Descrierea generala a fenomenului

Ploaia acida Sub termenul de "ploi acide" sau "precipitatii acide" se includ toate tipurile de precipitatii - ploaie, zapada, lapovita, ceata, ale caror pH e mai mic decat pH-ul apei naturale, care este egal cu 5,6. Ploaia acida se formeaza in rezultatul reactiilor din atmosfera cu substante, ce contin sulf si azot, sau altfel spus, eliminandu-se in urma activitatii umane SO2 si O! se transforma in atmosfera in particule acide. "ceste particule intra in reactie cu vaporii de apa, transformandu-le in amestecuri acide, ce scad pH-ul apei de ploaie. #ormarea in cantitati mari a o!izilor se formeaza in urma arderii petrolului si carbunelui. $ea mai mare cantitate de o!izi se intalneste in orase. Ploile acide duc la distrugerea suprafetelor date cu lac si vopsea, pierderea lumii vii a bazinelor acvatice, la coroziunea podurilor si monumentelor ar%itecturale, determina to!icitatea apei potabile in urma dizolvarii in apa a Pb din conducte si scade transparenta apei, duce la scaderea fertilitatii solului. Pentru prima data termenul a fost introdus de "ngus Smit%. pH-ul slab acid al apei de ploaie se datoreste faptului ca substantele naturale din atmosfera, asa cum e $O2, participa in reactie cu apa de ploaie& $O2'H2O H2$O(. pH-ul ideal al apei de ploaie e 5,6-5,), iar pH-ul real e variabil de la o regiune la alta. "ceasta depinde de compozitia gazului. *ntrand in reactie cu vaporii de apa, SO2 si O! se transforma in acizii H2SO+, H O(, H O2 si H2SO(. "poi, impreuna cu ploaia sau zapada, cad la pamant. $ele mai dese ploi acide au loc in S,", -ermania, $e%ia, Slovacia, tarile fostei *ugoslavii, iderlanda, .lvetia, "ustralia, alte tari ale lumii. Ploaia acida are o actiune negativa asupra bazinelor acvatice& duce la marirea aciditatii pana la asa nivel, incat este nimicita flora si fauna. Plantele acvatice cresc foarte bine in apa cu pH de )-/,2. 0a pH de 6 mor crevetele1 la pH de 5,5 mor bacteriile bentonice. 2oartea lor duce la acumularea reziduurilor organice la fundul bazinelor acvatice. "poi, dispare planctonul. 0a pH de +,5 mor pestii, amfibiile, insectele. 3in substantele organice depuse la fundul bazinului acvatic are loc eliberarea metalelor to!ice. "ciditatea mare a apei duce la descompunerea "l, $d, Hg, Pb. "Ploile acide" au fost depistate pentru prima data in 4.#.-ermana catre sf. anilor )5 6mai mult de o treime din cele ),5 milioane %ectare de padure ale
referat.clopotel.ro

tarii au fost distruse7. *nfestarea mediului incon8urator datorita $O2 furnizat de industrie si de parcul auto se afla la originea pierderilor ireparabile cauzate padurii de "ploile acide". *n -ermania de 9est s-a trecut la utilizarea benzinei cu continut redus de plumb si la limitarea emisiunilor nocive ale tuturor ve%iculelor. Sivicultorii incearca sa reintroduca ulmul in .uropa Occidentala, importandu-l din $%ina si :aponia. Se construiesc mari rezervoare de apa pentru stingerea incendiilor, se modernizeaza parcul te%nic aerian. *n 2oldova a inceput sa repartizeze loturi pentru vile si nu oriunde, ci pe mica mosie a codrilor, in inima padurii. Pe intreg cuprinsul ,4SS impartirea parcelelor nu se face pe terenurile arabile si irigabile, iar omul isi construieste o coliba, unde ar putea sa stea la dos pe timp de ploaie sau sa pastreze o sapa. 0a noi in 2oldova, ca la nelumea& in locurile distribuite se inalta peste noapte palate cu 2-( eta8e si un buncar. "proape langa fiecare sat din 2oldova creste imediat, astfel ca, intr-o buna zi - daca nu c%iar maine ne vom pomeni ca intreaga republica va deveni un oras gigant. Odata cu castelele de peste noapte sunt construite drumuri pavate, este instalata lumina electrica, se trage gaz natural. Si toate acestea au loc ziua in amiaza mare, in timp ce bietul taran umbla ani intregi pe drumuri dupa o scandura sau o caldare de mortar. . lucru stiut ca 2oldova are cel mai mare 8os nivel de impadurire& la un locuitor revine 5,5) fata de (,( %a media pe tara 6in $anada sau #inlanda 25 %a7. *n ,4SS avem de8a ; rezervatii biosferice& <erezeni 6<ielorusia7, 4epetec 6"sia $entrala7, <ai=al , delta iprului > Si nici una in 2oldova. $and se ard combustibili fosili, cum sunt carbunele, benzina sau petrolul, se emit o!izi de sulf, carbon si azot in atmosfera. "cesti o!izi se combina cu umezeala din aer si formeaza acid sulfuric, acid carbonic si acid azotic. $and ploua sau ninge, acesti acizi a8ung pe pamant sub forma a ceea ce numim ploaie acida. *n secolul ??, aciditatea aerului si ploaia acida au a8uns sa fie recunoscute ca o amenintare capitala la adresa calitatiii mediului. $ea mai mare parte a acestei aciditati este produsa in tarile industrializate din emisfera nordica& S,", $anada, :aponia si ma8oritatea tarilor din .uropa de .st si de 9est. .fectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata, inclusiv pentru oameni. "ceste efecte sunt insa mai vizibile in lacuri, rauri si pariuri si la nivelul vegetatiei. "ciditatea apei omoara practic orice forma de viata.
referat.clopotel.ro

0a inceputul anilor @/5, zeci de mii de lacuri erau de8a distruse de ploaia acida. $ele mai grave probleme au e!istat in orvegia, Suedia si $anada. "menintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice, caci vanturile transporta substantele poluante pe tot globul. 3e e!emplu, cercetarile confirmau faptul ca poluarea provenita de la centarlele electrice care functioneaza cu carbuni in centrul si vestul S," erau cauza principala a marilor probleme legate de ploaia acida in estul $anadei si nordestul S,". .fectele distructive ale ploii acide nu se limiteaza la mediul natural. Structuri de piatra , metal sau ciment au fost si ele afectate sau c%iar distruse. ,nele dintre marile monumente ale lumii, catedralele .uropei sau $olisseum-ul din 4oma, prezinta semne de deteriorare datorata ploii acide. Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se c%eama factorul pH pentru a masura aciditatea sau alcalinitatea solutiilor lic%ide. Pe o scara de la 5 la A+, 5 reprezinta cel mai ridicat nivel de aciditate, iar A+ cel mai ridicat nivel de bazicitate sau alcalinitate. O solutie de apa distilata care nu contine nici aizi nici baze, are pH ) sau neutru. 3aca nivelul pH-ului in apa de ploaie scade sub 5.5, ploaia este considerata acida. Ploile din estul S," si din .uropa au adesea un pH intre +.5 si +.5 3esi costurile ec%ipamentelor antipoluante ca arzatoare, filtre sau instalatii de spalare sunt mari, costurile stricaciunilor cauzate mediului si vietii omenesti se estimeaza a fi si mai mari, pentru ca ele pot fi ireversibile. $%iar daca in prezent se iau masuri de prevenire, pina la 555.555 de lacuri din "merica de ord si peste AA; milioane metrii cubi de copaci din .uropa se vor distruge probabil, inainte de sfarsitul secolului ?? din cauza ploii acide. Ce este aciditatea Problema aciditatii poate fi invetigata e!perimental foarte simplu. Aveti nevoie de& %artie de turnesol, diferite solutii - lamiie, otet, creta, lapte, apa distilata. Hartia de turnesol devine rosie in solutii acide, albastra in solutii alcaline si ramane roz in solutii neutre. 3emostrati asta utilizand apa distilata, un acid sau o baza. Investigatii:

referat.clopotel.ro

A. #olositi apa distilata ca sa formati solutii din substantele de mai sus. 2. Bestati fiecare solutie cu %artia de turnesol ca sa aflati daca este o solutie acida sau o solutie alcalina si inregistrati rezultatele (. Substante comestibile acide sau alcaline 6otet alimetar, lamiia, laptele, pasta de dinti7 pot fi de asemenea testate 6prin gustare7 si se poate alcatui un tabel comparand rezultatele& acru, mai putin acru, foarte acru. 4ezultatele obtinuet vor fi comparate cu cele obtinuet la investigatia 2. Aciditate si alcalinitate Aveti nevoie de: Scala pH, %artie pH si diagrame de calibrare, pa%are, apa distilata, solutii variate de pH diferit. *ncludeti apa de la robinet, apa la sticla 6minerala si plata7, apa de ploaie, apa dintr-un lac, apa de mare si un amestec de bucati de sol si apa distilata. Scala pH 3e inserat p% Scale Scala de pH ne arata care este aciditatea diferitelor solutii. pH-ul ia valori intre 5 6solutia cea mai acida7 si A+ 6solutia cea mai al=alina7. Solutia neutra are pH-ul ). Scarla este logaritmica ceea ce inseamna ca pHC+ este de A5 ori mai acid decit pHC5 si de A55 de ori mai acid decit pHC6 Investigatii A. 3emonstrati ca o sc%imbare la pH-ul unui lic%id de o unitate este ec%ivalenta cu o crestere de A5 ori a concentratiei unui lic%id. $a sa puteti demostra aceasta, luati o solutie, masurati pH-ul apoi diluati-o de A5 ori si masurati din nou. 4epetati procesul. 2. Puneti elevii sa testeze pH-ul la diferite tipuri de apa si sa inregistreze rezultatele. pH-ul pentru apa de ploaie, sau cea din lacuri poate fi reanalizat dupa o perioada de timp. 4ezultatele pot fi o baza de discutii. Observatii:

pH-ul normal al apei de ploaie este 5.).

referat.clopotel.ro

3aca pH-ul apei de rau sau din lac este 5 sau mai mic, pestii si broastele se vor lupta ca sa traiasca. 0a un pH de +.5 va fi putina viata acvatica. pH-ul apei de mare trebuie sa fie de ;.2

Efectele acizilor asupra materialelor Aveti nevoie de: Scala pH, pa%are, etic%ete, apa distilata, solutii diverse 6suc de lamiie, otet, lapte, apa de la robinet7. 2ateriale solide& cuie galvanizate si negalvanizate, piatra de var sau creta, benzi de cauciuc. Cum sunt afectate plantele de ploile acide Aveti nevoie de: pa%ar de sticla , suc de lamiie, tablete de $ampden 6se foloseste in procesul vinificatie si poate fi cuumparat7, o tava cu mustar si cressDD, saci de plastic. $and o tableta de $ampden se amesteca cu sucul de lamiie se eleibereaza dio!id de sulf. "cesta este gazul care se elibereaza si prin arderea petrolului sau carbunelui in centralele electrice sau in alte operatii industiale. Investigatie: A. Plasati o tava cu traE of cress intr-un sac de plastic sigilati sacul si etic%etati-l.. 2. Sfaramati otableta de $ampden si puneti-o inpa%arul de sticla cu suc de lamiie (. Puneti pa%arul intr-un sac de plastic impreuna cu traE of cress, sigilati-l si etic%etati-l. +. .!aminati pungile de plastic dupa una sau doua zile. Cum se formeaza ploile acide Aveti nevoie de: ,n borcan cu capac care se inc%ide ermetic, apa distilata, %artie de turnesol, c%ibrite, pioneze de fier, creta. Experiment: A. Puneti apa distilata in borcan, cu %artie de turnesol. otati culoarea %artiei.
referat.clopotel.ro

2. "prindeti doua sau trei c%ibrite si lasati-le sa arda in interior cu capacul aproape inc%is. (. $and c%ibritele au ars, e!trageti-le rapid si inc%ideti capacul. +. "gitati apa astfel incat fumul sa fie absorbit si notati culoarea %artiei de turnesol. 5. Puneti cateva pioneze din fier in lic%id si lasati-le pentru cateva zile. otati ce se intimpla cu ele. 6. 4epetati pasii A-+. "daugati in solutie praf de creta. $e se intimpla cu %artia de turnesolD ic!enii monitori ai poluarii 0ic%enii ofera un mod simplu si efectiv de stabilire a gradului de poluare intr-o zona. Sunt plante foarte simple alcatuite din alge si ciuperci 6mucegaiDD7- fungi ofera protectie si posibilitati de ancorare iar algele ofera %rana. 0ic%enii nu au radacini. .i absorb mineralele din apa de ploaie care curge peste ei. "bsorb de asemenea toti poluantii care se gasesc in apa de ploaie. "sta ii face indicatori e!trem de utili de e!emplu pentru aprecierea nivelului de diop!id de sulf acumulat. $um diferite specii de lic%eni au tolerante diferite la poluare, analiza tipurilor de lic%eni este un bun indicator al nievlului de poluare. 0ic%enii pot fi gasiti intr-o mare varietate de %aitate- des c%iar in zone in acre nu creste nimic altceva, dar sunt foarte sensibili la poluarea atmosferica. Bipul de lic%ean prezent sau absent, este un indicator al gradului de poluare dintr-o anumita zona. O analiza a lic%enilor dintr-o zona, poate fi facuta pentru determinarea gradului de poluare dintr-o zona. Se poate face in orice perioada a anului. Aveti nevoie de: clipboard, %artie, creion, %arta a zonei, identificator pentru lic%eni "azele se amesteca cu umezeala din aer si precipitatiile devin acide, facandu-le asemanatoare citronadei. Ploaia acida distruge plantele si animalele. .le spala nutrientii de pe sol, frunze si ace, iar acestea se ingalbenesc si mor. "luminiul eliberat de ploi slabeste radacinile copacilor, favorizand distrugerea lor. Paduri intregi au disparut din aceasta cauza.

referat.clopotel.ro

.ste si mai rau daca ploaia acida a8unge in rauri sau lacuri, pentru ca acestea transporta otrava la distanta, omorand si cele mai mici organisme. Pestii sunt determinati de aluminiu sa produca o mucoasa lipicioasa care le infunda bran%iile si ii FsufocaG, in cele din urma. "pele acide distrug si icrele. Dupa oamenii de stiinta, pana in anul 2555 doar in Statele ,nite si $anada vor fi 55 555 de lacuri moarte biologic. 3ereglarea ec%ilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului. 3in cauza incalzirii globale va creste nivelul marilor, regiunile situate mai 8os fiind ing%itite de apa. .ste de asteptat ca apa sa acopere orase ca 0ondra sau eH Ior=. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii, aparitia unor boli grave si moartea. Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor& regiuni imense pot fi secate complet, ducand la foamete si pierderea multor vieti omenesti. .?P0OJ*" 3* A;;( $and insula Kra=atoa din stramtoarea dintre Sumatra si :ava a fost aruncata in aer in A;;(, in urma eruptiei vulcanice, sunetul marii e!plozii s-a auzit pana la A555 de mile la nord de <orneo si 2555 de mile la S-. in "ustralia. orul de praf si cenusa a produs un intuneric total pentru 2+ de ore intr-un spatiu de A55 de mile spre vest de vulcanL ,n mare nor de praf a fost observat pe tot globul in 8urul ecuatorului timp de 2 saptamaniL Brecerea lui in zonele temperate a produs rasarituri si apusuri de soare stralucitor colorate timp de 2 ani. Ploi cu noroi au cazut pana la 55 de mile fata de locul eruptiei si insule plutitoare de piatra poroasa 6tuf vulcanic7 au circulat pana la Oceanul *ndian. Poluarea atmosferei de catre Kra=atoa a avut un caracter global, dar dupa ( ani de la cea mai violenta catastrofa din istoria civilizatiei umane procesele naturale au restituit aerului atmosferic puritatea sa naturala.

S2O-,0 #OBO$H*2*$ *n A/+(, in districtul 0os "ngeles se observase aparitia unei pacle alburii, uneori cu nuante galbui-cafenii, care provoaca usturimi la oc%i. "cest fenomen a persistat pana la A/62 intre A;5-2A2 zile pe an cu toate ca
referat.clopotel.ro

masurile drastice luate de autoritati pentru reducerea emisiunilor de SO2, care fusese principalul vinovat al catastrofalului smog londonez in A/52 6+555 de victime in 5 zile7 si da reducere a emisiunilor industriale de %idrocarburi. 3in analiza smogului de la 0os "ngeles s-a constatat ca principalul component este azotatul de piro!iacetil, produs aparut in conditiile insolatiei puternice a aerului incarcat cu %idrocarburi nearse si o!izi de azot. P"4B*$,0. BO?*$. 3* ".4 Particulele to!ice din aer duc la poluarea aerului. Particulele pot fi microdisperse 6sunt substante, ce contin $, Pb, S, 1 ele nimeresc in aer in urma activitatii umane7 si macrodisperse 6sunt substante naturale - g%ipsul, marmura, calcarul1 se formeaza in urma eroziei si in procesul diferitor lucruri pe maruntirea pietrei7. "ceste particule formeaza& - amestecuri primare microdisperse - acestea sunt funinginea, cenusa volatila. .le nimeresc in aer in rezultatul proceselor fizice si c%imice1 - amestecurile secundare macrodisperse - se formeaza in urma reactiilor dintre gazele din aer. .le constituie 65-;5M din particulele microdisperse, inregistrate in orase. asul omului filtreaza particule microdisperse de cele macrodisperse, lasand pe cele din urma sa nimereasca in plamani 6H2SO+, "s, <e, i7. ,nele substante 6benz6a7piren, benzantracen-superto!icant, legaturi metalice7, ce nimeresc in plamani, poseda proprietati cancerogene. O cercetare a demonstrat ca sarea acidului sulfuric, aruncat in aer, a devenit o cauza a 2A555 de morti in regiunea, unde s-a efectuat aceasta cercetare. Specialistii considera ca aceste substante acutizeaza bolile respiratorii 6astma, bronsite cronice, emfizema plamanilor7 si provoaca respiratia intrerupta.

referat.clopotel.ro