Modurile verbului

Modurile verbului din morfologia limbii romane

Modurile Verbului sunt formele pe care le ia verbul pentru a se preciza cum
considera vorbitorul actiunea.
Modurile verbului sunt personale (predicative), cand verbul isi schimba forma
dupa persoana si numar si formeaza predicatul propozitiei.
Modurile nepersonale (nepredicative) nu-si schimba forma dupa persoana si
au alte functii sintactice, nu aceea de predicat verbal.
Modurile verbului modul indicativ
A. Indicativul eprima o actiune reala sub forma unor timpuri bine delimitate!
prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor
propriu-zis, viitor anterior.
Actiunea eprimata de un verb la imperfect este situata in trecut, fata de
momentul vorbirii, neterminata! invatam, invatai, invata, invatam, invatati,
invatau.
Verbul la perfectul simplu eprima o actiune trecuta si terminata de curand!
vorbii, vorbisi, vorbi, vorbiram, vorbirati, vorbira.
Verbul la perfectul compus eprima o actiune trecuta si terminata. "emnul
distinctiv al perfectului compus este verbul auiliar #a avea$! am, ai, a, am,
ati, au, care precede participiul verbului de baza (am cantat, ai scris).
Verbul la mai mult ca perfect eprima o actiune trecuta, terminata inaintea
altei actiuni trecute!
%u invatasem cand ai venit tu.
(actiunea #invatasem$ s-a indeplinit inaintea actiunii #ai venit$)
Verbul la timpul viitor eprima o actiune care se va indeplini dupa momentul
vorbirii (viitor propriu-zis).
Voi citi o carte interesanta. (viitor propriu-zis)
Voi & citit o carte interesanta dupa ce voi cumpara-o. (viitor anterior)
Modurile verbului modul con'unctiv
(. )on'unctivul eprima o actiune posibila si realizabila, in doua forme
temporale!
a) prezent! sa invat, sa inveti, sa invete*
b) perfect! sa & invatat.
Acest mod se construieste cu a'utorul con'unctiei sa (marca a modului
con'unctiv).
Modurile verbului modul conditional-optativ
). )onditionalul-optativ prezinta o actiune dorita, dar a carei realizare
depinde de o conditie !
a) prezent! as scrie, ai scrie, ar scrie etc.
b) perfect! as & scris, ai & scris, ar & scris etc.
)onditional-optativul prezent se formeaza din in&nitivul verbului de con'ugat
si verbul auiliar #a avea$ cu formele! as, ai, ar, am, ati, ar.
Modurile verbului modul imperativ
+. Imperativul eprima o porunca, un indemn, o rugaminte, o urare, avand
forme numai pentru persoana a ll-a singular si plural!
, forma a&rmativa!
a) singular! scrie- (tu)
b) plural! scrieti- (voi)
, forma negativa!
a) singular! nu scrie- (tu)
b) plural! nu scrieti- (voi)
Modurile nepersonale (nepredicative) sunt! in&nitivul, gerunziul, participiul si
supinul.
A. In&nitivul denumeste actiunea in doua forme temporale!
a) prezent! a face, a scrie, a lucra, a vedea*
b) perfect! a & facut, a & scris, a & lucrat, a & vazut.
Modul in&nitiv are ca marca prepozitia a, care dispare cand in&nitivul
urmeaza dupa verbele a putea, a sti.
.u poti da cat ti se cere.
Multe mai stiti vorbi.
In&nitivul are doua forme !
, forma scurta! a citi, a scrie, a zice, a face*
, forma lunga! citire, scriere, zicere, facere.
(. /erunziul indica impre'urarea in care se petrece actiunea verbului.
"e formeaza prin atasarea su&elor modale -and sau -ind, la radacina
verbului!
a lucr 0 a lucr 0 and
a ven 0 i ven 0 ind
). 1articipiul indica rezultatul actiunii, este o forma de baza pentru formarea
timpurilor si modurilor compuse la diateza activa, re2eiva si pasiva.
Are valoare ad'ectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen,
numar si caz!
)artea citita a fost interesanta.
Are valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este
precedat de un articol proclitic!
3anitul s-a vindecat.
4n ranit a fost adus la spital.
Are valoare adverbiala, cand determina un verb!
.oi i-am vorbit deschis.
+. "upinul indica scopul actiunii, destinatia si provenienta unui obiect. "e
formeaza din participiul invariabil precedat de o prepozitie simpla sau
compusa! de, dupa, la, pentru, de la.
a) scopul actiunii! %i au plecat pentru vanat.
b) destinatia obiectului! Am adus unelte de pescuit.
c) provenienta! 5ructele sunt de la cules.