Sistemul Solar

Regiunea universului n care se afl Pmntul depinde de Soare. Din acest motiv ea se
numete Sistemul Solar. Acesta cuprinde Soarele, planete, comete, meteorii si pulberi .
Soarele
Soarele este steaua cea mai apropiat de Pmnt. Acesta este motivul pentru care astronomii
au studiato mai mult dect pe celelalte. Astfel, ei i pot cunoate compo!iia si modul n care
acionea! asupra planetei noastre. Situat la circa "#$ de milioane %m de planeta noastr
Soarele ne apare pe cer ca un disc orbitor. &umina lui a'unge la noi n ( minute.Soarele apare
pe Pmnt doar sub forma unei stele strlucitoare sub un cer venic negru.
Planetele si asteroi!ii
Principalele corpuri ale Sistemului Solar sunt cele care, asemenea Pmntului, se nvrtesc n
'urul Soarelui i reflect lumina acestuia) ele se numesc planete. De la cea mai apropiat de
Soare pn la cea mai ndeprtat, cele nou planete sunt * +ercur, ,enus, Pmnt, +arte,
-upiter, Saturn, .ranus, /eptun, i Pluto. 0inci dintre acestea pot fi urmrite pe cer cu oc1iul
liber, i din acest motiv, au fost observate nc din antic1itate, pe timpul verii * +ercur, ,enus,
+arte, -upiter i Saturn. 0elor nou planete principale li se adaug o mulime de planete mici
numite asteroi!i, ma'oritatea concentrate ntre +arte i -upiter. Soarele e2ercit asupra
planetelor o atracie puternic pentru c este de aproape "$$$ de ori mai greu dect toate
planetele la un loc.
Satelii, comete i meteorii
0ele mai mari dintre planete sunt la rndul lor ncon'urate de satelii * este ca!ul Pmntului i
al satelitului su &una. Din Sistemul Solar mai fac parte cometele, mici astre formate din roci si
g1e care atunci cnd se apropie de Soare dega' mari cantiti de ga! si pulberi. 0iocnirea
unor asteroi!i si divi!area lor n comete care se apropie prea mult de Soare sau de planetele
mari dau natere unor fragmente de dimensiuni diferite. Aceste fragmente circul n spaiul
interplanetar si sfresc prin a cdea pe suprafaa planetelor sau a sateliilor lor * ele sunt
meteoriii.
3storia Sistemului Solar
4imp de secole sa cre!ut ca Pamntul st nemicat n centrul .niversului, iar Soarele si
planetele se nvrtesc n 'urul lui . Acesta este sistemul lumii dupa cum l descria savantul grec
Ptolemeu n secolul al 33lea . 0r. 5n secolul al 6,3lea astronomul polone! 0opernic a afirmat
ca Pamntul si celelalte planete se nvrtesc n 'urul Soarelui . Dupa inventarea lunetei , n
secolul urmator sa putut dovedi ca el avea dreptate .
Prin studierea planetelor si a stelelor astronomii au putut sa reconstituie istoria sistemului solar
si sa prevada viitorul acestuia .
7ormarea sistemului solar
Soarele sa format ntrun imens nor de ga! si pulberi . Din motive nca putin cunoscute , poate
n urma unei perturbatii create de e2plo!ia unei stele mai mari , situate destul de aproape
acest nor a nceput sa se prabuseasca sub propria greutate si sa se nvrteasca pe loc . Putin
cte putin a luat forma unui disc mai dens si mai cald n centru dect spre e2terior . Apoi , n
centrul discului , materia a devenit suficient de densa si de calda ca Soarele sa nceapa sa
straluceasca * aceasta sa petrecut n urma cu 8.9 miliarde de ani . 5n imensul nor de ga! si
pulberi particulele solide sau aglomerat n mod progresiv , pe parcursul a mai putin de "$$
milioane de ani , pentru a forma planetele . 5n apropierea Soarelui unde era mai cald planetele
sau nascut din aglomerarea unor blocuri de roca . Astfel sau format +ercur , ,enus , Pamnt
ti +arte . 5n regiunile e2terioare mai reci centrul planetelor mai mari sa format din roci
amestecate cu g1eata . Acestea au atras apoi mari cantitati de ga! din norul din care
proveneau . :ste ca!ul lui -upiter , Saturn , .ranus si /eptun .
,iitorul sistemului solar
Sistemul solar este menit sa dispara . De fapt , de cnd Soarele a nceput sa straluceasca
energia sa ;lumina si caldura< re!ulta din reactiile nucleare care transforma 1idrogenul ntrun
ga! ceva mai greu , 1eliul . Dar n mai putin de # miliarde de ani tot 1idrogenul aflat n centrul
sau va disparea . /oi fenomene se vor declansa si Soarele va creste n dimensiuni * se va
transforma ntro stea gigantica rosie . Pamntul va deveni atunci un adevarat cuptor *
temperatura de la suprafata va atinge n 'ur de =$$$ grade 0elsius si din aceasta cau!a rocile
se vor transforma n roca fierbinte > 0u mult nainte de acestea oceanele vor fi secat si
ntreaga viata va fi disparut . Dupa ultimele tresariri , Soarele va nceta sa mai creasca .
+ateria se va contracta pentru a da nastere unei stele mici , de dimensiune Pamntului , dar
cu o densitate deosebita ) o pitica alba care se va stinge treptat lasnd sistemul solar n frig si
ntuneric .
Alte sisteme solare
5n "?(8 astronomii au descoperit un imens disc de pulberi n 'urul stelei @eta Pictoris . Discul a
fost detectat datorita observatiilor n infrarosu . Acesta ar putea fi un sistem solar n curs de
formare . Se crede ca numeroasele stele sunt ncon'urate de una sau mai multe planete . Dar ,
cu mi'loacele de asta!i , este aproape imposibila detectarea directa a altor planete . De fapt
observarea de pe Pamnt a unei planete de marimea lui -upiter , care se nvrteste n 'urul
uneia dintre cele mai apropiate stele , ar fi ca ncercarea de a distinge de la Paris o lumnare
situata la o distanta de "$ m de un far puternic din /eA Bor% > 0u toate acestea astronomii au
putut stabili pre!enta a doua planete n 'urul unei stele situate la "9$$ anilumina .
Pamntul si miscarile sale
Prin distanta sa fata de Soare , Pamntul este a treia planeta a sistemului solar , dupa +ercur
si ,enus . Pamntul nu este perfect rotund . :l este o sfera usor turtita la poli si bombata la
ecuator ) ra!a masoara 9CD(."C9 %m la ecuator , nsa 9C#9.D#" %m la poli . Pamntul este
acoperit n proportie de D"E de apa si este ncon'urat de un nvelis ga!os numit atmosfera .
Aceasta este formata din aer , un amestec dintre a!ot si o2igen . 5n spatiu atmosfera este cea
care da Pamntului nuanta sa albastra .
+iscarea de revolutie a Pamntului
Asemenea tuturor planetelor din sistemul solar Pamntul se nvrteste n 'urul Soarelui .
Pamntul se nvrteste n 'urul Soarelui o data cu efectuarea unui tur complet , o revolutie se
scurge ntrun an ceea ce repre!inta aproape C9#.=# !ile de !ile . Distanta medie de la Pamnt
la Soare este de apro2imativ "8?,9 milioane de %ilometri . Astronomii numesc aceasta distanta
unitate astronomica ;prescurtat u.a.< . :i folosesc deseori aceasta unitate de masura n locul
%iometrilor pentru a e2prima distantele ntre astri n interiorul sistemului solar . 5n realitate
distanta de la Pamnt la Soare varia!a n cursul anului de la "8D." milioane de %ilometri
minimum ; peri1eliul n 'ur de C ianuarie < , pna la afeliu n ma2imum de "#=." milioane de
%ilometri ; 'ur de 9 iulie < . 5n ceea ce priveste vite!a cu care se nvrteste Pamntul n 'urul
Soarelui , aceasta este n medie de =?.( %m pe secunda , adica n 'ur de "$($$$ %mF1 si
creste cnd planeta noastra se apropie de Soare iar cnd se ndepartea!a scade.
+iscarea de rotatie a Pamntului
G data cu deplasarea n 'urul Soarelui , Pamntul se roteste si n 'urul propriei sale a2e , de la
vest spre est . A2a sa de rotatie numita si a2a polilor este o a2a imaginara care patrunde n
suprafata terestra c1iar prin cei doi poli geografici , Polul /ord si Polul Sud . Aceasta a2a de
rotatie are o nclinatie de 99 grade si C8 de minute fata de planul orbitei Pamntului . Rotatia
Pamntului n 'urul propriei sale a2e determina alternanta !i F noapte , datorita faptului ca prin
aceasta rotatie cele doua emisfere ale globului nu sunt e2puse la Soare n acelasi timp .
Aceasta miscare de rotatie e2plica de ce vedem Soarele rasarind , urcnd pe cer , apoi
cobornd spre ori!ont si apunnd . /u Soarele se deplasea!a ci Pamntul este cel care se
misca fata de Soare . 5n raport cu stelele rotatia Pamntului n 'urul proprie sale a2e are loc n
=8 1 ) aceasta este durata unei !ile siderale .
Anotimpuri , ec1inoctii si solstitii
Daca Pamntul sar nvrti n 'urul propriei sale a2e n mod perpendicular fata de planul orbitei
sale ar fi luminat de Soare n acelasi fel pe tot parcursul anului si nu ar mai e2ista
anotimpurile . Dar nclinarea a2ei sale face ca Pamntul sa fie mai mult sau mai putin e2pus
ra!elor Soarelui, n functie de perioada anului . Astfel n timpul miscarii sale n 'urul Soarelui,
Pamntul trece prin 8 po!itii deosebite , opuse doua cte doua , ec1inoctiile si solstitiile , care ,
n !onele temperate mpart anul n 8 anotimpuri . &a ec1inoctii ; pe =$ sau =" martie si == sau
=C septembrie < , linia care separa emisfera terestra luminata de Soare de emisfera cufundata
n noapte trece pe la poli . &a toate latitudinile conditiile de a primi lumina Soarelui sunt
aceleasi * !iua si noaptea sunt peste tot egale . &a solstitii ; pe =" sau == iunie si == sau =C
decembrie < linia care separa emisfera Pamntului luminata de Soare de emisfera aflata n
ntunericul noptii trece prin cercul polar ; 99 grade C8 minute latitudine nordica sau sudica < si
are o nclinatie mai mare fata de poli * atunci , diferensa de durata dintre !i si noapte este
ma2ima . .nul dnitre poli este luminat de Soare si emisfera terestra corespun!atoare
nregistrea!a !ilele cele mai lungi ) n cealalta este noapte si emisfera inregistrea!a noptile
cele mai lungi . :c1inoctiul din martie marc1ea!a nceputul primaverii n emisfera nordica si al
toamnei n emisfera sudica ) ec1inoctiul din septembrie marc1ea!a inceputul toamnei n
emisfera nordica si al primaverii n cea sudica . Solstitiul din iunie marc1ea!a nceputul verii n
emisfera nordica si al iernii n emisfera sudica ) solstitiul din decembrie marc1ea!a inceputul
iernii n emisfera nordica si al verii n cea sudica .
&una
&una este astrul cel mai apropiat de Pamnt ; distanta care l separa este de apro2imativ
C(8$$$ %m < . Acesta este si motivul pentru care ea ne apare ca fiind mare . Avnd un
diametru de C8D9 %m ea este totusi mai mica dect Statele .nite .
7ata va!uta si fata neva!uta
&una nu produce lumina . :a reflecta lumina primita de la Soare . :a are o fata luminata ; cea
care se afla spre Soare < si o fata ntunecata ; cea care se afla n partea opusa Soarelui < .
0um luna se nvrteste n 'urul propriei sale a2e n acelasi ritm cu care se nvrteste n 'urul
Pamntului ; n decurs de 8 saptamni < , ea ne arata mereu aceeasi fata * fata vi!ibila a &unii .
0ealalta este numita fata invi!ibila .
7a!ele &unii
7a!ele sunt re!ultatul sc1imbarii po!itiei &unii fata de Soare . 0nd &una se afla ntre Soare si
Pamnt noi nu o vedem . Aceasta este luna noua . Peste doua sau trei !ile ea apare la vest
sub forma unui corn subtire , luminos . Acest corn se mareste !i de !i ) la sfrsitul unei
saptamni &una a parcurs un sfert din orbita sa n 'urul Pamntului si ne arata 'umatate din
fata sa luminata *primul patrar , vi!ibil seara . :a apare apoi ovala * aceasta este luna cocosata
. 5n sfrsit , dupa ce a parcurs 'umatate din orbita ea se afla intro po!itie opusa Soarelui n
raport cu Pamntul . 7ata sa rotunda straluceste nreaga noapte . Aceasta este luna plina.
Apoi observam cum fa!ele se desfasoara invers . &una apare din nou cocosata , apoi nu
distingem dect 'umatate din discul lunar * ultimul patrar vi!ibil dimineata . 0teva !ile mai
tar!iu acesta capata din nou forma unui corn , la est. 5n cele din urma dispare complet * este
luna noua si nceputul unui nou ciclu al fa!elor . 5ntre doua fa!e de luna se scurg aproape =?.#
!ile . Acest interval se numeste lunatie .
:clipsele de &una
.neori , cnd este luna plina o umbra invadea!a ncetul cu ncetul suprafata &unii si i acopera
lumina timp de o ora sau c1iar mai mult . Aceasta este eclipsa de luna . .mbra care acopera
&una este cea a Pamntului . 0and &una este umbrita n intregime eclipsa este totala . Daca
doar o parte a &unii este umbrita eclipsa este partiala . 5n timpul eclipsei de &una putem
observa ca umbra Pamntului are contur rotund . 0el mai adesea &una trece pusin mai 'os de
umbra Pamntului sau pe sub aceasta . Din acest motiv eclipsa de luna nu are loc la fiecare
luna plina ) doar de doua sau de trei ori pe an , cteodata c1iar deloc .
:clipsele de soare
&una este de apro2imativ 8$$ de ori mai mica dect Soarele , dar ea este tot de 8$$ de ori mai
aproape de Pamnt . Acesta este si motivul pentru care cei doi astri par a avea pe cer aceeasi
marime . 0nd &una trece ntre Pamnt si Soare , ea acopera Soarele pentru cteva momente
* aceasta este o eclipsa de Soare . 5n timpul eclipsei totale de Soare , n plina !i se face noapte
si , n 'urul discului negru al lunii se distinge un cerc luminos neregulat numit coroana solara .
5n timp ce eclipsele de luna sunt vi!ibile de pe intreaga 'umatate a Pamntului unde este
noapte , cele de Soare nu pot fi va!ute dect pe o fsie ngusta a suprafetei terestre . 5n plus ,
fiindca &una se nvrteste n 'urul Pamntului cu peste C#$$ %mF1 , ele nu vor dura dect
cteva minute . 5n fiecare an au loc ntre doua si cinci eclipse de Soare . 0u mici e2ceptii una
singura este o eclipsa totala .
Relief si e2plorare
0nd privim luna printrun binoclu descoperim la suprafata sa munti , sesuri , si cratere . Dar
mai ales dupa ce sondele si astronautii au pornit sa cucereasca &una relieful acesteia a a'uns
sa fie cunoscut mai bine .
Relieful &unii
Sesurile formea!a pete ntunecate care conturea!a oc1ii , nasul si gura de pe c1ipul pe care l
vedem cnd privim luna plina cu oc1iul liber . Gdinioara se credea ca acestea sunt mari si li s
au dat nume poetice * +area Serenitatii , +area &instii , &acul ,iselor ... Aceste nume au fost
pastrate c1iar daca se stie ca pe &una nu e2ista apa . 0ei mai inalti munti ating (=$$ m o
altitudine cu putin mai mica dect cea a :verestului , n timp ce &una este cu mult mai mica
dect Pamntul . &una este acoperita de cratere de marimi diferite . :le au fost formate de
meteoriti care au ca!ut pe &una n urma cu miliarde de ani . 0ele mai mici au dimensiuni cu
totul minuscule . 0ele mai mari depasesc =$$ %m . .nele dintre ele au striatii albe dispuse ca
spitele unei roti * acestea sunt urmele lasate pe sol de impactul unor meteoriti .
:2plorarea &unii
5ncepnd cu anul "?#? , !eci de sonde automate au fost lansate spre &una . Primele erau
destinate simplei fotografieri a suprafetei , n timp ce o survolau sau nainte de a se prabusi pe
ntinderea ei . 5n ocombrie "?#? , sonda ruseasca &una C a transmis primele imagini ale Hfetei
neva!uteH a &unii . .lterior sondele au ateri!at pe &una si au furni!at informatii mai precise
despre suprafata acesteia . +ai tr!iu satelitii plasati pe orbita n 'urul &unii au studiato si
fotografiato timp de mai multe luni . 5n cele din urma omul insusi a pasit pe &una . 5ntre anii
"?9? si "?D= sase !boruri efectuate de Apollo au permis ca "= astronauti americani sa
paseasca pe &una . Primii doi care au a'uns pe &una au fost /eil Armstrong si :dAin Aldrin ,
pe =$ iulie "?9? , n timpul !borului efectuat de Apollo "" . Astronautii misiunilor Apollo au facut
mii de fotografii ale &unii , au instalat pe suprafata acesteia instrumente stiintifice , au efectuat
deferite masuratori si au adus pe Pamnt aproape 8$$ %g de roci selenare .
Suprafata &unii
0u toate ca este aproape , &una repre!inta o lume complet diferita de cea a noastra , fara apa
si fara urma de viata . Solul lunar este plin de fragmente de roci scufundate mai mult sau mai
putin ntrun strat gros de pulberi cenusii . Gmul nu poate trai pe &una fara un ec1ipament
adecvat , fiindca spre deosebire de Pamnt &una nu are atmosfera . Ponderabilitatea la
suprafata &unii ;de 9 ori mai slaba dect cea a Pamntului < este prea redusa pentru a retine
un nvelis ga!os . 7ara atmosfera care sa o prote'e!e &una primeste din plin ploaia de
meteoriti si de radiatii venite din spatiu . :a este supusa direct ra!elor Soarelui ) n plina !i
temperatura la suprafata &unii depaseste "$$ de grade . /oaptea , dimpotriva , aceasta poate
scadea sub "D$ de grade . Aceste enorme variatii de temperatura sunt accentuate de faptul
ca !iua si noaptea sunt mult mai lungi dect pe Pamnt * fiecare dintre ele durea!a
apro2imativ = saptamni ; &una se nvrteste n 'urul propriei sale a2e n decurs de 8
saptamani < . 0erul va!ut de pe &una este mereu negru c1iar daca Soarele straluceste . Si pe
Pamnt ar fi la fel daca nu ar e2ista atmosfera care difu!ea!a lumina Soarelui .
0alendarele
Gbservarea naturii a de!valuit trei fenomene care au fost folosite pentru masurarea timpului *
alternanta !iFnoapte , succesiunea fa!elor &unii , si ciclul anotimpurilor . Astfel sau impus trei
unitati naturale de timp * !iua , legata de rotatia Pamntului n 'urul propriei sale a2e ) luna ,
legata de miscarea &unii n 'urul Pamntului ) anul , legat de miscarea Pamntului n 'urul
Soarelui . Au fost inventate sisteme de mpartire a timpului n !ile , luni si ani * acestea sunt
calendarele . :le pot fi impartite n trei mari categorii * calendarele soalre , calendarele lunare
si calendarele lunisolare .
0alendarele solare
Acestea se ba!ea!a pe timpul necesar ca Pamntul sa reali!e!e o miscare de revolutie n 'urul
Soarelui . Astfel anul are C9# de !ile grupate n "= luni . 5n mod periodic este nevoie sa se
adauge nca o !i tinnduse cont ca Pamntul se nvrteste n 'urul Soarelui nu n C9# de !ile
e2act ci n C9# de !ile , # ore , 8( de minute , si 8#.?D# de sedunde . 5n America naintea sosirii
lui 0ristofor 0olumb , maIasii si a!tecii foloseau un calendar solar .

Soarele
Datorita faptuluii ca este att de aproape aceasta este steaua cea mai bine cunoscuta .
Astronomii disting c1iar detalii de la suprafata sa ; cele mai mici au o ntindere de "#$ %m < . 5n
comparatie cu Pamntul Soarele este gigantic . ,olumul sau ar putea cuprinde "C$$$$$ de
planete ca a noastra , iar dealungul diametrului sar putea alinia "$? . Soarele este o imensa
sfera de ga! , foarte cald , a carui masa depaseste de C$$$$$ de ori pe cea a Pamntului . &a
suprafata ponderabilitatea este de apro2imativ =( de ori mai puternica dect cea de pe
Pamnt . 4otusi , Soarele nu este dect o stea foarte obisnuita . Pentru astronomi este o
adevarata sansa sa poata studia o stea atat de banala * tot ce aflam din studierea Soarelui i
a'uta sa anteleaga mai bine celelalte stele .
Planetele si satelitii lor
0ele ? planete principale ale sistemului solar se nvrtesc n 'urul Soarelui n sensul acelor de
ceasornic , la distante cuprinse ntre minimum 8#.? milioane de %m n ca!ul planetei +ercur si
ma2imum D.8 miliarde de %m n ca!ul planetei Pluto . Planetele telurice sunt cele mai apropiate
de Soare . Planetele gigant se afla mai departe iar si mai departe , planetele ndepartate .
+ercur , ,enus , Pamnt si +arte , cele patru planete situate cel mai aproape de Soare sunt
planetele telurice * ele sunt alcatuite din roci destul de dense . Suprafata lor numita crusta
sau scoarta este solida . :le sunt de talie mi'locie * diametrul lor este pna la #$$$ %m n
ca!ul celei mai mici ;+ercur< si sub "C$$$ n ca!ul celei mai mari ;Pamntul< . Aceste planete
au evoluat mult de cnd sau format . :le au pierdut nvelisul initial de ga! usor , iar atmosfera
lor actuala provine de la ga!ul din interiorul acestor planete . Relieful lor sa modificat pe
parcursul timpului .
Planetele gigant , situate dincolo de +arte , -upiter si Saturn sunt mai voluminoase dect
planetele telurice . :le repre!inta adevarte planete gigant . Diametrul lui -upiter este de
aproape "" ori mai mare dect cel al Pamntului ) cel al lui Saturn de ? ori mai mare . Dar
densitatea lor este mult mai mica * aceste planete sunt n esenta sfere de ga! . Aceste planete
nu au o suprafata solida ci doar un nucleu de roci si g1eata . :le au evoluat putin de cnd sau
format si siau pastrat nvelisul initial * o atmosfera densa pe ba!a de 1idrogen si 1eliu ; doua
ga!e usoare < . Au o miscare rapida de rotatie ; n "$ pna la "9 1 < si sunt ncon'urate de inele
de materie .
Dupa -upiter si Saturn urmea!a cele trei planete care sunt cel mai departe de Soare * .ranus ,
/eptun , si Pluto . .ranus si neptun nu sunt att de mari ca -upiter . :le sunt formate n
principal din ga!e usoare si sunt ncon'urate de inele . Se crede ca interiroul lor contine o
cantitate nsemnata de g1eata . Pluto , cea mai ndepartata este un ca! aparte * ea se
aseamana planetelor telurice prin dimensiunea ei mica ;un diametru de =C$$ %m < si planetelor
mari prin densitate sca!uta . 0u e2ceptia lui +ercur si a lui ,enus , principalele planete ale
sistemului solar au unul sau mai multi sateliti . Asta!i se cunosc n total 9" . Dintre acestia =D
au fost descoperiti datorita fotografiilor reali!ate de sondele spatiale . 5n functie de dimensiune
satelitii pot fi clasificati n trei categorii . 0ei mai mari sunt &una , cei patru sateliti ai lui -upiter ;
3o , :uropa , Janimede si 0alisto < , satelitul cel mai mare al lui Saturn ;4itan< si principalul
satelit al lui /eptun ;4riton< . :i au un diametru de peste C$$$ de %m . .nii ca &una si 0alisto
sunt formati din roci ) altii dintrun amestec de g1eata si roci . Satelitii de dimensiuni mi'locii au
un diametru ntre =$$ si "9$$ %m . :i se afla n 'urul planetelor Saturn , .ranus , /eptun si
Pluto . +a'oritatea sunt formati dintrun amestec de g1eata si roci . 5n sfrsit minisatelitii , cu
forma neregulata si o marime mai mica de =$$ %m ; cei mai mici c1iar de cativa %m < ,
constituie a treia categorie . 0ei mai cunoscuti sunt cei doi sateliti ai planetei +arte * P1obos si
Deimos .
+ercur
+ercur se afla la #( milioane de %m de Soare si face ncon'urul acestuia n (( de !ile . 0um
aceasta planeta este situata aproape de Soare si se nvrteste lent n 'urul propriei sale a2e
!iua este foarte cald ;pna la 8$$ de grade< , iar noaptea foarte frig . Aceasta este cea mai
mica dintre planetele telurice ; 8(($ %m n diametru < . +ercur este practic lipsit de atmosfera
pentru ca la fel ca &una nu este suficient de greu pentru a retine un nvelis de ga! . Absenta
atmosferei a facut ca , pe parcursul a miliarde de ani , sa fie lovit de mici corpuri care circulau
n spatiu . +ercur nu are nici un satelit cunoscut .
,enus
Situata la "$( milioane %m de Soare , ,enus si parcurge orbita n ==# de !ile . Rotatia n 'urul
propriei sale a2e este foarte lenta , durea!a =8C de !ile si are loc de la est la vest , n sens
invers fata de rotatia celorlalte planete . 0u un diametru de "="$$ %m ,enus este cu foarte
putin mai mica dect Pamntul , dar atmosfera sa este foarte diferita * n principal aceasta este
compusa din ?9E ga! carbonic si C.#E a!ot . :ste ncon'urata de un val gros de nori
reparti!ati n C straturi situate la o altitudine ntre #$ si D$ %m . .nii dintre acestia provoaca ploi
de acid sulfuric , o substanta c1imica foarte periculoasa . Pe ,enus temperatura este foarte
ridicata . De fapt , ga!ul carbonic acumulat n atmosfera actionea!a sub efectul ra!elor
Soarelui ca geamurile unei sere * temperatura la sol a'unge pna la 89$ grade . Suprafata lui
,enus este plina de platouri vulcanice . Se pare ca multi vulcani sunt nca activi . &a fel ca
+ercur , ,enus nu are sateliti .
Pamntul
Pamntul se afla la apro2imativ "#$ de milioane de %m de Soare . :l efectuea!a miscarea de
revolutie n aproape C9#.=# !ile , iar cea de rotatie n 'urul propriei sale a2e n =C1 #9min
8sec . Aceasta este cea mai voluminoasa dintre cele patru planete telurice * ea are un
diametru putin mai mare de "=D$$ %m . 5n 'urul Pamntului se afla aer , un amestec de ga!
continnd D(E a!ot si ="E o2igen . Specificul Pamntului consta n faptul ca este singura
planeta pe care apa poate ramne lic1ida , favori!nd astfel aparitia si de!voltarea vietii .
Aceasta apa , care erodea!a treptat rocile contribuie si la modificarea reliefului pe suprafata
terestra. 4emperatura cea mai ridicata pe Pamnt este de K#( grade n &ibia , iar cea mai
sca!uta de (?.? grade n Antarctica . Pamntul are un singur satelit * &una .
+arte
Planeta +arte este situata la apro2imativ ==( milioane %m de Soare . :a ncon'oara Soarele n
9(D de !ile si se nvrteste n 'urul propriei sale a2e n =8 1 CD min . Diametrul sau ;9($$ %m<
repre!inta putin mai mult dect 'umatate din diametrul Pamntului . Din cau!a slabei
ponderabilitati ; o treime din cea a Pamntului < ea nu a mai putut retine dect un nvelis
atmosferic nensemnat . Acesta contine ?#.9E ga! carbonic , =.DE a!ot , ".9E argon si urme
de o2igen . 7iind mai departe de Soare dect Pamntul , +arte este o planeta mai rece *
temperatura la sol scade n mod curent la #$ grade si nu depaseste niciodata =$ de grade .
&a fel ca ,enus +arte pastrea!a urmele unei intense activitati vulcanice * aici pot fi observati
cei mai mari vulcani ai sistemului solar , cu o naltime de peste =$ %m . Suprafata desertica si
stncoasa pre!inta o frumoasa culoare rosiatica . De fapt rocile contin un o2id de fier care le
da o culoare oarecum asemanatoare cu cea a ruginei . .neori au loc furtuni violente care
ridica nori de praf . 5n 'urul lui +arte se nvrtesc doi sateliti de dimensiuni mici * P1obos si
Deimos .
Planetele gigant
Dincolo de +arte se afla doua panete gigant * -upiter si Saturn . .sor vi!ibile si cu oc1iul liber ,
ele au fost urmarite nca din antic1itate . 0ele mai concrete informatii n privinta lor au fost
furni!ate de sondele americane ,oIager care leau survolat ntre "?D?"?(" . Spre deosebire
de Pamnt , -upiter si Saturn nu au o suprafata solida * aceste doua planete sunt doua imense
sfere de ga! .
-upiter
-upiter este cea mai mare dinte toate planetele sistemului solar * are un diametru de "" ori mai
mare dect cel al Pamntului , o masa de C"( ori mai mare si un volum de "C$$ de ori mai
mare . -upiter se afla la DD( milioane %m de Soare . Acest gigant este ncon'urat de o
atmosfera densa pe ba!a de 1idrogen si 1eliu , n care circula nori formati tot din ga!e
solidificate sau lic1efiate * n special metan si amoniac . 0um el se nvrteste foarte repede n
'urul propriei sale a2e ; mai putin de "$ 1 < acesti nori se ntind la ecuator si l acopera ca niste
bruri . /orii aflati la e2teior au aspect stralucitor , ceilalti , n sc1imb , sunt intunecati . Aceste
formatiuni noroase sunt foarte turbulente * sau observat turbioane enorme , care se modifica
mai mult sau mai putin rapid . .nele dintre ele formea!a o imensa pata rosie , care ia intrigat
mult timp pe astronomi * este un uragan permanent , de patru ori mai mare dect Pamntul .
/ivelul superior al norilor este foarte rece ; "8( grade < , dar cu ct se coboara spre interiorul
planetei , temperatura si presiunea cresc . 5n centrul lui -upiter , temperatura atinge C$$$$
grade iar presiunea de "$$ de milioane de ori mai mare dect la suprafata Pamntului . -upiter
are "9 sateliti cunoscuti . Patru dintre acestia sunt sateliti mari , cu o talie comparabila cu cea
a lunii * 3o , :uropa , Janimede si 0allisto . 0eilalti sunt sateliti , cu un diametru de cteva !eci
de %ilometri . Sondele americane ,oIager au produs o adevarata surpri!a de!valuind faptul ca
pe 3o , unul din cei patru sateliti principali ai lui -upiter , e2ista numerosi vulcani activi , c1iar
daca suprafata sa este ng1etata . Atrasa , pe deo parte de planeta gigant -upiter si , pe de
alta de trei sateliti mari ai acestei planete materia situata n interiorul satelitului 3o este n
permanenta deformata si ncal!ita . :a tsneste periodic la suprafata prin niste vulcani mari ,
cum este vulcanul Pele . .neori lava de sulf este aruncata cu peste C$$$ %mF1 la o inaltime
mai mare de =$$ %m.
Saturn
Alt gigant , Saturn , are un diametru de ?,# ori mai mare dect cel al Pamntului , de ?# de ori
masa acestuia si de D#$ de ori volumul lui . Saturn este situat la ",8 miliarde de %ilometri de
Soare . &a fel ca -upiter , acesta este o sfera ga!oasa care se nvrteste foarte repede n 'urul
propriei sale a2e ; n putin mai mult de "$ ore < . Dar Saturn este mai putin des deoarece
contine mai mult 1idrogen * Saturn ar putea sa pluteasca pe apa > /orii care l incon'oara sunt
animati de miscari foarte violente * adevarate cicloane . &a fel ca -upiter , Saturn are o sursa
de caldura interna * el emite aproape de trei ori mai multa enrgie dect cea primita de la
Soare . 5n 'urul lui Saturn sau descoperit "( sateliti , printre care unul gigantic numit 4itan ,
mai mare dect planeta +ercur .
3nelele lui Saturn
+area particularitate a lui Saturn consta n sistemul de inele care l ncon'oara ) acesta este
att de amplu nct poate fi perceput c1iar si cu o luneta de amatori . Jalileo Jalilei l
ntre!areste nca din "9"= , dar abia olande!ul LuIgens va fi cel care va ntelege pentru prima
oara fenomenul , n "9#? . De pe Pamnt nu su descoperit dect sase inele , dar fotografiile
reali!ate de sonda ,oIa'er au demonstrat ca ele sunt de ordinul miilor . :le formea!a n 'urul
lui Saturn , n planul ecuatorului sau , un fel de disc imens , cu diametrul de C$$$$$ %m , dar
cu o grosime de numai un %ilometru . Dupa po!itia lui Saturn n functie de pamint si de soare ,
noi vedem aceste inele mai mult sau mai putin inclinate . Atunci cnd ele apar pe muc1ie sunt
atat de subtiri incit nu le mai vedem . Aceste inele sunt alcatuite din blocuri de g1eata si pulberi
care seinvirt n 'urul planetei ca niste sateliti mici .
3nelele lui -upiter
Sunt mai putin spectaculoase dect cele ale lui Saturn . 3nelul principal are marginea
e2terioara la apro2imativ #D$$$ %mde cei mai inalti nori ai atmosferei . 0u o inaltime de
apro2imativ 9$$$ %m , el se prelungeste spre planeta intrun 1alo difu! si , n partea opusa
printrun inel e2terior mare
Planetele indepartate
Dincolo de planetele gigant au fost descoperite alte planete de mari dimensiuni * .ranus si
/eptun . 7oarte indepartate , aceste planete sunt greu de studiat de pe Pamnt . :le sunt
cunoscute mai bine de cnd au fost survolate de sonda americana ,oIa'er = * .ranus n
"?(9 , /eptun n "?(? . 5n privinta lui Pluto , de acesta nu sa apropiat nici o sonda spatiala ,
raminind astfel destul de misterioasa.
.ranus
5n "D(", .ranus a fost observat prin telescop din intamplare de catre astronomul engle!
Milliam Lersc1el , care a cre!ot la inceput ca este o cometa . :l are de 8 ori masa pamintului
si de "# ori masa acestuia . Se afla la =,( miliarde de %m de soare . +ai mic si mai dens dect
-upiter si Saturn , .ranus este incon'urat la fel ca acestia de o atmosfera densa , pe ba!a de
1idrogen si 1eliu . 3nsa atmosfera lui contine si un ga! care ii da o frumoasa culoare albastra *
metan . .ranus este un adevarat g1etar * temperatura lui coboara sub =$$ grade . Se crede
ca nu contine 1idrogen lic1id metalic ci un nucleu de roci acoperit de un invelis dens de g1eata
. :l este incon'urat de "$ inele de pulberi intunecate , care se desfasoara la o distanta intre
8=$$$ si #"$$$ %m de centrul planetei . 5n 'urul lui .ranus au fost reperati "# sateiti * cei mai
mari , n numar de # au fost observati de pe Pamnt , ceilalti au fost descoperiti de catre sonda
,oIa'er = .
/eptun
/eptun a fost descoperit n anul "(89 , c1iar n locul n care astronomul france! .rbain &e
,errier a calculat ca ar trebui sa se afle , fiindca numai pre!enta sa putea e2plica anumite
anomalii ale miscarilorlui .ranus . /eptun se afla la o distanta medie de 8,# miliarde de %m de
Soare . Prin aspectul talia si masa sa , /eptun este o adevarata sosie a lui .ranus , dar
atmosfera lui estemai agitata . &a diferite altitudini sau observat nori deplasati de vanturi de
peste "$$$ %mF1 . 7ormatiunea cea mai spectaculoasa este o pata mare , intunecata , de
marimea Pamntului . :a aminteste de marea pata rosie a lui -upiter . Aceasta este un uragan
enorm , al carui turbion are peste 9$$ %mF1 . &a altitudine mai mare circula nori luminosi ,
foarte rapi!i , formati fara indoiala din cristale de g1eata di metan . Din cau!a indepartarii mari
fata de Soare , /eptun primeste de ?$$ de ori mai putina enrgie solara dect Pamntul . 5n
acelasi timp , sa constatat ca el emite de =,D ori mai multa energie dect primeste . /u se
cunoaste sursa acestei calduri interne , dar ea e2plica vilentele miscari ale atmosferei .
Datorita lui ,oIa'er = , au fost identificate n 'urul lui /eptun C inele cufundate intrun disc de
pulberi ) particularitatea celui din e2terior este aceea ca repre!inta C arcuri mai conturate , dea
lungul carora e2ista mai multa materie . /eptun are ( sateliti cunoscuti . 0el mai mare , 4riton ,
este corpul cel mai rece observat vreodata n sistemul solar . 4emperatura la sol este de ==(
grade .
Pluto
0and a fost descoperi , n "?C$ , Pluto era cea mai indepartata planeta din sistemul solar . Dar
, cum orbita sa are forma unei elipse foarte alungite , distanta de soare varia!a intre 8,8 si D,8
miliarde de %m . Astfel , din "?D? , Pluto se afla mai aproape de Soare dect /eptun iar acest
lucru a durat pna n martie "??? . 0u un diametru mai mic de =#$$ %m , el este de proportii
mai reduse dect &una . ,a!ut de pe Pamnt , dimensiunile sale sunt ec1ivalente cu cele ale
unei monede va!ute de la o distanta de !eci de %m > /u a fost survolat de nici o sonda si
ramane prea putin cunoscut . Se crede ca este format dintrun nucleu de roci , incon'urat de un
invelis de g1eata . Suprafata sa ar putea fi acoperite cu a!ot si metan ing1etate . Planeta ar
avea o atmosfera rarefiata care contine metan . .nii cred ca aceasta planeta este un fost
satelit al lui /eptun . :a ar fi devenit libera 3 urma coli!iunii cu un alt corp . 5n "?D( i sa
descoperit un satelit * 01aron . Diametrul sau , de ordinul a "=$$ %m , repre!inta aproape
'umatate din cel al lui Pluto . 5n sistemul solar , nu e2ista alte e2emple de satelit proportional
atat de mare n raport cu planeta sa .
Asteroi!i si comete
Spatiul care separa principalele planete nu este gol * prin el circula o multime de astri mai
mici , de dimensiuni foarte diferite . Acestea sunt micile planete sau asteroi!ii ) cometele care
devin uneori vi!ibile cu oc1iul liber n apropierea Soarelui ) blocuri de roca si pulberi . Astrul
care ar fi obtinut prin adunarea laolalta a tuturor acestor corpuri ar fi mult mai mic dect
Pamntul .