Particularitati ale cercetarii locului faptei

(Institutul de Criminalistica din Politia Româna)

Locul faptei va fi strict delimitat si înconjurat cu un cordon, vor patrunde doar persoane
temeinic instruite, în numar cât mai mic posibil (criminalisti si câtiva reprezentanti ai
justitiei asistati de personal calificat).
Analizele ADN prezinta avantaje pentru Criminalistica: identificarea certa a unor
persoane cercetate de justitie, a celor declarate disparute în urma unor catastrofe sau
suspectate de comiterea unor infractiuni grave: omoruri, violuri, tâlharii; stabilirea
paternitatii, probleme de emigratie etc. În tara noastra, rezultate spectaculoase în
solutionarea unor cazuri complicate, sortite sa ramâna cu autori neidentificati, au fost
înregistrate de specialistii Institutului National de Medicina Legala „Prof. dr. Mina
Minovici” din Bucuresti (stabilirea paternitatii) si de Institutul de Medicina Legala
Craiova (cazuri devenite celebre: identificarea pe baza expertizarii unor fire de par ale
psihopatului criminal Otto Varadi din Satu Mare care a violat si ucis cu bestialitate câteva
fetite în vara anului 1998; identificarea criminalului Mircea Potop si a violatorului Marin
Neacsu din Iasi s.a. – a se vedea buletinele de tipizare ADN).
La 22 februarie 2001, Parlamentul României a ratificat Conventia Europeana pentru
Protectia Drepturilor Omului si a demnitatii Fiintei Umane (4 aprilie 1997), care prevede,
între altele: „Orice forma de discriminare împotriva unei persoane pe motivul
patrimoniului sau genetic este interzisa”.
Noul Cod penal român prevede în art. 193-196 crime si delicte privind manipularea
genetica: – art. 193. - Alterarea genotipului: „Alterarea genotipului uman, cu intentie, în
orice mod, se pedepseste cu închisoare stricta de la 2 la 5 ani.”
– art.194. – Utilizarea periculoasa a ingineriei genetice: „Utilizarea ingineriei genetice
pentru a produce arme biologice sau alte arme de exterminare în masa se pedepseste cu
detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.”
– art. 195. - Crearea ilegala de embrioni umani si clonarea: „Crearea de embrioni umani
în alte scopuri decât procreatia se pedepseste cu închisoare stricta de la 3 la 10 ani si
interzicerea unor drepturi. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si crearea, prin clonare, a
unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane, vii sau moarte.”
– art. 196. – Tentativa: „Tentativa la delictele prevazute în art. 195 se pedepseste.”

1. Identificarea urmelor biologice în scena infractiunii

Reprezinta o etapa în care experienta ofiterului sau procurorului criminalist care
investigheaza locul infractiunii joaca un rol important. În aceasta etapa nu se poate
identifica natura urmelor biologice (sânge, secretii etc.), ci numai dupa o examinare în
cadrul laboratorului, în functie de rezultatul testelor biochimice.
Urmele biologice prezinta caracteristici (culoare, stratificare, fluorescenta etc.) care
însa pot fi comune cu ale altor materiale. Exemplu: la examinarea macroscopica în
lumina naturala, urmele de grund au un aspect identic cu cel al urmelor de sânge.
În aceste conditii, unica regula ce se aplica este aceea ca toate urmele din câmpul
infractiunii cu aspect comun urmelor biologice vor fi recoltate, ambalate, inscriptionate si
remise laboratorului în vederea stabilirii naturii si a apartenentei la specie a acestora.
Tipuri
 de urme biologice ce pot fi recoltate din câmpul infractional pentru a fi supuse
analizei ADN sau metodei serologiei clasice:
a. Sânge lichid sau pete de sânge stratificate pe diverse suporturi.
b. Tesuturi biologice sau celule nucleate transferate pe obiecte (prin frecare, atingere
etc.).
c. Fire de par cu foliculi („radacini”).
Probele de fluide biologice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu
pot fi supuse analizei ADN. Probele biologice enumerate probeaza contactul fizic al unei
persoane la o anumita locatie.
Tipuri
 de urme:
a) Urmele având ca origine transferul direct
Sângele, sperma, tesuturile, tesutul osos, firele de par si saliva pot fi transferate în
mod direct pe corpul unei persoane, pe îmbracamintea acesteia, sau pe un obiect gasit la
locul faptei. O data cu depunerea lichidelor biologice, acestea adera sub forma de pete
pe suprafata obiectului purtator.
Probele biologice ne-fluide (tesut, os, par) se pot, de asemenea, depune pe obiecte
prin contact direct.
Transferul urmelor biologice poate fi rezultatul urmatoarelor situatii:
_ Transferul ADN-ului suspectului pe victima (pe corpul acesteia sau pe obiectele sale de
îmbracaminte).
_ Transferul ADN-ului suspectului pe un obiect de la locul faptei.
_ Transferul ADN-ului victimei la suspect (pe corpul sau pe hainele acestuia).
_ Transferul ADN-ului victimei pe un obiect de la locul faptei.
_ Transferul ADN-ului unui martor pe victima sau pe suspect.
_ Transferul ADN-ului unui martor pe un obiect de la locul faptei.
b) Urmele care provin din transferul indirect
Uneori, urmele care contin ADN pot fi transferate (la victima, suspect, martor, obiect)
printr-un vector intermediar. În cazul transferului indirect nu exista un contact fizic
nemijlocit între sursa de ADN si suprafata tinta. În aceste cazuri, vectorul de transfer
poate fi o persoana sau obiect. Transferul indirect al urmei nu constituie proba pentru a
lega o persoana de o anumita infractiune.

2. Manipularea probelor destinate analizei ADN

Realizarea cu succes a genotiparii probelor biologice ridicate de la locul faptei depinde
foarte mult de modul în care sunt ridicate si conservate acestea. Astfel, tehnica de
recoltare si înregistrare a probelor, cantitatea si natura acestora, modul de manipulare
si ambalare, conditiile de conservare au o importanta deosebita pentru obtinerea unor
rezultate viabile prin analiza ADN. Daca urmele nu sunt înregistrate, recoltate, ambalate
si conservate corespunzator, acestea nu vor satisface conditiile minime pentru a fi
admise ca probe în justitie. Daca probele nu sunt înregistrate corespunzator, înaintea
ridicarii, originea acestora poate fi contestata. Daca recoltarea este incorecta, probele se
pot distruge.
Daca ambalarea este incorecta, probele se pot contamina. Pastrarea în conditii
necorespunzatoare poate duce la degradarea probelor. Toti acesti factori pot influenta
negativ, în mod decisiv, succesul genotiparii probelor.

3. Instrumentele necesare si actiunile pozitive

La cercetarea la fata locului se vor folosi obligatoriu manusi chirurgicale din latex, care
se vor schimba ori de câte ori se trece la ridicarea unei noi probe.
Pentru
 manipularea probelor se va folosi instrumentar steril: pensete, foarfeci, bisturie,
spatula (capatul de prindere/taiere al acestora se poate steriliza prin încalzire la flacara
unei brichete si racire). Nu se vor manipula simultan mai multe probe.
Probele
 nu vor veni în contact una cu alta pe timpul recoltarii. Obiectele provenind de
la suspecti si de la victime vor fi în permanenta separate; acestea nu vor fi în contact cu
aceleasi obiecte (în masina de transport, camerele de interogatoriu etc.) pe timpul
manipularii.
Nu  se vor atinge cu mâna descoperita zonele obiectelor unde se presupune ca pot exista
urme de ADN.
Se  interzice tusitul sau stranutatul spre obiectele purtatoare de urme de la fata locului.
Nu se vorbeste pe timpul ridicarii probelor pentru analiza ADN.
Nu  se ating cu fata, nasul sau gura probele pe timpul recoltarii sau ambalarii. Se va
proteja parul pe timpul recoltarii. Pe timpul recoltarii probelor este interzis fumatul sau
consumul de bauturi sau alimente.
Ori  de câte ori este posibil, se va expedia obiectul purtator de urme ca atare la
laborator, fara a încerca ridicarea de urme sau decuparea zonelor banuite a contine urme
de ADN.
Se  vor usca întotdeauna probele înaintea ambalarii, prin expunerea la aer; nu se
folosesc surse de caldura.
Se  vor ambala în ambalaje noi din hârtie sau plicuri noi, fiind interzisa ambalarea în
pungi din material plastic. Este interzisa deschiderea probelor odata ambalate pentru a fi
prezentate pe timpul investigatiilor. Nu se vor ambala mai multe obiecte în acelasi
container.
Dimensiunile ambalajului exterior vor fi corespunzatoare pentru a se preveni tensionarea
acestuia si ruperea pe timpul transportului. Este interzisa refolosirea ambalajelor.

4. Colectarea probelor de comparatie

Este obligatorie, indiferent de tipul de analiza efectuat, prin care se pun la
dispozitia laboratorului atât probele litigiu ridicate din câmpul infrac-tiunii, cât si cele
model de comparatie recoltate de la victima si de la suspecti în vederea excluderii sau
incriminarii persoanelor din cercul de banuiti.
Persoana care recolteaza probele de comparatie va purta manusi pe toata durata
recoltarii. Daca pe timpul recoltarii proba intra în contact cu orice alt corp strain,
recoltarea va fi oprita, iar ambalajul folosit pentru recoltare va fi aruncat. Se vor
mentiona pe ambalaj toate datele privind proba radicala (persoana de la care s-a
recoltat, data si ora recoltarii, nr. dosarului, nr. de înregistrare, numele persoanei care a
executat recoltarea).
Rezultatele analizei ADN a probelor biologice în litigiu sunt comparate cu
rezultatul analizei unor probe a caror origine este cunoscuta. În urma analizei se
poate/pot asocia victima (victimele) unei infractiuni si/sau persoanele suspecte între ele
sau cu scena infractiunii.

_ Sânge
– Probele de sânge pot fi recoltate numai de personal medical calificat;
– Se va recolta în eprubete, folosindu-se drept anticoagulant EDTA;
– Sângele astfel recoltat poate fi depus pe tampon steril (comprese sterile), uscat la aer si
apoi ambalat corespunzator;
– Fiecare eprubeta sau ambalaj ce contine tamponul cu sânge va fi inscriptionat cu data si
ora recoltarii, numele persoanei, locul de recoltare, numarul dosarului si numarul probei;
– Probele se pastreaza în frigider, nu se congeleaza; pe timpul transportului, în ambalaj se
vor introduce pachete de refrigerare;
– Pe pachet se va inscriptiona: PROBA BIOLOGICA! SE PASTREAZA LA RECE!
BIOHAZARD!
– Transportul la laborator se va executa în cel mai scurt timp posibil.
_ Saliva – demonstratie cu kit-uri Tatort
– Pentru colectarea probelor de saliva se vor folosi comprese sterile sau baghete sterile cu
tampon din vata (de tipul celor folosite pentru colectarea exudatelor faringiene);
– Se freaca suprafata interna a obrajilor si gingiilor cu aceste materiale;
– Dupa recoltare, tamponul din vata sau compresele sterile folosite se vor usca la aer,
dupa care se ambaleaza în foi din hârtie care se capseaza pentru închidere; nu se folosesc
ambalaje din material plastic;
– Se inscriptioneaza plicul de ambalare, mentionându-se data si ora recoltarii, locul
recoltarii, numele persoanei, numarul dosarului, numarul probei;
– Nu este necesara pastrarea probelor de saliva la frigider;
– Se vor înainta probele la laborator în cel mai scurt timp.

5. Recoltarea, ambalarea si conservarea probelor ridicate de la locul infractiunii

În urma transferului urmei biologice, prin transfer direct sau indirect, aceasta ramâne
atasata pe suprafata tintei fie prin absorbtie, fie prin stratificare. În general, lichidele
biologice vor fi absorbite, în timp ce urmele solide vor adera la suprafata. Metoda de
recoltare a urmei depinde de modul în care aceasta se prezinta.

Sânge si pete de sânge

a. Probe de sânge lichid
– Probele de sânge lichid si cheagurile vor fi ridicate prin tamponare sterila;
– Pot fi folosite tampoane curate din bumbac pentru absorbtia sângelui lichid sau a
cheagurilor, fara a fi absorbite zonele în care exista numai ser,
– Se eticheteaza probele, mentionându-se numarul dosarului, ora si data recoltarii, locul
de recoltare si numele persoanei care a realizat recoltarea;
– Acestea vor fi înaintate la laborator în cel mai scurt timp posibil.
b. Probe de sânge lichid pe zapada sau în apa
– Aceste probe vor fi ridicate în cel mai scurt timp pentru a preveni diluarea lor;
– Asemenea probe se vor colecta în cantitatile maxim posibile, evitându-se contaminarea;
– Se eticheteaza în mod corespunzator ambalajul;
– Aceste probe, în masura posibilitatilor, vor fi congelate;
– Probele se vor înainta la laborator în cel mai scurt timp posibil.
c. Pete de sânge umed
– Obiectele de îmbracaminte cu pete de sânge lichid vor fi asezate pe suprafete curate si
lasate sa se usuce;
– Nu se vor ambala niciodata obiecte de îmbracaminte în ambalaje etanse sau în pungi
din material plastic. Aceasta duce la retinerea umiditatii si dezvoltarea culturilor
bacteriene care provoaca deteriorarea urmei;
– Ridicarea si ambalarea se vor executa astfel încât sa se pastreze distributia originala a
petelor de sânge;
– Petele de sânge de pe obiectele mari, care nu pot fi ridicate de la locul faptei, vor fi
transferate pe tampoane curate din bumbac, dupa care tampoanele se vor usca la
temperatura camerei si se vor ambala în plicuri curate din hârtie;
– Fiecare dintre obiectele expediate va fi înregistrat corespunzator, pentru a se evita
confuziile;
– Dupa uscarea obiectelor de îmbracaminte, acestea se vor ambala separat în ambalaje
din hârtie, etichetate corespunzator.
d. Pete de sânge uscat
Pete de sânge pe obiecte care pot fi ridicate:
– Armele, obiectele de îmbracaminte si alte obiecte care pot fi transportate vor fi ridicate
si expediate ca atare;
– Fiecare proba va fi plasata într-un ambalaj propriu din hârtie, care va fi sigilat si
inscriptionat corespunzator.
e. Pete de sânge uscat existente pe suprafete neabsorbante ale unor obiecte care nu pot fi
ridicate de la locul faptei
– Se va fixa fotografic distributia petelor de sânge pe obiect, daca este necesar;
– Se va prelua pata de sânge cu o bagheta având la capat un tampon din bumbac (vata din
bumbac) umezit cu apa sau ser fiziologic steril;
– Se va lasa tamponul sa se usuce, dupa care se ambaleaza în hârtie curata pliata;
– Tamponul ambalat se introduce într-un plic din hârtie curat care se inscriptioneaza
corespunzator;
– Întotdeauna se realizeaza o proba de control prin repetarea procedeului de ridicare, pe o
suprafata fara sânge a corpului respectiv.
f. Pete de sânge de pe covor, tapiterie sau de pe alte obiecte care pot fi taiate
– Se va fixa prin imagine zona respectiva;
– Portiunea din obiectul respectiv, cu pete de sânge; poate fi taiata cu ajutorul unui
instrument curat;
– Fiecare fragment taiat va fi ambalat separat, ambalajul fiind inscriptionat
corespunzator;
– Se va ridica o portiune de control, dintr-o zona fara pete de sânge.

Sperma
a. Sperma si pete de sperma lichida existenta la locul faptei
– Proba se poate ridica prin transfer pe un fragment textil steril (tamponare), care dupa
recoltare se usuca la aer si se ambaleaza si se sigileaza corespunzator;
– Se pastreaza proba la frigider si se înainteaza în cel mai scurt timp posibil la laborator.
b. Sperma existenta pe obiectele care pot fi ridicate
– Obiectele de îmbracaminte, cearsafurile, paturile etc. cu pete de sperma vor fi ridicate
ca atare;
– Daca pe unul dintre acestea exista pete de sperma umede, acestea se vor lasa sa se
usuce la aer înainte de ambalare;
– Fiecare obiect se va ambala separat în hârtie;
– Ambalajul va fi inscriptionat si sigilat corespunzator;
– Obiectele ambalate vor fi în masura posibilitatilor pastrate la frigider si înaintate la
laborator în cel mai scurt timp posibil.
c. Pete de sperma pe obiecte de dimensiuni mari, care pot fi taiate
– Asemenea obiecte sunt covoarele, paturile, tapiteria;
– Se foloseste un bisturiu curat sau o lama pentru a se decupa zona cu pata de restul
obiectului;
– Fiecare fragment taiat va fi ambalat în hârtie curata, care se pliaza sub forma unui plic
de farmacie;
– Pachetul cu proba se introduce într-un ambalaj din hârtie care se inscriptioneaza
corespunzator.
d. Pete de sperma pe suprafete neabsorbante ale unor obiecte care nu se pot ridica
– Asemenea suprafete exista în cazul podelelor, birourilor, suprafetelor metalice;
– Se fixeaza fotografic obiectul la locul faptei;
– Se razuieste pata de sperma cu un bisturiu curat si se transfera pe o foaie de hârtie
curata care se împatureste sub forma unui plic tip farmacie;
– Se curata bisturiul dupa recoltarea fiecarei pete pentru a se evita contaminarea;
– Fiecare dintre plicurile tip farmacie va fi ambalat separat în câte un plic de hârtie care
va fi inscriptionat si sigilat corespunzator.
e. Probe biologice recoltate de la victimele unor infractiuni sexuale
– Victimele vor fi examinate întotdeauna de catre medicul legist care va stabili
modalitatea de recoltare;
– Se pot ridica probe vaginale, anale sau orale;
– Fiecare proba va fi uscata la aer, ambalata separat si înaintata la laborator în cel mai
scurt timp posibil.

Tesuturi biologice
a. Probe proaspete de tesuturi moi sau tesut osos
– Fiecare proba va fi fixata la locul faptei prin schite, fotografiere sau videofilmare;
– Fiecare proba va fi ridicata separat cu o penseta curata. Se va preveni intercontaminarea
probelor;
– Fiecare proba se va ambala separat, ambalajul va fi inscriptionat si sigilat
corespunzator;
– Probele se vor pastra în congelator si vor fi înaintate la laborator în cel mai scurt timp
posibil.
b. Probe vechi de tesuturi moi sau de tesut osos
– Fiecare proba va fi fixata la locul faptei prin fotografii si schite. Se vor înregistra
dimensiunea, forma, distributia topografica, în contextul altor probe si a locului faptei;
– Fiecare proba va fi ridicata cu mâna înmanusata, segmentele care sunt conectate vor fi
ridicate împreuna;
– Se va avea în vedere prevenirea contaminarii unei probe cu material biologic de la alta
proba;
– Fiecare proba se va plasa într-un ambalaj curat, inscriptionat si sigilat corespunzator;
– Probele se vor pastra la temperatura camerei si vor fi înaintate la laborator cât mai
repede posibil.
 Probe de urina, saliva si alte lichide biologice
a. Probe lichide
– Urina sau saliva lichide pot fi transferate în containere curate sterile sau, cel mai
indicat, prin tamponare sterila, apoi uscare la aer si ambalare;
– Fiecare container sau ambalaj va fi sigilat si inscriptionat corespunzator;
– Probele vor fi pastrate în frigider si înaintate la laborator în cel mai scurt timp.
b. Pete de lichide biologice
– Petele de urina, saliva (inclusiv muc de tigara, guma de mestecat, pahar etc.) sau de alte
lichide biologice pot fi colectate împreuna cu suportul sau pot fi ridicate de pe substrat
prin razuire sau taiere;
– Fiecare proba se va plasa într-un ambalaj curat din hârtie. Substanta razuita se va
colecta în plicuri tip farmacie care se introduc în ambalaje din hârtie;
– Ambalajele se inscriptioneaza, se sigileaza corespunzator si se expediaza la laborator în
cel mai scurt timp posibil.

_ Probe de fire de par

– Probele de fire de par se ridica numai cu ajutorul unei pensete sterile;
– Fiecare grup de probe se ambaleaza separat, ambalajele fiind inscriptionate si sigilate
corespunzator;
– Recoltarea se va face cu mare grija pentru a nu se pierde celulele de tesut atasate pe
radacina firului de par;
– Daca parul este impregnat cu sânge sau cu alte fluide biologice, fiecare unitate
distincta, se va ambala separat;
– Probele se pastreaza în frigider si se înainteaza la laborator în cel mai scurt timp posibil.

Urme biologice de transfer

În cazul în care urmele biologice nu formeaza depozite sau pete vizibile pe obiecte si
exista numai suspiciunea unui transfer de celule catre un anumit suport (prin frecare
apucare etc.), probele se proceseaza astfel:
a. În toate cazurile în care este posibil se vor înainta la laborator obiectele purtatoare ca
atare;
b. Daca obiectele purtatoare nu se pot ridica de la locul faptei datorita dimensiunilor
acestora, recoltarea urmei biologice se face prin transfer pe un suport apt de a fi examinat
în laborator, astfel:
– Se folosesc baghete subtiri din plastic sau lemn având la capete tampoane din bumbac;
– Se umezeste tamponul cu apa distilata sau ser fiziologic steril;
– Urma se recolteaza prin frecare, folosindu-se o zona cât mai mica a tamponului;
– Se va evita intercontaminarea probelor pe timpul recoltarii sau contaminarea acestora
de catre operator (inclusiv atingerea de obiectele de îmbracaminte);
– Tampoanele se usuca la aer, nu se folosesc aparatele de uscat parul;
– Probele se ambaleaza separat în ambalaje din hârtie, se eticheteaza si se sigileaza
corespunzator.

6. Cauzele în care pot fi dispuse expertize pentru stabilirea profilului ADN

Solicitarile de expertiza vor fi admise numai pentru probe ridicate de la locul faptei în
cazurile unde, în urma anchetei judiciare, exista un cerc de banuiti delimitat, de la care
pot fi ridicate probe de comparatie. De exemplu, nu se vor înainta fire de par cu bulb
decât daca s-au recoltat probe de comparatie (de la victima si banuiti). Prin exceptie, în
vederea unor examinari ulterioare si pentru a nu se degrada eventualele urme, în
cazurile de infractiuni sexuale, tampoanele recoltate de la victima se vor înainta spre
analiza ADN chiar daca nu exista în momentul respectiv un cerc de suspecti.
Numarul de probe înaintate spre analiza va fi limitat strict la probele care pot avea
relevanta pentru cazul respectiv; se vor înainta în primul rând probe cu cantitatea cea
mai importanta de material biologic. Daca din cercetarea la fata locului rezulta ca
probele biologice (sânge etc.) ridicate apartin în exclusivitate victimei, se va solicita
analiza unei singure probe.
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten