LUCRARE DE OBSERVATIE A

MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE
Invelitoare pentru acoperisuri

Indrumator conf. dr. arh. Cornelia Barbulescu
Facultatea de Arhitectura si Urbanism,
Universitatea Tehnica Cluj-Napoca

Luchian Rodica Mihaela
Anul I, semigrupa 5

CONTINUTUL LUCRARII:
Tema lucrarii
Invelitoare din lemn
Invelitoare din material ceramic
Invelitoare din tabla
Incheiere

TEMA LUCRARII
Prin observarea atenta a unor case am decis sa descriu in amanunt informatii
referitoare la invelitorile acoperisurilor lor, materialele din care sunt facute, cum se fabrica si
cum se monteaza pe structura acoperisului, precum si avantajele si dezavantajele de a avea
unul din aceste tipuri de invelitori pentru acoperisul casei.

Acoperiul este arpanta mpreun cu sistemul complet de nvelitoare, mpreun cu
elementele de fixare i de scugere a apei (jgheaburi, burlane, etc.).

STRUCTURA UNEI SARPANTE DIN LEMN:

arpanta reprezint partea de structur din lemn a unei construcii peste care urmeaz s se
monteze nvelitoarea sau hidroizolaia care poate fi de mai multe tipuri, ca de exemplu:
arpant n plan nclinat, care poate fi n unul sau mai multe planuri, format din
grinzicu zbrele, cpriori, pane, contravntuiri, cosoroabe, stlpi, popi de susinere,
astereal
arpant n plan orizontal, tip teras Planeu din grinzi cu zbrele asamblate cu
plci multicui sau planeu din grinzi masive din lemn ecarisat sau din lemn stratificat
lamelar.
arpant curbat

ACOPERIS CU INVELITOARE DIN LEMN
LEMNUL:

Raspandirea sa, calitatile sale din punctul de vedere al rezistentei la solicitarile
mecanice, al rezistentei la actiunile agentilor atmosferici, apele si timpului ca si relativa
usurinta a prelucrarii sale comparativ cu alte materiale de constructie, au facut din lemn unul
din cele mai folosite materiale, atat in constructiile de cladiri cat si in constructiile ingineresti,
constructiile navale etc.
Lemnul si materialele din lemn ofera constructorului si arhitectului mari posibilitati
atat din punctul de vedere al constructiei, cat si al finisajului.
Calitatile de lucru ale lemnului sunt date de raportul cantitativ dintre lemnul de
primavara si lemnul de vara. Intr-o sectiune transversala prin trunchiul unui copac se poate
observa aceasta diferenta cantitativa dintre lemnul de primavara si lemnul de vara si ea
reprezinta cresterea anuala prin inelul format. In fiecare perioada de vegetatie se formeaza un
nou inel anual. (In unele regiuni anul are doua perioade de vegetatie, ceea ce determina
formarea a doua inele in decursul unui an).
Gruparea elementelor structurale ale lemnului este aceeasi pentru toti arborii de
aceeasi esenta. Astfel, esentele lemnoase pot fi identificate dupa structura lor anatomica.
In ceea ce priveste solicitarile mecanice la care este supus, lemnul rezista foarte bine
la compresiune (mai bine la compresiune in lungul fibrelor decat transversal pe directia lor),
la intindere axiala (cea mai ridicata rezistenta a lemnului) si incovoiere, in schimb rezistenta
la intinderea exercitata perpendicular pe fibre este atat de redusa incat acest fel de solicitari
nu se accepta in lucrarile de constructii. In ceea ce priveste forfecarea, rezistenta lemnului
depinde de esenta sa.
Inafara de cherestea si semifabricatele produse de fabrici, lemnul este folosit in
diverse alte forme: stalpi, bile, manele, piloti, cioplitura, blani, grinzi cioplite, bulumaci, site
si sindrile.
Sitele si sindrilele au diverse forme si marimi, prelucrate din diverse esente, folosite in
special la invelitori dar si la placarea peretilor batuti de vanturi si ploi.

OBSERVATII PERSONALE:
Desi neavand accesul
complet in incinta locului la
momentul analizarii elementelor
pe care cladirea le are, am reusit
sa observ mai de la distanta
invelitoarea Muzeului
Graniceresc din Nasaud, judetul
Bistrita Nasaud. Se poate
observa din imagini (F1) (F2)
acoperisul cladirii principale. Se
poate deduce ca acesta are un
acoperis cu o sarpanta din lemn,
iar invelitoarea poate fi
recunoscuta de la distanta, complet alcatuita din sindrila(F3)(F4). Materialul folosit pentru
sindrila poate fi lemn de brad sau alte esente.
Tot in cadrul muzeului, in partea din spate a acestuia exista o casa taraneasca
construita in scop expozitional. In fata acestei casute se afla o mica fantana nefunctionala, ea
fiind construita in acelasi scop. Atat casa taraneasca cat si fantana din fata ei au invelitori din
sita pe o structura, de asemenea, din lemn(F5)(F6).

F2
F3
F1

Avantaje:
Sindrila din lemn si sita prezinta rezistenta la
conditii climatice variate, confera protectie impotriva
umezelii deoarece apa se scurge paralel cu sindrila sau
sita, sunt flexibile la temperaturi scazute. Un mare
avantaj poate fi considerat faptul ca aceste elemente
din lemn au o greutate scazuta. Pe langa faptul ca o
astfel de alegere este una ecologica, acest tip de
invelitoare este placut vederii, este estetic.
Desi rezistente la conditiile de clima,
durabilitatea lor depinde de aceste conditii, precum si
de expunerea la intemperii si de gradul de inclinare a
acoperisului. Prin observarea si analizarea invelitorilor
din lemn am ajuns la o concluzie: cu cat este mai
abrupt acoperisul, cu atat mai mult va rezista
materialul invelitorii, deoarece apa nu poate sa
formeze mici balti, iar gheata si zapada nu se pot depune in cantitati mari.
Desi durata de viata poate nu este la fel de mare ca a unei invelitori dintr-un alt
material, acest lucru nu este neaparat o problema deoarece inlocuirea sindrilelor din lemn sau
a sitei este un lucru relativ simplu de facut, iar pentru a prelungi durata de viata, se pot folosi
produse pentru protectia lemnului.
Dezavantaje:
Necesitatea de a avea o panta mare a acoperisului si de a proteja invelitoarea suplimentar pot
fi considerate dezavantaje ale invelitorii din sita sau sindrila.
ACOPERIS CU INVELITOARE DIN MATERIAL CERAMIC:
MATERIALELE CERAMICE:
au la baza pamanturile argiloase care, pentru a fi apte de folosinta, rezistente la solicitarile
mecanice si ale agentilor atmosferici, sunt arse in cuptoare la temperaturi inalte. In urma
arderii, intervin in masa pamantului transformari fizice si chimice care il fac insolubil in apa,
ii confera o rezistenta marita, il transforma intr-o adevarata piatra artificiala.
In urma cu mii de ani, civilizatia Asiro-chaldeeana, Persana, Greaca, Romana au
folosit materialele ceramice in diferite domenii printre care si ca materiale de invelitoare:
olane si placi.
Industria si folosinta materialelor ceramice de constructie s-au dezvoltat indeosebi in
regiunile lipsite de piatra naturala.

F4
F6
F5
Materialele ceramice au fost cu succes folosite datorita capacitatii estetice pe care o
au, pentru construirea unor minunate monumente, remarcabile constrcutii din caramida
(goticul de caramida), brauri si coloane din caramizi, ornamente ceramice smaltuite.
Materia prima a industriei ceramice o constituie argilele. Acestea sunt pamanturi
naturale care, amestecate in anumite proportii cu apa, devin plastice, dand paste care se pot
modela si care, mentinandu-si forma si dupa uscare, pot fi arse in cuptoare la temperaturi mai
mult sau mai putin ridicate, devenind prin ardere nedeformabile si insolubile.
Tiglele pentru acoperis se fabrica in trei tipuri:
a) Tigle solzi de forma unei placi cu nervuri: marunte pe partea vazuta si unul sau
doua ciocuri dedesubt, pentru prinderea de sipcile acoperisului. Dezavantajul acestor tigle
este ca, pentru a se evita patrunderea apei, executarea invelitorii se face prin petrecerea
tiglelor astfel ca mai putin de jumatate de tigla sa ramana vizibila, ceea ce determina un
consum ridicat de tigle. De asemenea este necesar ca panta sa fie mare. (peste 35 gr)
b) Olanele
c) Tiglele cu jgheab presate

OSERVATII PERSONALE:
Pentru observarea si analizarea unei invelitori din material ceramic olane, am
fotografiat o casa de locuit din Nasaud, judetul Bistrita Nasaud, de pe strada Horea.(F7)(F8)
Olanele sunt elemente ce se prezinta sub forma unor ulucuri tronconice si folosesc la
executarea invelitorilor, asezandu-se in doua straturi cu concavitatile opuse si asigurandu-se
astfel o impermeabilitate aproape perfecta(F9). Datorita spatiilor de aer incluse intre straturile
de olane si intre acestea si suport, invelitoarea de olane asigura si o buna izolare contra
frigului iarna si mai ales impotriva caldurii vara.
Avand in vedere faptul ca piesele se monteaza in acest fel, executia trebuie sa fie
foarte ingrijita. Se poate oserva si deduce cu usurinta ca aceste piese sunt foarte grele doar
privindu-le. . Dimensiunile olanelor fiind de (1418)x40 cm sunt necesare 54 buc/mp.
Pantele invelitorilor de olane pot fi foarte mici (1525%)
Produsele ceramice pentru invelitori se fabrica din argile fara impuritati; ele trebuie sa
dea o culoare frumoasa dupa ardere, ceea ce se si observa la invelitoarea fotografiata.

F7
F9
Avantaje:
Tigla ceramica are un caracter traditional, fiind printre cele mai vechi materiale
folosite la acoperirea caselor. Tigla ceramica a demonstrat ca este un tip de nvelitoare
extrem de durabil. Un acoperi din tigla asigura un confort foarte bun pentru spaiul amenajat
imediat sub el, datorita ventilaiei, caracteristicilor termice i amortizrii fonice (nu se aud
picturile de apa cnd lovesc acoperiul n timpul ploilor). Fr ndoial este cel mai potrivit
tip de nvelitoare pentru locuinele cu mansard.
Tigla ceramica poate fi si smluit, n aceast situaie avnd un aspect lucios, i o
durabilitate sporit. n plus, smaltul poate avea diferite culori.
Fiind o invelitoare formata din multe elemente de dimensiuni mici, este posibila acoperirea
unor forme complexe. In cazul unor infiltratii de apa, motivul cel mai probabil este o tigla
sparta, care se poate identifica si inlocui relativ usor
Dezavantaje:
Este o invelitoare grea, in mod normal intre 35-65kg/mp, necesitand o structura de
lemn a acoperisului dimensionata in consecinta.

ACOPERIS CU INVELITOARE DIN TABLA

METALUL:
Oamenii au cunoscut extragerea metalelor si prelucrarea lor din timpuri stravechi.
Metodele lor erau insa primitive si greoaie, productivitatea foarte scazuta. Asa se explica
lipsa metalelor din constructii pana in timpurile relativ recente.
Pana acum 100 de ani, metalele intalnite in constructii erau: agrafe de bronz in
lucrarile de pietrarie, armaturi de usi si porti, structuri de plumb pentru vitralii, rareori
invelitori din plumb sau din arama.
F8
Secolul al XX-lea a adus o adevarata revolutie in metalurgia fierului (siderurgie),
deschizand ceea ce unii au si numit noua epoca a fierului.
Uzual, metalele se impart in doua categorii: metale feroase (fierul, fonta si otelul) si
metale neferoase (cuprul, zincul, aluminiul si plumbul), precum si multe altele pure sau in
amestecuri (aliaje).
In lucrarile de constructii, metalele pot fi supuse la solicitari mecanice: compresiuni,
intinderi, incovoieri etc., ca si la actiunea a diversi agenti exteriori fizici sau chimici. Studiul
comportarilor metalelor la solicitari se face in laboratoare cu aparatura necesara si personal
calificat.

OBSERVATII PERSONALE:
Aceeasi casa studiata anterior, avand invelitoare tin olane, situata in Nasaud, strada Horea,
are o anexa care adaposteste un loc de odihna si relaxare, iar acoperisul sau are invelitoare
din tabla(F10)(F11).
Se monteaz relativ uor i este o soluie foarte versatil, cu care se pot realiza i suprafee
cilindrice (cu generatoarea cilindrului n lungul onduleurilor). Structura de susinere pentru
acest tip de nvelitoare este mai simplu de realizat dect cea pentru tigla.
Montajul se realizeaz rapid, productorii de renume avnd sisteme complete de rezolvare a
detaliilor caracteristice ale unui acoperi de tip arpant rezolvare jgheaburi, coam,
aerisiri, strpungeri, diverse accesorii.
Avantaje:
Tigla metalica este uoar, ncrcarea adusa de panourile efective de invelitoare este mai
mic de 10kg/mp (comparativ cu tigla care reprezinta cca 30-40kg/mp)
n funcie de productor, foile de tabl pot fi foarte bine protejate anti-coroziv.
Acoperisurile cu panouri din tigla de tabla formeaza imediat sub invelitoare un strat de
ventiatie dinspre streasina spre coama, care este benefic spatiilor de locuit amenajate imediat
sub acoperis (mansarda)

Dezavantaje
Amortizarea fonica si caracteristicile termice sunt inferioare nvelitorii din igl.
Se poate observa aspectul usor neplacut pe care il are, mai ales in comparatie cu tigla din
material ceramic cu care este acoperita casa situata in imediata apropiere a acestei anexe,
fiind practic o imitatie a acesteia.(F12)


F10
F11

INCHEIERE:
Oamenii tot mereu au gasit noi metode de a construi un acoperis astfel incat sa fie din ce in ce
mai bun, dar si estetic. Gandindu-se atat la calitatea constructiilor, dar dorind totodata sa
creeze frumosul, evolutia invelitorilor pentru acoperisuri s-a dovedit a fi un succes din
punctul meu de vedere. In ziua de astazi exista atat de multe modalitati de a construi un
acoperis si o gama atat de larga din care se poate alege o invelitoare pentru el incat pot afirma
ca, desi evolutia nu a ajuns la capat, orice pretentie in acest domeniu poate fi realizata.







F12