Metode moderne de nvare activ

Motto:Este imposibil ca elevii sa invete ceva cat timp

gandurile lor sunt robite si tulburate de vreo patima.
Intretineti-i deci intr-o stare de spirit placuta ,
daca vreti sa va primeasca invataturile.Este tot atat
de imposibil sa imprimi un caracter frumos si armonios
intr-un suflet care tremura,pe cat este de greu sa tragi linii
frumoase si drepte pe o hartie care se misca.
(John Locke-Some Thoughts Concerning Education)
Societatea prezentului,dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al al informatiei,al
complexitatii.De aceea ,investitia in inteligenta,creativitatea si capacitatea de inovare a
indivizilor, a grupurilor va extrem de rentabila in viitor.
opilul este un proiect !aruncat in lume ,aflat intr-o stare de !facere ,pentru ca apoi,devenit
adult,sa se formeze continuu de-a lungul vietii .
Fenelon compara creierul copilului cu o lumanare aprinsa expusa in bataia vantului car e
determina tremurul acestei mici flacari.Spiritul contemporan trebuie sa faca fata unor mari
sfidari:explozia informationala,stresul,accelerarea ritmului vietii,cresterea gradului de
incertitudine."ceste argumente duc la o noua ecologie educativa,care presupune dezvoltarea unei
gandiri de tip holistic,a unor competente de procesare informationala ,dezvoltarea memoriei vii.
#olul invatatorului in procesul de modelare a omului este poate cel mai important.$unand-si
elevii in situatii variate de instruire,el transforma scoala !intr-un templu si un laborator%&.
Eliade '.
Inatarea actia inseamna,conform dictionarului,procesul de invatare calibrat pe interesele
(nivelul de intelegere (nivelul de dezvoltare al participantilor la proces.In cadrul invatarii active,se
pun bazele unor com!ortamente,de altfel observabile:
)comportamente ce denota participarea %elevul e activ,raspunde la
intrebari,ia parte la activitati'*
)gandirea creativa%elevul are propriile sale sugestii ,propune noi
interpretari'*
*invatarea aplicata %elevul devine capabil sa aplice o strategie de
invatare intr-o anumita instanta de invatare'*
)construirea cunostintelor %in loc sa fie pasiv,elevul indeplineste sarcini
care il vor conduce la intelegere'.
$rintre metodele care activizeaza predarea-invatarea sunt si cele prin care elevii lucreaza
productiv unii cu altii ,isi dezvolta abilitati de colaborare si a+utor reciproc.Ele pot avea un impact
extraordinar asupra elevilor datorita denumirilor foarte usor de retinut,caracterului ludic si oferind
alternative de invatare cu !priza la copii.
&etodele si tehnicile interactive de grup se clasifica,dupa functia principala didactica in :
a)Metode de predare invatare interactiva in grup :
#metoda !redarii " inatarii reci!roce(#eci!rocal teaching $%alinscar)
&metoda mo'aicului( Jigsa()
&citirea cu!rin'atoare
&metoda Cascadei(Cascade)
&metoda inatarii !e gru!e mici(ST)*-Student Teams )chieement *iision)
&metoda turnirului intre echi!e(T+T-Teams"+ames"Tournaments)
&metoda schim,arii !erechii(Share-%air Circles)
&metoda %iramidei
&inatarea dramati'ata
b)Metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de verificare :
#harta cognitiva ( conceptuala
,matricile
,-anturile cognitive
,Scheletul de peste
,diagrama cauzelor si a efectului
,$anza de paian+en
,.ehnica florii de nufar
,artonase luminoase
c)Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii :
,/rainstorming
,Explozia stelara
,&etoda palariilor ganditoare
,aruselul
,&ulti-voting
,&asa rotunda
,interviul de grup
,studiul de caz
,Incidentul critic
,$hillips 0(0
,.ehnica 0(1(2
,ontroversa creativa
,.ehnica acvariului
,.ehnica focus-grup
,$atru colturi
,&etoda 3risco
,Sinectica
,/uzz-groups
,&etoda Delphi
d)Metode de cercetare in grup :
,tema ( proiectul de cercetare in grup
,experimentul pe echipe
,portofoliul de grup.
S!"#$% Sistemul nteractiv de !otare pentru "ficientizarea #ecturii si a $andirii '
$asul 455itirea textului cu atentie*
55In timpul lecturii elevii trebuie sa isi noteze intr-un tabel:
a'pasa+ele care confirma ceea ce stiau cu v *
b'pasa+ele care infirma ceea ce stiau cu -- *
c'informatiile noi cu 6 *
d'pasa+ele pentru care au intrebari ,neclaritati ,confuzii cu 7 *
$asul 855Sustinerea elevilor in monitorizarea propriei intelegeri*
$asul 155#eflectie in perechi*
$asul 955#eflectie cu intreaga clasa.
)anta-e:
)schimb de idei*
)stimularea gandirii critice*
)dezvoltarea vocabularului ( capacitatii de exprimare*
)elevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte ( convingeri.
%&'(&!"#"
$asul 455Impartirea tablei in 9 parti egale*
$asul 855Se propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut*
$asul 155Se citeste textul*
$asul 955Se formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran*
$asul 255Se evalueaza rezultatele.
)anta-e.
)stimuleaza atentia si gandirea:
)scoate in evidenta modul propriu de intelegere*
)conduce la sintetizare(esentializare.
)S*+,-("&+ S& S*+,&M !-&*&*.
$asul 455Se formeaza 1 grupe ce corespund celor 1 rubrici ale tabelului:
a'ceea ce stim(credem ca stim*
b'ceea ce vrem sa stim*
c'ceea ce am invatat.
$asul 855Elevii fac o lista cu :
a'ce stiu de+a despre o anumita tema*
b'intrebari care evidentiaza nevoile de invatare legate de tema*
$asul 155Se citeste textul*
$asul 955Se revine asupra intrebarilor %coloana aII-a' si elevii fac o lista cu:
c'raspunsurile la intrebarile din coloana I ,scriindu-le in coloana
a III-a*
$asul 255ompararea a ceea ce stiau inainte de lectura cu ceea ce au dorit sa afle
si au aflat *
$asul 055Discutia finala va contine mesa+ul central.
M/0&%+#
$asul 455Se imparte clasa in grupe de cate 9 elevi *
$asul 855Se numara pana la 9,astfel incat fiecare membru al celor 9 echipe sa
aiba un numar de la 4 la 9*
$asul 155Se imparte tema in 9 sub-teme *
$asul 9553iecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare %elevii cu nr.4 :fisa
nr.4,cei cu nr. 8 :fisa nr. 8;'
$asul 255Se da sarcina:fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie,care va fi
insa predata de colegii de grup pe fragmente*
$asul 055.oti elevii cu nr. 4 se aduna intr-un grup,cei cu nr. 8 in alt grup;si se vor
numi !experti*
$asul <55Expertii citesc fragmentul care le revine ,discuta intre ei,hotarasc modul in
care vor preda*
$asul =55Se refac grupele initiale si !expertii predau celorlalti colegi de grupa ceea
ce au studiat*
$asul >55Invatatorul ve raspunde intrebarilor la care !expertii nu au stiut sa dea
raspuns si corecteaza eventualele informatii eronate.
)anta-e.
)anihilarea !efectului #ingelmann%lenea sociala,cand individul isi imagineaza
ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie'*
)dezvolta interdependenta dintre membrii grupului*
)amelioreaza comunicarea.
%+1+#
$asul 455Se anunta tema pusa in discutie*
$asul 855Se imparte clasa in 0 grupuri*
$asul 155$rezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate*
$asul 955$e fetele cubului sunt notate cuvintele:
a'descrie*
b'compara*
c'asociaza*
d'analizeaza*
e'aplica*
f'argumenteaza.
$asul 255Se atribuie rolurile membrilor fiecarui grup
,!cititorul-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa
pe fata de deasupra*
,ascultatorul activ(cercetasul repeta sarcina,o reformuleaza
pentru a fi inteleasa de fiecare membru,adreseaza intrebari
invatatorului*
,interogatorulsolicita idei legate de modul de rezolvare a
sarcinii de la membrii grupului*
,rezumatorulva fi !raportorulgrupului,va trage concluziile,le va
nota si le va comunica intregii clase*
$asul 055Elevii vor lucra pe grupe%unii la tabla,altii pe caiete,altii pe foi'*
$asul <55 #aportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a
rezolvat cerinta*
$asul =55Se aduc lamuriri,completari de catre invatatorul !consultant(participant(
!observator.
)anta-e.
)permite diferentierea sarcinilor de invatare*
)stimuleaza gandirea logica*
)sporeste eficienta invatarii%elevii invata unii de la altii'.
!*"#$"!*"#" M+#*2#"
onform teoriei lui ?a@ard Aardner,exista si se manifesta = tipuri de inteligente:
a'verbala(lingvistica*
b'vizuala(spatiala*
c'corporala(Binestezica*
d'logica(matematica*
e'intrapersonala*
f'interpersonala*
g'muzicala(ritmica*
h'naturalista.
Aardner a observat ca suntem tentati sa-i numim !inteligenti doar pe acei copii care sunt buni
la literatura sau matematica,iar pe ceilalti ii numim !talentati.Aardner considera aceste concepte
!inteligente si sugereaza abordari care sa fructifice fiecare tip de inteligenta.
$asul 455onstituirea echipelor%se pot numi in diverse feluri ,iar nr. lor poate fi mai
mic decat cel dat':
)actori*
)cantareti*
)pictori*
)matematicieni*
)scriitori:
)avocati(acuzatori(+urati*
)dansatori*
$asul 855Se da tema*
$asul 155Echipele gandesc si propun abordari ale aceleiasi teme,dar in moduri
diferite%!actoriiscriu roluri si le interpreteaza ,cantaretiipun versuri date
pe o melodie,pictoriireprezinta printr-un desen tema,matematicienii
compun probleme despre tema respectiva,scriitoriicompun un text(articol
de ziar(poezie,avocatiiconstruiesc pledoaria pro(contra unui persona+ al
temei(fapt sugerat de tema,dansatoriipropun un dans tematic sau concep
un +oc pentru pauza mare legat de tema data'*
$asul 9553iecare echipa va prezenta intregii clase produsul muncii in echipa.
)anta-e.
)atmosfera ludica*
)solicitarea abilitatilor fiecarui copil*
)valorizarea copiilor in cadrul colectivului.
%/(%3!"#"
$asul 455Se scrie un cuvant(tema in mi+locul tablei*
$asul 855Se cere elevilor sa noteze toate ideile (sintagmele care le vi in minte legate
de cuvant(tema si se traseaza linii intre acestea si cuvantul(tema initiala*
"vanta+e.
/nu se critica ideile propuse*
)poate fi utilizata ca metoda libera sau cu indicare prealabila a categoriilor de
informatii asteptate de la elevi.
*+(+# $&#"("
$asul 455Se comunica sarcina de lucru*
$asul 855Se formeaza grupurile*
$asul 155Elevii lucreaza in grup,pe o foaie de format mare%afis'-produsul poate fi
un desen(o caricatura(o schema(scurte propozitii*
$asul 955Elevii prezinta in fata clasei afisul,explicand semnificatia si raspund
intrebarilor puse de colegi*
$asul 255Se expun afisele pe pereti,acolo unde doreste fiecare echipa*
$asul 055-anga fiecare afis se lipeste cate o foaie goala*
$asul <55Se cere grupurilor sa faca un tur ,cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze
pe foaia alba anexata comentariile ,sugestiile,intrebarile lor*
$asul =553iecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde
la intrebarile scrise de acestea pe foile albe.
)anta-e.
)elevii ofera si primesc feed-bacB referitor la munca lor*
)sansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe si de a lucra in mod
organizat si productiv.
*"3!%& #/*+S45#/&("& '" !+5&(
$asul 455Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mi+locul tablei(
plansei*
$asul 855Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema
centrala*
$asul 155Ideile copiilor se trec in cele = !petale,de la " la ?,in sensul acelor de
ceasornic*
$asul 955ele = idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate =petale*
)anta-e.
)este o metoda ce poate fi desfasurata cu succes in grup*
)se poate aplica excelent ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si pentru
autoevaluare.
"62#/0& S*"#&(&
$asul 455Se scrie problema in centrul unei stelute cu 2 colturi *
$asul 855In varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul:
*ce7
*cine7
*unde7
*de ce7
*cand7
$asul 155Se imparte clasa in grupuri*
$asul 955Se lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari
multe si diverse*
$asul 255Se comunica intregii clase rezultatele muncii de grup.
-ista de intrebari initiale poate genera altele,neasteptate*
Cptional,se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri.
)anta-e.
)usor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii*
)este in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri*
)obtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre
concepte.
M"*/'& 5(S%/
$asul 455$ropunerea spre analiza a unei situatii-problema:
$asul 855Stabilirea rolurilor:
)conservatorul8
*exuberantul8
*pesimistul8
*optimistul*
$asul 155Dezbaterea colectiva:
,conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara a exclude
posibilitatea unor imbunatatiri*
,exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica*
,pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri*
,optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de
exuberant.
$asul 955Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise.
)anta-e.
)rolurile se pot inversa,participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc,dar
sa fie in acord cu rolurile pe care le +oaca*
)dezvolta competentele inteligentei lingvistice ,logice,interpersonale.
Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre
mintile participantilor,dintre personalitatile lor,ducand la o invatare mai activa si cu rezultate
evidente.
"cest tip de interactivitate determina !identificarea subiectului cu situatia de invatare in care
acesta este antrenat,ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei formari.
Interactivitatea presupune atat coo!erarea,cat si com!etitia ,ambele implicand un anumit grad
de interactiune.
Ioan erghit afirma:pedagogia moderna considera ca rutina excesiva,
conservatorismul%;'aduc mari pre+udicii invatamantului.In fond creatia ,in materie de
metodologie,inseamna o necontenita cautare,reinnoire si imbunatatire a conditiilor de munca in
institutiile scolare.
9*urul galeriei94 metod interactiv de recapitulare :i consolidare a cuno:tinelor
DnvEFarea este definitE, adeseori, drept o modificare de comportamente Gi Hn comportamente,
obFinutE pe baza unei experienFe trEite personal. Ind vorbim despre HnvEFare ne gIndim, deci, la
schimbErile pe care le prevedem cE se vor produce la cel care HnvaFE, schimbEri ce pot avea loc Hn
planul activitEFii intelectuale, al vieFii afective ori al acFiunii practice.
"semenea schimbEri nu pot avea loc dacE subiectul %cel care HnvaFE' nu face nimic. Ele nu se
produc JatIta vreme cIt elevul rEmIne doar Hn postura unui simplu spectator la lecFie, rezumIndu-
se doar sE urmEreascE cele predate, sE asculte, sE noteze, sE repete, sE reproducE pe de rost, sE
execute mecanic sarcini impuseJ %I. erghit'. DnvEFarea se produce ca urmare a unui efort
personal depus Hn acest sens, numai pe baza unei participEri proprii.
&etodele activ-participative sunt cele mai Hn mEsurE sE solicite plenar, dar Gi sE valorifice
maximal Gi pe multiple planuri potenFialul uman de cunoaGtere, de simFire Gi de acFiune cu care un
elev sau altul vine la GcoalE.
Specific acestor metode este faptul cE pot stimula Gi dezvolta HnvEFarea prin cooperare, lucrul Hn
perechi sau Hn grupe mici de elevi, facilitInd astfel comunicarea, relaFionarea, colaborarea Gi
spri+inul reciproc pentru rezolvarea unor probleme sau pentru explorarea unor teme noi, care duc
la cunoaGterea dintre elevi, HnFelegerea Gi acceptarea reciprocE.
-ecFiile bazate pe HnvEFarea prin cooperare prezintE cIteva caracteristici importante:
rEspunderea individualE - se evalueazE frecvent performanFa fiecErui elev care trebuie sE
ofere un rEspuns Hn nume personal sau Hn numele grupului, iar rezultatul se comunicE atIt
elevului cIt Gi grupului din care face parte*
interacFiunea directE - elevii se a+utE unii pe alFii Hncura+Indu-se Gi HmpErtEGindu-Gi ideile,
explicE celorlalFi, discutE ceea ce Gtiu, se HnvaFE unii pe alFii*
interdependenFa pozitivE - elevii realizeazE cE au nevoie unii de alFii pentru a duce la bun
sfIrGit sarcina grupului. DnvEFEtorii pot structura aceastE interdependenFE pozitivE stabilind
scopuri, recompense, resurse comune, roluri distribuite Hn grup*
deprinderi interpersonale Gi de grup mic - grupurile nu pot exista Gi nici nu pot funcFiona
eficient dacE elevii nu au Gi nu folosesc anumite deprinderi sociale %conducerea, luarea
deciziei, Hncrederea reciprocE, comunicarea, managementul conflictelor'*
procesarea Hn grup - elevii au nevoie de momente pentru a vedea cIt de bine Gi-au atins
scopurile Gi cIt de eficienFi au fost Hn grup. DnvEFEtorul monitorizeazE Hn permanenFE
activitatea de HnvEFare a grupurilor, le oferE feed-bacB %lor Gi Hntregii clase', intervine Gi
corecteazE eventualele confuzii sau rEspunsuri incomplete.
&omentele principale ale unei lecFii care include metode specifice dezvoltErii gIndirii critice
corespund, dupE &. Stanciu, unor etape bine definite:
faza pregEtitoare %evocarea' - interpretarea cunoGtinFelor noi prin prisma cunoGtinFelor
anterioare*
realizarea sensului - participarea activE din partea elevului*
reflecFia - consolidarea noilor cunoGtinFe, schimb de idei.
Kna dintre aceste metode, folosite cu succes la orice clasE din ciclul primar, Hn recapitularea Gi
consolidarea cunoGtinFelor, este J.K#K- A"-E#IEIJ. "ceasta presupune parcurgerea unor
anumiFi paGi:
4. brainstorming individual*
8. interviu de grup*
1. producerea planGelor,
9. susFinerea produselor de cEtre un raportor*
2. afiGarea produselor*
0. efectuarea turului galeriei*
<. dezbaterea.
Elevii lucreazE Hn grupe de cIte 1-9. Se propune un subiect pentru care elevii genereazE cIt mai
multe idei. De exemplu, la clasa a IL-a, subiectele pot fi:
Lim,a rom0n1: $ErFi de propoziFie* $ErFi de vorbire* Semnele de punctuaFie* Drumul cErFii de la
autor la cititor*
Matematic1: KnitEFi de mEsurE* 3orme geometrice*
+eogra2ie: &unFii arpaFi %sau alte forme de relief HnvEFate'* "pe curgEtoare* "pe stEtEtoare*
/ogEFii ale solului( subsolului*
Istorie: 3iguri de domnitori romIni din secolul al MIII-lea*
3tiin4e: &edii de viaFE.
Expunerea subiectului trebuie sE cuprindE toate datele necesare Gi toate criteriile implicate.
3iecare grup HGi alege sau primeGte o anumitE temE din subiectul propus, dar Gi toate grupurile pot
avea aceeaGi temE.
Kn secretar, ales de elevii grupei, noteazE rezultatele brainstormingului pe o coalE de hIrtie %de
preferat cIt mai mare', folosind marBere de diferite culori. Neful grupei susFine produsul realizat
Hn faFa celorlalte grupe. $osterele sunt apoi expuse Hn diferite locuri din clasE, accesibile elevilor
Gi la anumite distanFe.
DupE expunerea produselor obFinute, fiecare grup examineazE cu atenFie produsele celorlalte
grupe, grupele se rotesc de la un produs la altul, se discutE Gi, eventual, se noteazE comentariile,
neclaritEFile, HntrebErile care vor fi adresate celorlalte grupe.
DupE turul galeriei, fiecare grup rEspunde la HntrebErile celorlalFi Gi clarificE unele aspecte
solicitate de colegi, apoi HGi reexamineazE propriile produse prin comparaFie cu celelalte. Dn acest
mod, prin feed-bacB-ul oferit de colegi, are loc HnvEFarea Gi consolidarea unor cunoGtinFe, se
valorizeazE produsul activitEFii Hn grup Gi se descoperE soluFii alternative la aceeaGi problemE sau
la acelaGi tip de sarcinE.
"tmosfera din clasE trebuie sE le permitE elevilor sE gIndeascE critic. "stfel, a+ung sE HnFeleagE cE
atunci cInd investesc suficientE energie Hn HnvEFare Gi se implicE Hn mod activ, procesul devine
agreabil Gi dE naGtere unui sentiment de Hmplinire. Elevii trebuie sE creadE cE opiniile lor au
valoare. omunitatea HnvEFErii Hi HmbogEFeGte pe toFi membrii ei.
J) 5n14a !e co!il nu 5nseamn1 s1-i d1m ade1rul nostru6 ci s1-i de'olt1m !ro!ria g0ndire6 s1-l
a-ut1m s1 5n4eleag1 cu g0ndirea lui lumea7J %I. erghit'
1ibliografie:
4. erghit, Ioan, &etode de HnvEFEmInt, E.D.$., /ucureGti, 4>=O, pag. <2* pag.0O*
8. Stanciu, &ihai, Didactica postmodernE. 3undamente teoretice, Editura KniversitEFii Suceava,
8OO1, pag. 4=>