ETAPA 5

PROIECTAREA SCHEMEI DE ACTIONARE SI PROIECTAREA

ELEMENTELOR SI MECANISMELOR COMPONENTE

Elementele si mecanismele (instalatiile) au rolul de a realiza cursa de actionare C
a
si forta
de actionare Q a mecanismelor de strangere sau de centrare-strangere. Se pot intalni, in practica,
situatii in care masina-unealta este echipata deja cu o instalatie de actionare care trebuie reglata
pentru dispozitivul proiectat. In cadrul proiectului, instalatia de actionare se proiecteaza odata cu
dispozitivul de prindere.
Pe parcursul acestei etape se vor si stabili modul, tipul si varianta de actionare, alegandu-
se si dimensionandu-se elementele componente ale schemei de actionare adoptate.


















F 5.1. Elaborarea schemei de actionare
Reprezentarea grafica a elementelor si mecanismelor de actionare se numeste schema de
actionare. Aceasta contine schema optima de strangere la care se adauga mecanismul de
strangere sau de centrare-strangere (reprezentat simbolizat, simplificat), precum si elementele si
mecanismele de actionare (reperezantate, de asemenea, simplificat).

A.5.1.1. Alegerea modului de actionare
Ca mod de actionare se va alege actionarea mecanizata.
A.5.1.2. Alegerea tipului de actionare mecanizata [7]
Se va alege unul dintre tipurile de actionare mecanizata posibile: pneumatic
(pneumostatica), hidraulica (hidrostatica), pneumohidraulica, mecanica, electromecanica, cu
vacuum, magnetica, electromagnetic.
Pentru alegerea tipului de actionare se vor prezenta avantajele, dezavantajele si domeniile
rationale de utilizare a fiecarui tip de actionare.

Actionarea mecanizata se utilizeaza, in general, in cazul dispozitivelor cu mai multe
locuri de strangere, cand fortele de strangere sunt mari, cand frecventa strangerilor este ridicata,
cand se impun precizii ridicate si cand se cere cresterea productivitatii prelucrarii. Actionarea
mecanizata este specifica productiei de serie mare si de masa. In functie de natura energiei
utilizate, actionarea mecanica poate fi: pneumatica, hidraulica, pneumohidraulica,
mecanohidraulica, mecanica, electromecanica, cu vacuum, magnetica, electromagnetica.
Actionarea pneumatica (pneumostatica)
Reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata de aerul comprimat ce apasa asupra pistoanelor sau membranelor
unor motoare pneumatice. De regula, aerul comprimat este furnizat de statii centrale de
compresoare si este distribuit in retele la presiunea de 4...5 daN/cm
2
.
Avantaje. Principalele avantaje ale acestui mod de actionare sunt: greutate redusa;
suporta supraancarcari fara pericol de avarii, alimentare comoda cu energie; posibilitati largi de
reglare a vitezei si fortei dezvoltate, cu mijloace relativ simple; nu influenteaza deloc mediul in
care functioneaza; intretinere usoara, chiar de catre operator; pericol redus de accidentare; aerul
comprimat care a efectuat lucrul mecanic, nu necesita instalatii speciale de evacuare, fiid trimis
direct in atmosfera si poate fi utilizat si in alte scopuri cum sunt: curatirea de aschii a
dispozitivului si extragerea pieselor usoare, de gabarit redus din dispozitiv.
Dezavantaje. Dezavantajele acestui mod de actionare sunt: la viteze mari de deplasare a
pistoanelor, la sfarsitul cursei acestora, apare o lovitura o puternica, ce poate deteriora motoarele
sau dauna sanatatii operatorului; destinderea brusca a aerului comprimat in motoare duce la
scaderea temperaturii, ce provoaca separarea si depunerea apei pe pereti, care favorizeaza
coroziunea elementelor instalatiei; randament relativ scazut, mai ales, in cazul utilizarii unor
conducte lungi, cu multe coturi si schimbari de sectiune si in cazul unor etansari
necorespunzatoare; gabarit mare la forte mari, din cauza presiunii economice limitate a aerului
comprimat. In cea mai mare parte, aceste dezavantaje pot fi diminuate sau inlaturate, prin
proiectarea, executia si exploatarea rationala a acestor instalatii.
Domeniul rational de utilizare al actionarii pneumatice il constituie dispozitivele din
sectiile prevazute cu retele de aer comprimat, pentru prelucrari cu regimuri moderate de lucru, la
productie de serie si de masa.
Actionarea hidraulica (hidrostatica)
Reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata de catre uleiul sub presiune care actioneaza asupra pistoanelor
unor motoare hidraulice (hidrostatice).
Avantaje. In comparatie cu actionarea pneumatica, actionarea hidraulica are o serie de
avantaje, dintre care mai importante sunt:
- realizeaza presiuni de lucru ridicate (de la 20 pana la 100 daN/cm
2
) si deci forte de
actionare mari, cu motoare usoare si cu gabarit redus, fapt ce permite utilizarea lor la
strangerea simultana a unei piese in mai multe puncte sau a mai multor piese in acelasi
dispozitiv, precum si reducerea gabaritelor dispozitivelor, ce duce la cresterea rigiditatii
sistemului tehnologic, la eliminarea unor surse de vibratii si deci la cresterea preciziei si
calitatii suprafetelor prelucrate; de asemenea, se usureaza transportul, prinderea si
desprinderea pe si de pe masina-unealta si depozitarea;
- durata de exploatare este mult mai mare, deoarece uzura este mult mia redusa, datorita
faptului ca toate elementele instalatiilor sunt unse din abundenta;
- fortele de actionare dezvoltate se transmit linistit, fara socuri, datorita faptului ca uleiul
mineral utilizat in aceste instalatii (de turbina sau de transformator) este, practic,
incompresibil; acest fapt permite realizarea de deplasari si opriri la cota, largind, astfel
posibilitatile de mecanizare si automatizare a dispozitivelor.

Tinand seama de costul relativ ridicat al instalatiilor de actionare hidraulica,
domeniul de utilizare cu maxima eficienta economica a acestui mod de actionare a
dispozitivelor, il constituie productia de serie mare si de masa. Dar, avand in vedere ca
marea majoritate a masinilor-unelte moderne poseda instalatii hidraulice proprii
pentru actionarea miscarilor, care permit racordarea motoarelor pentru actionarea
dispozitivelor, precum si realizarea centralizata a subansamblurilor si ansamblurilor
hidraulice normalizate, ofera posibilitatea utilizarii economice a actionarii hidraulice si in
productia de serie mica si mijlocie. O larga raspandire a capatat utilizarea acestui mod de
actionare in constructia dispozitivelor pentru masini-unelte agregat.





Actionarea pneumohidraulica (pneumohidrostatica)

Reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata cu ajutorul aerului comprimat si a uleiului sub presiune, ce
lucreaza in niste motoare cunoscute sub denumirile de unitati pneumohidraulice si
transformatoare pneunohidraulice. O mai larga utilizare, in actionarea dispozitivelor, o au
transformatoarele pneumohidraulice de inalta presiune, cunoscute sub denumirea de
multiplicatoare (amplificatoare,traductoare) pneumohidraulice. Energia aerului comprimat este
utilizata pentru realizarea unui salt de la presiunea joasa a acestuia, la presiunea ridicata a
uleiului. De cele mai multe ori, in circuitele hidraulice ale instalatiilor se interpun cilindri
hidraulici de lucru (motori), care transmit, in cazul cel mai general, forta de actionare dezvoltata
la mecanismele de strangere sau de centrare si strangere.
Avantaje. Principalele avantaje ale acestui mod de actionare sunt: posibilitatea realizarii
unor forte de actionare mult mia mari decat la actionarea pneumatica cu instalatii mai simple,
mai ieftine si care necesita un volum de ulei mult mia mic decat cele hidraulice. Astfel,la un
volum de ulei de 2...3 l si la o presiune a aerului comprimat de 6...7 daN/cm
2
se poate obtine o
presiune a uleiului de pana la 200 daN/cm
2
. Trebuie, totusi, avut in vedere ca instalatiile
pneumohidraulice sunt ceva mai complicate decat cele pneumatice.
Domeniile de utilizare. Actionarea pneumohidraulica se recomanda a se utiliza, in
general, la dispozitivele stationare (pentru masini de gauti etc.) sau deplasabile (pentru masini
de frezat etc.) in timpul prelucrarii, pentru sectiile de prelucrari prin aschiere in care exista retele
de aer comprimat si cand prelucrarea in serie, cu regimuri intense de lucru a unor piese grele, cu
gabarit mare, reclama forte de strangere mari, care trebuie aplicate in mai multe puncte. O larga
utilizare a capatat-o acest mod de actionare in constructia menghinelor universale de masina.

Actionarea mecanohidraulica (mecanohidrostatica)

Reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata cu ajutorul uleiului sub presiune ce lucreaza in niste motoare
cunoscute sub denumirea de multiplicatoare (amplificatoare, pompe) mecanohidraulice. In
general, aceste multiplicatoare sunt actionate manual printr-un sistem de parghii, suruburi si
plunjere, dar pot fi actionate si de anumite organe in miscare ale masinilor-unelte. Tijele
multiplicatoare pot transmite forta de actionare dezvoltata direct la piesa de prelucrat sau prin
intermediul unor cilindri hidraulici de lucru si a unor mecanisme de strangere sau de centrare si
strangere.
Avantaje. Principalele avantaje ale acestui mod de actionare sunt: nu necesita retele de
aer comprimat sau circuite hidraulice speciale; pot dezvolta presiuni de lucru ridicate (cca.
100daN/cm
2
) si deci forte de actionare mari cu eforturi mici,

ce duc la micsorarea gabaritului
dispozitivelor; pot realiza forte de strangere constante, a caror valoare poate fi reglata, cu
suficienta precizie, fiind, deci, apte pentru strangerea pieselor cu rigiditate scazuta (bucse, inele
etc.).
Dar, datorita actionarii manuale a acestor multiplicatoare, timpii de strangere si de slabire
a pieselor sunt relativi ridicati.
Domenii de utilizare. Utilizarea acestui mod de actionare se recomanda la dispozitivele
pentru masinile-unelte la care alimentarea motoarelor pneumatice sau hidraulice este dificila
(strunguri carusel, masini de rabotat etc. ), precum si la productia individuala si de serie mica, la
prelucrarile cu prinderea pieselor direct pe masa masinii-unelte, cand se inlocuieste actionarea
manuala a parghiilor de strangere cu suruburi, permitand reducerea eforturilor de actionare si a
timpilor ajutatori de strangere si slabire. O larga raspandire a capatat-o, in ultimul timp,
utilizarea acestui mod de actionare in cosntructia menghinelor universale de masina.

Actionarea mecanica

Actionarea mecaniza reprezita un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor,
caracterizat prin aceea ca forta de actionare este realizata prin intermediul unui lant cinematic al
masinii-unelte.
Avantaje. Avantajele principale ale actionarii mecanice le constituie simplictatea
constructiva si deci constul redus al acesteia si posibiliatatea utilizarii mai rationale a puterii
dispozible a motoarelor de actionare ale masinilor-unelte. Dar, trebuie avut in vedere ca
realizarea fortei de actionare, prin intermediul unui lant cinematic al masinii-unelte, solicita
suplimentar elementele lantului, fapt ce implica necesitatea ca, la proiectarea acestor mecanisme
de actionare, sa se efectueze verificarea elementelor respectivelor lanturi cinematice la
solicitarile suplimentare la care sunt supuse. De asemenea, trebuie verificat daca puterea
disponibila a masinii-unelte asiguta si actionarea dispozitivului.
Domenii de utilizare. Acest mod de actionare se utilizeaza, mai ales, in constructia
dispozitivelor de gaurit cu ajutorul capetelor multiax, precum si in constructia dispozitivelor de
tipul dornurilor si a mandrinelor pentru strunguri si masini de rectificat rotund.
Actionarea mecanica imbraca doua solutii constructiv-fuctionale de baza si anume: cu
placa suspendata si centrifugala.

Actionarea electromecanica

Reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata cu ajutorul unor motoare electrice si a unor elemente de natura
mecanica.
Avantaje. Principalele avantaje ale acestui mod de actionare sunt posibilitatea dezvoltarii
unor forte si curse mari, precum si realizarea unor insemnate economii de energie, datorita
decuplarii motoarelor electrice pe parcursul procesului de prelucrare. Insa, in general, aceste
mecanisme de actionare au gabarit relativ mare si o rigiditate relativ scazuta. De aceea,
actionarea electromecanica se utilizeaza, mai ales, in constructia dispozitivelor ce reclama
necesitatea unor forte de fixare si a unor curse mari. Acest mod de actionare se utilizeaza in
constructia dispozitivelor pentru masini de debitat, de centruit si frezat, etc. , iar in ultimul timp
a capatat o extindere mai mare in constructia dispozitivelor pentru masini-unelte agregat.









Actionarea cu vacuum (vid)

Reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata de diferenta dintre presiunea atmosferica ce apasa asupra piesei
si depresiunea creata sub piesa cu ajutorul unor instalatii speciale pentru producerea vidului
(pompe de vid, cilindri speciali u aer comprimat pentru producerea vidului etc.).
Avantaje. Principalul avantaj al actionarii cu vacuum a dispozitivelor il constituie
posibilitatea utilizarii la prinderea unor piese cu rigiditate scazuta, cum sunt: table si piese
ambutisate, precum si a unor piese plane de tipul tablelor din materiale neferomagnetice. Dar,
instalatiile pentru producera vidului inaintat sunt costisitoare si de aceea, utilizarea acestui mod
de actionare este limitata la prelucrarile cu regimuri usoare de lucru.

Actionarea magnetica

Reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata cu ajutorul unor magneti permanenti, orientati in mod
corespunzator si izolati intre ei cu ajutorul unor garnituri nemagnetice.
Avantaje. Principalele avantaje ale actionarii magnetice sunt: la dimensiuni apropiate,
asigura forte de actionare (strangere) compatibile cu cele realizate de actionarea
electromagnetica; permite realizarea comoda a unor dispozitive pentru prinderea pieselor cu alte
suprafete de orientare decat cele plane; costul exploatarii este foarte redus (nu consuma
energie). Insa, acest mod de actionare nu poate fi utilizat la dispozitivele pentru regimuri grele
de lucru.
Domenii de utilizare. Dispozitivele actionate magnetic se construiesc, de regula, sub
forma de platouri (mese) sau mandrine si se utilizeaza, in general, pentru prinderea pieselor din
materiale feromagnetice, la prelucrari de finisare cu regimuri usoare de lucru, pe masini de
rectificat plan, masini de rectificat rotund, masini de frezat, masini de gaurit, strunguri, masini
pentru scularie si pentru mecanica fina. Se remarca o tendinta de extindere a utilizarii acestor
tipuri de dipozitive cu actionare magnetica.

Actionarea electromagnetica

Reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata de fluxul magnetic, creat de niste electromagneti, ce trece prin
piesele de prelucrat, care face partedin circuitul magnetic.
Domenii de utilizare. Permit strangerea unei game largi de piese din materiale
feromagnetice, cu suprafete de orientare plane, la operatii de finisare pe masini de rectificat
plan, masini de rectificat rotund, strunguri etc. O utilizare mai recenta a acestui mod de
actionare o constituie dispozitivele cu reazeme radiale fixe (,,papuci, ,,suporti) pentru
strunguri si masini de rectificat fara centre, cu larga raspandire in productia de rulmenti.
Avantaje. Cele mai importante avantaje ale actionarii electromagnetice sunt: prinderea si
depsrinderea rapida a pieselor de prelucrat fara a le deteriora; posibilitatea prinderii simultane a
mai multor piese; posibilitatea prinderii pieselor cu dimensiuni diferite; asigura repartizarea
uniforma a fortei de strangere pe intreaga suprafata de orientare a pieselor; ofera o buna
accesibilitate la suprafetele de prelucrat; folosesc pentru alimentare energie electrica, care este
mai comoda decat alte forme de energie; permite utilizarea integrala a meselor masinilor-unelte,
deoarece nu au nici un subansamblu mecanic suplimentar sau mecanism de actionare, care
exista la celelalte sisteme de actionare a dispozitivelor si care se amplaseaza, de cele mai multe
ori, pe mesele masinilor; principiu constructiv si constructie simpla; pret de cost redus;
exploatare simpla.
Dezavantaje. Singurele dezavantaje ale acestui mod de actionare sunt: nu permit
prinderea directa a pieselor cu alte suprafete de orientare decat plane si a pieselor din materiale
neferomagnetice; nu permit dezvoltarea unor forte de actionare (strangere) mari; au o
durabilitate mia scazuta.



Din analiza avantajelor si dezavantajelor tipurilor de actionare mecanizata posibile,
am ales actionarea pneumatica (pneumostatica).

In continuare se vor prezenta unele caracteristici ale acestui tip de actionare: [8]

- realizeaza forte de strangere constante, strangere-desfacere rapida si comanda centralizata
de la distanta;
- presiune de lucru minima necesara, de regula, 4 daN/cm
2
;
- pastrarea unei presiuni constante in retea este strans legata de exploatarea in conditii
normale a retelei de aer comprimat si de evitarea accidentelor provocate de slabirea sau
desprinderea semifabricatului din dispozitiv in timpul lucrului;
- prin aparatajul de reglare cu care este inzestrata, permite realizarea unor forte de
strangere constante in tot timpul prelucrarii;
- realizarea unor forte de strangere constante, creeaza posibilitatea inlaturarii influentei
erorilor de strangere asupra preciziei de prelucrare;
- aparatajul si mecanismele de forta din instalatiile pneumatice sunt normalizate, ceea ce
simplifica activitatea de proiectare si reduce costul acestora;
- datorita existentei conductelor rigide sau flexibile, care servesc la transportul aerului
comprimat si la imbinarea dupa necesitati a aparaturii pneumatice, robinetul de
distributie poate fi plasat in mod corespunzator, realizandu-se comanda centralizata si de
la distanta, sau automatizarea comenzii;
- aerul comprimat care a lucrat in cilindrii pneumatici, poate fi folosit pentru diferite
operatii, curatirea de aschii a dispozitivului, scoaterea semifabricatelor din dispozitiv
(semifabricatele usoare de dimensiuni mici) etc.
- evacuarea aerului din cilindrii pneumatici nu necesita conducte de retur, acesta fiid trimis
direct in atmosfera, fara pericol de poluare.
Avantajele enumerate mai sus, explica extinderea folosirii aerului comprimat in constructia
dispozitivelor si justifica cheltuielile initiale legate de inzestrarea sectiilor de prelucrare cu statii
si retele de aer comprimat si a celor legate de costul dispozitivelor pneumatice.



A.5.1.3. Alegerea variantei de actionare [7][8]
Deoarece pentru fiecare tip de actionare s-au structurat mai multe variante de actionare,
in continuare, se va alege una dintre acestea.
Motoarele pneumatice pot fi:
- motoare pneumatice pentru dispozitive stationare sau deplasabile
- motoare pneumatice pentru dispozitive rotative
Dupa natura operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul, se alege un motor pneumatic
stationar.
Aceste pot fi cu piston sau cu membrana.
Motoare pneumatice cu piston :
motoare cu piston cu simpla actiune


[8] pg. 164


motoare cu piston cu dubla actiune

[8] pg.164









Motoare pneumatice cu membrana:
motoare cu membrana cu simpla actiune
[8] pg. 166









motoare cu membrana cu dubla actiune
[8] pg.166












Dintre variantele de actionare prezentate, se va alege, din cadrul motoarelor
pneumatice cu piston, cel cu dubla actiune cu tija unilaterala.








A.5.1.4. Stabilirea schemei de actionare
Schema de actionare va cuprinde schema optima de strangere, mecanismul de strangere
(centrare-strangere), varianta de actionare, celelalte elemente si mecanisme componente ale
actionarii.













http://magnum.engineering.upm.ro/~mtero/Laboratoare/Referate/ [9]

Simboluri Denumire
- Cilindru pneumatic cu dubla actiune, cu
tija unilaterala
- Distribuitor pneumatic cu comanda
musculara
- Ungator de aer

- Releu de presiune
- Drosel
- Manometru
- Regulator de presiune
- Supapa cu sens unic cu arc

- Robinet actionat manual

- Filtru cu separator de apa

- Rezervor de aer comprimat
Fig. 5.1. http://magnum.engineering.upm.ro/~mtero/Laboratoare/Referate/ [9]

Functionarea schemei din Fig. 1
Schema asigur micarea de avans i de retragere, realizate cu viteze diferite, reglabile.
Astfel la comanda M asupra distribuitorului DP se alimenteaz camera din stnga pistonului iar
aerul comprimat va trece prin supapa de sens a droselului de cale DC1 punnd n micare
pistonul. Aerul din camera opus va fi legat prin distribuitor la atmosfer, dar prin rezistena
reglabil a droselului de cale DC2, ceea ce va asigura o vitez de avans reglabil. Pentru
micarea de revenire viteza poate fi reglat de la droselul de cale DC1.
Elemente componente ale schemei de actionare:
- acumulatoarele (rezervoarele) de aer comprimat, plasate intre statia de
compresoare si locurile de lucru, care servesc la alimentarea neaintrerupta
a tuturor motoarelor pneumatice racordate la reteaua principala si la micsorarea
variatiilor de presiune;

-robinet de trecere care serveste si la deconectarea instalatiilor in
perioadele afectate reparatiilor capitale sau periodice ale masinilor-unelte si
ale dispozitivelor;
- aparatele pentru pregatirea aerului comprimat si anume: filtrele
separatoare, care asigura condensarea vaporilor de apa si acizi si retinerea
impuritatilor;

- aparatele pentru pregatirea aerului comprimat si anume:
ungatoarele, care asigura proprietati lubrifiante aerului comprimat;

-aparate pentru reglarea si controlul presiunii si anume: regulatoare de
presiune, ce servesc la stabilirea presiunii normale de lucru;

-aparate pentru reglarea si controlul presiunii si anume: manometrele,
ce servesc la controlul presiunii;

-aparate de siguranta si anume: releele de presiune, care asigura
intreruperea alimentarii motoarelor electrice de actionare a masinilor-
unelte in situatii in care intreruperea alimentarii cu aer sau caderea de
presiune din retea sunt de lunga durata si ca urmare, pierderile de aer prin
neetanseitati duc la scaderea presiunii din camerele de lucru ale motoarelor, aparand
pericolul desprinderii pieselor din dispozitiv;
- aparate de siguranta si anume: supapele de sens unic, care
completeaza rolul releelor de presiune, permitand aerului comprimat sa circule
numai de la retea spre mototul pneumatic, mentinand presiunea de lucru in
motor pana la oprirea completa a masinii unelte;
Utilizarea releelor de presiune si a supapelor de sens unic este absolut necesara, mai
ales, cand mecanismele de strangere nu au proprietati de autofranare.
-aparatele pentru comanda, distribuitoarele, ce servesc la comanda
strangerii-slabirii pieselor, acestea permitand dirijarea succesiva a aerului
comprimat in camerele de lucru ale motoarelor pneumatice;



-aparatele pentru reglarea vitezei de deplasare a tijei motoarelor sau
pentru atenuarea socurilor la capetele de cursa ale acestora, droselele
(regulatoare de debit sau viteza)

-conductele 1 si armaturile, ce servesc la legarea intre ele a
celorlalte elemente ale instalatiei;

[7]

Ca etanri se utilizeaz diferite variante de garnituri de etanare, n fig.5.2. fiind
prezentate cteva variante.
Este foarte important la fabricarea garniturilor de etanare pentru echipamentele
pneumatice i cele hidraulice, utilizarea unor mase plastice sau cauciucuri rezistente la substane
petrolifere. n caz contrar, garniturile i pot modifica volumul (mrind forele de ferecare), sau
chiar se pot distruge la contactul cu fluidul sub presiune (uleiuri sintetice minerale).

Fig.5.2. Garnituri de etanare [9]







Motorul pneumatic reprezinta elementul principal al instalatiilor pneumatice, cu ajutorul
caruia se transforma energia aerului comprimat in lucru mecanic necesar actionarii
dispozitivelor. Fortele la tijele motoarelor pneumatice se datoreaza presiunii aerului care apasa
pe suprafata unui piston. Forta dezvoltata de motorul pneumatic este transmisa mecanismului de
strangere al dispozitivului prin intermediul tijei pistonului. La motoarele cu piston cu dubla
actiune aerul comprimta este folosit pentru realizarea cursei pistonului in ambele sensuri.
In felul acesta, cursa de lucru a acestor motoare poate fi oricat de mare, iar forta in tija
poate fi considerata practic constanta pe toata lungimea cursei, deoarece fortele de frecare sunt
relativ mici si constante pe toata lungimea cursei.



[8]








O problem care apare la motoarele liniare, mai ales la cele pneumatice care dezvolt
viteze de deplasare mari, este legat de impactul pe care l sufer pistonul la captul cursei prin
ciocnirea cu capacul. Pentru a evita ocul produs de impact se utilizeaz soluia frnrii
pistonului la cap de curs, cea mai frecvent utilizat soluie fiind frnarea prin droselizare.
Astfel, la deplasarea pistonului 1 (vezi figura 5.3.) spre stnga pentru a se evita ocul impactului
cu capacul, tija are o prelungire care ptrunde n alezajul din capac oblignd astfel fluidul sa
treac prin droselul 2 cu un debit mai mic ,reglabil.
Acest fapt va conduce la scderea vitezei pistonului i la micorarea impactului cu
capacul. Soluia este utilizat la aproape toate motoarele pneumatice, fiind aplicat la ambele
capete ale cursei sau numai la un singur capt (captul dinspre tij sau captul opus tijei). Unii
productori realizeaz chiar mai multe trepte de frnare prin droselizare pentru a micora i mai
mult impactul final al pistonului cu capacele, dat fiind c de regul pistoanele sunt legate prin
intermediul tijelor la sarcini (snii, prghii etc.) care trebuiesc deplasate i care prin masa lor ar
produce ocuri mrite.
Forma pistoanelor motoarelor liniare, ct i modul de etanare cu cilindrul i cu tija sunt
prezentate n figura 5.4.



Fig. 5.3.





[9]


Fig. 5.4. [9]



F.5.2. Proiectarea componentelor schemei de actionare
Componentele schemei de actionare se proiecteaza sau, dupa caz, se aleg din standarde,
norme etc. Elementul care are cea mai mare influenta asupra dimensiunii componentelor schemei
de actionare este motorul (pneumatic sau hidraulic). Din acest motiv, motorul se va proiecta
primul.
A.5.2.1. Proiectarea motoarelor
Motorul pneumatic sau hidraulic se dimensioneaza, sau se alege din standarde (norme), in
functie de forta si cursa de actionare dezvoltate.
Motorul se reprezinta detaliat, in sectiune, la scara 1:1, precizandu-se dimensiunile de
gabarit, ajustajele, tolerantele, rugozitatile, materialele. In cazul in care se alege un motor
standardizat a carui cursa este mult mai mare decat cea necesara, se pot opera modificari asupra
lungimii acestuia.


| | | |
2
2
2
4
4
4
4 /
173
4 73
7, 42 74, 2 80
4
d
A
d
F
p A F p F d
p
Pa daN cm
F daN
d cm cm mm
t
t
t
t
=
= = =
=
=

= = = ~

Fora teoretic pe care o poate dezvolta motorul la deplasarea spre dreapta (Q) sau la deplasarea
spre stnga (Q
1
), prin alimentare cu aer comprimat la presiunea (Pa) este dat de relaia:

Q forta teoretica [daN]
Pa presiunea aerului comprimat 4 daN/cm
2

D diamentrul pistonului [cm]
d diametrul tijei pistonului [cm]

( )
2
2 2
1
4
4
D
Q Pa
D d
Q Pa
t
t
=

=

( )
( )
2
1
3,14 7, 42
4 172,84
4
3,14 55, 05 4
4 160, 29
4
Q daN
Q daN

= =

= =


Fora de ferecare depinde i de tipul i mrimea garniturii de etanare, n sensul c prin
creterea suprafeei de contact, crete i fora de apsare a garniturii pe suprafaa interioar a
cilindrului sub efectul presiunii. Aceast for de frecare se poate calcula cu relaia:
Dhpz = F
f

unde:
F
f
fora de frecare dintre piston i cilindru [daN] ;
- coeficient de frecare dintre piston (garnituri) i cilindru;
D diametrul cilindrului [cm;
h limea garniturii de etanare [cm];
p presiunea fluidului de alimentare [bardaN/cm
2
];
z numrul de garnituri de etanare.

1
2, 34
0, 085
3,14
7, 42
0, 074
4
4
f
F daN
D
H
Pa
z

t
=
=
=
=
=
=
=

Aceste fore de frecare dintre elementele mobile (piston, tij) i partea fix (cilindru, capace),
consumate cu precdere la nivelul garniturilor de etanare, conduc la obinerea unei fore efective
mult inferioare celei teoretice. Astfel fora msurat (S
ms
) se obine ca o diferen dintre fora
teoretic i forele de frecare, adic:
Q
mas
= Q- F
f
= 172,84 2,34 =160,29 daN
Valoarea coeficientului = 0,2
Randamentul =0,8
Grosimea corpului peretelui cilindrului 10
2
Pa D
h mm
a

= =
V
;
Pa-presiunea aerului comprimat;
a V - efortul unitar admisibil la intindere a materialului corpului cilindrului, daN/cm
2
(pentru
corpuri din otel, a V =200 daN/cm
2
);
Lungimea (bucsei) de ghidare a tijei lg = (1....1,2) d = 24 mm
Diametrul tirantilor M10; 10
4
Pa
dt D mm
a
= =
V
; a V - efortul unitar admisibil la intindere a
materialului tirantilor (pentru OL50, a V =1000 daN/cm
2
)
Diametrul bucsei de franare df = 0,5D =3,71 cm
Diametrul bucsei de franare lf = (07....08) D =5,1 cm
l = 82 mm
l
1
= 7 mm
l
2
= 9 mm
l
3
= 7 mm
d
1
= M12X1.5
dt = 20 mm
capac = 28 mm
d
2
= 30 mm
l
4
= 9 mm ; l
5
= 45 mm
h = 9 mm
C = 8 mm
d
3
= 80 mm
d
4
=20.5 ajustaj: tija-capac (bucsa): H7/f8
Dn = 11 mm



Ajustaje piston-cilindru: H8/e9
tija-capac (bucsa): H7/f8
Rugozitati cilindri tije: Ra= 0,2-0,4 m
Materiale:
- garnitura: clingherit
- tija: OLC45
- cilindru: Fc 200
- capac spate: Fc 200
- capac fata: Fc 200
- surub cu locas: STAS 5144



[6]












[9]


A.5.2.2. Proiectarea celorlalte elemente ale schemei de actionare [6][8]

Celelalte elemete ale schemei de actionare se aleg in functie de diamentru gaurii de
alimentare a motorului. Acest diamentru este elementul comun al tuturor componentelor schemei
de actionare.
Componentele alese se reprezinta pe foi separate, la scara 1:1, fiind desenate numai la
nivel de contur, cote de gabarit si gauri de alimentare.




Dn = 11 mm




























Filtru




Regulator de presiune



Ungator











Supapa de sens unic















Elemente de imbinare: racord-teu