Sunteți pe pagina 1din 1

nume ANDRA RAISA PARPALA

gr./an 33B / 2013-2014


tema TEMPORALITATE N PLANII!AREA SPA IAL"
Tem#$ra%&tate ' atem#$ra%&tate &n #%an&(&)area *#at&a%a ' )a+u% R$man&e& *$)&a%&*te
Ruperea de orice standard de locuire capitalist in contextul planificarii spatiale caracteristic unei
societati socialiste, duce, in cazul Romaniei, la uniformizare urbana si in multe cazuri, la ruperea de
istorie, la o suspendare in timp a unei societati.
Cand vorbim despre temporalitate in planificarea spatiala, atentia se concentreaza asupra
adaptabilitatii formale a orasului constituit ca sistem la necesitatile sociale actuale, dar si asupra
perpetuarii unor valori cultural-istorice, sau care tin de traditie. O dezvoltare durabila, in contextul
urban actual, implica o coerenta in planificarea spatiala, obtinuta prin analizarea si cerecetarea relatiilor
care exista la un moment dat intre elementele orasului. Instrumentele de lucru sunt modalitatile prin
care relatiile existente pot evolua in timp, procesul de adaptare a acestor relatii la noile necesitati ce
apar odata cu dezvoltarea spatiului urban, dar si procesul de introducere a unor relatii noi in contextul
urban (Alexandru Sandu, 1!", pp. #$.
% A sc&imba inseamna a cunoaste foarte bine fondul existent '(Octav (oicescu, 1!", pp. )-#$,
dar ce se intampla atunci cand sc&imbarea consta in ster*erea unui trecut, a unor valori, ster*erea
acestui fond existent + Cadrul comunist pare unul dintre cele mai favorabile planificarii spatiale, dar
urbanismul, odata devenit instrument al unei autoritati conducatoare unice care nu mai lucreaza pentru
a satisface niste dorinte si nevoi, ci pentru a le reduce la tacere, isi pierde dimensiunea sociala, dezvolta
un mare &iatus intre om si locuire. Sistematizarea tarii sub conducerea socialista are ca principal
concept % con tiinta realinierii ar&itecturii romanesti la ar&itectura occidentala ' (Ana ,aria -a&ariade,
).11, pp. /0-!$ si este realizata printr-o modernizare fortata , pe fondul unei economii rudimentare si
predominant a*rare si a unei culturi urbane foarte slabe. Statul devenit unicul proprietar i investitor 1
urmeaza principiile economice ale stalinismului, dar fara a reusi sa creeze un model specific, potrivit
contextului romanesc. 2oate aceste sc&imbari fortate 1 de la destructurarea tesutului traditional,
sistematizarea i tipizarea formelor in teritoriu, la mutarea fortata a locuitorilor din zonele rurale 3n
zonele urbane nou construite si nationalizarea tuturor proprietatilor private 1 s-au facut in scopul unei
evolutii economice si sociale certe, iminente.
2emporalitatii proiectului de planificare spatiala comunist ii lipseste o flexibilitate menita sa se
adapteze la re*uli trecute si sa asimileze in timp re*uli noi, ii lipseste dinamismul necesar. 4ste o
temporalitate care devine atemporalitate. Ar&itectura totalitara, asa cum a fost aplicata,
decontextualizeaza, scoate din timp un intre* sistem de or*anizare urbana, nu are trecut, nu doreste un
alt fel de viitor. Cicatricile operatiunilor care au transformat violent, in acea perioada, orasul, se resimt
inca, si formal, dar si in ideea obtinerii unei coerente intre oameni si spatiile de locuire. In cultura
moderna consumerista, unde istoria si traditia sunt note de subsol pentru obsesia obtinerii satisfactiei
imediate, profesiunea de ar&itect mentine filosofia din 5urul trecutului *lorios si eroic 1 aici apare
discrepanta.
6iblio*rafie7
1. SA8(9, Alexandru 1 Pentru o n elegere complex, tiin ific a restructurrii urbane , Ar&itectura, 1!", nr.
#(1#"$, p.#-11
). (OIC4SC9, Octav 1 Ora ul i substan a lui , 1!", pp. )-#
". -A:ARIA(4, Ana ,aria 1 Arhitectura n proiectul comunist.Romnia 19!19"9, ).11, pp. /0-!