrA !ri# c*m!"l )ibraio#al creat de s"#et i !ri# se#time#tele !e care le e5!rimA sa" le tre(ete c" armo#ia sa" diso#a#ele ei ... Pro&ram"l m"(ical ales !e#tr" sarci#A i #atere are dar"l sA le redea )iitorilor !Ari#i !acea i se#i#Atatea J"(ica ,i face !e acetia sA aceeadA o co#tii#A lA"#tricA ,# care )or &Asi i"birea i armo#ia c" care sA$i ,#&ri9eascA co!ila"l #e#Asc"t i ,# care sA trAiascA ei ,#ii

Stresul i sarcina 8arci#a este o !erioadA s!ecialA !e#tr" o femeie i !e#tr" familia ei Este o !erioadA ,# care se !rod"c m"lte sc-imbAri / ,# cor!"l femeii ,#sArci#ate, ,# emoiile ei i ,# )iaa familei =ric*t ar

fi de bi#e)e#ite, aceste sc-imbAri ad"c stres"ri s"!lime#tare ,# )iaa femeii ,#sArci#ae acti)e, care de9a treb"ie sA rAs!"#dA m"ltor ceri#e acasA i la loc"l de m"#cA

C" toate acestea, stres"l #" este ,#totdea"#a, oli&atori", "# l"cr" rA" C*#d este &estio#at corect, stres"l #e !oate da a)*#t"l #ecesar !e#tr" a rAs!"#de "#or #oi !ro)ocAri = femeie ,#sArci#atA % sa" orici#e altci#e)a' care simte cA face bi#e faA stres"l"i / ,#&ri9i#d"$se corect, simi#d"$se e#er&i(atA mai de&rabA dec*t &olitA i f"#cio#*#d bi#e acasA i la ser)ici" / !robabil cA #" riscA sA aibA !robleme de sA#Atate di# ca"(a stres"l"i

Tot"i, at"#ci c*#d stres"l fi(ic sa" emoio#al se ridicA la #i)el"ri i#co#fortabile, el !oate fi dA"#Ator femeii ,#sArci#ate Pe terme# sc"rt, "# #i)el ridicat al stres"l"i !oate !rod"ce obosealA, som#ole#A, a#5ietate, o li!sA a !oftei de m*#care sa" #e)oia de a m*#ca !rea m"lt, d"reri de ca! i de s!ate At"#ci c*#d "# #i)el"l ridicat al stres"l"i se me#i#e !e o !erioadA mai l"#&A de tim!, el !oate co#trib"i la !ote#iale !robleme de sA#Atate se)ere, !rec"m scAderea re(iste#ei la bolile i#fecioase, te#si"#e arterialA ridicatA i boli de i#imA 8t"diile s"&erea(A cA #i)el"ri ridicate ale stre"sl"i !ot com!orta risc"ri ,# tim!"l sarci#ii

Cestea b"#A este cA, !e#tr" ma9oritatea femeilor, stres"l #" este s"sce!tibil sA cree(e !robleme ,# sarci#A Femeile ,#sArci#ate !e#tr" care se !"#e !roblema #i)el"l"i de stres cotidia# i ca!acitAii lor de a$i face faA treb"ie sA adrese(e medic"l"i care le ,#&ri9ete . U# medic ,i !oate i#dica "#ei femei res"rsele de care dis!"#e ,# colecti)itate i !ai sim!li i eficie#i care s$o a9"te sA red"cA stres"l fi(ic i emoio#al i sA$i facA faA

Ce stresuri speciale au de nfruntat femeile ns3rcinate?

Disco#fort"rile le&ate de sarci#A %ca, de e5em!l", &reaa, oboseala, "ri#at"l frec)e#t, i#flamaiile i d"rerile de s!ate' !ot re!re(e#ta o s"rsA de stres, mai ales dacA femeia ,#sArci#atA ,#cearcA sA facA ,# tim!"l sarci#ii tot ceea ce fAcea ,#ai#te de a fi ,#sArci#atA Femeia ,#sArci#atA ,i !oate red"ce stres"l rec"#osc*#d cA aceste sim!tome s"#t tem!orare, iar medic"l ,i !oate recoma#da mi9loace de a le face fatA Ea !oate, de aseme#ea sA se decidA sA re#"# a la "#ele acti)itAi care #" s"#t #ea!Arat #ecesare at"#ci c*#d se simte i#co#fortabil

JodificArile -ormo#ale !ot fi !arial rAs!"#(Atoare de )ariaiile stArii de s!irit resimite ,# tim!"l sarci#ii Aceste oscilaii s"#t obi#"ite i #ormale, aa ,#c*t femeia ,#sArci#atA #" treb"ie sA$i facA !rea m"lte &ri9i ,# !ri)i#a lor Ea treb"ie tot"i sA !Astre(e ,# mi#te fa!t"l cA di# ca"(a acestor oscilaii ale stArii ei i#terioare e !osibil sA$i fie m"lt mai &re" sA facA faA stres"l"i

I# !l"s, m"lte femei ,#sArci#ate i !arte#erii lor ,i fac &ri9i c" !ri)ire la sA#Atatea co!il"l"i lor #e#Asc"t, la ca!acitatea lor de a face faA tra)ali"l"i i #aterii !rec"m i de a de)e#i b"#i !Ari#i Res!o#sabilitAile fi#a#ciare s"!lime#tare s"#t o altA s"rsA obi#"itA de stres, mai ales dacA !Ari#ii !re)Ad o red"cere a )e#it"rilor lor / !e terme# sc"rt sa" l"#& / d"!A ce s$a #Asc"t co!il"l Toate aceste &ri9i !ot fi am!lificate ,# ca("l "#ei sarci#i c" risc cresc"t, ca( ,# care femeia ,#sArci#atA treb"ie sAi red"cA co#siderabil acti)itatea i c-iar sA re#"#e la sl"9bA de)reme

U#ele st"dii s"&erea(A cA #i)el"ri cresc"te de stres !ot crete risc"l de #atere !remat"rA i de &re"tate scA("tA la #atere U# st"di" ,#tre!ris ,# 3III, 8coala de Jedici#A di# Los A#&eles a U#i)ersitAii Califor#ia co#statA cA femeile care a" trAit la #i)el"ri ,#alte de stres la 3L / 4? des sA!tAm*#i de sarci#A s"#t s"sce!tibile de a a)ea ,# s*#&e #i)el"ri ridicate ale "#"i -ormo# care eliberea(A corticotro!i#A %corticotro!-i#e releasi#& factor' Acest st"di" i alte similare a" desco!erit o !osibilA le&At"rA ,#tre #i)el"l cresc"t de CRZ i #aterea !remat"rA

CRZ, care e !rod"s de creier i de !lace#tA, este str*#s le&at de tra)ali" El stim"lea(A or&a#ism"l sA elibere(e #ite s"bsta#e c-imice #"mite prostaglandine , care decla#sea(A co#traciile "teri#e CRZ este, de aseme#ea, !rim"l -ormo# !e care creier"l #ostr" ,l secretA act"#ci c*#d s"#tem s"b stres CercetAtorii co#ti#"A sA e5!lore(e i!ote(a cA femeile ,#sArci#ate care s"#t s"!"se "#or #i)el"ri ridicate de stres ,# !rima !erioadA de sarci#A a" #i)el"ri cresc"te de CRZ care le stea(A ; ceasor#ic"l !lace#tar < !e#tr" o #atere !remat"rA

U# alt st"di" rece#t s"&erea(A cA d"rata s"!"#erii la stres ,# tim!"l sarci#ii !oate i#fl"e#a re("ltatele acesteia

CercetAtori de la U#i)ersitatea Califor#ia di# Ir)i#e a" desco!erit cA c" c*t o femeie a fost s"!"sA ,#tr$o eta!A mai tim!"rie a sarci#ii la "# e)e#ime#t stresa#t %,# acest st"di" era )orba de "# c"trem"r', c" at*t ea era mai s"sce!tibilA de a #ate mai de)reme CercetAtori a)a#sea(A

i!ote(a cA femeile de)i# mai !"ti# se#sibile la stres !e mAs"rA ce sarci#a a)a#sea(A, !robabil !e#tr" a !rote9a co!il"l de efectele #oci)e ale stres"l"i

Co!iii #Asc"i !remat"r a" deseori o &re"tate scA("tA la #atere Tot"i, st"diile s"&erea(A cA co!iii femeilor care s"#t s"!"se "#or cote ,#alte de stres i temere s"#t mai s"sce!tibile des a a)ea &re"tate s"b #ormal, c-iar at"#ci c*#d s"#t #Asc"i la terme# U#eii -ormo#i le&ai de stres %!rec"m norepinefrina' !ot dimi#"a afl"5"l de s*#&e cAtre !lace#tA, astfel ,#c*t e !osibil ca co!il"l sA #" mai !rimeascA -ra#a i o5i&e#"l de care are #e)oie !e#tr" o cretere o!timA

8tres"l !oate a)ea efecte ad)erse i#directe, !ri# modificarea com!ortame#tl"i femeii ,#sArci#ate De e5em!l", femeile care s"#t s"!"se "#or #i)el"ri ,#alte de stres, !ot sA #"mai res!ecte rel"lile "#ei )iei sA#Atoase Ele !ot sA sarA !este mese sa" sA #" alea&A o -ra#A #"triti)A, sa" !ot sA rec"r&A la i&Ari, alcool sa" dro&"ri care s"#t toate le&ate de o &re"tate scA("tA la #atere Alcool"l i "#ele dro&"ri cresc de aseme#ea risc"l de malformaii co#&e#itale

D"!A "#ele st"dii, #i)el"rile cresc"te de stres !ot d"ce la com!licaii ale sarci#ii C*te)a st"dii s"&erea(A cA, ,# ra!ort c" femeile a cAror acti)itate #" com!ortA stres, cele care fac o m"#cA stresa#tA s"#t mai !redis!"se la !reeclam!sie %o afeci"#e le&atA de sarci#A care com!ortA, !ri#tre altele, o te#si"#e arterialA ridicatA i care !oate d"ce la o cretere fetalA red"sA i alte !robleme de sarci#A' E5istA, de aseme#ea, temerea, cA #i)el"rile ,#alte de stres !ot crete risc"l de a)ort s!o#ta# 8t"diile rece#te s"&erea(A cA aceste risc"ri / dacA e5istA / !ar a fi red"se !e#tr" ma9oritatea femeilor Indivizii r3spund diferit la stres ? Fiecare di#tre #oi co#siderA ca stresa#te ,#datoriri sa" sit"aii diferite = ,#datorire care !e#tr" o a#"mitA !ersoa#A este a&reabilA !oate fi foarte stresa#tA !e#tr" o alta De asememe#a, fiecare i#di)id reacio#ea(A diferit la "# a#"mit e)e#ime#t !erce!"t ca stresa#t Par a e5ista difere#e !recise ,#tre fel"l !i# care cor!"rile #oastre rAs!"#d la stres, iair "#ele di# aceste difere# e !ot a)ea "# im!act as"!ra sarci#ii [ames JcC"bbi#, P-D i ali cercetAtori de la Cole&i"l de Jedici#A al U#i)ersitAii di# Xe#t"cOP a" mAs"rat te#si"#ea arterialA a femeilor ,#sArci#ate d"!A o !robA stresa#tA de aritmeticA I#ai#tea test"l"i, toate femeile a" a)"t )alori #ormale ale te#si"#ii arteriale Co#form acest"i st"di" di# 3IIM, femeile c" te#si"#e diastolicA ridicatA %citirea te#si"#ii arteriale se face !ri# )alorile te#si"#ii sistolice i ale te#si"#ii diastolice, de e5em!l"233?0L?' s"#t mai !redis!"se la a a)ea co!ii c" &re"tate scA("tA la #atere sa" co!ii !remat"ri CercetAtorii a)a#sea(A i!ote(a cA #i)el"rile cresc"te ale -ormo#ilor de stres !ot afecta at*t te#si"#ea arterialA a mamei, c*t i

creterea i de()oltarea fAt"l"i 8t"dii similare s"&erea(A cA ar fi c" !"ti#A de ide#tificat "# &r"! de femei c" risc de #atere !remat"rA i de a ad"ce !e l"me co!ii c" &re"tate scA("tA la #atere i !ro!"# te-#ici de red"cere a stres"l"i !e#tr" a dimi#"a acest risc

Cum pot femeile ns3rcinate s3!i diminueze stresul?

E #ecesar ca fiecare femeie ,#sArci#atA sA ide#tifice s"rsele de stres di# )iaa ei / !erso#ale sa" le&ate de acti)itatea !e care o desfAoarA / i sA de()olte mi9loace eficie#te de a le &estio#a =rice femeie / fie cA este ,#sArci#atA sa" #" / !oate face mai bi#e faA stres"l"i di# )iaa ei dacA este sA#AtoasA i ,# formA b"#A

= femeie ,#sArci#atA treb"ie sA res!ecte o dietA sA#AtoasA, sA doarmA s"ficie#t de m"lt, sA e)ite alcool"l, i&Arile, dro&"rilei sA facA micare re&"lat %c" co#simAm*#t"l medic"l"i' Este im!orta#t ca o femeie ,#sArci#atA sA #" sarA !este mese, ,#tr"c*t fAt"l are #e)oie sA fie -rA#it !erma#e#t, iar !erioadele l"#&i fArA -ra#A !ro)oacA stres ,# cor!"l femeii Ea ar treb"i sA ia 1 mese !e (i, la care sA ada"&e cel !"ti# do"A &"stAri sA#Atoase, sa" ci#ci$ase mese mai mici !e (i Jicarea le i#e !e femeile ,#sArci#ate ,# formA, !re)i#e obi#"itele de(a&reme#te ale sarci#ii %!rec"m d"rerile de s!ate, oboseala i co#sti!aia' i red"ce stres"l

U# sistem de relaii de s"si#ere / care !oate i#cl"de !arte#er"l femeii, familia e5ti#sA, !riete#ii i alte !ersoa#e / !oate a9"ta femeia sA red"cA stres"l di# )iaa ei Aceste !ersoa#e ,i !ot ad"ce i#formaii, s"!ort emoio#al i o !ot a9"ta c" ,#datoririle casei U#ele st"dii s"&erea(A cA "# b"# s!ri9i# !oate de fa!t sA red"cA risc"l de #atere !remat"rA i de &&re"tate scA("tA la #atere, mai ales la femeile sArace i c" ratA ,#altA de risc sa" la femeile care se simt stresate

I# sarci#A a" fost folosite c" s"cces di)erse te-#ici de red"cere a stres"l"i Pri#tre acestea / biofeedbacO$"l, meditaia, ima&i#aia me#talA co#trolatA i Po&a %!e#tr" femeile ,#sArci#ate' DacA femeia ,#sArci#atA # a !racticat aceste te-#ici ,#ai#te, ea )a a)ea #e)oie de a9"tor"l "#"i e5!ert La c"rs"rile de ed"caie !e#tr" #atere se !reda" te-#ici de rela5are + aceste c"rs"ri !ot co#trib"i la red"cerea a#5ietAii ,#)A*#d"$i !e )iitorii !Ari#i la ce sA se ate!te ,# c"rs"l tra)ali"l"i i al #aterii

Dr JcC"bbi# a elaborat "# !la# sim!l" de rela5are !e care orice femeie ,#sArci#atA ,l !oate a!lica 2 3 Rela5ea(A$te, !e#tr" sA#Atatea co!il"l"i i a ta 8tres"l !oate afecta de()oltarea bebel""l"i 4 AcordA s"ficie#t tim! !e#tr" rela5are ,# fiecare (i Rela5area este im!orta#tA !e#tr" ti#e i !e#tr" belel" 1 I#stalea(A$te comod = camerA li#ititA, fArA telefo# e cea mai !otri)itA Este bi#e sA stai c"lcatA sa" ,#ti#sA Aea(A$te "or ,#cli#atA !e$o !arte, c" b"rtica %i co!il"l' s"si#tA de o !er#A G Pre&Atete$te me#tal :#de!Artea(A di# mi#te orice ar !"tea$o distra&e i focali(ea(A$te !e rela5are > Preia co#trol"l T" co#trole(i rela5area !e care o i#d"ci cor!"l"i i bebel""l"i tA"

M Co#ce#trea(A$te as"!ra res!iraiei FA res!iraii le#te, re&"late, ad*#ci, di# abdome#, #" di# !ie!t R 8"!ra)ec-ea(A$i m"c-ii :#)aA sA rec"#oti te#si"#ea ,# !ri#ci!alele &r"!"ri de m"c-i di# cor!"l tA" L Elimi#A te#si"#ea di# fiecare &r"! de m"c-i =bi#"iete$te sA simi c"m te#si"#ea se di(ol)A I Ima&i#ea(A$te ,# loc"l tA" !referat de odi-#A / !oate !e o !la9A, l*#&A o a!A care c"r&e sa" !e )*rf"l "#"i m"#te 3? E5ersea(A i b"c"rA$te de se#(aiile !lAc"te !e care i le$ai dAr"it co!il"l"i i ie ,#sAi FA l"cr"l aceste o datA !e (i, tim! de 4? sa" 1? de mi#"te Rela5ea(A$te !e ,#trea&a d"ratA a sarci#ii

Di# fericire, ma9oritatea femeilor se ada!tea(A bi#e la sc-imbArile fi(ice i !si-ice !e care le ad"ce sarci#a Tot"i, dacA o femeie ,#sArci#atA se simte co!leitA de stres, ea treb"ie sA$i co#s"lte medic"l care o ,#&ri9ete, acesta !"t*#d sA$i recoma#de sA )adA "# !si-iatr" sa" "# !si-olo& %"# !rofesio#ist ,# dome#i"l sA#AtAii mi#tale'

E5istA cercetAri la ora act"alA ,# l"me care st"dia(A le&At"ra di#tre reaciile la stress i #aterea !remat"rA Premat"ritatea este !ri#ci!ala ca"(A de moarte i#fa#tilA sa" malformaie Aceti cercetAtori ca"tA sA determi#e mod"l ,# care factorii de stres di# medi"l femeii ,#sArci#ate /

i#cl"si) co#diiile di# cAmi# i di# )eci#Atate, oc"!aia, )e#iti"l i e)e#time#tele im!orta#te di# )iaA / !ot co#trib"i la risc"l de #atere !remat"rA Ei cercetea(A, de aseme#ea, mod"l ,# care cor!"l rAs!"#de fi(ic la stres, i#cl"si) !ri# creterea te#i"#ii arteriale, a ritm"l"i caridac i a #i)el"rilor diferiilor -ormo#i de stres %i#cl"si) CRZ' !e#tre a ,#ele&e mai bi#e ,# ce fel stres"l !oate decla#a o #atere !remat"rA U# cercetAtor e5!lorea(A !osibilitatea ca stres"l re("ltat di# rasism sA e5!lice de ce #"mAr"l mamelor america#e africa#e care #asc !remat"r este de do"A ori mai mare dec*t al celor de rasA albA = mai b"#A ,#ele&ere a ca"(elor #aterii !remat"re #e !oate co#d"ce la #oi mi9loace de a o !re)e#i i trata Stresul n sarcin3 Stresul i sarcina 8arci#a este o !erioadA s!ecialA !e#tr" o femeie i !e#tr" familia ei Este o !erioadA ,# care se !rod"c m"lte sc-imbAri / ,# cor!"l femeii ,#sArci#ate, ,# emoiile ei i ,# )iaa familei =ric*t ar fi de bi#e)e#ite, aceste sc-imbAri ad"c stres"ri s"!lime#tare ,# )iaa femeii ,#sArci#ae acti)e, care de9a treb"ie sA rAs!"#dA m"ltor ceri#e acasA i la loc"l de m"#cA

C" toate acestea, stres"l #" este ,#totdea"#a, oli&atori", "# l"cr" rA" C*#d este &estio#at corect, stres"l #e !oate da a)*#t"l #ecesar !e#tr" a rAs!"#de "#or #oi !ro)ocAri = femeie ,#sArci#atA % sa" orici#e altci#e)a' care simte cA face bi#e faA stres"l"i / ,#&ri9i#d"$se corect, simi#d"$se e#er&i(atA mai de&rabA dec*t &olitA i f"#cio#*#d bi#e acasA i la ser)ici" / !robabil cA #" riscA sA aibA !robleme de sA#Atate di# ca"(a stres"l"i

Tot"i, at"#ci c*#d stres"l fi(ic sa" emoio#al se ridicA la #i)el"ri i#co#fortabile, el !oate fi dA"#Ator femeii ,#sArci#ate Pe terme# sc"rt, "# #i)el ridicat al stres"l"i !oate !rod"ce obosealA, som#ole#A, a#5ietate, o li!sA a !oftei de m*#care sa" #e)oia de a m*#ca !rea m"lt, d"reri de ca! i de s!ate At"#ci c*#d "# #i)el"l ridicat al stres"l"i se me#i#e !e o !erioadA mai l"#&A de tim!, el !oate co#trib"i la !ote#iale !robleme de sA#Atate se)ere, !rec"m scAderea re(iste#ei la bolile i#fecioase, te#si"#e arterialA ridicatA i boli de i#imA 8t"diile s"&erea(A cA #i)el"ri ridicate ale stre"sl"i !ot com!orta risc"ri ,# tim!"l sarci#ii

Cestea b"#A este cA, !e#tr" ma9oritatea femeilor, stres"l #" este s"sce!tibil sA cree(e !robleme ,# sarci#A Femeile ,#sArci#ate !e#tr" care se !"#e !roblema #i)el"l"i de stres cotidia# i ca!acitAii lor de a$i face faA treb"ie sA adrese(e medic"l"i care le ,#&ri9ete . U# medic ,i !oate i#dica "#ei femei res"rsele de care dis!"#e ,# colecti)itate i !ai sim!li i eficie#i care s$o a9"te sA red"cA stres"l fi(ic i emoio#al i sA$i facA faA

Ce stresuri speciale au de nfruntat femeile ns3rcinate?

Disco#fort"rile le&ate de sarci#A %ca, de e5em!l", &reaa, oboseala, "ri#at"l frec)e#t, i#flamaiile i d"rerile de s!ate' !ot re!re(e#ta o s"rsA de stres, mai ales dacA femeia ,#sArci#atA ,#cearcA sA facA ,# tim!"l sarci#ii tot ceea ce fAcea ,#ai#te de a fi ,#sArci#atA Femeia ,#sArci#atA ,i !oate red"ce stres"l rec"#osc*#d cA aceste sim!tome s"#t tem!orare, iar medic"l ,i !oate recoma#da mi9loace de a le face fatA Ea !oate, de aseme#ea sA se decidA sA re#"# a la "#ele acti)itAi care #" s"#t #ea!Arat #ecesare at"#ci c*#d se simte i#co#fortabil

JodificArile -ormo#ale !ot fi !arial rAs!"#(Atoare de )ariaiile stArii de s!irit resimite ,# tim!"l sarci#ii Aceste oscilaii s"#t obi#"ite i #ormale, aa ,#c*t femeia ,#sArci#atA #" treb"ie sA$i facA !rea m"lte &ri9i ,# !ri)i#a lor Ea treb"ie tot"i sA !Astre(e ,# mi#te fa!t"l cA di# ca"(a acestor oscilaii ale stArii ei i#terioare e !osibil sA$i fie m"lt mai &re" sA facA faA stres"l"i

I# !l"s, m"lte femei ,#sArci#ate i !arte#erii lor ,i fac &ri9i c" !ri)ire la sA#Atatea co!il"l"i lor #e#Asc"t, la ca!acitatea lor de a face faA tra)ali"l"i i #aterii !rec"m i de a de)e#i b"#i !Ari#i Res!o#sabilitAile fi#a#ciare s"!lime#tare s"#t o altA s"rsA obi#"itA de stres, mai ales dacA !Ari#ii !re)Ad o red"cere a )e#it"rilor lor / !e terme# sc"rt sa" l"#& / d"!A ce s$a #Asc"t co!il"l Toate aceste &ri9i !ot fi am!lificate ,# ca("l "#ei sarci#i c" risc cresc"t, ca( ,# care femeia ,#sArci#atA treb"ie sAi red"cA co#siderabil acti)itatea i c-iar sA re#"#e la sl"9bA de)reme

U#ele st"dii s"&erea(A cA #i)el"ri cresc"te de stres !ot crete risc"l de #atere !remat"rA i de &re"tate scA("tA la #atere U# st"di" ,#tre!ris ,# 3III, 8coala de Jedici#A di# Los A#&eles a U#i)ersitAii Califor#ia co#statA cA femeile care a" trAit la #i)el"ri ,#alte de stres la 3L / 4? des sA!tAm*#i de sarci#A s"#t s"sce!tibile de a a)ea ,# s*#&e #i)el"ri ridicate ale "#"i -ormo# care eliberea(A corticotro!i#A %corticotro!-i#e releasi#& factor' Acest st"di" i alte similare a" desco!erit o !osibilA le&At"rA ,#tre #i)el"l cresc"t de CRZ i #aterea !remat"rA

CRZ, care e !rod"s de creier i de !lace#tA, este str*#s le&at de tra)ali" El stim"lea(A or&a#ism"l sA elibere(e #ite s"bsta#e c-imice #"mite prostaglandine , care decla#sea(A

co#traciile "teri#e CRZ este, de aseme#ea, !rim"l -ormo# !e care creier"l #ostr" ,l secretA act"#ci c*#d s"#tem s"b stres CercetAtorii co#ti#"A sA e5!lore(e i!ote(a cA femeile ,#sArci#ate care s"#t s"!"se "#or #i)el"ri ridicate de stres ,# !rima !erioadA de sarci#A a" #i)el"ri cresc"te de CRZ care le stea(A ; ceasor#ic"l !lace#tar < !e#tr" o #atere !remat"rA

U# alt st"di" rece#t s"&erea(A cA d"rata s"!"#erii la stres ,# tim!"l sarci#ii !oate i#fl"e#a re("ltatele acesteia

CercetAtori de la U#i)ersitatea Califor#ia di# Ir)i#e a" desco!erit cA c" c*t o femeie a fost s"!"sA ,#tr$o eta!A mai tim!"rie a sarci#ii la "# e)e#ime#t stresa#t %,# acest st"di" era )orba de "# c"trem"r', c" at*t ea era mai s"sce!tibilA de a #ate mai de)reme CercetAtori a)a#sea(A i!ote(a cA femeile de)i# mai !"ti# se#sibile la stres !e mAs"rA ce sarci#a a)a#sea(A, !robabil !e#tr" a !rote9a co!il"l de efectele #oci)e ale stres"l"i

Co!iii #Asc"i !remat"r a" deseori o &re"tate scA("tA la #atere Tot"i, st"diile s"&erea(A cA co!iii femeilor care s"#t s"!"se "#or cote ,#alte de stres i temere s"#t mai s"sce!tibile des a a)ea &re"tate s"b #ormal, c-iar at"#ci c*#d s"#t #Asc"i la terme# U#eii -ormo#i le&ai de stres %!rec"m norepinefrina' !ot dimi#"a afl"5"l de s*#&e cAtre !lace#tA, astfel ,#c*t e !osibil ca co!il"l sA #" mai !rimeascA -ra#a i o5i&e#"l de care are #e)oie !e#tr" o cretere o!timA

8tres"l !oate a)ea efecte ad)erse i#directe, !ri# modificarea com!ortame#tl"i femeii ,#sArci#ate De e5em!l", femeile care s"#t s"!"se "#or #i)el"ri ,#alte de stres, !ot sA #"mai res!ecte rel"lile "#ei )iei sA#Atoase Ele !ot sA sarA !este mese sa" sA #" alea&A o -ra#A #"triti)A, sa" !ot sA rec"r&A la i&Ari, alcool sa" dro&"ri care s"#t toate le&ate de o &re"tate scA("tA la #atere Alcool"l i "#ele dro&"ri cresc de aseme#ea risc"l de malformaii co#&e#itale

D"!A "#ele st"dii, #i)el"rile cresc"te de stres !ot d"ce la com!licaii ale sarci#ii C*te)a st"dii s"&erea(A cA, ,# ra!ort c" femeile a cAror acti)itate #" com!ortA stres, cele care fac o m"#cA stresa#tA s"#t mai !redis!"se la !reeclam!sie %o afeci"#e le&atA de sarci#A care com!ortA, !ri#tre altele, o te#si"#e arterialA ridicatA i care !oate d"ce la o cretere fetalA red"sA i alte !robleme de sarci#A' E5istA, de aseme#ea, temerea, cA #i)el"rile ,#alte de stres !ot crete risc"l de a)ort s!o#ta# 8t"diile rece#te s"&erea(A cA aceste risc"ri / dacA e5istA / !ar a fi red"se !e#tr" ma9oritatea femeilor Indivizii r3spund diferit la stres ?

Fiecare di#tre #oi co#siderA ca stresa#te ,#datoriri sa" sit"aii diferite = ,#datorire care !e#tr" o a#"mitA !ersoa#A este a&reabilA !oate fi foarte stresa#tA !e#tr" o alta De asememe#a, fiecare i#di)id reacio#ea(A diferit la "# a#"mit e)e#ime#t !erce!"t ca stresa#t Par a e5ista difere#e !recise ,#tre fel"l !i# care cor!"rile #oastre rAs!"#d la stres, iair "#ele di# aceste difere# e !ot a)ea "# im!act as"!ra sarci#ii [ames JcC"bbi#, P-D i ali cercetAtori de la Cole&i"l de Jedici#A al U#i)ersitAii di# Xe#t"cOP a" mAs"rat te#si"#ea arterialA a femeilor ,#sArci#ate d"!A o !robA stresa#tA de aritmeticA I#ai#tea test"l"i, toate femeile a" a)"t )alori #ormale ale te#si"#ii arteriale Co#form acest"i st"di" di# 3IIM, femeile c" te#si"#e diastolicA ridicatA %citirea te#si"#ii arteriale se face !ri# )alorile te#si"#ii sistolice i ale te#si"#ii diastolice, de e5em!l"233?0L?' s"#t mai !redis!"se la a a)ea co!ii c" &re"tate scA("tA la #atere sa" co!ii !remat"ri CercetAtorii a)a#sea(A i!ote(a cA #i)el"rile cresc"te ale -ormo#ilor de stres !ot afecta at*t te#si"#ea arterialA a mamei, c*t i creterea i de()oltarea fAt"l"i 8t"dii similare s"&erea(A cA ar fi c" !"ti#A de ide#tificat "# &r"! de femei c" risc de #atere !remat"rA i de a ad"ce !e l"me co!ii c" &re"tate scA("tA la #atere i !ro!"# te-#ici de red"cere a stres"l"i !e#tr" a dimi#"a acest risc

Cum pot femeile ns3rcinate s3!i diminueze stresul?

E #ecesar ca fiecare femeie ,#sArci#atA sA ide#tifice s"rsele de stres di# )iaa ei / !erso#ale sa" le&ate de acti)itatea !e care o desfAoarA / i sA de()olte mi9loace eficie#te de a le &estio#a =rice femeie / fie cA este ,#sArci#atA sa" #" / !oate face mai bi#e faA stres"l"i di# )iaa ei dacA este sA#AtoasA i ,# formA b"#A

= femeie ,#sArci#atA treb"ie sA res!ecte o dietA sA#AtoasA, sA doarmA s"ficie#t de m"lt, sA e)ite alcool"l, i&Arile, dro&"rilei sA facA micare re&"lat %c" co#simAm*#t"l medic"l"i' Este im!orta#t ca o femeie ,#sArci#atA sA #" sarA !este mese, ,#tr"c*t fAt"l are #e)oie sA fie -rA#it !erma#e#t, iar !erioadele l"#&i fArA -ra#A !ro)oacA stres ,# cor!"l femeii Ea ar treb"i sA ia 1 mese !e (i, la care sA ada"&e cel !"ti# do"A &"stAri sA#Atoase, sa" ci#ci$ase mese mai mici !e (i Jicarea le i#e !e femeile ,#sArci#ate ,# formA, !re)i#e obi#"itele de(a&reme#te ale sarci#ii %!rec"m d"rerile de s!ate, oboseala i co#sti!aia' i red"ce stres"l

U# sistem de relaii de s"si#ere / care !oate i#cl"de !arte#er"l femeii, familia e5ti#sA, !riete#ii i alte !ersoa#e / !oate a9"ta femeia sA red"cA stres"l di# )iaa ei Aceste !ersoa#e ,i !ot ad"ce i#formaii, s"!ort emoio#al i o !ot a9"ta c" ,#datoririle casei U#ele st"dii s"&erea(A cA "# b"#

s!ri9i# !oate de fa!t sA red"cA risc"l de #atere !remat"rA i de &&re"tate scA("tA la #atere, mai ales la femeile sArace i c" ratA ,#altA de risc sa" la femeile care se simt stresate

I# sarci#A a" fost folosite c" s"cces di)erse te-#ici de red"cere a stres"l"i Pri#tre acestea / biofeedbacO$"l, meditaia, ima&i#aia me#talA co#trolatA i Po&a %!e#tr" femeile ,#sArci#ate' DacA femeia ,#sArci#atA # a !racticat aceste te-#ici ,#ai#te, ea )a a)ea #e)oie de a9"tor"l "#"i e5!ert La c"rs"rile de ed"caie !e#tr" #atere se !reda" te-#ici de rela5are + aceste c"rs"ri !ot co#trib"i la red"cerea a#5ietAii ,#)A*#d"$i !e )iitorii !Ari#i la ce sA se ate!te ,# c"rs"l tra)ali"l"i i al #aterii

Dr JcC"bbi# a elaborat "# !la# sim!l" de rela5are !e care orice femeie ,#sArci#atA ,l !oate a!lica 2 3 Rela5ea(A$te, !e#tr" sA#Atatea co!il"l"i i a ta 8tres"l !oate afecta de()oltarea bebel""l"i 4 AcordA s"ficie#t tim! !e#tr" rela5are ,# fiecare (i Rela5area este im!orta#tA !e#tr" ti#e i !e#tr" belel" 1 I#stalea(A$te comod = camerA li#ititA, fArA telefo# e cea mai !otri)itA Este bi#e sA stai c"lcatA sa" ,#ti#sA Aea(A$te "or ,#cli#atA !e$o !arte, c" b"rtica %i co!il"l' s"si#tA de o !er#A G Pre&Atete$te me#tal :#de!Artea(A di# mi#te orice ar !"tea$o distra&e i focali(ea(A$te !e rela5are > Preia co#trol"l T" co#trole(i rela5area !e care o i#d"ci cor!"l"i i bebel""l"i tA"

M Co#ce#trea(A$te as"!ra res!iraiei FA res!iraii le#te, re&"late, ad*#ci, di# abdome#, #" di# !ie!t R 8"!ra)ec-ea(A$i m"c-ii :#)aA sA rec"#oti te#si"#ea ,# !ri#ci!alele &r"!"ri de m"c-i di# cor!"l tA" L Elimi#A te#si"#ea di# fiecare &r"! de m"c-i =bi#"iete$te sA simi c"m te#si"#ea se di(ol)A I Ima&i#ea(A$te ,# loc"l tA" !referat de odi-#A / !oate !e o !la9A, l*#&A o a!A care c"r&e sa" !e )*rf"l "#"i m"#te

3? E5ersea(A i b"c"rA$te de se#(aiile !lAc"te !e care i le$ai dAr"it co!il"l"i i ie ,#sAi FA l"cr"l aceste o datA !e (i, tim! de 4? sa" 1? de mi#"te Rela5ea(A$te !e ,#trea&a d"ratA a sarci#ii

Di# fericire, ma9oritatea femeilor se ada!tea(A bi#e la sc-imbArile fi(ice i !si-ice !e care le ad"ce sarci#a Tot"i, dacA o femeie ,#sArci#atA se simte co!leitA de stres, ea treb"ie sA$i co#s"lte medic"l care o ,#&ri9ete, acesta !"t*#d sA$i recoma#de sA )adA "# !si-iatr" sa" "# !si-olo& %"# !rofesio#ist ,# dome#i"l sA#AtAii mi#tale'

E5istA cercetAri la ora act"alA ,# l"me care st"dia(A le&At"ra di#tre reaciile la stress i #aterea !remat"rA Premat"ritatea este !ri#ci!ala ca"(A de moarte i#fa#tilA sa" malformaie Aceti cercetAtori ca"tA sA determi#e mod"l ,# care factorii de stres di# medi"l femeii ,#sArci#ate / i#cl"si) co#diiile di# cAmi# i di# )eci#Atate, oc"!aia, )e#iti"l i e)e#time#tele im!orta#te di# )iaA / !ot co#trib"i la risc"l de #atere !remat"rA Ei cercetea(A, de aseme#ea, mod"l ,# care cor!"l rAs!"#de fi(ic la stres, i#cl"si) !ri# creterea te#i"#ii arteriale, a ritm"l"i caridac i a #i)el"rilor diferiilor -ormo#i de stres %i#cl"si) CRZ' !e#tre a ,#ele&e mai bi#e ,# ce fel stres"l !oate decla#a o #atere !remat"rA U# cercetAtor e5!lorea(A !osibilitatea ca stres"l re("ltat di# rasism sA e5!lice de ce #"mAr"l mamelor america#e africa#e care #asc !remat"r este de do"A ori mai mare dec*t al celor de rasA albA = mai b"#A ,#ele&ere a ca"(elor #aterii !remat"re #e !oate co#d"ce la #oi mi9loace de a o !re)e#i i trata Fiblio&rafie ___ ed"catie!re#atala or&

Memoria este chintesenta experientei umane fara de care nu putem progresa, nu putem invata prin experienta, nu ne putem dezvolta identitatea personala. Memoria si invatarea sunt interdependente: invatarea depinde de memorie si in acelasi timp invatarea este dovada existentei memoriei. I# mod traditio#al, !si-olo&ia !lasea(a i#ce!"t"rile memoriei la )arsta de 1 a#i deoarece foarte !"ti#i oame#i a" ca!acitatea de a a)ea ami#tiri co#stie#te i#ai#te de aceasta )arsta C" toate acestea, "# )ol"m mare de st"dii %cercetari' demo#strea(a ca memoria e5ista i#ca di# !rim"l a# de )iata si c-iar i# !erioada !re#atala U#ii co!ii isi reami#tesc s!o#ta# e)e#ime#t"l #asterii %c-iar as!ecte ti#"te secret fata de ei', dar e5!rimarea acestor ami#tiri este ama#ata !a#a ca#d ei !ot sa )orbeasca I#ai#te de a folosi c")i#tele, ei isi !ot e5!rima ami#tirile #o#$)erbal "tili(a#d dese#e, folosi#d !a#tomima, arata#d a#"mite (o#e de !e cor!, sa" re!rod"ca#d s"#etele "#or

dis!o(iti)e "tili(ate la #astere %c"m ar fi a!aratele de as!iratie' Acesti co!ii #e a)erti(ea(a as"!ra fa!t"l"i ca memoria si i#)atarea !recoce s"#t reale Este s"r!i#(atoare doc"me#tatia !ri)i#d memoria si i#)atarea fat"l"i c" cate)a l"#i i#ai#te de #astere A fost !osibil sa aflam aceste l"cr"ri !ri# obser)atia directa a com!ortame#t"l"i fetal "tili(a#d eco&rafia I# ca("l &eme#ilor, se obser)a de()oltarea a#"mitor &est"ri si obicei"ri la )arsta &estatio#ala de 4? de sa!tama#i care !ersista si i# )iata lor !ost#atala I#tr$"# ca(, a" fost )a("ti, i# !erioada !re#atala, "# frate si o sora c"m se 9"ca" li!i#d"$si obra9ii "#"l de celalalt !ri# membra#a se!aratorie La "# a#, 9oc"l lor fa)orit era sa se ase(e de$o !arte si de alta a !erdelei, c-icoti#d, ra(a#d, ati#&a#d"$se, 9"ca#d"$se !ri# i#termedi"l !erdelei Pari#tii i#teresati de com"#icarea !re#atala i$a" i#)atat !e co!ii lor #e#asc"ti `9oc"l lo)it"rii c" !icior"l` Ca#d co!il"l se misca si lo)este, !ari#tii ati#& abdome#"l mamei si s!"# 2 `lo)este, co!ile, lo)esteK` D"!a ce co!il"l lo)este, ei ati#& abdome#"l i# alt loc si fac di# #o" i#)itatia, iar co!il"l lo)este c-iar i# loc"l i#dicat A#t-o#P DeCas!er de la U#i)ersitatea di# Caroli#a de Nord a fac"t "# e5!erime#t care a de)e#it faimos 2 mai m"ltor femei &ra)ide li s$a i#dicat sa citeasca o a#"mita !o)este a !isica di# !alarie b la i#ter)ale re&"late, i#ai#te de #astere La #astere, co!iilor li se dadea !osibilitatea sa asc"lte )ocea mamei s!"#i#d !o)estirea #"mai daca s"&ea" c" o a#"mita )ite(a "# sa# artificial D"!a cate)a i#cercari, ei !"tea" sa s"&a la orice )ite(a li se cerea #"mai ca sa a"da !o)estirea s!"sa de mama lor La fel, a#"mite !asa9e de m"(ica !e care a" asc"ltat$o c" re&"laritate i# !erioada !re#atala a" fost ide#tificate si !referate imediat d"!a #astere I#tr$"# e5!erime#t mai rece#t, cate)a femei &ra)ide di# Fra#ta a" citit o !oe(ioara !e#tr" co!i c" re&"laritate i#tre sa!tama#a 11 si 1R La sfarsit"l acestei !erioade %fii#d i#ca i# "ter', co!iii a" aratat ca a" ca!acitatea de a i#)ata si memora aceste rime com!arati) c" altele !e care #" le mai a"(isera i#ai#te Co!iii i#)ata limba mater#a i#ai#te de a se #aste Acest l"cr" este !osibil deoarece a"("l se de()olta la )arsta &estatio#ala de 3M sa!tama#i Cocea mamei a9"#&e la "ter c" !"ti#e distorsi"#i deoarece "#dele so#ore trec direct !ri# cor!"l ei I#)atarea limbii mater#e i#ca di# !erioada !re#atala a fost demo#strata !ri# s!ectrosco!ie ac"stica, care da !osibilitatea elaborarii "#or !ortete detaliate ale s"#etelor similare c" am!re#tele di&itale La )arsta &estatio#ala de 4R de sa!tama#i, !la#set"l co!il"l"i de9a co#ti#e ce)a di# ma#iera de a )orbi, di# ritm"rile si di# caracteristicile )ocii mater#e Reactiile #o"$#asc"tilor la limba9 se ba(ea(a !e s"#etele a"(ite i# "ter Febel"sii fra#ce(i !refera sa !ri)easca !ersoa#ele care )orbesc fra#ce(a iar bebel"sii r"si !refera sa "rmareasca !ersoa#ele care )orbesc r"sa Do)e(i #easte!tate ale i#)atarii si memoriei !re#atale !ro)i# de la st"dii ale &"st"l"i si miros"l"i Pa#a de c"ra#d se co#sidera ca olfactia este !osibila #"mai i# !re(e#ta aer"l"i si di# aceasta ca"(a se co#sidera ca i#)atarea miros"rilor #" era !osibila i# !erioada !re#atala I# !re(e#t este rec"#osc"ta i#teracti"#ea com!le5a a c-emorece!torilor la #i)el"l "ter"l"i J"lti com!"si c-imici, i#cl"(a#d !e cei !re(e#ti i# dieta mamei, trec !ri# !lace#ta si a9"#& i#tra"teri# la co!il, i# tim! ce altii trec i# ca!ilarele m"coasei #a(ale Pri# res!iratia si i#&-itirea lic-id"l"i am#iotic, bebel"s"l de)i#e familiari(at c" dieta mamei, c"m ar fi de e5em!l", "st"roi"l C-iar i#ai#te de e5!"#erea la miros"l la!tel"i de sa#, bebel"sii de9a c"#osc si !refera la!tele !ro!riei lor mame 8c-imbarile abr"!te i# dieta mamei i# !erioada !eri#atala !ot !rod"ce co#f"(ie bebel"s"l"i si !ot afecta s"!t"l

E)e#ime#tele tra"matice di# "#itatile de tera!ie i#te#si)a !e#tr" #o"$#asc"ti s"#t im!rimate ada#c i# memorie si !ot afecta ad"lt"l de mai tar(i", ca!ata#d forma fricii Ed_ard, care s$a #asc"t !remat"r si a i#trat i# sectia de tera!ia i#te#si)a !e#tr" #o"$#asc"ti la )arsta de 4I de sa!tama#i, a i#)atat sa se teama de s"#et"l si )ederea be#(ii ade(i)e A i#)atat acest l"cr" d"!a e5!erie#ta sm"l&erii a mici b"cati di# !ielea sa i# tim!"l i#de!artarii !adelelor mo#itor"l"i Ca ta#ar ad"lt, teama de ba#da ade(i)a i#ca mai !ersista Co!iii !ot i#)ata starea emotio#ala a mamei lor E5!erime#te efect"ate i# A"stralia a" re)elat fa!t"l ca bebel"sii #e#asc"ti a" !artici!at la s"!ararea mamelor lor ca#d acestea a" "rmarit tim! de 4? de mi#"te "# fra&me#t di#tr$"# film -ollP_oodia# c" "# efect !ert"rbator Ca#d a" fost e5!"si la 1 l"#i d"!a #astere, "# tim! sc"rt la aceeasi elic"la, a" aratat rec"#oasterea e5!erie#tei i#)atate a#terior 8t"dii efect"ate i# ca("l a o mie de co!ii ale caror mamei a" s"ferit diferite &rade de de!resie i# tim!"l sarci#ii, a" ma#ifestat si ei de!resie la #astere, !ro!ortio#al c" scor"rile de de!resie obti#"te de mame Jesa9"l im!orta#t ad"s de toate aceste desco!eriri este ca memoria si i#)atarea !ar sa re!re(i#te o caracteristica #at"rala a fii#tei "ma#e i#ca de la i#ce!"t"l celor #o"a l"#i !etrec"te i# "ter si !rimii a#i ai co!ilariei, defi#iti ca !erioada di#ai#tea a!aritiei )orbirii Poate ca cea mai mare s"r!ri(a este ca )iata i# "ter este e5trem de acti)a si i#teracti)a iar "ter"l, este de fa!t, o scoala K :ibliografie ___ #o"$#asc"ti ro

Tara, o ta#ara de 4G de a#i di# 8ri La#Oa a fost dia&#osticata c" -i!erte#si"#e cro#ica c" doar !atr" l"#i i#ai#tea !rimei sale sarci#i Desi a fost sa#atoasa i# co!ilarie si s$a de()oltat #ormal i# tim!"l !"bertatii, ca#d a a9"#s la )arsta de 44 de a#i i#de5"l masei cor!orale i$a a9"#s la 4I, ceea ce i#seam#a `s"!ra!o#deralitate` Prima sarci#a i$a fost com!licata de -i!erte#si"#ea cro#ica si de !reeclam!sie %o stare !atolo&ica a femeii i#sarci#ate, care a!are d"!a a 4?$a sa!tama#a de sarci#a, caracteri(ata !ri# -i!erte#si"#e arteriala, !re(e#ta de !rotei#e i# "ri#a si crestere i# &re"tate, ale carei com!licatii s"#t s"feri#ta fetala sa" moartea la #astere' Astfel, ta#ara a #asc"t !ri# ce(aria#a la 11 de sa!tama#i La cea de$a treia sarci#a, a fost dia&#osticata c" diabet (a-arat de ti! II si a #asc"t "# baietel de G,3 O& tot !ri# ce(aria#a Ca#d a im!li#it G4 de a#i, Tara a i#ce!"t sa ia medicame#te !e#tr" diabet"l (a-arat de ti! II si !e#tr" -i!ertri&liceridemie No"a a#i mai tar(i", a s"ferit "# i#farct mi#or, care a lasat$o c" o slabici"#e a !artii sta#&i a bratelor si !icioarelor Pro!ria sa mama s"ferise de -i!er&licemie i# tim!"l sarci#ii, era s"!ra!o#derala si a m"rit la >G de a#i di# ca"(a com!licatiilor date de -i!erte#si"#ea arteriala A!are#t, s$ar !area ca i# ca("l Tarei, s"feri#tele mamei sale i s$ar fi tra#smis i# tim!, iar ta#ara la ra#d"l ei ar fi i#fl"e#tat cel !"ti# )iata i#tra"teri#a a !ro!riilor co!ii %com!licatii la !rima sarci#a, fat macrosom la sarci#a #"mar"l 1' U# 8im!o(io# al 8ocietatii America#e de Se#etica Uma#a di# P-iladel!-ia a !re(e#tat !roblema ori&i#ii fetale a bolilor ad"ltilor

Potri)it fi(iolo&"l"i [ La_ de la Cole&i"l de Jedici#a Ceteri#ara al U#i)ersitatii Cor#ell, ma9oritatea oame#ilor &resesc at"#ci ca#d s!"# ca om"l este !rod"s"l &e#elor $ abordarea corecta, !otri)it !rofesor"l"i ami#tit ar fi ca om"l este "# `re("ltat` al medi"l"i A#"mite caracteristici ale medi"l"i i#tra"teri# !ot co#d"ce la sc-imbari !e terme# l"#& Toti )orbitorii de la 8im!o(io# a" s"bli#iat ca fet"s"l )"l#erabil este cel care este i#fometat i# "ter"l mamei, o stare de#"mita i#tar(ierea cresterii i#tra"teri#e U# aseme#ea co!il este #asc"t a!ro5imati) la terme#, dar are o &re"tate m"lt s"b cea #ormala $ adica este `mic !e#tr" !erioada de &estatie`, si #" !remat"r Ada!tarile care a" !ermis fet"s"l"i sa co#ti#"e sa creasca i# ci"da `foametei` la care a fost s"!"s a" de)e#it, mai tar(i", !e !arc"rs"l )ietii, factori de risc !e#tr" a#"mite boli `Aceste ada!tari sc-imba i# mod !erma#e#t str"ct"ra si fi(iolo&ia cor!"l"i i# de()oltare ` s!"#e Da)id FarOer de la U#itatea E!idemiolo&ica de Jedi" JRC di# 8o"t-am!to#, Jarea Frita#ie Re("ltat"l fi#al se !oate co#creti(a i# boala arteriala coro#aria#a, i#farct, -i!erte#si"#e si0sa" diabet de ti! II Do)e(ile ca e)e#ime#tele di# tim!"l )ietii fet"s"l"i !ot !re&ati sce#a !e#tr" bolile ad"ltilor s"#t atat e!idemiolo&ice, cat si e5!erime#tale 7ovezi epidemiologice Jai m"lt de 3?? de st"dii corelea(a i# mod clar &re"tatea sca("ta la #astere ca"(ata de restrictiile de crestere i#tra"teri#a c" i#cide#ta cresc"ta a factorilor de risc clasici ai bolilor cardio)asc"lare si c" bolile efecti)e Le&at"rile di#tre !erioada i#tra"teri#a si )iata ad"lta !ar a a)ea se#s Fat"l s"b#"trit isi redistrib"ie fl"5"l sa#&)i# !e#tr" a$si !rote9a or&a#ele c-eie, c"m ar fi creier"l F"#ctia e#docri#a si com!o(itia cor!"l"i se sc-imba Acesti co!ii a" masa m"sc"lara red"sa, si acesta este loc"l de acti"#e al i#s"li#ei Sre"tatea sca("ta la #astere si cresterea accelerata i# &re"tate i# tim!"l co!ilariei !"# ba(ele bolii coro#arie#e de i#ima si a diabet"l"i de ti! II U#ele !ersoa#e care s"fera de boli cro#ice a" cresc"t i# mod diferit i#ai#te de #astere si i# tim!"l co!ilariei 8c-imbarile i# re(iste#ta la i#s"li#a !ot co#d"ce la diabet2 #i)el"ri a#ormale ale -ormo#"l"i stres"l"i, artere ri&ide si !rea !"ti#i #efro#i !ot co#d"ce la -i!erte#si"#e Do)e(i e!idemiolo&ice i#teresa#te )i# di# e)ide#tele de sa#atate di# tim!"l Cel"i de$al Doilea Ra(boi Jo#dial = a#ali(a a i#di)i(ilor care era" i# stadi"l de fet"si i# tim!"l "#ei !erioade de foamete care a d"rat R l"#i i# =la#da i# 3IG1 este &raitoare2 e5!"#erea !re#atala a co#d"s la i#ca!acitatea me#ti#erii, c" >? de a#i mai tar(i", a -omeosta(iei &l"co(ei Pa"l JcXei&"e, "# e!idemiolo& de la 8coala Lo#do#e(a de I&ie#a si Jedici#a Tro!icala a a#ali(at 8t"di"l U!!sala Firt- Co-ort care a "rmarit 3G M33 barbati si femei #asc"ti i#tre 3I3> si 3I4I I#re&istrarile i#cl"d &re"tatea la #astere, statistici des!re morbiditate si mortalitate si s"#t le&ate de datele rece#sami#telor I#teresa#t, &re"tatea sca("ta la #astere ca"(ata de restrictiile de crestere i#tra"teri#e !re)ede mortalitate i# co!ilaria tim!"rie, dar #" este le&ata a!are#t de boli sa" moarte i#tre )arsta de 3> si MG de a#i Abia d"!a )arsta de M> de a#i i#ce!"t"rile de )iata !ri)ate de -ra#a a" ca si eco" boli cardio)asc"lare %ca si ca"(a !rimara a mortii' Acest asa$#"mit

si#drom al co!il"l"i mic #" !rod"ce a#ormalitati ale li!idelor, ci te#si"#e arteriala ridicata si i#tolera#ta la &l"co(a

7ovezi e5perimentale 8t"diile de ca( si cele e!idemiolo&ice ofera stim"le#t"l !e#tr" e5!erime#te care testea(a i# mod direct i!ote(a ca i#fometarea i# "ter se `trad"ce` mai tar(i" !ri# diabet si boli cardio)asc"lare Profesor"l Nat-a#iels( l"crea(a c" fet"si de oi, e5!"#a#d ca!"l i# tim! ce oaia este a#este(iata Cercetarile !e oi de !a#a ac"m a" ide#tificat #iste difere#te ese#tiale i# fi(iolo&ie i#ai#te si d"!a #astere Fat"l si ad"lt"l a" ras!"#s"ri diferite la &l"cocorticoi(i N" !"tem acce!ta ca ce)a care se i#tam!la d"!a #astere sa se i#tam!le si i#ai#tea #asterii E5ista "# set de re&li com!let diferite i# i#terior"l "ter"l"i De e5em!l", e5!"#erea la &l"cocorticoi(i a "#"i fat creste f"#ctia tiroida Aceeasi e5!"#ere d"!a #astere descreste f"#ctia tiroida I# mod #ormal, !rod"cerea cresc"ta de &l"cocorticoi(i a "#"i fat il a9"ta sa faca fata !resi"#ilor "#"i "ter co#tractat si ri&orilor "#ei #asteri Prod"ctia e#do&e#a de &l"cocorticoi(i la "# fat !oate 9"ca "# rol !rof"#d i# sc-imbarile sistem"l"i cardio)asc"lar Prim"l medi" di# !a#tecele mamei 9oaca "# rol la fel de im!orta#t i# aflarea mod"l"i i# care )a reactio#a sistem"l cardio)asc"lar /odelul e5perimental testat pe rozatoare I# laborator"l de biolo&ie molec"lara al de!artame#t"l"i de c-imie al U#i)ersitatii Cri9e di# Amsterdam, dr Cees ="de9a#s a ado!tat o alta abordare e5!erime#tala !ri)i#d ori&i#ile fetale ale bolilor ad"ltilor Acesta a de()oltat "# model de disf"#ctie !lace#tara al ro(atoarelor, le&a#d artera care co#trolea(a fl"5"l sa#&)i# de embrio#, re("lta#d o i#tar(iere a cresterii embrio#are Re("ltat"l a fost ca aceste ro(atoarele isi me#ti# "# e5ces !ersiste#t de -oromo#i somatostati#i si i# )iata de ad"lt $ "# efect care #" a!are la ro(atoarele s"b#"trite i# stadi"l de !"i 8omatostati#"l este "# -ormo# !a#creatic ce afectea(a rata absorbtiei de #"trie#ti i# sa#&e Asadar, mal#"tritia i#ai#te de #astere este diferita de cea !ost$#atala Cercetarile l"i ="de9a# arata clar c"m le&at"ra di#tre mama si fat 9oaca "# rol im!orta#t i# !redis!"#erea ro(atoarei la de(ec-ilibre -ormo#ale Place#ta imobili(ea(a #"trie#ti de la mama Co#trol"l embrio#ic !re#atal al cresterii !lace#tei este asema#ator c" co#trol"l cresterii -i!otalam"s"l"i de d"!a #astere 'ctiunea stresului si a alcoolului Ideea ca stres"l la care este s"!"s embrio#"l si mama acest"ia !oate ca"(a boli i# )iata de ad"lt mai are "# dr"m l"#& de !arc"rs de la i!ote(a la teorie Este #e)oie de m"lte e5!erime#te #oi si modalitati de a !re)e#i aceste boli De e5em!l", boala cardio)asc"lara !oate sa a!ara di# ca"(a co#ditiilor i#tra"teri#e #efa)orabile+ cercetatorii treb"ie sa afle care s"#t stim"lii care ca"(ea(a aceste co#ditii I#tar(ierea cresterii embrio#"l"i afectea(a i# mod dramatic, dar selecti) si

!erma#e#t e5!rimarea "#"i s"bset de &e#e Pe#tr" aceasta, este #e)oie de st"dii ale !lace#tei f"#ctio#ale di# tim!"l sarci#ilor Cercetatorii de la U#i)ersitatea di# Zar)ard a" a)erti(at as"!ra !ericol"l"i !e care il !res"!"#e starea de stres la femeile i#sarci#ate Ei a" desco!erit ca o stare !rel"#&it de stres ci co#tact"l c" a#"mici aler&e#i !ot !redis!"#e la s"&ar"l -r#it la !ie!t imbol#a)irea de astm i#fa#til Cercetatorii america#i a" e5!licat ca stres"l la femeile i#sarci#ate !oate i#fl"e#ta sistem"l im"#olo&ic al bebel"s"l"i U#a di# co#cl"(iile st"di"l"i reali(at i# medi" "rba# as"!ra a 1LR de mame lacta#te si care a" fost s"!"se la #i)el"ri diferite de stres a fost ca e5!"#erea la aler&e#i %acarie#ii di# !raf"l loc"i#tei' i# tim!"l sarci#ii d"ce la cresterea #i)el"l"i de im"#o&lob"li#a E, a#ticor!"l care are le&at"ra c" im"#itatea Alt st"di" rece#t arata ca femeile care co#s"ma alcool i# ca#titati moderate %o sticla de )i# !e s!atama#a', i# tim!"l sarci#ii, isi e5!"# co!iii "#"i risc d"bl" de a s"feri de de!resie si a#5ietate, mai tar(i" i# )iata I#sa, de m"lte ori, aceste !robleme #" s"#t )i(ibile decat at"#ci ca#d co!il"l i#ai#tea(a i# )arsta Tot"si, asa c"m f"mat"l #" are i#totdea"#a ca re("ltat ca#cer"l la !lama#i, asa si e5!"#erea fat"l"i la alcool #" are i#totdea"#a co#seci#tele ami#tite Potri)it cercetatorilor brita#ici de la I#stit"te of Ca#cer Researc-, ca#cer"l !oate fi tra#smis, i# ca("ri rare, de la mama la fat i# tim!"l sarci#ii Cel"lele a#ormale e5iste#te i# cor!"l "#ei mame i# )arsta de 4L de a#i bol#a)a de le"cemie a" trec"t !ri# !lace#ta, afecta#d fat"l Jama a m"rit de le"cemie la o l"#a d"!a ce a dat #astere "#ei fetite, dia&#osticata c" ca#cer la doar 33 l"#i Desi #" era )orba de aceeasi boala, medicii cred ca e5ista o le&at"ra i#tre cele do"a ca("ri Pa#a i# !re(e#t a" fost i#tal#ite 3R ca("ri de ca#cer tra#smis de la mama la fat, de obicei fii#d )orba de le"cemie sa" ca#cer de !iele Jai m"lt, st"diile efect"ate !e &eme#i ide#tici a" aratat ca, i# ca( ca "#"l di# frati este bol#a) de ca#cer, e5ista sa#se mai mari ca si celalalt sa se imbol#a)easca :ibliografie ___ doctor i#fo ro