1

Subiectul 1. Ce reprezinta presiunea dinamica de zacamant?

Presiunea dinamica de zacamint p
d
, este presiunea masurata la media perforaturilor cu sonda
curgand. Daca presiunea se masoara la suprafata in capul de eruptie se numeste presiune dinamica
de suprafata.

Subiectul 2. Ce reprezinta presiunea statica de zacamant?
Presiunea statica de fund p
c
, este presiunea masurata la media perforaturilor cu sonda inchisa
dupa ce presiunea se stabilizeaza (presiunea nu mai creste, atingand valoarea maxima) numita si
presiune maxima de zacamant.

Subiectul 3. Ce reprezinta ratia de solutie?
Ratia de solutie r
s
, este cantitatea de gaze dizolvata intr-un m
3
cub de titei mort in anumite
conditii de presiune si temperatura.
Pentru conditii normale de presiune si temperatura ratia de solutie se exprima in m
3
N/m
3
.
T
N
= 273,15 K ; t
N
= 0 C; p
N
= 101325 Pa = 1,01325 10
5
N/m
2
= 1,01325 bar
Pentru conditii standard de presiune si temperatura ratia de solutie se exprima in St m
3
/m
3
.
T
s
= 288,15 K; t
s
= 15 C; p
s
= p
N

Subiectul 4. Ce reprezinta presiunea de saturatie?
Presiunea de saturatie este presiunea la care toate gazele se afla dizolvate in solutie sau
presiunea la care din solutie ies primele bule de gaze.

Subiectul 5. Ce reprezinta ratia gaze-titei?
Ratia gaze-titei RGT, este cantitatea totala de gaze (m
3
N sau Stm
3
) care insoteste 1 m
3
de titei
mort. Practic ea se determina pe baza etalonarii sondei, impartind debitul de gaze produs Q
g
, la
debitul de titei al sondei Q
t.
La p p
sat
r
s
=RGT



Subiectul 6. Ce reprezinta factorul de volum al titeiului b
t
?
Factorul de volum al titeiului b
t
, reprezinta volumul ocupat de 1m
3
de titei mort in conditii de
zacamint. b
t
>1

datorita gazelor care intra in solutie in conditiile de presiune si temperatura
existente in zacamant .

Subiectul 7. Factorul de volum al titeiului b
t
are valori subunitare sau supraunitare? Motivati
de ce?
Factorul de volum al titeiului are o valoare mai mare ca unitatea, datorita gazelor care intra in
solutie in conditiile de presiune si temperatura existente in zacamant.

Subiectul 9. Ce reprezinta indicele de productivitate, IP?
IP este raportul dintre debitul de titei si caderea de presiune la care are loc curgerea. IP arata
cu cat creste debitul sondei pentru o cadere de preiune p=( p
c
- p
d
) =1 bar.
IP este indicele de productivitate si este dat de relatia:
s c t t
t
r r b
h k
IP
ln
2

t
=

Subiectul 8. Cand are loc curgerea omogena?
Curgerea omogena are loc atunci cand in intregul zacamant presiunea este mai mare decat
presiunea de saturatie ( p
d
> p
sat
) iar de la r
c
la r
s
curge o singura faza, faza lichida.
t
g
Q
Q
RGT =

2


Daca grosimea stratului este constanta iar sonda prosuce la o presiune dinamica p
d
=constant
dintr-o zona cilindrica coaxiala avind pe raza de drenaj r
c
presiunea de zacamint p
c
=constant atunci
curgerea este omogena

Subiectul 10. Cum variaza IP in cazul curgerii omogene?
In cazul curgerii omogene IP este constant.
N este cumulativul de titei extras








Subiectul 11.Ce reprezinta si ce caracterizeaza curba de comportare a stratului (curba IPR)?
Reprezentand grafic debitul sondei functie de presiunea dinamica de fund Q = f (p
d
), se obtine
curba caracteristica sau curba de comportare a stratului care caracterizeaza curgerea prin strat.
Curba IPR (Inflow Performance Relationship)

Subiectul 12.Cum poate fi determinata curba IPR in cazul curgerii omogene?
Curba de comportare a stratului poate fi determinata astfel:
1. Se efectueaza o cercetare a sondei, in urma careia rezulta Q
t
, p
c
si p
d
(se masoara p
d

corespunzator lui Q
t
dupa care se inchide sonda si se determina p
c
) Se pun pe grafic cele
trei puncte si se traseaza curba de comportare a stratului. Cu ajutorul relatiei Q
t

= IP(p
c
- p
d
) = IPp se determina indicele de productivitate. Metoda presupune oprirea
sondei ceea ce inseamna pierderi de productie si cheltuieli suplimentare.
2. Mai simplu curba IPR poate fi determinate efectuand doua etalonari (sonda este lasata sa
produca pe doua duze cu diametre diferite) rezultind doua seturi de perechi de valori Q
t1
,
p
d1
si Q
t2
, p
d2
. Reprezentand grafic aceste perechi de valori se obtine curba caracteristica a
stratului. Ulterior se determina p
c
si IP.

Presiunea statica de zacamant si indicele de productivitate pot fi determinate si analitic
scriind relatia (3) pentru cele doua seturi de perechi de valori:
constnt IP
p p
Q
p p
Q
tg
d c
t
d c
t
= =

=
2
2
1
1
o

3

=
=
) (
) (
2 2
1 1
d c t
d c t
p p IP Q
p p IP Q


Subiectul 13.Ce caracterizeaza curba punctata din figura de mai jos?
Qt
max
=debitul maxim de zacamant

a) Daca dupa o anumita perioada de timp se traseaza curba IPR care este paralela cu prima si
porneste de la un p
c1
< p
c
( = constant) rezulta ca avem de-a face cu o scadere a presiunii de
zacamantului (depletare) fara ca in jurul sondei sa fi aparut o zona contaminata.
b) Daca dupa o anumita perioada trasam din nou curba IPR si ea porneste de la aceiasi valoare
p
c
dar cu un unghi
1 <
inseamna ca nu avem de-a face cu o depletare a zacamantului, ci doar cu o
contaminare a zonei din jurul gaurii de sonda care face ca IP sa fie mai mic.
c)Daca curba IPR porneste de la o valoare p
c1
< p
c
si un unghi
1
< inseamna ca avem de-a
face cu o depletare a zacamantului cit si aparitia unei zone contaminate in jurul sondei care face
ca IP sa fie mai mic.

Subiectul 14. Enumerati schemele de echipare a sondei in dreptul stratului productiv.
Echiparea sondei in dreptul startului productiv se face in functie de natura rocii din care
este alcatuit sratul si de gradul sau de consolidare. Avem doua situatii:
- strate alcatuite din roci compacte bine consolidate (gresiile, calcarele dure)
- strate alcatuite din roci slab consolidate sau neconsolidate (nisipuri).
In cazul stratelor alcatuite din roci compacte bine consolidate la care peretii gaurii de sonda
sunt suficienti de rezistenti pentru a nu se surpa se poate adopta solutia ca stratul productive sa
ramina deschis.

Subiectul 15. Care sunt avantajele/dezavantajele schemei de echipare a sondei din imagine?


Avantajele acestei scheme de echipare sunt:
- sonda este prefecta dupa modul si gradul de deschidere:
- avin suprafata mare de filtrare si debitul sondei este mai mare;
4

- permite traversarea stratelor cu presiuni mici cu un fluid cu densitate mica deoarece
stratele de deasupra care pot sa aiba presiuni mai mari sunt izolate;
- sunt create conditii favorabile introducerii filtrelor impachetate cu pietris;
- sunt eliminate cheltuielile legate de tubarea, cimentarea si perforarea sondei;
Dezavantajele acestei scheme de echipare sunt:
- creste durata de sapare a sondei;
- nu permite exploatarea selectiva si separata atunci cand avem un complex de strate
productive;
- nu permite realizarea unor tratamente de stimulare (acidizari, fisurari) selective in cazul
in care avem un complex de strate productive;
- nu permite realizarea unor ecrane impermeabile (cimentari sub presiune) in calea
gazelor din cupola gazelor sau in calea apei de talpa;
- necesita curatiri dese ale talpei datorita desprinderii unor fragmente de roca in cazul
rocilor mai slab consolidate.

Avantajele acestei scheme sunt (fig. a):
- scade durata de sapare;
- permite exploatarea simultana si separata a doua sau mai multe strate productive;
- permite realizarea unor tratamente de stimulare selective ale stratelor;
- permite izolarea apei de talpa si a gazelor din cupola de gaze prin cimentarea sub
presiune.
Dezavantajele acestei scheme sunt (fig.a):
- nu se cunoaste precis numarul de gloante care strabat coloana si inelul de ciment;
- numarul deperforaturi este limitat din cauza rezistentei coloanei de tubare;
- sonda este imperfecta dupa modul si gradul de deschidere.
Dezavantajele acestei scheme sunt (fig.b):
- nu se poate realize o exploatare selective a stratelor;
- nu se pot realiza tratamente de stimulare selective;
- opearatiile de izolare a gazelor sau a apei de talpa sunt greu de realizat

Subiectul 16.Care sunt efectele negative ale patrunderii nisipului in sonda?
Exploatarea sondelor cu un procent de peste 0,2 % impuritati solide in fluidele extrase conduce
la o serie de aspect negative cum ar fi:
micsorarea debitului sondei:
formarea unor dopuri de nisip in tevi si in coloana mai ales in cazul sondelor cu debit mic;
formarea unor caverne care pot conduce la prabusirea acoperisului stratului productive. Ca
rezultat rocile impermiabile din acoperis cazind in spatele coloanei vor optura perforaturile blocind
curgerea si deasemenea perforaturile vor fi puse in comunicare cu acviferele situate deasupra ;
ovalizarea coloanei sau chiar papusarea acesteia;
uzura echipamentului de fun si de suprafata;
umplerea progresiva cu nisip a aparaturii de la suprafata (conducte, rezervoare de etalonare si de
depozitare etc.)

Subiectul 17.Care sunt factorii care conduc la declansarea viiturilor de nisip?
Factori obiectivi:
gradul de consolidare al rocii magazine ( nisipuri curgatoare, tasate, friabile);
inclinarea stratelor.Intensitatea viiturilor creste odata cu crestereainclinarii stratelor;
5

vascozitatea fluidelor din strat;
presiunea de fund.
Factori subiectivi:
detereorarea permeabilitatii stratului inca din timpul forajului ca urmare a patrunderii filtratului si
a solidelor din fluidul de foraj;
perforarea necorespunzatoare a coloanei dpdv al uniformitatii si penetrabilitatii gloantelor;
cimentarea necorespunzatoare a coloanei;
expoatarea fortata a sondelor;
distrugerea liantului de cimentare in urma operatiilor de stimulare;

Subiectul 18.Cate tipuri de nisipuri cunoasteti?
- nisipuri curgatoare (quick sands) apar in sonda inca din timpul probelor de productie,
concentratia in fluidele produse se mentine constanta in timp, din sonda putand fi extrase cantitati mari
de nisip fara a se produce caverne
- nisipuri tasate (packed sands) apar dupa un timp relativ mic de exploatare a
sondelor. Concentratia in fluidele extrase creste in timp, iar in jurul sondei se formeaza caverne
- nisipuri friabile (friabel sands) apar dupa o perioada relativ mare de exploatare, iar
concentratia nisipului in fluidele extrase scade progresiv daca debitul este mentinut constant. Si in acest
caz exista riscul formarii de caverne.

Subiectul 19.Mecanismul producerii viiturilor de nisip.
Trei ipoteze par a fi mai importante si anume:
deplasarea nisipului din strat in sonda are loc atunci cand cimentarea granulelor de nisip este
slaba, iar in timpul exploatarii sondei se aplica o presiune diferentiala strat-sonda mare;
deplasarea nisipului din strat in sonda are loc ca urmare a aparitiei apei de sinclinal care are o
compozitie mineralogica diferita de apa existenta in zacamint in momentul sedimentarii nisipului si
care conduce la dizolvarea materialului de cimentare;
deplasarea nisipului din strat in sonda are loc datorita scaderii presiunii de zacamant, care are ca
rezultat tasarea stratelor si distrugerea materialului de cimentare.

Subiectul 20.Care sunt metodele de prevenire si combatere a viiturilor de nisip?
Metodele cunoscute in scopul controlului nisipului, se pot grupa in:
- metode mecanice;
- metode chimice;
- metode combinate.

Subiectul 21.
Care sunt metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip?
Metodele mecanice sunt
injectia conventionala de nisip de cuart in stratul productive (Se aplica la sonde care au coloane
cu diametru mic sau a caror coloana este papusata. Se injecteaza nisip de cuart in spatele
perforaturilor dupa o spalare a zonei. Dezavantajul metodei consta in faptul ca sonda tre sa produca
cu un debit mic pentru a nu antrena nisipul injectat.)
utilizarea filtrelor metalice:
1. Filtre cu orificii: se confectioneaza din burlane in care se practica niste orificii cu
diametrul cuprins intre 1,5 si 10 mm.
2. Filtre cu slituri (fante): se practica niste deschideri dreptunghiulare numite fante in
burlane. Filtrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune, iar cele cu
fante transversale la presiune exterioara. Latimea fantei intre 0,3 si 1,3 mm,
lungimea de 3 in si densitatea 150-250 fante pe metru liniar
3. Filtre cu infasurare de sarma: confectionate din filtre cu orificii sau cu fante pe
suprafata carora se sudeaza niste vergele metalice care joaca rolul de distantiere
pentru infasurare de sarma. Sectiunea sarmei poate sa fie circulara(cea mai
6

proasta), patrata sau trapezoidala(cea mai buna). Pt eficacitate sporita se folosesc in
retinerea nisipului se folosesc filtre cu infasurare multipla.
echiparea sondei cu un filtru metalic impachetat cu pietris in gaura de sonda largita din timpul
forajului sau in coloana cu precompactare in spatele perforaturilor (gravel - packing)

Subiectul 22.Prince se caracterizeaza filtrele cu fante (slituri)?
Se construiesc din burlane de tubaj sau tevi de extractie in care se practica niste deschideri
dreptunghiulare numite slituri sau fante, dispuse longitudinal sau transversal pe suprafata
burlanului (fig. 1. ).
Filtrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune, iar cele cu fante transversale la
presiune exterioara.

Fig. 1. Filtru cu slituri

Sliturile se executa prin frezare cu freze circulare, prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau
eroziune anodomecanica

Subiectul 23.In cazul a doua filtre, unul cu fante orizontale si celalalt cu fante verticale, care
rezista mai bine la tractiune, respectiv la presiunea exterioara?
Filtrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune, iar cele cu fante transversale la
presiune exterioara.

Subiectul 25.In cazul unor fibre cu infasurare de sarma, pentru ce sectiune a sarmei optati:
circulara, trapezoidala sau patrata? Motivati de ce.
Cele mai bune rezultate se obtin prin folosirea sarmei cu sectiune trapezoidala, care realizeaza
deschideri divergente spre interiorul burlanului, creand acel spatiu de fuga pentru granulele de
nisip.

Subiectul 24.Prin ce se caracterizeaza filtrele cu infasurare de sarma?
Acestea sunt confectionate din filtre cu orificii circulare sau filtre cu slituri mai mari, pe suprafata
carora se sudeaza, niste vergele metalice care indeplinesc rolul de suporti (distantiere) pentru
infasurarea in exterior a unei sarme de otel, nichel sau bronz. In prezent se folosesc filtre cu
infasurare de sarma canfectionate in totalitate din otel inoxidabil. Sectiunea sarmei poate fi
circulara, patrata sau trapezoidala(cea mai buna care creaza spatii de fuga). Infasurarea de sirma
poate fi multipla.Superioritatea acestor filtre consta in suprafata libera de trecere mult mai mare.
Aceste filtre au rezistenta marita la abraziune si coroziune. Dezavantajul acestor filtre consta in
faptul ca sunt slabe dpdv constructiv putandu-se deteriora usor in timpul introducerii sau extragerii
din gaura. Au o eficienta mare la retinerea nisipurilor fine si opun o rezistenta mica la curgerea
fluidelor.


7



Subiectul 26. Care este efectul montarii unui filtru?

In momentul in care sonda este pusa in productie granulele fine de nisip vor fi antrenate
din strat in sonda, iar cele cu dimensiuni mari se vor opri la intrarea in deschiderea filtrului.
Granulele de nisip cu dimensiuni mai mari oprindu-se in fata deschiderii filtrului formeaza aici un
fel de filtru natural format din fractii de nisip care se aseaza in mod gradat (fractii cu dimensiuni
din ce in ce mai mici) pe masura ce creste distanta de la peretele filtrului.
Explicatia acestei antrenari selective consta in faptul ca viteza de curgere este maxima in
jurul gaurii de sonda. Rezulta ca in aceasta zona va fi antrenata o gama mai mare de granule de
nisip. Pe masura departarii de sonda viteza scade, ceea ce face ca antrenarea nisipului sa fie mai
redusa.
Podirea granulelor mari la intrarea in filtru apoi a celor mici in spatele acestora in mod
gradat, conduce la formarea asa numitei bolte stabile respectiv a unui filtru natural cu efect de
retinere a particulelor solide care tind sa treaca din strat in sonda.
Permeabilitatea in aceasta zona este mult mai mare fata de permeabilitatea initiala a rocii
datorita reducerii rezistentelor la curgere.

Subiectul 27.Cum se face dimensionarea filtrelor metalice?
Pentru dimensionare se folosesc relatiile deduse pe cale experimentala de catre Coberley.
Parametrul care se ia ca baza in calcul, este diametrul corespunzator procentului de 90% citit de pe
curba granulometrica.


Fig. 4. Curba de compozitie granulometrica

Pentru filtrele cu fante, latimea deschiderii unei fante va fi egala cu:
l
f
=2d
n90%
Pentru filtrele cu orificii, diametrul unui orificiu va fi egal cu:
d
o
=3d
n90%
Practic se ia o proba de nisip din formative, se analizeaza granulometric, se traseaza curba
de compozitie granulometrica si de citeste pe aceasta d
n90%
.
Se poate utiliza curba de refuz. In acest caz parametrul care se ia ca baza de calcul
este diametrul nisipului corespunzator procentului de 10% citit pe curba de refuz.
8

Subiectul 28. Care este parametrul care se ia ca baza de calcul atunci cand se dimensioneaza
un filtru metalic? Dar atunci cand se alege granulatia ( diametrul ) pietrisului pentru
impachetare?
Parametrul care se ia ca baza in calcul, este diametrul corespunzator procentului de 90%
citit de pe curba granulometrica.
Tinand cont ca eficienta maxima se obtine la R
pn
=5-6=
p
d /
n
d rezulta:
p
d =(5-6)
n
d
nf p
d d
50 50
) 6 5 ( =
nf
d
50
-diamnetul mediu al nisipului din formatie corespunzator procentului de 50% pe curba
de compoz granulometrica

p
d
50
- idem pt pietris
Subiectul 29
Care este valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu pietris?
n
p
pn
d
d
R = , unde -
p
d este diametrul mediu al pietrisului din impachetare;
-
n
d - diametrul mediu al nisipului din formatia productiva.

Valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu pietris este 5-6.

Subiectul 30
Dintre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip pentru care
optati?Motivati de ce?
Echiparea sondei cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de sonda
largita din timpul forajului este cea mai eficienta metoda mecanica de a combate patrunderea
nisipului in sonda si de a asigura in acelasi timp pierderi mici de presiune la curgerea lichidului
din strat in sonda. Aceasta metoda conduce la extinderea zonei artificiale de filtrare cu
permeabilitate imbunatatita la o distanta mai mare de axul gurii de sonda, extindere care atrage
dupa sine cresterea debitelor de fluide extrase.

Subiectul 31
In cazul gaurilor tubate, cimentate si perforate ce metoda de prevenire si combatere a
viiturilor de nisip se recomanda?
In cazul sondelor tubate, cimentate si perforate metoda recomandata este echiparea cu un filtru
metalic si impachetarea acestuia cu pietris cu precompactare in spatele perforaturilor. Daca nu se
poate plasa pietrisul in spatele perforaturilor este recomandat ca acesta sa fie plasat macar in
perforaturi.

Subiectul 32
Cum variaza caderea de presiune in perforaturi in cazul filtrelor impachetate in coloana?
Referitor la caderea de presiune in perforaturi si impachetarea cu pietris s-a constat ca
aceasta este mai mica cand avem precompatare in spatele perforaturilor, este mai mare cand nu
avem precompactare dar perforatura este plina cu pietris si este foarte mare atunci cand perforatura
este plina cu nisip din formatie.

Subiectul 33
Care este cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda?
Cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda si de asigura in acelasi timp
pierderi mici de presiune la curgerea lichidului din strat in sonda este echiparea sondei cu un filtru
metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de sonda largita din timpul forajului.

9

Subiectul 34
Care sunt fenomenele negative care apar in cazul injectiei pietrisului la ratii fluid - pietris
mari?
Injectia la ratii mari conduce la aparitia unor fenomene care pot influenta negativ
productivitatea sondei si controlul nisipului dupa cum urmeaza:
a) Curgerea turbulenta care are loc in lungul tevilor de extractie pana la formatia
productiva conduce la o agitare puternica a pietrisului aflat in suspensie. Ca urmare a acestei
agitari, particulele de pietris colturoase se pot sparge sau rotunji ca efect al ciocnirii reciproce
dintre acestea, a frecarilor cu peretii tevilor de extractie, al impactului cu peretii coloanei de
exploatare. In aceasta situatie granulatia fina a pietrisului va diferi de cea proiectata, fapt care face
ca eficienta controlului nisipului sa scada simtitor.
b) Injectarea pietrisului cu debite mari de fluid si in concentratii scazute favorizeaza
transportul acestuia la distante mari de gaura de sonda si amstecarea cu nisipul din formatia
productiva. Aceasta face ca permeabilitatea amestecului pietris-nisip de formatie sa scada foarte
mult.
c) Formarea unor zone de canalizare preferentiala a fluidului de transport.
d) Cresterea prematura a presiunii de injectie si finalizarea operatiunilor de injectie inainte
de realizarea unei compactari corespunzatoare a formatiei productive.

Subiectul 35. Cate tipuri de rasini sintetice cunoasteti?
Rasinile folosite se impart in doua mari grupe: rasini la care agentul de intarire este adaugat
acestora la suprafata, inainte de a fi introduse in sonda (rasini activate intern) si rasini la care
agentul de intarire este introdus dupa ce acestea au fost injectate in formatie (rasini activate extern).
Rasinile pot fi de tip epoxidic, furanic si fenolic.

Subiectul 36. Ce procedee de consolidare cu ajutorul rasinilor sintetice cunoasteti?
1) Procedeul prin care nisipul (pietrisul) se amesteca cu rasina la suprafata, dupa care are
loc transportul in formatia productiva.
- se injecteaza in formatia productiva un amestec de nisip si rasina, dupa care urmeaza
injectia agentului de intarire;
- se injecteaza in formatia productiva un amestec format din nisip, rasina si agent de
intarire.
2) Procedeul prin care rasina se injecteaza direct in formatie.
- se injecteaza in formatia productiva rasina urmata de injectia agentului de intarire;
- se injecteaza in formatia productiva rasina amestecata de la suprafata cu agenul de
intarire.

Subiectul 37
Din ce se compune solutia folosita la consolidarea prin metode chimice? Mentionati
rolul ingredientilor.
Solutia folosita la consolidarea cu mase plastice este compusa din: rasina sintetica, solvent
si aditivi.
Solventul are rolul de a dilua rasina si in acest scop se foloseste benzenul.
Aditivii (agenti de intarire, catalizatori, etc.) se folosesc pentru:
- reglarea timpului de reactie, astfel incat rasina introdusa in strat sa se solidifice dupa un
timp bine determinat de la injectarea in porii rocii;
- umectarea nisipului;
- stabilizarea argilelor;
- evacuarea apei interstitiale;
- marirea rezistentei retelei consolidate.


Subiectul 38
Care este rolul evilor de extractie? Cate tipuri de evi de extractie cunoasteti?
10

Rolul tevilor de extractie:
- sustine echipamentul de fun
- asigura ascensiunea fluidelor din strat pina la suprafata
- asigura, printr-o alegere judicioasa a diametrului si lungimii ei, folosirea rationala a energiei de
zacamant;
- permite circulatia fluidelor din coloana in tevi si invers, pentru pornirea sau omorarea sondelor;
- protejeaza coloana de exploatare impotriva actiunii corozive sau abrazive a fluidelor in miscare;
- permite efectuarea operatiei de pistonare la punerea in productie a sondei;
- protejeaza coloana de exploatare (atunci cand se lucreaza cu packere), in cazul unor operatii sub
presiune in sonda
Tipuri de tevi de extractie: 1) evi de extractie cu capete neingrosate (non-upset tubing sau NU);
2)evi de extractie cu capete ingrosate la exterior (external-upset tubing sau EU);
3)evi de extractie cu mufe din corp (integral joint) prevazute cu intrati Extreme Line, Hydrill

Subiectul 39. In cazul otelulu N80 ce reprezinta indicele 80?
Indicele 80 este legat de calitatea otelului si el reprezinta rezistenta minima la curgere in mii de

psi
(1 psi=0,16895*10
-2
daN/mm
2
)
(1 psi=0,0703 kgf/cm
2
)
sigmaCmin=80000 psi=80*10
3
*0,0703=5840 kgf/cm
2
=584 daN/cm
2


Subiectul 40. Ce rol are siul tevilor de extractie?
- de a proteja filetul ultimei bucati de teava de extractie;
- impiedica caderea in sonda a diferitelor scule(pistoane, sabloane, curatitoare de pafarafina
etc.),
- permite introducerea manometrului de fund, aparatelor de luat probe etc. ;
- ghideaza introducerea tubingului mai ales la sondele deviate

Subiectul 41. Care este rolul capului de eruptie? Dar ventilului cu un singur sens(rucslag) din
componenta acestuia?
- permite inchiderea sondei;
- permite suspendarea tevilor de extractie;
- permite reglarea debitului de fluide al sondei cu ajutorul duzelor;
- permite circulatia tevi-coloana si invers in cazul operatiilor de punere in productie sau omorirea
sondei;
- permite masurarea presiunii si temperaturii la gura sondei.
- permite etansarea spatiului inelar
- permite dirijarea fluidelor in siguranta la parcul de separatoare;

Rucslag : - permite trecerea fluidelor numai intr-un singur sens (spre coloana sondei)
- impiedica intoarcerea fluidului introdus sub presiune dupa oprirea pomparii sau in
alte cazuri accidentale (spargerea conductei prin care se face pomparea etc.).

Subiectul 42. Ce rol are dispozitivul de sustinere a tevilor de extractie (tubing head)?
Dispozitivul de suspendare a tevilor de extractie serveste atat la suspendarea tevilor de extractie
cat si la etansarea spatiului inelar dintre acestea si coloana de exploatare.
Este prevazut cu doua brate laterale care permit controlul presiunii din coloana sau pomparea de
fluide in scopul pornirii sau omorarii sondei.

Subiectul 43. Cu ce scop se foloseste supapa de contrapresiune montata in piatra?
Supapa de contrapresiune asigura inchiderea sondei in scopul efectuarii unor reparatii la
echipamentul de suprafata. Folosirea acesteia inlatura necesitatea de a omori sonda.

Subiectul 44. Ce rol are dopul de 3 inch de la capul de eraptie?

11

In cazul punerii in productie prin circulatie de apa are rolul de a dirija fluidul de foraj de la
capulde eruptie la haba.

Subiectul 45.Cand se folosesc capetele de eruptie cu doua brate?
Capetele de eruptie cu doua brate pentru presiuni de 210, 350, 700 si 1050 bar se folosesc la
sondele care prezinta pericol in exploatare (la care pentru siguranta sunt necesare doua cai de
dirijare a productiei sau eventual de omorare a sondei) si la sondele de mare adancime.

Subiectul 46 Care sunt avantajele si dezavantajele capetelor de eruptie monobloc?
Capetele de eruptie monobloc prezinta avantajul ca sunti usoare decat cele asamblate si elimina
numarul mare de etansari metalice dintre robinete si corpul capului de eruptie, etansari care in cazul
unor defectiuni de montaj sau sub efectul presiunii fluidelor care curg prin ele, eventual si al unor
agenti puternic corozivi, pot sa cedeze.
Prezinta dezavantajul ca sunt mai greoaie pentru transport si montaj, neputandu-se demonta in
parti componente si nu permit inlocuirea unor parti defecte.

Subiectul 47. Care este rolul packerelor si in ce operatii se folosesc?
Packerele sunt dispozitive care se introduc cu scopul de a izola spatiul inelar dintre tevi de
extractie si coloana; dintre prajinile de foraj si peretii gaurii de sonda.
In tehnologia moderna de extractie a titeiului si gazelor packerele sunt folosite la un numar
foarte variat de operatii, cum ar fi:
- exploatarea simultana si separata a doua sau mai multe strate;
- executarea unor operatii de injectie sub presiune in strat pentru protejarea coloanei de
exploatare;
- injectarea de abur, pentru izolarea spatiului inelar;
- la depistarea unei sparturi in coloana;
- punerea in productie prin pistonare

Subiectul 48. Clasificarea packerelor
Dupa modul de fixare packerele se clasifica astfel:
- packere cu fixare mecanica, prin rotire si deplasare pe verticale ;
- packere cu fixare hidraulica, prin crearea unor presiuni in tevi;
- packere cu fixare prin actiunea unei explozii lente;
- packere cu fixare termica;
- packere cu fixare electrica.
Dupa sistemul de fixare avem:
- packere cu bacuri;
- packere fara bacuri (cu picior, cu ancora, cu actionare prin expandare hidraulica sau
termica).

Subiectul 49. Care sunt fortele care actioneaza asupra pakerului in
timpul unei operatii de injectie sub presiune?
1.Forta de compresiune, G, care trebuie lasata pe packer, dupa fixarea
acestuia pentru etansarea garniturilor de cauciuc.
2.Forta de presiune, F
1
, care actioneaza in spatiul inelar deasupra
packerului
( )
c e i
p d D F
2 2
1
4
=
t

3.Forta de presiune, F
2
, care actioneaza sub packer:
( )
t
2 2
2
4
p d D F
e i
=
t

4.Forta de presiune, F
3
, care actioneaza asupra sectiunii metalice a
tevilor:
12

( )
t
2 2
3
4
p d d F
i e
=
t

5. Forta de umflare,F
u
(balonare), datorita variatiei de presiune.
F
u
=
t
e cm i tm
a
t
d p
t
d p
(

A
2
*
2


6. Forta F
f
,datorita efectului de flambaj in spirala (buclare). Fenomenul de flambare apare ori de
cate ori printr-un tub liber la un capat se vehiculeaza un fluid sub presiune. Apare atunci cind
presiunea din interior este mai mare ca presiunea din exterior.
F
f
=
4
t
d
e
2
( p
t
p
c
) cand avem presiune in exterior
7. Forta F
t
, care apare datorita variatiei de temperatura
F
t
= a
t
Et
m

8. Fc, forta de compresiune data de garniturile de cauciuc ce tind sa revina la forma initiala. E data
de firma constructoare de packer.

Subiectul 50
Cum se procedeaza atunci cand trebuie efectuata o operatic de injectie sub presiune iar
greutatea tevilor de extractie este mai mica decat greutatea care trebuie lasata pe packer
pentru asigurarea etanseitatii acestuia?
In acest caz se leaga un agregat de pompare la coloana si se face presiune in spatiu inelar
pentru a mari apsarea (F
1
) pe packer.
De asemenea se poate folosi un packer cu armare de jos in sus.
In cazul sondelor in foraj se monteaza cativa pasi de prajini grele pentru a mari apsarea pe
packer.

Subiectul 51. Ce metode de punere in productie cunoasteti?
Punerea in productie a sondelor este operatia prin care se provoaca afluxul titeiului si gazelor
asociate din strat in sonda. Punerea in productie se realizeaza prin reducerea presiunii exercitate
asupra stratului de coloana de lichid din sonda, fie actionand asupra densitatii acesteia (inlocuirea
fluidului din sonda cu unul mai usor), fie micsorand inaltimea acestei coloane de lichid (prin
denivelare cu gaze comprimate sau pistonare).

Subiectul 52.In ce consta punerea in productie prin denivelare cu gaze comprimate?
Metoda consta in introducerea gazelor comprimate in coloana sondei. Datorita acestei presiuni
echilibrul din sonda este modificat si o parte din lichid este evacuat, gazele dislocuind lichidul din
coloana pana la o adancime h (fig. 1, a) in functie de valoarea presiunii de injectie. Astfel,
p
inj
= gh

Scurgand apoi gazele comprimate, in sonda se va stabili un alt nivel de lichid, rezultand in
final o micsorare a inaltimii coloanei de lichid cu h (fig. 1, b).
13


.



2 2
2 2 2
e i
i e i
d D
d d D
h h

+
A =
h g
d D
d d D
p
e i
i e i
inj
A

+
=
2 2
2 2 2



Denivelarea h, care trebuie realizata
pentru ca sonda sa porneasca, este data de
relatia :

p
c
( H h )g

de unde rezulta :


g
p
H h
c

> A


Subiectul 53
In cazul punerii in productie prin denivelare cu gaze comprimate optati pentru injectia
gazelor prin spatiul inelar sau prin tevi? Motivati de ce?
Deoarece D
i
2
d
e
2
d
i
2
, rezulta ca presiunea de pornire este mult mai mica in cazul injectarii
gazelor comprimate prin spatiu inelar si e aplica numai aceasta metoda.

Subiectul 54.In ce consta punerea in productie prin pistonare?
Denivelarea lichidului din sonda se realizeaza cu ajutorul unui piston metalic prevazut cu garnituri
tip cupa(pahare), introdus in sonda cu cablu ( cablu 12-18 mm).
La introducerea prin tevi, garniturile, care au un diametru egal cu al tevilor, se strang spre interior,
bila este saltata, iar pistonul trece prin lichid datorita orificiilor din partea inferioara si orificiilor de
la felinar. Pentru a cobori mai usor prin lichid se ataseaza o tija grea la filetul inferior. La extragere
bila se aseaza pe scaun, iar lichidul care a trecut deasupra garniturilor le umfla etansandu-le pe tevi,
astfel ca dopul de lichid de deasupra pistonului este adus la suprafata. Lichidul iese printr-un brat al
capului de eruptie, intr-o haba plasata langa sonda.
In momentul cand stratul porneste scade sarcina la troliu si cablul face sageata. Lichidul
din sonda este gazeificat, in urma pistonului apar mici eruptii iar nivelul de lichid la urmatoarea
manevra va fi intalnit mai sus.

Subiectul 55. Care este adancimea maxima de pistonare? Motivati de ce?
Adancimi de pistonare de maxim 1800-2000 m, nu rezista garniturile de cauciuc.

Subiectul 56. Care este adancimea de scufundare a pistonului sub nivelul de lichid?
Adancimea de scufundare a pistonul este aproximativ 200 m. La sondele cu viituri de nisip
pistonul se introduce sub nivelul de lichid aproximativ 75-100 m.

Subiectul 57
Ce trebuie sa se aiba in vedere atunci cand se echipeaza o sonda de mare adancime?
Echipare care are n vedere urmtoarele obiective principale:
- asigurarea unui control permanent asupra debitului si presiunii n timpul probelor
de producie sau al exploatrii sondei;
14

- protejarea coloanei impotriva presiunile ridicate i mpotriva aciunii corozive a
fluidelor din strat;
- reducerea la minimum posibil a numrului de manevre cu garnitura de evi de
extracie i a operaiilor de omorre a sondei, care duc la colmatarea stratului;
- izolarea stratelor investigate n vederea retragerii la altele superioare
Echiparea sondei are n vedere introducerea i fixarea n coloana de exploatare, la 10-15 m
deasupra intervalului perforat, a unui packer de tip permanent frezabil, care are rolul de a izola
stratul productiv de coloana de exploatare.
Introducerea packerului se face dup ce, n prealabil, s-a verificat starea coloanei cu un
curtor extensibil pentru coloan (rotrovert).
Prin construcia sa, packerul permite att producerea sondei prin intermediul niplurilor de etanare
(care trec prin interiorul packerului), ct i izolarea stratului cu ajutorul clapetei cu care este
prevzut packerul la partea inferioar.

Subiectul 58
Care sunt dispozitivele care intra in componenta echipamentului de fund utilizat la sondele
de mare adancime?
Acionarea unora din aceste dispozitive (valva de circulaie), precum i lansarea i etanarea altor
dispozitive (duze i dopuri n niplurile R i F) se face cu scule introduse cu srma de la suprafa
(diametrul srmei 1,9 2,3 mm). Izolarea stratului investigat n vederea retragerii la altul superior,
se realizeaz cu ajutorul unor dopuri nerecuperabile (tip D
1
sau D
II
) lansate, ca i packerele, cu un
dispozitiv cu acionare electric (introdus cu cablul) sau cu acionare hidraulic (introdus cu evile
de extracie).




























15

Subiectul 59
Ce rol au locatorul G si niplele de etansare?
Locatorul G asigur etanarea evilor de extracie n packer i, de asemenea, cu ajutorul lui se
controleaz adncimea de fixare a packerului i se face proba fixrii acestuia.
Dup determinarea poziiei packerului i controlul fixrii lui, evile de extracie se retrag cu
locatorul la circa 2 m deasupra packerului. Acest spaiu este necesar deoarece, n timpul diverselor
operaii care se execut n gaura de sond, evile se pot alungi i pot exercita fore suplimentare
asupra packerului. Etanarea n acest caz este asigurat de ctre niplurile de etanare care pot avea
lungimi cuprinse ntre 3-5 m.
Att locatorul G ct i niplurile de etanare sunt prevzute cu garnituri de etanare n form
de V, cele inferioare cu deschiderea n jos, iar cele superioare cu deschiderea n sus, pentru a
asigura etaneitatea sistemului la presiuni difereniale din ambele sensuri.

Subiectul 60. Ce rol au reductiile de rezistenta si valve de circulatie?
Reduciile de rezisten sunt tuburi cu perei groi, cu lungimea de circa 1 m. Acestea se monteaz
n zonele de maxim turbulen, pentru a proteja evile de extracie de aciunea eroziv a fluidului
extras.
Valva de circulaie lateral are rolul de a permite circulaia evi-coloan i invers la pornirea sau
omorrea sondei, sau n cazul injectrii sub presiune a unor fluide n strat (acidizri, fisurri etc.).
Deschiderea i nchiderea ferestrelor valvei se face cu ajutorul unui dispozitiv manevrat de
la suprafa cu srma.

Subiectul 61. Ce rol are niplul R respectiv F?
Niplul R are rolul de opri cderea n gaura de sond a diferitelor scule (scpate accidental),
deci joac rolul de sabot. In el se moteaza un manometru cind se face cercetare sondei la deschidere
Niplul F in cel de la partea inferioara se monteaza o duza pt a preveni formarea
criohidratilor (aici temperature este mai mare). In el se monteaza un manometru cind se ceceteaza
sonda la inchidere. La partea superioara se monteaza supape cu un singur sens pt a remedia unele
defectiuni fara sa mai omorim sonda. Se monteaza la 2000-2200 m pt a permite pistonarea.

Subiectul 62
Ce rol are valva de siguranta din componenta echipamentului de fund al sondelor de mare
adancime?
Valva de siguran. Se monteaz la o adncime mai mare de 100 m. Meninerea valvei n poziie
de lucru (deschis) se realizeaz prin presiunea transmis de la suprafa printr-o conduct de
control de in, ataat la evile de extracie. Scurgerea voit sau accidental a presiunii provoac
nchiderea valvei i, implicit, a sondei pe evile de extracie. Se folosete n mod obligatoriu la
sondele marine n exploatare. Valvele de siguran pot fi cu clap i sferice

Subiectul 63
Din ce se compune echipamentul de suprafata utilizat la o sonde de mare adancime in timpul
probelor de productie?
Datorita presiunilor mari care se pot dezvolta si pericolului producerii unor eruptii libere
necontrolate la operatiile de punere in productie a sondelor de mare adancime se foloseste un
complex de echipamente dupa cum urmeaza:
a) in timpul manevrarii tevilor de extractie
- prevenitor de eruptie tip CAMERON LD (SE) figura 1;
- prevenitor de eruptie tip CAMERON U (DF).
b) in timpul probelor de productie
- prevenitor de eruptie tip CAMERON LD;
- boneta HB (fig. 1) pentru sustinerea si etansarea tevilor de extractie prin
intermediul agatatorului HB-A (fig. 2) pentru tevi infiletat in boneta;
- mosor de legatura intre boneta si capul de eruptie (unde este nevoie);
- capul de eruptie.
16

c) in timpul operatiei de pistonare:
- toate reperele de la punctul b, burlanul de pistonat, cutia de etansare pe
cablu , dispozitivul de siguranta care previne eruptia sondei in cazul
ruperii cablului si prevenitorul de eruptie pe cablu.
d) la sondele aflate in productie:
- dispozitivul pentru suspendarea si etansarea tevilor de extractie tip
CAMERON F, boneta HB, mosor si capul de eruptie.

Subiectul 64
Prin ce se caracterizeaza prevenitorul CAMERON LD respectiv CAMERON U?
PREVENITORUL CAMERON LD (fig. 1 ) este un prevenitor orizontal cu etansare pe tevi si
actionare manuala. Bacurile asigura simultan atat etansarea spatiului inelar cat si sustinerea
greutatii tevilor de extractie prin intermediul agatatorului. Este prevazut cu doua iesiri laterale care
asigura circulatia fluidelor in sonda. Joaca rol de tubinghead.
PREVENITORUL CAMERON U este un prevenitor orizontal dublu etajat cu doua randuri de
bacuri. Bacurile de jos sunt cu inchidre totala, iar cele de sus cu inchidere pe tevi. Actionarea lui se
face hidraulic dar poate fi facuta si manual. Folosirea lui este obligatorie ori de cate ori se introduc
sau se extrag tevile de extractie din gaura de sonda.

Subiectul 65. Ce rol are ansamblul boneta - agatator?
Ansamblul boneta-agatator (fig. 1) face legatura intre tevile de extractie si ventilul
principal al capului de eruptie (agatatorul joaca rolul de piatra).

Subiectul 66. Ce rol are dopul H montat in agatator (hanger)?
In interior agatatorul, denumit si HANGER este prevazut cu un filet special, iar la capete
cu filet pentru tevile de extractie. In filetul special se poate introduce un dop sau o supapa de
contrapresiune.
Dopul H se foloseste pentru a preveni o eventuala eruptie a sondei prin tevi in
timpul demontarii prevenitorului CAMERON-U.

Subiectul 67.Ce rol are dispozitivul CAMERON UNIVERSAL 1000?


Se foloseste in timpul demontrii prevenitorului CAMERON U si montrii capului de
erupie n timpul pregtirii pentru producie, precum i n timpul operaiilor de stimulare. El se
montaeza deasupra ventilului de pistonat al capului de erupie, pentru a monta i a extrage dopul H
din agatator, cu ajutorul tijei lustruite cu filet stnga, CAMERON 1000.
17


Subiectul 68
La o sonda de mare adancime care manifesta, pentru omorarea acesteia se incearca
deschiderea valvei de circulatie dar se constata ca aceasta nu poate fi deschisa, find blocata.
Cum se procedeaza in acest caz pentru omorarea sondei?
Daca valva de circulatie este blocata si nu poate fi deschisa cu ajutorul dispozitivului manevrat
cu sarma atunci se procedeaza astfel:
- se demonteaza suruburile flansei bonetei;
- se extrage sub presiune garnitura de tevi impreuna cu boneta si capul de
eruptie, prin bacurile inchise ale prevenitorului CAMERON LD, pe o
distanta egala cu lungimea tevii lustruite. Astfel niplurile de etansare ies
din packer si circulatia poate fi efectuata pe la partea inferioara a tevilor de
extractie.

Subiectul 69. Din ce motive s-a ales azotul pentru punerea in productie a sondelor?
S-a ales azotul din urmatoarele motive:
- nu formeaza amestecuri explozive;
- nu este toxic, nu este corosiv, nu arde, este inabusitor de foc, nu
reactioneaza cu fluidele introduse de la suprafata sau cu cele din zacamant;
- are o solubilitate redusa in apa si titei;
- este usor de procurat (79% din volumul atmosferei este azot).
De regula denivelarea cu azot se efectueaza numai dupa ce fluidul din sonda a fost inlocuit
cu apa.

Subiectul 70. Cand se aplica denivelarea cu azot? Avantajele metodei.
Denivelarea fluidului din sonda cu azot, pentru provocarea afluxului, se aplica in
urmatoarele situatii:
- la punerea in productie a sondelor care deschid formatii cu H
2
S si CO
2
in
gazele extrase sau sunt amplasate in locuri unde pistonatul este interzis;
- la punerea in productie a sondelor de mare adancime, care nu pornesc prin
inlocuirea fluidului din sonda cu alte fluide mai usoare si la care pistonatul
pana la adancimea 1800-2000 m nu asigura presiunea diferentiala necesara
provocarii afluxului din strat;
- la evacuarea apei din sondele eruptive de gaze cu presiuni de strat reduse,
inundate cu apa.
Avantajele metodei sunt:
- pierderile de presiune prin frecare sunt neglijabile, chiar si in cazul tevilor
de extractie cu diametre mici;
- asigura dislocuirea totala a fluidului din sonda (apa), pana la adancimea de
circa 6000 m;
- se reduce durata operatiei de denivelare a fluidului din sonda la cateva ore,
fata de cateva zile in cazul pistonatului.
Metoda se aplica diferentiat la sondele cu sau fara circulatie.

Subiectul 71. Din ce se compune echipamentul utilizat la punerea in productie cu azot a
sondelor?
Echipamentul necesar denivelarii cu azot se compune din:
- cisterna pentru transportul azotului lichid la sonda;
- converterul pentru pomparea si vaporizarea azotului lichid la mare
presiune.




18

Subiectul 72
De ce trebuie evitata patrunderea azotului in spatiul inelar in timpul punerii in productie la
sondele echipate cu packer?
Este foarte important sa nu patrunda azot gazos in spatiul inelar dintre tevile de extractie si coloana
de exploatare, deasupra packerului, deoarece bulele de azot gazos migreaza spre suprafata cu viteza
de 300-500 m/h si prin destindere formeaza presiuni suplimentare in capul coloanei;