3

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”
FACULTATEA DE MANAGEMENT
SPECIALIZAREA MANAGEMENT
SUBIECTE LA DISCIPLINA CONTABILITATEA FINANCIARA

TITULAR: Lector. univ. dr. Pisleag Ana
Nr. Denumirea Continutul Subiectelor BIBLIOGRAFIE PA

crt Temei G.
1 I. Principii si Continutul contabilitatii F.Coman. Contabilitatea 7
reguli privind financiara a societatilor
organizarea comerciale, Ed. FRM , Buc,
contabilitatii 2006
2. Utilizatorii de situatii F.Coman. Contabilitatea 7
financiare financiara a societatilor
comerciale, Ed. FRM , Buc,
2006
3. Enumerati principiile F.Coman. Contabilitatea 13-
contabile si ce presupune financiara a societatilor 14
fiecare principiu. comerciale, Ed. FRM , Buc,
2006
4. Activele–elemente F.Coman. Contabilitatea 9-
patrimoniale financiara a societatilor 11
2006
Sinteze
5. Definitia pozitiei financiare Sinteze
si modicficarea acesteia.
6 Caracteristicile calitative sinteze
ale informatiilor din
situatiile financiare si
definirea lor.
7 Imaginea fidela si Sinteze
termenii prin prisma carora
este definita.
8 Pasivele– elemente F.Coman. Contabilitatea
patrimoniale financiara a societatilor 11-
comerciale, Ed. FRM , Buc, 13
2006
Sinteze
9. Definirea unui activ Sint F.Coman. Contabilitatea 9-

financiara a societatilor 10
2006
Sinteze eze
www.referat.ro 1
10 Definitia capitalului propiu Sinteze Sint F.Coman. 11
si fomula de calcul Contabilitatea financiara a
societatilor comerciale, Ed.
FRM , Buc, 2006
11 Evaluarea si bazele de Sinteze

evaluare ,valoarea justa F.Coman, cartea citata, (
definitia val juste)
12 Performanta financiara si Sinteze
situatia financiara care o
descrie.
II.
Contabilitatea
stocurilor si
productiei in
curs de
executie
1 Definitia activelor Sinteze
circulante F.Coman. Contabilitatea 10-
2006
2 Definitia stocurilor Sinteze

Componenta activelor F.Coman. Contabilitatea 73
circulante financiara a societatilor
2006
3 Metodele de gestiune a F.Coman. Contabilitatea 73

stocurilor. Metoda financiara a societatilor
inventarului permanent si comerciale, Ed. FRM , Buc,
metoda inventarului 2006
intermitent Sinteze
4 Evaluarea stocurilor la F.Coman. Contabilitatea 74
intrarea in patrimoniu. financiara a societatilor
Valoarea de intrare, comerciale, Ed. FRM , Buc,
Reprezentarea valorii de 2006
intrare Sinteze
5 Componenta costului de F.Coman. Contabilitatea 74
achizitie si costului de financiara a societatilor
productie, valoarea de comerciale, Ed. FRM , Buc,
aport, pretul standard, 2006
diferente de pret, valoarea Sinteze,
justa F.COMAN, pag164(definitia
valorii juste)
www.referat.ro 2
6. Cumparari de materii F.Coman. Contabilitatea 75
prime , de la furnizori financiara a societatilor
interni comerciale, Ed. FRM , Buc,
2006
7 Achizitii de marfuri din F.Coman. Contabilitatea 76-

import financiara a societatilor 77
2006
8 Achizitii marfuri de la F.Coman. Contabilitatea 78
intern financiara a societatilor
2006
9 Inregistrarea de stocuri din F.Coman. Contabilitatea 78-

productie propie financiara a societatilor 80
2006
10 Intrari de bunuri constatate .Coman. Contabilitatea 79

plus la inventar, dupa ce au financiara a societatilor
fost prelucrate la terti, prin comerciale, Ed. FRM , Buc,
scoarerea din functiune – a 2006
unor mijloace fixe
(materiale)
11 Achizitii de bunuri fara Coman. Contabilitatea 80
factura financiara a societatilor
2006
12 Reduceri comerciale si Sinteze

reduceri financiare Coman. Contabilitatea 80-
2006
13 Contabilitatea ajustarilor Coman. Contabilitatea 82-

pentru deprecierea financiara a societatilor 83
stocurilor comerciale, Ed. FRM , Buc,
2006
14 Contabilitatrea iesirilor de Coman. Contabilitatea 83

stocuri. Metode de financiara a societatilor
evaluare a stocurilor la comerciale, Ed. FRM , Buc,
iesire 2006
15 Metoca CPM Coman. Contabilitatea 83-
www.referat.ro 3
2006
16 Metoda primei intrari – Coman. Contabilitatea 85

rimei iesiri (FIFO) financiara a societatilor
2006
17 Ontabilitatea stocurilor Coman. Contabilitatea 86
identificabile financiara a societatilor
2006
18 Vanzari de marfuri cu Coman. Contabilitatea 87
amanultul.Adaos financiara a societatilor
comercial(marja comerciale, Ed. FRM , Buc,
comerciala) 2006
III.Contabilita
ea decontarilor
cu furnizorii
1. Cand un activ poate fi Sinteze
considerat ca activ curent?
Care sunt activele curente?
2 Cand o datorie poate fi Sinteze
considerata datorie
curenta(pe termen scurt?
Care dunt datoriile
curente?
3 Cum se tine in contabilitate Sinteze
evidenta furnizorilor si
clientilor. Pe ce categorii.?
4 Efectele de comert: Coman. Contabilitatea 92-94
definitie. Care sunt acestea, financiara a societatilor
definitia fiecarui efect de comerciale, Ed. FRM ,
comert.Operatiuni privind Buc, 2006
efectele de comert in
contab. furnizorilor
5 Avansuri acordate Coman. Contabilitatea 95
furnizorilor pentru financiara a societatilor
cumparari de bunuri sau comerciale, Ed. FRM ,
prestari de servicii. Conturi Buc, 2006
utilizate si inregistrari
6 Operatiuni privind Coman. Contabilitatea 93-95
decontarilor cu furnizorii financiara a societatilor
interni comerciale, Ed. FRM ,
Buc, 2006
7 Operatiuni privind Coman. Contabilitatea 102-104
decontarilor cu furnizorii financiara a societatilor
externi. Cheltuieli in vama comerciale, Ed. FRM ,
si diferente de curs valutar Buc, 2006
www.referat.ro 4
8 Cumparari fara factura Coman. Contabilitatea 96
financiara a societatilor
comerciale, Ed. FRM ,
Buc, 2006
IV.Decontarile
cu clientii
1. Definiti: clientii incerti, Sinteze
clientii litigiosi, clientii
dubiosi.
2. Definitia creantelor curente Coman. Contabilitatea 89-90

Conturi de evidenta a financiara a societatilor
creantelor – grupa 41 comerciale, Ed. FRM ,
Clienti Buc, 2006
Sinteze
3 Contabilitatea Coman. Contabilitatea 96-98
operatiunilor privind financiara a societatilor
decontarile cu clientii - comerciale, Ed. FRM ,
Buc, 2006
4 Contabilitatea efectelor Coman. Contabilitatea 99—

comerciale de primit si financiara a societatilor 100
avansuri de la clieti, comerciale, Ed. FRM ,
clientilor incerti Buc, 2006
5 Contabilitatea livrarilor Coman. Contabilitatea 101

fara factura financiara a societatilor
Buc, 2006
6 Contabilitatea importurilor Coman. Contabilitatea 102-105

si exporturilor de marfuri. financiara a societatilor
Diferente de curs valutar. comerciale, Ed. FRM ,
Conturi si operatiuni. Buc, 2006
7 Scontarea efectelor Coman. Contabilitatea 105-106

comerciale la banca financiara a societatilor
Buc, 2006
www.referat.ro 5
V.
Contabilitatea
decontarilor cu
personalul
1. La ce se refera decotarile Coman. Contabilitatea 106-107
cu personalul? financiara a societatilor
Ce reprezinta fondul de comerciale, Ed. FRM ,
salarii? Care sunt Buc, 2006
componentele venitului inteze
brut din salarii?
2. Care sunt contributiile Coman. Contabilitatea 106-107,

intreprinderii la asigurarile financiara a societatilor 110
sociale, asigurarile de comerciale, Ed. FRM ,
sanatate si protectia sociala Buc, 2006
si cum se calculeaza ele? inteze
3 Care sunt retinerile din Coman. Contabilitatea 109
salarii suportate de catre financiara a societatilor
angajati si cum se comerciale, Ed. FRM ,
determina? Buc, 2006
Care este deducerea inteze
personala.
4 Cum se determina venitul Coman. Contabilitatea 109-110
impozabil din financiara a societatilor
salarii,impozitul pe salarii comerciale, Ed. FRM ,
si salariul net. Buc, 2006
inteze
5 Contabilitatea cheltuielilor F.Coman.Contab. fin. a 110-112
cu personalul si decontarii societatilor
drepturilor cuvenite comerciale,FRM
angajatilor, Drepturilor de Buc,2006
personal neridicate
6 Contabilitatea decontarilor F.Coman.Contab. fin. a 110-113
cu asigurarile sociale si societatilor
protectia sociala comerciale,FRM
Buc,2006
VI.
Contabilitatea
TVA
1 TVA: definire, Ce fel de Sinteze
impozit este. Conturi F.Coman.Contab. fin. a 115-116
societatilor
comerciale,FRM
www.referat.ro 6
Buc,2006
2 Care sunt operatiunile ce F.Coman.Contab. fin. a 116

intra in sfera TVA? Cotele societatilor
de TVA. comerciale,FRM
Buc,2006
3 Ce reprezinta TVA de F.Coman.Contab. fin. a 120

plata? Dar TVA de societatilor
recuperat?Cum se comerciale,FRM
determina pe baza Buc,2006
decontului de TVA?
4 Ce este TVA neexigibila si F.Coman.Contab. fin. a 116,119
cate cazuri de utilizare are \ societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
5 Contabilitatea operatiunilor .Coman.Contab. fin. a 117-120

privind TVA. societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
6 Ce ete TVA de dedus si Coman.Contab. fin. a 115-116

TVA colectat. Conturi societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
VII.
Contabilitatea
impozitului pe
profit si a
impozitului pe
venit, a altor
decontari cu
bugetul de
stat?
1 Ce sunt impozitele directe Sinteze

si care sunt acestea?
Ce sunt impozitele
indirecte si care sunt
acestea?
2 Formula de calcul a Coman.Contab. fin. a 114
profitului impozabil societatilor
conform reglementarile comerciale,FRM
legale Buc,2006
www.referat.ro 7
3 Care sunt cheltuielile Coman.Contab. fin. a 114
efectuate in scopul societatilor
realizarii profitului comerciale,FRM
Buc,2006
4 Care sunt cheltuielile cu Coman.Contab. fin. a 114

deductibilitate limitata societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
5 Care sunt cheltuielile Coman.Contab. fin. a 114

nedeductibile societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
6 Care sunt veniturile Coman.Contab. fin. a 115

neimpozabile societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
7 Conturi utilizate . Cota de Coman.Contab. fin. a 115-117

impozit pe profit. societatilor
Inregistrarile contabile comerciale,FRM
aferente impozitului pe Buc,2006
profit
8 Ce sunt taxele F. Coman.Contab. fin. a 121-122

vamale?Care este contul in societatilor
care se inregistreaza. comerciale,FRM
Operatiuni contabile. Buc,2006
www.referat.ro 8
VIII.
Contabilitatea
decontarilor in
cadrul
grupului si cu
asociatii.
Contabilitatea
debitorilor si
creditorilor
diversi
1 Contabilitatea decontarilor F. Coman.Contab. fin. a
in cadrul grupului societatilor 122-123
comerciale,FRM
Buc,2006
2 Contabilitatea decontarilor F. Coman.Contab. fin. a 123-124

cu asociatii societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
3 Contabilitate sumelor F. Coman.Contab. fin. a 124

datorate asociatilor societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
4 Contabilitatea decontarilor F. Coman.Contab. fin. a 125

cu asociatii privind societatilor
capitalul comerciale,FRM
Buc,2006
5 Contabilitatea dividendelor F. Coman.Contab. fin. a 125-126

de plata societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
www.referat.ro 9
6 Ce sunt creantele diverse? F. Coman.Contab. fin. a 126-127
Conturi. Inregistrari societatilor
contabile privind debitorii comerciale,FRM
diversi. Buc,2006
7 Creditori diversi: conturi si F. Coman.Contab. fin. a 128

inregistrari contabile societatilor
aferente comerciale,FRM
Buc,2006
IX.Contabilitatea
conturilor de
regularizare si
asimilate.
Contabilitatea
ajustarilor pentru
deprecierea
creantelor
1 Cheltuielile efectuate si F. Coman.Contab. fin.
veniturile realizate in perioda a societatilor 129
curenta, dar care privesc comerciale,FRM
perioadele sau exercitiile Buc,2006
financiare urmatoare.
Conturi
2 Contabilitatea Cheltuielilor F. Coman.Contab. fin. 129-130
inregistrate in avans.Conturi a societatilor
si operatiuni comerciale,FRM
Buc,2006
3 Contabilitatea veniturilor F. Coman.Contab. fin. 129-130

incasate in avans. Conturi si a societatilor
operatiuni comerciale,FRM
Buc,2006
4 Contabilitatea ,, decontarilor F. Coman.Contab. fin. 129-131

din operatii in curs de a societatilor
clarificare”. Conturi si comerciale,FRM
operatiuni Buc,2006
5 Evaluarrea creantelor la F. Coman.Contab. fin. 132

intrarea in unitate si la a societatilor
inventariere. Situatii aparute comerciale,FRM
la compararea dintre Buc,2006
valoarea de intrare si
www.referat.ro 10
valoarea de inventar.
6 Conturi utilizate in F. Coman.Contab. fin. 132-133
. contabilitatea ajustarilor a societatilor
prntru depreciere comerciale,FRM
Buc,2006
7 Operatiuni privind F. Coman.Contab. fin. 133

constituirea, majorarea, a societatilor
diminuarea sau anularea comerciale,FRM
ajustarilor Buc,2006
X.Contabilitatea
imprumuturilor si
datoriilor
asimilate
1 Continutul imprumuturilor si F. Coman.Contab. fin.
datoriilor asimilate. a societatilor
Conturile utilizate in comerciale,FRM
evidenta imprumuturilor si Buc,2006 39
datoriilor asimilate
2 Operatiuni privind F. Coman.Contab. fin. 39-41

imprumutul din emisiunea de a societatilor
obligatiuni comerciale,FRM
Buc,2006
3 Operatiuni privind credite F. Coman.Contab. fin. 39-41

bancare pe termen lung a societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
4 Rascumpararea F. Coman.Contab. fin. 40

obligatiunilor. Amortizarea a societatilor
primelor de rambursare comerciale,FRM
Buc,2006
5 Cum se inregistreaza in F. Coman.Contab. fin. 41

contabilitate dobanzile a societatilor
datorate de firma, aferente comerciale,FRM
imprumututilor Buc,2006
XI.
Contabilitatea
Trezoreriei
1 Definitia trezoreriei Sinteze
Delimitari si structuri
privind trezoreria
2 Contabilitatea . Coman.Contab. fin. a 135-
www.referat.ro 11
investitiilor financiare pe societatilor 137
termen scurt: comerciale,FRM
conturi,operatiuni privind Buc,2006
achizitiei de actiuni
3 Operatiuni privind Coman.Contab. fin. a 136-
constituirea, majorare, societatilor 138
diminuarea sau anularea , comerciale,FRM
ajustarilor pentru Buc,2006
pierderea de valoare.a
investitiilor financiare pe
termen scurt
4 Prin ce se caracterizeaza Coman.Contab. fin. a
decontarile fara numerar societatilor 138
si care sunt conturile comerciale,FRM
folosite in operatiunile cu Buc,2006
banca.
5 Operatiuni privind .Coman.Contab. fin. a 138-
contabilitatea conturilor societatilor 141
la banci, in lei si in valuta comerciale,FRM
Buc,2006
6 Coman.Contab. fin. a 142-

Definitia creditelor societatilor 145
bancare pe termen scur. comerciale,FRM
Contabilitatea Buc,2006
imprumuturilor bancare
pe termen scurt
7 Contabilitatea Coman.Contab. fin. a 145-
operatiunilor de incasari societatilor 148
si plati in numerar: comerciale,FRM
conturi, documente Buc,2006
8. Contabilitatea Coman.Contab. fin. a 148-

acreditivelor . Definitii, societatilor 150
conturi,operatiuni comerciale,FRM
Buc,2006
9 Contabilitatea Coman.Contab. fin. a 149-

Viramentelor interne. societatilor 150
Semnificatia contului 581 comerciale,FRM
,,Viramente interne” Buc,2006
Operatiuni.
XII.
Contabilitatea
cheltuielilor
1. Ce se include in categoria Coman.Contab. fin. a 151
de cheltuieli societatilor
comerciale,FRM
www.referat.ro 12
Buc,2006
2 Principiile contabile de Coman.Contab. fin. a 153-

care se tine seama la societatilor 154
organizarea cheltuielilor. comerciale,FRM
Buc,2006
3 Gruparea cheltuielilor in Coman.Contab. fin. a 154

functie de momentul societatilor
angajarii comerciale,FRM
Buc,2006
4 Gruparea cheltuielilor Coman.Contab. fin. a 154

dupa natura lor. societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
5 Gruparea cheltuielilor Coman.Contab. fin. a 155-

dupa alte criterii societatilor 156
comerciale,FRM
Buc,2006
6 Tipuri de inregistrari Coman.Contab. fin. a 156-

contabile aferente societatilor 159
cheltuielilor comerciale,FRM
Buc,2006
XIII.
Contabilitatea
Veniturilor
1 Elementele din care sunt Coman.Contab. fin. a 159

costituite veniturile unei societatilor
intreprinderi si definirea comerciale,FRM
lor. Buc,2006
2 - Coman.Contab. fin. a 160-

Conturi de venituri societatilor 161
comerciale,FRM
Buc,2006
3 De cine sunt reprezentate Coman.Contab. fin. a 161

veniturile? societatilor
Clasificarea veniturilor comerciale,FRM
dupa natura lor Buc,2006
4 Veniturile din exploatare- Coman.Contab. fin. a 161-

componenta societatilor 162
comerciale,FRM
www.referat.ro 13
Buc,2006
5 Veniturile financiare si Coman.Contab. fin. a 162

venituri extraordinare societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
6 Venituri din ajustari de Coman.Contab. fin. a 162

valoare societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
7 Cand este recunoscut Coman.Contab. fin. a 163-

venitul? societatilor 164
Evaluarea veniturilor la comerciale,FRM
valoarea justa, Definitia Buc,2006
valorii juste
8 Clasificarea veniturilor Coman.Contab. fin. a 164
dupa perioda la care se societatilor
refera comerciale,FRM
Buc,2006
9 Tipuri de inregistrari Coman.Contab. fin. a 164-

contabile. Operatiuni societatilor 165
contabile pe fiecare tip de comerciale,FRM
vanit Buc,2006
10 Subventii pentru Coman.Contab. fin. a 35-37

investitii: definire, feluri societatilor
de, conturi utilizate comerciale,FRM
Buc,2006
11 Venituri din subventii Coman.Contab. fin. a 35-37

pentru investitii societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
XIV. Lucrarile
de inchidere a
exercitiului
financiar.
Intocmirea si
prezentarea
situatiilor
financiare
1 Ce cuprinde in set Coman.Contab. fin. a 166
complet de situatii societatilor
financiare? comerciale,FRM
Buc,2006
www.referat.ro 14
2 Lucrarile de inchidere a Coman.Contab. fin. a 166
exercitiului financiar societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
3 Ce presupune stabilirea Coman.Contab. fin. a 166

balantei de verificare societatilor
inainte de efectuarea comerciale,FRM
inventarierii? Buc,2006
4 Ce presupune presupune Coman.Contab. fin. a 166-

inventarierea societatilor 167
patrimoniului? comerciale,FRM
Ecuatia neta a Buc,2006
patrimoniului.
5 Contabilizarea Coman.Contab. fin. a 167
operatiunilor de societatilor
regularizare in urma comerciale,FRM
inventarului Buc,2006
6 Contabilitate plusurilor Coman.Contab. fin. a 167-

de inventar societatilor 168
comerciale,FRM
Buc,2006
7 Contabilitatea Coman.Contab. fin. a 168

minusurilor de inventar societatilor
comerciale,FRM
Buc,2006
8 Inregistrarea diferentelor Coman.Contab. fin. a 169-

constatate in plus pentru societatilor 170
elementelor de pasiv comerciale,FRM
Buc,2006
9 Etapele determinarii Coman.Contab. fin. a 170-

rezultatului financiar societatilor 172
comerciale,FRM
Buc,2006
www.referat.ro 15
UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”
FACULTATEA DE MANAGEMENT
SPECIALIZAREA CIG Anul V FR
SUBIECTE LA DISCIPLINA AUDIT FINANCIAR CONTABIL 2

TITULAR: Lector. univ.dr. Pisleag Ana
Nr. Denumirea Continutul Subiectelor BIBLIOGRAFIE PAG.

crt Temei
I.Conceptul de
audit, audit
financiar, audit
public intern
1. Definitia auditului M. Boulescu, C, Barnea, 253
Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
2 Ce se intelege prin audit M. Boulescu, C, Barnea, 253-
financiar? Audit financiar, Ed. 254
FRM, Bucuresi,2007
3. Care sunt activitatile ce pot fi M. Boulescu, C, Barnea, 56
desfasurate de auditorii Audit financiar, Ed.
financiari persoane fizice sau FRM, Bucuresi,2007
juridice, care au dobandit
aceasta caliate si sunt membrii
bai CAFR, in exercitarea
independenta a profesiei?
4 Definitia auditului intern. al M. Boulescu, C, Barnea, 255
entitatilor economice. Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
5 Scopul si continutul normelor M. Boulescu, C, Barnea, 256
de audit intern, elaborate de Audit financiar, Ed.
CAFR: FRM, Bucuresi,2007
6 Obiectivele auditului intern. M. Boulescu, C, Barnea, 255
FRM, Bucuresi,2007
7. Ce este auditul public intern? M. Boulescu, C, Barnea, 256
FRM, Bucuresi,2007
8 Obiectivele auditului public M. Boulescu, C, Barnea, 257
intern Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
9 Sfera auditului public intern M. Boulescu, C, Barnea, 258
FRM, Bucuresi,2007
www.referat.ro 16
10 Care sunt activitatile asupra M. Boulescu, C, Barnea, 258-
carora se exercita auditul Audit financiar, Ed. 259
public intern? La ce perioda se FRM, Bucuresi,2007
auditeaza?
11 Tipuri de audit si definirea lor M. Boulescu, C, Barnea, 260-
Audit financiar, Ed. 261
FRM, Bucuresi,2007
II.Comitetul
pentru Audit
Public Intern
(CAPI)
1. Sistemul organizatoric al al M. Boulescu, C, Barnea, 262
activitatii de audit public Audit financiar, Ed.
intern. FRM, Bucuresi,2007
2. Ce este compartimentul de M. Boulescu, C, Barnea, 262
Audit \public Intern(CAPI)? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
3 Cati membrii are CAPI M. Boulescu, C, Barnea, 262
si care sunt acestia? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
Legea 672/2002 privind Art. 2
auditul public intern,
M.o.95/dec 2002
4 De cine este condus CAPI? M. Boulescu, C, Barnea, 263
FRM, Bucuresi,2007
5 De catre cine este asigurat M. Boulescu, C, Barnea, 263
secretariatul general al CAPI? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
6 Atributiile CAPI. M. Boulescu, C, Barnea, 26
FRM, Bucuresi,2007
7 Membrii CAPI pot face parte . Boulescu, C, Barnea, 263
din Ministerul Finatelor? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
8 Care este procedura pentru . Boulescu, C, Barnea, 263-
desemnarea membrilor CAPI? Audit financiar, Ed. 264
FRM, Bucuresi,2007
9. Situatii in care inceteaza . Boulescu, C, Barnea, 265
calitatea de membru al CAPI? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
III.Unitatea
Centrala de
Armonizare
pentru Auditul
Public Intern
(UCAAPI)
1. Constituirea UCAAPI Boulescu, C, Barnea, 265
FRM, Bucuresi,2007
www.referat.ro 17
2 De cine este condusa UCAAPI Boulescu, C, Barnea, 265
FRM, Bucuresi,2007
3 Atributiile principale ale Boulescu, C, Barnea, 265
UCAAPI Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
4 Conditiile pe care trebuie sa le Boulescu, C, Barnea, 266
indeplineasca directorul Audit financiar, Ed.
general. De cine este numit? FRM, Bucuresi,2007
5 Care este procedura de numire Boulescu, C, Barnea, 266
a directorului general al Audit financiar, Ed.
UCAAPI? FRM, Bucuresi,2007
6 Care este procedura de Boulescu, C, Barnea, 266
eliberare din functie a Audit financiar, Ed.
directorului general al FRM, Bucuresi,2007
UCAAPI?
7. De cine este numit directorul Boulescu, C, Barnea, 266-
General al UCAAPI Audit financiar, Ed. 267
FRM, Bucuresi,2007
IV.Compartim
entul de Audit
Public
Intern(CAPI).
1 Etapele care trebuie parcurse Boulescu, C, Barnea, 267
pentru stabilirea structurii Audit financiar, Ed.
functionale de baza in FRM, Bucuresi,2007
domeniul API
2 Modul de organizare a Boulescu, C, Barnea, 267-
Compartimentului pentru Audit Audit financiar, Ed. 268
Public Intern(CAPI) FRM, Bucuresi,2007
3 Institutiile publice la nivelul Boulescu, C, Barnea, 268
carora este obligatoriu sa se Audit financiar, Ed.
organizeze CAPI. Exceptii. FRM, Bucuresi,2007
4 Definitia institutiei publice Boulescu, C, Barnea, 268
mici.Cine are obligatia Audit financiar, Ed.
urmaririi conditiei de institutie FRM, Bucuresi,2007
publica mica
5 Conditiile pe care trebuie sa le Boulescu, C, Barnea, 268
indeplineasca o institutie Audit financiar, Ed.
publica mica, pentru a fi FRM, Bucuresi,2007
obligata da infiinteze un CAPI
6 Timpul in care entitatile Boulescu, C, Barnea, 268
publice care au organizat un Audit financiar, Ed.
CAPI si au devenit institutii FRM, Bucuresi,2007
publice mici , au obligatia sa
instiinteze CAPI
7 In subordinea cui functioneaza Boulescu, C, Barnea, 268
CAPI? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
www.referat.ro 18
8 Obiectivele CAPI Boulescu, C, Barnea, 269
FRM, Bucuresi,2007
9 Misiunea CAPI Boulescu, C, Barnea, 270
FRM, Bucuresi,2007
10 Obiectivele misiunii API Boulescu, C, Barnea, 270
FRM, Bucuresi,2007
V.Atributiile
Compartiment
ului de API
1 Enumerati atributiile CAPI Boulescu, C, Barnea, 270-
FRM, Bucuresi,2007
2 In cate zile este obligat CAPI Boulescu, C, Barnea, 270-
sa avizeze normele propii ? Audit financiar, Ed. 271
FRM, Bucuresi,2007
3 Institutiile publice care nu Boulescu, C, Barnea, 271
elaboreaza norme propii Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
4 Data pana la care CAPI Boulescu, C, Barnea, 271-
intocmeste proiectul planului Audit financiar, Ed.
de API FRM, Bucuresi,2007
5 Structura planului de API Boulescu, C, Barnea, 272
FRM, Bucuresi,2007272
6 Data pana la care conducatorul Boulescu, C, Barnea, 272
entitatii publice aproba Audit financiar, Ed.
proiectul planului anual de API FRM, Bucuresi,2007
7 Activitatile care se supun API Boulescu, C, Barnea, 273
cel putin odata la 3 ani Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
8 Procedura de elaborare a Boulescu, C, Barnea, 271-
planului anual de API Audit financiar, Ed. 273
FRM, Bucuresi,2007
VI.Conducator
ul CAPI
1 De catre cine este numit Boulescu, C, Barnea, 275
conducatorul CAPI? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
2 Procedura de numire a Boulescu, C, Barnea, 275-
conducatorului CAPI Audit financiar, Ed. 276
FRM, Bucuresi,2007
3 Procedura destituirii Boulescu, C, Barnea, 276
conducatorului CAPI Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
4 Atributiile conducatorului Boulescu, C, Barnea, 276-
CAPI Audit financiar, Ed. 277
FRM, Bucuresi,2007
www.referat.ro 19
5 Ce defineste Carta auditului Boulescu, C, Barnea, 276
intern? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
6 Ce ete programul de organizare Boulescu, C, Barnea, 277
si imbunatatire a calitatii Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
7 Evaluarea interna Boulescu, C, Barnea, 277
FRM, Bucuresi,2007
8 Evaluarea externa Boulescu, C, Barnea, 277
FRM, Bucuresi,2007
VII. Carta
auditului
public intern si
Codul privind
conduita etica
a auditorului
intern
1 Definitia Cartei auditului intern Boulescu, C, Barnea, 278
FRM, Bucuresi,2007
2 Structura Cartei pentru audit Boulescu, C, Barnea, 278-
intern Audit financiar, Ed. 279
FRM, Bucuresi,2007
3 Definitia codului privind Boulescu, C, Barnea, 279
conduita etica a auditului intern Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
4 Obiectivele profesiei de audit Boulescu, C, Barnea, 280
intern Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
5 Componentele Codului privind Boulescu, C, Barnea, 280
conduita etica Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
6 Principiile fundamentale pentru Boulescu, C, Barnea, 280-
profesia si practica de audit Audit financiar, Ed. 281
public FRM, Bucuresi,2007
7 Regulule de conduita ale Boulescu, C, Barnea, 280-
auditorului intern Audit financiar, Ed. 281
FRM, Bucuresi,2007
VIII. Auditorii
interni
1 Auditori interni-conditii de Boulescu, C, Barnea, 284
comparibilitate Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
2 Numirea auditorilor inter? Boulescu, C, Barnea, 284
FRM, Bucuresi,2007
www.referat.ro 20
3 Componenta dosarului de Boulescu, C, Barnea, 285
concurs pentru auditorii interni Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
4 Revocarea auditorilor interni Boulescu, C, Barnea, 285
FRM, Bucuresi,2007
5 Ce fel de functionari sunt Legea 672/2002 Art 18,
auditorii interni? alin
(4)
6 Precizati marimea sporului Boulescu, C, Barnea, 287
pentru complexitatea muncii , Audit financiar, Ed.
de care beneficiaza auditorii FRM, Bucuresi,2007285
interni
7 Responsabilitatile auditorilor 1.Legea 672/2002 Art19.
interni
Boulescu, C, Barnea, 286
FRM, Bucuresi,2007
8 Competenta auditorilor interni Boulescu, C, Barnea, 286
FRM, Bucuresi,2007
9 Constiinta profesionala C 286-
287
10 Interdictii Boulescu, C, Barnea, 287
FRM, Bucuresi,2007
Boulescu, C, Barnea, Art20.
FRM, Bucuresi,2007
IX. Pregatirea
misiunii de API
1 Documentele de initiere a Boulescu, C, Barnea, 289
misiunii de audit Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
2 Ordinul de serviciu. Ce contine Boulescu, C, Barnea, 290-

?procedura? Audit financiar, Ed. 291
FRM, Bucuresi,2007
3 Declaratia de independenta. Boulescu, C, Barnea, 291-

Procedura de completare Audit financiar, Ed. 292
FRM, Bucuresi,2007
4 Notifiarea. Definire, termen, Boulescu, C, Barnea, 294

scopul notificarii Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
www.referat.ro 21
5 Procedura notificarii Boulescu, C, Barnea, 294 -
FRM, Bucuresi,2007
6 Precizarea si explicarea Boulescu, C, Barnea, 295-

etapelor colectarii si prelucrarii Audit financiar, Ed. 298
informatiilor . FRM, Bucuresi,2007
7 Obiectul auditabil Boulescu, C, Barnea, 298

FRM, Bucuresi,2007
8 Etapele identificarii obiectului Boulescu, C, Barnea, 298

auditabil Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
X. Analiza
riscurilor
1 Ce este riscul? Boulescu, C, Barnea, 299
FRM, Bucuresi,2007
2 Categorii de riscuri Boulescu, C, Barnea, 299

FRM, Bucuresi,2007
3 Componentele riscului Boulescu, C, Barnea, 299

FRM, Bucuresi,2007
4 Scopul analizei riscului Boulescu, C, Barnea, 299-

FRM, Bucuresi,2007
5 Criteriile utilizate in masurarea Boulescu, C, Barnea, 300

probabilitatii de aparitie a Audit financiar, Ed.
riscului FRM, Bucuresi,2007
6 Nivelele de apreciere a Boulescu, C, Barnea, 300

controlului intern. Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
7 Pe cate nivele este apreciata Boulescu, C, Barnea, 300

vulnerabilitatea unei entitati si Audit financiar, Ed.
care sunt acestea FRM, Bucuresi,2007
8 Metoda model de efectuarea a Boulescu, C, Barnea, 300-

analizei riscurilor Audit financiar, Ed. 302
FRM, Bucuresi,2007
www.referat.ro 22
9 Cum se stabileste punctajul Boulescu, C, Barnea, 301
total al criteriului utilizat? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
10 Evaluarea controlului intern Boulescu, C, Barnea, 303

FRM, Bucuresi,2007
XI. Elaborarea
tematicii de
detaliu a
misiunii de
audit, a
programului
de audit public.
Deschiderea
interventiei la
fata locului.
1 Ce este programul de audit Boulescu, C, Barnea, 304
public intern si ce cuprinde? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
2 Tematica de audit public intern Boulescu, C, Barnea, 304

FRM, Bucuresi,2007
3 Scopul programullui de API Boulescu, C, Barnea, 304

FRM, Bucuresi,2007
4 Procedura de elaborare a API Boulescu, C, Barnea, 304-

FRM, Bucuresi,2007
5 Procedura de deschidere a Boulescu, C, Barnea, 308-

interventiei la fata locului si Audit financiar, Ed. 309
ordinea de zi FRM, Bucuresi,2007
6. Procedura notificarii entitatii Boulescu, C, Barnea, 309-

auditate Audit financiar, Ed. 310
FRM, Bucuresi,2007
XII.Interventia
la fata locului
1. In ce consta interventia la fata Boulescu, C, Barnea, 310
locului(etape)? Audit financiar, Ed.
FRM, Bucuresi,2007
www.referat.ro 23
2 Tehnicile de audit public intern Boulescu, C, Barnea, 310-
FRM, Bucuresi,2007
3 Tehnicile de verificare Boulescu, C, Barnea, 310-

FRM, Bucuresi,2007
4 Instrumentele de audit public Boulescu, C, Barnea, 311-

intern Audit financiar, Ed. 312
FRM, Bucuresi,2007
5 Dosarele de API. Sectiuni Boulescu, C, Barnea, 316-

FRM, Bucuresi,2007
6 Procedura revizuirii Boulescu, C, Barnea, 318

documentelor de lucru in Audit financiar, Ed.
misiunea de audit. FRM, Bucuresi,2007
7 Transmiterea rezultatelor si Boulescu, C, Barnea, 319-

sedinta de inchidere a misiunii Audit financiar, Ed. 320
de API FRM, Bucuresi,2007
8 Raportul de API Boulescu, C, Barnea, 321

FRM, Bucuresi,2007
XIII.Elaborare
a proiectului de
raport de de
API
1 De cine se elaboreaza proiectul Boulescu, C, Barnea, 322
raportului de API si ce Audit financiar, Ed.
reflecta? FRM, Bucuresi,2007
2 Cerinte ce se au in vedere la Boulescu, C, Barnea, 322

elab. Proiectului de raport de Audit financiar, Ed.
API FRM, Bucuresi,2007
3 Principiile ce se au in vedere la Boulescu, C, Barnea, 332

elaborarea proiectului Audit financiar, Ed.
raportului de API FRM, Bucuresi,2007
4 Structura proiectului de raport Boulescu, C, Barnea, 323

FRM, Bucuresi,2007
www.referat.ro 24
5 Procedura de elaborare Boulescu, C, Barnea, 323-
FRM, Bucuresi,2007
6 Transmiterea proiectului de Boulescu, C, Barnea, 325-

raport la entitatea auditata Audit financiar, Ed. 326
FRM, Bucuresi,2007
7 Reuniunea de conciliere Boulescu, C, Barnea, 326-

FRM, Bucuresi,2007
8 Continutul raportului de audit Boulescu, C, Barnea, 328-

public intern final Audit financiar, Ed. 329
FRM, Bucuresi,2007
9 Supervizarea misiunii de audit Boulescu, C, Barnea, 329-

intern.Procedura de supervizare Audit financiar, Ed. 330
FRM, Bucuresi,2007
10 Difuzarea raportului de audit Boulescu, C, Barnea, 330-

public intern Audit financiar, Ed. 331
FRM, Bucuresi,2007
11 Urmarirea recomandarilor Boulescu, C, Barnea, 331-

FRM, Bucuresi,2007
XIV.
Legea 672/2002
Termeni si
expresii
1 Controlul intern Legea 672/2002 privind Art 2
auditul public intern.
2, Controlul financiar public Legea 672/2002 privind Art 2
intern auditul public intern.
3 Economicitate Legea 672/2002 privind Art 2
4 Eficacitate Legea 672/2002 privind Art 2
5 Eficienta Legea 672/2002 privind Art 2
6 Entitate publica Legea 672/2002 privind Art 2
7 Fonduri publice Legea 672/2002 privind Art 2
8 Institutie publica Legea 672/2002 privind Art 2
9 Patrimoniul public Legea 672/2002 privind Art 2
www.referat.ro 25
www.referat.ro 26
CAPITOLUL 1.Postulatele si principiile contabile
1.1. Patrimoniul-obiect al contabilitatii
Literatura de specialitate cunoaste trei conceptii in definirea si analiza patrimoniului ca
obiect al contabilitatii: juridica, economica si economico – juridica.
Potrivit conceptiei juridice, patrimoniul - reprezinta toate drepturile si obligatiile care au
continut economic si bunurilor la care acestea se refera, apartinand unei persoane fizice sau juridice.
Potrivit conceptiei economice, patrimoniul este considerat ca totalitatea bunurilor economice
exprimate in bani, inclusiv rezultatele, ce apartin unei persoane fizice sau juridice.
Prin asocierea celor doua conceptii s-a ajuns la definirea economico- juridica a
patrimoniului, potrivit careia acesta este un complex de drepturi si obligatii cu respectivele lor
obiecte de drepturi si obiecte de obligatii evaluabile in bani.
La nivelul obiectului contabilitatii ecuatia patrimoniului este definita prin egalitatea:
ACTIVUL PATRIMONIAL (AP) = PASIVUL PATRIMONIAL(PP)
Activele patrimoniale sunt reprezentate de formele concrete in care se materializeaza la un

moment dat de capitalul real, respectiv capital fix, capitalul circulant, capitalul banesc, plasamente
de capital banesc pe termen lung, mediu si scurt.
Un activ patrimonial, reprezinta o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor
evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare”.
Pasivele patrimoniale,sunt reprezentate de titlurile de proprietate si de credit remise
detinatorilor de capitaluri si obligatiile lasate spre valorificare in respectivul patrimoniu economic si
de obligatiile de rambursare a capitalului imprumutat si/sau atras pe termen lung, mediu si scurt.
Pasivele patrimoniale sunt divizate in doua componente distincte, si anume:
capitalurile propii,care ,reprezinta dreptul actionarilor (interesul rezidual) in activele
entitatii, dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia,.
Datoriile, care reprezinta o obligatie actuala a entitatii, ce decurge din evenimente
trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care
incorporeaza beneficii economice”.
Se observa ca obiectivul fundamental al contabilitatii financiare este reflectarea starii
patrimoniului economic al unei entitati la un moment dat si se realizeaza cu ajutorul bilantului
patrimonial. Astfel egalitatea patrimoniala genereaza egalitatea bilantiera:
ACTIVUL BILANTIER (AB) = PASIVUL BILANTIER (PB)
Pornind de la cele doua componente ale pasivului, drepturi si obligatii, contabilitatea

calculeaza situatia neta a patrimoniului pe baza relatiei:
SITUATIA NETA
A PATRIM . = ACTIVUL - OBLIGATII
(DREPTURI CU VALOARE ECONOM. ) PATRIMONIAL CU VAL. EC.
1.2.Imaginea fidela ca obiectiv fundamental al contabilitatii
Imaginea fidela, ca obiectiv fundamental in contabilitatea continentala si ca principiu

fundamental, in care converg toate celelalte principii, in contabilitatea anglo- saxona, este un
concept de origine britanica, are in vedere respectarea standardelor contabile si a legii. In plan
teoretic, imaginea fidela este definita prin prisma termenilor de imagine veridica si imagine corecta
sau imagine reala si corecta.
Imagine fidela = sinceritate + regularitate
www.referat.ro 1
Sinceritatea inseamna respectarea cu buna credinta si profesionalism a normemelor
(standardelor) si procedurilor contabile in functie de cunoasterea pe care contabilii trebuie sa o aiba
in mod normal asupra realitatii si importantei operatiilor si situatiilor.
Regularitate presupune ca informatia privind situatia patrimoniului,situatia financiara si
rezultatul obtinut sunt in conformitate cu regulile si procedurile in vigoare. Deci, regularitatea
trebuie apreciata in raport cu documentele legislative sau de reglementare, ordonante nationale;
teste reglementate (decrete, hotarari de guvern, norme metodologice, instructiuni si norme de
interpretare) etc.
In viziunea multor specialisti, la cei doi termeni ai ecuatiei imaginii fidele se mai adauga si
al treilea denumit, fidelitate, care are ca scop de a reda o imagine obiectiva sau mai degraba
completa si pertinenta asupra realitatii economice. Prin caracteristica completa, se are in vedere nu
completitudinea informatiilor, ci faptul de a se prezenta acel set de informatii, pe baza caruia
utilizatorul sa-si faca o imagine cat mai exacta asupra situatiei patrimoniale si rezultatului.
Versiunea franceza defineste imaginea fidela prin prisma ecuatiei:
Imaginea fidela = sinceritate + regularitate + fidelitate
1.3. Obiectivul situatiilor financiare
Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatia despre pozitia financiara a

intreprinderii, rezultatele (performanta) si modificarile pozitiei financiare ale intreprinderii.
Informatiile privind pozitia financiara a intreprinderii sunt oferite de bilant, cele privind
rezultatul, de contul de profit si pierdere, iar informatiile privind modificarea pozitiei financiare prin
intermediul unor situatii distincte.
Pozitia financiara a intreprinderii este definita de resursele economice pe care la controleaza
, de structura financiara a activelor, datoriilor si capitalurilor propii, de lichiditatea si solvabilitatea
valorilor economice si de capacitate sa de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara
activitatea.
Formula fundamentala a pozitiei financiare este:
CAPITAL PROPIU (ACTIV NET) = ACTIV – DATORII (PASIV)
Performanta financiara = performanta (rezultatul global) al intreprinderii.
1.4. Elementele modelate prin situatiile financiare
A. Active patrimoniale
Activul indica utilizarea capitalurilor ca bunuri de folosinta indelungata , stocuri, creante,
disponibilitati si alte valori.
Activele imobilizate pot fi clasificate in: imobilizari corporale, imobilizari necorporale si
imobilizari financiare.
Activele imobilizate sunt activele generatoare de beneficii si detinute pe o perioada mai mare
de un an.
B. Pasivele patrimoniale
Elementele de pasiv sunt reprezentate de totalitatea surselor de finantare a bunurilor
economice si cuprinde capitalurile propii, provizioanele, datoriile pe termen lung, datoriile pe
termen scurt si pasivele de regularizare.
1.5.Principiile contabile – obiective ale contabilitatii financiare
In conditiile economiei de piata, practicile contabile ale tarilor eoropene nu mai pot fi
concepute fara referinta la principiile care guverneaza contabilitatea.
Principiile contabile se refera in special la continutul si calitatea informatiei contabile
furnizate si publicate prin situatiile financiare anuale.
www.referat.ro 2
Cum situatiile financiare anuale sunt vizate cu prioritate in procesul de standardizare si
armonizare contabila pe plan mondial, principiile contabile sunt de regula enumerate si definite de
legislatiile privind contabilitatea nationala. Reglementarile contabile conforme cu directivele
europene , vizeaza urmatoarele principii generale: 1) continuarea activitatii, 2) permanentei
metodelor, 3) prudentei, 4) independentei exercitiului, 5) evaluarii separate a elementelor de activ si
de datorii, 6) intangibilitatii, 7) necompensarii, 8) prelevantei economicului asupra juridicului, 9)
pragului de semnificatie.
Acestora li se adauga patru caracteristici calitative pe care trebuie sa le aiba informatiile
contabile
Pentru a fi utila utilizatorilor informatia contabila trebuie sa indeplineasca anumite atribute
denumite caracteristi calitative. Acestea sunt: inteligibilitatea, relevalta, credibilitatea,
comparatibilitatea, oportunitatea.
Toate acestea sunt considerate si norme de conduita ale profesionistului contabil, deci
principii ale deontologiei contabile.
Capitolul 2. Contabilitatea stocurilor

2.1. Caracterizare generala
Stocurile fac parte din categoria activelor circulante.
Un activ se clasifica ca un activ circulant cand:
este achizitionat pentru consum propiu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie
realizat in termen de 12 luni de la incheierea exercitiului financiar;
este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
este reprezentat de trezorerie sau din echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este
restrictionata in scopul comercializarii. In categoria stocurilor se cuprind bunurile si
servicile care, de regula, se asteapta sa fie realizate in urmatoarele 12 luni de la data
bilantului.
In categoria ctivelor circulante se cuprind:
a. stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura:
b. creante;
c. investitii pe termen scurt;
d. casa si conturi la banci;
Stocurile sunt active circulante:
a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a
activitatii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care
urmeaza
2.2. Evaluarea stocurilor
Evaluarea stocurilor , potrivit reglementarilor contabile romanesti se evalueaza la
urmatoarele momente: la intrare, la inventariere, la incheierea exercitiului financiar, la iesire..
2.2.1. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu
La intrarea in patrimoniu, stocurile sunt evaluate si inregistrate in contabilitat in functie de
modul lor de dobandire:
I. Stocurile cumparate (materii prime, materiale,marfuri, ambalaje etc) se evalueaza la
costul de achizitie, in formarea caruia intra urmatoarele elemente:
pretul de cumparare fara TVA;
taxele nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, sigurari etc);
cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuie care pot fi atribuite direct
achizitiei stocurilor;
TVA inscrisa in factura furnizorului, in cazul in care cumparatorul nu este
platitor de TVA.
II. Stocurile fabricate (produse finite, semifabricate etc) se evalueaza la costul de
productie, care se compune din:
www.referat.ro 3
cheltuielile directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile
muncitorilor direct productivi;
cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cu reparatiile, cu
salariile personalului de conducere din sectii.
III. Stocurile obtinute cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa (de utilitate), care
reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in cadrul unei tranzactii comerciale cu
pretul determinat obiectiv.
IV. Stocurile aduse ca aport in natura se evalueaza la valoarea de aport, stabilita in urma
evaluarii.
2.2.2. Evaluarea stocurilor la inventariere si la inchiderea exercitiului financiar
La sfarsitului exercitiului financiar fiecare entitate trebuie sa realizeze inventarierea
patrimoniului. La acest moment stocurile se evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de
inventar.
2.2.3.Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu
La iesirea din patrimoniu, prin consum, vanzare, donatii, distrugere. etc. Stocurile se
evalueaza si se scad din gestiune la valoarea de intrare , utilizandu-se una dintre urmatoarele
metode:
1. Metoda identificarii specifice (IS)- consta in evaluarea bunurilor la costul istoric (
de intrare). Se poate folosi in cazul produselor de folosinta indelungata, care se pot
identifica prin serie, data de intrare, cost de achizitie.
2. Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea mediei ponderate
a costurilor unui anumit element, fie periodic (de exemplu la sfarsitul lunii), fie dupa
fiecare receptie.
Daca se calculeaza la sfarsitul lunii, costul mediu ponderat (CPM) se stabileste dupa
formula:
CPM = ( VSi + Vi) / ( QSi + Qi)
in care:
VSi – valoarea stocului initial;
Vi – valoarea intrarilor;
QSi - cantitatea existenta in stocul initial;
Qi – cantitatile intrate.
Daca se calculeaza dupa fiecare receptie, costul mediu ponderat (CPM) se calculeaza dupa
formula:
CPM = ( VSp + Vi ) / ( QSp + Qi),
in care:
VSp - valoarea stocului precedent;
QSp – cantitatea existenta in stocul precedent;
Prin ponderarea cantitatilor iesite (QE ) cu costul mediu ponderat (CPM) se obtine valoarea
bunurilor iesite din gestiune (VE) :
VE) = (QE ) * CPM
3. Metoda „prima intrare – prima iesire(FIFO)”
4.Metoda „ultima intrare – prima iesire(LIFO) ” ,
5.Metoda pretului standard (prestabilit)
• Diferentele de pret se repartizeaza asupra valorii bunurilor iesite cu ajutorul unui coeficient
(K) care se calculeaza astfel:
K = ( Sold initial al diferentei de pret + Diferentele pret cumulate aferente intrarilor

cursului anului) / ( Sold initial al stocurilor la pret standard + Valoarea
cumulata la pret standard a stocurilor intrate)
Acest coeficient se pondereaza cu valoarea bunurilor iesite la cost standard, obtinandu-se
diferentele de pret aferente bunurilor iesite, care se repartizeaza asupra costurilor.
6. Metoda pretului cu amanuntul
www.referat.ro 4
2.3. Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor
Exista doua metode de evidenta sintetica a stocurilor:
a) Metoda inventarului permanent;
b) Metoda inventarului intermitent.
In conditiile metodei inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de
intrare si de iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment a marimii stocurilor,
atat cantitativ, cat si valoric.
Metoda inventarului intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in
contabilitate pe baza inventarului stocurilor la sfarsitul perioadei. Astfel:
Conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile determinate la
inventariere si se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare, cu ocazia includerii in
cheltuieli a soldurilor constatate la sfarsitul perioadei precedente;
Intrarile de stocuri din cursul periodei se inregistreaza direct in conturile de
cheltuieli, conform ipotezei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii
si nu pastrarii acestora in depozit.
Iesirile de stocuri se determina prin calcul extracontabil, pe baza formulei:
Stocuri initiale + intrari – stocuri finale = iesiri
2 .3.1 Contabilitatea operatiilor privind stocurile cumparate
A. Operatii privind intrarile de stocuri metoda inventarului permanent
In cursul exercitiului, toate operatiile privind cumpararile de materiale si marfuri de la
furnizori se inregistreaza la costul de achizitie in debitul conturilor de stocuri in corespondenta cu
creditul conturilor de furnizori, daca aprovizionarea se face pe credit comercial si prin conturile de
trezorerie daca se utilizeaza instrumente de plata imediata.
% = 5311
301 Materi prime Casa
4426
B).Operatii privind iesirea stocurilor metoda inventarului permanent
Consumul de materii prime si materiale se inregistreaza pe baza „bonurilor de consum” sau
„fisei limita de consum”, formula contabila este urmatoarea:
601 = 301
Cheltuieli cu materii prime Materii prime
C). Contabilitatea operatiilor privind stocurile cumparate – metoda inventarului
intermitent
a. la deschiderea exercitiului se preiau la cheltuielile perioadei stocurile intrate reflectate in

conturile din clsa a 3 –a ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie”.
60 = 3
Cheltuieli cu materii prime, Conturi de stocuri si productie in curs

materiale si marfuri de executie
b. cumpararile de stocuri efectuate in cursul perioadei se inregistreaza prin relatia:
% = 401
60 Furnizori
Cheltuieli cu materii prime,
materiale si marfuri
4426
TVA deductibila
c. la sfarsitul perioadei pe baza listelor de inventariere intocmite, stocurile finale sunt reflectate prin
formula contabila:
www.referat.ro 5
3 = 60
Conturi de stocuri si productie Cheltuieli cu materi prime, materiale si marfuri
in curs de executie
2.4. Contabilitatea operatiilor privind stocurile fabricate

Daca se foloseste metoda inventarului permanent, in cursul exercitiului
a) pe baza bonurilor de predare, transfer, restituire”, produsele receptionate se inregistreaza in
contul de productie prin relatia:
34 = 711
Produse Venituri din productia stocata
Inregistrarea de mai sus este valabila si in cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, cu
deosebirea ca ea se efectueaza numai la finele periodei si numai pentru stocurile finale de produse
sau productie in curs de executie.
b) Iesire de produse prin vanzare, metoda inventarului permanent, prin vanzare se inregistreaza
prin inregistrarea:
711 = 34
Venituri din productia stocata Produse

c) Reluarea productiei in curs de executie la inceputul periodei urmatoare genereaza
inregistrarea:
711 = 33
Venituri din productia stocata Productie in curs de executie
In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, ciclul complet de inregistrari se
prezinta astfel:
a. Decontarea asupra veniturilor a stocurilor initiale de produse si productie in curs de
executie;
711 = 33
Venituri din productia stocata Productie in curs de executie
34
Produse
b. Reluarea la conturile de stocuri a produselor si productiei in curs de executie consemnate
la sfarsitul perioadei in „listele de inventariere”:
33 = %
Productie in curs de executie 71
Venituri din productia stocata
Produse
2.5. Cazuri particulare
2.5.1. Contabilitatea stocurilor la pret prestabilit
In acest caz cu ocazia operatiilor de intrare se face inregistrarea urmatoare:
3 = 40
Conturi de stocuri si productia Conturi de furnizori si conturi asimilate
in curs de executie (cazul intrarilor la pret de achizitie)
308 sau 71
Diferente de pret la materii prime si Venituri din productia stocata ( in cazul intrarilor de
Materiale stocuri din productie proprie)
328
www.referat.ro 6
Diferente de pret la obiecte de
inventar
348
Diferente de pret la produse
368
Diferente de pret la animale si pasari
In conturile de diferente de pret se inregistreaza diferentele intre pretul prestabilit si costul
de achizitie. De asemenea in aceleasi conturi se inregistreaza si cheltuielile de transport –
aprovizionare si alte cheltuieli accesorii in cazul cand ele figureaza in documente distincte de
factura.
La iesirea stocurilor se face inregistrarea:
60 = 3
Cheltuieli cu materii prime, Conturi de stocuri si productie in curs de executie
materiale si marfuri
(in cazul consumului si vanzarilor)
71 308
Venituri din productia stocata Diferente de pret la materii prime si materiale
(in cazul vanzarilor de produse
si reluarea productiei in curs
de executie) 328
Diferente de pret la obiecte de inventar
348
Diferente de pret la produse
368
Diferente de pret la animale si pasari
378
Diferente de pret la marfuri
Inregistrarile se fac in negru sau rosu in functie de felul si sensul diferentei nefavorabile sau
favorabile .
2.5.2. Contabilitatea stocurilor cu amanuntul
In cazul metodei inventarului permanent poate fi delimitata ca un caz particular si varianta de
evidenta la pret de vanzare a stocurilor de marfuri. In acest caz intrarile si iesirile de marfuri sunt
evaluate la pret de vanzare format din pretul de achizitie plus adosul comercial. Contul utilizat
pentru evidentierea adaosului comercial este 378 „Diferente de pret la marfuri”.
a. Cumpararile de marfuri sunt inregistrate prin formule contabile:
% = 401
371 Furnizori
Marfuri (pretul de achizitie)
4426
TVA deductibil
si,
371 = %
Marfuri 378
4428
Tva neexigibila
b. Vanzarile de marfuri cu incasarea in numerar:

5311 = %
Casa in lei 707
www.referat.ro 7
Venituri din vanzarea de marfuri
4427
TVA colectata
c. Descarcarea de gestiune de marfuri vandute

% = 371
Marfuri
378
(rabatul aferent marfii vandute)
607
Cheltuieli privind marfurile vandute
(costul marfii vandute)
4428
TVA neexigibila (aferenta marfii vandute)
TVA colectata
Coeficientul mediu de rabat: K = (Si378 + Rc378) / (Si371 + Rd371 – Si4428 – Rc4428)
CAPITOLUL 3. Contabilitatea decontarilor cu tertii

3.1. Delimitari si structuri privind decontarile cu tertii
Prin categoria de decontari cu tertii sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terte
persoane, cu termen de decontare scurt. De asemenea, sunt incluse si decontarile intre exercitiile
financiare determinate de valorile de regularizare de la un exercitiu la altul.
Nu sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii datoriile si creantele financiare determinate
de creditele pe termen scurt primite respectiv acordate de entitate.
Datoriile pe termen scurt exprima fondurile furnizate de terti pentru care entitatea trebuie sa
acorde o prestatie sau un echivalent valoric. Persoanele fizice si juridice fata de care entitatea are
obligatii banesti sunt denumite creditori. Definit astfel creditorul reprezinta persoana care in cadrul
unui raport patrimonial a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent
valoric sau o contraprestatie.
Creantele pe termen scurt sau activele in curs de decontare reprezinta valorile economice
avansate temporar de entitate altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca
un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o suma de bani, o lucrare sau serviciu.
Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoare avansata, urmand sa dea
echivalentul corespunzator, sunt denumite debitori. Deci, debitorul reprezinta persoana care in
cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau
contraprestatie.
Creantele si datoriile entitatilor economice se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor
nominala inscrisa pe documente. Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat
in lei, la cursul de schimb existent la data efectuarii operatiilor, cat si in valuta. Diferentele de curs
valutar dintre data inregistrarii creantelor si datoriilor si data decontarii acestora se inregistreaza
ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
3.2. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii si clientii
3.2.1 Caracterizare generala
Operatiile comerciale presupun legatura dintre doua entitati economice:
furnizorii, care in calitate de vanzator, pune la dispozitia tertilor bunuri sau servicii contra
cost, pe baza unei intelegeri prealabile;
clientii, care in calitatea de cumparator, achizitioneaza contra cost bunuri sau servicii.
Furnizorul inregistreaza in contabilitate creantele fata de client pentru bunurile si serviciile
livrate, dar si datorii pentru avansurile primite de la clienti.
Clientii inregistreaza in contabilitate datoriile fata de furnizori pentru bunurile sau serviciile
achizitionate, dar si creante pentru avansurile acordate furnizorilor.
www.referat.ro 8
Contabilitatea analitica a furnizorilor si clientilor se tine pe categorii (interni si externi), pe
termene de decontare, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Principalul document de
evidenta operativa si analitica a clientilor si furnizorilor este „Situatia incasarii –achitarii
facturilor.
Din punctul de vedere al momentului decontarii, vanzarile – cumpararile de bunuri si servicii se
pot clasifica astfel:
vanzari si cumparari cu decontare imediata (in numerar),
vanzari si cumparari pe credit comercial (clasic sau cambial), cu decontarea ulterioara;
Creditul comercial clasic este amanarea la plata acordata de catre furnizor clientului cand
decontarea se face ulterior, folosind instrumente clasice (ordin de plata, cec, chitanta).
Creditul comercial cambial este un credit prevazut intr-un efect comercial (bilet la ordin si
cambie), in care se consemneaza, printre altele, suma de plata, scadenta si banca la care se va
decontarea.
Din punctul de vedere al destinatiei bunurilor si serviciilor comercializate, respectiv

prestate, se disting creante, respectiv datorii, care provin din vanzari – cumparari de :
stocuri si servicii;
imobilizari.
In contabilitate se inregistreaza distict ,,creantele incerte”, precum si ,, datoriile si creantele

aferente livrarilor de bunuri si servicii pentru care nu s-au intocmit facturi pana la sfarsitul lunii”.
3.2.2. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii.

3.2.2.1.Reducerile comerciale si reducerile financiare.
Furnizorii pot acorda clientilor reduceri de preturi, care sunt de doua feluri:
reduceri comerciale (rabatul, remiza, risturnul);
reduceri financiare (scontul).
Rabatul reprezinta reducerea pe care o poate acorda furnizorul clientului pentru calitatea
inferioara a bunurilor livrate.
Remiza (discountul) este reducerea pe care o acorda furnizorul pentru consideratie fata de
client, fidelitatea clientului, volumul mare al cumpararilor.
Risturnul este o reducere anuala si globala acordata pentru depasirea unui plafon valoric anual
al cumpararilor.
Diferenta dintre pretul de vanzare si reducerile comerciale porta denumirea de net comercial.
Scontul este reducerea de care poate beneficia clientul, daca acesta isi plateste inainte de
scadenta datoria, suma rezultata purtand denumirea de netul financiar.
Conform legislatiei fiscale in vigoare, reducerile comerciale si financiare nu se cuprind in baza

de impozitare.
www.referat.ro 9
3.2.2.2. Conturi utilizate
Contabilitatea sintetica a decontarilor cu furnizorii se realizeaza cu ajutorul grupei 40 ,,

Furnizori si conturi asimilate”, care se detaliaza pe urmatoarele conturi:
• 401 „Furnizori”
• 403 „Efecte de platit”
• 404 „Furnizori de imobilizari”
• 405 ,, Efecte de platit pentru imobilizari”
• 408 „Furnizori – facturi nesosite”
• 409 „Furnizori-debitori”
In cadrul grupei 40 se intalneste un cont ce prezinta functia contabila inversa (de activ), fata
de celelalte. Acesta este contul 409 ,,Furnizori debitori”, cont de activ, ce este structurat in doua
conturi sintetice de gradul II.
3.2.2.3. Contabilitatea operatiunilor privind decontarile cu furnizorii, Avansuri acordate
furnizorilor. Efecte comerciale
• Aprovizionarea cu stocuri:
% = 401
3 Furnizor
Conturi de stocuri si
Productie in curs de executi
4426
TVA deductibila
• Aprovizionarea cu imobilizari necorporale si corporale
% = 404 Furnizori de imobilizari
20
Imobilizari necorporale
21
Imobilizari corporale
4426
TVA deductibila
www.referat.ro 10
• Primirea lucrarilor si serviciilor de la furnizori
% = 401
61 Furnizori
Cheltuielile cu lucrarile si
Serviciile executate de terti
62
Cheltuieli cu alte servicii
Executate de terti
4426
TVA deductibila
• pentru aprovizionarea cu stocuri, cu imobilizari necorporale si corporale si pentru

lucrarile si serviciile executate de terti si pentru care nu s-au primit facturile pana la
data inchiderii exercitiului financiar:
% = 408
3 Furnizori – facturi nesosite
Conturi de stocuri si
productie in curs de executie
20
Imobilizari necorporale
21
Imobilizari corporale
61
Cheltuielile cu lucrarile si
Serviciile executate de terti
62
Cheltuieli cu alte servicii
Executate de terti
4428
TVA neexigibila
www.referat.ro 11
La deschiderea exercitiului financiar urmator, inregistrarea de mai sus se storneaza in negru,
urmand ca, la primirea facturii, aceasta sa fie repusa din nou cu urmatoarele modificari:
modificari de sume daca este cazul;
TVA neexigibila se inlocuieste cu TVA deductibila;
Contul ,,Furnizori- facturi nesosite„ se inlocuieste cu ,,Furnizori
• plata facturilor furnizorilor pe baza de efecte comerciale:
401 = 403
Furnizori Efecte de platit., sau
404 = 405
Furnizori de imobilizari Efecte de platit pentru imobilizari
• plata efectelor comerciale si a furnizorilor prin virament bancar
% = 512
403 Conturi curente la banci
Efecte de platit
405
Efecte de platit pentru imobilizari
401
Furnizori
404
Furnizori de imobilizari
• acordarea de avansuri pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau prestari de

servicii/ lucrari executate:
% = 512
4091
Furnizori – debitori pentru
Cumparari de bunuri de natura stocurilor
4092
Furnizori – debitori pentru
prestari servici/executari
www.referat.ro 12
de lucrari
• decontarea furnizorilor pe baza disponibilitatilor banesti si a avansurilor acordate:
401 = %
Furnizori 512
Conturi curente la banci
409
Furnizori debitori
3.2.2.4.Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu furnizorii externi
a) inregistrarea marfurilor importate:
371 = %
401
446 Taxe vamale
447 Comision vamal
b) plata in vama a taxelor vamale, a comisionului si a TVA:
% = 5121
446 Taxe vamale
447 Comision vamal
4426 TVA
c) achitarea furnizorului extern in cazul existentei diferentei favorabile de curs valutar
401 = %
Furnizori externi 5124
765
Venituri din diferente de curs valutar
d) achitarea furnizorului extern in cazul existentei dif. de curs valutar nefavorabile
% = 5124
401
Furnizori
665
Ch. cu diferente de curs valutar
3.2.3.Contabilitatea operatiilor privind decontarilor cu clientii
In contabilitate sunt delimitate si evidentiate, ca structuri distincte, creantele sub forma

clientilor incerti, clienti in litigiu si clienti dubiosi.
Clientii devin incerti in cazul in care creantele nu s-au incasat la termenul convenit si exista
conditii care determina lipsa de incredere in capacitatea financiara a acestor parteneri comerciali de
a-si onora obligatiile asumate.
Clientii sunt litigiosi in situatia in care s-a deschis o actiune judecaroreasca pentru
recuperarea sumelor care fac obiectul creantelor.
Clientii sunt dubiosi in situatia in care creantele sunt irecuperabile.
www.referat.ro 13
3.2.3.1. Conturi utilizate
411 „Clieti”
4111 „Clienti”
4118„Clienti incerti si in litigiu”
413 „Efecte de primit de la clienti”
418 ,,Clienti facturi de intocmit”
419 „Clienti – creditori”
Toate sunt conturi de activ, cu exceptia contului 419, care este de pasiv.
3.2.3.2. Operatiuni privind decontarea cu clientii. Contabilitatea efectelor comerciale.

Contabilitatea livrarilor fara factura. Scontarea efectelor comerciale.
Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu clientii presupun urmatoarele tipuri de

inregistrari:
A. Clienti interni
• livrari de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii:
4111 = %
Clienti 70
Cifra de afaceri
4427
TVA colectata
• primirea avansului de la clienti pentru livrari ulterioare de bunuri sau prestari

ulterioare de lucrari, respectiv servicii:
512 = 419
Conturi curente la banci Clienti – creditori
• acceptarea efectelor comerciale de incasat
413 = 4111
Efecte de primit de la clienti Clienti
• remiterea spre incasare a efectelor comerciale de incasat
a. in cazul cecurilor
5112 = 413
www.referat.ro 14
Cecuri de incasat Efecte de primit de la clienti
b. in cazul celorlante efecte comerciale
5113 = 413
Efecte de incasat Efecte de primit de la clienti
• inregistrarea clientilor rau platnici sau in litigiu
4118 = 4111
Clienti incerti sau in litigiu Clienti
• pentru livrarile de bunuri, prestarile de servicii, pentru care nu s-au intocmit facturi
pana la data incheierii exercitiului financiar:
418 = %
Clienti – facturi de intocmit 70
Cifra de afaceri
4428
TVA neexigibila
La inceputul exercitiului financiar urmator, inregistrarea de mai sus se storneaza in negru,

urmand ca la intocmirea facturii, aceasta sa fie repusa din nou. cu urmatoarele modificari:
modificari de sume daca este cazul;
TVA neexigibila se inlocuieste cu TVA colectata,
Contul ,,Clienti- facturi de intocmit „ devine ,, Clienti”
• Incasarea efectelor comerciale
512 = %
Conturi curente la banci 5112
Cecuri de incasat
5113
Efecte de incasat
• Incasarea creantelor fata de clienti
512 = 4111
Conturi curente la banci Clienti
Sau
www.referat.ro 15
531
Casa
• Inregistrarea decontarii avansurilor primite de la clienti
419 = 4111
Clienti- creditori Clienti
• trecerea pe pierderi a clientilor deveniti insolvabili
654 = 4118
Pierderi din creante si Clienti incerti sau in litigiu
• reactivarea clientilor scosi din evidenta
4111 = 754
Clienti Venituri din creante reactivate
si debitori diversi
B. Clienti externi.
Operatiuni:
a) livrarea marfurilor la extern pe baza facturii externe si a facturii externe de uz intern :
4111 Clieti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor
708 Venituri din activitati diverse
b) inregistrarea cheltuielilor de asigurare
613 Cheltuieli cu primele de asigurare = 401 Furnizori
c) plata contravalorii cheltuielilor de asigurare
401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei
d) incasarea contravalorii marfurilor vandute la extern (calcularea diferentelor de curs
valutar):
5124 Conturi la banci in valuta = 4111 Clientii
765 Venituri din diferente de curs
Valutar
e) inregistrarea cheltuielilor de transport pe parcurs extern conform facturii:
% = 401 Furnizori
624 Cheltuieli de transport de bunuri si
de personal
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
f) plata datoriei fata de prestatorul de servicii
401 Furnizori = %
5124 Conturi la banci in valuta
765 Venituri din diferente de curs
Valutar.
Capitolul 4. Contabilitatea decontarilor cu personalul.
4.1. Notiuni generale privind decontarile cu personalul
Alaturi de resursele materiale, forta de munca reprezinta un factor principal in producerea de
bunuri si prestarea de servicii din cadrul entitatilor economice. In schimbul muncii depuse,
personalul angajat primeste un salariu, care se stabileste prin negociere intre angajator si salariati.
Atat entitatile care au salariati cu contract de munca, cat si angajatii respectivi trebuie sa suporte
anumite cheltuieli privind personalul, asigurarile si protectia sociala:
www.referat.ro 16
• CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CATRE ANGAJATOR
• RETINERI DIN SALARII SUPORTATE DE CATRE ANGAJATI
4.2. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul si decontarii drepturilor cuvenite angajatilor

• Cheltuielile cu personalul suportate de angajator
fondul de salarii realizat
641 heltuieli cu personalul = 421 Decontari cu personalul
• Retineri din salarii suportate de catre salariati
Contributia personalului la asigurarile sociale
421 Decontari cu personalul = 4312 Contributia angajatilor la asigurarile sociale
Contributia personalului la fondul de somaj
421 Decontari cu personalul = 4372 Contributia angajatilor la Fondul de somaj
421 Decontari cu personalul = 4314 Contributia angajatilor la asigurarile sociale de
sanatate
Impozitul pe salarii
421 Decontari cu personalul = 444 Impozitul pe salarii
Avansuri retinute chenzina II-a
421 Decontari cu personalul = 425 Avans din salariu
Alte retineri (rate
421 Decontari cu personalul = 427 Retineri din salariu
• 4.3. Cheltuielile salariale suportate de entitate
contributia entitatii la asigurarile sociale

6451 Contributia unitatii la asigurarile = 4311 Contributia unitatii la asigurarile
sociale
contributia entitatii la fond de somaj
6452 Contributia unitatii la fondul de somaj = 4371 Contributia unitatii la fondul de
somaj
contributia entitatii la asigurari de sanatate
6452 Chelt. cu contributia angajatorului pentru = 4313 Contributia angajatorului p

Ajutorul de somaj asigurari sociale
de sanatate
contributia entitatii pentru accidente de munca
6454 Chelt. angajatorului la = 4315 Contributia angajatorului la fondul de risc

fondul de risc si accident
contributia entitatii pentru concedii si indemnizatii
6455 Chelt. angajatorului la = 4317 Contributia angajatorului pentru
concedii si indemnizatii concedii si indemnizatii
comisionul datorat ITM
622 Cheltuieli privind comisioanele = 4281 Comision Camera de munca

Cheltuieli privind
comisioanele si onorariile
contributia entitatii la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
6456 Chelt. contributia entitatii la fondul = 4373 contributia entitatii la fondul de
de garantare salariala entitatii la fondul de garantare
Salariala
www.referat.ro 17
• Achitarea datoriilor
Achitarea contributiilor la asigurarile sociale de sanatate

4313 = 5121
4317 = 5121
4314 = 5121
Achitarea fondului de somaj
4371 = 5121
4372 = 5121
Achitarea impozitului pe veniturile din salarii
444 = 5121
Achitarea contributiei pentru accidente de munca si boli profesionale
4315 = 5121
Achitarea comisionului catre ITM
4281 = 5121
Achitarea ratelor retinute
427 = 5121
Capitolul 5. Contabilitatea TVA
5.1. TVA: definire, Ce fel de impozit este. Cum se calaculeaza?
TVA -ul este un impozit indirect , calculat pe valoarea adaugata de catre persoanele impozabile
inregistrate in scopuri de TVA si suportat de consumatorii finali. Persoana impozabila inregistrata
in scopuri de TVA trebuie sa plateasca bugetului de stat diferenta dintre suma taxei colectata de la
clientii sai pentru vanzarile de bunuri si servicii si taxa deductibila achitata sau datorata de catre
persoana respectiva pentru achizitia de bunuri si sevicii.
5.2.Conturi utilizate
Contabilitatea sintetica a taxei pe valoarea adaugata se realizeaza cu ajutorul contului 442
,,Taxa pe valoarea adaugata „
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetului statului privind taxa pe
valoarea adaugata. In cadrul acestui cont de disting urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
4423 ,,TVA de plata”Aacest cont dupa continutul economic este un cont de datorii fiscale, iar
dupa functia contabila este un cont de pasiv,care tine evidenta taxei pe valoarea adaugata
e platit bugetului de stat,aferenta vanzarilor de bunuri,executarilor de lucrari si prestarilor de
servicii.
Se crediteaza cu diferentele rezultate la finele periodei intre taxa pe valoarea adaugata
colectata (mai mare) si taxa pe valoarea adaugata deductibila ( mai mica); se debiteaza cu
platile efectuate catre buget si cu taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata.
Soldul creditor al contului reprezinta TVA de platit bugetului statului.
4424 ,,TVA de recuperat”; acest cont , dupa continutul economic este un cont de creante fiscale,
iar dupa functia contabila este un cont de activ, care tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de
recuperat de la bugetul statului.
Se debiteaza cu diferentele rezultate la finele periopdei intre taxa pe valoarea adaugata
deductibila (mai mare) si taxa pe valoarea adaugata colectata (mai mica); se crediteaza cu sumele
incasate de la buget, in baza cererii de rambursare si cu taxa pe valoarea adaugata de recuperat,
compensata in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea adaugata de plata.
Soldul debitor al contului reprezinta TVA de recuperat de la bugetul statului.
4426 ,,Taxa pe valoarea adaugata deductibila”; acest cont dupa continutul economic este un cont
de creante fiscale, iar dupa functia contabila este un cont de activ.
Se debiteaza cu sumele ce reprezinta taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturi sau in alte
documente legale emise de catre furnizori pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate
de entitate sau aferenta mijloacelor fixe realizate in cadrul entitatii;
www.referat.ro 18
Se crediteaza cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adaugata colectata, cu sumele ce
reprezinta TVA deductibila ce depaseste valoarea TVA colectata ce urmeaza a se incasa de
la bugetul statului. Nu are sold la sfarsitul lunii.
4427 ,,Taxa pe valoarea adaugata colectata”; acest cont, dupa continutul economic este un cont de
datorii fiscale, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile emise catre clienti reprezentand
livrari de produse, executari de lucrari sau prestari de servicii, cu taxa pe valoarea adaugata
aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie, aferenta lipsurilor imputate etc.
Se debiteaza, cu sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat, taxa
pe valoarea adaugata deductibila, precum si taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare clientilor
scosi din activul patrimonial. Nu are sold la sfarsitul lunii.
4428 ,,Taxa pe valoarea adaugata neexigibila”: acest cont, dupa continutul economic poate fi un
cont de creante, pentru cumparari de bunuri si servicii: ce nu sunt insotite de facturile
furnizorilor sau un cont de datorii pe termen scurt, pentru vanzari de bunuri si servicii ce nu
sunt insotite de facturi si pentru stocurile de marfuri inregistrate la preturi de vanzare cu
amanuntul in entitatile care tin evidenta la acest pret.
5.3. Contabilitatea operatiunilor privind TVA.
Regularizare TVA –Decontul de TVA
Situatia conturilor se prezinta astfel:
Rulaj debitor = Sold debitor 4426 = 44.650 lei ;
Rulaj creditor = Sold creditor 4427 = 51.870 lei
La finele lunii se compara soldul conturilor 4426 ,,TVA deductibila” cu soldul contului 4427
,,TVA colectata”. Pot aparea trei situatii:
a) sold cont 4426 > sold cont 4427 rezulta TVA de recuperat
b) sold cont 4426 < sold cont 4427 ,, TVA de plata
c) sold cont 4426 = sold cont 4427 ,, entitatea nu are TVA de plata si nici
TVA de recuperat
In cazul exemplului prezentat mai sus se observa ca soldul contului 4427 ,, TVA colectata”
este mai mare decat soldul contului 4426 ,,TVA deductibila, cu suma de 16.640 lei (71.740 –
55.100).
Regularizarea TVA presupune inchiderea conturilor 4426 si 4427 si stabilirea sumelor de
platit sau de incasat, dupa caz.
Ultima operatie referitoare la TVA ce se efectueaza in cazul unei luni este cea referitoare la
regularizare. In cazul exemplului prezentat :
4427 = % 71.740 lei .
TVA colectata 4426
.TVA deductibila 55.100 lei
4423 16.640 lei
TVA de plata
Daca la finele lunii o entitate inregistreaza TVA de recuperat, suma aferenta poate fi
recuperata de la buget in baza solicitarii de rambursat, daca suma de rambursat este mai mare de
5.000 lei sau poate fi compensata cu eventualele sume de platit, reprezentand TVA, in perioadele
urmatoare ( situatie des intalnita).
Capitolul 6. Contabilitatea impozitului pe profit si a impozitului pe venit, a altor decontari cu

bugetul de stat?
6.1. Structura datoriilor si creantelor fiscale

Datoriile fiscale concretizate in impozite, taxe si contributii se pot clasifica astfel:
Impozite directe , care sunt suportate direct de cei care le platesc:
• Impozitul pe profit,
www.referat.ro 19
• Impozitul pe venitul microintreprinderilor,
• Impozitul pe veniturile din salarii,
• Impozitul pe dividende,
• Impozitele si taxele locale: impozitul pe cladiri, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pe
mijloacele de transport, publicitate , afisaj si reclama etc.
• Fondurile speciale: fondul de sanatate, fondul pentru mediu, fondul pentru turism, etc.
Impozite indirecte, cuprinse in preturile bunurilor si serviciilor:
• Taxa pe valoarea adaugata;
• Accize;
• Taxe vamale;
• Taxe pentru jocuri de noroc;
• Taxe pentru eliberarea de licente, autorizatii de functionare etc.
Din relatiile cu bugetul de stat pot aparea si anumite creante fata de acest buget ( varsaminte
virate in plus, subventii de primit).
6.2. Calcularea impozitului pe profit

Impozitul pe profit datorat se calculeaza si se inregistreaza trimestrial, parcurgandu-se
urmatorii pasi:
1. determinarea rezultatului contabil cumulat de la inceputul anului = venituri cumulate -
cheltuieli cumulate;
2. determinarea rezultatului impozabil, cumulat de la inceputul anului:
Rezult. impoz. cumulat = Rez. cotab. cumul. + chelt. neded. – venituri neimpoz. –
pierder. fisc. din anii precedenti
3. calcularea impozitului pe profit datorat, cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul

anului/ pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul :
Impozit pe profit = Rez. impozabil cumulat × 16%
4. determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul :
Impozit = Impoz pe profit cumulat – impoz pe profit aferent trim. pentru care se face
calculul
In functie de fluctuatia rezultatului impozabil de la un trimestru la altul, diferenta trimestriala

privind impozitul pe profit poate fi:
• pozitiva, daca in trimestrul respectiv s-a realizat profit;
• negativa, daca in trimestrul respectiv s-a realizat pierderi.
6.3. Conturi utilizate

Contabilitatea decontarilor privind impozitul pe profit /venit se realizeaza cu ajutorul
contului 441 ,,Impozitul pe profit/venit”, care se detaliaza in doua conturi operationale de gradul II:
Contul 4411 ,,Impozit pe profit”
Contul 4418 ,,Impozitul pe venit”
Dupa continutul economic sunt conturi de datorii fiscale, iar dupa functia contabila sunt
conturi bifunctionale, care tin evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetelor locale privind
impozitul pe profit/venit.
www.referat.ro 20
6.4. Operatiuni privind impozitul pe profit
a) inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit
b) plata impozitului datorat
441 Impozitul pe profit = 5121 Conturi la banci
c) inregistrarea impozitului pe profit platit in plus
441 Impozitul pe profit = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
d) incasarea impozitului pe profit platit in plus
5121 Conturi la banci in lei = 441 Impozitul pe profit
Capitolul 7. Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii.

Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi
7.1. Contabilitatea operatiilor privind decontarile in cadrul grupului si cu asociatii
7.1.1.Conturi utilizate
Evidenta decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii se tine cu ajutorul conturilor din

grupa 45 ,,Grup si asociati”, grupa ce contine conturile:
451- ,,Decontari in cadrul grupului”,
453 - ,,Decontari privind interesele de participare”,
455 - ,,Sume datorate asociatilor”,
456 - ,,Decontari cu asociatii privind capitalul”,
457 - ,,Dividende”.
7.1.2. Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului
A. acordarea unui imprumut unei societati din cadrul grupului
a) virarea sumei catre societatea din cadrul grupului
4511 Decontari in cadrul grupului = 512 Conturi la banci
b) Inregistrarea dobanzii
4518 Dobanzi aferente decontarilor = 766 Venituri din dobanzi in cadrul grupului
c) incasarea sumei imprumutului si a dobanzii aferente
5121 Conturi la banci = %

4511 Decontari in cadrul grupului
4518 Dobanzi aferente decontarilor
in cadrul grupului
B. primirea unui imprumut de la o societate cu care societatea analizata are relatii de
participare
a) primirea sumei
512 Conturi la banci = 4531 Decontari in cadrul grupului
b) calcularea si inregistrarea dobanzii de plata
666 Cheltuieli privind dobanzile = 4538 Dobanzi aferente decontarilor
in cadrul grupului
c) rambursarea imprumutului si plata dobanzii
% = 512 Conturi la banci

4531 Decontari in cadrul grupului
4538 Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului
www.referat.ro 21
7.1.3.Decontari cu asociatii privind sumele datorate acestora- operatiuni
a) primirea unei sume de la asociati ( numerar si dividende ramase la dispozitia societatii)
% = 4551 Asociati conturi curente
531 Casa
457 Dividende
b) calcularea si inregistrarea dobanzii
666 Cheltuieli cu dobanzile = 4558 Asociati dobanzi la conturi curente
c) restituirea imprumutului si plata dobanzii
4551 Asociati conturi curente
4558 Asociati dobanzi la conturi curente
7.1.4. Decontari cu asociatii privind capitalul- operatiuni
a) subscrierea capitalului social
456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat
b) varsarea capitalului
% = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
512 Conturi la banci
531 Casa
2 Imobilizari
3 Materii prime etc
c) reducerea capitalului social
1012 Capital varsat = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
d) achitarea sumelor catre asociat
456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 512 Conturi la banci
7.1.5. Decontari cu asociatii privind dividendele
a) inregistrarea dividendelor datorate
1171 Rezultatul reportat = 457 Dividende
b) calcularea impozitului pe dividende (16%)
457 Dividende = 446 Alte impozite si taxe
c) virarea impozitului pe dividende
446 Alte impozite si taxe = 512 Conturi la banci
d) evidentierea sumei achitate si a celei lasate la dispozitia societatii
457 Dividende = %
531 Casa
www.referat.ro 22
4551 Asociati conturi curente
7.2.Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi
7.2.1. Operatiuni privind debitorii diversi
a) inregistrarea valorii bunurilor constatate lipsa:
461 Debitori diversi = %
7588
Alte venituri din exploatare
4427
TVA colectata
b) vanzarea de active
461 Debitori diversi = %
758 Venituri din vanzarea activelor si alte operatiuni de
capital
4427 TVA colectata
c) inregistrarea vanzarii investitiilor financiare pe termen scurt
461 Debitori diversi = 50
Investitii financiare pe termen scurt
d)inregistrarea debitelor scazute din evidenta
461 Debitori diversi = 754 Venituri din creante reactivate
e) inregistrarea imprumuturilor obtinute la val.de rambursare a obligatiunilor
461 Debitori diversi = 161
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
f) inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs aferente debitelor in devize
665 ,,Cheltuieli cu diferente = 461
de curs valutar Debitori diversi
g) incasarea debitelor
% = 461 Debitori diversi
531 Casa
7.2.2. Operatiuni privind creditorii diversi
a) datorii fata de terti pe baza de titluri executorii
6 = 462
Conturi de cheltuieli Creditori diversi
b) inregistrarea datoriilor ce rezulta din achizitionarea de titluri de plasament
512 Conturi la banci = 462 Creditori diversi
www.referat.ro 23
531 Casa = 462 Creditori diversi
c) returnarea sumelor primite necuvenite
462 Creditori diversi = 512 Conturi la banci
Sau
462 Creditori diversi = 531 Casa
d)plata creditorilor
462 Creditori diversi = %
513 Casa
Capitolul 8.Contabilitatea conturilor de regularizare si asimilate.
Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creantelor
8.1. Contabilitatea conturilor de regularizare si asimilate.
In cadrul unei societati comerciale cheltuielile efectuate si veniturile realizate in perioda
curenta, dar care privesc perioadele sau exercitiile financiare urmatoare, cheltuieli de repartizat pe
mai multe exercitii financiare se evidentiaza cu ajutorul conturilor de regularizare:
471 ,, Cheltuieli inregistrate in avans”, respectiv 472 ,, Venituri inregistrate in avans”
Folosirea conturilor de regularizare este impusa de principiul independentei exercitiilor care
presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii societatii, pe masura
angajarii lor si a trecerii acestora la rezultarul exercitiilor la care se refera.
In cazul in care unele economico-financiar nu pot fi inregistrate in conturile corespunzatoare
sunt necesare clarificarii ulterioare.Pentru evidenta acestora se foloseste contul 473 ,, Decontarile
din operatii in curs de clarificare”.
8.1.1. Operatiuni privind operatiunile de regularizare
A. Cheltuieli inregistrate in avans
a) exemplu inregistrarea facturii cu reparatia neprevazuta
% = 401 Furnizori
471 Cheltuieli inregistrate in avans
4426 TVA de dedus
b) inregistrarea pe cheltuieli curente a cotei parti din cheltuielile inregistrate in avans
611 Cheltuieli cu reparatii = 471 Cheltuieli inregistrate in avans
B. Venituri inregistrate in avans
a) inregistrarea sumei primite in avans
512 Casa = 472 Venituri inregistrate in avans
b) includerea pe venituri curente ale periodei urmatoare a cotei aferente
472 Venituri inregistrate in avans = 70 Venituri din redevente, locatii
de gestiune si chirii
C. Sume in curs de clarificare
a) inregistrarea sumei primite fara document
512 Casa in lei = 473 Decontari din operatii in curs de
clarificare
b) restituirea sumelor, inregistrate in cadrul decontarilor din operatii in curs de
clarificare, sume necuvenite societatii.
www.referat.ro 24
473 Decontari din operatii in curs de = %
clarificare 512 Conturi la banci
531 Casa
8.2. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creantelor

La intrarea in patrimoniu unei societati, creantele sunt evaluate la valoarea lor nominala. Cu
ocazia inventarierii, pentru fiecare creanta se stabileste valoarea actuala, valoare ce se stabileste in
functie de valoarea probabila de incasat.
8.2.1. Operatiuni privind constituirea, majorarea, diminuarea sau anularea ajustarilor
pentru deprecierea creantelor :
a)Constituirea ajustarilor pentru depreciere
6814 = 49
Chelt de exploatare Ajustari pentru deprecierea activelor circulante
pivind ajustari pentru
deprecierea creantelor
b)majorarea ajustarilor constituie anterior
6814 = 49
Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea activelor circulante
privind ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante
c) diminuarea ajustarilor constituie anterior
49 Ajustari pentru deprecierea = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea
creantelor activelor circulante
d) anularea ajustarii constituite anterior

49 = 7814 Venituri din ajustari pentru
Ajustari pentru deprecierea creantelor ajustari prentru deprecierea creantelor
Capitolul 9. Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate

Imprumuturile si datoriile asimilate cuprind urmatoarele categorii: imprumuturi din
emisiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen lung, sume datorate entitatilor afiliate si
entitatilor de care compania este legata prin interese de participare, alte imprumuturi si datorii
asimilate precum si dobanzi aferente acestora. Contabilitatea acestora se realizeaza prin intermediul
conturilor din grupa 16,, Imprumuturi si datorii asimilate”.
9.1. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Imprumuturile contractate de entitate in urma obligatiunilor emise prin subscriptie publica,
potrivit legii, sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul contului 161 ,,Imprumuturi din emisiuni
de obligatiuni”. Dupa continutul economic este un cont de datorii, iar dupa functia contabila este
un cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
suma imprumuturilor obtinute de entitate la valoarea de emisiune a obligatiunilor
(fara prima de rambursare):
461 = 161
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
,, Debitori diversi”
suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare (cu prima de rambursare):
% = 161,, Imprumuturi din emisiuni de oblig.
461 ,, Debitori diversi”
169 ,,Prime privind rambursarea obligatiunilor”
diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluartea imprumuturilor din
emisiuni de obligatiuni in valuta, la finele exercitiului financiar:
www.referat.ro 25
665 ,, Cheltuieli din diferente de curs valutar” = 161 ,, Imprumuturi din emisiuni de
obligatiuni”
Se debiteaza cu ocazia:
rambursarii imprumutului obligatar:

161 ,,Imprumuturi din emisiuni = 512 Conturi curente la banci
rascumpararii si anularii obligatiunilor propii:
161 ,,Imprumuturi din emisiuni = 505 ,, Obligatiuni emise si

rascumparate
convertirii obligatiunilor in actiuni subscrise de proprietari:
161 ,,Imprumuturi din emisiuni =456 ,, Decontari cu asociatii privind

Capitalului”
inregistrarii diferentelor favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii la
inchiderea exercitiului financiar precum si din rambursarea imprumutului contractat
in avans:
161 ,,Imprumuturi din emisiuni = 765 ,, Venituri din diferente de curs valutar
9.2.Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

Se realizeaza prin intermediul contului 162 „Credite bancare pe teermen lung” care tine
evidenta creditelor pe termen lung in lei si in devize, primite de entitate de la institutii bancare si
alte persoane juridice.
Dupa continutul economic este un cont de datorii , iar dupa functia contabila este cont de
pasiv.
Se crediteaza cu:
suma creditelor bancare pe termen lung in lei si in devize, primite de entitate in
conturile bancare:
512,,Conturi la banci” = 1621,,Credite bancare pe termen lung”
plata furnizorilor de bunuri si imobilizari pe seama creditului primit:
401 Furnizori
404 Furnizori de imobilizari
diferentele nefavorabile, ca urmare a evaluarii creditelor in devize la finele
exercitiului:
665 = 1621,,Credite bancare pe termen lung”
,, Cheltuiele din diferente de curs valutar”
Debitarea contului are loc cu ocazia:
rambursarii creditelor pe termen lung, in lei si/sau devize:
1621,,Credite bancare pe termen lung = 512 ,,Conturi curente la banci”
inregistrari la finele exercitiului financiar sau la rambursarea creditelor in valuta, a

diferentei favorabile de curs valutar, ca urmare a scaderii cursului valutar:
1621,,Credite bancare pe termen lung” = 765 „Venituri din diferente de curs
valutar”
trecerii in categoria creditelor restante , a celor nerambursate la scadenta:
1621,,Credite bancare pe termen lung” = 1622,, Credite bancare pe termen lung
nerambursate la scadenta”
Soldul contului este creditor si reflecta creditele pe termen lung si mediul la finele
perioadei.
www.referat.ro 26
9.3.Contabilitatea dobanzilor aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
Se realizeaza prin intermediul contului 168 „dobanzi aferente imprumuturilor si
datoriilor asimilate” care evidentiaza dobanzile datorate de entitate, aferente imprumuturilor din
emisiunea de obligatiuni, creditelor bancare pe termen lung, datoriilor privind imobilizarile
financiare, precum si celor aferente altor imprumuturi si datorii asimilate.
Dupa continutul economic este un cont de datorii, iar dupa functia contabila este cont de
pasiv.
Se crediteaza cu :
valoarea dobanzilor datorate, aferente inprumuturilor si datoriilor asimilate:
666 ,,Cheltuieli privind dobanzile” = 168 ,,Dobanzi aferente
imprumuturilor si
datoriilor asimilate”
diferentele nefavorabile, ca urmare a cresterii cursului valutar, rezultate din evaluarea
dobanzilor in devize, datorate la finele exercitiului:
665 ,,Cheltuielile din diferente de curs valutar” = 512,,Conturi curente la
Banci”
Se debiteaza cu:
valoarea dobanzilor achitate din contul de la banca in lei si/sau valuta:
168 „Dobanzi aferente imprumuturilor = 512,,Conturi curente la banci
suma dobanzilor platite catre entitatile afiliate:
168 „Dobanzi aferente imprumuturilor = 451 „Decontari intre entitatile
afiliate
valoarea dobanzilor datorate si facturate in cazul leasingului financiar:
168 „Dobanzi aferente imprumuturilor = 404 ,,Furnizori de imobilizari”
diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii la finele exercitiului
financiar sau achitarii in cursul exercitiului financiar, a dobanzilor aferente
imprumuturilor si datoriilor asimilate in devize:
168 „Dobanzi aferente imprumuturilor = 765 ,,Venituri din diferente de curs
valutar”
Soldul contului este creditor si reprezinta dobanzile datorate, aferente imprumuturilor si
datoriilor asimilare.
9.4. Contabilitatea primelor privind rambursarea obligatiunilor

Diferentele dintre valoarea de emisiune (mai mica) si valoarea de rambursare (mai mare),
aferenta obligatiunilor emise si rascumparate de entitatea economica, sunt evidentiate in
contabilitate prin intermediul contului 169 ,,Prime privind rambursarea obligatiunilor”.
Dupa continutul economic este cont rectificativ al contului 161 „Imprumuturi din emisiunea
de obligatiuni”,iar dupa functia contabila, este un cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea primelor de rambursare aferente imprumuturilor din emisiunea de
obligatiuni:
169 , prime privind rambursarea = 161 ,, Imprumuturi privind rambursarea
obligatiunilor obligatiunilor„
Se crediteaza cu valoarea primelor de rambursare amortizate pe seama cheltuielilor
financiare, pana la scadenta imprumutului:
6868 ,,cheltuieli financiare privind = 169 ,,Prime privind rambursarea
amortizarea primelor de rambursare obligatiunilor”
a obligatiunilor”
Capitolul 10. Contabilitatea trezoreriei.

Notiunea de trezorerie cuprinde ansamblul lichiditatilor monetare si a echivalentelor de
numerar de care dispune o entitate pentru a fa ce fata platilor scadente.
www.referat.ro 27
Lichiditatile monetare reprezinta mijloacele banesti efective pe care le detine o entitate (
numerarul sflat in casieria entitatii, disponibilitatile banesti aflate in conturi la banci, avansuri de
trezorerie).
Echivalentele de numerar reprezinta investitii financiare pe termen scurt, care sunt usor
convertibile in mijloace banesti efective (valori de incasat, titluri de plasament, alte valori).
Operatiile financiare asimilate trezoreriei genereaza angajamete sub forma creditelor
bancare pe termen scurt.
10.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt
Contabilitatea investitiilor financiare pe trmen scurt se tine cu ajutorul conturilor din grupa
50 ,, Investitii financiare pe termen scurt”, care sunt conturi de activ cu exceptia contului 509,,
Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt”.
Operatiuni privind contabilitatea investitiilor financiare pe teremen scurt:
a)- inregistrarea achizitiei de actiuni:
5081 ,, Alte titluri de plasament” = %
512 ,,Conturi la banci”
401 ,,Furnizori”
b) achitarea furnizorilor:
401 ,,Furnizori” = 512 ,, Conturi curente la banci”
c)- vanzarea actiunilor
512 ,,Conturi curente la banci” = %
5081 ,,Alte titluri de plasament”
7642 ,,castiguri din investitii financiare pe
pe termen scurt”
d)-inregistrarea constituirii suplimentarii ajustarilor:
Valoarea de inventar a investitiilor financiare pe termen scurt se stabileste in functie de cotarea
sau nu a acestora la bursa de valori sau pe piata secundara.
6864 ,,Chelt. fnanciare privind ajustarile = 59 ,,Ajustari pentru pierdere de
valoare a conturilor de treorerie pentru deprecierea activelor
circulante
e) inregistrarea diminuarii anularii ajustarilor constituite
59 ,,Ajustari pentru pierdere de valoare = 7864 ,, Venituri din ajustari pentru
a conturilor de trezorerie” de valoare a activelor
circulante
Valoarea de inventar a investitiilor financiare pe termen scurt se stabileste in functie de
cotarea sau nu a acestora la bursa de valori sau pe piata secundara.
f) Vanzarea titlurilor de valoare, reprezinta modalitatea cea mai frecventa de iesire a acestora
din patrimoniul unei entitati. Operatia de vanzare presupune efectuarea vanzarii propriu-zise a
titlurilor (la pretul de cesiune) si scoaterea din gestiune (la valoarea de intrare). In situatia in care
actiunile se revand sub valoarea de intrare
% = 5081 ,,Alte titluri de plasament
461 ,, Debitori diversi
6642 ,,Pierderi din investitiile financiare
pe termen scurt”
g) inregistrarea comisionului datorat
627 ,,Chel. cu serviciile bancare,, = 401 ,, Furnizori”
h) incasarea contravalorii actiunilor vandute
512 ,, Conturi la banci” = 461 ,,Debitori diversi”
i) plata facturii catre institutia specializata
www.referat.ro 28
401 ,,Furnizori” = 512 ,, Conturi la banci”
10.2. Contabilitatea conturilor la banci
Contabilitatea decontarilor prin conturile bancare includ operatiunile cu valori de incasat,
operatiunile de incasari si plati prin cont curent, creditele bancare pe termen scurt si dobanzile
aferente. Evidenta contabila se tine cu ajutorul conturilor din grupa 51,,Conturi la banci”, si anume:
511 – Valori de incasat, acest cont de activ este utilizat pentru evidentierea valorilor de
incasat (cecuri, bilete la ordin, cambii, garanturi,etc.), remise bancii in vederea incasarii, precum si
a efectelor remise spre scontare. Acesta este un cont de activ, care are in debit valoarile de incasat
remise bancii, iar in credit sumele incasate.
Operatiuni:
a) acceptarea efectului comercial,
413 ,,Efecte de primit” = 4111,,Clienti”
b) remiterea efectului la ordin spre incasare
511 ,,Valori de incasat” = 413 ,,Efecte de primit de la clienti”
c) incasarea efectului
512 ,,Conturi curente la banci” = 511 ,,Valori de incasat”
512 ,,Conturi curente la banci”. Acest cont este bifunctional este utilizat pentru evidentierea
disponibilitatilor in lei si in devize aflate in conturi la banci, precum si a sumelor in curs de
decontare. Se debiteaza cu sumele depuse din casieria societatii, sumelor in curs de dezvoltare. Se
debiteaza cu sumele depuse din casieria societatii, cu sumele incasate prin virament,etc, creditandu-
se cu platile efectuate.
518 ,,Dobanzi”.Cu ajutorul acestui cont bifunctional se tine evidenta dobanzilor datorate,
precum si a dobanzilor de incasate, aferente creditelor primite de la banci in conturile curente si
disponibilitatilor din conturile curente. Se debiteaza cu dobanzile de incasat si se crediteaza cu
dobanzile datorate”.
519 ,,Credite bancare pe termen scurt”., avand functia de pasiv. El este structurat in opt
conturi sintetice de gradul II, sapte din ele avand drept scop clasificarea creditelor contractate,
ultimul evidentiind dobanzile de platit aferente acestor credite, ultimul evidentiind dobanzile de
platit aferente acestor credite.
Operatii privind creditele bancare pe termen scurt
a) primirea creditului
512,, Conturi la banci” = 5191 ,,Credite bancare pe termen scurt”
b) achitarea dobanzii
666 ,,Cheltuieli privind dobanzile” = ,,512 ,, Conturi la banci”
c) rambursarea ratei creditului
5191 ,,Credite bancare pe termen scurt” = ,,Conturi la banci”
d) dobanzi neachitate la scadenta:
666,, Cheltuieli privind dobanzile” = 5198 ,,Dobanzi aferente creditelor
pe termen scurt”
e) inregistrarea creditului restant
5191 ,,Creditelor bancare pe termen scurt” = ,,5192 ,,Credite pe termen scurt
nerambursate
la scadenta”
f) achitarea creditului nerambursat la scadenta
5192 ,,Credite pe termen scurt nerambursate = 512 ,, Conturi la banci
la scadenta”
g) achitarea dobanzii
666 ,,Cheltuielile cu dobanzii” = 512 ,, Conturi la banci
10.3. Contabilitatea operatiunilor prin casieria entitatii

Evidenta contabila a operatiunilor de incasari si plati in numerar se tine cu ajutorul contului
531 ,,Cacasa in valuta”, acestea avand functie si de activ.
www.referat.ro 29
Evidenta contabila a altor valori detinute in casieria unei societati se tine cu ajutorul contului
de activ 532 ,,Alte valori”. Acest cont tine evidenta timbrelor fiscale si postale, a biletelor de
tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie etc. Se debiteaza cu valoarea acestora in
momentul achizitionarii, creditandu-se o data cu darea in consum.
Operatiuni prin casieria entitatii:
A. Casa in lei
a) plata in favoarea unui furnizor, unui creditor, unui avans de trezorerie, plata avansurilor
salariale, plata salariilor la chenzuna a II-a, depunerea unei sume la banca:
% = 5311 ,,Casa in lei”
401 ,,Furnizori”
462 ,,Creditori”
542 ,, Avansuri de trezorerie”
425 ,, Avansuri din salarii”
421 ,,Salarii”
581 ,,Viramente interne”
b) incasari in lei: primirea unei sume ca aport, incasarea prin casa a vanzarii de marfuri, ridicarea
din banca de numerar:
a) 5121 Conturi la banci in lei” = 456 ,,Decontari cu asociatii privind capitalul”
b) 5311,, Conturi la banci in lei = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor”
c) 5311,, Conturi la banci in lei = 581 ,,Venituri interne”
B. Casa in valuta
Operatiuni :
a) ridicarea valutei de la banca
581 ,,Viramente interne” = 5124 ,, Conturi la banci in valuta”
si
5314 ,,Casa in valuta” = 581 ,, Viramente interne”
b) acordarea avansului de trezorerie
581 ,,Viramente interne” = 5314 ,,Casa in valuta”
si
542 ,,Avansuri de trezorerie” = 581 ,,Viramente interne”
c) justificarea avansului de trezorerie acordat:
= inregistrarea ch. efectuate
625 ,,Cheltuieli cu deplasari...” = 542 ,,Avansuri de trezorerie
= inregistrarea depunerii de valuta in casieria societatii
% = 542 ,Avansuri de trezorerie”
5314 ,,Casa in valuta”
665 ,,Cheltuieli privind diferente de curs valutar
10.4.Contabilitatea acreditivelor si viramentelor bancare

Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale unei societati, evidentiate separat intr-un
cont bancar, aflate la dispozitia unui furnizor, disponibilitati destinate efectuarii de plati catre
acesta, o data cu indeplinirea conditiilor aferente acreditivului.
Evidenta contabila a acreditivelor se tine cu ajutorul contului 541 ,,Acreditive”, cont
structurat in doua conturi analitice de gradul II, si anume:
5411,, Acreditive in lei”
5412 ,, Acreditive in valuta”
Aceste conturi sunt utilizate pentru evidentierea acreditivelor in lei si in valuta, deschise la
banci pentru efectuarea de plati in favoarea furnizorilor interni si externi, precum si pentru
evidentierea miscarii acestora rezultat al platilor efectuate sau a incetarii valabilitatii acreditivelor.
Debitul acestor conturi reflecta sumele depuse de banca la dispozitia tertilor; in cazul
acreditivelor in valuta si diferentele de curs valutar favorabile aferente existentului din conturile de
www.referat.ro 30
acreditive. Creditul acestor conturi reflecta sumele platite furnizorilor interni sau externi, sumele
virate in conturile de disponibilitati, ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivelor; in cazul
acreditivelor in valuta si diferentele de curs nefavorabile aferente existentului din conturile de
acreditive.
A. Operatiuni privind acreditivele in lei:
a) constituirea acreditivului.
581 ,,Viramente interne” = 5121 ,,Conturi la banci in lei”
5411 ,,Acreditive in lei” = 581 ,,Viramente in lei”
b) sfectuarea platii aferente livrarii de marfuri efectuate:
401 ,,Furnizori” = 5411 ,, Acreditive in lei”
c) incetarea valabilitatii acreditivului
581 ,,Viramente interne” = 5411 ,,Acreditive in lei”
si
5121 ,,Conturi la banci in lei” = 581 ,,Viramente in lei
B. Operatiuni privind acreditivele in valuta:
a) deschiderea acreditivului
581 ,,Viramente interne” = 5124 ,,Conturi la banci in valuta”
5412 ,,Acreditive in valuta = 581 ,,Viramente in lei”
b) efectuarea unei plati:
401 ,,Furnizori” = 5412 ,, Acreditive in valuta”
c) inregistrarea diferentei de curs valutar favorabile
5412 ,,Acreditive in valuta = 765 ,,Venituri din diferente de curs valutar”
Viramentele interne sunt evidentiate cu ajutorul contului 581 ,, Viramente interne” .

Acest cont este de activ folosit pentru evidentierea sumelor virate dintr-un cont de trezorerie in
altul. Soldul nu prezinta sold.
Capitolul 11. Contabilitatea cheltuielilor
Consumul si platile privind factorii de productie efectuate la nivelul unei societati reprezinta
cheltuielile acesteia.
Cheltuielile includ :
a) cheltuielile care apar in procesul desfasurarii activitatii curente a societatii;
b) pierderile care reprezinta diminuari ale beneficiilor economice;
c) pierderile nerealizate care includ pierderile rezultate din cresterea unor
imprumuturi contractate de societate in valuta.
La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele principii de
organizare a contabilitatii:
- principiul prudentei;
- principiul independentei exercitiului;
Evidenta cheltuielilor se organizeaza pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor si se grupeaza
dupa destinatia pe care o au in societate in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli
extraordinate, cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarea la inflatie si cheltuielile cu
impozitul pe profit ai alte impozite.
Evidenta contabila a cheltuielilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 6 ,,Conturi de
cheltuieli”, clasa care contine urmatoarele grupe:
60 ,,Cheltuieli privind stocurile”
61 ,, Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”
62 ,,Cheltuieli cu alte servicii executate de terti„
63 ,, Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate”
64 ,,Cheltuielili cu personalul”
www.referat.ro 31
65 ,,Alte cheltuieli de exploatare”
66 ,,Cheltuieli financiare”
67 ,,Cheltuieli extraordinare”
68 ,,Cheltuieli cu amortizarile, provizioanelor si ajustarile pentru depreciere”
69 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”
Toate conturile de cheltuieli sunt conturi de procese economice, au functie contabila de activ,
se debiteaza in momentul efectuarii consumurilor sau al platilor si se crediteaza pe parcursul
perioadei, cu sumele alocate rezultatului exercitiului.
Tipuri de inregistrari contabile aferente cheltuielilor:
a) inregistrarea consumurilor de stocuri
60 Cheltuieli privind stocurilor” = 3 ,,Conturi de stocuri si productie in curs de
executie”
b) inregistrarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti
61 ,,Cheltuieli cu lucrarile = %
si serviciile executate de terti„ 40 ,,Furnizori si conruri asimilate”
53 ,,Casa”
c) inregistrarea cheltuielilor cu alte servicii executate de terti
62 ,,Cheltuieli cu alte servicii = %
executate de terti” 40 ,,Furnizori si conturi asimilate”
53 ,,Casa”
d) inregistrarea cheltuielilor cu alte impozite, taxe si varsamant asimilate
635 ,,Cheltuieli cu alte impozite = %
,taxe si varsamante asimilate” 446 ,,Alte impozite,taxe si varsaminte
asimilate fonduri speciale, taxe si
447 Fonduri speciale,
”
e) inregistrarea cheltuielilor cu personalul
641 ,,Cheltuieli cu salariile personalului = 421 ,,Personal salarii datorate”
645 ,,Cheltuieli privind asigurarile = 43 ,,Asigurarile sociale, protectia
si protetia sociala” sociala”
f) inregistrarea altor cheltuieli de exploatare
65 ,,Alte cheltuieli de exploatare” = %
4118 ,,Cheltuieli incerti sau in litigiu”
461 ,,debitori diversi”
3 ,,Conturi de stocuri si productie in
curs de executie”
2 ,,Conturi de imobilizari”
512 ,,Conturi curente la banci”
531 ,,Casa”
503 ,,Actiuni propii”
505 ,,Obligatiuni emise si
rascumparate”
g)inregistrarea cheltuielilor financiare
66 ,,Cheltuieli finaniare” = %
26 ,,Imobilizari financiare”
50 ,,Investitii financiare pe termen
scurt”
www.referat.ro 32
531 ,,Casa”
168 ,,Dobanzi aferente imprumuturilor
si datoriilor asimilate”
4528 ,,Dobanzi aferente imprumuturilor
si datoriilor asimilate”
4558 ,,Asociati- dobanzi la conturile

curente”
5198 ,,dobanzi aferente creditelor

bancare pe termen scurt”
4111 ,,Clienti”
461 ,,Debitori diversi”

h) inregistrarea cheltuielilor privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
671 ,,Cheltuieli privind calamitatile” = %
2 ,,Conturi de imobilizari”
3 ,,Conturi de stocuri si productie si
productie in curs de executie”
531 ,,Casa”
i) inregistrarea cheltuielilor cu amenzile, provizioanele si ajustarilor si ajustarea la inflatie
68 ,,Cheltuielilor cu amortizarile, = 28 ,,Amortizarile privind imobilizarile”
povizioanele si ajustarile pentru 29 ,,Ajustari pentru deprecierea sau
deprecierea sau pierderea de valoare” pierderea de valoare a imobilizarilor”
15 ,,Provizioane”
39 ,,Ajustari pentru deprecierea
stocurilor si productiei in curs de
executie”
49 ,,Ajustari pentru depreciere
creantelor”
59 ,,Ajustari prntru deprecierea sau
pierderea de valoare a conturilor de
trezorerie”
j) inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit
691 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ,,Impozit pe profit”
www.referat.ro 33
Capitolul 12. Contabilitatea veniturilor
Veniturile unei entitati sunt reprezentate de:
• Venituri din activitatea curenta;
• Castiguri din orice alte surse;
• Venituri realizate;
Evidenta contabila a veniturilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 7 ,,Conturi de venituri”,
clasa care cuprinde urmatoarele grupe:
70 ,,Cifra de afaceri neta”
71 ,,Variatia stocurilor”
72 ,,Venituri din productia de imobilizari”
74 ,,Venituri din subventii de exploatare”
75 ,,Alte venituri din exploatare”
76 ,,Venituri financiare”
77 ,,Venituri extraordinare”
78 ,,Venituri din provizioane si ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare”
Toate conturile de veniturile de venituri sunt conturi de procese economice, cu functie
contabila de pasiv. Se crediteaza cu sumele reprezentand veniturile de incasat sau incasate. Se
debiteaza pe parcursul perioadei, in conditiile prevazute de reglementari si cu repartizarea lor la
finele perioadei, la rezultatul exercitiului.
Tipuri de inregistrari contabile:
a. Inregisrarea veniturilor din productia stocata
% = 711 ,,Variatia stocurilor”
33 ,,Productia in curs de executie”
34 ,,Produse”
b. inregistrarea veniturilor din productia de imobilizari
% = 72 ,,Venituri din productia de imob.”
20 Imobilizari necorporale
21 Imobilizari corporale
23 Imobilizari in curs
c. inregistrarea veniturilor din subventii de exploatare
% = 74 ,,Venituri din subventii de exploatare”
445 ,,Subventii”
d. Inregistrarea de venituri aferente cifrei de afaceri
4111 ,,Clienti „ = 70 ,,Cifra de afaceri”
e) inregistrarea veniturilor financiare
% = 76 ,,Venituri financiare”
451 ,,Decontari in cadrul grupului”
461 ,,Debitori diversi”
401 ,,Furnizori”
2672 ,,Dobanda aferenta sumelor datorate
de filiale”
2674 ,,Dobanda aferenta imprumuturilor
acordate pe termen lung”
2679 ,,Dobanzi aferente altor creante
Imobilizate”
f) inregistrarea veniturilor din provizioane si ajustarea la inflatie
% = 78 ,,Venituri din provizioane si
ajustarea la inflatie”
29 ,,Provizioane pentru deprecierea
Imobilizarilor”
www.referat.ro 34
39 ,,Provizioane pentru deprecierea
stocurilor si productia in curs
de executie”
49 „Provizioane pentru deprecierea
Creantelor”
59 „Provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie”
Capitolul 13. Contabilitatea lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar. Intocmirea si

prezentarea situatiilor financiare
13.1. Definitia situatiilor financiare.
Un set complet de situatii financiare cuprinde:
• bilantul;
• contul de profit si pierdere;
• situatia modificarii capitalului propiu;
• situatia fluxurilor de trezorerie;
• politici contabile si note explicative.
13.2.Lucrarile de inchidere a exercitiului financiar.
Principalele lucrari de inchidere a exercitiului financiar sunt urmatoarele:
1. stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere;
2. inventarierea generala a activelor si pasivelor;
3. contabilitatea operatiunilor de regularizare privind:
• diferentele de inventar;
• amortizarile;
• provizioane pentru deprecieri;
• provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
• deferente de conversie si diferentele de curs valutar;
4. stabilirea balantei de verificare dupa inventariere;
5. stabilirea balantei de verificare , dupa efectuarea inventarierii;
6. stabilirea rezultatului exercitiului; distribuirea profitului sau acoperirea pierderii;
7. redactarea situatiilor financiare.
13.2.2.Contabilizarea operatiunilor de regularizare dupa inventariere
Diferentele de inventar pot imbraca forma plusurilor sau minisurilor .
Plusurile de inventar sunt asimilate intrarilor .
bunurile de natura stocurilor de materii prime si materiale achizitionate constatate plus de
inventar sunt inregistrate prin debitarea conturilor de evidenta a acestora si creditarea conturilor
de cheltuieli.
plusurile de inventar constatate la stocurile obtinute din productie propie se inregistreaza
debitand conturile de evidenta a bunurilor respective si creditand conturile de evidenta a
productiei obtinute.
plusurile de inventar aferente imobilizarilor corporale au drept cont corespondent contul
,,Subventii pentru investitii”.
Minusurile de inventar sunt asimilate iesirilor si conduc de regula, la operatiuni contrare celor
mentionate in cazul plusurilor.
bunurile de natura stocurilor de materii prime , materialelor si ambalajelor achizitionate,
constatate ca minus de inventar sunt inregistrate prin debitarea conturilor de cheltuieli
corespunzatoare si creditarea conturilor de evidenta a bunurilor mentionate.
minusurile de inventar constatate la stocurile obtinute din productie propie se inregistreaza
debitand contul de evidenta a productiei si creditand conturile de evidenta a stocurilor
respective.
potrivit regulilor de evaluare a patrimoniului, pentru elementele de activ, diferentele
constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare se inregistreaza astfel :
- daca deprecierea este ireversibila pe seama amortizarii ;
- daca deprecierea este reversibila, pe seama provizioanelor .
www.referat.ro 35
Pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de
intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama costituirii de provizioane, la sfarsitul fiecarui an facandu- se
diminuarea, suplimentarea sau anularea provizioanelor.
La sfarsitul fiecarui an se face evaluarea creantelor, datoriilor si disponibilitatilor banesti, in functie
de cursul valutar din 31 decembrie.
Determinarea rezultatului exercitiului presupune urmatoarele etape.
• determinarea rezultatului contabil ;
• determinarea rezultatului impozabil ;
• determinarea impozitului pe profit.
Rezultatul contabil are trei cimponente, corespunzatoare celor trei domenii :
Rezultatul din exploatare = venituri din exploatare - cheltuili de exploatare
Rezultatul financiar = venituri financiare – Cheltuieli financiare
Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare
Rezultatul contabil se obtine din inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri prin contul 121 ,,Profit si
pierdere” :
a) inchiderea conturilor de cheltuieli
121 = 6
Conturi de cheltuieli
b) inchiderea conturilor de venituri
7 = 121 ,,Profit si pierderi”

Venituri
In situatia in care contul 121 ,,Profit si pierdere” prezinta sold final creditor, rezultatul contabil
imbraca forma profitului. Atunci cand soldul este debitor, rezultatul contabil imbraca forma de pierdere.
Rezultatul fiscal se obtine prin adaugarea la rezultatul contabil a cheltuielilor nedeductibile fiscal si
scaderea deducerilor fiscale. In situatia in care rezultatul fiscal este pozitiv, atunci de determina impozitul pe
profit. Impozitul pe profit se determina potrivit formulei :
Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil × cota de impozitare
Distribuire profitului net la entitatile cu capital privat se face potrivit hotararii adunarii generale a
actionarilor , de regula dupa urmatoarele destinatii :
a) constituirea rezervelor legale din profitul brut inainte de impozitare :
129 ,,Repartizarea profitului” = 1061 ,, Rezercve legale”
b) constituirea altor rezerve din profitul net :
129 ,,Repartizarea profitului” = %
1062
,,Rezerve pentru actiuni propii”
1063
,, Rezerve statutare sau contractuale”
1068
Alte rezerve
c) acoperirea pierderilor din anii precedenti :
129 ,,Repartizarea profitului” = 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul
nerepartizat sau pierderea neacoperita
www.referat.ro 36
d) dividendele de platit
129 Repartizarea profitului = 457 Dividende de profit
e) raportarea profitului a carui decizie de repartizare a fost amanata pentru perioadele viitoare :
129 Repartizarea profitului = 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul
Daca rezultatul exercitiului este pierdere, se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile :
a) acoperirea pierderii suferite pe seama rezervelor si capitaluluyi social :
% = 121 Profit si pierdere
1012 Capital social nevarsat
106 Rezerve
b) repartizarea pierderii ( atunci cand se amana decizia de acoperire a pierderii inregistrate) :
1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul = 121 Profit si pierdere
Bibliografie
1.***OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu directiva a

IV-aa CEE si cu IAS.MO nr. 1080 din 30.11.2005
2. F. Coman, Contabilitatea financiara a societatilor comerciale. Editura FRM ,Bucuresti 2006.
www.referat.ro 37
Bibliografie
1.***OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu

directiva a IV-aa CEEsi cu IAS.MO nr. 1080 din 30.11.2005
2. F. Coman, Contabilitatea financiara a societatilor comerciale. Editura FRM ,Bucuresti
2006.
www.referat.ro 38

3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”

SUBIECTE LA DISCIPLINA CONTABILITATEA FINANCIARA

Nr. Denumirea Continutul Subiectelor BIBLIOGRAFIE PA

9. Definirea unui activ Sint F.Coman. Contabilitatea 9-

11 Evaluarea si bazele de Sinteze

2 Definitia stocurilor Sinteze

3 Metodele de gestiune a F.Coman. Contabilitatea 73

7 Achizitii de marfuri din F.Coman. Contabilitatea 76-

9 Inregistrarea de stocuri din F.Coman. Contabilitatea 78-

10 Intrari de bunuri constatate .Coman. Contabilitatea 79

12 Reduceri comerciale si Sinteze

13 Contabilitatea ajustarilor Coman. Contabilitatea 82-

14 Contabilitatrea iesirilor de Coman. Contabilitatea 83

15 Metoca CPM Coman. Contabilitatea 83-

16 Metoda primei intrari – Coman. Contabilitatea 85

2. Definitia creantelor curente Coman. Contabilitatea 89-90

4 Contabilitatea efectelor Coman. Contabilitatea 99—

5 Contabilitatea livrarilor Coman. Contabilitatea 101

6 Contabilitatea importurilor Coman. Contabilitatea 102-105

7 Scontarea efectelor Coman. Contabilitatea 105-106

2. Care sunt contributiile Coman. Contabilitatea 106-107,

2 Care sunt operatiunile ce F.Coman.Contab. fin. a 116

3 Ce reprezinta TVA de F.Coman.Contab. fin. a 120

5 Contabilitatea operatiunilor .Coman.Contab. fin. a 117-120

6 Ce ete TVA de dedus si Coman.Contab. fin. a 115-116

1 Ce sunt impozitele directe Sinteze

4 Care sunt cheltuielile cu Coman.Contab. fin. a 114

5 Care sunt cheltuielile Coman.Contab. fin. a 114

6 Care sunt veniturile Coman.Contab. fin. a 115

7 Conturi utilizate . Cota de Coman.Contab. fin. a 115-117

8 Ce sunt taxele F. Coman.Contab. fin. a 121-122

2 Contabilitatea decontarilor F. Coman.Contab. fin. a 123-124

3 Contabilitate sumelor F. Coman.Contab. fin. a 124

4 Contabilitatea decontarilor F. Coman.Contab. fin. a 125

5 Contabilitatea dividendelor F. Coman.Contab. fin. a 125-126

7 Creditori diversi: conturi si F. Coman.Contab. fin. a 128

3 Contabilitatea veniturilor F. Coman.Contab. fin. 129-130

4 Contabilitatea ,, decontarilor F. Coman.Contab. fin. 129-131

5 Evaluarrea creantelor la F. Coman.Contab. fin. 132

7 Operatiuni privind F. Coman.Contab. fin. 133

2 Operatiuni privind F. Coman.Contab. fin. 39-41

3 Operatiuni privind credite F. Coman.Contab. fin. 39-41

4 Rascumpararea F. Coman.Contab. fin. 40

5 Cum se inregistreaza in F. Coman.Contab. fin. 41

6 Coman.Contab. fin. a 142-

8. Contabilitatea Coman.Contab. fin. a 148-

9 Contabilitatea Coman.Contab. fin. a 149-

2 Principiile contabile de Coman.Contab. fin. a 153-

3 Gruparea cheltuielilor in Coman.Contab. fin. a 154

4 Gruparea cheltuielilor Coman.Contab. fin. a 154

5 Gruparea cheltuielilor Coman.Contab. fin. a 155-

6 Tipuri de inregistrari Coman.Contab. fin. a 156-

1 Elementele din care sunt Coman.Contab. fin. a 159

2 - Coman.Contab. fin. a 160-

3 De cine sunt reprezentate Coman.Contab. fin. a 161

4 Veniturile din exploatare- Coman.Contab. fin. a 161-

5 Veniturile financiare si Coman.Contab. fin. a 162

6 Venituri din ajustari de Coman.Contab. fin. a 162

7 Cand este recunoscut Coman.Contab. fin. a 163-

9 Tipuri de inregistrari Coman.Contab. fin. a 164-

10 Subventii pentru Coman.Contab. fin. a 35-37

11 Venituri din subventii Coman.Contab. fin. a 35-37

3 Ce presupune stabilirea Coman.Contab. fin. a 166

4 Ce presupune presupune Coman.Contab. fin. a 166-