Universitatea Stefan cel Mare, Suceava

Facultatea de Istorie si Geografie ,

Specializarea Relatii Internationale si Studii Europene , Anul II
Lista lui Schindler
-film-
Student: Cioanu !a"firescu Ed#ard
1
Lista lui Schindler
Steven Spielerg

$%ista lui Sc&indler este de departe unul dintre cele "ai une fil"e realizate de
Steven Spielerg si totodata unul din cele "ai une fil"e din istorie'
Acest fil" reuseste sa atinga perfectiunea prin cine"atografia supera si prin (ocul
actoricesc i"pecail' )e ase"enea, scenele sunt pline de e"otie si senti"ente, iar soundtrac*+
ul este si el creat cu pasiune si traire' Aceasta capodopera cine"atografica a reusit sa otina ,
pre"ii -scar, inclusiv pentru cel "ai un fil" si cel "ai un regizor, reusind in acest fel sa
cucereasca atat criticii de arta, cat si pulicul'
Fil"ul este o "arturie e"otionanta despre ororile razoiului si despre alterarea
caracterelor u"ane in ti"p de razoi, povestea terifianta a evreilor din acele ti"puri, cruzi"ea
cu care erau tratati de ne"ti si lupta lor pentru supravietuire' Fil"ul contine totodata si scene
asolut terifiante si cutre"uratoare'
Regizorul Steven Spielerg aordeaza o redare in al+negru a fil"ului, in special
pentru a e.pri"a vec&i"ea ti"pului si greutatile de atunci' Cand totul a luat sfarsit, au inceput
sa apara si culorile, care dau o senzatie de liniste si de siguranta' $%ista lui Sc&indler a
devenit cel "ai scu"p fil" al+negru, in istorie' Recordul anterior a apartinut la un alt teatru
de razoi / $0&e %ongest )a1, 2345'
-s*ar Sc&indler s+a nascut in ziua de 56 aprilie 2376, in localitatea !#ittau 8Svitav19,
Moravia, Austro+Ungaria, pe teritoriul actual al repulicii ce&e, unde pe atunci se vorea
li"a ger"ana, in fa"ilia unui faricant de "asini agricole'
:ovestea adevarata a lui -s*ar Sc&indler, nascut intr+o fa"ilie de pescari, (ucator
pati"as, a facut avere in ur"a invaziei Ger"aniei in :olonia' Ca "ulti oa"eni de afaceri, s+a
alaturat partidului nazist pentru a inc&eia contracte profitaile, dar nu era pasionat de politica'
Singurul lucru in care credea cu adevarat era sa se ucure din plin de viata' %a inceput,
constiinta i+a dat atai de cap' :reluand o farica confiscata in Cracovia, a facut repede avere
"ituind, inc&eind afaceri ilegale si e.ploatand "unca "uncitorilor evrei pe care nu+i platea'
Incetul cu incetul, -s*ar incepe sa fie captat de eveni"entele coplesitoare care+l incon(urau'
:arca tri"is de )u"nezeu, &otaraste sa+si $investesca toata averea stransa in ti"pul
raoiului,in salvarea de la "oarte a 2277 de evrei in ti"pul ;olocastului' Sc&indler cu anii
lui cu"para oa"eni la propriu,adica liertatea acestora,si cel "ai i"portant viata'Acesta face
o lista , cu 2277 de evrei, pe care vrea sa+i cu"pere, pentru $a lucra in farica lui'
Un persona( ogat, inecunoscut in inalta societate, autoritar, i"portant si totusi nu a
profitat de aceste privilegii pentru interesul personal ci pentru a salva sute de evrei de la un
2
destin de(a scris, de(a &otarat de "intile $suparate si olnave ale generalilor ne"ti' A reusit
sa stea i"potriva unui siste" foarte strict si dur si totusi l+a atut'
0ot ce reda acest fil" nu treuie sa se "ai inta"ple, ;olocaustul a distrus vieti, a oprit
za"ete de copii si c&ipuri tinere au devenit peste noapte figuri peste care au trecut ani grei si
"ulte suferinte'
$%ista lui S&indler este un strigat adresat u"anitatii / $<oi sunte" oa"eni, nu coai,
lasati sa se auda glasul fiecarui o" indiferent de ce natie ar fi si nu ucideti din egois"
,vanitate, superioritate valorile u"ane ,ele sunt un tot care ne reprezinta'
Cea "ai socanta scena este ulti"a in care apare Sc&indler , regretand ca nu a salvat
"ai "ulte vieti, putand folosi pana si ulti"ii sai ani, dupa ce daduse toata averea sa pentru
a+i cu"para pe evrei si pentru a+i "itui pe oficialii nazisti' Aceasta scena surprinde cel "ai
ine esentialul fil"ului si consider ca toata lu"ea ar treui sa+l vada, "acar pentru trau"ele si
suferintele provocate tututror evreilor din aceea perioada'
Fil"ul se ter"ina la fel de cutre"urator,insa intr+o nota colora care arata generatii ale
evreilor pe care i+a salvat -s*ar Sc&indler, s+au adunat la "or"antul lui pentru a+i cinsti
"e"oria'
Acest fil" a reusit sa redea adevarul istoric in "are parte in totalitate' =%ista lui
Sc&indler= este un fil" azat pe fapte reale, este o poveste despre o viata, o viata oisnuita,
devenita insa e.traordinara' In vre"ea celui de+al )oilea Razoi Mondial, in :olonia nazista,
un "are o" de afaceri, -s*ar Sc&indler, se arata preocupat de anga(atii evrei ai faricilor sale'
)e aici si pana la a+si canaliza toate resursele si relatiile spre a salva cat "ai "ulti evrei de la
o "oarte sigura, nu a "ai fost decat un pas' Rezultatul a fost unul ui"itor, "ultu"ita lui in (ur
de 2'277 de evrei reusind sa supravietuiasca "ortii prin gazare, &otarata a fi aplicata in
inc&isoarea de la Ausc&#itz'
- lista cu nu"ele a peste 677 de evrei salvati de o"ul de afaceri -s*ar Sc&indler, a
fost gasita de anga(atii unei ilioteci din Sidne1, printre "anuscrisele scriitorului australian
0&o"as >eneall1' %ista, lunga de 2? pagini, este o copie a originalului, facuta la o "asina de
scris, pe 26 aprilie 23@A, intr+una dintre ulti"ele zile ale celui de+al )oilea Razoi Mondial'
Fil"arile au inceput in ziua de 2 "artie 233?, in Cracovia, :olonia, continuand vre"e
de ,2 de zile' Fil"arile au avut loc in locurile originale, afara de unele dintre ele, care
fusesera de(a distruse' Ec&ipa de fil"are nu a pri"it aproarea de a fil"a in inc&isoarea
Ausc&#itz, drept pentru care fil"arile de aici au fost facute in apropiere, cu a(utorul unor
oglinzi'
Fil"ul turnat de Steven Spielerg a fost realizat dupa un scenariu se"nat de Steven
!aillian, avandu+i ca principali actori pe %ia" <eeson 8Sc&indler9, pe Ralp& Fiennes 8ofiterul
nazist A"on Got&9 si pe Ben >ingsle1 8dactilograful Itz&a* Stern9' Avand o durata de 23A de
"inute, fil"ul inc&inat lui -s*ar Sc&indler a fost lansat in A"erica, in ziua de 2A dece"rie
233?' Fil"ul a pri"it nenu"arate pre"ii, printre care sapte pre"ii -scar si Acade"1 A#ards,
sapte pre"ii BAF0A si trei Glouri de Aur' In anul 577,, Institutul A"erican de Fil" l+a
3
clasat pe acesta pe locul al optulea, in randul celor "ai une 277 de fil"e a"ericane din toate
ti"purile'
Sc&indler a salvat in (ur de 2'577 de evrei in ti"pul regi"ului nazit, anga(andu+i in
faricile sale de "unitie in ti"pul razoiului' S+a pus in pericol in "od constient in acel ti"p,
avand in vedere ca nazistii stiau cu certitudine ca "uncitorii sai erau evrei' :entru a fi lasat in
pace, el a platit "ilioane :artidului <azist, insistand ca evreii erau o "ana de lucru ieftina,
capaila sa+i a(ute in razoi, construind oale, tigai si "unitie, folosite de soldati, desi isi punea
"uncitorii sa saoteze "unitia, pentru a fi inutila'
C&iar daca, initial, el si+a inceput afacerea cu "uncitori evrei din "otive financiare,
deoarece "ana de lucru era foarte ieftina, in scurt ti"p insa, lucrurile au inceput sa fie
deoseit de personale, el a(ungand sa+si sacrifice toate castigurile nu"ai spre a putea sa+si
pastreze "uncitorii in viata'
In anul 23,2, dupa o poveste de viata destul de co"plicata, Sc&indler s+a "utat in
localitatea ;ildes&ei"' )atorita unor prole"e la ini"a, in ziua de 25 septe"rie 23,@, el a
fost dus la Spitalul Saint Bern#ard' -s*ar Sc&indler a "urit in ziua de 3 octo"rie 23,@, in
localitatea ;ildes&ei", Ger"ania, la varsta de nu"ai 44 de ani'
-s*ar Sc&indler este astazi identificat cu o"ul pe care razoiul nu l+a dezu"anizat, ci
l+a transfor"at intr+un adevarat =inger al "ilei=' Industriasul ogat , fara nici o radacina
istorica evreiasca, si+a riscat viata pentru a salva de la "oarte un nu"ar cat "ai "are de evrei,
conda"nati la e.ter"inare, prin "unca sau gazare, in lagarele naziste'
4