Rolul efului statului n democraiile moderne

Institutia sefului de stat isi are obarsia in chiar istoria lumii, a sistemelor statale. Din totdeauna
colectivitatile umane organizate au avut un sef, recunoscut sau impus, in contextul imprejurarilor
istorice. Cu atat mai mult statele, concepute ca mari colectivitati umane, grupate pe teritorii mai mult
sau mai putin intinse, delimitate prin frontiere, au cuprins in sistemul organizarii lor politice si institutia
sefului de stat. Aceasta institutie, a cunoscut o permanenta evolutie cat priveste formele, structurile si
atributiile sale. De asemenea, seful de stat a cunoscut si cunoaste fie organizari unipersonale (cu
denumiri din cele mai diverse: rege, domnitor, imparat,presedinte,etc. fie colegiale(purtand denumiri
ca:prezidiu, consiliu de stat,etc! sunt state, cum este cazul Angliei unde prerogativele acestei institutii
sunt exercitate de guvern. In statele organizate pe teoria separatiei puterilor, sistemul statal este
construit pe cele trei mari ,,puteri" si anume puterea legiuitoare, puterea executiva si puterea
judecatoreasca, seful statului fiind incadrat, de regula, in puterea executiva, de unde si exprimarile
frecvent utilizate de ,,seful puterii executive" sau ,,seful executivului" etc.
#xplicarea institutiei sefului de stat presupune intelegerea corecta a relatiei popor (natiune
organizare statala a puterii. Aceasta relatie fundamenteaza si motiveaza intreaga constructie statal$
juridica. %area &ritanie, "leaganul parlamentarismului" si 'ranta, "tara drepturilor omului" au exercitat o
influenta cu totul speciala asupra evolutiei istorice a parlamentarismului european.
Evolutia institutiei de sef al statului in Romania
Aceasta evolutie a institutiei sefului de stat in tara noastra o vom explica prin prisma dispozitiilor
constitutionale, incepand cu prima noastra constitutie. Astfel, potrivit (tatutului lui Cuza puterile publice
erau incredintate domnului, unei adunari ponderatice si unei adunari elective.
)ermenul domn este folosit si de catre Constitutia din anul *+,, (art. +-, domnul avand puteri
constitutionale ereditare, iar puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn si reprezentanta
nationala (art. .-. /a + iunie *++0, in urma proclamarii regatului in anul *++*, textele constitutionale au
fost puse de acord cu aceasta realitate. Constitutia din anul *1-. vorbeste de rege (art. 22, aratand ca
puterea legislatia se exercita colectiv de catre rege si reprezentanta nationala (art. .0, puterea executiva este
incredintata regelui (art. .1. Denumirea de rege este mentinuta si de Constitutia din *1.+ (art. .0 care$*
declara capul statului (art. .3 si desigur cuprinde dispozitii similare cu cele din art. .0 si art. .1 ale
Constitutiei din *1-..
In perioada *103$*100 prerogativele regale au fost substantial restranse, dar regele ramane sef al
statului pana in decembrie *102, in baza Constitutiei din *1-. repusa in vigoare prin Decretul nr.*,-,
din *100. 4rin /egea nr. .,.5*102 atributiile de sef de stat sunt incredintate 4rezidiului republicii, care
devine sef de stat colegial.Constitutia din anul *10+, incredinteaza functia de sef de stat 4rezidiului %arii
Adunari 6ationale, organ central, caracterizat ca organ suprem al puterii de stat, mentinut si de Constitutia din
*17- pana in anul *1,*, cand a fost inlocuit prin Consiliul de (tat. Consiliul de (tat, organ colegial, este
mentinut si de Constitutia din anul *1,7. In anul *120 constitutia a fost modificata, creandu$se functia de
presedinte de republica, indeplinita de o singura persoana. Dupa revolutia din decembrie *1+1, prin Decretul$
lege nr. - din -2 decembrie privind constituirea, organizarea si functionarea Consiliului 'rontului (alvarii
6ationale se creeaza functia de presedinte al consiliului. Decretul$lege incredinteaza exercitarea atributiilor de
sef de stat presedintelui consiliului.
*
4rin Decretul$lege nr. 1-5*113 privind alegerea 4arlamentului si a 4resedintelui 8omaniei, functia
de sef de stat este incredintata 4resedintelui 8omaniei, ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber
exprimat. In afara activitatiilor fundamentale de elaborare a legilor 4arlamentul a functionat si ca o adunare
constituanta, avand atributii de a elabora in termen de cel mult *+ luni de la constituire, noua constitutie.
In data de -* noiembrie *11* se adopta Constitutia 8omaniei care consacra organizarea statului roman
pe baza principiului separatiei puterilor. In mod indubitabil ansamblul reglementarilor din constitutie
demonstreaza cu prisosinta ca statul roman este organizat si functioneaza pe baza acestui principiu.
Daca facem abstractie de Constitutia (.9.A., care are o structura cu totul aparte, precum si de faptul ca
%area &ritanie nu are o constitutie scrisa, restul constitutiilor din statele occidentale cuprind o subdiviziune
consacrata sefului de stat, presedinte de republica sau monarh, al carei loc si pondere variaza dupa natura
regimului politic consacrat, dupa anumite particularitati nationale sau chiar dupa tipul Constitutiei.
.Atributiile sefului de stat

1. Rolul si atributiile sefului de stat in sistemele constitutionale din alte state
9na din problemele mereu discutate priveste imputernicirile sefului de stat. In practica raspunsul
depinde de foarte multi factori, precum structura, functiile si raporturile dintre puterile publice, garantiile
constitutionale, durata mandatului organelor reprezentative, modul de desemnare a sefului de stat
(ereditar, alegere, responsabilitatea acestuia. De aceea o succinta incursiune in alte sisteme
constitutionale prezinta interes.
#videntiind sintetic imputernicirile sefului de stat, retinem urmatoarele: reprezentarea statului!
semnarea tratatelor! aprobarea unor acte normative elaborate de anumite organe de stat, semnarea legilor
si a altor acte in vederea publicarii, prezidarea sedintelor unor organe de stat! acordarea unor calitati si
titluri! numiri in functii superioare! acordarca gratierii! proclamarea starii de asediu sau de urgenta!
primirea scrisorilor de acreditare etc. Aceasta enumerare nu este limitativa, ea fiind deosebit de utila si pentru
stabilirea domeniilor in care seful de stat intervine prin acte juridice cu caracter normativ sau individual.
In &elgia, rolul regelui este mai degraba unul reprezentativ, acesta reprezentand forta de
coeziune care asigura unitatea poporului.
/uxemburgul este o monarhie constitutionala in care seful de stat are de asemenea o putere
reprezentativa, puterea propriu$zisa fiind detinuta de prim$ministri care conduc guvernele de coalitie.
In :landa, puterea reginei &eatrix, care domneste din anul *1+3, este aproape in intregime
reprezentativa, societatea prospera bazandu$se, in primul rand pe guvernarea de coalitie, ale carei partide
reprezentative sunt cel crestin$democrat, conservator si cel de stanga, laburist.
In 8egatul 9nit al %arii &ritanii si Irlandei de 6ord, regina #lisabeta a II$a, incoronata in *17-,
a devenit conducatorul Comunitatii 6atiunilor &ritanice(Common;ealth, fiind si in prezent seful de
stat formal a *2 tari comunitare, organizatie de colaborare formata din circa 73 de tari ale fostului
Imperiu &ritanic.
2. Atributiile Presedintelui
#xplicarea rolului si atributiilor sefului de stat trebuie sa porneasca de la dispozitiile clare si
explicite ale Constitutiei, astfel :
a) in relatiile interne si internationale, statul este reprezentat de seful de stat!
b) este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Din aceasta
rezulta marea responsabilitate pe care seful de stat o are in ocrotirea acestor valori. Aceasta trasatura
fundamenteaza unele atributii ale 4resedintelui 8omaniei, precum cele in domeniul apararii!
c) vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. Aceasta
caracterizare are un continut complex in semnificatii juridice, dar si politice, Constitutia adaugand ca,
-
in acest scop, 4resedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si
societate.
4otrivit art. 1- alin. (I din Constitutie, 4resedintele 8omaniei este comandantul fortelor armate
si indeplineste functia de presedinte al Consiliului (uprem de Aparare a )arii. Caracteristicile de mai
sus privind atributiile sefului d stat in 8oamnia se desprind din art.+3 alin (I din Constitutie.
A. Atributii privind legiferarea
Am aratat deja ca la exercitarea functiei legislative de catre parlament concura si alte autoritati,
mai ales executivul. De aceea seful de stat are importante atributii in acest domeniu. Astfel,
4resedintele 8omaniei: promulga legile (art. 22, avand dreptul de a cere, o singura data, reexaminarea
legii! semneaza legile in vederea publicarii lor in %onitorul :ficial. In :landa exista institutia
Consiliului de (tat, organism consultative prezidat de regina, care este consultat asupra proiectelor
de legi, a reglementarilor din administratia publica, precum si asupra proiectelor de aprobare a unor
tratate de catre 4arlament.
In &elgia, 8egele dispune, alaturi de cele doua Camere, de initiativa legislativa, pe care o
exercita de fapt in contul <uvernului. 8egele are dreptul de a sanctiona si promulga legile, dar si
regulamentele, care nu pot incalca legile.
B.Atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice
Din Constitutie rezulta ca 4resedintele exercita functia de mediere intre puterile statului,
precum si intre stat si societate. Ca atare, seful de stat se afla in raporturi constitutionale clar definite cu
autoritatile publice, multe din atributiile sale privesc organizarea si functionarea acestora. Aceste atributii
sunt: prezentarea de mesaje 4arlamentului, cu privire la principalele probleme politice ale natiunii!
consultarea <uvernului cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita! participarea la sedintele
<uvernului si prezidarea acestor sedinte in conditiile! organizarea referendumului in probleme de interes
national, dupa aprobarea prealabila a 4arlamentului.
In 'ranta, atributiile proprii ale presedintelui sunt : numirea primului$ministru, adresarea de
mesaje 4arlamentului, dizolvarea Adunarii 6ationale, numirea presedintelui si a . dintre membrii
Consiliului Constitutional, sesizarea Consiliului Constitutional.
4resedintele 'inlandei exercita urmatoarele atributii principale : convoaca in sesiuni
extraordinare 4arlamentul, ordona desfasurarea alegerilor, deschide si inchide lucrarile parlamentare, are
dreptul de a emite decrete in problemele de ordin administrativ ce nu sunt de competenta <uvernului cu
conditia sa nu atinga continutul unor legi, poate gratia sau reduce pedepsele, este comandantul fortelor
armate, poate acorda naturalizarea finlandeza unui cetatean strain sau sa aprobe retragerea nationalitatii
finlandeze, supravegheaza administratia de stat si conduce relatiile externe.
. Atributii privind alegerea! formarea! avizarea formarii! numirea sau revocarea
unor autoritati publice
In sistemul constitutional fundamentat pe echilibrul puterilor este firesc ca principalele autoritati sa
colaboreze la constituirea autoritatilor. Atributiile ce revin 4resedintelui 8omaniei in acest domeniu
sunt:dizolvarea 4arlamentului in conditiile articolului +1!desemnarea unui candidat pentru functia de prim$
ministru, numirea <uvernului pe baza votului de incredere acordat de parlament, revocarea si numirea unor
ministrii in caz de remaniere guvernamentala sau vacanta a postului, la propunerea primului ministru (art. +7
din Constitutie ! numirea a . judecatori la curtea constitutionala, potrivit art.*0- alin.(. din Constitutie,
numirea in functie a magistratilor in conditiile art. *-7 din Constitutie ! numiri in functii publice
potrivit art. 10 lit. c din Constitutie! acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral =art. 10 lit. b>,
etc.
.
In (pania, contrar traditiilor, nu monarhului ii revine rolul de a alege pe seful <uvernului. In
colaborare cu 4resedintele Congresului Deputatilor si cu contrasemnatura celui dintai, monarhul deseaza un
candidat care va trebui sa obtina increderea Congresului, cu majoritatea membrilor sai, inainte de a$si putea
forma <uvernul. Ceilalti membrii ai <uvernului sunt numiti si demisi din functie la propunerea 4resedintelui
<uvernului, de catre 8ege, in timp ce secretarii de stat sunt numiti direct de 4resedintele <uvernului.
". Atributii in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinei publice
In cadrul acestor atributii includem: declararea cu aprobarca prealabila a 4arlamentului, a
mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate. In situatii exceptionale 4resedintele poate lua aceasta
masura, hotararea fiind supusa aprobarii 4arlamentului in cel mult 7 zile de la adoptare! luarea de masuri
pentru respingerea oricarei agresiuni armate. 4rintr$un mesaj aduce neintarziat la cunostinta
4arlamentului aceasta situatie! instituirea starii de asediu sau starii de urgenta, partiale sau totale.
In Danemarca functia fundamentala a 8eginei este aceea de a arbitra si de a sanctiona conflictele
aparute intre <uvern si 4arlament, exercitand magistratura de influenta. In <ermania si in Irlanda puterea de
arbitraj se reduce practic la dreptul de a refuza dizolvarea 4arlamentului.
E. Atributii in domeniul politicii e#terne
In aceasta categorie cuprindem: incheierea, in numele 8omaniei, a tratatelor negociate de <uvern
si supunerea lor spre ratificare 4arlamentului intr$un termen rezonabil! acreditarea si rechemarea, la
propunerea <uvernului, a reprezentantilor diplomatici ai 8omaniei! aprobarea infiintarii, desfiintarii sau
schimbarii rangului misiunilor diplomatice! acreditarea in 8omania a reprezentantilor diplomatici ai altor
state.
$%. "esemnarea sefului de stat
Desemnarea sefului de stat este una din problemele direct legate de forma de
guvernamant. #a prezinta un mare interes in precizarea atat a functiilor sefului de stat cat si a
raporturilor acestora cu celelalte ,,puteri din stat??indeosebi cu legislativul si executivul. 4utem
observa ca astazi s$au conturat patru moduri de desemnare a sefului de stat si anume: pe cale ereditara!
alegere de catre parlament! alegere de catre un colegiu electoral! alegere prin vot universal.
Desemnarea sefului de stat in dreptul comparat
Cat priveste desemnarea sefului de stat pe cale ereditara ea se refera la monarhii, unde
mostenitorul devine sef de stat sau unde, eventual, monarhul numeste pe cel ce$i va succeda la
tron. #ste stiut ca ordinea de succesiune dinastica se supune, in general, regulilor constitutionale sau
cutumiare si ca rolul parlamentului este nesemnificativ, cu exceptia 4oloniei, unde regii erau alesi. /a fel
Alexandru loan Cuza, primul domn al 8omaniei, a fost ales. In asemenea sisteme constitutionale (a se vedea
&elgia, Danemarca, (pania, 6orvegia, )arile de @os parlamentul are rolul de a garanta respectul acestor
reguli. Aici parlamentul numeste un succesor la tron sau participa la aceasta numire daca dinastia se stinge.
In aceste sisteme constitutionale, monarhia ereditara coexista impreuna cu parlamentul. Acest sistem se
regaseste in multe state (a se vedea Anglia, (uedia.
Alegerea sefului de stat de catre parlament, pune desigur parlamentul intr$o pozitie
supraordonata executivului. (tatele care folosesc acest sistem sunt de regula grupate in trei categorii: state
in care seful de stat este ales direct de catre parlament (<recia, Israel, 8epublica %oldova! state in care
parlamentele aleg organe colegiale ca sefi de stat (fostele state socialiste! #lvetia, ca exemplu unic.
In 'ranta, Irlanda, 4ortugalia, Austria si 'inlanda, 4resedintele 8epublicii este ales prin sufragiu
universal direct. In <ermania, <recia si Italia, 4resedintele este ales in mod indirect.
In #lvetia, puterea executiva apartine Consiliului 'ederal, ales pe patru ani, de catre Consiliul
(tatelor si Consiliul 6ational reunite in Adunarea 'ederala. 9nul din membrii Consiliului 'ederal este ales
in aceeasi maniera, numai pentru un an, presedintele confederatiei. 4resedintele confederatiei indeplineste
0
functia de sef de stat insa nu dispune de nici o autoritate asupra colegilor sai din consiliu. #l este doar primus
inter pares intr$un guvernamant colegial.
In <ermania presedintele federal este ales de catre Conventia 'ederala compusa din membrii
&undestagului si dintr$un numar egal de membri alesi pentru aceasta de catre adunarile reprezentative ale
landurilor.
In Italia colegiul electoral este compus din membri ai parlamentului si din reprezentanti ai
consiliilor regionale.
/a alegerile din , februarie -333, social democrata )arja Aalonen a devenit al BI$lea sef al
'inlandei si, totodata, prima femeie aleasa in aceasta functie. :rganizatia )ransparancC International
situeaza in ultimii ani, in mod curent, 'inlanda pe primul loc, in topul celor mai putin corupte state ale
lumii.
<recia este "leaganul democratiei", fara de care regimurile politice ale #uropei de azi nu ar fi
existat. 4entru a fi eligibil la functia suprema in (tat, candidatul trebuie sa aiba cetatenie elena de cel
putin 7 ani, sa fie grec la origine prin mama sau tata, sa aiba cel putin 03 de ani si sa dispuna de drept de
vot.
Alegerea sefului de stat in Romania
8omania a adoptat forma de stat republicana, ceea ce inseamna ca functia de sef de stat este
exercitata de catre un presedinte. 4resedintele 8omaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si
liber exprimat, solutie adoptata de Decretul$lege nr.1-5*113 privind alegerea 4arlamentului si a
4resedintelui 8omaniei si consacrata prin art. +* din Constitute. Alegerea 4resedintelui 8omaniei se
realizeaza in doua tururi de scrutin. Daca un candidat obtine in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi
a alegatorilor inscrisi in listele electorale, este declarat ca ales 4resedinte. Daca nici unul dintre candidati
nu obtine aceasta majoritate se realizeaza al doilea tur de scrutin. /a acesta participa numai primii doi
candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Da fi declarat ales 4resedinte,
candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi.
%."urata mandatului sefului de stat
Daca avem in vedere desemnarea sefului de stat vom constata ca in ce priveste sistemele
monarhice, mandatul este pe viata. In celelalte sisteme in care seful de stat este ales, mandatul sefului de
stat este limitat.
(CA#%A :8I#6)A)IDA
Durata mandatului 6umarul tarilor
* an *
0 ani .
7 ani .+
, ani *-
2 ani +
nedetermina 2
pe viata *0
):)A/ +.
Din schema orientativa rezulta ca mandatul cel mai scurt este de un an(#lvetia, iar cel mai lung
este de 2 ani, in cazul Italiei si poate fi reinoit fara restrictii. %andatul 4resedintelui 'ederatiei <ermane
dureaza 7 ani, iar realegerea consecutiva este permisa doar o singura data. Durata mandatului sefului de stat in
'inlanda este de , ani, iar acesta poate fi inoit o singura data. In cazul <reciei presedintele este ales pentru 7
ani si se reinoieste o singura data.
7
4rivitor la mandatul sefului de stat o alta problema este cea a numarului mandatelor. #ste vorba
desigur de sistemele in care seful de stat este ales. De regula, aceeasi persoana poate ocupa functia de sef
de stat pentru cel mult doua mandate. Aceasta regula s$a impus in timp.
In 8omania durata mandatului sefului de stat este de cinci ani si se exercita de la data
depunerii juramantului in fata 4arlametului, pana la depunerea juramantului de catre presedintele nou
ales. In caz de razboi sau de catastrofa mandatul poate fi prelungit, dar numai prin lege organica. Aceeiasi
persoana poate indeplini functia de 4resedinte al 8omaniei cel mult doua mandate care pot fi si sucesive.
In caz de vacanta a functiei prezidentiale, care poate interveni in situatii de deces, demisie,
demiterea din functie sau imposibilitatea definitiva a exercitari atributiilor, precum si in cazul
suspendari din functie sau a imposibilitatii temporare de exercitare a atributiilor, interimatul este
asigurat, in ordine, de presedintele (enatului, sau de presedintele Camerei Deputatilor. )rebuie
observat ca in perioada interimatului nu pot fi exercitate atributiile prevazute la art. ++$13 din
Constitute, adica adresarea de mesaje, dizolvarea 4arlamentului si organizarea referendumului.
In fine, trebuie adaugat ca mandatul prezidential este incompatibil cu calitatea de membru al
unui partid politic, precum si cu orice alta functie publica sau privata.
%$. Proceduri! solemnitati! protocol
Investirea unei persoane cu calitatea de sef de stat sau proclamarea alegerii sale se realizeaza
potrivit unor anumite proceduri, cu solemnitatea necesara unui asemenea act si dupa un protocol anume.
Din punct de vedere juridic cel mai important act este juramantul pe care cel ales sau desemnat sef de
stat trebuie sa$* depuna ".
4otrivit Constitutiei 8omaniei alegerea 4resedintelui se valideaza de catre Curtea
Constitutionala. Apoi candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si
(enatului, in sedinta comuna juramantul urmator: ,,@ur sa$mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru
propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar
democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, unitatea si integritatea
teritoriala a 8omaniei. Asa sa$mi ajute DumnezeuE". Depunerea @uramantului are ca efect juridic
inceperea exercitarii mandatului prezidential.
%$$. Raspunderea sefului de stat
8aspunderea sefului de stat pentru activitatea ce o desfasoara in aceasta calitate este o problema
mult mai complexa si mai delicata decat apare la prima vedere. Ideea ce a dominat sistemele
constitutionale este in sensul ca seful de stat nu raspunde pentru actele savarsite in aceasta calitate. 4e
aceasta idee se fundamenteaza multe prevederi constitutionale, precum cele privind contrasemnarea actelor
sefului de stat.
1. Imunitatea
Ca si deputatii si senatorii, 4resedintele 8omaniei se bucura de imunitate.Desi textul
constitutional nu este la fel de explicit ca cel privind imunitatea parlamentarilor, printr$o interpretare
sistematica a Constitutiei vom retine ca sunt aplicabile, corespunzator, regulile pe care le$am analizat deja
privind lipsa raspunderii juridice pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea
mandatului =art. +0 alin. (- trimitc explicit la art. 2- din Constitute>, precum si cele privind
inviolabilitatea persoanei 4resedintelui.
2. Raspunderea politica
Denumim astfel aceasta raspundere pentru a o deosebi de raspunderea penala, pentru ca urmarile
acestei raspunderi sunt de fapt politico$juridice. Aceasta raspundere isi are temeiul juridic in art. 17 din
Constitutia 8omaniei. #a intervine atunci cand 4resedintele 8omaniei savarseste fapte grave prin care
,
incalca" prevederile Constitutiei. In asemenea situatie se poate propune suspendarea din functie, de catre cel
putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor. Aceasta initiativa se comunica neintarziat si
4resedintelui 8omaniei. Discutand propunerea, Camera Deputatilor si (enatul, in sedinta comuna, cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale, pot hotari suspendarea din
functie a 4resedintelui 8omaniei. Constitutia da dreptul 4resedintelui de a putea da 4arlamentului
explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
In cazul in care propunerea de suspendare din functie este aprobata, demiterea 4resedintelui
8omaniei se poate decide numai prin referendum, care se organizeaza in cel mult .3 de zile.
3. Raspunderea penala
8esponsabilitatea penala este un procedeu raspandit, dar formele sale difera de la un sistem
constitutional la altul. Ca modalitati, sunt cunoscute punerea sub acuzatie penala a sefului de stat,
precum si a ministrilor.
Aceasta raspundere intervine in situatia in care seful statului ar comite crima de inalta tradare. In
acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotarata de Camera Deputatilor si (enat, in sedinta comuna, cu
votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.Constitutia revizuita a precizat cui ii revine
competenta de a propune punere sub acuzare a 4resedintelui, respectiv majoritatii senatorilor si deputatiilor.
Intre momentul punerii sub acuzare si cel al demiterii, 4resedintele este suspendat de drept, conform art.
1, alin. (. din Constitutia revizuita.
Competenta de judecata apartine Inaltei Curtii de Casatie si @ustitie. Daca s$a pronuntat o hotarare
definitiva de condamnare, 4resedintele este demis de drept.
In Constitutia 4ortugaliei, se instituie o responsabilitate penala a sefului statului. 4otrivit art.
*.3 alin. * din Constitutia 4ortugaliei, 4resedintele 8epublicii raspunde in fata Curtii (upreme pentru
infractiunile comise in exercitarea functiilor sale.
4otrivit art. ,* din Constitutia <ermaniei, orice camera a 4arlamentului poate pune sub acuzare
pe 4resedintele 8epublicii in fata )ribunalului Constitutional 'ederal pentru incalcarea voluntara a
/egii fundamentale sau a unei alte legi federale. 4ropunerea de punere sub acuzare trebuie sa fie facuta
de cel putin o petrime din membrii Camerei inferioare(&undestagului sau o patrime din membrii
Camerei superioare(&undesratului.
%$$$. Actele sefului de stat
Actele prin care seful statului isi exercita atributiile sale sunt de regula denumite decrete. #le
pot fi cu caracter normativ sau caracter individual. Decretele trebuie contrasemnate de catre primul$
ministru. Contrasemnarea actelor sefului de stat s$a practicat si se practica Fn sistemele constituGionale.
4rin aceasta, se da actului respectiv o motivatie mai solida si se antreneaza, de regula, raspunderea
juridica a celui care a contrasemnat actul. Contrasemnarea este si o masura impotriva depasirii de catre
seful de stat a Fmputernicirilor conferite de constitutie si legi, contrasemnarea fiind o conditie de
valabilitate a actului.Constitutia 8omaniei prevede si ea asemenea reguli, cu precizarea ca obligatia
contrasemnarii decretelor de catre primul$ministru nu priveste toate aceste decrete, ci numai cele expres
mentionate prin art. *33 alin. (-. Decretele 4resedintelui 8omaniei se publica in %onitorul :ficial al
8omaniei, nepublicarea atragand inexistenta decretului.
Decretele 4reHedintelui 8omIniei care trebuie contrasemnate de primul$ministru sunt :
a 4reHedintele 8omIniei Fncheie tratate internaGionale F numele 8omIniei, negociate de
<uvern, Hi le supune spre ratificare 4arlamentului, Fntr$un termen rezonabil..Cu celealte tratate Hi
acorduri internaGionale se Fncheie ,se aprobJ sau se ratificJ potrivit procedurii stabilite prin lege.
2
b 4reHedintele , la propunerea <uvernului, acrediteazJ Hi recheamJ reprezentanGii diplomatici ai
8omIniei Hi aprobJ FnfiinGarea, desfiinGarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
c 4reHedintele poate declara, cu aprobarea prealabilJ a 4arlamentului, mobilizarea parGialJ sau
totalJ a forGelor armate. 6umai Fn cazuri excepGionale , hotJrIrea 4reHedintelui se supune ulterior
aprobJrii 4arlamentului, Fn cel mult 7 zile de la adoptare.
d) 4reHedintele 8omIniei instituie , potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenGJ Fn Fntreaga GarJ
ori Fn unele unitJGi administrativ$teritoriale Hi solicitJ 4arlamentului FncuviinGarea mJsurii adoptate, Fn
cel mult 7 zile de la luarea acesteia.
e) 4reHedintele 8omIniei conferJ decoraGii Hi titluri de onoare, acordJ gradele de mareHal , de general Hi
de amiral, acordJ graGierea individualJ.
In Austria, actele 4resedintelui federal trebuie sa fie contrasemnate de catre Cancelar sau de
ministrul competent pentru a fi valabile. Constitutia federala stabileste o interdependenta intre organele
administratiei supreme si garanteaza un echilibru al puterilor.
Actele regelui (paniei sunt contrasemnate de presedintele <uvernului si daca este cazul, de
ministrii de resort. Actele prin care 8egele propune si nu,este 4resedintele <uvernului si declara
dizolvate cele doua Camere sunt contrasemnate de 4resedintele Congresului Deputatilor.
In %area &ritanie, toate actele emise de monarh, in virtutea prerogativelor sale constitutionale,
sunt contrasemnate de ministrul responsabil pentru punerea in aplicare a actului respectiv.
4resedintele francez poate emite unele regulamente administrative sau decizii administrative cu
caracter individual. Atunci cand presedintele intervine ca autoritate administrativa, actele sale in
principiu pot fi atacate in instanta de contencios administrativ.
Bibliografie:
1. Ioan Alexandru, Drept administrativ comparat, ed a II$a, #ditura /umina /ex, &ucuresti, -331
2. Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol I, #d aID$a, #ditura All &ecK, &ucureHti, -33,
&. Corneliu /iviu 4opescu, Autonomia local i integrarea european, #ditura All &ecK, ColecGia
(tudii @uridice, -330
'. Ion Deleanu, Institutii si proceduri consituionale n dreptul comparat i n dreptul romn, #ditura
CA &ecK, -33+
(. )udor DrJganu, Drept constituional i instituii politice. )ratat elementar, vol. I, #ditura /umina
/ex, -33+
+