Sunteți pe pagina 1din 12

PROPAGAREA SCURGERII PRIN ALBIE

Procesul hidraulic de propagare a scurgerii prin albie este foarte complex, in


special in timpul viiturilor, datorita modului diferit de formare si variabilitatii
conditiilor reale in care se desfasoara curgerea apei.
Rugozitatea si morfologia, albiei variaza foarte mult in spatiu, ceea ce face
ca procesul hidraulic al propagarii viiturilor sa fie tridimensional, cu directia
principala de curgere in lungul cursului de apa.
Curentii transversali care apar se datoresc in special revarsarii si retragerii
viiturilor peste grinduri precum si vitezelor diferite de curgere ale apei in
albia minora si in cea majora.
De asemenea, morfologia si rugozitatea albiei variaza in timp, in special in
cazul albiilor din materiale-aluvionare. Un calcul exact al propagarii viiturilor
prin albie ar trebui sa tina seama si de modificarea, pe durata de producere
a viiturii, a caracteristicilor albiei. e mentioneaza ca variatia in timp si
spatiu a caracteristicilor albiei este cauzata si de lucrarile hidrotehnice.
PROPAGAREA SCURGERII PRIN ALBIE
Undele de viitura ce se propaga pe cursurile inferioare ale riurilor isi reduc
volumul prin retinerea lui in depresiunile din lunca riului. ! parte din
volumul retinut se infiltreaza si contribuie la alimentarea raului dupa
trecerea viiturii, iar cealalta parte se pierde prin evaporatie.
Propagarea pe un sector de riu a unei unde de viitura este influentata de
debitul ce curge initial prin albie si de tipul viiturii" singulara sau compusa.
#stfel, la propagarea unei viituri biundice, primul virf se va atenua mai mult
decit al doilea, datorita faptului ca la deplasarea celui de al doilea varf
anumite depresiuni din albia majora sint pline cu apa retinuta din primul virf
al viiturii.
Propagarea prin albie a undelor de viitura este influentata de asemenea de
aportul lateral. #stfel, la confluenta riului principal cu un afluent important,
caracteristicile scurgerii se schimba foarte mult prin aparitia in anumite
situatii a efectului de remuu datorita bararii de catre afluent a scurgerii prin
albie.
PROPAGAREA SCURGERII PRIN ALBIE
Datorita acestor procese complexe, undele de viitura care se propaga pe un
sector de riu sau de canal isi modifica forma si volumul.
$odificarea volumului, in sensul reducerii lui, are loc de regula la
propagarea viiturilor pe sectoare de riu care au albii majore foarte mari.
$odificarea formei si a pozitiei in timp a undelor de viitura este cauzata in
special de urmatoarele fenomene" atenuare, dezatenuare, translatie si
subsidenta. #ceste fenomene se suprapun si nu apar izolat decat in cazuri
cu totul particulare.
%enomenul de atenuare este preponderent in cazul sectoarelor de riu cu
lunci inundabile foarte mari, iar cel de translatie in cazul canalelor.
#tenuarea undelor de viitura se datoreaza intarzierii scurgerii unei parti din
volumul undei afluente prin stocarea temporara in albia majora astfel incit
prin sectiunea aval a sectorului de riu iese mai intai partea din unda de
viitura care nu a fost intirziata si apoi restul, mai putin pierderile prin
evaporatie, infiltratie si stagnare in locurile mai joase ale luncii.
PROPAGAREA SCURGERII PRIN ALBIE
PROPAGAREA SCURGERII PRIN ALBIE
Undele de viitura care se propaga pe un sector de rau isi pot reduce debitul
maxim ca urmare a procesului de alungire a undei din cauza vitezelor
diferite de curgere in lungul raului. #cest fenomen se numeste subsidenta si
difera de fenomenul de atenuare a undelor in care apare ca element
principal retinerea unei parti din volumul undei de viitura in albia majora.
%enomenul de dezatenuare a undelor &fata de regimul natural' apare in
cazul indiguirii raurilor si(sau amenajarii in cascada a unor lacuri de
aucmulare de capacitate foarte mica.
)n general, atat in regim indiguit cat si in regim natural, miscarea apei este
nepermanenta.
curgerea care se produce pe scurte perioade de timp, la debitul maxim si
debitul anterior undei de viitura poate fi considerata ca o miscare
cvasipermanenta.
PROPAGAREA SCURGERII PRIN ALBIE
tudiul procesului de propagare a undelor de viitura analizeaza modul in
care viiturile se transforma in urma parcurgerii unui sector de riu.
Cercetarile asupra acestui proces &care au o istorie mai mare de *+! de ani',
au urmat doua directii distincte"
o prima directie promovata mai cu seama de hidraulicieni a fost aeeea de a
incerca, prin diferite metode, sa determine solutiile sistemu)ui de ecuatii
diferentiale cu derivate partiale care descriu miscarea nepermanenta a apei
in albii. #u rezultat in acest mod numeroase modele care descriu foarte bine
propagarea undelor de viitura, pe care majoritatea cercetatorilor )e numesc
modele hidraulice. )n functie de numarul termenilor &a fortelor' considerati
in ecuatia de miscare, modelele hidraulice se impart in modele dinamice,
modele de difuzie si modele cinematice.
Cea de a doua directie dezvoltata in special de hidrologi, care au descris
procesul de propagare global prin relatii matematice mai simple, obtinind
modele robuste, cunoscute foarte adesea sub numele de modele
hidrologice.
PROPAGAREA SCURGERII PRIN ALBIE
$odelele hidrologice si modelele hidraulice se bazeaza pe aceleasi priincipii
fizice, ele difera numai prin gradul de aproximatie utilizat in descrierea
fenomenului.
Diferentierea dintre modele este strins legata de nivelul de cercetare &scara
de timp si de spatiu' la care este descrisa miscarea apei prin albie.
,idraulicianul nu este preocupat, ca fizicianul sau chimistul, de miscarea
fiecarui atom sau moleculede apa ci de ansamblul lor adica de debit. i el
neglijeaza o serie de detalii ale procesului cum ar fi" structura turbulenta a
miscarii, stratul limita, etc. si studiaza doar caracteristicile generale ale
miscarii fluidului la nivelul fiecarei sectiuni a unui rau.
,idrologul, spre deosebire de hidraulician, nu este preocupat de ce se
intampla in fiecare sectiune a unui sector de rau, interesul lui major fiind
acela de a afla ce se intampla cu o unda de viitura pe un intreg sector de
rau.
Ecuatiile Saint-Venant
Ecuatia de continuitate
Unde:
Q = Debit
A = suprafata sectiune
transversala
x = distanta
t = timp
q
L
= aport lateral
I = debit intrare
O = debit iesire
S = acumulare
or
Ecuatiile Saint-Venant
Ecuatia de miscare (de momente)
Ecuatia undei de difuzie
(fara termenul inertial)
Ecuatia undei cinematice
(fara termenul de presiune)
Unde:
V = viteza
y = adancimea apei
t = timp
x = distanta
g = acceleratia gravitationala
S
o
= panta albiei
S
f
= panta de frecare
Ecuatiile Saint-Venant
Observatorul
vede astfel
procesele
pentru unda
dinamica
Observatorul
vede astfel
procesele
pentru unda
cinematica
-oate modelele hidraulice utilizeaz. ecua/ia de continuitate, ceea ce le
diferen/iaz. fiind num.rul de termeni din ecua/ia energiei.
Cuplarea ecua/iei de continuitate cu ecua/ia dinamic., 0n diversele ei forme,
va conduce la modelul undei dinamice, modelul undei de difuzie sau la
modelul undei cinematice.
Dac. modelul de propagare este de tipul undei cinematice, rela/ia dintre Q
1i H este biunivoc. &unui H 0i corespunde o valoare unic. a lui Q 1i invers'.
Dimpotriv., 0n cazul undei dinamice, cheia limnimetric. prezint. o bucl.,
deoarece 0n perioada de cre1tere a undei de viitur. panta suprafe/ei libere
este mai mare dec2t 0n faza de descre1tere, ceea ce face ca pentru acela1i H,
debitele pe r2u s. fie mai mari 0n faza de cre1tere dec2t 0n faza de
descre1tere a hidrografului.
3n principiu, modelul undei cinematice se poate aplica atunci c2nd panta
patului albiei este mare. 3n cazul unor pante mici ale patului, se impune
utilizarea undei de difuzie sau a undei dinamice ca model matematic al
mi1c.rii apei prin albie4 cu alte cuvinte, factorii iner/iali 1i de presiune nu
mai pot fi neglija/i.
Relatia dinamica debit-nivel
Cheie limnimetrica in
forma de bucla (unda
dinamica si de difuzie)
Cheie limnimetrica unica (unda
cinematica si majoritatea modelelor
hidrologice de propagare cu
parametrii globali)