Lucaci Larisa Alexandra

Anul 3, grupa 4





Rolul si interventia asistentului social in situatii de
tulburare afectiva bipolara


Cuprins:

1. Prezentarea ariei problematice
2. Aspecte teoretice. Perspectiva medico-sociala asupra
problemei (definire, infectare, modalitati de transmitere,
imbolnavire, factori si conditii de risc, clasificari,
efecte/simptome)
3. Politici, strategii si planuri de actiune in domeniul sanatatii
publice (legea sanatatii, amendamente, masuri)
4. Cazul concret (evaluare primara, planificare, interventie si
monitorizare, evaluare finala)



Lucaci Larisa Alexandra
Anul 3, grupa 4





1. Prezentarea ariei problematice



Tulburarea afectiva bipolara, cunoscuta in trecut si ca psihoza maniaco-depresiva, sau
psihoza periodica, reprezinta o tulburare mintala ce consta in modificarea anormala si de lunga
durata a dispozitiei afective, energiei si abilitatii de functionare a unei persoane. Astfel, apare
succesiunea episoadelor depresive cu episoadele maniacale. Spre deosebire de variatiile de zi cu
zi ale starilor afective ale unei persoane de-a lungul vietii, simptomele acestei boli sunt mult mai
severe.
Ca urmare a acestor crize afective, individul cu aceasta tulburare poate strica uneori
relatiile familiale, de prietenie, dar si profesionale, poate avea problema la locul de munca,
performante scazute, putand sa ajunga chiar la sinucidere.
In mod normal tulburarea afectiva bipolara debuteaza in adolescente sau la adultul tanar,
insa uneori se poate dezvolta inca din copilarie, sau chiar mai tarziu, la batranete.




Lucaci Larisa Alexandra
Anul 3, grupa 4


2. Aspecte teoretice-perspectiva medico-sociala asupra problemei


Tulburarile bipolare au cauze ce variaza intre indivizi. Studiile pe gemenii monozigoti
arata o contributie genetica substantiala, dar si influenta mediului inconjurator.
Unele studii pe termen lung indica faptul ca acei copii care sunt diagnosticati tarziu cu
tulburare bipolara pot prezenta simptome timpurii, precum anomalii afective ciclice, episoade
depresive majore si posibil ADHD. Poate fi prezenta hipersensibilitatea si iritabilitatea.
Datele sugereaza ca factorii de mediu joaca un rol important in dezvoltarea si evolutia
tulburarilor bipolare si ca variabilele psihosociale ale individului interactioneaza cu predispozitia
genetica. Exista dovezi ca evenimentele din viata si relatiile interpersonale contribuie la
declansarea si recurenta episoadelor de afectivitate normala, ca si a recurentei depresiei.
S-a demonstrat ca jumatate dintre adultii diagnosticati cu aceasta boala raporteaza
evenimente de abuz si traumatice din copilarie, asociate cu un debut timpuriu, evolutie negativa
si episoade recurente ale bolii.
Cercetatorii cred ca anomaliile din structura si functionarea unor circuite ale creierului
pot sta la baza tubularilor de afectivitate. Unele studii au gasit anomalii anatomice in zone
precum amigdala, cortex prefrontal si hipocampus. S-a sugerat si ca o hipersensibilitate a
activitatii receptorilor de melatonina din ochi ar fi un indicator de incredere pentru tulburarile
bipolare.
Tuburarile bipolare se clasifica in cele de tip I, cu unul sau mai multe episoade
maniacale, cele de tip II, fara episoade maniacale, dar unul sau mai multe episoade
hipomaniacale si unul sau mai multe episoade depresive majore si ciclotimidia, cu un istoric de
episoade hipomaniacale si episoade de depresie care nu intrunesc criteriile episoadelor de
depresie majora.
Diagnosticul de tulburare bipolara de tip I necesita prezenta cel putin a unui episod
maniacal cu o durata de cel putin o saptamana, care sa conduca la spitalizare sau alta afectare
Lucaci Larisa Alexandra
Anul 3, grupa 4


semnificativa a functiei profesionala si sociala. Episoadele de manie pot fi cauzate de o alta boala
medicala sau de abuzul de substante.
Episoadele maniacale sunt caracterizate de urmatoarele simptome: cel putin o saptamana
de tulburare profunda a activitatii, caracterizata de euforie, iritabilitate sau demonstrivitate, trei
sau mai multe dintre simptomele de grandomanie, nevoie diminuata de somn, vorbit excesiv,
pierdere de idei, distractibilitate, cresterea activitatii sexuale, profesionale, domestice, activitati
placute excesive care adesea aduc consecinte dureroase. Tulburarile de afectivitate sunt
suficiente pentru a cauza afectarea profesionala si nu sunt rezultatul consumului de substante sau
a unei conditii medicale.
Episoadele hipomaniacale se caracterizeaza prin afectivitate excesiva, iritabila sau
expansiva cu o durata de cel putin 4 zile, trei sau mai multe dintre simptomele de grandomanie,
nevoie diminuata de somn, vorbit excesiv, pierdere de idei, distractibilitate, cresterea activitatii
sexuale, profesionale, domestice, activitati placute excesive. Tulburarile de afectivitate sunt
observabile de catre altii si nu sunt rezultatul consumului de substante sau a unei conditii
medicale.
Episoadele mixte se caracterizeaza prin ambele criterii pentru manie sau depresie majora,
evenimentul depresiv este necesar a fi prezent doar pentru o saptamana, tulburarea de afectivitate
determina probleme semnificative ale vietii sociale. Aceasta nu este consecinta a abuzului de
substante sau a unei alte conditii medicale. Simptomatologia mixta este comuna la pacientii care
prezinta simptomatologie bipolara.
Tulburarea afectiva bipolara poate fi cauzata de factori biologici, precum factori genetici,
modificari cerebrale care cuprind variatii ale substantelor chimice, ale structurii si functionalitatii
creierului, modificari hormonale si imunologice, dar si de factori psihosociali, precum
evenimentele stresante.
In ceea ce priveste factorii de risc, copiii cu un parinte cu tulburarea afectiva bipolara
sunt predispusi de 7 pana la 20 de ori mai mult sa dezvolte aceasta boala fata de copiii ai caror
parinti nu sufera de aceasta tulburare. Datele statistice arata ca in final doar 10% din copiii cu un
parinte cu tulburarea afectiva bipolara vor fi afectati de aceasta boala.
Lucaci Larisa Alexandra
Anul 3, grupa 4



3. Politici, strategii si planuri de actiune in domeniul sanatatii publice

Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice (Legea 487/2012,
republicata in 2012), contine detalii legate de strategiile de intervenire.
Serviciile medicale si de ingrijiri de psihiatrie sunt acordate in cadrul sistemului de
asigurari sociale de sanatate prin reteaua serviciilor de sanatate, predominant prin intermediul
medicului de familie, dar si prin structuri specializate de sanatate mintala. Serviciile medicale si
de ingrijiri de psihiatrie se pot acorda si prin reteaua de sanatate privata.
Serviciile specializate de sanatate mintala se realizeaza prin urmatoarele structuri: centrul
de sanatate mintala, cabinetul psihiatric, cabinetul de evaluare, terapie si consiliere psihologica,
de psihoterapie si logopedie, centrul de interventie in criza, servicii de ingrijire la domiciliu,
spitalul de psihiatrie, stationarul de zi, sectia de psihiatrie din spitalul general, compartimentul de
psihiatrie de legatura din spitalul general, centre de recuperare si reintegrare sociala, ateliere si
locuinte protejate, centrul de consultanta privind violenta in familie.
Masurile referitoare la sanatatea mintala si la protectia persoanelor cu tulburari psihice
sunt luate de catre Ministerul Sanatatii, care intervine in colaborare cu Ministerul Justitiei,
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii, Familiei si
Protectiei Speciale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, precum si organele administratiei
publice locale.
Apararea sanatatii mintale consta in adoptarea de masuri de catre institutiile abilitate prin
lege, prin care sa se limiteze raspandirea conceptiilor, atitudinilor si comportamentelor
daunatoare pentru sanatatea mintala, in special abuzul de substante psihoactive, violenta,
comportamentul sexual anormal si pornografia.
Lucaci Larisa Alexandra
Anul 3, grupa 4


Masurile privind promovarea si apararea sanatatii mintale, precum si prevenirea
imbolnavirilor psihice sunt active, integrate, multidisciplinare, implicand si participarea
individului, a familiei si a comunitatii.

4. Cazul concret

Numele beneficiarului este Laura Popescu, in varsta de 27 de ani, fiind diagnosticata cu
tulburare afectiva bipolara de catre un medic psihiatru.
Datele privitoare la trecutul pacientei pot fi relevante pentru rezolvarea cazului tinerei.
Familia este alcatuita din patru frati, tatal a decedat in urma cu un an, avand grave probleme cu
alcoolul. Copilaria fratilor a fost una grea, plina de scene de violenta verbala si fizica. Toti fratii
au ramas cu o trauma, iar Laura si-a ales mereu gresit partenerii de viata, ajungand astfel la
randul sau sa fie agresata, atat fizic, cat si psihic. Acestea au dus-o la doua tentative de suicid.
Fiind o persoana inchisa, a dezvoltat o obsesie legata de kilogramele in plus, despre care
nu a discutat insa cu nimeni. In anul 2008 pacienta a prezentat primele simptome, insa cand
familia a dus-o la doctor trecuse deja de etapa maniacala, aflandu-se in cea de depresie. La
inceput aceasta nu a acceptat tratamentul, insa treptat s-a adaptat.
In primele luni a tinut tratament atat medicamentos, cat si prin psihoterapie. De-a lungul
timpului doza medicamentelor a fost micsorata de catre medic. Scopul psihoterapiei este de a
cunoaste si modifica cauzele care intretin manifestarile afectiunii.
Psihoterapia ajuta pacientul prin constientizarea asupra bolii si a necesitatii urmarii unui
tratament, identificarea si supravegherea factorilor declansatori si a simptomelor timpurii de
boala, oferind control asupra bolii, elaborarea unor planuri de prevenire a recaderilor, reducerea
intensitatii simptomelor de depresie si anxietate, discutarea libera a problemelor si reducerea
stresului, revenirea dupa un episod de boala si confruntarea cu anumite consecinte rezultate din
Lucaci Larisa Alexandra
Anul 3, grupa 4


acesta, dar si la elaborarea unor strategii de continuare a unei vieti implinite prin intermediul
unui stil de viata sanatos.
Se recomanda o viata sociala activa, activitati diverse, placute, care sa minimalizeze
nivelul stresului, gestionarea adecvata a stresului prin rezolvarea problemelor cotidiene, prin
organizare, echilibru decizional, impartasirea temerilor si a dificultatilor cu cei din jur (familie,
prieteni, psihiatru), stabilirea unor scopuri in viata si standarde realiste, potrivite, incadrabile intr-
o anumita perioada de timp, activitati de relaxare, cum ar fi lectura, exercitii de respiratie,
relaxare musculara, relaxare spirituala, exersarea talentelor, dar si a abilitatilor, dieta echilibrata,
evitarea substantelor toxice.
Controlul asupra bolii inseamna gasirea unui echilibru intre supravegherea ei si
concentrarea asupra vietii individuale intr-un mod in care nu agraveaza starea sanatatii si nu
restrictioneaza activitatile.
In ceea ce priveste monitorizarea pacientei, aceasta mergea saptamanal la medicul
psihiatru si de doua ori pe saptamana la psihoterapeut, insa dupa primul an vizitele s-au redus,
ajungand la o vizita pe luna la psihiatru si la patru vizite lunare la psihoterapeut, cate o vizita
saptamanal. Starea pacientei si evolutia bolii acesteia este monitorizata de catre specialisti, fiind
necesara o monitorizare continua.
Monitorizarea continua va ajuta atat pacienta, cat si familia sa duca o viata normala, fiind
importanta continuarea tratamentului. Tratamentul eficient poate determina reducerea
simptomelor maniacale. In momentul in care terapia este intrerupta apar recaderi.
Recurenta poate fi declansata de factori precum intreruperea dozei de medicamente,
supramedicatia sau submedicatia, un program instabil de somn poate agrava simptomele, prea
mult somn indica depresie, iar prea putin indica manie, cafeina poate determina destabilizare a
afectivitatii si iritabilitate, acomodarea inadecvata la stres si optiunile putine determina recaderi,
iar automedicatia determina simptome agravante.


Lucaci Larisa Alexandra
Anul 3, grupa 4




Bibliografie

http://psihiatrie.info/articole/tulburarea-afectiva-bipolara, accesat la data de 25.05.2014,
ora 22.30
Dr. Razvan Miftode, Medicina sociala si asistenta persoanelor cu boli cronice si
HIV/SIDA, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 2009
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_sanatatii_mintale.php, accesat la data de
20.05.2014, ora 12.00