Extras din Cartea Secretelor DESPRE TANTRA: (de la Capitolul 1) "Tantra spune, de a accepta orice eti Aceasta este

nota de ba ! "## Acceptarea totale si nu$ai prin acceptarea total! poti creste Apoi, utili ai %n &iecare ener'ie ai## Cu$ poi s! le &oloseasc!( )e accepte, atunci a&la ce aceste ener'ii sunt " ceea ce este sexul, ceea ce este acest &eno$en# Noi nu sunte$ &a$iliari ai cu el# ti$ $ulte lucruri despre sex, predat de c!tre alii# Poate c! a$ trecut prin actul sexual, dar cu o $inte *ino*at, cu o atitudine de supresie, %n 'rab!, %ntr"o 'rab!# Ce*a trebuie &!cut pentru a de*eni unburdened# Actul sexual nu este un act de iubire# Tu nu sunt &ericii %n ea, dar nu"l poi l!sa# +ai $ult %ncercai s!"l p!r!seasc!, $ai atracti* de*ine# +ai *rei s!"l ne'e, sa te si$ti $ai in*itat# Tu nu se poate ne'a, dar aceast! atitudine de a ne'a, de a distru'e, distru'e $intea &oarte, &oarte contienti are, sensibilitate &oarte pe care o pot %nele'e# Deci, sex $er'e $ai departe cu nici o sensibilitate %n ea# Apoi, nu se poate %nele'e# Nu$ai o sensibilitate pro&und! poate %nele'e ni$ic, doar un senti$ent pro&und, o $icare ad,nc %n ea, poate intele'e ni$ic# Putei %nele'e de sex nu$ai dac! *! deplasai %ntr"o ca pe un poet se $ut! %n $i-locul &lorilor " nu$ai atunci. Dac! te si$i *ino*at despre &lori, s"ar putea trece prin 'r!din!, dar *a trece cu oc/ii %nc/ii# i *ei &i %ntr"o 'rab!, %ntr"o 'rab! ad,nc, nebun# Cu$*a trebuie s! iei din 'r!din!# Atunci cu$ poi &i contient( Deci tantra spune, de a accepta orice ai sunt# Suntei un $are $ister de $ulte ener'ii $ultidi$ensionale# Accept!"l, i pentru a $uta cu &iecare ener'ie cu sensibilitate pro&und!, cu contiina, cu dra'oste, cu %nele'ere# +uta cu el. Apoi, &iecare dorin! de*ine un *e/icul pentru a $er'e dincolo de ea# Apoi, &iecare ener'ie de*ine un a-utor# i apoi aceast! lu$e &oarte este nir*ana, acest or'anis$ este un te$plu &oarte " un te$plu s&,nt, un loc s&,nt# 01C2S PE 01C R3S3N4 prin inter$ediul &or$ularului de d*s#, de la de'etele de la picioare 2P, PANA or'anis$ul arde %n cenu!, dar nu tine# 1 te/nica &oarte si$pla si &oarte $inunat, &oarte usor de &acut, dar unele cerine de ba ! trebuie s! &ie %ndeplinite %n prealabil# 5udd/a a pl!cut aceast! te/nic! &oarte $ult, el a initiat ucenicii )ui in aceasta te/nica# 1ri de c,te ori cine*a a &ost iniiat! de c!tre 5udd/a, pri$ul lucru a &ost aceasta: el ar spune"i doar pentru a $er'e la locul de ardere i s! respecte un or'anis$ &iind ars, un or'anis$ $ort &iind ars# Ti$p de trei luni, el nu a &ost de a &ace ni$ic, ci doar stau acolo i de ceas# Deci, solicitantul *a $er'e la locul

de ardere al satului# El ar r!$,ne acolo ti$p de trei luni, i i noapte, i ori de c,te ori un or'anis$ $ort ar *eni acolo, el ar sta i s! $edite e# El s"ar uita doar la trupul $ort, apoi &ocul ar &i creat i apoi corpul *a %ncepe arderea# i ti$p de trei luni continuu el nu ar &ace ni$ic altce*a " doar uita"te la cada*re &iind ars# 5udd/a a spus, "Nu te ',ndi la asta# Doar uita"te la ea# " i este 'reu s! nu *in! la ',ndul c! $ai de*re$e sau $ai t,r iu, corpul tau *a &i ars# Trei luni este o lun'! perioad! de ti$p, i %n $od continuu, i i noapte, ori de c,te ori a existat un or'anis$ care ur$ea ! s! &ie ars, solicitantul a &ost de a $edita# +ai de*re$e sau $ai t,r iu, el *a %ncepe s! *ad! propriul s!u trup pe ru' de ardere# El *a %ncepe s! *edei el %nsui &iind ars# Acesta *a &i de a-utor, dac! *rei s! &aci aceasta te/nica, du"te la locul de ardere# 2ita"te " nu de trei luni ", dar cel puin ceas un or'anis$ &iind ars, obser*a ea# Apoi, putei &ace acest lucru cu uurin! te/nica cu tine %nsui# Nu cred c!, pur i si$plu ur$!rii &eno$enul, $a uit la ceea ce se %nt,$pl!# 1a$enii $er' s! ard! corpurile rudelor lor, dar ei nu $a uit# Ei %ncep s! *orbeasc! de alte lucruri, sau despre $oartea, ei susin i s! discute# Ei &ac $ulte lucruri# Ei *orbesc $ulte lucruri i b,r&e, dar ei nu $a uit# Ar trebui s! se &ac! o $editaie# Nu *orbesc ar trebui per$is! acolo, pentru c! este o experien! rar! de a *edea pe cine*a iubit s! &ie ars# Suntei obli'at s! si$i c! eti, de ase$enea, arde acolo# Dac! *edei pe $a$a ta s! &ie ars, sau tat!l t!u, sau soia ta, sau soul t!u, *! sunt obli'ate s! te *e i, de ase$enea, acolo, %n &l!c!ri# Aceast! experien! *a a-uta pentru aceasta te/nica# Pri$ul lucru# Al doilea lucru: dac! suntei &oarte $ult &ric! de $oarte nu se poate &ace aceasta te/nica, deoarece &rica &oarte te *a prote-a# Nu putei intra %n ea# Sau, *! putei i$a'ina doar pe supra&ata, dar &iina ta pro&und! nu *a &i %n ea# Atunci ni$ic nu se *a %nt,$pla cu tine# Deci, a$intii, al doilea lucru: dac! *! este &ric! sau nu, $oartea este sin'ura certitudine# Ea nu &ace nici o di&eren!, dac! *! este &ric! sau nu, este irele*ant# 6n *ia!, ni$ic nu este si'ur, cu excepia $oartea# Totul este incert, nu$ai $oartea nu este inta$platoare# i uit!" te la $intea u$an!# 7orbi$ $ereu despre $oarte ca i %n ca ul %n care acesta este un accident# 1ri de c,te ori cine*a $oare spune$ $oartea lui a &ost pre$atur!# 1ri de c,te ori cine*a $oare %ncepe$ s! *orbi$ ca i cu$ ar a &ost un accident# Nu$ai $oartea nu este un accident " nu$ai $oartea# 1rice altce*a este accidental# +oartea este absolut si'ur# Trebuie s! $ori# i c,nd spun c! trebuie s! $ori, se pare c! %n *iitor, &oarte departe# Nu este aa " *oi ai $urit de-a# 6n $o$entul %n care te"ai n!scut, ai $urit# Cu naterea, $oartea a de*enit un &eno$en &ix# 1 parte din aceasta a &ost de-a %nt,$plat " naterea, acu$ doar a doua parte, $ai t,r iu, trebuie s! se %nt,$ple# Deci, eti de-a $ort, pe -u$!tate $ort, pentru c! odat! ce se nate, unul a

*enit %n t!r,$ul $orii, a intrat %n ea# Acu$ ni$ic nu poate sc/i$ba, acu$ nu exist! nici o $odalitate de ao sc/i$ba# Ai intrat %n ea# Suntei pe -u$!tate $ort cu naterea# 6n al doilea r,nd: $oartea nu se *a %nt,$pla %n cele din ur$!, se %nt,$pl! de-a# Acesta este un proces# Aa cu$ *iaa este un proces, $oartea este un proces# Noi cre!$ acu$ " dar *iaa i $oartea sunt la &el ca cele doua picioare, dou! picioare tale# 7iaa i $oartea sunt at,t un proces# Suntei $or %n &iecare $o$ent# )as!"$! s!"l pun %n acest $od: de &iecare dat! c,nd in/alai, aceasta este *iaa, i ori de c,te ori expiri, este $oartea# Pri$ul lucru pe care un copil nu este s! in/alai# 2n copil nu poate expirati# Pri$ul lucru este prin in/alare# El nu poate expirati, pentru c! nu exist! nici un aer %n piept, el trebuie s! in/ale e# Pri$ul act este in/alare# i b!tr,nul, %n ti$p ce pe $oarte, *a &ace ulti$ul act, care *a &i expiraie# +urind, nu putei in/ala " sau nu( C,nd sunt pe $oarte, nu poi in/ala# 2lti$ul act nu poate &i prin in/alare, ulti$ul act *a &i expiraie# Pri$ul act este in/alare i ulti$a este expiraie# 3n/alarea este naterea i expiraie este $oartea# Dar &iecare $o$ent ce &aci at,t " in/alarea, expirati# 3n/alarea este *iaa, expiratie este $oartea# Este posibil s! nu &i obser*at, dar %ncercai s!"l respecte# 1ri de c,te ori expiri, suntei $ai %n pace# Expirati pro&und si te *ei si$ti o pace anu$it ter$en# 1ri de c,te ori te inspiri, *ei de*eni intens!, de*ii tensionat# 3ntensitate &oarte de in/alare creea ! o tensiune# i accentul obinuit, ordinar este %ntotdeauna pe in/alare# Dac! *! spun s! ia respiraii ad,nci, *ei %ncepe %ntotdeauna cu in/alare# 6ntr"ade*!r, ne este &ric! de expiraie# De aceea respiraia a de*enit super&icial# Niciodat! nu expiri, te duci la in/alarea# Nu$ai corpul $er'e pe expirati, deoarece or'anis$ul nu poate exista cu in/alare sin'ur# Este ne*oie de at,t: *iaa i $oartea# 6ncercai una experi$ent# Toat! iua, ori de c,te ori *! aducei a$inte, expir! ad,nc i nu in/alai# Per$ite or'anis$ului de a in/ala, pur i si$plu expirai pro&und# Si te *ei si$ti o pace pro&und!, pentru c! $oartea este pacea, $oartea este t!cere# i dac! poi s! acorde o atenie, $ai $ult! atenie, pentru a expiratie, te *ei si$i lipsit! de e'o# Cu in/alare *a *eti si$ti $ult $ai e'oista, cu expiraie te *ei si$ti $ult $ai lipsit! de e'o# S! acorde o atenie $ai $ult la expiraie# Toat! iua, ori de c,te ori *! aducei a$inte, expir! ad,nc i nu in/alai# Per$ite or'anis$ului de a in/ala, nu &aci ni$ic# Acest accent pus pe expiraie *! *a a-uta &oarte $ult pentru a &ace acest experi$ent, pentru c! *a &i 'ata s! $oar!# 1 pre'!tire este necesar, %n ca contrar te/nica nu *a &i de prea $are a-utor# i tu poi &i 'ata doar dac! ai 'ustat $oartea %ntr"un anu$it &el# Expirati pro&und si *a a*ea un 'ust de ea# Este &ru$os#

+oartea este doar &ru$oas!, pentru c! ni$ic nu este ca $oartea " at,t de t!cut, at,t de relaxant, at,t de cal$!, at,t de i$perturbabil# Dar ne este &ric! de $oarte# i de ce sunte$ noi &rica de $oarte( De ce exist! at,t de $ult &rica de $oarte( Ne este tea$! de $oarte, nu din cau a de $oarte " pentru c! nu"l cunosc# Cu$ poi s!"i &ie &ric! de ce*a ce nu au $ai %nt,lnit( Cu$ poi s!"i &ie &ric! de ce*a ce nu stii( Cel puin trebuie s!" l tii s!"i &ie &ric! de ea# Deci, %ntr"ade*!r nu se te$ de $oarte, &rica este cu totul altce*a# Niciodat! nu au tr!it cu ade*!rat " care creea ! &rica de $oarte# 0rica *ine pentru c! nu suntei de *ia!, ast&el %nc,t s! se tea$! " 8nu a$ tr!it %nc!, i dac! se %nt,$pl! $oartea, atunci ce( Ne%$plinit!, unli*ed, *oi $uri# " 0rica de $oarte *ine nu$ai la cei care nu sunt cu ade*!rat %n *ia!# Dac! suntei %n *ia!, *a ure bun *enit $oartea# Atunci nu exist! nici &ric!# Ai cunoscut *iata, acu$ *"ar dori s! tiu, de ase$enea, $oartea# Dar sunte$ at,t de &ric! de *ia! %n sine, care nu ne"a$ cunoscut, nu a$ intrat ad,nc %n el# Care creea ! &rica de $oarte# Dac! dorii s! introducei aceast! te/nic!, trebuie s! &ie contieni de aceast! tea$! pro&und!# i aceast! tea$! pro&und! trebuie s! &ie aruncat, cur!at, nu$ai atunci poi intra te/nica# Acest lucru *a a-uta: s! acorde o atenie $ai $ult la expiraie# i %ntr"ade*!r, %n ca ul %n care putei pl!ti toat! atenia la expiraie i s! uitai in/alarea #### Nu"i &ie tea$! c! *ei $uri, nu *ei $uri " or'anis$ul *a lua prin in/alare de la sine# 1r'anis$ul are %nelepciune proprie: daca expiri pro&und, or'anis$ul *a lua o in/alare pro&unda de la sine# Nu trebuie s! inter&ere e# Apoi, o relaxare &oarte pro&unda se *a r!sp,ndi peste tot constiinta ta# 6ntrea'a i *a *eti si$ti relaxat, i o t!cere interioar! *a &i creat# Putei apro&unda acest senti$ent $ai $ult, dac! &aci un alt experi$ent# Doar pentru cincispre ece $inute %n ile expir! ad,nc# Asea a"te pe un scaun sau pe sol, expirati pro&und, i %n ti$p ce expirati %nc/ide oc/ii# Atunci c,nd aerul iese, te duci inc/ i apoi l!sai or'anis$ului de a in/ala, i atunci c,nd $er'e %n aer, desc/ide oc/ii i te duci a&ar!# Acesta este exact opusul: c,nd aerul iese, te duci %n, atunci c,nd $er'e %n aer, te duci a&ar!# C,nd expiri, spatiul este creat %n cadrul, deoarece respiratia este *iaa# Atunci c,nd expirai pro&und, *! sunt *acante, *iata sa stins# 6ntr"un &el esti $ort, pentru un $o$ent eti $ort# 6n aceast! t!cere de $oarte, introducei %n cadrul# De aer se $ic!" out: *! %nc/idei oc/ii t!i i pentru a $uta %n cadrul# Spatiul este acolo i *! putei deplasa cu uurin!# A$intii"*!, atunci c,nd sunt in/alarea, pentru a $uta spre interior este &oarte di&icil, pentru c! nu exist! nici un spaiu pentru a $uta# 6n ti$p ce expirati putei $uta %n ter$en de# i c,nd $er'e %n aer, te duci a&ar!, desc/idei oc/ii i $ute# Creai un rit$ %ntre aceste dou!# 6n ter$en de cincispre ece $inute *ei si$i at,t de pro&und relaxat, i *a &i 'ata s! &ac! aceast! te/nic!# 6nainte de a &ace aceast! te/nic!, &ace acest lucru ti$p de

cincispre ece $inute, ast&el c! suntei 'ata " 'ata nu nu$ai, dar pri$itoare, recepti*# 0rica de $oarte nu este acolo, pentru c! acu$ $oartea apare ca relaxarea, $oartea apare ca o odi/n! pro&und!# +oartea nu pare anta'oniste la *ia!, dar sursa &oarte de ea, ener'ia &oarte de ea# 7iaa este la &el ca undele pe &aa unui lac, iar $oartea este lacul propriu" is# Atunci c,nd *alurile nu sunt acolo lacul este acolo# i lac poate exista &!r! *aluri, dar *alurile nu pot exista &!r! lac# 7iata nu poate exista &!r! de $oarte# +oartea poate exista &!r! *ia!, pentru c! este sursa# Apoi, putei &ace aceasta te/nica#

Noi a$ au it $ereu c! Tantra este, %n principiu preocupat cu ener'ie sex i te/nici de centru de sex, dar tu spui ca tantra este all"inclusi*e# Dac! exist! *reun ade*!r %n &osta punct de *edere, $a-oritatea te/nicilor %n 7i'9an 5/aira* par a &i non" tantric# Este aceasta ade*!rat( Pri$ul lucru este s! %nele'e$ de ener'ie de sex# Dup! cu$ ai %neles, aceasta este doar o parte, de o parte, un &ra'$ent din &ora de *ia!, dar aa cu$ o %nele'e Tantra, aceasta este doar sinoni$ cu *iata# Nu este o parte nu, un &ra'$ent " aceasta este *iaa %ns!i# Aa c! atunci c,nd Tantra spune: "sex" ener'ie %nsea$n! "*ia!" de ener'ie# Acelai lucru este *alabil cu pri*ire la conceptele &reudiene de ener'ie de sex# 0reud a &ost, de ase$enea, &oarte $ult %neleas! 'reit %n 1ccident# Se pare oa$enilor c! el a &ost reducerea *iata de sex, dar el a &ost de a &ace acelai lucru pe care Tantra a &ost a &ace at,t de $ult ti$p# 7iaa este sexul# Cu*,ntul "sex" nu se li$itea ! la reproducerea, %ntre' -oc al ener'iei *ietii este sexul# Reproducerea este doar o parte din acest -oc# 1ri de c,te ori se %nt,lnesc dou! ener'ii " po iti*e i ne'ati*e " de sex a intrat# Este 'reu de %neles# De exe$plu: ascultai la $ine# Dac! *! %ntrebai 0reud, sau dac! *! %ntrebai de $asterat Tantra, ei ar spune c! ascultarea este pasi*, &e$inin, i *orbind este de sex $asculin# 7orbind este o penetrare de tine i sunt recepti*i la aceasta# 6ntre un *orbitor i un ascult!tor un act sexual se %nt,$pl!, deoarece *orbitorul %ncearc! s! te p!trunde i ascult!tor pri$ete# De ener'ie %n ascult!tor a de*enit &e$inin, iar dac! ascult!torul nu a de*enit &e$inin! nu *a &i nici &eno$enul de ascultare# Acesta este $oti*ul pentru ascult!torul trebuie s! &ie co$plet pasi*# El nu trebuie s! se ',ndeasc! %n ti$p ce ascult! pentru c! ',ndirea %l *a &ace acti*# El nu ar trebui s! $ear'! pe ar'u$ent,nd %n ter$en de ar'u$ent, deoarece il *a &ace sa acti*!# 6n ti$p ce ascultai, el ar trebui s! &ie pur i si$plu asculta, nu &ace ni$ic altce*a# Nu$ai atunci se poate p!trunde $esa-ul i s! de*in! ilu$inat# Dar apoi a de*enit ascult!tor &e$inin#

Co$unicarea se %nt,$pl! doar atunci c,nd una dintre p!ri a de*enit b!rbat i cealalt! parte a de*enit &e$eie, alt&el nu poate exista co$unicare# 1ri de c,te ori ne'ati* i po iti* %nt,lni, de sex sa %nt,$plat# Acesta poate &i pe planul &i ic " ener'ie electric! po iti*! i ne'ati*! se %nt,lnesc i sexul sa %nt,$plat# 1ri de c,te ori %nt,lnesc polaritati, contrariile se %nt,lnesc, este sexul# Deci, sexul este un &oarte lar', un ter$en &oarte spatios, aceasta nu se re&er! nu$ai la reproducere# Reproducerea este doar un sin'ur tip de &eno$en, care este inclus %n sex# Tantra spune c! atunci c,nd &ericirea supre$! i exta *ine din interiorul *ostru, insea$na d*s# polul propria po iti*e i ne'ati*e au a-uns la o %nt,lnire " pentru c! &iecare o$ este at,t b!rbat i &e$eie, i &iecare &e$eie este at,t de b!rbat i &e$eie# Tu eti n!scut nu nu$ai din &e$ei sau de la o$, esti nascut dintr"o reuniune a contrariilor# Tat!l t!u a contribuit, $a$a ta a contribuit# Suntei -u$!tate $a$a i -u$!tate, tat!l t!u i a$,ndoi co"exista in interiorul *ostru# C,nd se %nt,lnesc %n cadrul, ecstas9 se %nt,$pl!# 5udd/a st,nd sub copacul 5od/i sa este %ntr"o pro&und! or'as$ interior# 0orele interioare s"au %nt,lnit, au topit unul %n cel!lalt# Acu$ nu *a $ai &i ne*oie s! caute o &e$eie %n a&ara, deoarece %nt,lnirea sa %nt,$plat cu &e$eia interior# i 5udd/a este non"ataat la, sau detaat de la, %n a&ara &e$eie, nu pentru c! el este %$potri*a &e$eii, ci pentru c! &eno$enul sa %nt,$plat %n &inal# Acu$ nu este ne*oie# 2n cerc interior a de*enit %ntre', acu$ este co$plet# Acesta este $oti*ul pentru ast&el de /ar *ine *orba de &ata lui 5udd/a# Acesta este /arul de a &i co$plet!# Acu$, ni$ic nu lipsete, o %$plinire pro&und! a a*ut loc, acu$ nu exist! nici un dru$ $ai departe# El a reali at destinul &inal# 0orele interioare au a-uns la o %nt,lnire, iar acu$ nu exist! nici un con&lict# Dar este un &eno$en sexual!# +editaia este un &eno$en sexual!, de aceea Tantra este declarat a &i ba at! pe sex, sex"orientate " i toate aceste sute doispre ece te/nici sunt sexual!# 6ntr"ade*!r, nici o te/nica de $editatie poate &i non"sexuale# Dar trebuie s! %nele'i l!r'i$ea de ter$enul "sex"# Dac! nu %nele'ei *a &i con&u , i ne%nele'erile *or ur$a# Deci, ori de c,te ori Tantra spune "sex"ener'ie" %nsea$n! "Elan" *ital", *iaa"%ns!i ener'ie# Ele sunt sinoni$e# 1rice nu$i$ sexul este doar o di$ensiune a *ieii"ener'ie# Exist! alte di$ensiuni# i %ntr"ade*!r ar trebui s! &ie aa# 7ei *edea o s!$,n! de 'er$inare, unde*a &lorile pro*in de la un copac, p!s!rile sunt c,nt,nd " %ntre'ul &eno$en este sexual!# Acesta este *iaa %ns!i $ani&esta in $ulte &eluri# Atunci c,nd pas!rea se c,nt! este un apel sexual, o in*itaie# C,nd &loarea este atra'erea de &luturi i albine este o in*itaie, deoarece albinele i &luturii *or transporta se$ine de reproducere# Stelele se $ic! %n spaiu #### Ni$eni nu a &ost %nc! lucrat la

ea, dar ea este una dintre cele $ai *ec/i conceptele Tantra c! exist! planete de sex $asculin i de sex &e$inin planete " alt&el nu ar $ai &i nici o $icare# Acesta trebuie s! &ie aa pentru c! polaritatea este necesar, opusul este necesar pentru a crea $a'netis$, pentru a crea atracie# Planetele trebuie s! &ie de sex $asculin i de sex &e$inin# Totul trebuie s! &ie %$p!rit! %n aceste dou! polarit!i# i *iaa este o rit$ %ntre aceste dou! contrarii# Repulsie i atracie, *enind $ai aproape i de departe $er'e ### Acestea sunt rit$urile# Tantra &olosete cu*,ntul "sex", ori de c,te ori contrariile se %nt,lnesc# Acesta este un &eno$en sexual!# i cu$ se &ac contrariile *oastre interioare %nt,lni, este %ntre'ul scop al $editaiei# Deci, toate aceste sute doispre ece $etode sunt sexual!# Nu poate &i ni$ic altce*a, nu exist! nici o posibilitate# Dar %ncearc! s! %nelea'! l!r'i$ea de ter$enul "sex"# De la: 1s/o, Cartea Secretelor

7iaa nu este o proble$!, dar un $ister pentru tiina *ieii este o proble$!,# Dar pentru reli'ie este un $ister# 1 proble$! poate &i re ol*at!, un $ister care nu poate &i re ol*at! " aceasta poate &i tr!it, dar nu poate &i re ol*at!# Reli'ia nu o&era solutii, nu r!spunsuri# tiina o&er! r!spunsuri: reli'ia nu are nici unul# Aceasta este di&erena de ba !, i %nainte de a &ace orice e&ort pentru a %nele'e ceea ce este reli'ia, aceast! di&eren! de ba ! %n abordarea %ns!i o $inte reli'ioas! i o $inte tiini&ic! trebuie s! &ie pro&und %neles# C,nd spun c! tiina se uit! la *iaa ca pe o proble$a, ca ce*a care poate &i re ol*at!, %ntrea'a abordare de*ine intelectuala# Apoi, $intea este i$plicat, nu tu# Suntei din ea# +intea $anipulea a, $intea abordea !, $intea p!trunde i anali e# +intea susine, %ndoieli, experi$ente, dar tu ca un ansa$blu sunt %n a&ara de ea# Prin ur$are, acest &eno$en &oarte %ncurcat: un o$ de tiin! poate &i un intelectual &oarte dornici %n ceea ce pri*ete propriul departa$ent de cercetare este %n cau !, dar %n *iaa obinuit! el *a &i la &el de ordinar o &iin! u$an!, ca oricine altcine*a " ni$ic special, doar obinuit!# 6n ra$ur! proprie de cunoatere acesta poate &i un 'eniu, dar %n *iaa obinuit! el este doar# tiina include nu$ai d*s#, nu intelectul, totalitatea ta# 2n intelect are o *iolen!, acesta este a'resi*# Acesta este $oti*ul pentru &oarte putine &e$ei pot &i oa$enii de stiinta " a'resiunea nu este natural pentru ei# 3ntelectul este de sex $asculin,

a'resi*, *iolent: care este $oti*ul pentru care barbatii sunt $ai tiini&ic!, iar &e$eile sunt $ai reli'ioase# 3ntelectul %ncearc! s! disece, di*i a, anali a, i de &iecare dat! c,nd diseca un lucru *iu, *iaa dispare# Nu$ai piesele $oarte sunt l!sate %n $,inile tale# Acesta este $oti*ul pentru tiin! nu atin'e *iaa# 6ntr"ade*!r, orice atin'e de*ine $ort# C,nd tiina spune c! nu exist! su&let sau nu exist! nici un Du$ne eu, este se$ni&icati*, nu, pentru c! lor nu este su&letul sau nu pe Du$ne eu, ci pentru c! acest lucru de$onstrea ! c! abordare &oarte $inii tiini&ice este de aa natur! c! nu poi atin'e *iaa oriunde# 1ri de c,te ori atin'e tiin!, $oartea se %nt,$pl!# 6n $etoda &oarte, %n $od &oarte, %n abordare &oarte de di*i are, anali !, disecie, *iata este &ixata a&ar!# 2n sin'ur lucru: intelectul este *iolent i a'resi*, ast&el %nc,t re ultatul &inal prin intelect nu poate &i dec,t $oartea, nu *iaa# Acesta este parial!, nu total!, iar piesele sunt $ori# 7iata este o unitate or'anic!# Putei ti *iaa prin sinte a, nu prin anali a# +ai $are de sinte ! $ai $are a &or$elor de *ia! care e*oluea !# Du$ne eu este sinte a ulti$!, unitatea total!, totalitatea existenei# Du$ne eu nu este un pu le, dar sinte a ulti$! a tot ceea ce este " $ateria este ulti$a anali a a tot ce este# Deci, tiina *ine la pra'ul de se$ni&icaie ato$ic! i reli'ie *ine *orba de constiinta cos$ica# tiina se $ut! %n -os la nu$itor ulti$ul, cel $ai $ic i reli'ie se $ut! %n sus la cea $ai $are nu$itor# Ei se $ic! %n di$ensiuni opuse# Deci tiina trans&or$! totul %ntr"o proble$!, pentru c! dac! trebuie s!"l aborde e tiini&ic, trebuie $ai %nt,i s! decid! dac! aceasta este o proble$! sau nu# Reli'ia are ca $ister de ba !# Nu este nici o proble$!, *iaa nu este o proble$!# Accentul este c! nu poate &i re ol*at!# 1 proble$! re ol*abil! %nsea$n! ce*a, ce*a care poate &i cunoscut, ce*a poate &i cunoscut# Acesta nu poate &i cunoscut c/iar acu$, dar nu este i$posibil de cunoscut# )a cea $ai $are poate &i necunoscut, dar care un;no<nness *a disp!rea i *a &i trans&or$at %ntr"un lucru cunoscut# Deci %ntr"ade*!r, reli'ia nu poate pune o intrebare de 'enul, "Ce este *iaa(" Acest lucru este absurd# Reli'ia nu poate cere ca o ast&el de %ntrebare, "Ce este Du$ne eu(" Acest lucru este un nonsens# Abordare &oarte reli'iei nu este de a crea proble$e# Reli'ia poate %ntreba cu$ s! &ie $ai *iu, cu$ s! &ie %n &oarte actual! a *ieii, cu$ s! tr!ieti din belu': reli'ia poate %ntreba cu$ s! &ie un Du$ne eu " dar nu poate cere ceea ce este Du$ne eu# Noi pute$ tr!i $isterele, pute$ de*eni una cu ei, ne pute$ pierde %n ele, pute$ a*ea o existen! cu totul di&eren!, $odi&ic!rile

&oarte de calitate " dar ni$ic nu este re ol*at, deoarece ni$ic nu poate &i re ol*at# i tot ceea ce pare a &i sol*abili, tot ceea ce pare a &i co'noscibil, este doar pentru c! sunte$ o ia %n &ra'$ente# Dac! ne uit!$ la %ntrea'a atunci ni$ic nu este co'noscibil, $er'e$ doar pe %$pin',nd %napoi $ister# Toate %ntreb!rile noastre sunt te$porare, ele par a &i r!spunsuri doar la $intea lene# Dac! a*ei o $inte p!trun !toare *a *eni din nou la acelai $ister, nu$ai c! a &ost %$pins %napoi, un pas %napoi# C/iar %n spatele r!spunsurilor la %ntrebarea este ascuns# Ai creat pur i si$plu o &atada de un r!spuns, doar o perdea peste $isterul# Dac! *! putei si$i distincia, apoi de la reli'ia %nceput ia o &or$! di&erit!, o culoare di&erit! i un punct de *edere di&erit# +odi&ic!rile %ntre'i perspecti*a# Aceste te/nici pe care le discut!$ aici sunt nu re ol*a ni$ic " ele nu iau *iaa ca o proble$!# 7iata este acolo# Acesta a &ost un $ister i *a r!$,ne un $ister# 1rice &ace$, nu pute$ l de$iti e e, pentru c! a &i $isterios este calitatea &oarte de ea# C! *iaa este $isterios, nu este ce*a accidental, nu este ce*a care poate &i separat, acesta este *iaa %ns!i# Deci, pentru $ine, $ai intri %n +9steriu$, %n $isterios, $ai $ult *ei de*eni reli'ios# 2n o$ cu ade*!rat reli'ios nu *a spune c! el crede %n Du$ne eu, el nu *a spune c! Du$ne eu exist!# Aceste lucruri par a &i &oarte super&iciale, ele par a &i la &el ca r!spunsurile date la anu$ite %ntreb!ri# 2n o$ reli'ios nu poate rosti ast&el de pro&anare " c! Du$ne eu este# Acesta este un ast&el de &eno$en pro&und, un ast&el de lucru $isterios, care s! spun! ce*a *a &i pro&an# Deci, ori de c,te ori cine*a a %ntrebat 5udd/a, dac! Du$ne eu exist! sau nu, el a r!$as t!cut# 7i se cere un lucru care nu se poate r!spunde# Nu c! nu exist! nici un Du$ne eu, dar pentru a r!spunde la un ast&el de lucru *a &ace r!spunde# Apoi, *iaa *a de*eni o proble$! care se poate r!spunde# Apoi, $isterul dispare# Aa c! 5udd/a a spus, "Nu"$i pune %ntreb!ri $eta&i ice#" 6ntreb!rile pot &i doar &i ic!# 0i ica poate r!spunde la ele# 6ntreb!ri $eta&i ice nu sunt acolo, ele nu pot &i, pentru c! $eta&i ica %nsea$n! $ister# Aceste te/nici sunt pentru a *! a-uta s! *! $utai $ai ad,nc %n $isterul, nu %n cunoatere# Sau poti sa te uiti la ea %ntr"un $od di&erit: aceste te/nici sunt pentru a *! a-uta s! &ie unburdened din cunotinele du$nea*oastr!# Ele nu sunt pentru a *! a-uta s! *! $!rii 8;no<led'eabilit9", deoarece 8;no<led'eabilit9" este bariera# 2a este apoi %nc/is! pentru $ister# +ai stii, $ai putin tu sunt capabile de a penetra ad,nc %n *ia!# E de $irare iniial! trebuie s! &ie recuperat!, pentru c! %ntr"un sens copil!reasc! de ni$ic de $irare este cunoscut! i totul de*ine un $ister# i dac! *oi

*! $utai %n $ister, $ai ad,nc te $isti, $ai pro&und $isterul de*ine# Apoi *ine un $o$ent cand poti spune ca nu stii ni$ic# Acesta este $o$entul potri*it# Acu$ ai de*enit $editati*!# C,nd *! putei si$i o ad,nc! i'noran!, atunci c,nd de*in contieni de &aptul c! nu tii ni$ic, ai a-uns la punctul de ec/ilibrare dreapta de unde ua $isterului poate desc/ide# Dac! tii, atunci ua este %nc/is!, dac! eti i'norant, a*erti !$ pe deplin &aptul c! nu tii ni$ic, ua se desc/ide brusc# Senti$entul &oarte c! nu tii desc/ide ua# Deci, ia aceste te/nici nu i cunotine, ci ca un a-utor pentru a &ace $ai ne*ino*at# 3'norana este ne*ino*at, cunoaterea este %ntotdeauna un &el de siretenia, in'enio itate# Dac! putei &olosi cunotinele pentru a &i i'norant din nou, apoi l"au &olosit %n $od corect# Aceasta este sin'ura utili are a toate Scripturile, a tuturor cunotinelor, a tuturor 7edelor " de a te &ace de copil din nou# #### 0ra'$ent din Cartea Secretelor