Materiale Mineralo-Ceramice & Tehnologii de Prelucrare

Materiale mineralo-ceramice
Paralel cu dezvoltarea aliajelor dure din carburi metalice si compusi metalici, s-a
dezvoltat si ramura materialelor dure mineralo-ceramice care sunt mult mai ieftine decat
carburile metalice, fapt pentru care prezinta un interes deosebit, in special pentru
constructia de scule aschietoare, cum sunt: cutitele, frezele, discurile abrazive etc., cat si
pentru constructia anumitor piese necesare industriei. Problema prezinta interes si prin
faptul ca aceste materiale dure, nemetalice: diamant, n.c.b., corindonul, carborundul,
cuartul, oxidul de Al aglomerat, carbura de bor aglomerata etc. pot inlocui in constructia
de scule, cat si in alte domenii, materialele dure metalice sau, in alte cazuri, pot fi
combinate cu ele.
Mod de obtinere
Din oxidul de Al si alte tipuri de oxizi, se obtin placute mineralo-ceramice si scule care
permit sa se aschieze materialele cu viteze de !!-"#!! m$min. si chiar mai mari. Aceste
placute se obtin din pulbere de oxid de Al cu o granulatie foarte fina functie de marca
placutei care a evoluat in timp, fapt ce a adus la imbunatatirea proprietatilor fizico-
mecanice ale placutelor ceramice. Aceasta pulbere de oxid de Al se amesteca foarte bine
si omogen cu un liant ca: ulei oleic, celuloza, metale, etc. Acest amestec este presat in
matrite de diferite forme, la rece sau la cald, in functie de aglomeratul de oxid de Al, la
un timp optim de #-"! minute, in functie de marimea piesei. De mentionat ca timpul de
sinterizare are o mare influenta asupra caracteristicilor pieselor. Dupa sinterizare
produsele obtinute sunt rectificate, rodate sau lepuite si apoi sortate. Dar cele mai bune
rezultate au inceput sa fie obtinute in constructia de scule aschietoare cu materiale
mineralo-ceramice obtinute din amestecarea oxidului de Al, cu oxidul de zirconiu, cu
carbura de titan sau alte compozitii chimice. %unt si alte tipuri de placute metalo-
ceramice care sunt de fapt placute din carburi metalice acoperite cu un strat de !,&-!,
mm de oxid de Al. Acoperire se face in vid cu flux de electroni si confera acestora o
crestere a rezistentei la uzura.
'lasificare si proprietati
Materialele mineralo-ceramice pot fi: -naturale: diamantul natural, cuartul cristalin,
caroxul, etc. -artificiale: diamantul sintetic, n.c.b., corindonul, etc. Materialele ceramice
obtinute in general pe baza de oxid de Al pot fi grupate astfel: -materiale dure obtinute
numai din oxid de Al. -materiale dure obtinute din amestec de oxid de Al si alti oxizi.
-materiale dure obtinute din amestecul de oxid de Al cu carburi metalice sau carburi
metalice acoperite cu oxidul de Al. (ama materialelor dure obtinute din oxidul de Al este
foarte variata, functie de puritatea oxidului, granulatie presare, sinterizare sau
presinterizare, de care depind si proprietatile lor. ) mare importanta o are rezistenta la
incovoiere, care este mult mai mica, circa &-!* in comparatie cu cea a carburilor
metalice, fiind cunoscut ca si acestea au rezistenta la incovoiere cu circa !-+!* mai
mica decat a otelurilor. Aceasta face ca placutele mineralo-ceramice sa fie foarte fragile,
sa se sparga foarte usor si sa nu reziste la socuri. Placutele mineralo-ceramice isi
pastreaza rezistenta la incovoiere pana la temperaturi de circa "!!! gr.' fata de carburile
metalice unde aceasta scade. ,ar duritatea este mai mare ca la carburile de -olfram.
Aceasta proprietate permite sa se ajunga la viteze de aschiere de "!!!-"#!! m$min sau, in
unele cazuri pana la #!!! m$min, la strunjirea otelurilor. Placutele mineralo-ceramice au
si o mare stabilitate la socurile termice. Astfel s-au realizat placute care rezista la circa
&!!-!! de incalziri si raciri bruste in apa sau ulei la ! gr.' fara sa se fisureze, fapt ce
conduce la crestereadurabilitatii taisului sculei armate cu asemenea materiale, tinand
seama ca si conductibilitatea lor termica este mai redusa decat a metalelor sau carburilor
metalice. De remarcat ca la diferite sorturi de placute, duritatea nu se modifica, ci ramane
practic aceeasi pana la temp de circa ""!!-"#! gr.', fapt ce da placutelor o rezistenta
ridicata la uzura, atunci cand creste temperatura in procesul de aschiere. De asemenea
aceste placute au o rezistenta ridicata la compresiune, ca urmare, nu sunt sparte usor.
Proprietatile acestor placute depind in mare masura si de marimea optima pe care trebuie
sa o aiba granulele. Astfel s-a determinat ca o granulatie mai mica de " micronmetru
influenteaza negativ rezistenta la incovoiere, compresiune, etc. ) atentie deosebita
trebuie acordata si duratei de presinterizare si sinterizare in special.
Domenii de utilizare
Materialele dure si refractare mineralo-ceramice si metalo-ceramice care au la baz oxidul
de Al sunt tot mai larg utilizate atat in constructia sculelor aschietoare, cat si in alte
ramuri industriale, ca materiale refractare, anticorosive, rezistente la uzura si cu stabilitate
termica etc. ,n constructia de scule, placutele mineralo-ceramice au inceput sa dea
rezultate deosebite la strunjirea si frezarea diferitelor materiale cu viteze de aschiere de
mari. Desi rezistenta lor la incovoiere este inca mica si sunt destul de fragile, se pot
aschia diferite sorturi de fonte si oteluri cu duritate ridicata. Materialele metalo-ceramice
si mineralo-ceramice au un domeniu larg de utilizare si trebuie sa fie cat mai mult
raspandite in industria noastra, tinand seama ca sunt mult mai ieftine decat carburile
metalice, mai cu seama pentru sculele aschietoare. Materialele mineralo-ceramice si
metalo-ceramice pentru aschierea metalelor sunt cunoscute sub diferite denumiri ca:
Midalox, %P., %/+, %/0", M/#1, etc., in functie de firma si tara care le produc.
0ehnologii de prelucrare prin aschiere cu materiale mineralo 2 ceramice
%culele armate cu placute mineralo - ceramice sau metalo - ceramice nu au inca o
raspandire ca sculele din carburi metalice. ,ntroducerea in industrie a sculelor armate cu
placute mineralo - ceramice si metalo - ceramice pentru cutitele de strung, freze,
alezoare,burghie etc. este rentabila, deoarece aceste placute sunt mult mai ieftine decat
carburile metalice. 3zura sau deteriorarea acestor placute nu ridica problema recuperarii
lor, tocmai datorita faptului ca oxidul de Al nu este o materie scumpa pentru placutele
mineralo - ceramice.
%cule si tehnologii de strunjire
%trunjirea otelurilor, fontelor si altor aliaje metalice 4fig"., fig#.,fig5., fig&., fig., fig+. 6
are in prezent ponderea cea mai mare in raport cu alte prelucrari de frezare, gaurire,
brosare etc. in constructia de masini.
De exemplu placutele mineralo - ceramice din oxid de Al si cele metalo - ceramice
realizate in (ermania sub denumirea de %). 7idolux, in 8usia 0M - 55# etc., sunt
utilizate intr-un domeniu lar a vitezelor de aschiere. Astfel la strunjirea unor piese turnate
din fonta cenusie nodulara, fonta maleabila si fonta dura cu placute %/+, %90" la
operatii de degrosare si finisare s-a facut aschierea cu viteze cuprinse intre#! - :!! m$min
in functie de duritatea materialului de prelucrat. de asemenea la strunjirea unor piese din
oteluri de constructie, cementare, nitrurare, rapide etc. cu acelasi tip de placute s-a aschiat
cu aceleasi viteze ca la fonte.
Pentru materialele cu prelucrabilitate buna si un sistem tehnologic rigid, se recomanda ca
vitezele de aschiere sa fie multiplicate cu ", sau chiar cu #. De asemenea, la materiale
greu prelucrabile sau la un sistem nerigid suficient, vitezele de aschiere pot fi reduse cu
!*. ;imita inferioara la fonta 4 <c# 6 este indicata la ! m$min.
Placutele pot fi prinse pe suportul cutitului la fel ca si placutele din carburi metalice prin
lipire tare sau cu prinderemecanica. Placutele mineralo - ceramice si cele metalo -
ceramice sunt notate codificat dupa normele ,%) dupa forma geometrica, dimensiuni,
parametri geometrici etc.
De exemplu placutele:
- patrate %/(/"#!1!&
- triunghiulare 0/(/"+!1!&
- rombice =/(/"5!1!&, sau '/(/ "+!1!&
- rotunde 8/(/"#!1!& etc.
<unctie de felul prelucrarii si tipul de placuta, se alege si regimul de aschiere in special
avansul s si adancimea de aschiere. Pentru operatiile de degrosare, grosimea placutelor
trebuie sa fie mai mare si poate ajunge pana la 1 mm. ;a finisare eforturile sunt mai mici,
ca urmare pericolul de spargere este mai mic, de aceea grosimea lor se ia de circa &,#+
mm. 'and marimea fatetei de protectie este de !,# mm, avansul de aschiere trebuie sa fie
mai mare de !,# mm$rot. ,ar daca fateta este de !, mm, avansurile se iau mai mici de
!,# mm$rot. Pentru a asigura o buna rezistenta placutelor mineralo - ceramice, in cele mai
multe cazuri unghiul de degajare este luat negativ, dar sunt folosite si placute cu unghiuri
de degajare pozitive, in special la strunjirea de finisare a alezajelor mici. <orta de aschiere
este influentata, dar in masura mai mica se de viteza de aschiere. <orta specifica de
aschiere depinde de dimensiunile aschiei, ca urmare este necesar sa se determine
grosimea ei, dupa care se gaseste puterea necesara deaschiere functie de avans, adancime,
viteza si forta specifica de aschiere.
Puterea se poate calcula cu relatia:
P> 4 t?s?v?. 6$+"#! @A7B
unde:
- t - adancimea de aschiere @mmB
- s - avansul @mm$rotB
- - v - viteza de aschiere @mm$minB
- - . - forta specifica @Agf$mm?mmB
Alegerea corespunzatoare a razei de la varful sculei r cat si a avansuluis este in functie de
rugozitatea care trebuie realizata. De subliniat ca, pentru strunjirea de degrosare,
prefinisare si finisare nu este necesara utilizarea lichidelor de racire si ungere, fapt ce
prezinta un mare avantaj prin aceea ca procesul de aschiere poate fi urmarit, in special
calitatea suprafetei prelucrate. De asemenea, aceasta duce si la micsorarea umiditatii in
atelierele de prelucrare cu vapori de lichid de ungere si racire.
Placutele mineralo - ceramice realizate de firma 7idia le reprezinta variantele 7idalox /
si 7idalox 8 care sunt larg utilizate pentru strunjirea diferitelor materiale in special a
otelurilor si fontelor. Pentru utilizarea si exploatarea rationala si economica a cutitelor de
strung armate cu placute metalo - ceramice, mineralo - ceramice si alte tipuri de
asemenea materiale, strungurile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- stabilitate dinamica ridicata, cat si o rigiditate buna a sistemului tehnologic.
- strungul sa aiba o putere suficienta, deoarece la regimurile de aschiere utilizate este
nevoie de o putere mult mai mare in comparatie cu celelalte prelucrari.
- schimbarea avansurilor de lucru sa se faca pe cat este posibil in mod continuu si sub
sarcina, atunci cand scula este angajata in aschiere. Daca schimbarea avansurilor se face
in trepte, trebuie facuta cu grija ca scula sa nu se loveasca, deoarece in acest caz se poate
sparge. ,n caz de oprire a strungului sub sarcina, scula sa nu fie retrasa deoarece se
distruge placuta. - sculele trebuie sa aiba o buna protectie impotriva aschiilor, iar
evacuarea lor sa se faca in mod corespunzator. - inlocuirea sculelor sa se faca repede si
comod pentru diferitele strunguri. - tinand seama de vitezele ridicate de aschiere cat si de
avansurile maxime care pot fi realizate, se va analiza problema vitezelor de reactie ale
opritorilor de la unele strunguri clasice, care nu mai corespund. - sculele sa fie bine
centrate, iar piesele care trebuie sa fie prelucrate, sa fie echilibrate in mod corespunzator.
%cule si tehnologii de frezare
Placutele din materiale mineralo - ceramice si metalo - ceramice sunt utilizate la armarea
frezelor frontale, frezelor disc etc. cu care se pot realiza viteze ridicate de aschiere la
prelucrarea otelurilor si fontelor greu prelucrabile cat si a altor materiale. <ixarea
placutelor la freze se face numai cu prindere mecanica, fapt ce permite schimbarea rapida
a placutelor deteriorate. %istemul de prindere si fixare are o importanta deosebita asupra
durabilitatii sculei, tinand seama ca dintii frezei sunt supusi la lovituri succesive si
puternice. 'a urmare, prinderea lor mecanica trebuie sa fie sigura si suficient de rigida.
'orpul frezei pe care se fixeaza dintii din placute mineralo - ceramice sau metalo -
ceramice trebuie sa aiba o rigiditate ridicata si o buna stabilitate la vibratii pentru a se
putea asigura si o rugozitate corespunzatoare, dupa montarea lor in brosa masinii de
frezat, bataia frontala si radiala nu trebuie sa depaseasca !,!# - !,!# mm. Pentru
operatiile de finisare unde trebuie sa se o buna rugozitate 4 ",+ micrometri 6, marimea
bataii frontale si radiale se recomanda sa fie mai mica de !,!" - !,!!" mm, fapt ce
impune utilizarea unor masini de frezat cu precizie mai ridicata.
=ste necesar ca ascutirea lor sa se faca in mod organizat intr-o ascutitoare centrala si cu
regimuri de ascutire bine determinate. 8ezultate bune s-au utilizat viteze de "! - "& m$s.
,n ambele cazuri, ascutirea trebuie facuta cu lichid de racire, care micsoreaza consumul
de abraziv de & - ori in comparatie cu ascutirea fara racire.
%cule si tehnologii de gaurire si alezare
Placutele mineralo - ceramice sau metalo - ceramice sunt mai putin utilizate la constructia
burghielor,alezoarelor, adancitoarelor etc. din cauza fragilitatii lor. %-au realizat burghie
late cu placute brazate, dar care s-au distrus rapid la varf, acolo unde viteza de aschiere
este aproape zero si scula trebuie sa patrunda prin strivirea materialului. 8ezultate bune s-
au obtinut cu asemenea scule la largirea gaurilor in oteluri, fonte si in special la iesirea
burghiului din material. %-au realizat si burghie tubulare cu dinti din placute mineralo -
ceramice, dar eliminarea necorespunzatoare a aschiilor duce la distrugerea rapida a
dintilor.
Cune rezultate s-au obtinut cu alezoarele cu mai multi dinti la care trebuie foarte bine
stabilit adaosul de prelucrare. Ascutirea lor se recomanda sa se faca cu discuri cu diamant
sau cu nitrura cubica de bor cu granulatie "#! - "+! micrometri. Astfel se obtine precizia
si rugozitatea impusa. 'ele mai bune rezultate se obtin la alezarea cu un singur cutit, asa
cum este in cazul prelucrarii pe strung sau pe masini de gaurit si alezat orizontal la care
se poate prelucra cu viteze de aschiere de &!! - 1!! m$min la alezarea otelurilor si
fontelor. Pentru aliaje neferoase, viteza de alezare poate fi mai ridicata.