Lula Smaranda

Clasa a XI a D
Influena luminii asupra vieii

Lumina este un factor vital pentru existent vietii. Sursele de lumina pot fi: naturale sau artificiale.
Soarele este principala sursa de lumina naturala a planetei Terra. Lumina i cldura Soarelui
constituiesc si principala surs de energie pe suprafaa Pmntului. Aceast energie poate fi
utilizat printr-o multitudine de procedee naturale sau artificiale:
fotosinteza realizat de plante, care captureaz energia solar i o folosesc la ctransformarea
chimic a bioxidului de carbon din aer n oxigen i compui ai carbonului
prin nclzire direct
prin conversie realizat de celule fotovoltaice pentru a genera electricitate.

Lumina Soarelui prezint si proprieti biologice :lLumina ultraviolet de la Soare are
proprieti antiseptice i poate fi utilizat pentru a steriliza diverse obiecte.Tot din aceasta lumina
provine si vitamina D, atat de necesara corpului uman. Totusi, ea poate cauza i arsuri solare.

Lumina ultraviolet este puternic atenuat de atmosfera Pmntului, astfel nct cantitatea de
lumin UV variaz mult cu latitudinea local, datorit drumului mai lung al luminii solare prin
atmosfer la latitudini mari. Aceast variaie este responsabil pentru multe adaptri de natur
biologic, cum ar fi variaiile de culoare a pielii omului n diferite regiuni ale globului.



Influena luminii asupra oamenilor

Fiintele umane sunt produsele unor obiceiuri si mosteniri. Inainte de inventarea ceasurilor cu
alarma, multi fermieri se trezeau cand auzeau cantecul cocosilor, care anunta venirea diminetii.
Mulgeau vacile, lucrau la ferme si mergeau seara la culcare. Pe atunci nu exista electricitate.
Astfel, lumina zilei anunta inceperea si terminarea multor activitati.
Luminile artificiale din locuinta sau biroul unei persoane pot influenta modul in care se simte
acesta si chiar pot sa-i afecteze starea de sanatate. De fapt, expunerea la anumite tipuri de lumina
artificiala inainte de culcare si pe timp de noapte poate creste riscul aparitiei diabetului de tip 2,
hipertensiunii arteriale si a cancerului.

Corpurile noastre au nevoie de o anumita cantitate de lumina de intensitate medie, in unele dintre
momentele zilei pentru a actiona ca repere pentru ceasul intern al organismului.Lumina de
dimineata ne ajuta sa ne trezim, ofera energie si starea de alerta, in timp ce lumina din timpul
serii ne indica faptul ca ora este inaintata si este momentul somnului. Lumina este esentiala
pentru sanatatea si bunastarea oricarei persoane.
Cantitatea de lumina de care are nevoie o persoana depinde de momentul zilei si activitatile pe
care le desfasoara. In timpul zilei este necesar un nivel ridicat de lumina pentru a se mentine
starea de alerta si vigilenta necesara desfasurarii sarcinilor zilnice, in timp ce seara si noaptea
lumina va fi mai redusa, pentru ca organismul sa se relaxeze si sa se pregateasca de odihna.

Pentru a va asigura ca organismul primeste suficienta lumina in timpul zilei este important sa va
petreceti o ora sau mai mult in aer liber. O plimbare in pauza de pranz, chiar si sub razele
soarelui de vara va fi benefica pentru sanatate, intrucat lumina naturala va fi intotdeauna mai
buna decat cea artificiala, fiind mai puternica si mai luminoasa.

Utilizarea luminii artificiale pe timp de noapte, aproximativ intre orele 9 pm si 8 am (in functie
de tiparul de somn regulat), scade nivelul de melatonina, un hormon produs de creier.
Hormonul este vital pentru sanatatea organismului uman deoarece controleaza ceasul biologic
sau ritmul cicardian. In cazul in care cantitatea de melatonina este scazuta, functiile fiziologice
si mentale sunt afectate. Acest lucru are impact asupra:
- capacitatii unei persoane de a dormi bine
- capacitatii unei persoane de a gandi clar
- ceasului biologic si productiei de hormoni
- reglarii tensiunii arteriale si a nivelului de glucoza.

n lumea modern, numeroase dispozitive electronice continu s emit lumin mult dup apus,
dereglnd ceasul biologic al corpului. n 2007, Agenia Internaional pentru Cercetarea
Cancerului, entitate ce ine de Organizaia Mondial a Sntii, a declarat c munca n ture este,
un factor cancerigen. Aceast concluzie s-a conturat n urma mai multor studii care au artat c
reducerea nivelului melatoninei n timpul nopii conduce la o inciden mai mare a tumorilor
canceroase. Somnul de slaba calitate care persista in timp, creste riscul dezvoltarii bolilor si a
diverse afectiuni, cum ar fi diabetul si depresia.

Este destul de dificil pentru orice persoana sa beneficieze pe timp de iarna de lumina naturala din
aer liber, mai ales daca lucreaza pana tarziu, de exemplu.
O alternativa ar putea fi terapia cu surse suplimentare de lumina artificiala. Fototerapia poate
avea efecte pozitive asupra organismului. Exista cateva tipuri de casete luminoase si surse
artificiale de lumina care pot fi utilizate atunci cand intervine starea de somnolenta. Acestea au
rolul de a solicita raspunsurile biologice care fac o persoana sa fie mai energica si alerta.

Efectele fototerapiei difera de la un individ la altul si depind de motivul utilizarii acestora.
Fototerapia poate fi necesara in oricare din urmatoarele situatii:
- pentru a compensa lipsa de lumina dintr-un birou slab luminat
- ca stimulent in cazul in care intervine letargia sau starea de oboseala
- ca alternativa pentru tratarea depresiei sezoniere, in zilele intunecate ale iernii.

In intuneric, glanda pineala sintetizeaza melanotina, dar influenta luminii din orele de noapte
suprima aceasta sinteza.
Melatonina este un blocant biologic al tumorilor maligne. Cu cat este mai intensa lumina pe
timp de noapte, cu atat este suprimata mai tare sinteza de melatonina. Unele persoane sunt mai
sensibile la iluminarea pe timp de noapte decat altele, iar femeile sunt mai sensibile decat
barbatii.

Poluarea luminoasa poate determina imbatranirea prematura a sistemului reproductiv si poate
creste riscul de cancer de san si de intestin gros la femei. Cei care lucreaza pe timp de noapte
sufera mai des de cancer colorectal. In plus lumina neregulata poate cauza tulburari de somn,
boli gastrointestinale si cardiovasculare, tulburari metabolice si diabet zaharat.








Influena luminii asupra animalelor
Studiile pe animale au demonstrat ca au anumite programe prestabilite pe care le urmaresc
zilnic, in functie de anotimp. Multe animale isi planifica evenimentele din vietile lor in
functie de sezon, astfel incat functiile sa fie indeplinite intr-un mod cat mai eficient. Spre
exemplu, mieii sunt nascuti doar primavara, cand exista suficienta mancare pentru mama, ca
sa isi hraneasca nou-nascutul. Majoritatea speciilor de animale isi coordoneaza imperecherea,
astfel incat nasterea sa aiba loc in anotimpul cand exista mancare din belsug.
Se pare ca cel mai important factor este lumina zilei, sau mai precis ciclul zi-noapte.
Animalele si plantele simt scurtarea zilelor toamna si sosirea primaverii. Primavara, marirea
zilei semnifica venirea primaverii si a verii. Majoritatea expertilor horticultori stiu lucrul
asta. Ei manipuleaza orele de zi sau pentru a seta florile sa infloreasca atunci cand trebuie.
Lumina determina ciclul somn trezire. In majoritatea animalelor si oamenilor, dorinta de a
dormi este data de secretia unui hormon, denumit melatonina.
Glanda pineala este strans legata de restul sistemului hormonal. In consecinta, productia de
melatonina influenteaza si functionarea altor parti ale corpului. In timpul intunericului si
somnului, melatonina modifica secretia de hormoni din organe precum glanda hipofiza,
glanda suprema a sistemului hormonal. Glanda hipofiza regleaza secretia de hormoni care
controleaza cresterea, productia de lapte, de ovule si sperma. Regleaza si actiunea glandei
tiroide, legata de metabolism si a glandelor suprarenale, care controleaza excretia. Este
evident ca fluctuatiile de lumina si intuneric in functie de sezonul din an va influenta si
ritmul de crestere, reproducere si al activitatilor animalelor si oamenilor.
Se cunoate bine faptul c unele animale, numite diurne, sunt active ziua, n timp ce noaptea
se adpostesc i se odihnesc, n timp ce la alte specii, numite nocturne, activitatea se
desfoar noaptea, iar odihna, pe parcursul zilei. Influena luminii asupra vieii animalelor,
nu se limiteaz doar la acest aspect.
Lumina joac un rol important si n viaa insectelor, determinnd declanarea sau stoparea
unor procese biologice, ndeosebi al celora legate de reproducere. Intensitatea luminii, pentru
multe insecte, reprezint principalul factor fizic de care depinde declanarea, desfurarea i
ncheierea zborului.
La psrile din clima temperat, lumina (prin creterea duratei i intensitii), influeneaz
primvara funciile glandelor sexuale. Culorile de avertizare, precum i cele care imit
mediul ambiant, la animale, sunt influenate mult de ctre lumin.
Coloraia sau depigmentarea anumitor peti este n direct corelaie cu intensitatea luminii,
deci cu adncimea habitatului acvatic. n funcie de lumin sau de ntuneric, se petrec
numeroase alte fenomene, ca: atrofierea ochilor speciilor care i duc traiul n galerii sau n
peteri (lilieci, crtia, etc.), declanarea perioadei de reproducere (peti, psri, unele
mamifere), eclozarea oulor, etc.
Comportamentul nocturn al organismelor este un comportament caracterizat prin activitate
n timpul nopii . Acesta ajuta la:
conservarea apei.; aceast practic este valid n special n zone aride precum deerturi,
unde a fi nocturn nseamn a salva lichide.;
competiia pentru resurse.:soimii i bufniele pot vna aceiai prada fr a ntra n
conflict, pentru c oimii sunt diurni, iar bufniele nocturne;
adaptare pentru supravieuire.; a fi nocturn este o form de adaptare pentru a evita
prdtorii sau pentru a prda cu mai mult success. Unul dintre motivele pentru care leii
vneaz noaptea este pentru c multe dintre speciile vnate au vederea nocturn slab
dezvoltat. Multe specii de roztoare sunt active noaptea pentru ca mai majoritatea
psrilor care le vneaz sunt diurne. Alte specii diurne prezint comportament nocturn
n anumite circumstane, precum mai multe specii de psri de mare sau estoase de
mare, care vin s i depun oulele doar noaptea pe uscat.
Animalele nocturne prezint un sim al auzului foarte bine dezvoltat. Anumite animale
precum felinele au ochi care se pot adapta atat la niveluri mici de luminozitate, ct i la
nivele ridicate. Altele, precum anumii lilieci, pot funciona doar noaptea.
n grdini zoologice, animalele nocturne sunt de obicei pstrate n zone iluminate noapte
pentru a inversa ciclul natural biologic al acestora, i pentru a le face active n timpul
programului pentru vizitatori. Animale nocturne precum ariciul pot fi pstrate ca animale de
cas.










Influena luminii asupra plantelor

Lumina este un factor crucial pentru existenta unei plante. Lumina inseamna viata, pentru ca ea
regleaza cele trei mari procese care au loc la nivelul plantei: fotosinteza, fototropia si adaptarea
la ciclul de lumina.
Fotosinteza este procesul prin care plantele transforma energia primita prin lumina in hrana. Ca
toate fiintele vii, si plantele au nevoie de hrana; ele folosesc energia soarelui pentru a-si "fabrica"
zaharuri prin procesul fotosintezei.
Energia primita prin lumina, dioxidul de carbon si apa interactioneaza cu pigmentul verde al
plantei, clorofila, pentru a produce zahar si oxigen, care apoi este eliberat in atmosfera,
alimentand ce amai mare part edin patura de oxigen a plantei;
Fototropia este tendinta naturala a plantelor de a creste inspre sursa de lumina. Plantele se
dezvolta mai mult pe partea unde primeste mai multa lumina;
Adaptarea la ciclul de lumina este raspunsul innascut al plantei la mediul in care traieste, direct
proportional cu luminozitatea, alternanta zi-noapte (lumina-intuneric), durata ciclurilor lumina-
intuneric, a factorului termic care deriva din acestea, etc.
Pentru a putea capta cat mai multa lumina, unele plante si pot ntoarce frunzele spre soare
pentru a-i capta razele, iar altele, pentru a economisi energie, adopta o pozitie de somn
n timpul noptii.
O astfel de planta, care isi orienteaza permanent, atat frunzele cat si inflorescenta (palaria), cu
fata catre soare, iar noaptea adopta o pozitie de relaxare a inflorescentei si frunzelor, este Floarea
soarelui .
Alte plante, pentru a compensa luminozitatea scazuta a mediului in care traiesc, de exemplu
la baza arborilor din zonele stincoase, umbrite si umede, in paduri din regiunea montana si
submontana, si-au adaptat forma, dezvoltandu-si frunze mari si dese. O planta care se
incadreaza in aceasta categorie este si Feriga .

Pentru a fi polenizate, plantele au nevoie de prezena insectelor. Majoritatea vegetalelor,
care i asigur rspndirea polenului cu ajutorul insectelor, i deschid florile ziua, nectarul
sau mirosul lor, atrgnd albinele, bondarii, fluturii i unele coleoptere. ns, dup cum exist
insecte nocturne - ndeosebi fluturi, tot aa sunt i specii vegetale care se polenizeaz
noaptea, dintre care, cele mai cunoscute sunt regina nopii i crinul de pdure. Plantele cu
polenizare nocturn, fie c i deschid corola odat cu lsarea ntunericului, fie emit substane
volatile parfumate, doar atunci cnd intensitatea luminii se diminueaz.




Bioluminiscena
Faptul c fpturile vii produc lumin a fost privit dintotdeauna cu uimire . Lumina era o nsuire
a Soarelui, unul dintre marile i tulburtoarele mistere ale firii: fcea plantele s creasc, iar de
pe urma plantelor, direct sau indirect, tria cam tot ce era viu pe Pmnt.
De licurici a auzit toat lumea, dar bioluminiscena nu e limitat la ei. Multe forme de via sunt
n stare de aceast performan adaptativ: microorganisme precum bacteriile i dinoflagelatele;
peti, insecte, molute, meduze, dar i ciuperci - n toate aceste grupuri se gsesc specii care au
ales s se descurce n faa provocrilor evoluiei, dezvoltndu-i acest uimitor mecanism.
Din ceea ce tim pn acum, substratul biochimic al bioluminiscenei este, n linii mari, acelai la
toate aceste forme de via: o substan numit luciferin este oxidat (se combin cu oxigenul)
reacia fiind catalizat de o enzim denumit luciferaz, iar prin acest ntlnire chimica se
formeaz oxiluciferina, reacia fiind nsoit de degajarea de energie sub form de lumin.
Reacia e probabil mediat de anumite substane, numite co-factori, iar aici e posibil s existe
diferene de la o specie la alta, diferene nc insuficient cunoscute. Scopurile n care speciile de
vieuitoare bioluminiscente i folosesc lumina vie sunt diverse: unele -pentru aprare;
altele pentru comunicare, pentru atragerea partenerilor de mperechere sau pentru a-i gsi hrana.