C. G.

Jung
Psihanaliza fenomenelor religioase
INTRODUCERE
Psihanaliza fenomenelor religioase este un titlu care nemulumete
in mai multe moti!e" #ai $nt%i& 'entru c( nu e)'lic(& in ca'ul locului&
es're ce fenomene religioase este !or*a" +'oi& 'entru c( nu e)'lic( ce se
are $n !eere 'rin cu!%ntul religie," -i& $n .nal& 'entru c( nu l(murete ce
semni.caie acor( cu!%ntului religie $nsui autorul materialelor cu'rinse
$n aceast( carte& C" /" 0ung"
1( $nce'em cu sf%ritul" Pentru 0ung& religia este cu totul altce!a ec%t
'entru omul o*inuit" Pentru c( 0ung& 'siholog al 'rofunzimilor 2care refuz( 'e
nere't termenul e 'sihanalist& ar o face in consierente 'ersonale3&
creatorul conce'tului e incontient colecti! sau arheti'al $n 'sihologie&
asimileaz( 'ractica religioas( cu atituinea ini!iului care se a'leac(& $n
chi' com'rehensi!& asu'ra incontientului4 .e c( e !or*a e cel 'ersonal
2aic( e incontientul freuian3 sau e cel arheti'al& care $i urmeaz( logic
'rimului" Pentru 0ung& eci& religia este o acti!itate s'eci.c( a ini!iului
i5sau a colecti!it(ii $nre'tate $n irecia culti!(rii numinosului& sau a
coninuturilor numinoa se ale incontientului" +ceast( e.niie i6a aus lui
0ung critica acer*( a meiilor ecleziastice& 'entru c(& se a.rma& ea nu ainge
ec%t zona minor( 2e)'resia numai 'sihologie, a f(cut e'oc(3& cea a
'sihicului"
Desigur c(& aa cum am sugerat e7a& 'entru 'u*licul larg& 'entru
meiile intelectuale& 'entru oamenii 8isericii& religia este cu totul i cu totul
altce!a" +m inut s( 'recizez 'oziia lui 0ung $n acest sens& 'entru a e!ita in
ca'ul locului o serie e ne$nelegeri ureroase" Este e!ient 'entru noi& azi i
nu tre*uie s( neg(m rolul 'sihanalizei la escons'irarea acestui 'roces& c(
religia& aa cum am cunoscut6o noi in 'ractica cretin( e zi6cu6zi& s6a limitat
la a um'le un !i 'sihologic creat e sentimentul ne'utinei umane $n faa
estinului" Tot ceea ce tim noi es're religie se rezum( la c%te!a o*iceiuri al
c(ror sens ne sca'(& la ritualuri la fel e o*scure& la formule e rug(ciune
care tre*uie s( ne asigure s(n(tate& *un(stare i tot ceea ce ine e
s'eranele !ieii noastre cotiiene" Religia noastr(& ca 'ractic( i creine& nu
are nimic $n comun cu conce'ia lui 0ung $n acest omeniu9 e aceea& toate
$nsemn(rile lui 'ri!itoare la imageria cretinimului& la octrina 'ri!atio *oni&
ne !or '(rea str(ine& 'oate nea!enite& ar oricum nefamiliare" Dar chiar i
religia asumat( e meiile ecleziastice nu ne este mai a'ro'iat(" O istan(
imens( s6a c(scat $ntre !iziunea religioas( a 1.nilor P(rini i 'ractica omului
o*inuit" $n acest sens& ceea ce 'une 0ung 'e seama religiei& ne a a'are i
mai str(in" Pentru c( se refer(& cu o meto( str(in( nou(& cu un !oca*ular
cifrat& la referinele cretinismului 'rimiti!& aic( ale cretinismului a:at $n
'erioaa sa e incu*are& un cretinism care nu 2mai3 are nimic e6a face cu
ceea ce se zice i se face azi& $n numele religie cretine"
1ituaia 'are i este& in toate 'unctele e !eere $ncurcat(" 0ung
'ri!ete religia in 'unctul e !eere al 'sihologului em'iric& iar noi ha*ar nu
a!em nici ce este acest 'unct e !eere i nici ce sunt formele 'e care le6a
$m*r(cat religia la $nce'uturile ei& $n meiile iuaice& iueo6cretine& gnostice&
etc" Desigur c( aceste incon!eniente !or . e'(ite ac( !om face efortul s(
citim c%te ce!a in am*ele su*iecte" Ignorana noastr( nu 'oate . scuzat( i
nici com'ensat( cu un a'arat e)'licati! e)trem e etaliat al materialelor
'rezentate aici" Ea are $ns( o calitate4 ne eschie& atunci c%n nu este
$nc('(%nat(& la nou i& e aici& la 'uncte e !eere cel 'uin fascinante"
1'un cel 'uin fascinante, 'entru c( lecturarea lucr(rii e fa( are i o alt(
calitate care nu 'oate . g(sit( $n cele care se refer( la religie $n general i
nici $n introucerile succinte $n 'sihologia lui 0ung" Este un c%tig al cititorului
care a:( c( religios nu este atunci c%n se uce la 8iseric( sau c%n
ciocnete ou(le e Pati& ci atunci c%n a:( c( sco'ul su'rem al religiei& cel
'uin $n acce'ia lui 0ung& este realizarea 1inelui& aic( unirea contrariilor
sintetizate $n formula contient6incontient"
+ceast( iee& 'e care 0ung insit( $n lungul i latul o'erei sale& este
'rezent( mai ales $n formele religioase ale altor 'o'oare i traiii" Este !or*a
e religia, taoist(& e alchimie& e ;oga& etc"
<a'tul c( am scris $ntre ghilimele cu!%ntul religie asociat cu taoismul
e)'lic( ce tre*uie s( $nelegem 'rin sintagma forme religioase," Taoismul
clasic este o religie, $n m(sura $n care se 'reocu'( e realizarea s'iritual(
conform( cu legile nescrise ale uni!ersului& 'ri!it la scar( macro ar i micro"
$n taoism troneaz( noiunea cele*r( e7a e Tao 'e care iezuiii au traus6o
eronat 'rin Dumnezeu" Tao nu este e fel un Dumnezeu 'ersonal e ti'ul
Dumnezeului cretin& ci o coniie& un 'rinci'iu al realiz(rii care 'une la *aza
creaiei 7ocul elementelor contrare ;in6;ang" +ceast( ualitate care se
orete a . r((cina uni!ersului& sau& mai 'recis& unitatea $n ualitate l6a
'reocu'at eo'otri!( 'e 0ung& $n aceeai serie e interese religioase care
inclue critica conce'iilor cretine es're Dumnezeu" Tragem concluzia c(
formele religioase $nseamn( alte moalit(i e interogare a cosmosului i a
i!init(ii care 'ornesc e la alte 'remize& care nu sunt& totui& mai 'uin
religioase 2esigur& $n $nelesul termenului la 0ung3"
Iat( c( am reuit s( lim'ezim cum!a ce rost are titlul 'sihanaliza
fenomenelor religioase," El se refer(& $ntr6un cu!%nt& la 'reocu'(rile lui 0ung
in sfera !ieii religioase& 'reocu'(ri care se $m*in(& uneori $n chi' str(lucit&
cu 'ro'riile sale conce'ii& 'sihologice& es're !iaa religioas(" Iat( o e.niie
estul e stufoas( ar& in nefericire& nu 'utem auce nici o sim'li.care $n
aceast( irecie" Dac( ne hot(r%m s( citim aceast( carte i muli o !or face
esigur atorit( ecoulului 'e care $l st%rnete cu!%ntul religie $n su:etul
lor& nu este e orit s( ne 2mai3 $m*(t(m cu a'a chioar( a su*iectelor
noastre 'referate" 0ung nu se areseaz( aici 'ersoanelor 'ioase care au
$m*r(iat& f(r( nici o ezitare& cutare crein( religioas( tr%m*iat( e !reo
sect( mai mult sau mai 'uin la mo( azi" 0ung scrie 'entru cei care nu6i
g(sesc aleanul $n $nregimentarea sectar(& ci r(t(cesc 'e alte meleaguri ale
s'iritului& care nu au nimic $n comun cu religia e consum 'e care ne6o ofer(&
'e ta!(& religiozitatea moern(" 1( nu uit(m c( 0ung a a.rmat c( a
esco'erit $n su:et 2$n 'sihicul ini!iului3 am'renta lui Dumnezeu" Ori& un
Dumnezeu $n su:et& o manata care amintete mai egra*( e tem'lele
*uhiste& nu sunt nici e e'arte su*iecte ezira*ile 'entru 'ioenia *unului
cretin" Ele e!oc(& mai egra*(& un orizont e forme i structuri religioase
care nelinitesc" De altfel& suntem con!ini c( aceast( carte !a tul*ura multe
a'e ale s'iritului $m'(cat cu creina c( ac( s6a *otezat cretin s6a 'us *ine
cu religia i cu Dumnezeu"
Psihologia a*isal( i e)'eriena religioas( la C" /" 0ung $ntr6un inter!iu
acorat tele!iziunii 88C=& $n anul =>?>& 0ung r(s'unea senin la $ntre*area
creei $n Dumnezeu, cu un Nu am ne!oie s( cre& acum tiu," El l(sa
astfel im'resia c( nu se $noiete e e)istena lui Dumnezeu& c( $ntr6un fel
sau altul s6a con!ins e e)istena @ui i c(& 'rin urmare& nu are ne!oie s(
crea(" Creina 'entru 0ung este a.rmarea unui ae!(r ogmatic i
niciecum garania unei e)'eriene nemi7locite a ae!(rului a.rmat"
Dac( 0ung tia c( Dumnezeu e)ist(& tre*uie s( $nelegem& aaar& c(
tiina, lui nu era e)'resia unei con!ingeri meta.zice sau religioase& c(
Dumnezeu sau 'rezena sacralit(ii @ui i se !a . re!elat $n cursul e)'erienei
sale e 'siholog al 'rofunzimilor"
@ucrurile stau i nu stau aa" Pentru c( 0ung& atunci c%n !or*ete
es're Dumnezeu& nu are $n !eere acelai coninut e re'rezent(ri ca i al
nostru" El nu se refer( la un Dumnezeu 'ersonal& la o .gur( antro'omorf( i
nici la fenomenologia cultic( care 'ro!oac(& aa cum se cree& manifestarea
i!inului" 0ung
= <ace $ face,& inter!iu cu 0ohn <reeman& 88C Tele!ision& AA octom*rie
=>?>& $n 0ung 'arle& rencontre et inter!ieBs,& Paris 8uchet6Chastel& =>C?"
are es're Dumnezeu o re'rezentare e)trem e 'ersonal(& care se
ins'ir( su*stanial in e)'erienele sale a*isale& $n lumea incontientului
arheti'al"
Tot ceea ce am $n!(at& eclara 0ung tot $ntr6un inter!iu& m6a conus
'as cu 'as la con!ingerea e nezruncinat c( Dumnezeu e)ist(" Eu nu cre
ec%t $n ceea ce tiu" -i aceasta su'rim( fa'tul e a cree" Prin urmare& eu
nu iau e)istena 1a ca 'e o crein( 6eu tiu c( El e)ist(," +ceast( m(rturisire
nu tre*uie s( ne inuc( $n eroare" +a cum arat( i Elie /" Dum*ert& 7unghian
con!ins& acest El, la care se refer( 0ung are o ientitate mai s'ecial(E"
Ceea ce numesc unii instinct sau intuiie& scrie 0ung& nu este nimic
altce!a ec%t Dumnezeu" Dumnezeu este aceast( !oce in noi care ne zice
ce tre*uie i ce nu tre*uie s( facem" +ltfel s'us& contiina noastr(F Eu le cer
'acienilor mei s( $neleag( c( tot ceea ce li se $nt%m'l( $m'otri!a !oinei lor
eman( intr6o for( su'erioar(" +m 'utea6o numi Dumnezeu sau ia!ol& $ns(
'entru mine nu are nici o im'ortana in momentul $n care lu(m cunotin(
c( a!em e6a face cu o for( su'erioar(" Putem face e)'eriena lui
Dumnezeu $n .ecare zi,G"
Pentru 0ung& conchie Elias /" Dum*ert& Dumnezeu este o Hoin( i o
Hoce?" Totui& aceast( sintagm( nu ne l(murete 'rea mult sensul a.rmaiilor
lui 0ung" 1er!inu6ne e noiunea e Dumnezeu& 'recizeaz( acesta in
urm(& noi e)'rim(m oar o realitate 'sihic( i anume autonomia i
're'onerena asu'ra ini!iului a unor factori 'sihici,?" +ceti factori 'sihici
e)ercit(
I 0ung 'arle& rencontre et inter!ieBs,& o'" cit"& '" =>J" 0 Elie /"
Dum*ert4 @Ehomme au) 'rises a!ec lEinconscient,& +l*in #ichel& =>>G& '"
=AK"
G 0ung 'arle& rencontre et inter!ieBs,& o'" cit"& '" =>K6=>J"
? Elie /" Dum*ert& o'" cit& '" =AK"
K C" /0ung4 DialectiLue u #oi et e lEinconscient,E& tra" R" Cahen&
M in:uen( consiera*il( asu'ra contientului ini!iului9 ei constituie
un soi e com'ensare a eului su*iecti!& a'arin%n $n fa't e 'sihicul
o*iecti!& cam tot aa cum un Tu se ra'orteaz( la un EuJ" $ntr6un cu!%nt&
aceti faimoi factori sunt arheti'urile incontientului colecti!C"
Nn aceast( 'ers'ecti!( 'utem s'une c( Dumnezeu& Christos i toate
celelalte imagini i!ine nu sunt numai o $m'linire imaginar( a orinei sau
'rouse ale su*iecti!it(ii Oa!iz susin(torilor teoriilor lui <reu care asociaz(
religiozitatea cu sentimentul e ne'utin( al ini!iului& cu orinele sale
'uternice care se oresc satisf(cuteP& Ele sunt 'roiecii ale 'sihicului o*iecti!
Osu*l"n" 0" C"P,>"
Cum ar tre*ui $nelese asemenea a.rmaiiQ Desigur c( nu la moul
concretismului nai! care a.rm( c( 1f%ntul Duh ar . numai o creaie a minii
omeneti" 1f%ntul Duh este un fa't transcenent care ni se 'rezint( ca o
imagine arheti'al(,=M" C(ci atunci c%n $i a'lic(m lui RDumnezeuS
enumirea e arheti'& noi nu s'unem nimic es're natura sa 'ro'rie" Ci
f(c%n astfel& noi recunoatem c( Dumnezeu, este $nscris $n aceast( 'arte a
su:etului nostru 'ree)istent( contiinei& aa $nc%t el nu 'oate trece re't o
in!enie a ei" Dumnezeu nu este astfel nici $ne'(rtat& nici anihilat&, ci&
im'otri!(& este 'lasat $n 'ro)imitatea lucrurilor 'e care le 'utem
e)'erimenta, l" Dumnezeu este un arheti' al incontientului colecti!& un soi
e com'ensaie a contiinei ini!iului& a eului s(u& e care 'utem lua
cunotin( 'rin e)'resiile sale imagistice numinoase 2care ins'ir( sentimente
'uternice& am*i!alene& in seria e)taz6s'aim(3"
Psihologia a*isal( i e)'eriena lui Dumnezeu"
Ceea ce este re'rezentati! g%nirii 'sihologice 7unghiene este tocmai
'retenia e a 'utea e)'erimenta 'rezena lui Dumnezeu9 'entru c( un
Dumnezeu care nu 'oate . cunoscut la moul !iu& sensi*il& nu are nici o
im'ortan( 'entru su:etul uman" +ceast( iee re!ine cu o*stinaie $n scrierile
lui 0ung" Iat( ce s'une el& e 'il(& $n consistenta sa lucrare Psihologie i
alchimie,4 Tre*uie s( recunoatem c( Rm;sterium magnumS nu e)ist(
numai $n sine& ci este fonat mai ales $n su:etul omului" Cine nu cunoate
acest lucru in e)'erien( Osu*l"n" 0" C"P& chiar ac( este un eruit $n teologie&
nu are ha*ar e religie 2F3,E"
+.rmarea e)'erienei 'sihologice a lui Dumnezeu i6au atras lui 0ung
atacurile meiilor eclaziastice care l6au acuzat e 'sihologism" <a'tul e a
g%ni c( o tr(ire religioas( este un fenomen 'sihic este consierat a'roa'e
*lasfemie& scrie 0ung& 'entru c(& aa se argumenteaz(& acest e!eniment nu
este Rnumai 'sihologicS" Psihicul este numai natur( i e aceea nu 'oate
ecurge nimic religios in el,=T" Cu toate acestea su:etul tre*uie
== C" /" 0ung4 #a !ie U 1ou!enirs& re!es et 'ensees,& tra" R" Cahen i
V" @e @a;& /allimar& =>KK& '" T>?"
=A C" /0ung4 Psihologie i alchimie,& Teora& =>>K& '" =J"
=T C" /" 0ung4 Psihologie i alchimie,& o'" cit"& '" =G"
sa conin( o 'osi*ilitate e a sta*ili o relaie& eci o cores'onen(& cu
esena i!in(& 'entru c( altfel nu s6ar nate nicioat( o leg(tur( $ntre ele,=G"
Iar aceast( cores'onent( este arheti'ul imaginii i!ine"
Dac( $ns( emonstrez c( su:etul are $n mo natural o funcie
religioas(& se 'l%nge 0ung& 2F3 atunci sunt iritai teologii i m( acuz( e
'sihologism," Dac( $n su:et nu s6ar a:a& conform e)'erienei& !alori $nalte
2nestingherite e e)istena s'iritului mimetic $n" sens contrar& !)iuiuo!
n!e!iia 3& nu m6ar interesa eloc 'sihologia& 'entru c( atunci su:etul ar .
ce!a inutil" Dar intr6o e)'erien( $nsutit( Osu*l"n" 0" C"P tim c( nu e aa& ci c(
su:etul cu'rine core'onenele tuturor lucrurilor formulate e ogm( i&
mai mult ec%t at%t& chiar acel lucru care $nre't(ete su:etul s( .e acel
ochi c(ruia $i este h(r(zit s( !a( lumina" Pentru aceasta este ne!oie e o
$ntinere nem(surat( i e o 'rofunzime e ne'(truns,=K"
-i tot es're e)'eriena lui Dumnezeu $n su:et este !or*a i $n
urm(toarele r%nuri4 +r tre*ui o*ser!at c( nu ser!ete la nimic s( 'reuieti
i s( 'ro'o!(uieti lumina& ac( nu o 'oate !eea nimeni4 mai mult chiar& ar
. necesar s(6= $n!((m 'e om arta e a !eea" Este e!ient c( muli nu sunt
$n stare s( realizeze o leg(tur( $ntre imaginile i!ine i 'ro'riul lor su:et9
ceea ce $nseamn( c( nu 'ot !eea $n ce m(sur(imaginile res'ecti!e se a:(
$n 'ro'riul lor incontient" Pentru a face 'osi*il( aceast( 'ri!ire interioar(&
tre*uie eli*erat rumul s're 'utina e a !eea" Nu6mi au seama cum s6ar
'utea realiza acest lucru f(r( 'sihologie& aic( f(r( un contact cu su:etul=J,"
=G C" /" 0ung& Psihologie i alchimie,& o'" cit& '" =?"
=? I*i"
=K C" /" 0ung4 Psihologie i alchimie,& o'" cit"& '" =J"
I*i"
Dac( Dumnezeu 'oate . astfel cunoscut $n su:et& su* forma imaginilor
arheti'ale i ac( el 'oate . tr(it la 'ro'riu su* forma e)'erienelor imeiate&
ecurge c( cea mai no*il( sarcin( a eucaiei 2aulilor3 este e a auce $n
contiin( acel arheti' al imaginii i!ine res'ecti! raiaia i efectul s(u
2F3,=C" Este& $n fon i sarcina 'sihologiei 7unghiene care a esco'erit&
'rima& e)istena imaginilor i!ine $n su:etul uman& atunci c%n a $ncercat s(
e'(easc( grania tratamentelor 'ur meicale"
$n carul 'rocesului analitic& scrie 0ung& aic( $n contro!ersa ialectic(
intre contient i incontient e)ist( o e!oluie& o $naintare c(tre un sco' sau
.nal al c(rui caracter greu escifra*il m6a 'reocu'at tim' e mai muli
ani,=>" 0ung a o*ser!at c( unii in 'acienii s(i nu au is'r(!it 'rocesul
analitic oat( cu $ncheierea a'arent( a tra!aliului cu meicul" +semenea
e)'eriene& conchie 0ung& mi6au $nt(rit con!ingerea c( ar e)ista $n interiorul
su:etului un aa6zis 'roces ine'enent e factori e)terni care $i caut( un
sco'F,AM" Tocmai aceste ultime cazuri m6au con!ins c( 'rin tratarea
ne!rozei se atinge o 'ro*lem( care e'(ete cu mult carul strict meical i
care nu 'oate . rezol!at( oar cu a7utorul cunotinelor meicale,A="
1tr(aniile meicului i ale 'acientului care a e'(it sfera intereselor
meicale& !izeaz(& $n cele in urm(& acea ascuns(& $nc( nemanifestat( .in(
Rtotal(S& care este mai !ast( i $n acelai tim' !iitoare,AA" Este !or*a e
aa6zisul 'roces e ini!iuaie care intete& $n cazurile e e)ce'ie citate e
0ung& la realizarea Totalit(ii 'sihice a ini!iului& realizarea 1inelui 2e.nit e
0ung
=C C" /" 0ung4 Psihologie i alchimie,& o'" cit& '" =J"
=> C" /" 0ung4 Psihologie i alchimie,& o'" cit"& '" =M"
AM I*i"
A= C" /" 0ung4 Psihologie i alchimie,& o'" cit"& '" =="
AA C" /" 0ung4 Psihologie i alchimie,& o'" cit"& '" =A"
ca Centrul 'ersonalit(ii uni.cate3" -inele este& $n acce'ia lui
7Unghian(& o uni.care a contrariilor 'sihice& $n s'e( a contientului i
incontientului" Pentru c( f(r( tr(irea contrariilor nu e)ist( e)'eriena
totalit(ii i 'rin aceasta nici acces interior la formele i!ine,AT" $n lim*a7
mistic& e)'eriena contrariilor& a 1inelui& face 'osi*il( o e)'erien(
nemi7locit( a luminii i $ntunericului& a lui Christos i a ia!olului,AG"
Pentru 0ung& tr(irea e)'erienei mistice nu e)clue conul e um*r(&
r(ul, e)orcizat e *iserica cretin(& 'entru c( o !iziune a Totalit(ii nu se
'oate li'si e $ntuneric ac( se orete com'let(" De aceea& $n re'etate
r%nuri& 0ung $i re'roeaz( mentalit(ii cretine ogmatice unilateralitatea
'entru c( ea a se'arat i alungat um*ra in .gura i!init(ii& cre%n o criz( a
contrariilor& un r(z*oi f(r( soluie& care conamn( .ina uman( la o e)istent(
monocolor( $ntr6un uni!ers e !alori s'irituale ne!i6a*ilA?"
Nu !om insista asu'ra criticii acer*e la care su'une 0ung mentalitatea
cretin(" Cititorul !a urm(ri c%te!a sec!ene e a*orare 7unghian( a acestor
as'ecte $n 'aginile acestei c(ri" Ne limit(m s( su*liniem numai c( aceast(
criz( a contrariilor este !ino!at( e manifest(rile isociante ale 'sihicului
omului moern care& accentu%n rolul !ieii morale i al contiinei raionale&
a 'ierut& $n chi' ramatic& leg(tura cu instinctul& sau& altfel s'us& cu
$nele'ciunea"ancestral( a s'eciei e'ozitat( $n genele sale" Pentru c( omul
nu este numai contiina sa istoric(& el este
C" /0ung4 Psihologie i alchimie,& o'" cit"& '" AT" I*i"
A? -inele este o conto'ire a contrariilor& s'une 0ung" Iar 'rin aceasta&
acest sim*ol Oal 1ineluiP se ifemeiaz( e cel cretin" +nroginia lui Christos
re'rezint( concesia e)trem( a *isericii fa( e 'ro*lema contrariilor, 2C"
/0ung& o'" cit& '" AT3" 2N" Tr"3 i e!oluia !iului e6a lungul !remurilor $necate
$n negurile trecutului& '%n( la staiul atins $n fazele e hominizare& iar
consecinele acestei st(ri e fa't sunt tocmai solicit(rile multi'le la care este
su'us ini!iul uman& solicit(ri care nu 'ro!in numai in sfera sa cultural(& ci
asum( com'onente animale ne*(nuite ast(zi" +tunci c%n se refer( la
'sihicul o*iecti! 0ung are $n !eere& f(r( $noial( i acest 'unct e !eere&
chiar ac( 'uin mai nuanat& aic( e'lasat $n 'lanul imaginilor sau al
'osi*ilit(ilor umane e 're.gurare a totalit(ii 'sihice" +cest 'lan este
$n(scut i re'rezint( zestrea e $nele'ciune i!in(, a naturii umaneAK" @a
acest 'lan tre*uie s( acceem atunci c%n '(im 'e c(rarea 'rocesului e
ini!iuaie"
Dimensiunile 'sihice ale 'rocesului e ini!iuaie"
Dar s( insist(m mai mult asu'ra 'rocesului e ini!iuaie,& asu'ra
conce'tului e 1ine for7at e 0ung 'entru a e.ni centrul 'ersonalit(ii 'sihice
a ini!iului& uni.carea contrariilor con6tient6incontient" 0ung 're.gureaz(
acest conce't $n cursul tumultos al anilor =>=A6=>=>& c%n tr(iete el $nsui
e)'eriena confrunt(rii cu incontientul" +m $nt%lnit un curent e la!( i
'asiunea ieit( in focul ei& scrie 0ung& mi6a moi.cat i oronat !iaa" Toat(
e)'eriena mea ulterioar( a constat $n ela*orarea a ceea ce %nise in
incontient e6a lungul acestor ani i care mai
AK Desigur c( aceast( sintagm( tre*uie consierat( $ntr6o manier( mai
egra*( sim*olic(" C%n !or*im e $nele'ciunea i!in( a naturii umane,
a!em $n !eere cam ceea ce se $nelege 'rin ieea e $nele'ciune a
materiei," +ic( o 'reis'oziie s're o organizare o'tim( $n s'aiu i $n tim'"
care sugereaz( cercet(torului atent ce!a 'remeitat& ei nu $n sensul 'e
care $l im'lic( facultatea re:eciei la om 2N" Tr"3 $nt%i m6a inunat,AJ"
Ieea 1inelui& scrie 'e *un( re'tate Elie /" Dum*ert& nu i6a !enit lui
0ung 'e calea re:eciei" Ea i s6a 'rezentat ca o realitate neate'tat( care a
oronat i a oferit un sens $ncerc(rii raicale Drin care trecea" Nu 'oi atinge
in e)terior i nici !alia cu argumente !er*ale realitatea 1inelui" Pentru a ti
ce6i6cum $n aceast( 'ri!in(& tre*uie s( tr(ieti e)'eriena imeiat( $n
confruntarea cu 'ro'riul t(u incontientAC& $n 'ro'ria ta !ia("
0ung escrie el $nsui aceast( e)'erien( $n ca'itolul Confruntarea cu
incontientul, in auto*iogra.a sa Hiaa mea 6+mintiri& !ise& re:ecii,& o
carte f(r( $noial( remarca*il(& care s6a 'u*licat in fericire i la noi" Hom
relua c%te!a in re'erele mai im'ortante ale 'eri'lului s'iritual $m'linit e
0ung& 'entru a a7unge la imaginile i re'rezent(rile centrale ale 'sihologiei
sale"
Du'( es'(rirea e <reu& scrie 0ung& a $nce'ut 'entru mine o
'erioa( e incertituine interioar(& *a chiar mai mult& e ezorientare" #(
simeam ca i 'lutin& ca i cum a . fost cu totul $n aer& c(ci nu tiam $nc(
s(6mi a:u 'ro'ria 'oziie,A>" $n 'aralel& 0ung inteioneaz( s( ao'te o alt(
atituine fa( e 'acienii s(iS +m ecis mai $nt%i s( ascult f(r( 're7uecat(
ceea ce $mi 'o!esteau ei in 'ro'rie iniiati!(" +scultam 'ur i sim'lu ceea ce
se n(tea la !oia $nt%m'l(rii,TM" Pacienii $i 'o!esteau !isele lor& iar el& ecis
s( o ru'( cu orice 're7uecat( teoretic(& $ncerca s( le '(trun( sensul cu
$ntre*(ri ca4 ce6i e!oc( acest !is,Q ce '(rere ai e !isul t(u,Q sau e une
i '%n( une acest !is,Q etc" Din r(s'unsurile i asociaiile 'acienilor s(i e6
AJ C" /" 0ung4 #a !ie U 1ou!enirs& re!es et 'ensees,& o'" cit"& '" ATA&
AC Elie /" Dum*ert4 @Ehomme au) 'rises a!ec lEinconscient,& o'" cit"& '"
A> C/" 0ung9 #a !ieF,& o'" cit"& '" =>C"
TM I*i"
curgeau& .resc i inter'ret(rile !iselor lor" Hisele e!in astfel o *az( e&
inter'retare a manifest(rilor incontientului cu coniia s( eii cheia cifrul ui
lor "
+u urinat c%te!a !ise stranii 'e care le6a a!ut $nsui 0ung i care nu au
'utut . inter'retate la momentul res'ecti!" Iat(& e 'il(4 $n =>=A& cam e
Cr(ciun& am a!ut un !is" #( a:am $ntr6o minunat( loggia italian( cu
coloanele& 'aroseala i *alustraele in marmur(" -eeam acolo 'e un
scaun aurit e stil renascentist i a!em $n fa( o mas( e o rar( frumusee"
Era t(iat( intr6o 'iatr( !ere& ca i smaralul" 1t(team aaar i 'ri!eam
e'(rt(rile& c(ci aceast( loggia se a:a sus $n turnul unui castel" Co'iii mei se
a:au i ei $n 7urul mesei"
8rusc& o 'as(re 'lon7a s're noi9 era un mic 'esc(ru sau o 'orum*i("
Ea se aez( ginga 'e mas( iar eu le6am f(cut semn co'iilor s( stea cumini
ca s( nu s'erie micua 'as(re al*(" $nat(& 'orum*ia se transform( $ntr6o
f(tuc( e !reo C ani& cu '(rul *lon auriu" Ea fugi s're co'iii mei i se luar( la
7oac( $m'reun( 'rintre colonaele castelului"
En am r(mas a%ncit $n g%nurile mele& re:ect%n la ceea ce se
$nt%m'lase i tocmai tr(isem" <(tuca re!eni cur%n i6i trecu *raul $n 7urul
g%tului meu cu tanree" +'oi *rusc micua is'(ru& ar 'orum*ia era in
nou acolo i gr(i rar cu o !oce omeneasc(4 Numai $n 'rimele ore ale no'ii
'ot s( m( transform $ntr6o .in( omeneasc(& $n tim' ce 'orum*elul mascul se
ocu'( e cei =A mori," Wic%n aceasta& ea $i lu( z*orul $n cerul azuriu& iar
eu m( trezii"
Tot ceea ce am 'utut s'une es're acest !is a fost c( el inC" /" 0ung4
#a !ie&,& o'" cit& '" =>C"
ica o acti!are neo*inuit( a incontientului" $ns( nu cunoteam M
tehnic( anume care s(6mi 'ermit( s( eluciez 'rocesele interioare" Ce 'oate
a!ea $n comun un 'orum*el mascul cu =A moriQ +'ro'o e masa e
smaral& mi6a !enit $n minte 'o!estea ta*ulei smaragina& care .gureaz( $n
legena alchimic( a lui tfermes Trismegistul" Conform acestei legene&
Dermes Tns6megistul ar . transmis o mas( 'e care s6ar . gra!at $n grecete
esena $nele'ciunii alchimice"
#6am mai g%nit i la cei =A a'ostoli& la cele =A luni ale anului& la
semnele zoiacale& etc" Dar nu am 'utu g(si soluia enigmei" $n .nal& a
tre*uit s( a*anonez" Nu mi6a mai r(mas altce!a e f(cut ec%t s( ate't&
s(6mi !( e trea*( $n continuare i s( iau aminte la imaginaiile meleTA"
+u urmat i alte im'resii !izuale& !ise& etc& care nu '(reau mai lim'ezi
$n orina lui 0ung e a $nelege ce se 'etrece cu el $nsui" De aceea& e'(it
e aceste e!enimente& el nu g(sete alt( soluie ec%t ate'tarea r(*(toare
i atenia s'orit( la manifest(rile incontientului" Hisele 'e care le a!eam&
scrie el& m( im'resionau mult& ar nu reueau s( m( a7ute s( e'(esc
sentimentul e ezorientare care m( locuia" Dim'otri!(& continuam s( tr(iesc
ca su* ominaia unei 'resiuni interne" Uneori& aceasta era at%t e 'uternic(
$nc%t $nce'usem s( m( *(nuiesc e !reo 'ertur*are 'sihic(,00"
0ung $i trecu $n re!ist( scru'ulos toate etaliile !ieii& 'entru a se
l(muri ac(& $n s'iritul anamnezei freuiene& nu g(sete cum!a !reun
element 'sihotic $n trecutul s(u" Dar $ncercarea sa se o!ei infructuoas(4
#i6am zis atunci4 sunt at%t e netiutor $n toate 'ri!inele $nc%t nu 'ot face
nimic altce!a ec%t ce6mi
4 C/" 0ung4 #a !ieF,& o'" cit& '" =>>6AMM" C" /" 0ung4 #a !ieF,& o'"
cit"& '" AM="
trece 'rin minte,TG" Din acel moment& 0ung se l(s( contient $n !oia
im'ulsiilor incontientului"
Este interesant e constatat c(& in acest moment& f(r( s( o tie& 0ung
ao't( o atituine fa( e !iaa sa interioar( care se aseam(n( iz*itor cu
mentalitatea taoist(" Ulterior& el !a realiza aceast( asem(nare 2am s'une noi
ne$nt%m'l(toare3 i !a '(i cu cura7 $n lumea e re'rezent(ri i sim*oluri ale
.loso.ei taoiste& 'entru a6i e)'lora ne*(nuitele 'osi*ilit(iX?"
Nn s'iritul noii sale hot(r%ri 'rimul lucru care s6a 'rous a fost
emergena unei amintiri in co'il(rie at%n e la !%rsta e =M sau == ani,0"
@a acea e'oc( 0ung era atras e 7ocurile e construcii $n care utiliza iferite
materiale ca 'ietrele sau lutul" +ceste amintiri erau acom'aniate $nc( e o
!ie emoie& $nc%t 0ung i6a zis4 Do'aY *(ieaul e oinioar( este $nc(
'rin're7ur i eine o !ia( creatoare care $mi li'sete" Dar oare cum s(
'ar!in la eaQ,E Pentru a reo*%ni aceast( e'oc( in !iaa sa& 0ung se ecie&
nu f(r( sentimentul c( totul este 'eni*il& a*sur& Z( reia 7ocurile e oinioar(&
eic%nu6se lor tru' i su:et atunci e%n tim'ul $i 'ermitea" Ocu'%nu6m(
e aceste lucruri& eclar( el& g%nurile mele s6au clari.cat i am 'utut
$nelege mai *ine fenteziile es're care a!usesem '%n( atunci numai un
'reD C/0ung4 #a !ie"&5E& o'& cit& '" AM="
Q[ [-t e\ ]ceau aeei oameni& se $ntrea*( 0ung transformat $n
amirator al $S^te'%i\f e#nezi tao%fti& 'entru a realiza 'rogresul
eli*eratorQ +t%t c%t am 'tifttf !e\a& au f(ceau nimic altce!a ec%t s( lase
lucrurile s( se 'etreac( 2Bu Bef;& afT cum o inic( magistrul @u Wi 2F3" R+
l(sa s( se 'etreac(S& aeiU8ga eare nu acioneaz(& a*anonul maestrului
Ec_hart a e!enit 'entru `i:t ehe7% eare 'ermite eschierea 'orilor ce uc
la cale4 $n omeniul PZihiK& tre*uie a( lai lucrurile s( se 'etreac(,& 2C" /"
0ung4 Commentaire m te#;sfe +b ta <ieur c& +l*in #iiei& =>J>& '" TT"3 2N"
Tr"3
TX C#0mgi #a !ie&,& o'& cit& '" AM=6AMA&
?J C6/" 0ueg9 #% !ie&,& o'& cit& '& AMA& sentiment !ag,TC"
1ituaii e aceeai natur( s6au re'etat mereu $n !iaa lui 0ung" Prin
urmare& e .ecare at( c%n mi se $nt%m'la s( m( simt *locat& 'ictam sau
scul'tam o 'iatr(9 i e .ecare at( era un rit e intrare care aucea cu el
g%nuri i lucr(ri,T>" #ulte in lucr(rile lui 0ung s6au n(scut $n aceste
$m're7ur(ri mai 'uin o*inuite"
1're toamna lui =>=T& 0ung are senzaia c( 'resiunea 'e care o
resimise '%n( atunci $n sine se e'lasase cum!a $n afara lui& ca ce!a care
'lana $n aer," Era ca i cum nu ar . fost !or*a e o situaie 'sihic( ci e o
realitate concret(,GM" +u urmat& $n aceste coniii e e)teriorizare a
tensiunilor interioare& o serie e !iziuni care& u'( cum a!ea s( esco'ere
ulterior& antici'au Primul r(z*oi monial" Din acel moment& eclar( 0ung&
atoria mea mi s6a '(rut sta*ilit( cu claritate4 tre*uia s( $ncerc s( $neleg
ceea ce se $nt%m'la i $n ce m(sur( 'ro'ria mea e)'erien( !ie era legat( e
cea a colecti!it(ii,G=" $ntr6un cu!%nt& 0ung $nce'u s(6i noteze fantasmele
care $i treceau 'rin minte atunci c%n se eica 7ocului e construcii& iar
acest efort c('(t( o im'ortan( semni.cati!("
Rezultatul acestei hot(r%ri a fost un talaz e fantasme $n care 0ung face
tot 'osi*ilul s( nu6i 'iar( luciitatea" #( scufunasem f(r( nici un a7utor
$ntr6o lume com'let stranie& $n care totul mi se '(rea i.cil i e ne$neles"
Tr(iam $ncontinuu $ntr6o tensiune e)trem( i a!eam aeseori im'resia c(
*locuri uriae se 'r(!(lesc 'este mine,GA" + face fa( acestor manifest(ri ale
'sihicului a*isal e!enise o chestiune !ital(" 1entimentul c( m(
TC C" /" 0ung4 #a !ieF,& o'" cit"& '" AMT"
T> I*i&
GM C" /" 0ung4 #a !ieF,& o'" cit"& '" AMG"
G= C" /" 0ung4 #a !ieF,& o'" cit"& '" AM?"
GA C" /0ung4 #a !ieF,& o'" cit& '" AMK"
su'un unei !oine su'erioare rezist%n asalturilor incontientului era e
nezruncinat& iar 'rezena sa constant( $n mine m6a susinut U ca un .r
conuc(tor U $n $m'linirea acestei $ncerc(ri,GT"
+eseori& 0ung era at%t e *ul!ersat $nc%t tre*uia s( recurg( la e)erciii
e ;oga 'entru a6i omina emoiile" Dar cum sco'ul meu era s( fac
e)'eriena a ceea ce se 'etrecea $n mine& nu am c(utat refugiu $n aceste
e)erciii ec%t $n inter!alul e tim' $n care $mi recu'eram calmul care $mi
'ermitea s(6mi reiau lucrul cu incontientul,GG"
In m(sura $n care iz*uteam s( trauc $n imagini emoiile care m(
agitau& noteaz( 0ung& aic( s( g(sesc imaginile care se ascuneau $n emoii&
se instala o 'ace interioar(" Dac( a mai . l(sat c%te ce!a 'e 'lanul emoiei&
este e crezut c( a . fost sf%iat e coninuturile incontientului,G?"
Refularea acestor materiale 'sihice nu ar . fost o soluie 'entru c( ar .
conus la ne!roz( i la o ezintegrare a 'ersonalit(ii 'sihice cu un efect
istrug(tor" E)'eriena mea a a!ut ca rezultat acela e a m( $n!(a c%t este
e salutar& in 'unct e !eere tera'eutic& e a contientiza imaginile care
rezi(& isimulate& $na'oia emoiilor,GK"
0ung $i noteaz( cu contiinciozitate fantasmele care $l *%n6tuie&
c(ut%n $n acelai tim' s( le 'ricea'( sensul" C(ci at%ta !reme c%t nu le
$nelegem semni.caia& fantasmele a'ar aeseori ca un amestec infernal e
elemente solemne i riicole,G" $nelegerea lor este esenial(& ca i
luciitatea care ne $m'ieic( sa ne ienti.c(m cu coninuturile
incontientului" Ce este mai X'ortant& scrie 0ung& este iferenierea intre
contient i coninuturile incontientului" Tre*uie cum!a s( le izol(m 'e
acestea in urm(& iar maniera cea mai sim'l( e a o face este e a le
'ersoni.ca& a'oi e a sta*ili& 'ornin e la contiin(& un contact cu aceste
'ersona7eGC," +ceste 'ersona7e, interioare& care $i !or eschie calea
s'eculaiilor 'ri!in arheti'urile incontientului colecti! 2anima& animus&
*(tr%nul $nele'tE& -inele3& constituie entit(i a'arte& care nu sunt ientice cu
eul su*iectului& ar se manifest( $n i cu a7utorul su*iectului" Confruntarea cu
asemenea .guri 'ersoni.cate ale incontientului $l etermin( 'e 0ung s(
o*ser!e4 am $neles c( e)ista $n mine o instan( care 'utea e)'rima orine
es're care nu tiam nimic& *a chiar i lucruri care mergeau $m'otri!a
mea,G>" +ceste .guri ofereau aeseori im'resia c( se *ucur( e o realitate
.zic( i c( ein o cunoatere mai su*til(& o inteligen( intuiti!( a lucrurilor,&
care se 'reteaz( la a'elati!ul e guru folosit e inieni"
Confruntarea cu arheti'urile incontientului era $nsoit( e un
sentiment insinuant e team(" Teama c( seria acestor forme ar 'utea s( nu
se mai termine i c( a 'utea s( m( 'ier $n a*isurile insona*ile ale
ignoranei,?="
Nn tim'ul anilor =>=C i =>AM& 0ung $nelege $ns( c( sco'ul ez!olt(rii
'sihice este -inele," -i c( realizarea @ui nu este un 'roces linear& ci nea'(rat
o a'ro'riere circular(& Rcircumam6
GC C" /0ung4 #a !ieF,& o'" cit"& '" A=J"
G> C" /0ung4 #a !ieF,& o'" cit& '" A=T"
?M Un guru,& a.rm( 0ung& nu este nea'(rat o 'ersoan( $n carne i
oase care tr(iete $n acelai tim' cu isci'olul" El 'oate . o 'ersonalitate a
trecutului& un 'ersona7 legenar& un maestru ;oghin ca e 'il(
1han_arachar;a& sau chiar o instan( interioar(& aa cum susine el $n aceste
r%nuri" 2N" Tr"3
?= C" /0ung4 #a !ieF,& o'" cit"& '" A=T"
*ulatorieS?A" O ez!oltare uni!oc( e)ist( numai la $nce'utul acestui
'roces e!oluti!9 u'( care& totul nu este ec%t o inicaie c(tre centru,?0" O
inicaie care a'eleaz( i ea la imaginile i fantasmele oniroie i care
amintete& 'rin structura sa& e re'rezent(rile centrului in culturile asiatice&
care se numesc manalas"
0ung e)'lic( concis ce $nelege el 'rin manala, $n comentariul s(u la
#isterul <lorii e +ur,& o lucrare e alchimie chinez( care cores'une
uimitor cu 'ro'riile sale esco'eriri in sfera manifest(rilor 'sihicului a*isal"
#analele nu sunt r(s'%nite numai $n orient ci i $n occient& $n
re'rezent(rile religioase ale E!ului #eiu cretin" #a7oritatea $l re'rezint( 'e
Christos $n centru& cu cei 'atru e!angheliti sau sim*olurile lor $n 'unctele
carinale" +ceast( conce'ie tre*uie s( .e foarte !eche& 'entru c( $n Egi't
Dorus i cei 'atru .i ai s(i sunt .gurai $n aceeai manier(" 21e tie c( Dorus
i cu ai s(i 'atru .i se a:( $ntr6o relaie foarte str%ns( cu Christos i cu cei
'atru e!angheliti3" $ntr6o e'oc( ulterioar( g(sim o manala e)'licit( i foarte
interesant( $n cartea lui 0aco* 8oehme asu'ra su:etului" Este c%t se 'oate e
e!ient c( aici a!em e6a face cu un sistem 'siho6cosmic foarte mult
in:uenat e cretinism" El este numit ochiul .loso.c, sau oglina
$nele'ciunii,& ceea ce $nseamn( 'recis un sumar e cunoatere secret("
$nt%lnim cel mai aesea o form( e :oare& e cruce sau e roat( cu o
'reilecie clar( 'en6
?A C" /" 0ung4 #a !ieF,& o'" cit"& '" AAC6AA>"
?T C" /" 0ung4 #a !ieF,& o'" cit"& '" AA>"
TG O manala, este un cerc sau o .gur( circular( in!estit( cu facult(i
magice& o re'rezentare 'lastic( a totalit(ii 'sihice& care a'are i s'ontan $n
!isele nocturne i $n fanteziile noastre in !iaa treaz(" 0ung a remarcat
aceste imagini $n e)'eriena sa cu incontientul& $n fanteziile *olna!ilor s(i i
a'oi le6a com'arat cu re'rezent(rile e aceli orin in culturile traiionale&
$n s'ecial cu cele asiatice 2N" Tr"3 trll num(rul 'atrii 2care amintete tetra_t;s6
ul 'itagorician& urn(rul funamental3" +semenea manalas se g(sesc i $n
esenele 'e nisi' realizate cu sco'uri religioase la Pue*los" Dar& esigurE
orientul 'ose( cele mai frumoase manalas i mai ales *uhismul ti*etan"
+m $nt%lnit esene e manalas i la ooi6na!ii mintal i aceasta la oameni
care nu au& f(r( oar i 'oate& nici cea mai mic( iee es're asemenea
cone)iuni,??" #ai a:(m 'recizarea c( manalas se nasc in ou( iz!oare4
'rimul in aceste iz!oare este incontientul care nate s'ontan asemenea
fantasme9 al oilea este !iaa care& atunci c%n este tr(it( $ntr6o atituine e
com'let( (ruire e sine& 'rocur( 'resentimentul 1inelui& al naturii
ini!iuale,?K"
Ieile 'ri!in centrul i -inele& care s6au $n.ri'at $n mintea lui 0ung $n
tim'ul confrunt(rii ramatice cu incontientul& s6au con.rmat mai t%rziu& $n
=>AJ& $ntr6un !is" Un !is 'e care =6a sintetizat 'lastic $ntr6o manala intitulat(
<ereastr( c(tre eternit(i," +ceast( imagine a fost re'rous( $n cartea citat(
e7a e noi4 #isterul <lorii e +ur," +nul urm(tor& 0ung 'icteaz( o a oua
imagine& manala i ea& care re'rezint( $n centru un castel aurit" Eram
im'resionat& scrie 0ung& e forma i alegerea culorilor care mi se '(reau c( au
ce!a e chinezesc& ei e)terior manala nu oferea nimic asem(n(tor" Dar
imaginea $mi (ea aceast( im'resie" + fost o curioas( coincien( aceea e
a 'rimi la 'uin( !reme o scrisoare e la Richar cilhelm4 el $mi trimitea
manuscrisul unui tratat alchimic chinez taoist intitulat #isterul :orii e aur i
m( ruga s(6i fac un comentariu" +m e!orat realmente manuscrisul 'entru c(
acest te)t $mi aucea o con.rmare e necrezut $n ce 'ri!ete manala i
'reum*larea $n
?? C" /" 0ung4 Commentaire sur le #;stere e la <leur EOr,& o'" cit"& '"
T>6GM"
? C" /" 0ung4 CommentaireF,& o'" cit"& '" G="
7urul centrului,?J"
Dar iat( i un !is in acelai an& =>AJ& care re'rezint( i el o manala4
#( a:am $ntr6un ora murar& negru e funingine" Ploua i era
$ntunecat9 era o noa'te e iarn(" Oraul era @i!er'ool" #ergeam $m'reun( cu
nite el!eieni& cam zece la num(r& 'e str(zile" $ntunecoase" +!eam
sentimentul c( !enim e la mare& in 'ort i c( ae!(ratul ora se situa sus&
'e faleze" Noi mergeam $ntr6acolo" Oraul $mi amintea e 8(le4 7os se a:(
'iaa e m(rfuri i e)ist( o str(u( cu sc(ri numit( Toteng(sschen 2calea
#orilor3 care uce la un 'latou situat easu'ra& 'iaa 1f%ntul Petru& cu
marea *iseric( 1f%ntul Petru" +7ung%n 'e 'latou& am g(sit o 'ia( uria(
a*ia luminat( e felinare& $n care (eau o mulime e str(zi" Cartierele
oraului erau is'use raial $n 7urul 'ieei" $n mi7loc se a:a un mic iaz $n
centrul c(ruia e)ista o insuli(" $n tim' ce totul era cufunat $n 'loaie& $n
cea(& $n fum i omnea o noa'te a*ia luminat(& insulia str(lucea $n lumina
soarelui" +colo cretea un co'ac& o magnolia& inunat( e :ori roiatice" Era
ca i cum co'acul s6ar . a:at $n lumina soarelui i ca i cum ar . fost el $nsui
lumina To!ar(ii mei f(ceau remarci asu'ra !remii 'roaste i& manifest& nu
!eeau co'acul" Ei !or*eau e un alt el!eian care locuia la @i!er'ool i se
mirau c( s6ar . sta*lit $n tocmai $n acest ora" Eu eram r('it e frumuseea
co'acului $n:orit i e insula inunat( $n lumina soarelui i g%neam4 Eu tiu
e ce i m6am trezit"
+'ro'o e un etaliu al !isului& tre*uie s( aaug o remarc(4 .ecare in
cartierele oraului era la r%nul s(u construit $n form( e stea $n 7urul unui
centru" +cesta forma o 'iaet( eaiat(& luminat( e un singur felinar i
ansam*lul constituia astfel re'lica $n mic al insuliei" -tiam c( cel(lat
el!eian, locuia $n !ecin(tatea unuia in aceste centre secunare"
+cest !is ilustra situaia mea e atunci" #ai !( i acum mantalele e
'loaie& im'remea*ilele gri6g(l*ui lucin e umiitate& Totul era cit se 'oate
e ne'l(cut& negru i im'enetra*il 'ri!iriiF aa cum m( simeam eu $n acea
'erioa(" Dar a!eam !iziunea frumuseii su'ranaturale i aceasta $mi (ea
cura7ul s( tr(iesc" @i!er'ool este the 'ool of life& iazul !ieii,9 c(ci li!er&
.catul& este& u'( o !eche conce'ie& s(laul !ieii"
+cest !is a fost hot(r%tor 'entru 0ung& 'entru c( e)'eriena lui !ie, s6a
asociat cu sentimentul a ce!a e e.niti!" Hisul s(u e)'rima lim'ee sco'ul
confrunt(rii cu manifest(rile incontientului& care nu era altul ec%t centrul"
Prin acest !is am $neles c( -inele este un 'rinci'iu& un arheti' al orient(rii i
sensului4 $n aceasta rezi( funcia sa salutar(,?>" 0ung $nceteaz( s( mai
eseneze manalas 'entru c( are certituinea $nelesului 'e care i =6a oferit&
ca un actus gratiae& !isul e mai sus d" El !a urm(ri $ns(& 'e e o 'arte&
inter'retarea tuturor e)'erienelor tr(ite $n acesta cea mai im'ortant(
'erioa( in !iaa sa& $n o'erele e mai t%rziu9 'aralelismul cu e)'erienele
s'irituale ale alchimitilor cretini& ar i cu cele ale altor traiii culturale&
cum ar . cele ale taoitilor& etc" Pe e alt( 'arte& 0ung !a o*ser!a i $nruma
fenomenele asem(n(toare in !iaa 'acienilor s(i" +a cum am !(zut& el
$nregistrase e7a fa'tul uimitor c( 'acienii s(i& ne!ro'ai i 'siho'ai&
'rouceau aeseori asemenea .guri em6 C" /0ung4 #a !ie&",& o'" cit& '"
ATM6AT=" C" /0ung4 #a !ie",& o'" cit"& '" AT=" ?M I*i"
*lematice ale centrului"
+m o*ser!at la 'acienii mei& femei care nu esenau mana6las ci le
ansau" Inia eine o e)'resie 'entru aceasta4 manala nrit;a& ansul
manalei" <igurile ansului trauc acelai sens ca i esenele,?=" Din
nefericire 'acienii nu au ha*ar e semni.caia sim*olurilor $n form( e
manala 'e care le 'rouc" Ei sunt oar fascinai e ele i le g(sesc
e)'resi!e i o'erante& $ntr6un fel sau altul $n ra'ort cu starea lor 'sihica
su*iecti!(,?A"
Perce'ia sensului acestor manalas se 'oate e)'rima 'rin esen& e
'il(& $n tim' ce incontientul $l o*lig( 'e ini!i s( tr(iasc( !iaa $n toat(
am'loarea ei" #anala nu este numai e)'resi!( ci i o'erant(& $ntr6o
manier( care se $m'ac( e minune cu conce'ia chinez(" Ea acioneaz(
asu'ra autorului ei" Ea conine o !irtute magic( imemorial(& c(ci 'ro!ine la
origine in cercul 'rotector,& in cercul !r(7it, in care s6a conser!at magia
$n numeroase cutume 'o'ulare,?E" Imaginea manalei are ca sco' acela e
a trasa un sulcus 'rimigenius& o *raz( magic( $n 7urul centrului& tem'lului
sau temenos6!eni 2incint( sacr(3 'ersonalit(ii intime& 'entru a $m'ieic(
e!a(rile, sau 'entru a a'(ra $n mo a'otro'aic e e!ierile cauzate e
e)terior,
<igurile religioase U sim*oluri ale 1inelui"
Nn acelai conte)t al 'rocesului e ini!iuaie,& al confrunt(rii cu
coninuturile 2imagini& !iziuni& fantasme& re'rezent(ri intuiti!e3 ale
incontientului arheti'al& se $nscrie i relaia noastr( cu .gurile sacre ale
religiilor e 'retutineni4 Christos& 8uC" /0ung4 CommentaireF,& o'" cit"& '"
GM" ?A I*i& 17 C /0ung4 CommentaireF,& o'" cit"& '" GA" I*i ha&
#ahome& etc" Ele nu sunt altce!a ec%t sim*oluri ale 1i6elui& sau e)'resii
ogmatice ale 'roceselor s'irituale cu totul ientice cu cel escris e 0ung" El
o s'une e)'licit4 1im*olul RChnstosf es[eE m calitate e R<iu al omuluiS& o
e)'erien( 'sihic( analoag( unei .ine s'irituale su'erioare cu form( uman(&
n(sc%nu6sX in!izi*il $ntr6un ini!i& un cor' 'neumatic estinat s( e!in(
locuina noastr( !iitoare& un cor' 'e care $l $m*r(c(m ca 'e o hain(& u'(
e)'resia 'aulinian( 2Hoi care ai fost *otezai $ntru Christos& !oi l6ai $m*r(cat
'e Christos,3,??" $n aceast( !iziune inter'retati!( neo*inuit( in
'ers'ecti!a 'sihologiei a*isale a sim*olului lui Christos& imitarea lui
Christos,& c(utarea 'erfeciunii i!ine ca'(t( un alt sens4 ea ar tre*ui s(
urm(reasc( ez!oltarea i $n(larea 'ro'riei .ine interioare& ar atorit(
creinciosului su'er.cial& $nclinat s're un formalism mecanic& e!ine un
o*iect e cult e)terior care tocmai atorit( !eneraiei este $m'ieicat s(
'(trun( $n a%ncurile su:etului i s(6= transforme $n totalitatea
cores'unz(toare moelului," +stfel se face c( mi7locitorul i!in se a:( $n
e)terior& $n afar(& ca o imagine9 omul $ns( r(m%ne un fragment i e neatins $n
a%ncurile sale,?J" Pentru c( Christos 'oate . imitat '%n( la stigmatizare&
f(r( ca cel care imit( s( ating(& chiar i 'rin a'ro)imare& moelul i& mai ales&
sensul s(u" Pentru c( nu este !or*a aici e o sim'l( imitare& amite 0ung9 ci
e o realizare a moelului 'rin mi7loace 'ro'rii U eo conceente U $n sfera
tr(irii ini!iuale,?C"
Desigur c( aceste iei au fost atacate e 8iseric( i 'oate 'e *un(
re'tate" Pentru c( 0ung& oritor s(6i a:e 'retutineni conC" /0ung4
CommentaireF,& o'" cit"& '" JA"
C" /" 0ung4 Psihologie i alchimie,& o'" cit"& '" =A"
I*i"
C" /" 0ung4 Psihologie i alchimie,& o'" cit"& '" =T"
.rmarea 'ro'riilor sale e)'eriene& a forat cum!a nota" El nu a $neles&
e 'il(& c( imitarea moelului i!in, nu este nea'(rat un act formal& aa
cum a'are el $n zilele noastre" Imitarea& $n a6cest sens& este o 'artici'are
mistic(,& o manier( e a6i $nsui !irtuile s'irituale ale unei entit(i
su'erioare& e)tra6munane& 'rin co'ierea ritual( a gesturilor ei& sau 'rin
intrarea $n contact& ca i $n magia contagioas(& cu entitatea 'ro'riu6zis( sau
cu sim*oluri ale ei" $n fon& taina euharistiei $n cretinism e!oc( un fenomen
e acest gen4 creinciosul 2ae'tul3 intr( $n 'osesia !irtuilor su'erioare ale
Domnului& consum%n tru'ul i s%ngele acestuia& la o manier( ritual6
sim*olic(" El e!ine astfel 'erfect& ca i moelul s(u i!in i ca'(t( !iaa
!enic( sau& u'( caz& motenirea lumii," +cest as'ect care ine e o
mentalitate 'rimiti!(& ar care 'oate o!ei la o analiz( mai atent( elemente
e ae!(r sur'rinz(toare?>& i6a sc('at lui 0ung care amestec( aeseori $n
critica 'racticilor religioase cretins i ce!a in 'ro'ria sa a!ersiune fa( e
conuita tat(lui s(u& 'astor 'rotestant& care nu a a!ut nicioat( sentimentul
c( Dumnezeu ar 'utea . o e)'erien( tr(it( 'e !iu"
Dac( .gurile religiose sunt sim*oluri ale 1inelui& atunci ce sunt religiile
$nseleQ $n o'tica lui 0ung& u'( escrierea 7un6gologului Elie /" Dum*ert&
Religiile erau enormul efort 'e care $l f(cea& f(r( s( o tie& umanitatea&
concomitent 'entru a menine echis( calea organizatorilor incontieni i
'entru a6i o*liga s( $m*race o form(,KM" Ele erau meiatori energetici i
infor6
?> $n fenomenologia afeciunilor isterice $nt%lnim foarte es sim'tome
care $m*rac( acest as'ect e imitare a o*iectului 2uman3" De aceea
sim'tomele au un as'ect ual& ele e)'rim( sim*olic 2cu a7utorul
sim*olismului cor'ului3 tenine contrare in economia 'sihic( a ini!iului"
1e 'are $ns( c( acest fenomen e imitare s'ontan( nu este numai o
caracteristic( a ne!rozelor& ci i a conuitei s(n(toase" 2N" Tr"3
KM Elie /" Dum*ert4 @Ehomme au)'rises a!ec lEinconscient,& o'" cit"& '"
naionali asum%n astfel funcii 'siho6sociale e)trem e im'ortante
ac( a!em $n !eere calamit(ile care iau natere atunci c%n arheti'urile
e)ercit( o fascinaie f(r( limit("
0ung creea c( religia ar . fost o form( antic( e 'sihotera'ie& i d(
aceasta a luat 'fc socoteala sa ceea ce 'ro'uneau oinioar( ceremoniile e
iniiere i marile culte,K=" Tratarea 'sihicului& scrie 0ung& a!ea $n !eere& $n
tim'urile trecute& aceleai fa'te funamentale ale !ieii umane ca i
'sihotera'ia moern(,KA"
Contientizarea care rezult( intr6o confruntare $ntre incontientul
colecti! i 'sihicul ini!iual& su*liniaz( E" /" Dum6*ert& 'ermite acestuia in
urm( s( recu'ereze energia in!estit( $n '(turile 'rofune ale 'sihiculuiKT" $n
realitate& nu e recu'erare este !or*a& ci& mai egra*(& e izlocare i e
etent(" Pentru c( ceea ce este in!estit $n sim'tomele i re'rezent(rile
incontientului nu 'artici'( la !iaa normal( a ini!iului" Totui& susine 0ung4
Religiile au sta*ilit acest ciclu energetic $n chi' concretist graie comerului
cu zeii& aa cum era el 'osi*il 'rintr6un cult," -i4 Pentru noi& aceast( manier(
e a 'rocea ar . 'rea $n contraicie cu intelectul i cu morala sa cogniti!( U
ine'enent e fa'tul c(& istoric !or*in& cretinismul =6a e!alorizat 'rea
mult U 'entru a 'utea lua aceast( soluie re't e)em'lu sau m(car e a o
eclara 'osi*il(" Dac(& im'otri!(& conce'em .gurile incontientului ca
fenomene sau funcii colecti!e 'sihologice& aceast( i'otez( nu mai 7eneaz( $n
nici un mo conti6
K= C" /" 0ung4 /" c", =K& ZA=?" KAC" /" 0ung4,/" c",=K& ZA=K"
KT Elie /" Dum*ert4 @EhommeF,& o'" cit"& '" =T="
KG C" /" 0ung4 Ps;chologie e Pinconscient,& 'refa( i tra" e R"
Cahen& /ene!e& @i*rairie e PUni!ersite /eorg et Cie& =>?A& '" =CT"
ina noastr( intelectual(,K?" $n .ne& #arile sisteme 'siho6tera'eutice
$ncarnate $n religii au lu'tat 'entru a menine echis( calea lumii arheti'ale a
'sihicului,KK"
Nn 'refaa la #isterul <lorii e aur,& 0ung ne ofer( c%te!a clari.c(ri care
'ot trauce 'oziia sa fa( e toate formele religioase4 +miraia mea
'entru marii .loso. orientali& scrie el& este la fel e inu*ita*il( ca i li'sa e
res'ect 'e care o ar(t fa( e meta.zica lor Osu*l"n" 0" C"P" De fa't& $i *(nuiesc
c( sunt 'sihologi sim*olici c(rora nu le6am 'utea face un r(u mai mare ec%t
e a6i lua $n serios la moul literal" Dac( ceea ce au !rut s( zic( ei a fost $ntr6
ae!(r meta.zic(& atunci ar . zaarnic s( !rem s(6i $nelegem" Dac(&
im'otri!(& a fost 'sihologie& i6am 'utea $nelege i s( 'ro.t(m e 'e urma
lor& c(ci meta.zica e!ine atunci o*iect al e)'erienei Osu*l"n" 0" C"P,KJ" Nimic
mai lim'ee $n 'ri!ina s'eci.cului interesului lui 0ung atunci c%n a*oreaz(
.loso.ile& misterele i misticile antichit(ii" El se a)eaz(& aa cum am mai
ar(tat& 'e as'ectul !ia*il& 'osi*il e re'rous& chiar i cu unele
amenamente& $n !ieile noastre moerne" Pentru c( ac( amit c(
Dumnezeu este a*solut i incolo e orice e)'erien( uman(& e)'lic( 0ung&
aceasta m( Ias( rece9 eu nu 'ot aciona asu'ra lui i nici el asu'ra mea"
Dac( im'otri!( tiu c( un Dumnezeu este o 'uternic( im'ulsie a su:etului
meu& atunci tre*uie s( tin cont e el& c(ci $n acel moment el 'oate e!eni
'uternic& $n chi' ezagrea*il& '%n( i $n 'ractic( 2F3,"
Nntr6un cu!%nt& 0ung nu este atras e creinele 2religiile3 care se
*azeaz( numai 'e 'ura s'eculaiei meta.zic(9 $n calitatea sa e 'siholog al
'rofunzimilor& e e)'lorator al .gurilor stranii ale
K? C" /0ung4 Ps;chologieF,& o'" cit"& '" =CG"
KK C" /0ung4 /&c&,=C& Z =G>G"
KJ C" /0ung4 CommentaireF,& o'" cit"& '" JM
KC C" /0ung4 CommentaireF,& o'" cit"& '" JM"
g Rcontientului colecti!& 0ung consier( numai ceea ce are& $n cultura
s'iritual( a umanit(ii& un ecou $n !iaa noastr( imeiat(" #oul cum a
$neles el s( 'sihologizeze, articolele creinei nu mai are nimic e6a face cu
creina $n sensul o*inuit& 'o'ular6cretin al termenului" El a $ncercat s( fac(
in e)'eriena religioas( o realitate !ie i nu o ogm( care $i *azeaz(
'erenitatea 'e criteriul !echimii i al autorit(ii traiiei"
-inele $n !iaa normal( $n .ne& nu este eloc li'sit e interes s( !eem
cum 'ri!ea 0ung 'ro*lema religiei& a cultului 'ro'iu6zis& aic( cum $nelegea
el sim*olismul cultului cretin 'e !remea c%n lucra al(turi e <reu& +m
e)tras un 'asa7 contro!ersat& chiar i e 0ung& es're religia cretin(& intr6o
scrisoare aresat( lui <reu" /(sim aici un 0ung entuziast& care 'une um(rul
$n mo su*stanial la $n:orirea Cauzei, 2'sihanalizei3& un 0ung con!ins e
caracterul se)ual al li*ioului i gata s( a'lice teoria li*ioului, la toate
fenomenele su:etului umanF 1crisoarea este atat( == fe*ruarie =>=M i s6
ar 'utea intitula Des're funcia religiei,"
$mi imaginez 'entru 'sihanaliz(& scrie 0ung& o sarcin( mult mai
frumoas( i mai !ast( ec%t s( se concretizeze $ntr6un orin etic& /%nesc c(
mai tre*uie s(6i l(s(m tim' 'sihanalizei s( in.ltreze 'o'oarele 'ornin e la
multe centre& s( re$n!ie la OomulP intelectual sensul sim*olicului i miticului&
s(6= retrans6forme *inior 'e Cristos $n acel zeu6'rofet al !iei care a fost i s(
canalizeze astfel !echile fore 'ulsionale e)tatice ale cretinismului i totul cu
unicul sco' e a face in cultul i in mitul sf%nt ceea ce erau ele4 o
s(r*(toare a *ucuriei ne(rmurite& $n care omul are re'tul s( .e animal $n
etos i $n s.nenie" Tocmai aceasta era marea frumusee i funcie a religiei
antice& care& 'entru Dumnezeu6tie6ce ne!oi *iologice tem'orare& a e!enii
instituie e lamentare Osu*l"n" 0" C"P" Ce in.nitate e elicii i e !olu'tate
este aici $n religia noastr(& gata s( .e recon6us( la autentica sa estinaieY
Cretinismul nu 'oate l(sa eo'arte ez!oltarea etic( autentic( i corect(&
ar el tre*uie s( culti!e i s( ra.neze $n el imnul s(u e urere i e e)taz
$nchinat zeului care moare i $n!ie& fora mistic( a !inului i ororile
antro'ofage ale Cinei U forele !ieii i ale religiei 'un%nu6se astfel numai $n
ser!iciul acestei forme e ez!oltare etic(,K>"
Cu greu am 'utea g(si o e)'resie mai 'ro!ocatoare ar i mai luci(&
mai com'le)( 2i care in!it( la re:ecie3& ec%t cu!intele e mai sus& Este
curios $ns( c(& confruntat cu aceste s'use& 0ung reculeaz( cu'rins e o
'uoare intelectual( care ni se 'are sus'ect(" El 'une totul 'e seama li'sei
sale e e)'erien( 7u!enil( i nu mai !rea s( i se auc( aminte e aa ce!a"
$n realitate& sentimentul c( cultura cretin( este $n minus la ca'itolul inamis6
melor !ieii incontiente =6a urm(rit intoteuna" Nu tre*uie s( ne inuc( $n
eroare lim*a7ul s(u sa!ant& uneori cam 'rea a*stract& atunci c%n& aa cum
am !(zut& trateaz( 'ro*lema integr(rii contrariilor& a centrului& a 1inelui" 0ung
r(m%ne contient c( o culti!are e)trem( a eticii i moralei cretine& cu
as'ectele ei at%t e 'uritane& conuce la o 'ierere a instinctului i la o
ameninare a !ieii $ns(i" El nu ne clari.c( $ns(& sau nu o face $ntoteauna cu
tonul categoric 'e care l6ar necesita& ce tre*uie s( $nelegem 'rin instinct" -i
ca $ntoteauna& atunci c%n nu 'utem eslui un as'ect aP teoriilor cui!a $ntr6
o anumit( 'ri!in(& ne $nre't(m atenia st(ruitoare asu'ra !ieii autorului&
ate't%n e la fa'tele zilnice l(muririle necesare" <a'te care nu e)clu& $n
cazul nostru& elementele lumeti,& ca s( folosim o e)'resie mai
1igmun <reu h C" /0ung4 Corres'onance,& /allimar& Paris& $n acest
sens& #" Eliae& $n 0urnalul, s(u& relateaz( o $nt%m6lare 'icant( in !iaa lui
0ung& 'e care i6ar . 'o!estit6o oamna <roe*e& s'onsorul 'rinci'al al
acti!it(ilor cultural6soirituale e la Eranos" Nnt%m'larea ni se 'are
semni.cati!a& $ns(& tocmai 'entru c( creem& $n !irtutea e)'erienei noasue
'sihanalitce& c( asemenea inciente sunt e)'resii 'rofane& ce6i re't& ar nu
mai 'uin l(muritoare $n 'ri!ina moului $n care se trauc creinele noastre
s'irituale $n !iaa e zi6cu6zi& sau cum le trauce !iaa e zi6cu6zi" @a ata e
=K iunie =>?A& Eliae scria urm(toarele4
Doamna <roe*e a cunoscut foarte mult( lume& la $nce'ut teozo.&
s'iritualiti& ocultiti U a'oi 'sihologi& .loso.& orien6taliti9 R'rofesoriS& cum
s'unea ea cu amiraie" 2F3 E $neose*i ine'uiza*il( c%n !or*ete e 0ung
i es're Rarheti'uriS" 2F3 0ung s6a 'urtat cu ea& '%n( mai acum c%i!a ani&
foarte as'ru" Ea& $ns(& o recunoate& se simea legat( e el9 Rca e Iah!eS& cu
care se lu't( acum& a(ug(" Totui& oat(& in!itai cu toi la cine!a& $n +scona&
0ung a *(ut mai mult ca e o*icei& a silit6o i 'e ea s( *ea i a'oi a f(cut ritul
e care 'omeneam acum c%te!a zile" -i6a scos inelul lui U care 'oart(
inscri'ia a*ra)a U i& 'un%nu6= $ntr6o cu'( e !in& a recitat c%te!a formule
misterioase& a'oi i =6a 'us ei& $n eget" + oua zi& c%n s6au trezit toi&
oamna <roe*e i6a s'us4 RDumneata& ca 'siholog& ai f(cut un lucru foarte
gra!" #6ai legat e umneataFYS 0ung i6a r(s'uns4 RN6am f(cut6o eu& afacut6
oerseF5X"SJM"
Iat(& am 'utea zice i noi& maliioi& cum se tr(eaz( -inele $n !iaa
noastr( cotiian(Y
Dar& .rete c( aceste lucruri nu tre*uie luate $n er%ere& chiar ac(
*unul nostru sim ne $neamn( s( le 'ri!im cu reticen("
#" Eliae4 0urnal,& Dumanitas& =>>T& Hoi" I& '" AA?"
1traniul rit gnostic, la care a su'us6o 0ung 'e susin(toarea sa&
oamna <roe*e& chiar ac( nu are nici o rele!an( s'iritual(& ne arat( totui
un 0ung cu !eleit(i e mistagog& care a'lic( me6ta.zica $ntr6o manier(
a*solut concretist(& chiar i $n cazul sce6nariilor rituale 'e care& aa cum ne6a
sugerat6o el $nsui& nu ar tre*ui s( le lu(m a litteramJ="
De *un( seam( c( $n aceeai imensiune a integr(rii as'ectelor
o*scure ale 'ersonalit(ii omului moern ar tre*ui s( $nelegem i eclaraiile
sale consemnate& su* form( e inter!iu& tot e #ircea Eliae" 1( s'icuim
c%te!a as'ecte"
0ung4 #area 'ro*lem( a 'sihologiei 2F3 este reintegrarea contrariilor4
le reg(sim 'este tot i la toate ni!elurile" De7a $n cartea mea RPsihologie i
alchimieS& am a!ut ocazia s( m( ocu' e integrarea lui R1atanS" C(ci& at%ta
!reme c%t 1atan nu este integrat& lumea nu este !inecat( i omul nu este
sal!at" Dar 1atan re'rezint( R(ul i oare cum s( integrezi R(ulQ Nu e)ist(
ec%t o singur( 'osi*ilitate4 s(6l asimil(m& aic( s(6l riic(m $n contiin(& s(6
l facem contient" Este ceea ce alchimia numete Con7uncia celor ou(
Princi'ii" C(ci& la urma urmei& alchimia reia i 'relungete cretinismul" Du'(
alchimiti& cretinismul a sal!at omul& ar nu i Natura" +lchimistul !iseaz( s(
!inece @umea $n totalitatea sa4 'iatra .losofal( este conce'ut( ca <ilius
#acro6cosmi care !inec( @umea" 1co'ul ultim al Rlucr(riiS alchimice este
a'o_atastaza& #%ntuirea cosmic(,"
Pe 'lanul 'sihologic& am e6a face cu e)'eriene religioase
J= Tot Eliae ne 'o!estete es're amiraia !ie 'e care i6o ar(ta lui
0ung o oamn( $n !%rst( e circa ?M e ani" +:%n c( 0ung se scal( $n
.ecare iminea(& la a'te& !enea cu un sfert e ceas $nainte i& $n costum e
*aie& $l ate'ta 'e mal" OFP $i s'unea lui 0ung c( $i 'lace s( $noate al(turi e el
$n @ago #aggiore9 simte c( $noat( $n incontientul colecti! Osu*l" n" 0" C"P, 2#
Eliae4 0urnal,& o'" c%t& '" AAK3"
e au o structur( i un sim*olism care se 'ot inter'reta" Pentru
d ne e)'eriena religioas( este real(& este ae!(rat(4 constat c(
emenea e)'eriene 'ot Rsal!aS su:etul& 'ot accelera integrarea a o7 instaura
echili*rul s'iritual" Pentru mine& 'siholog& starea e har e)ist(4 este 'erfecta
senin(tate a su:etului& echili*rul creator& iz!or e energie s'iritual(,"
Hor*in tot $n calitate e 'siholog constat c( 'rezena lui Dumnezeu se
manifest(& $n e)'eriena 'rofun( a 'sihicului& ca o coincientia o''ositorum
U i c( toat( istoria religiilor& toate teologiile sunt aici 'entru a con.rma c(
coincientia o''ositorum este una in formele cele mai utilizate i cele mai
arhaice 'entru a e)'rima realitatea lui Dumnezeu,"
#" Eliae4 Reintegrarea o'uilor& coincientia o''ositorum& este cheia
e *olt( a sistemului lui 0ung" Iat( e ce el se intereseaz( e octrinele
orientale& e taoism& e ;oga" +ceste tehnici s'irituale $i re!eleaz( lui 0ung
Rmi7loacele utilizate e asiatici 'entru a transcene multi'lele 'olarit(i i a
accee la unitatea s'iritual(S" Desco'erirea incontientului colecti!&
realizarea e c('(t%i a lui 0ung& $l conecteaz( 'e ini!i la un imens rezer!or
e Ramintiri istoriceS4 memoria colecti!(& une su'ra!ieuiete& $n esena sa&
Istoria $ntregii umanit(i," 0ung cree c( omul ar tre*ui s( 'ro.te in 'lin e
acest rezer!or4 metoa sa analitic( !izeaz( tocmai ela*orarea mi7loacelor e
a6l utiliza,"
0ung4 Incontientul Colecti! este mai 'ericulos ec%t inamita& ar
e)ist( mi7loace e a6l mani'ula f(r( 'rea mari riscuri" +tunci c%n se
eclaneaz( o criz( 'sihic(& suntei 'erfect otai 'entru a o rezol!a" +!ei
!isele i re!eriile4 ai6!( silina e a le o*ser!a" +m 'utea chiar s'une c(
.ecare !is auce& $n felul s(u& un mesa74 el nu !( s'une numai ca ce!a nu
merge $n .ina 6!oastr( 'rofun(& ci !( auce& e asemenea& soluia e a
iei in criz(" C(ci incontientul colecti!& care H( trimite aceste !ise& 'ose(
e7a soluia4 e fa't& nu s6a 'ierut nimic in !asta e)'erien( imemorial( a
umanit(ii9 toate situaiile imagina*ile i toate soluiile 'osi*ile 'ar s( .e
're!(zute e incontientul colecti!" Nu a!ei ec%t s( o*ser!ai cu gri7(
mesa7ul, transmis e incontient i s(6l RescifraiS4 analiza !( a7ut( s( citii
corect asemenea mesa7eF,J"
@a re't !or*in& o'timismul lui 0ung $n 'ri!ina a7utorului ancestral&
s'iritual& 'e care ni6l ofer( incontientul colecti! nu are o *az( real(" #ai
$nt%i& 'entru c( acest faimos incontient colecti!, nu re'rezint( o entitate
autonom(& aa cum $i 'lace aeseori lui 0ung s( crea(" El $nglo*eaz(& mai
egra*( ca noiune& o serie e 'rocese in sfera 'sihicului i a 'siho6
somaticu6lui care l6au eterminat 'e $nsui 0ung s( a.rme c( arheti'urile&
coninuturile incontientului colecti!& sunt ceea ce *iologii numesc 'attems of
*eha!iour 2tr(s(turi com'ortamentale $nn(scute3" Pe e alt( 'arte& ieea c(
toate 'ro*lemele umanit(ii $i au soluia $n incontientul colecti! este i ea
e'lasat(JT" Pro*lema ca'ital( a morii& e 'il(& nu a fost nicioat(
soluionat( $n chi' hot(r%tor e c(tre incontientul colecti!" -i nu este singura
'ro*lem( ma7or( a s'eciei umane care nu6i g(sete rezol!area $n
incontient" C%n 0ung face toate aceste a.rmaii $ncrez(toare $n !aloarea
inteligenei, incontientului colecti!& cre c( tre*uie s( a!em $n !eere& mai
ales& ne!oia sa urgent( e a sensi*iliza comunitatea tiini.c(& lumea
ecleziast(& etc& la esco'eririle sale& care& ce6i re't& auc foarte multe
l(muriri 'ri!itoare la
Inter!iu 'u*licat $n #ircea Eliae& @e Cahiers e lEDeme," J7 Nici chiar
0ung nu cree c( toate 'ro*lemele umane sunt solu*ile" +m $n!(at $ntre
tim'& scrie el& c( 'ro*lemele !itale cele mai gra!e i cele mai im'ortante sunt
toate& $n fon& insolu*ile i chiar tre*uie s( .e astfel& c(ci ele e)'rim(
'olaritatea necesar( care este imanent( oric(rui sistem cu autoreglare
2C/0ung4 CommentaireF,& o'" c%t"& '" TA3"
semni.caia !ieii s'irituale"
Nn introucerea mea la cartea +naliza !iselor,& care cu'rinea o
selecie e te)te com'use e 0ung 'e marginea chestiunii s'inoase a
inter'ret(rii !iselor& scriam& $n .nal& c( tre*uie nea'(rat s( e.nim conce'tul
e s'iritualitate, la 0ung& altminteri g%nirea autorului r(m%ne oarecum $n
cea(," -i 'recizam urm(toarele4 Dac( tre*uie s( asimil(m R!iaa s'iritual(S
cu emergena unui instinct s'eci.c& o R'ulsiune transcenental(S& ce!a ce
urm(rete uni.carea 'ersonalit(ii scinate a ini!iului& atunci ne a:(m 'e
teritoriul 'sihanalizei care 'oate amite e)istena unei funcii 'sihice
totalizante i& e asemenea& a unei fenomenologii aferente" Dac( R!iaa
s'iritual(S e.nete fenomene e alt orin& aic( ceea ce 8iserica o.cial( ne
cere s( creem& atunci !iziunile 7unghiene nu au nici o rele!an(Y," Desigur
c( numai $n lumina acestei 'reciz(ri& at%t e necesare& 'utem a'recia geniul
esco'eririlor lui 0ung $n omeniul !ieii religioase 'ri!it( $n consonan( cu
e)'erienele sale in sfera 'sihologiei incontientului" Chiar ac(& aeseori&
e)tra'ol(rile sale 'sihologizante $n omeniul istoriei religiilor& sau s'iritua6
lizante& $n sfera tratamentului 'sihanalitic& las( e orit" Din nefericire& $ns(&
cel care stuiaz( $n 'rofunzime lucr(rile lui 0ung are sentimentul& la un
moment at& c( autorul nu $nr(znete s( fac( 'asul hot(r%tor $ns're
!alorizarea clar(& 'sihanalitic(& a !ieii religioase" -i aceasta 'entru c(&
aeseori& 0ung intete& $n lucr(rile sale& s( atrag( *un(!oina teologilor i a
sa!anilor in cele mai iferite omenii ale tiinei i& nu $n ultimul r%n& a
'u*licului 'rofan care arat( interes 'entru aceste su*iecte com'le)e" +ceast(
o*sesie e a con!inge nea'(rat& e atragere e 'artea sa& ar i e a c%tiga
*un(!oina& l6a $m'ieicat 'e 0ung
C" /" 0ung4 +naliza !iselor,& +ROP+& =>>C& '" =>6AM"
s(6i eclare 'recis 'oziia"
Pe e alt( 'arte& este 'ro*a*il c( teoriile lui 0ung $n 'ri!ina !ieii
religioase& 'ri!ite $n cone)iune cu e)'eriena incontientului& s( nu . e'(it
nicioat( o a*orare mai ales 'e 'lanul intelectului" 0ung insist( tot tim'ul s(
lu(m aminte la !isele i re!eriile noastre ar& uit( c( e)ist( manifest(ri ale
'ersonalit(ii noastre care se limiteaz( la sfera energeticii 'sihice& a
li*ioului" E)ist( com'onente ale 'ersonalit(ii noastre care nu 'ot . nici
!izualizate i nici a*orate irect 'rin analiz(" +ceste as'ecte nu 'ot . ec%t
tr(ite& consumate& $n sfera ini!iualit(ii9 'rin urmare& ele nu 'ot face
o*iectul unei metoe general a'lica*ile e integrare" In .ne& 'ro*lematica
totalit(ii umane& im'lic%n unirea o'uilor& ca'(t( la .ecare ini!i $n 'arte
e)'resiile cele mai neo*inuite" Este cu ne'utin( s( con!ingi asemenea
ini!izi c( mani'ularea imaginilor U !ise& re!erii& fantezii U este singura
meto( sal!atoare, in criza e)istenial( 2sau& ac( !rem& s'iritual(3 $n care
ne a:(m la un moment at" #ai este ne!oie e ce!a i acest ce!a, nu 'are
c( este e g(sit $n 'sihologia lui 0ungJ?"
? 1entimentul e incom'letituine legat e metoa, lui 0ung e)'lic(
atacurile 'ro!enite in 'artea cercet(torilor in sfera !ieii religioase& a
'racticilor ;oga& manala& etc" 0ulius E!ola& e 'il(& $i im'ut( lui 0ung c( a
reus teoria i 'ractica manalei la un e)erciiu tera'eutic $n care a!em e6a
face cu ne*uni" Ori" susine acelai& tehnicile ;oga nu au fost nicioat(
ao'tate e oameni cu ezechili*re ner!oase& ele nu se areseaz(
ne!ro'ailor 2!" 0" E"4 @e Voga tantriLue,& <a;ar& =>J=3" Discuia r(m%ne&
esigur& eschis(4 'entru c( nu tim e)act ac( isocierile ner!oase tratate
e 0ung 2schizofreniile3 nu au ce!a $n comun cu ieea e ru'tur(& e minus
'e 'lanul !ieii s'irituale"
Pe e alt( 'arte& este sim'tomatic fa'tul c( 0ung $nsui resimea
im'erios ne!oia unei con.rm(ri 'e 'lanul e)'erienei e !ia( a teoriilor i
tehnicilor sale e integrare a incontientului" Tot Eliae noteaz(& la un
moment at& c(4 1t%n mult e !or*( cu el Ocu 0ung& n"n" 0" C"P& am !(zut c%t
ine s( a.rme c( i el a a!ut e)'eriene RnuminoaseS= 2O'" c%t"& '" ATM3"
8ene4 +rticolele selectate 'entru !olumul e fa( oHin in c%te!a c(ri
'u*licate e 0ung9 ele nu au f(cut nicioat( o*iectul unui !olum e sine
st(t(tor" Titlurile lor originale& $n traucere francez(& s%nf urm(toarele4
@,Es'rit et la !ie,& @a 's;chologie moerne ou!re une !oie e
com'rehension,& 1ur Pa resurrection,& Introuetion,& @e Christ& s;m*ole u
1oi,"
+a cum am 'roceai i cu +naliza !iselor,& o antologie e scrieri
es're inter'retarea !iselor& nu m6am limitat nici aici la sim'0a traucere a
materialelor& lucru altminteri la $nem%na oricui& ci am g(sit e cu!iin( s(
ofer cititorului o mulime e informaii su'limentare4 note& inter'ret(ri&
sugestii& e)'licaii i 'aralele critice& care s( l(rgeasc( orizontul lecturii" +cest
as'ect a sc('at criticilor, mei care nu au $neles c( o carte e acest gen nu
mai este oar o'era autorului ei& ci i a s'ecialistului care o a*oreaz( intr6o
'ers'ecti!( mai mult sau mai 'uin 'artizan("
De altfel& ieea e a anota lucr(rile unui anumit autor nu este nou("
Cea mai mare 'arte a literaturii .loso.ce clasice chineze 'rezint( aceast(
'articularitate4 ea conine at%t o'era original( a unui autor consacrat& c%t i
ari'ile,& aic( a(ugirile i o*ser!aiile critice& care fac esigur not( a'arte&
ale e)egeilorF
Pe e alt( 'arte& tre*uie 'recizat c( titlul acestei lucr(ri& Psihanaliza
fenomenelor religioase,& are $n !eere o certituine care nu este $m'(rt(it(
e toi ae'ii i criticii lui 0ung" +ceea c( 'sihologia lui 0ung nu este mai
'uin 'sihanaliz( ec%t 'sihanaliza lui <reu sau a urmailor s(i" De aceea
'omenesc 'e tot 'arcursul acestei c(ri& $n notele i o*ser!aiile mele& e
'sihanaliz(& chiar ac( 0ung $nsui 'refer( e)'resii e genul 'sihologie
moern(, 'entru a6i esemna 'ro'riul s(u emers" Din 'unctul meu e
!eere 'sihologia, lui 0ung este un ca'itol esenial al 'sihanalizei clasice 2ca
i a'ortul lui +ler la $nelegerea fenomenelor e com'ensare 'sihic( a
e.cienelor organice3& 'entru c( ea se ins'ir( in aceasta in urm(4 0ung& $n
multe 'ri!ine& nu a f(cut ec%t s( 'relungeasc( '%n( la ultimele lor
consecine o*ser!aiile 'ertinente& in omeniul clinic ar i al 'sihanalizei
a'licate& emise e <reu" 2Desigur c( sintagma mea nu a f(cut ec%t, nu
tre*uie 'ri!it( ca o minimalizare a o'erei 7unghiene"3
Dar chiar i 0ung recunoate c(& la urma urmei& el l6a urmat 2slu7it3 'e
<reu& $n ciua fa'tului c( 7unghienii i freuienii se !or a!ersari i
niciecum colegi" O m(rturie $n sensul continuit(ii $n s'irit freuian in o'era
7unghian( ne6o ofer( in nou #" Eliae" $n anul =>?K& 0ung i6a trimis lui 8"
Nelson& care 'reg(tea un !olum 'entru centenarul lui <reu& o scrisoare $n
care a.rma c( se !a $nelege mai t%rziu c( el a fost singurul isci'ol
ae!(rat al lui <reu& c( numai el singur a continuat o'era lui <reu i i6a
imitat e)em'lul,="
@ista 'rinci'alelor lucr(ri consultate4
@a !ie s;m*oliLue6Ps;chologie et !ie religieuse,& +l*in #ichel& =>C>"
Commentaire sur le #;stere e la <leur EOr,& +l*in #ichel& =>J>"
+iEon,2Etues sur la 'henomenologie u 1oi3& +l*in #ichel& =>CT"
Pro*lemes e lE%me moerne,& 8uchet5Chastel& =>KM"
Ps;chologie u transferi,& +l*in #ichel"
= #ircea Eliae4 0urnal,& Dumanitas& =>>T& !oi" I& '" GMG"
Psihanaliza fenomenelor religioase
=" 1'iritul i !iaa
Pro*lema ra'orturilor intre s'irit i !ia( este una intre cele mai
com'licate& 'entru c( tre*uie s( !eghem s( nu ne l(s(m furai e reeaua
termenilor cu a7utorul c(rora $ncerc(m intot6eauna s( circumscriem marile
enigme" C(ci oare cum am 'utea $ncastra $n micarea unui 'roces mental
com'le)ul fa'telor a'roa'e in.nite& 'e care le esemn(m 'rin termeni ca
s'irit, i !ia(,& altfel ec%t trauc%nu6i rarnX $n conce'te !er*ale
6sim'le 7etoane intelectualeQ +ceast( $noial( 'e care o $nre't(m asu'ra
conce'tului !er*al mi se 'are esigur ezagrea*il(9 ar mi se mai 'are i e
circumstan(& atunci c%n $ncerc(m s( !or*im e lucruri funamentale" $n
orice caz& cu!intele s'irit, i !ia(,E ne sunt familiare9 ele ne sunt
cunotine !echi& 'iese 'e care le mut(m e milenii 'e eichierul g%nirii"
Pro*lema se 'unea& f(r( $noial(& $n tim'urile ancestrale& atunci c%n un om
f(cea tul*ur(toarea esco'erire c( su:ul care '(r(sea cor'ul muri*unului
era 'ro*a*il altce!a ec%t o micare a aerului" Prin urmare& nu este
$nt%m'l(tor c( cu!intele onomato'eice ca ruch& ruach& roho 2e*raic(& sBahili&
ara*(3 esemneaz( totoat( i s'iritul& cu nu mai 'uin( 'recizie ec%t
grecescul tt!souu i latinescul s'iritus"
Ori& $n ciua tuturor cunotinelor 'e care le a!em es're $nelesul s(u&
tim noi oare ce este acela s'iritQ 1au& m(car& suntem noi siguri c( atunci
c%n folosim acest cu!%nt $nelegem cu toii acelai lucruQ Cu!%ntul s'irit
este at%t e am*iguu i e sus'ectF Nu este el& oare& multi!ocQ +celai
termen esemneaz( o iee nere'rezenta*il(& transcenent(& cu semni.caie
uni!ersal(9 iar mai *anal& o noiune analoag( aceleia a cu!%ntului englezesc
min,9 el esemneaz( totoat( !i!acitatea intelectual(9 a'oi o fantom( i&
e asemenea& un com'le) incontient care 'ro!oac( fenomenele s'irititilor&
ca e 'il( mesele mic(toare& scriitura automatic(& s'iritele care $i fac
simit( 'rezena 'rin cioc(nituri4 a'oi& $ntr6un sens .gurat& atituinea
ominant( a unui anumit gru' social U s'iritul care omnea $n cutare loc, U
i& $n .ne& a'licat la cor'ul material& uhul !inului& al s(rii& '%n( la *(uturile
s'irtoase" Nu m( las furat e glume e 'rost gust" In aceste a'ro'ieri a!em
e6a face cu un caracter !enera*il al lim*ii& care enot( o moleeal(
'aralizant( a g%nirii noastre9 este un o*stacol tragic 'entru toi cei care
s'er( s( ating(& 'rin gama cu!intelor& $naltele regiuni e)traterestre ale i'ilor
'ure" C(ci atunci c%n 'ronun(m cu!%ntul s'irit,& sensul momentan res6
tr%ns asu'ra c(ruia 'unem accentul nu iz*utete s( su'rime $n totalitate
multi'lele sensuri care se iesc $n acest termen"
1untem eci o*ligai s( ne 'unem $ntre*area urm(toare care este
funamental(4 oare ce se $nelege& la 'ro'riu !or*in& 'rin cu!%ntul s'irit&
atunci c%n este folosit $n relaie cu noiunea e !ia(Q, Nu tre*uie niciecum
s( 'resu'unem c( .ecare tie e6)act ce tre*uie $neles 'rin s'irit, sau 'rin
!ia(,"
Nu sunt .losof9 nu sunt ec%t un em'irist i& $n 'rezena oric(rei
$ntre*(ri i.cile& am tenina s( m( *izui 'e e)'erien( 'entru a ecie ce i
cum" C%n li'sete *aza e e)'erien( la $nem%n(& 'refer s( las f(r(
r(s'uns $ntre*area 'us(" Prin urmare&
i ni str(ui $ntoteauna s( reauc m(rimile a*stracte la contul ldr
ei)i'iric 'entru a . oarecum sigur c( tiu es're ce " uLsc" Tre*uie s(
m(rturisesc c( n6am ha*ar ce este s'iritul $n ie la fel cum inor -i ce este
!iaa," Nu cunosc !iaa ec%t u* asPectuX cor'urilor !ii9 ce ar 'utea . ea $n
sine& $n stare a*6tracta& $n afara unui singur cu!%nt& m( simt inca'a*il s(
*(nuiesc& chiar i o*scur" Prin urmare& !a tre*ui s( !or*esc mai $nt%i nu e
!ia( ci e cor'ul !iu& nu e s'irit ci e 'sihic" -i nu 'entru c( a !rea s( m(
sustrag e)amin(rii $ntre*(rii cu 'ri!ire la tru' i su:et9 im'otri!(& s'er mai
egra*( c( a7utorul acestui funament em'iric ar 'utea s(6i ofere s'iritului o
e)isten( real( U i asta f(r( ca !iaa s( 'l(teasc( nota"
Noiunea e cor' !iu 'rezint( mai 'uine i.cult(i $n calea e)'lic(rii&
'entru sco'ul 'e care $l urm(rim aici& ec%t noiunea general( e !ia(9
cor'ul se 'erce'e& el este accesi*il e)'erienei noastre& el se ofer(
'osi*ilit(ii noastre e a 'erce'e" Prin urmare& !om . e acor s( s'unem c(
cor'ul este un sistem e it(i materiale aa'tat sco'urilor !ieii i interior
cooronat9 ste un fenomen sesiza*il 'rin simuri sau U mai sim'lu U o
is'oziie aa'tat( a materiei care face 'osi*il( .ina !ie" Pentru a e!ita orice
confuzie& oresc s( atrag atenia asu'ra fa'tului c(& $n e.niia cor'ului& nu
am f(cut s( inter!in( ceea ce esemnez 'rin termenul !ag e .in( !ie,"
+ceast( se'arare& 'e care nu !reau 'entru moment nici s( o a'(r& nici s( o
critic& are ca sco' s( ne 'ermit( s( consier(m cor'ul& nu ca 'e o sim'l(
alc(tuire material(& ci ca 'e un sistem material 'reg(tit 'entru !ia(& care
face 'osi*il( !iaa cu coniia totui s( amitem c( $nciua is'oziiilor sale"
i oricare ar . ele& el nu ar 'utea tr(i f(r( s( inter!in( natura !ie," C(ci&
l(s%n la o 'arte sensul 'e care l6ar 'utea a!ea aceast( natur( !ie,& $i
li'sete cor'ului& atunci c%n $l 'ri!im ca atare& ce!a inis'ensa*il !ieii4
'sihicul" Este ceea ce ne arat( $n 'rimul r%n e)'eriena noastr( imeiat(&
cea 'e care o tr(im !iza!i e noi $nine i a'oi e)'eriena imeiata care o
tr(im !iza!i e ceilali9 este ceea ce tim 'rin eucii tiini.ce $n 'ri!ina
!erte*ratelor su'erioare i nu mai 'uin $n cea a animalelor inferioare i a
'lantelor"
Oare ar tre*ui s( 'unem 'e acelai 'lan& s( ienti.c(m natura !ie,&
es're care am !or*it aineaori i 'sihicul 'e care $l cunoatem imeiat 'rin
contiina uman( i s( reconstituim astfel antica ualitate& *ine cunoscut(& a
su:etului i cor'uluiQ 1au mai egra*( e)ist( o oarecare moti!aie care s(
autorizeze o se'arare $ntre natura !ie i !ia(Q +r tre*ui s( amitem c( i
su:etul este un sistem aa'tat 'entru un sco'& o is'oziie care nu mai este
numai a materiei 'reg(tite 'entru !ia(& ci a materiei tr(itoare& sau mai e)act
a 'rocesului !ieii" Nu sunt eloc sigur c( aceast( moalitate e a !eea
lucrurile ar . general acce'tat(9 suntem at%t e o*inuii cu ieea c( su:etul
i cor'ul constituie unitatea !ie& $nc%t a!em $nclinaia e a consiera su:etul
ca o sim'l( organizare a 'roceselor !itale care se eruleaz( $n cor'"
Nn m(sura $n care e)'eriena noastr( ne 'ermite s( tragem concluzii
asu'ra naturii su:etului& ea ne arat( 'rocesul 'sihic $nQ e'enena sa e
sistemul ner!os" -tim cu su.cient( certituine c( istrugerea unor '(ri ale
creierului 'ro!oac( eterior(ri 'sihice cores'unz(toare" #(u!a s'in(rii i
creierul conin& $n ansam*lu& cone)iunile c(ilor senzoriale i motrice& ceea ce
s6a numit $neo*te arc re:e)" Ce tre*uie s( $nelegem 'rin acest tj mierB
Un e)em'lu sim'lu ne !a 'ermite s(6l e)'lic(m" +tin6Sem cu egetul un
o*iect .er*inte U $nat( c(lura e)cit( termi6aiile ner!ilor tactili" +ceast(
e)citaie moi.c( starea c(ii erente '%n( la m(u!a s'in(rii i e aici '%n( la
creier" Dar XB7a $n m(u!(& celulele ganglionare au ca'tat e)citaia tactil(9 k"
au transmis moi.carea st(rii c(tre celulele ganglionare moe in !ecin(tate
care& la r%nu6le& e)cit( muchii *raului& o!oc%n astfel o *rusc( contractur(
muscular( i retragerea liniiToate acestea se eruleaz( cu o asemenea
ra'iitate $nc%t& eseori& 'erce'ia contient( a urerii nu se 'rouce ec%t
tunci c%n m%na a fost e7a retras(" Reacia se 'rouce& aaar& automat i
nuE e!ine contient( ec%t mai t%rziu" Eul care 'erce'e ia cunotin( e
ceea ce s6a 'etrecut $n m(u!( su* forma unei imagini 'e care o asociaz( cu
conce'te i cu!inte" Cu a7utorul unui act re:e) e acest gen& aic( o e)citaie
care !ine e la e)terior s're interior i un im'uls care merge $n sens in!ers ne
'utem face o iee es're 'rocesele care ser!esc ca *az( 'sihicului" 1( lu(m
acum un caz mai sim'lu4 auzim un zgomot inistinct care& iniial& nu are alt
efect ec%t e a ne incita s(6l ascult(m 'entru a esco'eri ce este ei" In
acest caz& e)citaia auiti!( eclaneaz( o suit( e re'rezent(ri& aic( e
imagini care i se asociaz(" +cestea sunt .e imagini auiti!e& .e imagini
!izuale& .e imagini afecti!e" <olosesc termenul imagine,numai $n sensul e
re'rezentare" Un fa't 'sihic oarecare nu 'oate& e!ient& s( e!in( coninut al
contiinei ec%t ac( este 're!(zut cu un caracter re'rezentati!& ac( este
imagina*il=" Numesc& eci" imagini toate coninuturile contiente 'entru c(
ele sunt re'rouceri ale 'roceselor cere*rale"
@a seria e imagini eclanat( e e)citaia auiti!( !ine s( se aauge
*rusc o imagine6amintire auiti!( asociat( cu o imagine
O e.niie mai 'recis( a acestui 'roces o g(sim la <reu4 un coninui
`contient nu 'oate e!eni contient ec%t ac( se asociaz( cu o
re'rezentare !er*al(" Este e!ient c( orice form( e 'erce'ie e)terioar(& .e
ea i auiti!(& se com'ort( ca i coninuturile 'sihicului incontient4 'entru a
. contientizat(& 'erce'ia tre*uie s( a'eleze la a7utorul unei re'rezent(ri
!Eer*ale" $n acest sens& nu este ne!oie s( a!em o re'rezentare foarte 'recis(
a Perce'iei res'ecti!e9 e)citaia sonor(& e 'il(& 'oate . re'rezentat(
foarte sRn'lu 'i $n ieea e sunet," 2N" Tr"3
?0 !izual(& e 'il(& un ar'e cu clo'oei i zgomotul s(u s'eci.c" Un
semnal e alarm( se eclaneaz( automat $n toat( musculatura9 arcul re:e)
este com'let" Dar acest caz se eose*ete e cel 'receent 'entru c( un
'roces cere*ral& o suit( e imagini mentale& s6a inserat $ntre e)citaia
senzorial( i im'ulsul motric" 8rusca tensionare a cor'ului eclaneaz( la
r%nu6i fenomene cariace i circulatorii9 acest ansam*lu ca'(t( 'sihic forma
e s'aim("
Putem astfel s( ne facem o iee e ceea ce este 'sihicul" El se
com'une in re'roucerile 'roceselor sim'le $n creier i in re'roucerile
acestor re'rouceri $ntr6o serie a'roa'e in.nit(" +ceste re'rouceri au
'ro'rietatea e a . contiente" Natura contiinei este o enigm( a c(rei
soluie eu nu o cunosc" In chi' 'ur formal& am 'utea s'une c( 'sihicul este
consierat ca .in contient 'ornin in momentul $n care el intr( $n relaie
cu eul" Dac( aceast( relaie nu e)ist(& el este incontient" Uitarea arat( c%t
e es i cu c%t( uurin( coninuturie O'sihiculuiP $i 'ier contactul cu eul"
De aceea ne 'lace s( com'ar(m contiina cu lumina unui 'roiectorA" Numai
o*iectele asu'ra c(rora cae fascicolul luminos intr( $n c%m'ul 'erce'iei
mele" Dar ac( se $n6t%m'l( ca un o*iect s( r(m%n( $n um*r(& totui el nu a
$ncetat s( e)iste9 numai c( nu6l !eem" Prin urmare& coninutul 'sihic es're
care nu am cunotin( se a:( i el 'e une!a iar starea $n care se g(sete el&
u'( toate a'arenele& nu ifer( e cea $n care era c%n eul $l !eeai 1'otul
luminos al 'roiectorului e!oc( mai egra*( fa'tul ateniei" +ic( al
concentr(rii mentale care face ca in noianul e senzaii i im'resii e)terne
i5sau interne s( izol(m ceea ce ne intereseaz( $n mo eose*it" Este ce!a
asem(n(tor cu o lu'( care am'li.c( imaginea !izual( a unui o*iect sau
cu!%nt intr6o serie mai mult sau mai 'uin istinct(" 2N" Tr"3 E)ist( totui o
iferen(4 contientizarea aaug( o*iectului res'ecti! o imensiune afecti!(
su*iecti!(& care 'ro!ine in inter!enia com'le)elor 'er%n aceste coniii&
contiina tre*uie c( este su.cient e)'licat( consier%n6o $n relaie cu eul"
Dar 'unctul critic este eul" Oare ce tre*uie s( $nelegem 'rin acest cu!%ntQ
Du'( toate 'ro*a*il6 t%tile a!em e6a face cu un factor a c(rui alc(tuire este
!ariat[ M se s'ri7in( 'e re'roucerea funciilor senzoriale care transa
e)citaiile !enin in e)terior i in interior9 $n 'lus& ei se *azeaz( 'e o
acumulare enorm( e re'rouceri e imagini ale trecutului" Toate aceste
com'onente foarte i!erse au ne!oie e o 'uternic( coeziune& iar noi am
constatat c( aceast( sarcin( $i re!ine contiinei" +stfel& contiina 'are a .
'reconiia inijl 'ensa*il( eului" Dar& 'e e alt( 'arte& contiina nu este
'osi*il( f(r( eu" +ceast( contraicie a'arent( 'oate . res'ins( ac(
amitem c( i eul este o re'roucere4 a unui mare num(r e 'rocese i a
cone)iunii lor9 o re'roucere a tuturor 'roceselor i coninuturilor care
constituie contiina euluiY #ultituinea lor constituie o unitate eoarece
ra'ortul lor cu contiina este un soi e gra!itaie care atrage elementele
'articulare s're un centru 'ro*a*il !irtual" +stfel se face c( nu !or*esc numai
e eu& ci e un com'le) al eului& ami%n& ceea ce este funamental& c(
acest eu& .in o alc(tuire foarte !aria*il(& eci insta*il(& nu ar . 'ur i sim'lu
eul" 2$mi este im'osi*il s( m( o'resc aici la transform(rile clasice ale eului 'e
care le $nt%lnim la alienai i $n !is"3
+ceast( conce'ie a eului ca alc(tuire e elemente 'sihice ne conuce
logic la urm(toarea $ntre*are4 Oare&6 eul este imaginea central(& aic(
re'rezentantul e)clusi! al totalit(ii .inei umaneQ Oare& conine i e)'rim( el
toate coninuturile i toate funciileQ
R(s'unsul tre*uie s( .e negati!" Contiina eului este un sonale ale
ini!iului care contientizeaz(" Dac( un a'us e soare& e 'il(& nu este $n
sine ec%t un a'us e soare& el ca'(t( a !aloare afecti!( nuanat( atunci
c%n este 'erce'ut e o 'ersoan( anume" 2N" Tr"3 com'le) care nu
$nglo*eaz( totalitatea .inei umane4 ea a uitat mai mult ec%t tieG" Ea a
auzit i a !(zut o in.nitate e lucruri e care nu a a!ut nicioat( ha*ar" Ea nu
a tiut nimic e g%n6urile care r(s(reau incolo e hotarele ei" Eul nu are
nici cea mai !ag( iee es're reglarea at%t e increi*il e im'ortant( a
'roceselor cor'orale interne& care intr( $n sarcina sistemului ner!os
!egetati!" Ceea ce eul conine $n el este& 'ro*a*il& 'artea cea mai in.m( in
ceea ce ar tre*ui s( conin( o contiin( com'let(" Prin urmare& eul nu 'oate
. ec%t un com'le) 'arial" Pro*a*il c( el este acel com'le) originar a c(rui
coeziune intern( este contiina" Dar& oare& s( se limiteze contiina numai la
com'le)ul euluiQ $ntr6ae!(r& nu !eem e ce numai coeziunea unei anumite
'(ri a funciilor senzoriale i a unei anumite '(ri a materialelor 'ro!enin
in amintire ar tre*ui s( .e& $n e)clusi!itate& contiin(" -i com'le)ele !(zului
i auzului is'un e o organizare 'erfect( $n(untru" Nu e)ist( nici un moti!
e a nu amite fa'tul c( nu ar 'utea . i ele contiin(E" Cazul Delenei meller&
o sur(& mut( i oar*(& arat( 'erfect c( simul tactil i cel cenestezic sunt
su.ciente 'entru a construi i a face 'osi*il( o contiin(& limitat( ce6i re't&
numai la aceste simuri" Iat( e ce $mi re'rezint contiina eului ca o alc(tuire
in i!erse contiine senzoriale,9 i!ersele contiine 'articulare
ine'enente
G Nu este !or*a aici numai e uitare" Refularea& $n acce'ia ei
freuian(& $i are rolul *ine eterminat $n limitarea hotarelor contiinei" Din
nefericire" 0ung& u'( es'(rirea ramatic( e mai !%rstnicul s(u con.ate i
mentor s'iritual 2<reu3& a e!itat& c%t a fost cu 'utin(& s( insiste 'rea mult
asu'ra acestui conce't care ocu'( un loc central $n 'sihanaliz(" 2N" Ti"3
T $ncerc%n s( e!ite conce'tul e refulare 2!" n" G3& 0ung caut( s( ne
con!ing( cu alte e)em'le c( contiina are o arie mai larg(& c( ea nu se
limiteaz( la hotarele com'le)ului eului," $n fon& el $ncearc( s( e.neasc(
conce'tul e totalitate 'sihic(& care $nglo*eaz( contientul i incontientul&
ar f(r( a insista asu'ra elementelor refulate ale incontientului" 2N" = r"3 au
fuzionat $n unitatea eului 'lasat( easu'ra lor"
'ar cum contiina eului nu $nglo*eaz( niciecum toate acti!it(ile i
nici toate fenomenele 'sihice& altfel s'us $ntruc%t ea nu conine $n ea toate
re'roucerile& iar !oina& $n ciua eforturilor sale& nu iz*utete s( 'enetreze $n
unele regiuni care $i r(m%n $nchise& 'ro*lema se 'une e a ti ac( nu e)ist(
o coeziune analoag( contiinei eului care ar $nglo*a toate acti!it(ile 'sihice&
un soi e contiin( mai $nalt( i mai !ast( $n care s6ar cu'rine i eul" Este
'osi*il ca eul nostru s( .e i el $nglo*at $ntr6o contiin( mai 'erfect(& ca un
cerc mai mic $ntr6un cerc mai inare"
Tot aa cum acti!it(ile !(zului& auzului& etc& ofer( o imagine a lor care&
ra'ortat( la un eu& creaz( caracterul contient al acestei acti!it(i i eul
'oate . consierat& u'( cum am ar(tat& ca o imagine a totalit(ii acti!it(ilor
'e care le cu'rine" 8a chiar am 'utea 'retine ca toate acti!it(ile 'sihice
laolalt( s( 'rouc( o imagine care ar cu'rine esenialul naturii lor& altminteri
nu le6am 'utea consiera re't 'sihice" +stfel& nu !eem e ce acti!it(ile
'sihice incontiente nu ar a!ea i ele acest caracter e imagini& ca i cele
care se 'rezint( contiinei noastre" $ntruc%t omul& u'( cum se 'are& este o
unitate !ital( care se cu'rine 'e sine& am . tentai s( conchiem c(
imaginile tuturor acti!it(ilor 'sihice ar 'utea . cu'rinse $ntr6o imagine e
ansam*lu a omului total i !(zute e el ca un eu"
Nm'otri!a acestei i'oteze& nu !oi 'rezenta nici o o*iecie esenial(9
totui ea !a r(m%ne re!erie goal( at%ta !reme c%t nu !om resimi ne!oia e
a o utiliza 'entru a e)'lica oarece" Chiar ac( simim ne!oia s( recurgem la
ieea unei contiine su'erioare 'entru a e)'lica unele fa'te 'sihice& aceasta
ar r(m%ne totui o sim'l( i'otez(" C(ci $nelegerea noastr( nu are 'uterea s(
o!eeasc( c( e)ist( o contiin( su'erioar( celei 'e care o cunoatem"
$ntoteauna !a r(m%ne 'osi*ilitatea ca& $n um*ra e incolo e contiina
noastr(& lucrurile s( .e foarte iferite e ceea ce ne 'ermit s( ne imagin(m
cele mai $nr(znee intre minile in!enti!e"
Hoi re!eni asu'ra acestei 'ro*leme mai t%rziu $n e)'unerea mea"
Pentru moment& o !om l(sa e6o 'arte 'entru a ne re$ntoarce la 'rima
chestiune a su:etului i cor'ului" Du'( tot ceea ce am s'us '%n( acum& am
'utea s( ne facem o '(rere es're ieea e su:et& a c(rui esen( fra'eaz(
ca fenomen e re'roucere" 1u:etul este o suit( e imagini& $n sensul cel mai
larg4 ar el nu este o 7u)ta'unere& sau o succesiune fortuit(9 el este&
im'otri!(& o construcie logic( i iri7at( $n cel mai $nalt gra& un soi e
!iziune $n imagini a acti!it(ilor !ieii" -i u'( cum materia cor'ului a't
'entru !ia( are ne!oie e 'sihic 'entru a6i e)ercita acti!itatea !ital(& tot
aa i su:etulK 'resu'une cor'ul !iu& 'entru ca imaginile sale s( 'oat( s(
e)iste"
1u:et i cor' sunt 'ro*a*il un cu'lu antagonist9 ca atare& ele e)'rim( o
singur( .in( a c(rei natur( nu 'oate . $neleas( numai 'rin manifestarea sa
material( i nici 'rin 'erce'ia intern( imeiat(" 1e tie c( o conce'ie antic(
face s( se nasc( omul in $nt%lnirea intre un su:et i un cor'" <(r( $noial(&
este mai e6)act s( s'unem c( o .in( !ie necunoscut(& es're natura c(reia
nu s6ar 'utea s'une nimic& e)ce't%n fa'tul c( $n acest mo esemn(m noi o
su*stan( !ie& a'are e)terior su* forma unui cor' material i se 'erce'e
interior ca o suit( e imagini ale acti!it(ilor !itale care se eruleaz( $n cor'"
@a urma urmei& ne $ntre*(m ac( aceast( se'arare a su:etului i cor'ului nu
este& la re't !or*in& o m(sur( 'e care a luat6o $nelegerea noastr(
K Pentru 0ung su:etul i 'sihicul sunt ientice" De o*icei& $n scrierile
sale& el folosete termenul 's;che 'entru a cu'rine aceste ou( $nelesuri"
R(m%ne $n saicina trauc(torilor s( eci( folosirea alternati!( a lor" 2N" Tr"3
trll a 'ro!oca luarea e cunotin(& o istincie inis'ensa*il( P oaterii unei
st(ri e lucruri su* ou( as'ecte c(rora 0e6am orat& f(r( nici un re't& o
realitate ine'enent("
Inter!enia tiinei nu ne6a 'ermis s( sesiz(m enigma !ieii n7ci $n
materia organic( i nici $n misterioasele serii e imagini ale su:etului" +a c(
suntem mereu $n c(utarea naturii !ii,a c(rei e)isten( tre*uie s( o amitem
incolo e ceea ce am 'utea atinge noi 'rin e)'erien(J" C%n cunoti
a*isurile .ziologiei eti cu'rins e ameeal(& iar cel care tie c%te ce!a
es're su:et is'er( la ieea c( aceast( .in( stranie i fugiti!( ar 'utea s(
nu cunoasc(, nicioat( nimic& ec%t $ntr6o manier( mai mult a6'ro)imati!("
Din acest 'unct e !eere& am 'utea s( ne 'ierem s'erana e a
a7unge la ce!a esenial $n 'ri!ina acestui factor inecis cu multi'le faete
care s6a numit s'irit," Un singur 'unct 'are clar4 c( natura !ie, rezum(
ieea !ieii $n cor'& s'iritul este rezumatul noiunii e natur( 'sihic(,9
aeseori& e altminteri& folosim cu!%ntul s'irit, confun%nu6l cu acela e
su:et" $n el $nsui& s'iritul, este la fel e ne*ulos ca i natura !ie," Iar
$noiala 'e care o a!em asu'ra ientit(ii .nale a su:etului i cor'ului se
$ntoarce asu'ra o'oziiei a'arente $ntre s'irit, i natur( !ie," <(r( $noial(
c( i ele sunt unul i acelai lucru"
Oare ne sunt necesare asemenea a'ro)im(riQ Nu ne6am 'utea mulumi
cu contrastul e7a su.cient e misterios intre 'sihic i cor'Q Din 'unctul e
!eere al tiinelor naturale este ceea ce ar tre*ui s( facem" Dar mai e)ist( i
un 'unct e !eere im'us e morala cunoaterii noastre& care nu numai c(
ne 'ermite ar ne i
0ung creaz( sentimentul c( natura !ieE, ar . ce!a misterios& uit%n c(
nu a!em 2i3 aici ec%t un termen con!enional cu care !rem s( esemn(m o
anumit( i are e lucruri care se ofer( 'erce'iei noastre i care ifer( e
ceea Ce s6a numit materie anorganic(& 2N" Tr"3 im'une s( mergem mai
e'arte i s( trecem aceast( *arier( a'arent insurmonta*il(4 acest 'unct e
!eere este cel al 'sX hologiei"
Nn meitaiile e '%n( acum& eu m6am 'lasat $n 'unctul e !eere
realist al g%nirii tiinelor naturale& f(r( a m( $noi ue funamentele 'e care
m6am *izuit" Dar 'entru a 'utea e)'lica 'e scurt ce $neleg 'rin 'unct e
!eere 'sihologic& tre*uie s( ar(t c( 'utem a!ea serioase $noieli asu'ra
re'tului e)clusi! al acestei conce'ii realiste" 1( lu(m ca e)em'lu ceea ce&
'entru $nelegerea nai!(& este lucrul cel mai real4 materia" Nu 'ose(m
asu'ra naturii materiei ec%t i'oteze o*scure teoretice& imagini create e
su:etul nostru" #icarea onulatorie& sau emanaia solar( care atinge ochiul
meu este transformat( e el $n lumin(" 1u:etul meu este cel care& cu *og(ia
sa e imagini& atri*uie lumii culoare i sunet& iar ceea ce eu consier re't
certituinea cea mai raional( real( intre toate& e)'eriena& este& $n forma sa
cea mai elementar(& un ei.ciu 'este m(sur( e com'licat& forn mat in
imagini 'sihice" Prin urmare& nu mai r(m%ne& $n mare& a'roa'e nimic care s(
.e e)'erien( imeiat( $n afara 'sihicului" Totul este transmis& traus& .ltrat&
alegorizat& eformat i chiar falsi.cat e c(tre el" Noi suntem $n aa m(sur(
$n!em%ntai $ntr6un nor e imagini schim*(toare i iluzorii la in.nit& $nc%t am
C -i totui& e)'eriena nu este at%t e su*iecti!( 'e c%t ar !rea s( ne
fac( s( creem 0ung +ltminteri nu ar . cu 'utin( nimic in ceea ce secolul
nostru& mai aies& a aus ca re!oluionar $n t(r%mul tiinei i tehnicii" Dac(
totui 0ung atri*uie e)'erienei o oz( cam mare e relati!itate este 'entru
c(& ca e o*icei& el !rea s( $m'ace& $n e)'unerile sale i ca'ra i !arza" +tunci
c%n se areseaz( meiilor teologale el are gri7( s( nu le su'ere 'este
m(sur(& iQ acest sens $i $nulcete tonul i cutezana 'oziti!ist(" +'oi
'roceeaz( taman 'e os& c%n !rea s(6i c%tige 'e re'rezentanii tiinei"
2N" Tr"3
n E)'eriena noastr( este meiat( e 'sihic" De aceea nu 'oate .
numit( imeiat(," 2N" Tr"3 utea a.rma& ca i marele sce'tic *ine cunoscut4
Nimic nu este ae!(rat U i nici m(car ceea ce zic eu acum," +cest nor este
at%t 7e gros i e $nel(tor $n 7urul nostru $nc%t a fost necesar s( in!ent(m
tiinele e)acte 'entru a sesiza cel 'uin o lumini( in ceea ce s6a numit
natura real(, a lucrurilor" Este ae!(rat u neutru $nelegerea nai!(& aceast(
lume mult 'rea o'ac( nu 'are e fel ne*uloas(9 ar ac( intr(m $n inima
unui 'rimiti! i com'ar(m imaginea sa es're lume cu contiina unui oir
ci!ilizat& ne 'utem face o iee es're marea um*r( $n care i noi& or*ec(im"
Tot ceea ce tim es're lume i tot ceea ce cunoatem $n chi' mai
imeiat nu sunt ec%t coninuturile contiinei care curg in iz!oare
$ne'(rtate i o*scure" Nu am intenia s( constat !aloarea relati!( a lui esse
$n re& aic( a realului i nici 'e cea a 'unctului e !eere iealist a lui esse $n
intellectu solo9 ar a !rea s( a'ro'ii aceste e)treme care se o'un& cu
a7utorul unui esse $n anima9 altfel s'us4 cu a7utorul 'unctului e !eere
'sihologic" Noi nu tr(im imeiat ec%t $n lumea imaginilor"
Dac( lu(m $n serios acest 'unct e !eere& rezult( consecine
eose*ite& 'entru c( nu !om mai 'utea su*orona !aliitatea fa'telor 'sihice
nici criticii cunoaterii i nici e)'erienei tiinelor naturale==" 1ingura
$ntre*are ar . urm(toarea4 Oare 'utem a.rma c( e)ist( ce!a ce s6ar 'utea
numi coninut al contiineiQ Dac( e)ist( aa ce!a& el $i are 'ro'ria !aloare"
Nu !om 'utea in!oca tiinele naturale ec%t $n cazul $n care coninutul ar
+.rmaia este& esigur& e)agerat(" Pentru c( mentalitatea omului
moern& chiar ac( mai '(streaz( multe in su'erstiiile i creinele
Primiti!e& are i o imensiune tiini.c(,2o*iecti!(3 'e care lumea 'rimiti!(
nu a cunoscut6o" Trecerea e la g%nirea magic(& e la creina $n forele
dculte& la g%nirea cauzal( este un salt calitati! $n istoria g%nirii umane& cu
consecine incalcula*ile care a*ia se fac simite $n zilele noastre" 2N" Tr"3
+ic(& nici .loso.ei i nici tiinei" 2N" Tr"3 'retine s( .e o a.rmaie asu'ra
unui o*iect al e)'erienei e)terioare9 nu se !a 'utea in!oca teoria cunoaterii
ec%t $n cazul $n care ce!a necunoscut ar . 'rezentat ca cunoscutF 1( lu(m
un e)em'lu 'e care $l cunoatem cu toii4 tiinele naturale nu au esco'erit
nic(ieri !reun zeu oarecare9 critica cunoaterii emonstreaz( im'osi*ilitatea
e a6l cunoate 'e Dumnezeu9 ar su:etul face un 'as $n fa( i a.rm( c( are
e)'eriena lui Dumnezeu" Dumnezeu este o realitate 'sihic( 'e care nu o
'utem e)'erimenta $n chi' imeiat" Dac( nu ar . fost aa& atunci nicioat(&
ar nicioat(& nu s6ar . !or*it es're Dumnezeu=A" Iat( un fa't care are
!aloare $n sine& f(r( a mai . ne!oie e m(rturii e alt orin ec%t cel
'sihologic9 el este inaccesi*il tuturor formelor e critic( ne6'sihologic(" El
'oate . o*iectul e)'erienei celei mai imeiate& i& 'rin urmare& reale& care nu
'oate . istrus( e nici o m(rturie" Numai oamenii care refuz( s( consiere
fa'tele sau cei care nu se 'ot ez*(ra e su'erstiie r(m%n $nchii la acest
ae!(r" +t%ta !reme c%t e)'eriena lui Dumnezeu nu riic( 'retenia e a
e!eni o !aloare general( sau o a.rmaie a*solut( a e)istenei lui
Dumnezeu& ea r(m%ne $n afara oric(rei critici=,4 un fa't iraional& ca& e
'il(& fa'tul c(
=A $n realitate& $n aceast( 'ri!in(& lucrurile nu stau chiar aa"
Dumnezeu 'oate . 'ur i sim'lu& u'( cum a.rm( <reu& o reactualizare a
e)'erienelor emoionale 'e care le6a tr(it .ecare in noi& $n 'erioaa
co'il(riei& al(turi e '(rini& +ceste im'resii arhaice s6au .)at $n incontient i
re!in $n !iaa omului ault $n 'erioaele e criz( care& tre*uie s( o
recunoatem& nu li'sesc" Desigur c(& ulterior& ele sunt greu e izolat i
ienti.cat& cu at%t mai mult cu c%t creinele i imaginile religioase care se
transmit 'e cale cultural( !in sai 'un( 'ro'ria lor am'rent(" 2N" Tr"3
=T $n realitate& aa ce!a este cu ne'utin(" Istoria religiilor 2ca i
cazuistica 'sihiatric(3 a*un( e cazuri $n care o e)'erien( 'ersonal(, a lui
Dumnezeu a fost a.rmat( ca realitate o*iecti!( i& nu e 'uine ori& aclamat(
ca o nou( form( e religie" Dac( lu(m e)em'lul mic(rilor eretice care au
'igmentat istoria cretinismului& ca i !%n(toarea e !r(7itoare a E!ului
#eiu& !eem e)ist( elefani nu tre*uie su'us nici unei critici" In fon&
e)'eriena lui Dumnezeu are o !aloare relati! general(& $n aa fel $nc%t toat(
lumea tie cum!a ce semni.c( e)'resia e)'eriena lui Dumnezeu,=G" O
'sihologie tiini.c( tre*uie s( recunoasc( c( aceast( e)'erien( este relati!
frec!ent(" 8a chiai tre*uie s( inem cont e ceea ce s6a escris ca
su'erstiie" +tunci c%n cine!a a.rm( c( !ee s'irite sau c( este !r(7it& ac(
nu a!em e6a face aici cu o sim'l( moalitate e e)'rimare& suntem $n
'rezena unui fa't $n aa m(sur( e general $nc%t .ecare tie ce tre*uie s(
$neleag( 'rin s'irit, sau 'rin a . !r(7it,=?" Prin urmare& 'utem . siguri c(
$n cazuri e acest gen a!em e6a face& e asemenea& cu un anumit com'le)
'sihic& la fel e real ca i lumina 'e care o !(" Desigur c( eu nu tiu cum s(
o!eesc e)istena s'iritului unui mort $n e)'eriena e)tern(9 u'( cum nu6
mi 'ot re'rezenta nici 'roceeele logice 'rin care am 'utea o!ei& $n chi'
con!ing(tor& c( e)ist( !ia( u'( moarte9 ar tre*uie s(6mi e)'lic fa'tul c(&
in toate tim'urile i $n toate locurile& su:etul a.rm( c( a a!ut e)'eriena
s'iritelor& u'( cum tre*uie s( in cont i e fa'tul c( un mare num(r e
oameni neag( com'let aceast( e)'erien( su*iecti!(=K"
Du'( aceste e)'licaii cu caracter mai egra*( general& a cum
e)'erienele 'ersonale $n ale religiei se im'un cu aroare $n !iaa social(&
amenin%n sta*ilitatea orinii constituite" 2N" Tr"3
=G Haloarea general(, a e)'erienei lui Dumnezeu se e)'lic(& sim'lu&
'rin fenomenul transmiterii informaiilor culturale" Nimic& $n acest sens& nu
o!eete c( aceast( e)'erien(, ar a!ea o o*%rie natural( 2situat( cum!a
$n su:et3" Pe e alt( 'arte& oamenii comit confuzii gra!e atunci c%n cre c(
$neleg sensul a.rmaiei e)'eriena lui Dumnezeu," Pentru c( aceast(
e)'erien( nu este e fel ientic( $n cretinism& s( zicem i $n taoism" 2N" Tr"3
=? E)'resii e acest gen 'artici'( la fonul comun cultural al
umanit(ii" iK0ung s6a eclarat e7a un em'irist& aic( un ini!i care nu se
las( in:uenat e argumente .loso.ce& e s'eculaii mistice sau e a)iome
tiini.ce& ci e atele e)'erienei imeiate" 2N" Tr"3 !rea s( re!in la noiunea
e s'irit 'e care conce'ia noastr( realist( nu ne6a 'ermis s(6l sesiz(m
nic(ieri" 1'iritul 2ca i Dumnezeu3 este un o*iect al e)'erienei 'sihice9 nu6i
'utem esco'eri nici o manifestare e)terioar( i nici nu6l 'utem $nelege
raional& ac( folosim acest cu!%nt $n ae!(ratul s(u sens" C%n ne eli*er(m
e 're7uecata care const( $n reucerea unei noiuni .e la o*iectele
e)'erienei e)terne& .e la categoriile a'riorice ale cunoaterii& ne 'utem iri7a
atenia i curiozitatea s're aceast( .in( 'articular(& $nc( necunoscut(& care
s6a esemnat 'rin cu6!%ntul s'irit" $ntr6un asemenea caz& este $ntoteauna
util s( arunc(m o 'ri!ire asu'ra etimologiei 'resu'use a cu!%ntului J& c(ci
aeseori istoria sa 'roiecteaz( o lumin( sur'rinz(toare asu'ra naturii
o*iectului 'sihic care $i este funamentul"
Cu!%ntul german /eist 2s'irit3 are sensul e .in( su'ra6terestr( o'us(
cor'ului& $nc( in cele mai !echi tim'uri& aic( $n germana !eche
2cores'unz(tor anglo6sa)onului gast3" Du'( mluge& sensul funamental al
cu!%ntului nu este sigur" Totui& se 'are c( ar . a!ut leg(tur( cu noricul
geisa 2.in( furioas(3& cu goticul usgais;an 2a6i iei in .re3 i cu englezescul
aghast 2e)citat& m%nios3" +lte e)'resii ling!istice !in s( consolieze aceste
ra'orturi" Hon cust *efallen Beren 2a . cu'rins e m%nie3 inic( fa'tul c(
ce!a a c(zut 'e cine!a& c( s6a aezat 'este el& c( $l c(l(rete& l6a $m'ins
ia!olul,& este 'oseat& ce!a a intrat $n el& etc" In staiul 'relogic& ar $nc( i
azi $n lim*a7ul 'oetic U care $i atoreaz( e.cacitatea as'ectelor 'rimiti!e
conser!ate U afectele sunt 'ersoni.cate 'rin emoni4 a . $nr(gostit
$nseamn( a . fost r(nit e s(geile lui +mor9 Eros a az!%rlit
=J +naliza etimologic( face 'arte in metoa ez!oltat( e 0ung
numit( am'li.care" +m'li.carea com'ar( o*iectul 'sihic e analizat cu o
suit( e re'rezent(ri analoage 'rezente $n materiale culturale i!erse4 mituri&
*asme& relat(ri e e)'eriene mistice& creine& su'erstiii& etc" 2N" Tr"3 'rintre
oameni m(rul iscoriei& etc" C%n furia ne scoate in mini,& este e!ient
c( nu mai suntem ientici cu noi $nine i c( un emon& un s'irit& ne6a luat $n
st('%nire"
+tmosfera 'rimorial( in care a ieit oinioar( cu!%ntul s'irit,
continu( s( e)iste $n noi& ar& este ae!(rat& la o scar( 'sihic( uor
eesu*tul contiinei" Du'( cum o arat( s'iritismul moern& aceast(
fraciune a mentalit(ii 'rimiti!e 'oate sui la su'rafa( f(r( 'rea mare
osteneal(" Dac( este s( se con.rme eri!area etimologic( 2$n ea $ns(i foarte
'lauzi*il(3& atunci s'iritul ar . ca i o co'ie a afectului 'ersonal" 1( lu(m un
e)em'lu4 atunci c%n cine!a se las( $m'ins s're a.rmaii im'ruente& se
s'une c( l6a luat lim*a 'e inainte& c( i6a sc('at& o!ein astfel c( !or*irea
lui a e!enit o .in( ine'enent( care l6a is'itit" In lim*a7ul 'sihologic
s'unem4 orice afect are tenina e a e!eni un com'le) autonom& e a se
etaa in ierarhia contiinei i& $n m(sura 'osi*ilului& e a antrena eul
$m'reun( cu& el" Nimic sur'rinz(tor& aaar& ac( $nelegerea 'rimiti!( !ee
aici acti!itatea unei .ine str(ine& in!izi*ile& a unui s'irit," 1'iritul este atunci
imaginea afectului 'sihic i acesta este moti!ul 'entru care anticii numeau
s'iritele& 'e *un( re'tate& imagines& imagini"
1( ne $ntoarcem acum s're alte utiliz(ri ale noiunii e s'irit," <raza4
Cutare face ce!a $n s'iritul tat(lui s(u, are un sens u*lu& c(ci cu!%ntul
s'irit,& $n acest caz& face aluzie eo'otri!( la s'iritul unui mort i la o
atituine mental(& la o manier( s'iritual(" Iat( i alte e)'resii4 s6a
manifestat un s'irit nou,& ne g(sim $n 'rezena unui nou s'irit,9 aceste
e)'resii $ncearc( s( trauc( o re$nnoire e atituine mental(" O re'rezentare
funamental( este i aceea a unei lu(ri $n 'osesiune e c(tre un s'irit care a
e!enit $ntr6o locuin(& e 'il(& un s'iritus rector" Dar am 'utea& e
asemenea& s( s'unem cu nelinite4 $n aceast( familie omnete un s'irit
OuhP r(u,"
+ici nu mai este !or*a e 'ersoni.carea afectului& ci e re'rezentarea
unei moalit(i e g%nire sau U $n lim*a7 'sihologic
i e o atituine" O atituine rea& care se trauce 'rintr6un s'irit OuhP
r(u& are 'rin urmare& 'entru o minte nai!(& cam tot aceeai funcie
'sihologic( ca i un afect 'ersoni.cat" #uli se !or ar(ta neumLrii 'entru
c(& e o*icei& se $nelege 'rin atituine, o form( e aa'tare la o situaie&
eci o acti!itate a eului contient& eci o intenie !izi*il(" Dar atituinea sau
maniera e a g%ni nu este $ntoteauna& aa cum ar tre*ui& 'rousul !oinei"
Cel mai aesea& ea $i atoreaz( 'articularitatea contagiunii mentale& altfel
s'us e)em'lului i in:uenei meiului" -tim c( uneori atituinea negati!( a
unora otr(!ete atmosfera9 e)em'lul lor r(u este contagios9 ei $i fac 'e
ceilali s( e!in( ner!oi 'entru c( sunt intolera*ili" @a coal(& este su.cient
un singur co'il tur*ulent 'entru a 'er!erti s'iritul $ntregii clase9 i !ice!ersa4
caracterul !esel i cani al unui co'il 'oate lim'ezi i trans.gura atmosfera
sum*r( a unei familii cu coniia& esigur& ca e)em'lul cel *un s( corecteze
atituinea 'articular( a .ec(ruia" Prin urmare& o atituine se 'oate im'une
$m'otri!a !oinei contiente
i e)em'lele rele coru' *unele mora!uri," 1ugestia maselor este
e)em'lul cel mai clar $n acest sens"
+tituinea sau moalitatea s'iritual( se 'ot im'une contiinei& la fel ca
un afect& in interior sau in e)terior i& 'rin urmare& se trauc 'rin aceleai
metafore e lim*a7" @a 'rima !eere& atituinea 'are mai com'licat( ec%t
afectul" Dar ac( 'ri!im mai $nea'roa'e& nici !or*( e aa ce!a" De fa't&
ma7oritatea atituinilor se *azeaz(& $n mare& 'e un soi e sentin( care
$m*rac( aeseori caracterul unui 'ro!er*" In anumite atituini esco'erim
imeiat sentina c(reia i se su'un9 'utem !eea chiar i e une s6a
$m'rumutat aceast( ma)im( $nelea't(" De foarte multe ori atituinea se
caracterizeaz( 'rintr6un singur cu!%nt& e o*icei un ieal" Nu arareori se
$nt%m'l( ca chintesena unei atituini s( nu .e nici o sentin( i nici un ieal&
ci o 'ersonalitate 'e care o !ener(m i 'e care $ncerc(m s( o imit(m=C"
Eucaia utilizeaz( aceste realit(i 'sihologice i $ncearc(& cu a7utorul
sentinelor i iealurilor& s( sugereze atituini con!ena*ile intre care foarte
multe r(m%n cu ae!(rat e.cace su* forma ura*ilelor re'rezent(ri
su'erioare" Ca i s'iritele& ele au luat $n st('%nire o .in( omeneasc(" @a un
staiu mai 'rimiti!& !iziunea magistrului sau a 'astorului este cea care
instruiete& care concretizeaz( $ntr6o 'ersoan( re'rezentarea su'erioar(
iriguitoare& '%n( $ntr6acolo $nc%t s( o transforme $ntr6o manifestare
'erce'ut("
Ne a'ro'iem astfel e o noiune a s'iritului, care e'(ete cu mult
forma !er*al( animist(" 1entina $n!(at( sau $nele'ciunea 'ro!er*ial( este&
$n general& suma numeroaselor e)'eriene i eforturi ale ini!izilor& o
concluzie conensat( $n c%te!a cu!inte e)'resi!e" De 'il(4 ac( am su'une
unei analize a'rofunate cu!%ntul e!anghelic4 'rimii !or . ultimii,&
$ncerc%n s( reconstruim toate elementele care au us la aceast(
conensare e $nele'ciune e !ia(& ar 'utea s( ne sur'rin( a*unena i
maturitatea e)'erienelor !itale cu'rinse $n ele" Este un cu!%nt im'un(tor,
care aca'areaz( 'uternic sensi*ilitatea i o 'oate 'osea mult( !reme=>"
+ceste ma)ime sau iealuri care cu'rin
=C 0ung e!it( aici& ca e altfel $n a'roa'e $ntreaga sa o'er(& s( fac(
a'el la !oca*ularul 'sihanalizei freuiene" El !or*ete e ieal, ar nu
'ronun( nici un cu!%nt es're iealul eului& es're su'raeu" Hor*ete
es're imitarea unei 'ersonalit(i ar nu se refer( la fa'tul& e!ieniat e
<reu& c( su'raeul se formeaz( u'( imaginea '(rinilor ini!iului& ca i
u'( aceea a 'ersoanelor care l6au im'resionat cel mai mult" 2Reamintim c(
$n a oua to'ic( freuian(& a'aratul 'sihic al ini!iului este constituit in trei
instane4 inele& eul i su'raeul"3 2N" Tr"3
=> Poate c( fora e sugestie a acestei ziceri nu rezi( at%t $n
e)'eriena e)'eriena cea mai !ast( a !ieii& $m'reun( cu re:ecia cea mai
'rofun( constituie ceea ce noi numim s'irit, $n cel mai $nalt sens al
termenului& Dac( o re'rezentare su'erioar( e acest gen o*ine o su'remaie
f(r( limite& s'unem c( !iaa tr(it( su* conuita sa este o !ia( coniionat(
e s'irit& o !ia( s'iritual(" Cu c%t este mai a*solut( in:uena re'rezent(rii
su'erioare& cu at%t mai mult ea este mai constr%hg(toare& cu at%t mai mult
se com'ort( ca un com'le) autonom care se im'une ca o realitate e
nezruncinat $n faa contiinei eului"
-i totui& nu tre*uie s( uit(m c( ma)imele sau iealurile e acest gen U
aic( cele mai $nalte intre toate U nu sunt formule magice care au un efect
a*solut9 ele nu 'ot iz*uti s( omine ec%t $n anumite coniii& atunci c%n& $n
interiorul su*iectului& ce!a este gata s( le 'rimeasc(& un afect gata s(
'rimeasc( ceea ce $i ofer( ele" Numai 'rin intermeiul sensi*ilit(ii& ieea sau
forma 'e care ar 'utea s( o ca'ete re'rezentarea su'erioar( s6ar 'utea
transforma $n com'le) autonom" Dac( nu ar sta aa lucrurile& ieea ar
r(m%ne su* e'enena *unului 'lac contient& un sim'lu 7eton al unei
'rezene intelectuale f(r( form( eterminant(" C(ci ieea& atunci c%n nu
este ec%t o sim'l( noiune intelectual(& nu e)ercit( nici o in:uen( asu'ra
!ieii& 'entru c(& $n aceast( stare& ea nu mai este ec%t un sim'lu cu!%ntA"
Dar& 'e e real( 'e care o conenseaz(& c%t mai ales $n re'utaia celui care a
'ronunat6o" Este interesant e !(zut cum 2i s'ectral larg al !ieii 'olitice la
nj"i ne ofer( o a*unen( e e)em'le $n acest sens3 o'iniile i ar7recieriEe
r'E6 md9 *anale& cele mai e!ieme sau la mintea cocoaiui, U atunci c%n
'ro!in e la 'ersoane e !az( U sunt citate a'roa'e cu !eneraie& ca i cum
ar == o'inii 'reioase menite s( risi'easc( negura in cutare omeniu al !ieii
sociale" 2N"
Tl,3
YM $n realitate& aa cum am ar(tat e7a la nota =>& ceea ce face ca o
re'rezentare su'erioar( s( se im'un( 'u*licului este im'actul 'ersonalit(ii
celui care o susine" Pentru c( o 'ersonalitate cu greutate a*soar*e
afecti!itatea 'u*licului care se arat( gata s( $nghit( orice& f(r( nici o o*iecie&
alt( 'arte& c%n ea eine !aloarea unui com'le) autonom& atunci $i e)ercit(
aciunea asu'ra !ieii 'ersonalit(ii 'rin intermeiul sensi*ilit(ii"
1( ne ferim s( creem c( un act e !oin( sau o alegere contient( ar
. su.ciente 'entru a realiza atituinile autonome e acest gen" +m s'us mai
sus c( a7utorul sensi*ilit(ii esie necesar9 a . 'utut s'une la fel e *ine c(
este necesar s( e)iste& incolo e *unul 'lac contient& o is'oni*ilitate
incontient( care s( 'oat( s( conuc( la o atituine autonom("
1'iritualitatea nu e'ine e !oin(" C(ci toate 'rinci'iile 'e care le6am .
'utut alege i la care am . 'utut as'ira se a:( toteauna eesu*tul
contiinei noastre i& 'rin urmare& nu 'of . su'use unui ar*itrar contient"
Princi'iul care !a regla atituinea noastr( este mai egra*( o afacere a
estinului"
Ne !om $ntre*a cu siguran( ac( nu e)ist( oameni care s( ai*( ca
'rinci'iu su'rem li*ertatea !oinei lor& $n aa fel $nc%t orice atituine ar .
aleas( intenionat e c(tre ei" Nu cre c(& cine!a !a atinge sau !a . atins o
asemenea asem(nare cu Dumnezeu9 ar tiu c( e)ist( muli care tin s're
acest ieal 'entru c( sunt st('%nii e ieea eroic( a li*ert(ii a*solute" Dar
oamenii r(m%n $ntoteauna e'eneni cum!a& 'entru c( ei nu sunt zei"
Deoarece contiina noastr( nu e)'rim( totalitatea .inei umane9 ea
constituie oar o 'arte in $ntreg" @a $nce'utul acestei e)'uneri& am inicat
c( s6ar 'utea ca contiina noastr( 'ersonal( s( nu .e singura 'osi*il( $n
sistemul nostru& c( ar . su*oronat( unei contiine mai !aste& aa cum sunt
com'le)ele mai sim'le fa( e com'le)ul eului"
Nu tiu cum am 'utea o!ei !reoat( c( e)ist( $n noi o contiin( mai
$nalt( i mai !ast( ec%t cea a eului9 ar& ac( e)ist( cu coniia s( ai*(
aceast( aur( e eminen(" 2N" Tr"3 aa ce!a& ar tre*ui s( o tul*ure sensi*il 'e
aceasta in urm(" + !rea s( lim'ezesc ceea ce cre cu un e)em'lu sim'lu4
s( 'resu'unem c( sistemul nostru o'tic ar 'osea o contiin( care s(67 .e
'ro'rie i care s( .e& e 'il(& un soi e 'ersonalitate 'e care am numi6o
'ersonalitate !izual(," +ceast( 'ersonalitate a esco'erit un 'unct !izual
magni.c care o fascineaz( in cale afar(" -i iat( c(& *rusc& sistemul acustic
'erce'e clacsonul unui automo*il" +ceast( 'erce'ie este incontient( 'entru
sistemul o'tic" +tunci 'ornete e la eu& f(r( tirea sistemului o'tic& orinul
at muchilor e a schim*a locul cor'ului" #icarea 'ri!eaz( *rusc contiina
o'tic( e s'leniul s(u s'ectacol" Dac( ochii ar 'utea s( g%neasc(& ei ar
a7unge f(r( $noial( la concluzia c( uni!ersul luminii este e)'us la tot soiul e
factori tur*uleni"
Este& oarecum& cam ceea ce ar tre*ui s( i se $nt%m'le contiinei
noastre ac( ar e)ista o contiin( mai !ast( i care& aa cum am s'us6o
e7a& ar . imaginea omului $n totalitatea sa" Ori& e)ist( oare aceste tul*ur(ri
o*scure 'e care nu le 'oate e!ita nici o !oin( i nu le 'oate $ne'(rta nici o
intenieQ E)ist(& oare& une!a $n noi ce!a care s( ne .e inaccesi*il i 'e care
s(6l *(nuim c( ar . originea acestor tul*ur(riQ @a 'rima $ntre*are am 'utea
r(s'une a.rmati!" @(s%nu6l la o 'arte 'e ne!rozat& 'utem o*ser!a f(r(
i.cultate la omul normal inter!eniile i tul*ur(rile foarte clare care 'ro!in
intr6o alt( sfer(" 8rusc ni se schim*( is'oziia& ne oare ca'ul in senin9
*rusc am uitat numele cui!a 'e care $l cunoatem *ine i 'e care tocmai
intenionam s(6l 'rezent(m9 ne o*seeaz( o meloie c%t e ziua e lung(9 am
!rut s( facem ce!a ar iat( c( ne trece cheful f(r( s( tim e ce9 uit(m ceea
ce nu !oiam s( uit(m9 ne *ucur(m c( !om trage un 'ui e somn ar iat( c(
somnul ne6a fugit ca 'rin farmec9 ne c(ut(m ochelarii 'e care $i a!em la ochi9
ne6am uitat"
cine tie une& um*rela cea nou(" -i ac( ne a!entur(m $n 'si6hologia
ne!rozatului ne confrunt(m cu tul*ur(rile cele mai 'arao)ale" +'ar
sim'tome mor*ie increi*ile f(r( ca s( 'ro!in( e 7a !reo leziune organic("
<(r( cea mai mic( afeciune tru'easc(& tem'eratura urc( la GMd9 ne!rozatul
este sufocat e st(ri e angoas( care nu au nici o cauz(9 $l cu'rin o*sesii
a*sure e care se mir( i el9 a'ar eru'ii cutanate i is'ar& iniferente la
$ngri7ire i la tratament" Natural c( a!em 'entru .ecare caz o e)'licaie
con!ena*il(& care nu ne este e nici o utilitate 'entru cazul urm(tor" Dar nici
nu ne 'utem $noi e e)istena acestor tul*ur(ri"
C%t 'ri!ete a oua $ntre*are& aceea a originii tul*ur(rilor& s( ne
reamintim c( 'sihologia meical( a sta*ilit noiunea e incontient i a ar(tat
c( tul*ur(rile e care am !or*it au la *az( 'rocese incontiente" Prin urmare&
este ca i cum 'ersonalitatea noastr( !izual( e mai sus ar . esco'erit c( $n
afara factorilor !izi*ili ar e)ista i alii& in!izi*ili& eterminani" $n general& se
'are c( 'rocesele incontiente nu sunt niciecum li'site e inteligen("
Dim'otri!(4 'entru c( ele nu sunt aser!ite automatis6melor" Iat( e ce nu
sunt eloc inferioare $n .nee 'roceselor contiente" #ai mult chiar& aeseori
ele e'(esc consiera*il inteligena i $nelegerea contienteAA"
Este 'osi*il ca 'ersonalitatea noastr( !izual( s( se $noiasc(
= 0ung citeaz( aici c%te!a acte ratate i sim'tomatice stuiate 'entru
'rima oar( e <reu& $n lucrarea Psiho'atologia !ieii cotiiene," 2N" Tr"3
AA 0ung introuce aici o conce'ie cel 'uin iscuta*il(" +ceea a unei
mini incontiente care ar funciona la un ni!el su'erior celei contiente" $n
cazul nostru4 'entru c( nu este su'us( automatismelor i inhi*iiilor
incontientului" In realitate& nimic e acest gen nu s6a 'utut euce in
com'le)itatea 'roceselor noastre mentale" 1im'tomele 'arao)ale 'e care
le6a enumerat autorul mai sus nu constituie niciecum o m(rturie a 'rezenei
unei facult(i inteligente& alta ec%t cea atri*uit( eului contient" 2N" Tr"3 c(
tul*ur(rile *rute ale lumii ei 'ro!in e la o contiin(" @a fel& 'utem i noi s(
ne $noim e e)istena unei contiine mai largi f(r( a a!ea mai mult(
re'tate ec%t 'ersonalitatea !izual(" Dar $ntruc%t nu !om reui nicioat( s(
ne 'unem $ntr6o stare care s( ne 'ermit( s( $nelegem o contiin( mai larg(&
ar . 'refera*il 'entru noi s( numim sfera o*scur( incontient,E& f(r( nici o
alt( 7uecat( 'ri!in incontientul $nsui"
lat(6m( re!enit acum la chestiunea& articulat( la $nce'ut& a unei
contiine su'erioare& 'entru c( 'ro*lema care ne ocu'( aici i care 'ri!ete
fora eterminant( a s'iritului& se a:( $n ra'ort cu 'rocese situate incolo e
contiina eului" +m remarcat $n trecere c(& f(r( afect& o iee nu e!ine
nicioat( o for( eterminant( $n !ia(" +m mai s'us c( a'ariia unui anumit
s'irit ine e estin& orin s( ar(t astfel c( contiina noastr( nu este
ca'a*il( s( 'ro!oace u'( *unul ei 'lac un com'le) autonom" C(ci el nu este
autonom ec%t ac( ne ia cu asalt i6i manifest( $n chi' e!ient
su'erioritatea sa asu'ra !oinei contiente" El $nsui este unul in factorii e
tul*urare ieit in sferele o*scure" C%n am s'us mai e!reme c( este ne!oie
e o reacie a sensi*ilit(ii care s( !in( s( susin( ieea& am $neles c( este
necesar( o is'oziie incontient(& a c(rei natur( afecti!( s( ating(
'rofunzimi e acum inaccesi*ile contiinei noastre" Raiunea noastr(
contient( nu reuete nicioat( s( e)tir'e r((cinile sim'tomelor ner!oase9
'entru a face aa ce!a sunt necesare 'rocese emoionale care s( 'oat(
in:uena sistemul ner!os sim'atic"AT Prin urmare& am 'utea s'une la fel e
*ine& ac( aceasta ar con!eni mai mult contiinei mai !aste& c( o iee
constr%ng(toare se 'rezint( contiinei su* forma unui comanament f(r(
re'lic(" Omul care este contient e ceea ce este +ceasta e)'lic( e ce
tera'ia 'sihanalitic( a ne!rozelor nu se 'oate li'si e 'artici'area afecti!( a
'acientului 2transfer afecti!3" 2N" Tr"3 'rinci'iul s(u irector& tie cu ce
autoritate iniscuta*il( is'une eP e !iaa noastr(" Dar& $n general&
contiina este foarte a*sor*it( e orina ei e a6i atinge sco'urile 'e care
i le6a 'ro'us 'entru a mai c(uta s( se l(mureasc asu'ra naturii s'iritului
care $i etermin( !iaaAG"
Din 'unct e !eere 'sihologic& fenomenul s'iritului ne a'are& la fel ca
orice com'le) autonom& ca o intenie su'raoronat( a incontientului sau cel
'uin cooronat( contiinei 'ersonale" Pentru a realiza mai *ine ce este
s'iritul& ar tre*ui s( !or*im& nu e incontient& ci mai egra*( e contiin(
su'erioar(" C(ci noiunea e s'irit im'lic( fa'tul c( $i recunoatem o
su'erioritate asu'ra eului contient" +ceast( su'erioritate a s'iritului nu
const( $n su*tilit(i e orinul celor contiente9 ea este un caracter esenial al
a'ariiei sale& aa u'( cum reiese in ocumentele cele mai !echi ale
tuturor tim'urilor& e la 1.ntele 1cri'turi i '%n( la Warathustra lui Nietzsche"
Psihologic& s'iritul se 'rezint( ca o .in( 'ersonal( e o 'recizie uneori
!izionar(& $n ogma cretin(& el constituie a treia 'ersoan( a trinit(ii" +ceste
fa'te o!eesc c( s'iritul nu se limiteaz( la a . o sim'l( iee care s6ar 'utea
$nscrie $ntr6o ma)im(9 el esf(oar(& im'otri!(& $n re!elaiile sale cele mai
intense i mai imeiate& o !ia( a'arte care ne ( im'resia c( a!em e6a face
cu o .in( ine'enent( e noi" Dar ac( ieea sa sau 'rinci'iul este
im're!izi*il& ac( inteniile sale r(m%n o*scure $n originea i $n .nalitatea lor
im'un%nu6se totui cu for(& noi a!em atunci im'resia c( a!em e6a face cu
o .in( ine'enent(& cu un soi e contiin( su'erioar( a c(rei natur(
incomensura*il su'erioar( nu se mai 'oate e)'rima 'rin conce'tele
$nelegerii umane"
AG 0ung a.rm( aici& $n mo inirect& c( as'iraiile noastre contiente nu
se armonizeaz(& aeseori& cu is'oziiile afecti!e incontiente" De aici&
con:ictul e .nalit(i care conuce la ne!roz(" 2N" Tr"3
1untem atunci o*ligai s( recurgem la alte mi7loace e e)'resie& la
sim*oluri"
Prin sim*ol $neleg nu o alegorie sau un sim'lu semn9 $neleg mai
egra*( o imagine ca'a*il( s( esemneze c%t se 'oate e *ine natura
o*scur *(nuit( a s'iritului" Un sim*ol nu cu'rine nimic& el nu e)'lic(& el
trimite incolo e el $nsui s're un sens a:at $nc( incolo& insesiza*il&
'resimit $n chi' o*scur& im'osi*il e e)'rimat $n chi' satisf(c(tor $n lim*a7ul
curent" 1'iritul care se trauce 'rintr6un conce't este un com'le) 'sihic
a'arin%n eului nostru contient" El nu !a 'rouce nimic& nu !a face nimic
ec%t ceea ce am 'us $n el" Dar un s'irit care are ne!oie e un sim*ol 'entru
a se e)'rima este un com'le) 'sihic care mai conine $nc( germenii creatori
ai 'osi*ilit(ilor in.nite" E)em'lul cel mai sim'lu i cel mai *un este
e.cacitatea istoric constatat( i 'erfect !izi*il( a sim*olurilor cretine" Dac(
am !rea s( e)amin(m f(r( 're7uec(i aciunea e)ercitat( e s'iritul
cretinismului 'rimiti! asu'ra su:etelor oamenilor e r%n in secolul al
oilea& ne6am um'le e uimire" Pentru c( acest s'irit era mai creator ec%t
oricare altul" 1( ne mai mire& oare& fa'tul c( ne ( im'resia e su'erioritate
i!in(Q
+ceast( su'erioritate resimit( cu claritate ofer( a'ariiei s'iritului
caracterul s(u e re!elaie i autonomia sa a*solut( 6'ro'rietate
'rime7ioas(& c(ci ceea ce 'utem numi contiin( su'erioar( nu este
$ntoteauna su'erioar(, $n sensul !alorilor noastre contiente9 aeseori se
a:( $n o'oziie riguroas( cu iealurile noastre recunoscute" $n realitate&
tre*uie s( ne limit(m s( s'unem es're aceast( contiin( i'otetic( fa'tul c(
ea este mai !ast(,& 'entru a nu face s( se nasc( 're7uecata c( am otat6o
nea'(rat cu o su'erioritate intelectual( sau moral(" E)ist(& eo'otri!(&
s'irite luminoase i o*scure" Prin urmare& s( nu refuz(m s( !eem c( s'iritul
nu are nimic e a*solut& c(ci el este relati! i are ne!oie e a . com'lectat i
'erfectat e !ia(" $n realitate& a!em estule e)em'le e cazuri $n care un
s'irit a 'us st('%nire 'e un om $n aa gra $nc%t nu a mai tr(it omul ci s'iritul
singur i nu $n 'ers'ecti!a unei !iei care s(6i auc( omului mai mult(
*og(ie i 'erfeciune& ci 'entru a se o'une total !ieii" Nu !reau s( zic c(
moartea martirilor cretini ar . istrugere a*sur( i f(r( sco' U o asemenea
moarte 'oate .& im'otri!(& iniciul unei !iei mai 'line ec%t oricare alta" #(
g%nesc& mai egra*(& la s'iritul unor secte care neag( a*solut !iaa" Oare&
ce s6ar mai alege e s'irit& ac( omul ar . e)terminatQ Riguroasa conce'ie
montanist( cores'unea cu siguran( celor mai no*ile e)igene morale ale
e'ocii9 ar ea era istrug(toare e !ia(" Iat( e ce g%nesc c( chiar i un
s'irit conform iealurilor noastre cele mai $nalte are ca limit( !iaa ?" <(r(
$noial( c( el este inis'ensa*il !ieii9 o !ia( limitat( la eu& o tim cu
'risosin(& este insu.cient( i nu ne ofer( nici o satisfacie" Numai !iaa tr(it(
$ntr6un anumit s'irit merit( tr(it(" Este remarca*il fa'tul c( !iaa care nu are
$n !eere ec%t eul e)ercit( o in:uen( sufocant(& nu numai asu'ra aceluia
care o tr(iete& ci i asu'ra celor care $i sunt s'ectatori" 8og(ia !ieii solicit(
mai mult ec%t un eu izolat4 ei $i tre*uie un s'irit& aic( un com'le)
ine'enent i su'erior& singurul ca'a*il s( suscite $n manifest(rile !ii toate
'osi*ilit(ile 'sihice inaccesi*ile contiinei eului" Dac( e)ist( o 'asiune care
tine s're o !ia( oar*( i ereglat(& e)ist( i o alta care ar sacri.ca e *un(
!oie !iaa e ragul su'eriorit(ii creatoare a s'iritului" +ceast( 'asiune
transform( s'iritul $ntr6o ulceraie ma6
? 0ung atac( aici e)ager(rile morale i etice& ascezele i a*stinenele
a*sure in omeniul !ieii religioase" Toate aceste e)cese& chiar ac( cu
semnul 'lus $n fa(& nu fac& $n fon& ec%t s( neantizeze !iaa" De aceea
autorul $l 'arafrazeaz( 'e Nietzsche atunci c%n s'une c( s'iritul nu ar mai
$nsemna nimic ac( !iaa ar . istrus(" 2N" Tr"3 lign( care istruge& f(r( nici o
raiune& !iaa uman("
Hiaa este criteriul ae!(rului $n 'ri!ina s'iritului" Un s'irit care $l
am(gete 'e om incolo e 'osi*ilit(ile !ieii i care nu caut( ec%t 'ro'ria
sa $m'linire este un s'irit r(t(cit i nu tar( res'onsa*ilitatea omului care ine
$n m%inile sale a*anonul e sine sau contrariul"
Hiaa i s'iritul sunt ou( 'uteri sau ou( necesit(i $ntre care se a:(
'lasat omul" 1'iritul $i ofer( !ieii sale un sens i 'osi*ilitatea unei ez!olt(ri
mai largi" Dar !iaa este inis'ensa*il( s'iritului& c(ci ae!(rul lui nu este
nimic ac( $i este refuzat( !iaa"
A" Psihologia moern( i calea,taoist(
O*ser!aiile realizate $n 'ractica mea mi6au eschis un acces nou i
neate'tat la $nele'ciunea oriental(" Tre*uie tiut c( nu am 'ornit $n aceast(
irecie e la o cunoatere mai mult sau mai 'uin su.cient( a .loso.ei
chineze9 im'otri!(& o ignoram total 'e aceasta in urm( atunci c%n mi6am
$nce'ut cariera e 'ractician 'sihiatru i 'sihotera'eut i numai e)'erienele
mele meicale ulterioare mi6au ar(tat c( tehnica mea m6a conus incontient
'e calea misterioas( s're care eforturile celor mai $nalte s'irite ale Orientului
au tins !reme e mii e ani" <(r( $noial( c( am 'utea !eea aici numai o
imaginaie su*iecti!( i acesta este moti!ul 'entru care am ezitat '%n( acum
$n faa 'u*lic(rii" Dar Richar cilhelm=& acest remarca*il cunosc(tor al
su:etului
= R" cilhelm este un misionar 'rotestant care a stuiat .loso.a chinez(
$n 'erioaa eerii sale $n China" El este& e altfel& autorul !ersiunii germane
a C(rii 1chim*(rilor, oVi 0ing3& 'e care a realizat6o cu concursul unui
$n!((tor escenent irect in linia lui Confucius" $ntors $n Euro'a& cilhelm
a!ea s( ea o!aa $naltei 'reuiri 'e care o o*%nise fa( e cultura
chinez( eclar%n c( este $nc%ntat e fa'tul c( nu a con!ertit nici un chinez"
$l cunoate 'e 0ung care $l 'une la curent cu esco'eririle sale in omeniul
'sihologie a*isale& al sim*olisticii onirice& etc& i6i com'leteaz( cunotinele
'sihanalitice cu etalii in .loso.a i alchimia chinez( care conucY n
uimichinez& mi6a con.rmat $n chi' lim'ee coinciena i m6a $n" cura7at
astfel s( scriu un comentariu al unui te)t chinezesc a c(rui su*stan(
a'arine misterioaselor 'rofunzimi ale s'iritului oriental" Este ae!(rat c(
coninutul s(u ofer( concomitent U 7 aici este 'unctul e)traorinar e
im'ortant U un 'aralelism foarte !iu cu ceea ce se 'rouce $n e!oluia 'sihic(
a 'acienilor mei& care nu sunt chinezi"
Pentru a face mai inteligi*il cititorului acest fa't ciuat& tre*uie notat
c(& aa cum cor'ul uman re!eleaz( o anatomie comun( incolo e toate
iferenele rasiale& 'sihicul 'ose( i el& incolo e toate istinciile culturale
i contiente& un su*strat comun 'e care l6am numit incontient colecti!"
+cest 'sihic incontient& care este comun umanit(ii $n ansam*lul ei& nu se
com'une in coninuturi susce'ti*ile e a e!eni contiente& ci in is'oziii
latente s're anumite reacii ientice" <a'tul incon6l tientului colecti! este&
sim'lu& e)'resia 'sihic( a ientit(ii structurale a creierului incolo e toate
iferenele rasialeA" +stfel se e)'lic( analogia& *a chiar ientitatea& temelor
mitice i sim*olice& ca i& $n general !or*in& 'osi*ilitatea 'e care o auE
oamenii e a se $nelege $ntre ei" Diferitele linii e ez!oltare p 'sihic(
'ornesc e la un stoc comun care $i 'lon7eaz( r((cinile $n toate straturile
trecutului" Este ceea ce e)'lic( chiar i 'aralelismul 'sihic cu animalele"
Pe 'lanul 'ur 'sihologic& este !or*a e instincte e imaginare 7 toare
similituini" 2N" Tr"3
A I'oteza incontientului colecti! este in.rmat( e o*ser!aiile lui I6P0
Culianu care arat(& 'e *un( re'tate& c( similituinile culturale i s'irituale
r(s'%nite 'retutineni $n lumea antic( 'ot . reuse la seturi e iei
transmise 'e cale oral( i ez!oltate ulterior $n !irtutea facult(ii minii
noastre e a= o'era cu formule i scheme !er*ale" 2N" Tr"3
T $n acest 'unct& 0ung ienti.c( coninuturile incontientului colecti!
tffp tr(s(turile com'ortamentale, ale *iologilor i etologilor" 2N" Tr"3 i e
aciune comune $ntregii umanit(i" Orice imaginaie i orice aciune
contiente s6au ez!oltat 'e *aza acestor imagini 'rimoriale incontiente&
e care au r(mas legate 'entru toteauna" Este mai ales cazul atunci c%n
contiina nu a atins $nc( un gra foarte $nalt e claritate& aic( atunci c%n&
$n toate funciile sale& ea r(m%ne mai e'enent( e instinct ec%t e !oina
contient(& e afecti!itate mai mult ec%t e 7uecata raional(G" +ceast(
stare garanteaz( o s(n(tate 'sihic( 'rimiti!( care se transform( totui $n
inaa'tare in momentul $n care se 'rezint( circumstane care solicit( fa'te
morale su'erioare" Instinctele sunt e a7uns 'entru a r(s'une ne!oilor unei
naturi care r(m%ne& $n mare& aceeai" Ini!iul care e'ine mai mult e
incontient ec%t e o'iunea contient( $nclin( eci s're un conser!atorism
'sihic a.rmat" Este moti!ul 'entru care 'rimiti!ul nu se schim*( milenii e6a
r%nul i arat( team( fa( e tot ce este nou i insolit?" Pentru c( ar 'utea
s(6l conuc( la inaa'tare i s(6l e)'un( celor mai gra!e 'rime7ii 'sihice& la
un soi e ne!roz("
G 0ung 'are s( uite sau s( ignore fa'tul iniscuta*il c( o contiin(
ominat( e 7uecata raional( este su*oronat( i ea& e cele mai multe ori"
instinctului sau& mai 'recis& coninuturilor incontientului" 2Hezi i stuiul meu
intitulat <reu i ocultismul, 'u*licat $n introucere la <reu4 Psihanaliza
fenomenelor oculte,& +ROP+& =>>C"3 2N" Tr"3
? +ceste o*ser!aii sunt !ala*ile $n egal( m(sur( i 'entru omul
moem& .e el ominat e instinct sau e 7uecata intelectual(" E)'eriena
arat( c( intelectualul nu este mai 'uin rezistent la infuzia noului ec%t omul
e r%n sau 'rimiti!ul" 1( ne amintim e soarta 'sihanalizei care a
$nt%m'inat !ii rezistene la a'ariia ei tocmai in r%nurile comunit(ii
tiini.ceY
Pe e alt( 'arte& nu tre*uie s( uit(m c( misoneismul& teama e nou& e
insolit este o reacie natural( e a'(rare at%t la animale c%t i la om" O
reacie care nu are nimic e6a face cu raiunea i care nu este eloc atenuat(
e efortul ci!iliz(rii" $n cel mai *un caz& 'utem semnala& la omul moern& un
efort e su*limare a misoneismului& e e'lasare sau e raionalizare 2e
7usti.care a lui3& ceea ce nu schim*(& $n fon& nimic in e.cacitatea sa 2N" Tr"3
O contiin( mai $nalt(& mai !ast(& care nu 'oate 'ro!eni ec%t in
asimilarea a ceea ce este str(in& tine s're autonomie& s're re!olta $m'otri!a
!echilor zei& care nu sunt altce!a ec%t 'uterni6cile imagini 'rimoriale
incontiente e care a e'ins ea '%n( acum"
Cu c%t contiina i $m'reun( cu ea !oina contient(& e!ine mai
'uternic( i mai autonom(& cu at%t mai mult incontientul este res'ins
$na'oiJ" +tunci este cu 'utin( ca structurile contiente s( se emanci'eze e
moelul incontient" C%tig%n astfel $n li*ertate& ele ru' lanul instincti!it(ii
'ure i 'ar!in $n .nal la un staiu li'sit e instinct sau contrar instinctului"
+ceast( contiin( ezr((cinat( nu mai 'oate in!oca nicioat( autoritatea
imaginilor 'rimoriale9 ea ( o!aa unei li*ert(i 'rometeice i asum( un
h;*ris f(r( Dumnezeu>" Dac( ea 'laneaz( easu'ra lucrurilor i chiar
easu'ra oamenilor& 'rime7ia e 'ierere a echili*rului amenin( nu numai
ini!iul luat $n 'arte& ci i& 'e 'lan colecti!& 'e toi mem*rii mai sla*i intr6o
asemenea societate" Imit%nu6l in nou aici 'e Prometeu& ei sunt $nl(nuii e
K Re!olta la care se refer( 0ung nu are nimic e6a face cu o contiin(
mai $nalt(," Ea r(s'une ne!oilor e a.rmare social( a noilor generaii e
ini!izi umani care& chiar i $n zilele noastre& $nce' 'rin a *uscula !alorile
traiiei" $n fon& 'utem g(si aici unul in motoarele e!oluiei ci!ilizaiei
umane" 2N" Tr"3
J #ai e)act s'us4 refulat" 2N" Tr"3
C Un caz e acest gen $n care !alorile contiinei se o'un instinctului
este ilustrat e literatura cretin( $n care citim es're $nemnul lui Christos
e a6i iu*i 'e umanii notri" Este e!ient c( o asemenea conuit( nu ar
'utea garanta su'ra!ieuirea 'o'ulaiei care ar a'lica6o" 2N" Tr"3
> $n cretinismul ortoo)& cel 'uin& o asemenea 'erforman( nu ar
'utea . socotit( un h;*ris f(r( Dumnezeu,& ac( a!em $n !eere e)igena
imitaiei lui CUristos traus(& e multe fee *isericeti& $n $nemnul la
'erfecionare moral(" Iar moelul acestei 'erfecion(ri nu este altul ec%t
Dumnezeu !(zut ca 'ersoni.care a tuturor !irtuilor morale i com'le79 str(in
r(ului" 2N" Tr"3 t7ocile Caucazului e c(tre incontientF $nele'tul chinez ar
s'une& relu%n cu!intele C(rii 1chim*(rilor4 +tunci c%n 'uterea lui ;ang a
a7uns la culme& fora o*scur( a ;inului crete $n(untrul lui& c(ci la amiaz(
noa'tea $nce'e& ;angul se sf(r%m( i e!ine ;in,"
#eicul este *ine 'lasat 'entru a o*ser!a $n !ia( traucerea literal( a
unei asemenea 'eri'eii" El !ee& e 'il(& un om e a6faceri 'ros'er& care a
o*inut tot ce i6a orit i nu se sinchisete e moarte i e ia!ol" Pe culmea
reuitei& acest om $i a*anoneaz( acti!it(ile i se 'r(*uete $ntr6o ne!roz(
care $l transform( $ntr6o *a*( smiorc(it(& $l intuiete la 'at i sf%rete
'ractic 'rin a6l istruge" +ici e totul4 chiar i transformarea masculinului $n
feminin" /(sim un omolog e)act al unei atari e!oluii $n legena lui
Na*ucoonosor 'o!estit( $n cartea lui Daniel& ca i $n toate emenele
cezariene=M $n general" Cazurile e acest gen re'rezint( e)agerarea
unilateral( a 'unctului e !eere contient iar reacia cores'unz(toare& ;in& a
incontientului& constituie o im'ortant( i!iziune a 'racticii 'sihiatrice in
e'oca noastr( a)at( 'e su'raestimarea !oinei noastre contiente& $n care
suntem $ncreinai c( acolo une e)ist( o !oin( e)ist( i o cale,"
Este e la sine $neles c( nu !reau s(6i r('esc nimic $naltei !alori
morale a !oinei contiente" Contiina i !oina tre*uie s( continue s( .e
a'reciate $n toat( s'lenoarea lor ca cele mai $nalte achiziii ale umanit(ii"
Dar la ce ser!ete o moralitate care istruge oameniiQ + armoniza !oina i
'uterea $mi 'are a . mai
Demenele e acest soi nu sunt nea'(rat com'ensate& cu
'rom'tituine& e reacii e natur( ;in" Teoria com'ensaiei& cel 'uin $n
acce'ia ei chinezeasc( a cu'lului e tenine ;in6;ang& arat( c( emena
$ns(i 'oate . e['resia com'ensat( a unei inferiorit(i 'sihice $n interiorul
'ersoanei sau5i a Xei carene sociale $n !iaa colecti!(" 2N" Tr"3 mult ec%t o
chestiune moral(" Oare& e!iza moral( cu orice 're, nu este un semn al
*ar*arieiQ +eseori $nele'ciunea mi se 'are mai *un(" Poate c( 'ri!esc 'rin
ochelarii meicului care ofer( o !iziune iferit( a lucrurilor" #eseria mea m(
o*lig( s( re'ar 'agu*ele 'rouse e !%rte7urile unei 'erfeciuni a ci!ilizaiei
$m'inse la e)trem"
Orice s6ar s'une& este !(it c( un contient $nt(rit 'rintr6o
unilateralitate ine!ita*il( se $ne'(rteaz( e imaginile 'rimoriale '%n( $n
'unctul e a6i 'ro!oca 'r(*uirea" De7a& cu mult $naintea catastrofei& se
anun( semnele erorii su* forma 'iererii instinctului& a ne!rozei& a is'er(rii&
a im'lic(rii $n situaii i 'ro*leme im'osi*ile& etc" E)amenul meical
esco'er( mai $nt%i un incontient care se a:( $n 'lin( re!oluie $n faa
!alorilor contiinei i& 'rin urmare& nu 'oate . asimilat e aceasta in urm(&
$n tim' ce in!ersul este natural 'osi*il==" Ne g(sim 'lasai $n faa unui
con:ict a'arent f(r( s'eran(& c(ruia raiunea uman( nu6i 'oate oferi ec%t
soluii false i com'romisuri $noielnice=A" +cela care le refuz( at%t 'e unele
c%t i 'e celelalte& tre*uie s( fac( fa( 'ro*lemei e a ti une este unitatea
'ersonalit(ii 'e care tre*uie s( o realiz(m i a!em o*ligaia s( o c(ut(m"
Tocmai aici $nce'e rumul 'arcurs e Orient $nc( in tim'uri imemoriale"
Chinezul tie une& 'entru c( el nu a se'arat nicioat( cu !iolen( o'uii
naturii umane '%n( $n 'unctul e a6i 'iere in !eere i a6i l(sa s( ca( $n
incontient" El atoreaz( aceast(
=E +ic( incontientul 'oate in!aa contiina& fenomen re'rezentat
'lastic 'rin imaginea unui 'oto' e!astator" 2N" Tr"3
=A +luzie la tera'iile 'sihiatrice care a'eleaz( la meicamente sau la
'ersuasiune atunci c%n trateaz( 'ro*leme su:eteti" Religia nu este nici ea
mai 'resus4 acolo une este ne!oie e $nelegere ea 'ro'une 'oc(ina&
renunarea& rug(ciunea" Toate acestea sunt ceea ce 0ung numete soluii
false i com'romisurile raiunii umane" 2N" Tr"3 omni'rezen( a contiinei sale
fa'tului c( i a6ul i nu6ul 2sic eo nori3 au r(mas unii $n 'ro)imitatea lor
originar( cum este cazul $n st(rile 'sihice 'rimiti!e= Cu toate acestea i el a
simit $nfruntarea o'uilor i a c(utat calea une se a:( ceea ce hinuii
numesc nir!an!a& aic( eli*erarea e o'ui"
De aceast( cale se ocu'( te)tul nostru9 tot es're ea este !or*a i $n
cazul 'acienilor mei=G" Totui& ar . o mare greeal( aceea e a6i cere unui
occiental s( $ntre'rin( e)erciii e ;oga chinez(& c(ci el ar a'ela in nou la
!oin( i la contiin(4 'rin urmare& i6ar forti.ca i mai mult contiina
$m'otri!a incontientului i ar 'ro!oca tocmai efectul 'e care am !rea s(6l
e!it(m=?" Prin urmare& ne!roza ar . accentuat(" Nicioat( nu !om insista
'rea mult amintin c( noi nu suntem orientali& aa $nc%t& $n aceste chestiuni&
'ornim e la *aze total iferite" +r .& l7 Nu este !or*a aici e st(rile 'sihice
ale 'rimiti!ilor ci e acele st(ri 'sihice care uni.c( teninele contrare i 'e
care le reg(sim& $n !ersiuni istorsionate& $n ne!rozele isterice& e 'il(" 2N
Tr"3
=G Nu toi autorii sunt e acor cu aceast( in urm( a.rmaie" Iat( ce
s'une 0ulius E!ola $n acest sens4 +*suritatea 'sihanalizei este e!ient(
atunci c%n& $m'reun( cu 0ung& 'retine s( inice coninutul 'oziti!& tiini.c
& al ;og(i i al altor isci'line care nu ar face& chi'urile& ec%t s( reauc( la
linia e 'lutire ti'uri e oameni turmentai e ru'tura i con:ictele intre
contient i incontientF i& 'rin urmare& s( !inece un *olna!& un ne!ro'at
Dar ;oga nu $ncearc( s( !inece *olna!i& .ine i!izate sau ne!ro'ate" Ea
'ornete e la omul s(n(tos& *ine centrat& c(ruia $i 'ro'une c(ile 'entru
e'(irea e!entual( a coniiei umane" 20" E!ola4 @e Voga tantriLue,& <a;ar&
=>J=&'"A=C"3 2N" Tr"3
=? Este ceea ce s6a numit materialism s'iritual2Chog;am Trung'a3"
Interesele occientalului sunt a)ate 'e ne!oia e ominare social(& aa $nc%t
'racticile sale ;oghine n6ar face ec%t s( ser!easc( acestor tre*uine& e6
turn%n sco'ul manifest al s'iritualit(ii" Pe e alt( 'arte& 0ung atrage atenia
c( utilizarea ;og(i e c(tre ini cu o contiin( hi'ertro.at( ar conuce la
am'li.carea ru'turii contiin(6incontient 2N Tr"3 e asemenea& o mare iluzie
s( 'resu'unem c( acesta este rumul oric(rui ne!rozat sau cel care tre*uie
urmat la toate graele e 'ro*leme ne!rotice" +ici nu este !or*a ec%t e
cazuri $n care contiina a 'ar!enit la un ni!el e intensitate anormal i s6a
a*(tut& 'rin urmare& $n chi' ilegitim& e la relaia sa cu incontientul" +cest
$nalt gra al contiinei este coniia sine Lua non" Nu e)ist( nimic mai
contrainicat ec%t intenia e a anga7a 'e aceast( cale ne!rozai care sufer(
e o 'reominare ilegitim( a incontientului lor=K" Din acelai moti!& aceast(
e!oluie nu are sens $nainte e mi7locul !ieii 2T?6GM e ani3& *a 'oate . chiar
(un(toare"
Du'( cum am menionat& moti!aia esenial( e a $m'rumuta aceast(
cale nou( a fost fa'tul c( 'ro*lema funamental( a 'acienilor mei mi se
'(rea insolu*il( ac( nu oream s( !iolentez o faet( sau alta a .inei lor" +m
lucrat $ntoteauna cu con!ingerea $nn(scut( c( nu e)ist(& $n fon& 'ro*lem(
insolu*il(" Iar e)'eriena mi6a at re'tate $n acest sens& 'entru c( mai
mereu am !(zut cum unii ini!izi e'(eau o 'ro*lem( insolu*il( 'entru alii"
+ceast( e'(ire,& cum am numit6o mai $nt%i& s6a o!eit a . o ele!are a
ni!elului contiinei" Un interes mai $nalt sau mai ele!at $i f(cea a'ariia la
orizont i aceast( l(rgire $i r('ea 'ro*lemei caracterul ei o'resant=J"
Pro*lema nu
=K Persoanele care sunt ominate e incontient remarc( o
'reis'oziie la !isare& la crearea e scenarii fanteziste irealiza*ile9 $n cazurile
'atologice& !or*im e o*sesii !izionare& e 'sihoze cu coninut mistic& etc" 2N"
Tr"3
=J E)ist( aici ou( 'osi*ilit(i4 'rima& e a asimila 'ro*lema insolu*il(&
oat( cu e)tensia ca'acit(ii e $nelegere" Ini!iul realizeaz( c( 'ro*lema
sa 'oate . rezol!at( in momentul $n care o a*oreaz( intr6un alt unghi e
!eere& unul .loso.c i acce't(& cum!a& s(6i moi.ce mentalitatea
ominant( e '%n( $n acel moment"
+ oua& un nou orizont U s'iritual& cultural& material& etc" U a*soar*e
interesul ini!iului& $n aa fel $nc%t !echea sa 'ro*lem( $i atenueaz(
fasciera rezol!at( $n sine& $ntr6o manier( logic(& ar ea '(lea $n faa unei noi
irecii !itale mult mai 'uternice" Ea nu era refulat( sau trecut( $n incontient
ci a'(rea& 'ur i sim'lu& $ntr6o lumin( iferit( i astfel e!enea i ea iferit("
Ceea ce& la un staiu inferior& 'ro!ocase con:ictele cele mai !iolente i
e)'loziile 'anicoase ale afecti!it(ii& a'(rea acum& consierat la un ni!el
su'erior al 'ersonalit(ii& ca o furtun( $ntr6o !ale contem'lat( e la $n(limea
unui munte" <urtuna nu este eloc li'sit( e realitate& $ns( acum ne a:(m
easu'ra ei i niciecum $n ea" Chiar ac( suntem concomitent !ale i munte
$n omeniul 'sihologic& ea nu mai este ec%t un soi e re!erie im'ro*a*il(&
$nc%t ne face s( ne simim cum!a incolo e uman" O simim& esigur& la
ni!el afecti!9 f(r( $noial( c( ne scutur( i ne tortureaz(& ar e)ist( $n acelai
tim' o contiin( situat( incolo& o contiin( care ne $m'ieic( s( ne
ienti.c(m cu afectul& o contiin( care o*iecti!eaz( afectul i zice4 -tiu c(
suf(r," Putem s(6i a'lic(m afectului& $n moul cel mai riguros cu 'utin(& ceea
ce te)tul nostru zice es're inolen(4 Inolena e care nu suntem
contieni i inolena e care suntem contieni sunt e'(rtate la mii e
_ilometri,"
#i s6a $nt%m'lat c%n i c%n $n 'ractica mea ca un ini!i s( se
autoe'(easc( el singur $n !irtutea unor 'osi*ilit(i o*scure i aceasta a fost
'entru mine cea mai *ogat( intre e)'eriene" Intre tim' am $n!(at c(& la
urma urmei& 'ro*lemele !itale cele mai gra!e i cele mai im'ortante sunt&
toate& insolu*ile i c( tre*uie s( .e aa 'entru c( ele e)'rim( 'olaritatea
necesar( care este imanent( oric(rui sistem cu autoreglare" Nicioat( ele nu
'ot . rezol!ate& ci numai e'(ite" Prin urmare& m6am $ntre*at ac( aceast(
'osi*ilitate e e'(ire& aic( e e!oluie 'sihic( naia iniial(" 2N Tr"3 mai
a!ansat(& nu era $n e.niti! o caracteristic( normal( i aca fa'tul e a
r(m%ne .)at la un con:ict nu era as'ectul 'atologic" Orice om tre*uie s(
'osee acest gra su'erior& cel 'uin $n form( germinal( i s( 'oat( ez!olta
aceast( 'osi*ilitate cu a7utorul circumstanelor fa!ora*ile" O*ser!%n
'rocesul e!oluti! la cei care se e'(esc singuri& $n t(cere i 'arc(
incontieni& am !(zut c( estinul lor a!ea o tr(s(tur( comun(4 noutatea
!enea la ei in 'osi*ilit(ile o*scure& ei o acce'tau i se e'(eau graie
ei=C" +m consierat ca ti'ic fa'tul c( unii o 'rimeau in afar( i alii
in(untru& sau mai egra*( c( ea emana in afar( 'entru unii i in(untru
'entru alii" Totui& nicioat( noutatea nu era numai in e)terior sau numai
in interior" Dac( !enea in e)terior& e!enea e)'erien( intim(9 ac( !enea
in interior& ea e!enea e!eniment e)terior" -i totui ea nu era nicioat(
'ro!ocat( $n chi' intenionat i contient& ci a!ansa 'urtat( e talazul
tim'ului"
Tentaia e a introuce 'retutineni un 'lan i o meto( mi se 'are at%t
e mare $nc%t m( e)'rim eli*erat $ntr6o moalitate foarte a*stract(& 'entru
a nu interfera cu nimic& c(ci noutate nu tre*uie s( .e cutare sau cutare lucru"
In caz contrar& ea ar e!eni o reet( 'e care am 'utea6o multi'lica mainal,
i am a!ea atunci& o at( $n 'lus& o meto( *un(, $n m%inile unui om
r(u,=>" $n realitate& am fost im'resionat '%n( $n a%ncul .inei mele
constat%n c( noutatea nu cores'une ec%t rareori sau nicioat(
ate't(rilor contiente i c(& lucru i mai remarca*il& ea
=C 0ung a.rm( c( transform(rile neate'tate ale 'acienilor s(i au a!ut
ca motor tenine o*scure incontiente" +cce't%n aceste tenine i
moel%nu6se u'( ele& aceti 'acieni au reuit s( e'(easc( 'ro*leme
insolu*ile& at%t 'entru ei c%t i 'entru tera'eui& realiz%n o sintez(
su'erioar( a contiinei& sau o contiin( ele!at(" 2N" Tr"3
=> +luzie la 'ro!er*ul chinez cu acelai sens" 2N" Tr"3 contrazice i
instinctele $nr((cinate aa cuni Ie cunoatem noi& constituin totui o
e)'resie singular 'ertinent( a 'ersonalit(ii& e)'resie c(reia nu i6am . 'utut
imagina o form( mai com'let("
Dar& oare& ce f(ceau aceti oameni 'entru a realiza 'rogresul iz*(!itorQ
+t%t c%t am 'utut !eea& ei nu f(ceau nimic 2Bu BeiAM3 ci l(sau lucrurile s(
se 'etreac(4 aa cum inic( maestrul @u Wi $n te)tul nostru& lumina se mic(
$n !irtutea 'ro'riei sale legi ac( nu a*anon(m ocu'aiile noastre o*inuite"
<a'tul e a l(sa s( se 'etreac(,& aciunea care nu acioneaz(A=& a*anonul
magistrului Ec_hart a e!enit 'entru mine cheia care $mi 'ermite s( eschi
'orile care uc la caleAA4 $n omeniul 'sihic& tre*uie s( 'oi s( lai OlucrurileP
s( se 'etreac(" Pentru noi aceasta este o ae!(rat( art( in care foarte muli
oameni nu $neleg nimic4 contientul lor nu $nceteaz( s( a7ute& s( corecteze&
s( nege& s( multi'lice interferenele i& $n toate cazurile& el nu 'oate l(sa $n
'ace 'ura erulare a 'rocesului 'sihic" Totul ar . foarte sim'lu& ac(
sim'litatea nu ar . unul in lucrurile cele mai com'licate" #ai $nt%i& ea const(
'ur i sim'lu $n a o*ser!a o*iecti! orice fragment e fantasm( $n e!oluia
eiAT" +'arent
YM E)'resie cele*r( chinezeasc( 'rezent( $n !oca*ularul taoist" Ea
e.nete o noiune cheie a ;og(i chineze9 aceea e a aciona $m'reun( cu
curentul e!enimentelor 'sihice i sociale& a nu a!ansa $n r(s'(r" 2N" Tr"3
A= $n francez(4 non6agir" $n realitate& nu este !or*a e o 'asi!itate
contem'lati!(& ci e o aciune conus( 'e linia minimei rezistene& aic( f(r(
efort& f(r( a fora nota" #oelul, acestei aciuni $l ofer( curgerea a'ei sau
alte fenomene naturale cum ar . alternana zi6noa'te& circuitul anotim'urilor&
etc" 2N Tr"3
IA Cale, $n sens e tehnic(& meto(F 2N Tr"3 0ung se refer( aici la
tehnica imaginaiei acti!e& 'e care a 'racticat6o at%t el c%t i 'acienii lui" Dar
i aceast( tehnic( tr(eaz( o intenionalitate care !ine s( contrazic(
metoa, taoist( care nu face nimic anume $n acest sens" 1'iritualitatea& $n
taoism& nu se realizeaz( 'rintr6un efort s'ecial& care s6ar Putea cali.ca re't
efort s'iritual" $n taoism& s'iritualitatea nu este ce!a se'animic mai sim'lu i
totui aici $nce' i.cult(ile" Creem c( nu a!em nici un fragment e
fantasm(& sau a!em ar este stu'i( i riic( o mulime e o*iecii" Nu ne
'utem concentra4 ne 'lictisim& ce ar 'utea iei e aiciQ +sta nu6i
ec%tF,AG&" etc" Contientul riic( o mulime e o*iecii9 *a chiar se 'are c(
aeseori $ncearc( s( $n(*ue acti!itatea s'ontan( a imaginaiei& ei a!em
at%t intuiia clar( a !alorii acesteia in urm(& c%t i hot(r%rea e a l(sa curs
li*er 'rocesului 'sihic& f(r( nici o interferen(" Uneori se 'rouce chiar o
cris'are a contiineiA?"
Dac( reuim s( surmont(m i.cultatea iniial(& inter!ine totui critica
$ncerc%n s( inter'reteze fragmentul e fantasm(& s( o clasi.ce& estetizeze
sau chiar s( o minimalizeze" Tentaia e a aciona astfel este a'roa'e
irezisti*il(" Du'( o o*ser!are com'let( i .el(& 'utem l(sa linitii
fragmentul $n gri7a ner(*(torului contient9 aa ce!a este chiar necesar&
altminteri ne6am confrunta cu rezistene 'aralizante in 'artea lui" Dar la
.ecare nou( o*ser!aie acti!itatea contientului tre*uie 'us( in nou e6o
'arte"
Nn ma7oritatea cazurilor& rezultatele acestor eforturi sunt& iniial& 'uin
$ncura7ante" Este !or*a e fr%nturi e fantasme care nu rat e fa'tele !ieii
e zi6cu6zi" Totui& 0ung are e6a face cu 'acieni& aic( cu ini ne!rozai i
'oate e aceea recursul la imaginaia acti!(" 2N" Tr"3
AG E)'resie cele*r( consemnat( e 0ung 'rin care 'acienii& ca i criticii
s(i& $ncercau s( relati!izeze eforturile sale analitice reuc%nu6le la e)'licaii
e genul4 ar (sta nu face ec%t s( 'sihologizeze,& ca i cum& comenteaz(
0ung& 'sihologia ar . ce!a la mintea cocoului" 2N" Tr"3
? Toate aceste fenomene sunt citate e <reu atunci c%n e)em'li.c(
formele 'e care le ca'(t( rezistenele eului 'acienilor a:ai $n tera'ia
'sihanalitic(& in momentul $n care li se cere s( ofere asociaii li*ere" Du'(
cum am mai ar(tat& 0ung nu 'oate renuna cu totul la *aga7ul e iei a3
'sihanalizei freuiene9 el $ncearc(& totui& s( le es'oaie e 'articularitatea
lor freuian(& ar o face& aeseori& cu i.cultate" 2N" Tr"3 ne 'ermit sa
iscernem clar 'ro!eniena i estinaia lor" #i7loacele e o*inere a
fantasmelor sunt i ele iferite $n funcie e ini!i" Pentru muli este mai
sim'lu s( le scrie9 'entru alii 6s( le !izualizeze9 iar alii le eseneaz( sau le
'icteaz( cu sau f(r( !izualizare" C%n a!em e6a face cu o cris'are
accentuat( a contientului& se 'rea 'oate ca numai m%inile s( mai
!izualizeze4 ele moeleaz( sau eseneaz( forme care $i sunt aeseori str(ine
contientului"
+ceste e)erciii tre*uie continuate '%n( ce se izol!( cris'area
contiinei& altfel s'us '%n( ce !om 'utea l(sa lucrurile s( mearg( $n !oia lor&
care este sco'ul imeiat al e)erciiului" 1e creaz( astfel o nou( atituine& o
atituine care acce't( eo'otri!( iraionalul i incom'rehensi*ilul& $n chi'ul
cel mai .resc cu 'utin(" +ceast( atituine ar . o otra!( 'entru cel care
oricum este su*7ugat e iraional9 ar are o !aloare su'rem( 'entru cel care&
'rintr6o 7uecat( e)clusi! contient(& s6a limitat intot6eauna s( aleag( ceea
ce6i con!ine contiinei lui in ceea ce se 'etrece e la sine i care s6a
$ne'(rtat astfel e !ia( 'entru a eua $ntr6o lagun( stagnant(AK"
+ici& rumurile celor ou( ti'uri OumaneP menionate mai sus i!erg"
+m*ii au $n!(at s( acce'te ceea ce li se $nt%m'l(" Du'( cum arat( maestrul
@u Wi4 Dac( ni se ofer( ocu'aii& tre*uie s( le 'rimim9 ac( ni se $nt%m'l(
lucruri& tre*uie s( $ncerc(m s( le '(trunem sensul," Unul !a 'rimi& $n
'rinci'al& ceea ce $i !ine in e)terior U cel(lalt& ceea ce $i !ine in interior" -i&
aa cum !rea legea !ieii& unul !a c('(ta in e)terior ceea ce a
AK +ceast( iee ilustreaz( conce'ia lui 0ung es're cele ou( categorii
e tenine umane4 intro!ertite i e)tra!ertite" E)tra!ertitul este mai 'uin
atent la ceea ce se 'etrece, $n el" De aceea el tre*uie s(6i ez!olte atenia
la manifest(rile 'sihice in(untrul s(u" Rezult( e la sine c( intro!ertiii !or
a!ea mai 'uine i.cult(i $n acest sens" 2N Tr"3 refuzat '%n( atunci& iar
cel(lalt !a lua in interior ceea ce a e)clus oinioar(" +ceast( r(sturnare a
.inei $nseamn( o l(rgire& o ele!are i o $m*og(ire a 'ersonalit(ii& ac(
!alorile 'receente mai 'ersist( $n r(sturnare& $n m(sura $n care nu erau 'ure
iluzii" Dac( ele nu sunt '(strate& c(em $n cealalt( 'arte i trecem e la
a'tituine la ina'tituine& e la aa'tare la inaa'tare& e la sens la nonsens
i chiar e la raiune la tul*urare mental(" +cest rum este 'rime7ios" Orice
lucru !aloros este costisitor& iar ez!oltarea 'ersonalit(ii trece 'rintre
lucrurile cele mai oneroase" 1e 'une 'ro*lema e a te $m'(ca cu tine $nsui&
e a te lua $n seam( ca 'e una in cele mai im'ortante sarcini& e a r(m%ne
$ntoteauna contient e ceea ce faci i e a a!ea constant $n faa ochilor
cele mai echi!oce in fa'tele tale 6e)ist( aici& $ntr6ae!(r& o sarcin( care
solicit( totul in noi"
Chinezul se 'oate ra'orta $n $ntregime la cultura sa" Dac( $m'rumut(
rumul cel lung& el face ceea ce este recunoscut ca .in cel mai *un lucru 'e
care l6ar 'utea face" Dar occientalul se confrunt( cu autorit(ile in
omeniul intelectual& moral i religios& 'resu'un%n c( el !rea $ntr6ae!(r s(
a'uce 'e acest rum" Iat( e ce este in.nit mai sim'lu s( imii calea chinez(
i s( te escotorseti e 'is(logul euro'ean& sau& e ce nu& un lucru nu la fel
e sim'lu4 s( caui rumul care uce $na'oi la E!ul #eiu euro'ean al
8isericii cretine i s( recl(eti ziul care tre*uie s(6i se'are 'e ae!(raii
cretini e s(rmanii '(g%ni i e celelalte curiozit(i etnogra.ce care locuiesc
'rin're7urAC" <lirtul estetic sau intelectual cu !iaa i cu estinul $i g(sete
aici un sf%rit *rutal" #ersul s're o contiin( mai $nalt( conuce $n
AJ Totul in noi,& nu numai ca efort i concentrare ci& mai ales& ca
e)erciiu e integrare a elementelor isociate ale 'ersonalit(ii noastre" 2N"
Tr"3
AC 0ung s6a str(uit s( o a'uce 'e am*ele c(r(ri4 'e cea chinezeasc(
2tao6ista3& ca i 'e cea cretin(" 2N" Tr"3 afara tuturor 'rete)telor& e orice
natur( ar . eleF <iina tre*uie sa se ofere cu totul& c(ci numai 'ornin e la
integralitatea saA> ea 'oate merge mai e'arte i numai integralitatea sa
'oate . garania c( rumul s(u nu !a e!eni o a!entur( a*sur("
<ie c( estinul e a*oreaz( in e)terior sau in interior& e)'erienele
i e!enimentele c(ii r(m%n aceleai" Iat( e ce nu am ne!oie s( !or*esc
es're multi'lele e!enimente interioare sau e)terioare a c(ror i!ersitate
c!asi6in.nit( nu a 'utea s( o e'uizez" De altfel& acest lucru nu ar a!ea nimic
e6a face cu te)tulTM 'e care $l a!em e comentat" #ai multe ar . e s'us&
im'otri!(& es're st(rile 'sihice care acom'aniaz( ez!oltarea" +ceste st(ri
sunt e)'rimate sim*olic $n te)tul nostru i anume $n sim*oluri care& e mult(
!reme& mi6au e!enit familiare $n 'ractica mea&
Integritate, nu $n sensul moral ci $n acela e 'lenituine& e totalitate&
e .in( integral(& 2N" Tr"3
Este !or*a e #isterul <lorii e +ur,& carte e alchimie chinez(&
imPregnat( e taoism& comentat( e 0ung" 2N" Tr"3
T" Des're $n!iere
+!ei $ntr6ae!(r re'tate4 nu am confruntat nicioat( .gura lui
Christos $n totalitatea as'ectelor sale& 'ur i sim'lu 'entru c( ar . fost 'rea
mult" Nu sunt teolog i nu am tim'ul s( asimilez toat( cunoaterea care ar .
necesar( 'entru a $nr(zni s( $ncerc s( rezol! 'ro*leme ca cea a $n!ierii"
<(r( nici o $noial(& $n!ierea este unul in elementele cele mai
im'ortante $n mitul sau $n *iogra.a lui Christos i $n istoria 8isericii 'rimiti!e"
I" $n!ierea ca fa't istoric $n *iogra.a lui Christos
Trei in E!anghelii au o re'rezentare com'let( a e!enimentelor care
au urmat cruci.c(rii i morii sale" Totoat(& #arcu nu menioneaz( ec%t
morm%ntul eschis i gol i 'rezena $ngerului $n momentul $n care s6a creat
'o!estea a'ariiei cor'ului !izi*il al lui Christos U u'( toate a'arenele
a(ugirea unei m%ini ulterioare" Prima relatare es're Christos $n!iat este
cea a #(riei in #agala& e la care el gonise a'te emoni" +ceast( not(
a'are curios rezumat( 2cf" $n s'ecial #arcu& ==& =>=3& ca i cum cine!a ar .
constatat c( relatarea lui #arcu era totui 'rea scurt( i c( ar tre*ui s( .e
a(ugat 'entru a . com6
= f Confuzie e!ient( cu =K& > i urm"P 'let( ceea ce se o*inuia s( se
'o!esteasc( a'ro'o e moartea lui Christos"
Iz!orul cel mai !echi al $n!ierii este Pa!el& iar el nu este un martor
ocular9 el 'une $ns( accentul cu t(rie asu'ra im'ortanei a*solute i !itale a
$n!ierii& ca i asu'ra autenticit(ii 'o!estirilor res'ecti!e 2J Corintieni& =?& =G
i urm"& =?& ? i urm"3" Ca mai6tori& el $l menioneaz( mai $nt%i 'e Ce'has
2Petru3& 'rimul& a'oi 'e cei ois'rezece& a'oi 'e cei cinci sute& a'oi 'e Iaco*&
+'ostolii i $n .nal 'e sine $nsui" +cest as'ect este interesant 'entru c(
e)'eriena lui 'ersonal( const(& este c%tse 'oate e e!ient& $ntr6o !iziune
care i s6a im'us $n chi' s'iritual& $n tim' ce relat(rile mai tari!e insist(
asu'ra caracterului materialmente concret al cor'ului lui Christos 2mai ales
@uca& AG& GA i Ioan& AM& AG i urm"3" #(rturiile e!anghelitilor nu concor(
ec%t asu'ra fa'tului c( morm%ntul era gol i eloc asu'ra cronologiei
m(rturiilor oculare" +ici traiia $nceteaz( com'let e a mai . .a*il(" Dac(
mai a(ug(m la aceasta i 'o!estea sf%ritului lui Iua& care tre*uie s( . fost
'entru cretini un foarte interesant o*iect al a!ersiunii& $noielile noastre
'ri!in 'o!estea $n!ierii sunt agra!ate4 asu'ra manierei $n care a murit el
e)ist( ou( !ersiuni total iferite"
Ca fa't istoric& $n!ierea este $noielnic(" Dac( am e)tine *ene.ciul
$noielii la asemenea aseriuni contraictorii& am 'utea $ntruchi'a
'osi*ilitatea unei !iziuni& at%t ini!iual( c%t i colecti!( 2i& mai 'uin
'ro*a*il& a unei materializ(ri3"
Concluzia la care au a7uns 'rimii cretini U 'entru c( Christos a $n!iat
in mori& la fel !om $n!ia i noi& $ntr6un cor' nou i ne'erisa*il U care $i
st%rnea lui Pa!el cele mai mari temeri4 nu are nici o !aloare i este la fel e
inconsistent( ca i ate'tarea&
A OC(ci ac( Christos nu a $n!iat& atunci 'reica noastr( este zaarnic(&
ca -i creina !oastr( 2I Corintieni& =?" =G3"P care a fost escura7at(& a
'arusiei iminente"
Du'( cum o arat( numeroasele 'o!estiri miraculoase coninute $n
e!anghelii& realit(ile s'irituale nu 'uteau . 'use la $nem%na unui 'o'or
incult i estul e 'rimiti! ec%t 'rin miracole, masi!e i tangi*ile& sau 'rin
'o!eti e acelai gen" Con6cretismul era ine!ita*il& cu toate im'licaiile sale
groteti" De 'il(& cei care creeau $n Christos tre*uiau s( 'rimeasc( 'rin
*inecu!%ntarea lui Dumnezeu& la $n!iere& un cor' trans.gurat9 la fel i
necreincioii i '(c(toii& numai c( ei tre*uiau s( .e torturai o !reme $n
infera sau $n 'urgatoriu" Pentru aceast( o'eraie era inis'ensa*il un cor'
inestructi*il& altminteri amnarea ar . luat sf%rit $ntr6o cli'(T"
II" $n!ierea ca e!eniment 'sihologic $n aceast( 'ri!in(& fa'tele sunt
'erfect clare i *ine atestate4 !iaa terestr( a omului6Dumnezeu se
$m'linete 'rin $n!ierea sa i suirea la ceruri" $nc( e la $nce'ut& aceasta a
fost creina ferm( a cretinismului" $n mitolgie& este 'articularitatea eroului
e a *irui moartea i e a chema la !ia( '(rinii& str(moii 'o'orului s(u&
etcG" El a!ea o 'ersonalitate mai $m'linit(& mai *o6
T Este 'uin 'ro*a*il ca cei care au crezut $n acest mit s( . realizat
logic im'osi*ilitatea ca un tru' 'ieritor s( .e su'us amn(rii" Prin urmare&
este la fel e 'uin 'ro*a*il ca $nzestrarea '(c(toilor cu un tra' ne'ieritor s(
. urm(rit es.inarea acestei contraicii" #ai egra*(& creem c( toate
aceste conce'ii coe)istau 'anic $n mentalitatea creincioilor e ieri f(r( a
'utea . sus'ectate e ilogism" 2N" Tr"3
G Chiar ac(& la 'rima !eere& mitul lui Isus trimite la mitologiile *ine
cunoscute ale eroilor nemuritori& nu creem c( el 'oate . reus la acestea
in urm(" E)ist( o*iceiul& '(gu*os& e a reuce o .gur( mitologic( la un
moel e7a constituit& $n !irtutea fa'tului c( i aceast( .gur( s6ar caracteriza
'rin c%te!a in elementele moelului" Este ca i cum am s'une c( toii
ini!izii gata i mai 'uternic( ec%t muritorii e r%n" Dei el $nsui era
muritor& e)istena sa nu era neantizat( e moarte4 el su'ra!ieuia $ntr6o
form( 'uin moi.cat(" @a ni!elul unei ci!ilizaii mai ele!ate& el se aseam(n(
cu Dumnezeul care moare i $n!iaz( ca i Osiris& care e!ine $n .ecare .in(
uman( 'ersonalitatea su'erioara 2ca i Christosul lui loan34 al s(u isXeio
!/'coTroL& oinui com'let 2sau $m'linit3& -inele?"
-inele ca arheti' re'rezint( o totalitate numinoas( care nu 'oate .
e)'rimat( ec%t 'rin sim*oluri 2manala& ar*ore& etc3" Este o imagine
colecti!( care e'(ete ca atare ini!iul $n tim' i $n s'aiu9 ea nu este
e)'us(& 'rin urmare& im'ermanenei unui singur tru'4 cunoaterea 1inelui
este legat(& mai mereu& e sentimentul e atem'oralitate& e eternitate,
sau e nemurire 2cf" qtman6ul 'ersonal i trans'ersonal3" Noi nu tim ce este
un arheti' 2aic( in ce este f(cut el3& 'entru c( natura 'sihicului nu ne este
accesi*il(& ar tim c( e)ist( arheti'uri i c( ele 'rouc efecte"
Nn aceast( 'ers'ecti!(& nu mai este i.cil s( sesiz(m $n ce m(sur(
'o!estea $n!ierii constituie 'roiecia unei cunoateri inirecte a 1inelui& care
a a'(rut su* tr(s(turile unui om& un anume Isus in Nazareth& es're care au
circulat o mulime e z!onuriJ"
care se numesc Hasile sunt ziari& *ei!i i mor ia !%rsta e K? e ani&
'entru c( un Hasile& consierat etalon& asuma c%n!a toate aceste etalii
*iogra.ce" In realitate& Christos nu este eroul mitologic arheti'al ci
Dumnezeu $ncarnat& aic( o entitate care asum( eo'otri!( caracterele
umane i cele i!ine" In fa't& aici rezi( i misterul omului6Dumnezeu 'e care
ni6l 'ro'une Christos4 realizarea con7unciei elementelor ihotomice& s'irit6
tru'& care este cheia e *olt( a e)erciiului mistic" 2N" Tr"3
-inele,& $n 'sihologia 7unghian(& e.nete centrul 'ersonalit(ii
umane& care nu este ientic cu eul em'iric" El constituie sinteza contientului
i incontientului" 2N" Tr"3
Cf" fenomenele care s6au numit 'ara'sihologice"
Cf" 'aragraful es're Christos $n te)tul liturgic sla!on u'( losif <la$n
acele tim'uri& !echii zei $i 'ieruser( im'ortana" Puterea lor fusese e7a
$nlocuit( e cea a zeului !izi*il& Cezarul& singurul c(ruia tre*uia s( i se auc(
sacri.cii" Dar aceast( su*stituire era la fel e nesatisf(c(toare ca i cea care
l6a $nlocuit 'e Dumnezeu cu 1tatul comunist" De aceea s6a $ncercat frenetic i
is'erat s( se creeze& chiar i cu un material $noielnic& un su!eran s'iritual
unic& un 'antocrator& $n o'oziie cu i!initatea concretizat( e Roma 2 ce
mizera*il( glum( a istoriei4 s(6l $nlocuieti 'e Cezar cu ministerul 'onti.cal al
sf%ntului PetruY3C"
Dac( ne!oia unei autorit(i s'irituale e!enea $n e'oc( at%t e
'resant(& este 'entru c( nu e)ista ec%t un singur ini!i i!in& Cezarul& $n
tim' ce ceilali ini!izi erau anonimi i nu a!eau nici m(car zei 'ersonali care
s( le $m'lineasc( rug(ciunile>" Prin ur!ius& The 0eBish car oR(z*oiul iueilor3
$n4 #ea& The /nostic 0ohn the 8a'tizer& '" >J sLL" 2Cha'" III4 The 1la!onie
0ose'hus +ccount of the 8a'tist an 0esusE'" =MK sLL"3
C Ieea e a im'une o 'ersonalitate cu aur( e sacralitate cultului
mulimii nu este e)clus(" Chiar i $n tim'urile noastre s6a $nregistrat o
asemenea tentati!(& ac( ne amintim e estinul lui mrishnamurti care a fost
'reg(titE, s'ecial& e c(tre 1ocietatea teozo.c( a 6nei +rmie 8esant& cu
sco'ul e a . im'us contiinei moniale ca un mare instructor s'iritual& un
soi e Christos" Este foarte 'ro*a*il ca i Isus in Nazareth s( . concentrat& la
un moment at& am*iii asem(n(toare $n ochii ra*inilor nemulumii e starea
moral(& 'olitic(& etc" a 'o'orului e!reu e su* ocu'aia roman(" $n 'lus&
traiia iuaic( im'unea i alte moti!e ne!oii e a resuscita imaginea unui
$m'(rat, 2unsul lui Dumnezeu,3 care s( ofere e!reilor satisfacia
mesianismului uni!ersal" Totui& a!em moti!e s( creem c( Isus& e altfel ca
i mrishnamurti& nu a ceat acestui simulacru" El a refuzat& $n .nal& s( 7oace
rolul e lier sal6!atoi al naiei iuaice 2$n s'iritul regelui Da!i3 i a fost
conamnat 'entru refuzul s(u" P%n( la un anumit moment& Isus ar . ser!it
am*iiile ra*inilor9 ulterior& aa cum reiese i in te)tul e!angheliilor& el s6ar .
r(sculat $m'otri!a creatorilor, s(i realiz%n un mesa7 mesianic e o cu totul
alt( factur(" 2N6Tr"3
> 1ituaia oamenilor in acel tim' era mai rea ec%t aceea a egi'tenilor
in e& ei $i c(utau refugiul $n toate formele 'osi*ile e magie" 1Etuaia
noastr( actual( este $n realitate asem(n(toare4 e!enim in ce $n ce mai
mult scla!ii unui stat anonim a c(rui autoritate & su'rem( ecie asu'ra !ieii
noastre=M" Comunismul a realizat acest ieal $n maniera cea mai e'lin(" Din
nefericire& emocraia noastr( nu6i 'oate o'une alte iealuri9 i ea cree& la
fel& $n 'uterea concret( a 1tatului" Nic(ieri nu e)ist( o autoritate s'iritual(
care s( se 'oat( com'ara cu cea a 1tatului" +!em ne!oie f 'resant( e o
com'ensare s'iritual( la concretismul care i6a atins ultima sa form( $n
*ole!ism" -i $n acest caz& in nou& se f'une 'ro*lema m(rturiei, $m'otri!a
Cezarului"
Cei care au scris e!angheliile erau& ca i Pa!el& 'reocu'ai s(
concentreze caracteristicile miraculoase i semni.caiile s'irituale $n
'ersoana t%n(rului ra*in& c!asi6necunoscut& care& u'( o carier( care nu !a .
urat 'ro*a*il ec%t un an& i6a g(sit un sf%r6it 'rematur" Noi tim ce au
f(cut ei in el& ar nu tim& $n schim*& '%n( $n ce 'unct aceast( imagine
cores'une realit(ii istorice a omului& $n(*uit su* o a!alan( e 'roiecii"
Nu tim ac( el era @ogosul i Christosul !enic !iu" $n orice caz& acest lucru
este li'sit e im'ortan(& at .in c( imaginea omului6Dumnezeu este !ie $n
.ecare in noi i s6a $ncarnat 2aic( 'roiectat3 $n omul Isus& ca s( se
manifeste su* form( !izi*il( i 'entru ca oamenii s( 'oat( recunoate $n el
'ro'riul lor homo interior& -inele lor=="
ultimele secole 'recretine4 acetia amiseser( e7a ieea unui Osiris
ini!iual" @a urma urmelor& Egi'tul a e!enit $nat( cretin& f(r( nici o
ezitare"
=M $n realitate& omul moern nu este su'us autorit(ii unui stat
anonim,& ci unei elite 'olitice care eine 'uterea i care mani'uleaz( $n
'ro'riul ei folos contractul social i ieea e stat" Diferena este c( ieea e
stat i tot ceea ce ecurge in ea nu ofer( aceleai orizonturi s'irituale ca i
re'rezent(rile religioase e oinioar(" 2N" Tr"3
== Oinioar(& oamenii 'roiectau $n Isus iu*irea lor" Ei nutreau
con!ingerea
Ei i6au reesco'erit astfel emnitatea uman(4 .ecare a!ea o natur(
i!in(" Christos le s'usese4 D5 estis,& !oi suntei Dumnezei=A9 i ca atare ei
se simeau fraii lui& $m'(rt(in aceeai natur( ca i el& 'entru a surmonta
neantizarea 'rin 'uterea Cezarului sau 'rin moartea .zic(" Ei $n!iaser(
$m'reun( cu Christos,"
Nntruc%t noi suntem .ine 'sihice i ca atare nu suntem total
e'eneni e s'aiu i tim'& 'utem $nelege f(r( i.cultate im'ortana
ca'ital( a ieii e $n!iere4 nu suntem li!rai cu totul forelor neantiz(rii&
'entru c( totalitatea noastr( 'sihic( se $ntine incolo e limitele s'aiului i
tim'ului" Progres%n $n integrarea incontientului& noi a!em minunata ans(
e a face e)'eriena naturii arheti'ale=T care ne 'rocur( un sentiment e
continuitate incoace i incolo e e)istena noastr( 'rezent("
Cu c%t $nelegem mai *ine arheti'ul& cu at%t mai mult 'artici'(m la
!iaa sa i cu at%t mai 'uternic $i sesiz(m eternitatea& atem'oralitatea"
Du'( cum rotunul semni.c( integralitatea realizat( sau 'erfeciunea&
el e)'rim( i rotaia 2micarea a ceea ce se $n!%rte3 sau fa'tul e a 'rogresa
$n conformitate cu o micare circular( nemagic( cum c( fuzion%n cu Isus ei
'artici'( astfel la !irtuile i!ine" Hiaa $n Christosul Isus& creea Pa!el& m(
eli*ereaz( e su* legea '(catului i a morii,& aic( $mi confer( !ia(
!enic(" De aici e)erciiul imitaiei lui Chr"istos" $n societ(ile noastre
esacralizate& care ignor( 'ers'ecti!a !eniciei& 'roieciile se s'ri7in( 'e alte
interese" +a s6a n(scut materialismul s'iritual es're care am 'omenit e7a
$n nota =?& ca'" A" 2N" Tr"3
=A OPs& CA& K& citat e loan& =M& TG"P l7 Omul eine $n su:etul s(u
imaginea 2arheti'ul3 lui Dumnezeu" +similarea acestui arheti' 2ceea ce 0ung
numete integrarea incontientului,E3 conuce la $numnezeire" + se
com'ara aceast( conce'ie cu ceea ce am scris e7a U $n introucere la C" /"
0ung4 +naliza !iselor,& +ROP+& =>>C& '" =>6AM6 es're funcia 'sihic(
totalizant(" 2N" Tr"3 e.nit(& asem(n(toare cu cea a soarelui i a astrelor 2e
une frumoasa 'rofeie e crein( a liturghiei lui #ithra4 s;c* eiui c!n_a!oL
uu!! anEi' OEu sunt o stea care $i escrie or*ita $m'reun( cu !oi,P3=G"
Realizarea 1inelui $nseamn( e asemenea reconstituirea relaiei omului cu
cosmosul" +semenea realiz(ri sunt acom'aniate& aeseori& e e!enimente
sincronistice=?" 2E)'eriena !ocaiei& e)'eriena 'rofetic(& rele!( i ele in
aceast( categorie"3
Pentru 'rimii cretini& ca i 'entru toi 'rimiti!ii& tre*uia ca $n!ierea s(
.e un e!eniment concret& material& care 'oate . !(zut cu ochii i atins cu
m%inile& ca i cum s'iritul n6ar a!ea o e)isten( 'ro'rie" Chiar i ast(zi&
oamenii nu 'ot sesiza f(r( i.cultate realitatea unui e!eniment 'sihic& ac(
acesta nu este totoat( i concret" @a re't !or*in& $n!ierea ca e!eniment
'sihic nu este concret(" Ea este o e)'erien( 'ur 'sihic(" Este curios c(
cretinii au r(mas at%t e '(g%ni $nc%t nu $neleg e)istena s'iritual( $n afara
cor'oralului& ca e!eniment 'sihic" #( tem c( *isericile noastre cretine nu
!or mai 'utea menine mult( !reme acest anacronism ocant& f(r( teama e
a $m'ietri $n contraicii
=G OCf" Dietrich& Eine #ithrasliturgie& ''" C6>"P
=? E!enimentele sincronistice sunt analizate 'entru 'rima oar( e
0ung" Ele sunt manifest(ri .zice o*iecti!e care coinci cu manifest(rile
'sihice ale unui ini!i& f(r( a $nregistra nici o relaie cauzal( $ntre ele" Ceea
ce au $n comun aceste fenomene tul*ur(toare 2numinoase3 este semni.caia&
sensul lor sim*olic" +semenea manifest(ri erau cunoscute e lumea antic(
2ele stau& u'( o'inia lui 0ung& la *aza C(rii 1chim*(rilor, U Vi 0ing3 i erau
inter'retate $n consecin(" Un asemenea e!eniment sincronistic e mare
im'ortan( $n istoria cretinismului este 1teaua magilor care,anun(,
naterea lui Isus& #esia& m%ntuitorul omenirii" E!enimentul .zic care a
susinut aceast( 'roiecie mitologic( se 'are c( a fost tri'la con7uncie a
'lanetelor 0u'iter 2Ai3 i 1aturn 2h3 $n semnul Petilor 2D3& care 'are s( inice
chiar i ata 'recis( a natalitate 2u'( calculele astronomice3" 2N" Tr"3 e
nesusinut" R(s'unz%n la aceast( critic( 'rintr6o concesie& unii teologi au
'roclamat c( cor'ul trans.gurat u'( Pa!el 2cor' e materie su*til(3& care le
este restituit morilor $n ziua 0uec(ri& ar . forma, ini!iual( autentic(& ca
iee s'iritual( su.cient caracteristic( a ini!iului 'entru a face su'er:uu
cor'ul material" Ceea ce a f(cut in $n!ierea tru'easc( 'rinci'alul st%l' al
creinei cretine a fost m(rturia aus( a !ieii e u'( moarte i s'erana
e a sc('a e la amnarea etern(" 1ingurul lucru 'e care $l tim cu
certituine& totui& este fa'tul c( 'entru 'sihic s'aiul i tim'ul sunt relati!e"
Nota 8ene =4 +cest te)t a fost reactat $n lim*a englez( la ata e =>
fe*ruarie =>?G ca r(s'uns la o $ntre*are a #arthei Dana& Pegg; /err; i
#arian Reith& care 'artici'aser( la un seminar iri7at e 0ames mirsch& la @os
+ngeles& $n =>?T6l>?G" 1eminarul era consacrat lucr(rii lui 0ung +ion i cu
acea ocazie 2u'( s'usele lui 0" m"3 .ecare r%n in carte a fost citit i
comentat" In cursul seminarului& oamnele Dana& /err; i Reith s6au ar(tat
mirate c( nu au g(sit nic(ieri $n scrierile lui 0ung un comentariu la ieea e
$n!iere 2F3& care li se '(rea a . $nsui nucleul legenei lui Christos9 ele s6au
$ntre*at atunci e ce,"
Nota 8ene A4 Notele $nscrise $ntre 'aranteze '(trate 'ro!in 0in eitorii
te)tului" Cele f(r( 'aranteze a'arin& u'( toate 'ro*a*ilit(ile& lui 0ung"
Notele mele 20" C"3 sunt $nsoite e Xeci.carea uzual(4 2N" Tr"3"
G" Psihologia transferului i alchimia
8ellica'a)& !ulnus ulce& sua!e malum"
2Pace r(z*oinic(& ulce ran(& r(u sua!"3
0ohn /oBer 2Confessio +man%is& II& '"T?"3
Nu este eloc sur'rinz(tor c( ieea c(s(toriei mistice a fost chemat(
s( 7oace $n alchimie un rol at%t e im'ortant& 'entru c( termenul utilizat
'entru a !or*i es're ea& cel e con7uncia& esemneaz( $n 'rimul r%n ceea
ce noi numim ast(zi o com*inaie chimic(& iar ceea ce atrage unul c(tre
cel(lalt cor'urile e com*inat este ceea ce s6a numit $n zilele noastre
a.nitate" Oinioar( se utilizau iferite e)'resii care e)'rimau& toate& o relaie
umjaia sau& mai 'recis& o relaie erotic(& ca e 'il( nu'tiae 2nunt(3&
matrimonium i con7ugium 2c(s(torie3& amiciia 2amiciie3& attra6cto i
aulaio" Prin urmare& cor'urile care urmau s( .e com*inate erau
re'rezentate ca agens i 'atiens 2agent i 'acient3& ca !ir 2*(r*at3 sau
masculus 2mascul3 i ca femina& mulier& femi6neus 2femeie& feminin3& sau&
$nc( i mai 'itoresc4 c(el i c(ea=& cal 2ia'(3 i m(garA& coco i g(in(T&
ragon $nari'at i ragon f(r( ari'iG" Cu c%t e)ist( mai muli termeni
antro'omor. i terio6mor.& cu at%t mai manifest( este 'artea care re!ine
7ocurilor imaginaiei& eci incontientului i cu at%t este mai clar i fa'tul c(
g%nirea e)'loratoare a !echilor .loso. ai naturii era e)'us( tentaiei e a
'(r(si terenul 'ro'riet(ilor& o*scure 'entru ei& ale materiei& aic( e a se
$ne'(rta e 'ro*lema 'ur chimic(& 'entru a sucom*a mitului materiei"
$ntruc%t nu este cu 'utin( ca 'resu'unerea s( li'seasc( cu es(!%rire&
chiar i 'e cercet(torul cel mai o*iecti! i mai im'arial $l 'ate riscul& in
momentul $n care a a*orat o o*scuritate $n care nu a 'enetrat nici o lumin(&
s( e!in(& $n li'sa unui re'er cunoscut& !ictima unei 'resu'uneri
incontiente" +cest lucru nu este nea'(rat un r(u ac( imaginea care i"se
ofer( $n locul necunoscutului este o re'rezentare arhaic(& f(r( $noial(& ar
care 'ermite totui s( se constituie o analogie nu li'sit( e interes" +stfel se
face c( cele*ra !iziune a cu'lurilor ans%n& care l6a 'us 'e me_ule? 'e urma
structurii unor com*inaii ale car*onului& mai 'recis ale *enzenului& nu era
nimic altce!a ec%t imaginea acu'l(rii& con7uncia& aa cum a ocu'at ea
!reme e =J secole s'iritul alchimitilor" -i cu toate c( aceasta era tocmai
imaginea care mult( !reme a e7ucat interesul cercet(torilor 'ro*lemei
chimiei trimiinu6l f(r( $ncetare la mitul originar al nunii regale& *a chiar
i!ine& ea i6a atins totui& $n !iziunea lui me_ule& estinul chimic& auc%n
astfel cel mai mare ser!iciu $nelegerii com*inaiilor organice i ez!olt(rii
ulterioare& f(r( 'receent& a chimiei e sintez(" Prin urmare& am 'utea s'une
retros'ecti! c( alchimitii au o!eit mult :er atunci c%n au f(cut in acest
arcanum arcanorum 2arcana arcanelor3& in acest onum Dei et secretum
+ltissimi 2har al lui Dumnezeu i tain( a Celui Prea6$nalt3J& in acest ae!(rat
secret al fa*ric(rii aurului& culmea o'erei lor" @a triumful tari! al acestei iei
alchimice& ar tre*ui s( a(ug(m con.rmarea unei alte iei centrale a
alchimiei care este transmuta*ilitatea elementelor chimice" Eminenta
semni.caie& at%t 'ractic( c%t i teoretic(& a acestor iei ar 'utea s( ne uc(
la concluzia c( a!em e6a face aici cu antici'(ri intuiti!e a c(ror fascinosum
2'utere e fascinaie3 s6a 'utut e)'lica la lumina e!oluiei ulterioare" Dar
alchimia& ega7%nu6se tre'tat e funalul s(u mitic& nu a '"6 OCT+HI+N
/O/+,
C@U0 am 'il aii i n f(cut numai s( se transforme $n r"him transformat
totoat( $ntr6un soi e .loso.e mistic(& $n aa fel $nc%t ieea e con7uncie se
arat( a . concomitent ca'a*il( s( l(mureasc( misterul o*scur al
com*inaiilor chimice i s( e)'rime& ca mitologem(& arheti'ul unirii
contrariilor& e!enin astfel imaginea unei unio m;stiea" Or& arheti'urile nu
sunt ce!a e)terior& ne6'sihic& ei ele atoreaz( $ntoteauna im'resiilor
'rimite in meiu forma 'e care o $m*rac(" $n o'oziie cu formele e)terioare
care le trauc la un moment at i ine'enent e ele& arheti'urile constituie
esena !ieii unui su:et ne6ini!iual& care este cu siguran( $nn(scut $n
.ecare ini!i& ar care nu 'oate ri nici moi.cat i nici $nsuit e
'ersonalitatea acestuia" +cest su:et este $n ini!iul izolat ceea ce este i $n
ceilali& 'entru c( el se a:( $n toi oamenii" El constituie su'ortul oric(rui
'sih"k i!iual& aa cum marea susine !alurile"
Dac( con7uncia re'rezint( o imagine ca'ital( 'entru alchimie& iar
im'ortana ei 'ractic( s6a !eri.cat $n staii ulterioare e e!oluie& ea
re'rezint( i o !aloare analoag( $n omeniul 'sihic& ceea ce $nseamn( c( ea a
7ucat 'entru cunoaterea o*scurit(ilor interioare ale su:etului acelai rol 'e
care l6a a!ut $n 'ri!ina enigmelor materiei" +m 'utea s'une chiar c( ea nu
i6ar . re!elat nicioat( e.cacitatea $n lumea materiei ac( n6ar . 'oseat
e7a o 'utere e fascinaie menin%n s'iritul cercet(torului $n aceeai
irecie" Con7uncia este o imagine a 'riori care ocu'( intoteauna un loc e
'rim 'lan $n e!oluia s'iritului uman" $n fa't& ac( ne $ntoarcem $n trecut 'e
urmele acestei iei& realiz(m c( e)ist( $n alchimie ou( iz!oare in care
eri!( ea4 un iz!or cretin i unul '(g%n" Iz!orul cretin este f(r( $noial(
octrina lui Christos i a 8isericii& a #irelui i #iresei o1'onsus i 1'onsa3&
Christos 7uc%n rolul 1oarelui $n tim' ce cel al @unii re!enea 8isericii>" Iz;orul
'(g%n este& 'e e o 'arte$fczerosgamos=M U 'e e alt( 'arte& unirea mistic(
a creincioilor cu i!initatea==" +ceste e)'eriene 'sihice i m(rturiile 'e
care le6au l(sat ele $n traiie l(muresc o 'arte im'ortant( in lumea
'articular( a re'rezent(rilor alchimitilor i in lim*a7ul lor secret care& f(r(
aceste referine& ar r(m%ne e ne$neles"
+a cum s6a s'us mai sus& imaginea con7unciei a'are $ntoteauna $ntr6
un moment crucial al e!oluiei s'iritului uman" O*ser!area 'roceselor
mentale $n 'sihoze i $n ne!roze a conus ine!ita*il 'sihologia meical(
moern( la o e)'lorare mereu mai a'rofunat( a acestor fenomene 'sihice
e funal care s6au esemnat $n general cu numele e incontient" -i tocmai
'sihotera'ia necesit( cercet(ri e acest gen& c(ci nu mai este 'osi*il s(
amii fa'tul c( eran7amentele 'atologice ale 'sihicului se 'ot e)'lica
numai 'rin alter(ri cor'orale sau 'rin 'rocese contiente ci& c(& im'otri!(&
tre*uie s( se recurg(& 'entru a le l(muri& la un al treilea factor& aic( la
i'oteticile 'rocese incontiente=A"
Practica analizei a ar(tat c( coninuturile incontiente a'ar&
$ntoteauna& mai $nt%i ca 'roiectate asu'ra 'ersoanelor i conuitelor
o*iecti!e" #ulte in aceste 'roiecii sunt& graie recunoaterii a'artenenei lor
la su*iect& e.niti! integrate e ini!i9 ar e)ist( i altele care nu se las(
integrate i care& e6ta%nu6se e o*iectele lor 'rimare& se transfer( atunci
asu'ra meicului curant( Dintre aceste coninuturi& relaia cu '(rintele
1intagma 'sihologie meical( moern(, se refer(& esigur& la
'sihanaliz(" Nici o alt( ramur( a 'sihologiei i nici 'sihiatria moern( nu au
manifestat $nclinaiile anunate e 0ung cu at%t o'timism" +st(zi se 'are c(
cercet(rile e acest gen au secat cu totul sau& $n orice caz& nu mai au
sa!oarea e oinioar(" 2N" Tr"3 +!em aici ou( noiuni istincte" Proiecia&
care este& aa cum arat( 0ung& atri*uirea e caracteristici ale su*iectului unui
o*iect 2unui alt ini!i& celuilalt,3& ca i cum acestea ar face 'arte integrant(
in 'ersonalitatea cee se) o'us 7oac( un rol im'ortant& aic( relaia .u6
mam(& .ic(6tat( i e asemenea relaia frate6sor(=T" $n general !or*in&
acest com'le) nu 'oate . integrat com'let& meicul .in 'us a'roa'e
$ntoteauna e c(tre 'acient $n locul tat(lui& al fratelui& *a chiar al mamei
2acest in urm( caz este .rete mai rar3" Nntruc%t& aa cum o arat(
e)'eriena& aceast( 'roiecie se sta*ilete f(r( a 'iere nimic in intensitatea
sa originar( 2care este consierat( e <reu ca etiologic(3& ia natere o
leg(tur( care cores'une $n toate 'ri!inele cu relaia infantil( iniial( i care
tine s( re'ete cu meicul toate e)'erienele co'il(riei9 altfel s'us& relaia e
aa'tare care a suferit o tul*urare ne!rotic( este e acum transferat( asu'ra
meicului=G" <reu care& 'rimul& a recunoscut i a escris acest fenomen& a
creat 'entru a6l esemna e)'resia ne!roz( e transfer=?,"
Or& aceast( leg(tur( este aeseori e o asemenea intensitate $nc%t am
'utea !or*i e o com*inaie" C%n se com*in( ou( cor'uri chimice& am*ele
su'ort( o alterare" +cesta este i cazul $n transfer" <reu a !(zut *ine c(
aceast( leg(tur( are o mare !aloare tera'eutic(& 'entru c( fa!orizeaz(
constituirea unui mi)tum com'ositum $ntre s(n(tatea mental( a meicului i
echili*rul tul*urat al *olna!uluiE" <(r( $noial(& tehnica lui luilalt" -i transferul&
care se nate $n tera'ia 'sihanalitic( 2 ar i $n !iaa e zi6cu6zi3 i const( tot
intr6o 'roiecie4 'acientul 'roiecteaz( asu'ra 'sihanalistului im'resiile i
sentimentele sale care au fost legate& iniial& e imaginea '(rinilor s(i& sau
e cea a 'ersoanelor care au 7ucat un rol semni.cati! $n !iaa sa +naliza
transferului este funamental( $n tera'ia 'sihanalitic(" 2N" Tro
Transferul im'resiilor i emoiilor legate iniial e imaginea tat(lui
su*iectului asu'ra analistului este" aeseori& $ncura7at i e 'ozia acestuia
in urm(" +nalitii care ao't( $n faa 'acienilor lor o inut( arogant(&
su'erioar(,& 'rotectoare,& stimuleaz( transferul e acest gen" 2N" Tr"3
1(n(tatea mental( a meicului, nu tre*uie confunat( cu ieea e
<reu se str(uiete s( '(streze 'e c%t 'osi*il o istan( $n ra'ort cu
acest fenomen& ceea ce& in 'unct e !eere uman& este 'erfect e $neles&
ar 'oate afecta consiera*il efectul tera'eutic Este ine!ita*il ca meicul s(
su'orte i el o oarecare in:uena in care s( rezulte o tul*urare& o 'agu*(
'entru s(n(tatea sa ner!oas(=K" El ia asu'ra sa, suferina 'acientului[ i o
su'ort( $msfmenie" Pentru c( au e)istat 2i e)ist(3 'sihanaliti care au
o!eit U $n relaiile lor 'rofesionale& sociale& familiare& etc" U orice& numai
s(n(tate mental(, nuY Totoat(& c%n !or*im e s(n(tate mental(, la
'sihanalist& a!em $n !eere mai 'uin un moel uni!ersal !ala*il e s(n(tate
'e care 'sihanalistul l6ar $ncarna& c%t mai ales 'osi*ilitatea ca el s(6i
contientizeze tarele 'sihice i& mai ales& s( le acce'te& s( se $m'ace cu ele
acolo une aa ce!a este cu 'utin(" Este aici o sarcin( 'e care cei mai muli
'sihanaliti o ignor( i $ncearc( $n schim* s( simuleze o s(n(tate mental(,
'e care nu o au" Profesiunea e 'sihanalist nu este scutit( e 'rime7ia e a
sucom*a moelului 'sihanalistului e)em'larY 2N" Tr"3
[ E)ist( aici mai multe iei" #ai $nt%i& fa'tul c( 'sihanalistul 'oate
euce em'atic elementele cheie ale ne!rozei 'acientului" $n al oilea r%n&
u'( ce a a7utat la contientizarea con:ictelor ne!rotice& 'sihanalistul
is'une 2sau ar tre*ui s( is'un(3 e o !iziune mai larg( asu'ra fa'telor
!ieii& $nc%t s(6i 'ermit( 'acientului& acolo une este cu 'utin(& s(6i
moi.ce atituinea mental( 'entru a 'utea integra coninuturile
incontientului" Un e)em'lu sim'lu !a ilustra a oua iee"
Este !or*a e o 'acient( e circa AK e ani& care acuz( $nclinaia
mor*i( e a se arunca e la eta7 sau su* roile tram!aiului" +naliza scoate la
i!eal( i o serie e tenine homicie care au ca o*iect 'ersoane in
antura7ul imeiat" Pacienta a fost internat( $ntr6o clinic( 'sihiatric(& a urmat
un tratament meicamentos ar nu s6a !inecat e ciuatele ei o*sesii"
8iogra.a 'acientei ne ofer( una in cheile ne!rozei ei" 1oul ei a $nelat6o $n
re'etate r%nuri 'entru ca& e .ecare at(& s(6i cear( scuze $n .nal i s(
oreasc( $m'(carea" Recent el a ecis s( 'lece e acas( moti!%n cum!a&
am*iguu& c( are ne!oie e tim' 'entru a se clari.ca ac( $i iu*ete sau nu
soia" Pacienta a:(& $ns(& c( la mi7loc este o nou(, leg(tur(" Urmarea nu este
greu e eus4 ea simte ne!oia s( se r(z*une" +ceast( $nclinaie agresi!( o
reg(sim $n sim'tomul homici" Ce!a& $ns(& o $m'ieic( s(6i uc( intenia
'%n( la ca'(t 2$n chi' 'reun( cu acesta" Din 'rinci'iu& meicul tre*uie s( se
'un( $n 'ericol=J" $nalta semni.caie 'e care a acorat6o <reu fenomenelor
transferului mi6a a'(rut clar cu ocazia 'rimei noastre $nt%l6niri& $n =>MJ" @a un
moment at& u'( o iscuie e mai multe ore& a inter!enit o 'auz(" 8rusc el
m6a $ntre*at f(r( nici o ezitare4 -i ce creei es're transferQ, I6am r(s'uns
cu cea mai 'rofun( con!ingere c( transferul este alfa i omega metoei
analitice" @a care el mi6a r(s'uns4 +tunci ai $neles esenialul," #area
im'ortan( a transferului a 'rous aeseori greeala e a cree c( el este
a*solut necesar 'entru !inecare" Chi'urile& ar tre*ui s(6l 'retinem cum!a"
Dar este cu ne'utin( s( 'retinzi aa ce!a& asem(n(tor creinei" Creina nu
are !aloare ec%t ac( se nate e la sine" O crein( o*inut( 'rin
constr%ngere nu este ec%t o cris'are" +cela care cree c( tre*uie s(
'retin( transferul uit( c( acest fenomen nu este ec%t unul in factorii
tera'eutici i c(& $n 'lus& cu!%ntul transfer nu este ec%t echi!aimaginar&
esigur3" Este un etaliu *iogra.c care o face s( se simt( !ino!at( fa( e
so" De aici 'ro!ine& e!ient& sim'tomul suiciar 2agresi!itatea $ntoars(
$m'otri!a su*iectului3"
Pacienta contientizeaz( toate am(nuntele conuitei ei ne!rotice ar
sim'tomele nu is'ar" +naliza continu( i scoate la i!eal( o tenin( agresi!(
general(& refulat(& la t%n(ra femeie" O agresi!itate s'ontan(, care se
com'ort( $n toate 'ri!inele ca i un instinct natural" +ceast( agresi!itate nu6
i g(sete o manier( cores'unz(toare e esc(rcare i 'rouce tul*ur(rile 'e
care le6am 'omenit mai sus"
Nn acest 'unct& analiza ca'(t( un caracter iactic" Ea e)'lic( 'acientei
care este rolul agresi!it(ii $n structura general( a 'ersonalit(ii ei" $n 'lus&
$ncearc(& $m'reun( cu 'acienta& s( g(seasc( moalit(ile social acce'ta*ile
e esc(rcare 2su*limare3 a teninelor agresi!e"
Desigur c( acest lucru nu ar . cu 'utin( ac( 'sihanalistul ar $m'(rt(i
i el o'inia general( eronat( cum c( femeia nu is'une e tenine agresi!e
sau c( agresi!itatea uman( are numai un caracter reacti!4 ea ar . o re'lic(
at( unui 're7uiciu" 2N" Tr"3 lentul semantic al cu!%ntului 'roiecie& care
esemneaz( un fenomen cu ne'utin( e 'retins=C" Personal& eu sunt fericit
e .ecare at( c%n transferul se 'rouce $n chi' atenuat& sau atunci c%n
r(m%ne 'ractic im'erce'ti*il" Pentru c( atunci suntem mai 'uin res'onsa*ili
e a'ariia lui i 'utem a'ela la ali factori tera'eutici" Dintre acetia&
facult(ile 'acientului e $nelegere i e 7uecat( 7oac( un rol im'ortant ca
i& e altfel& *una sa !oin(& autoritatea meicului& sugestia=>& *unele
sfaturi,AM& $nelegerea& sim'atia& $ncura7(rile& etc" Cazurile $n care aceti
factori 7oac( un rol sunt& e *un( seam(& cele mai 'uin gra!e"
O analiz( atent( a fenomenului transferului conuce la o imagine foarte
com'le)(& 'rezent%n tr(s(turi at%t e marcate $nc%t ce(m uor tentaiei
e a izola una ca esenial( i e a lansa ca e)'licaie un4 $n fon nu este
ec%tFY,X #( g%nesc mai $nt%i la as'ectul erotic& *a chiar se)ual al
fantasmelor e transfer" E)istena acestui as'ect este incontesta*il(& ar el
nu este $ntoteauna singurul i nici cel mai esenial" Hoina e 'utere
2escris( e +ler3 este un alt as'ect care coe)ist( cu se)ualitatea i este
aeseori i.cil s( esco'eri care in aceste ou( 'ulsiuni este
're'onerent("
Dar e)ist( i alte forme e concu'iscentia instinctual( care se *azeaz(
'e foame,& 'e orina e a a!ea9 altele& im'otri!(& se
Pentru ca tera'ia analitic( s( se esf(oare $n *une coniii sunt
necesare mai multe lucruri" #ai $nt%i e toate& s( nu a!em e6a face cu o
in!estire narcisic( a sim'tomelor ne!rotice" +'oi este ne!oie e orina e
!inecare a 'acientului care nu se mai su'ort( $n 'ostura ne!rotic(" 1etea e
2auto3cunoatere 7oac( i ea un rol im'ortant& mai ales atunci c%n nu a!em
la $nem%n( un transfer intens" 2Cititorul interesat mai 'oate g(si i alte
etalii 'ri!in acest su*iect citin re!ista roman( e 'sihanaliz(& O#EN&
eitat( e +ROP+"3 2N" Tr"3 f Hezi Ca'" A& n" AG" 2N" Tr"3
[ @a <reu& e!oluia li*ioului e6a lungul fazelor e ez!oltare
$m'ru*azeaz( 'e negarea instinctual( a oric(rei moiuni e orin(& $n aa fel
$nc%t !iaa 'are fonat( 'e angoas( i autoistrugere" Un anumit
a*aissement u ni!eau mental,& aic( o sl(*iciune $n organizarea ierarhic(
a eului& este su.cient 'entru a 'une $n micare aceste tenine i aceste
a!iit(i e orin instinctual& cauz%n astfel o isociere a 'ersonalit(ii& aic(
o multi'licare a num(rului e centre e gra!itate ale 'ersonalit(iif" 2$n
schizofrenie asist(m chiar la o fragmentare multi'l( a 'ersonalit(ii"3 +ceste
com'onente inamice tre*uie consierate& u'( graul lor e 'reominan(&
ca a'arin%n la 'ro'riu sau nu 'ersonalit(ii& ca !ital ecisi!e sau ca 'ure
sinroame" Dei 'ulsiunile cele mai 'uternice tin inu*ita*il s're o acti!itate
concret( i& ma7oritatea tim'ului& o im'un& totui nu 'utem s( le acor(m o
semni.caie e)clusi! *iologic(& c(ci funcionarea lor concret( este su'us(
unor moi.c(ri e)trem e im'ortante in 'artea 'ersonalit(ii" @a o .in( al
c(rei tem'erament antreneaz( o orientare s'iritual(& acti!itatea 'ulsional(
$m*rac( la r%nul ei un anumit caracter sim*olic" Nu este !or*a e sim'la
satisfacere a mut( iferite forme e satisfacere& 'ornin cu 'oziia oral( i
termin%n cu cea genital(" @a ni!elul oral& s'unem c( li*ioul se s'ri7in( 'e
instinctul alimentar& aa $nc%t am 'utea a.rma c( foamea,& 'ri!it( ca
instinct& nu este se'arat( e li*io& e interesele li*iinale" 2N" Tr"3
<reu insist(& $n a sa a oua ihotomie 'ulsional(& asu'ra e)istenei a
ou( categorii e 'ulsiuni4 cele care susin !iaa 2eros3 i cele care istrug
!iaa 2hanatos3" De aici ieea e istrugere i autoistrugere !(zute ca
tenine 'ulsionale e sine st(t(toare" 2N" Tr"3 f 1c(erea ni!elului mental
2a*aissement u ni!eau mental,3 este o timitere la Pierre 0anet i la teoria
sa es're formarea sim'tomelor ne!rotice& g lung $ncearc(& astfel& s( e!ite
in nou 'ro*lema funamental( 2'entru 'sihanaliz(3 a reful(rii& care $i
amintete& $n chi' ne'l(cut& e <reu 2!" i Ca'" =& n6 G3" $n realitate ne!rozele
2cea mai mare 'arte in ele3 nu 'ot . e)'licate f(r( a'elul la refulare& la
incontient i la estinul coninuturilor refulate& incontiente" 2N" Tr"3 unei
'ulsiuni9 im'otri!(& aceast( acti!itate este legat( e semni.caii, care o
fac mai com'le)(" $n cazul $n care 'rocesele instinctuale sunt 'rin natura lor
'ure sinroame& care nu 'ot 'retine la realizarea lor com'let( la fel ca i
'rimele& atunci 'reomin( caracterul sim*olic al $m'linirii[" <enomenologia e6
rotic( furnizeaz( f(r( $noial( e)em'lele cele mai gr(itoare e acest gen e
com'licaii" +ntichitatea t%rzie cunotea e7a faimoasa scar( e 'atru4
ChaBBa 2E!a3& Elena 2in Troia3& #(ria i 1o.a" +ceast( serie se g(sete $ntr6
o manier( aluzi!( $n <aust e /oethe4 une o $nt%lnim niai $nt%i 'e
#arguerita& 'ersoni.carea unei relaii e orin 'ur instinctual 2E!a39 a'oi 'e
Elena& care este o .gur( a animeiA=9 a'oi 'e #(ria& ca 'ersoni.care a relaiei
celeste& aic( religioas( i cretin(9 $n .ne& 'e Eternul <eminin 21o.a3
e)'resie care esemneaz( 1a'ientia alchimic(" Du'( cum o arat( alegerea
numelor& este !or*a aici e 'atru grae ale erosului se)ual& chiar i e 'atru
ni!ele ale imaginii animei& eci e 'atru staii ale culti!(rii erosului" Primul
staiu& cel al E!ei 2ChaBBa3& '(m%ntul& este numai *iologic9 femeia semni.c(
aici mama i nu re'rezint( nimic altce!a ec%t ceea ce tre*uie s( .e
fecunat" +l oilea staiu cu'rine un eros care mai are $nc( o 'reominan(
se)ual(& ar cu un caracter estetic i romantic& iar femeia 'ose( e7a aici
c%te!a !alori ini!iuale" +l treilea staiu riic( erosul la cea mai $nalt(
!eneraie i la e6!oiunea religioas( i astfel $l s'iritualizeaz(" Contrar
staiului ChaBBa& aici a!em e6a face cu o maternitate s'iritual(" $n .ne& al
'atrulea staiu scoate la lumin( un as'ect care& $n chi' ne+a cum este i
cazul oric(rui instinct $n !iaa normal(" Psihanaliza freuian( a !isului ne6a
ar(tat cum se 'oate eghiza li*ioul se)ual $n !isele omului o*inuit ca i $n
cele ale ne!roticului" +ceast( eghizare& care este o'era tra!aliului !isului&
ca'(t( e foarte multe ori un as'ect sim*olic" 2N Tr"3 ate'tat& merge $nc( i
mai e'arte ec%t cel e6al treilea& care este totui i.cil e e'(it4 staiul
1a'ientia" Dar" oare& 'rin ce ar 'utea e'(i $nele'ciunea ceea ce este mai
sf%nt i mai 'urQ Numai 'rin acest ae!(r care !rea aeseori ca un 'ic mai
'uir9 s( $nsemne mai mult" +cest gra& re'rezint( o s'iritualizare a Elenei&
aic( a erosului 'ur i sim'lu" Iat( e ce 1a'ientia este 'us( $ntr6un anumit
'aralelism cu 1ulamita in C%ntarea c%n6t(rilor"
Nn afara 'ulsiunilor iferite 'e care nu le 'utem reuce& f(r( s( for(m&
unele la altele& mai e)ist( i iferitele 'lanuri 'e care se 'ot e)ercita ele"
+ceast( stare e lucruri ne.in eloc sim'l(& nu este nimic sur'rinz(tor $n
aceea c( transferul& a'arin%n i el $n mare 'arte fenomenelor instincti!e&
este un 'roces sau o stare foarte i.cil e inter'retat i e 7uecat" C(ci& aa
cum instinctele i coninuturile lor imaginare s'eci.ce sunt 'arial concrete i
'arial sim*olice 2i eci inefecti!e3 U sau c%n una& c%n alta 6tot aa i
'roiecia lor 'rezint( un caracter 'arao)al" Transferul este e'arte e a . un
fenomen uni!oc i este $ntoteauna im'osi*il s( esco'erim a'rioric tot ceea
ce re'rezint( el" +ceasta este cu siguran( !ala*il i 'entru coninutul s(u
s'eci.c& incestul" 1e tie c( coninutul imaginar al unei 'ulsiuni 'oate .
inter'retat .e $ntr6o manier( reucti!(& aic( semiotic(& ca o auto6
re'rezentare a acestei 'ulsiuni& .e $ntr6o manier( sim*olic(& ca sens s'iritual
al instinctului *iologic[" $n 'rimul caz 'rocesul instinctual este consierat ca
efecti!& $n al oilea caz ca inefec6
[ Cele ou( maniere e inter'retare conuc la iferenele s'eci.ce
$ntre tehnicile e inter'retare oniric( la <reu i la 0ung" $n tim' ce <reu ar
utliza materialul oniric $n sens reucti!& sco%n la i!eal( com'onentele
se)uale refulate ale ini!iului" 0ung ar 'ri!i 'ros'ecti!& con!ins c( !isul are o
.nalitate& urm(rete un sco' e atins i inic( astfel *alizele e orientare" 2N"
Tr"3 ti!"
Nn faa unui caz concret& aeseori este a'roa'e cu ne'utin( s( s'ui ce
este s'iritual i ce este instinctual" +m*ele sunt un amestec e ne'(truns& o
ae!(rat( magm( n(scut( in a%ncurile haosului originar" C%n (m 'este
asemenea coninuturi& $nelegem imeiat e ce echili*rul 'sihic al
ne!rozatului este tul*urat i e ce& la schizofrenic& sistemul 'sihic se sf(r%m(
$n *uc(i" +ceste coninuturi e)ercit( o fascinaie care $l aca'areaz( nu numai
'e *olna! U aceasta este e la sine $neles U ar 'oate a!ea o aciune
inuctoare asu'ra incontientului 'rimului martor interesat& aic( asu'ra
meicului" 8olna!ul este stri!it su* greutatea acestor coninuturi incontiente
i haotice& care e)ist( esigur 'retutineni& ar care s6au acti!at numai la el&
conamn%nu6l la o solituine interioar( e ne$neles care este inter'retat(
$n mo eronat" Din nefericire& este foarte uor& $ntr6un asemenea caz& s(
sf%reti 'rintr6o 7uecat( sumar( sau s(6l anga7ezi 'e 'acient 'e o cale fals(&
ac( nu ai o $nelegere intuiti!( i 'ri!eti totul in afar(" +ceasta a fost& $n
schim*& atituinea su*iectului i $nc( e mult( !reme& $nc%t ofer( el $nsui
ocazia falsei inter'ret(ri" #ai $nt%i& i se 'are c( secretul s6ar a:a la '(rinii
s(i" Dar c%n se esface aceast( leg(tur( i aceast( 'roiecie& greutatea
recae $n $ntregime asu'ra meicului c(ruia i se im'une urm(toarea
$ntre*are4 Dar tu& tu ce faci cu transferulQ,X
[ Din nou& iferenele s'eci.ce $ntre manierele e a !eea& $n 'ri!ina
eti6ologiei ne!rozei e ast( at(& la 0ung i la <reu" 0ung auce& aici& $n
iscuie i 'ro*lema schizofreniei" El sugereaz( c( aceast( afeciune ar
a'(rea 'e funalul confrunt(rii 'sihicului ini!iual cu elementele arhaice ale
'sihicului colecti!& cu arheti'urile" El 'iere in !eere un fa't e!ient i
anume acela c( $n schizofrenie se remarc(& e cele mai multe ori& o
'reis'oziie constituional( 2$nn(scut(3 'entru aceast( malaie" 2N" Tr"3
X,Coninuturile incontiente i haotice, e care !or*ete 0ung $m*rac(
rareori un caracter s'iritual" #ai ales $n cazul *olna!ilor care nu sufer(& cum
+sum%nu6i o $nelegere corial( a ec(erii 'sihice a 'acientului&
meicul se e)'une la 'resiunea coninuturilor incontiente i la aciunea lor
inucti!(" Cazul $nce'e s(6l 2're3,ocu6'e," O at( $n 'lus este uor& *a chiar
foarte uor& s( e)'lici totul 'rintr6un sentiment e sim'atie sau e anti'atie
'ersonal(" Nu realiz(m c( aceasta $nseamn( a e)'lica ignotum 'er ignotius
2necunoscutul 'rin ceea ce este i mai necunoscut3" In realitate& aceste
fenomene 'ersonale U ami%n c( ele sunt estul e 'uternice 'entru a
'utea . eterminante U sunt 'recis gu!ernate e coninuturi incontiente
acti!ate" 16a creat o relaie incontient(& care ca'(t( acum& $n imaginaia
'acientului& toate formele i imensiunile es're care literatura s'ecializat(
ne ofer( etalii a*unente" Datorit( fa'tului c( 'acientul $i auce meicului
un coninut acti!at al incontientului s(u& un material incontient
cores'unz(tor este constelat i la meic& 'rintr6un efect e inucie care se
nate $ntoteauna mai mult sau mai 'uin in 'roiecii" Prin aceasta& meicul
i 'acientul intr( am%noi $ntr6o relaie care se s'ri7in( 'e un at comun
incontient"
Nnelegem f(r( greutate c( nu este eloc uor 'entru meic s( ia
cunotin( e aceast( 'osi*ilitate" El resimte o rezisten( natural( $n a
amite c( ar 'utea . afectat $n ceea ce are mai intim e s6ar cree& e 'rea
mult( sau 'rea 'uin( s'iritualitate& ci acuz( sim'tome care intr( $nc( $n
sfera somaticului" Iar sim'tomele 2isterice sau 'sihotice3 nu sunt altce!a
ec%t su*stituii ale teninelor instinctuale refulate" E)ist(& $ns( i cazuri&
'uine la num(r& e manifest(ri e genul celor cunoscute e 'atologia
ner!oas( care intr( $n categoria 'ro*lemelor e natur( s'iritual(" Re'et(m&
$ns(4 aceste cazuri sunt foarte 'uin numeroaseY 2N" Tr"3
0ung ofer( 2i3 aici o imagine mai egra*( iilic( es're relaia
'sihanalist'acient" $n realitate& lucrurile nu stau eloc aa" 0ung $ncearc(&
$ns(& a-a cum am mai ar(tat& s( e!ite lim*a7ul freuian $n scrierile sale" De
aici& i.cult(ile serioase 'e care le $nt%m'in( i sentimentul e !ag& e
im'recis care trans'ir( in analizele sale" 2N" Tr"3 'rimul *olna! !enit," Iar cu
c%t meicul este mai incontient $ntr6o situaie e acest gen& cu at%t mai mult
!a . tentat s( ao'te o atitume a'otro'aic(& aic( e refuz4 'ersona
meici& $na'oia c(reia se retrage& constituie $n acest sens U s6au mai egra*(
'are s( constituie U un instrument e)celent" Rutina merge i ea m%n(6n m%n(
cu aceast( atituine& maniera e a ti inainte, care face 'arte intre
accesoriile a'reciate ale 'racticianului e)ersat i ale autorit(ii infaili*ilei Dar
a!em e 'ierut ac( ne li'sete .e6rul& 'entru c( contaminarea incontient(
ofer( o 'osi*ilitate tera'eutic( im'ortant(& care const( $n transferul malaiei
asu'ra celui care o trateaz(" De *un( seam( c( tre*uie s( 'resu'unem aici
c( meicul este mai $n m(sur( s( auc( $n contiin( coninuturile constelate&
altminteri s6ar l(sa cu o ca'ti!itate u*l( $n aceeai stare e incontien("
#area i.cultate const( $n
O atituine a'otro'aic(, este& aa cum o arat( i numele& o atituine
e a'(rare" +ceast( atituine este s'eci.c( organiz(rii sociale 'rimiti!e& ar
este 'rezent( i azi $n chi' isimulat" $n cazul nostru& meicul f(r( e)'erien(
'sihologic(& se a'(r( incontient e amenin(rile tul*ur(rilor 'sihice
$m*r(c%n haina, meical(& care inclue at%t 'rofesiunea meical( 'ro'riu6
zis(& c%t i uneltele,& !oca*ularul i !estimentaia meicale" /esturile
a'otro'aice a'eleaz( $ntoteauna la sim*olism i sunt acti!ate 'rin imitaie
i simulare"2N" Tr"3 f Cele mai *une e)em'le e atituini e acest gen le g(sim
$n !iaa noastr( 'olitic(& ca i& $n general& $n tot ceea ce are e6a face cu
'uterea" Dei este e!ient c( reforma, e care se face at%ta caz la noi este
e'arte e a . susinut( $n chi' coerent& 'ragmatic& e)'erii, care sunt
a*ilitai s( acioneze $n acest s'irit ne $nrug( !erzi i uscate es're
'rofesionalismul lor& auc%n ca m(rturie $n acest sens& acti!itatea e'us(
$ntr6un omeniu $nruit i& mai ales& 'reg(tirea uni!ersitar( i 'ost6
uni!ersitar(" Este ca i cum un meteorolog ar $ncerca s(6i escamoteze
erorile 'rognozei a.rm%n c( el a a*sol!it facultatea e meteorologie& c( a
stuiat la Uni!ersitatea cutare in str(in(tate& etc" Desigur c( toate aceste
argumente, nu 7usti.c( greelile comise $n 'ractic(" 2N" Tr"3 aceea c(&
aeseori& coninuturi care $n mo normal ar tre*ui s( r(m%n( latente sunt
acti!ate la meic" In realitate& el tre*uie c( este un ins estul e echili*rat
'entru a mai a!ea ne!oie e aceste 'oziii incontiente& ca com'ens(ri ale
situaiei contiente" Cel 'uin aa ar tre*ui s( stea lucrurile" C( lucrurile stau
$ntr6ae!(r aa i $ntr6un sens mai ele!at& r(m%ne e iscutat& 'entru c(&
'ro*a*il& meicul nu i6ar . ales meseria e 'sihiatru i nu s6ar . interesat $n
'articular e tratamentul ne!rozelor f(r( nici un moti!9 or& este cu ne'utin(
s( se . eicat acestor lucruri f(r( a a!ea ce!a cunotine es're 'ro'riile
sale 'rocese incontiente& $n 'lus& acest interes 'entru incontient nii este
e)clusi! rezultatul unei alegeri li*ere& ci 'ro!ine intr6o is'oziie natural(
care rele!( in estin i i6a ins'irat& iniial& gustul 'entru 'rofesiunea e
'sihiatru" Cu c%t am !(zut mai multe estine umane i le6am cercetat
moti!aiile secrete& cu at%t mai mult am fost fra'at e fora cu care
acioneaz( moti!ele incontiente i e 'uinul s'aiu l(sat li*ert(ii noastre&
naturii i intenionalit(ii o'iunilor noastre" #eicul tie& sau ar tre*ui s( tie&
c( el nu i6a ales la $nt%m'lare meseria sa& iar 'sihotera'eutul& mai ales&
tre*uie s( . $neles c( infeciile 'sihice& chiar ac( cree c( se !a escurca
cu ele& sunt $n fon fenomene care $nto!(r(esc $n chi' necesar munca sa&
f(c%n 'arte in estin i cores'unz%n eci is'oziiilor naturale ale !ieii
sale" O asemenea !iziune re'rezint( totoat( 'entru el atituinea 7ust( !iza!i
e 'acient" $n asemenea situaie el se simte im'licat 'ersonal $n 'ro*lema
'acientului& ceea ce creaz( *aza cea mai fa!ora*il( 'entru tratament"
Transferul era e7a cunoscut& su* numele e ra'ort,& $n 'sihotera'ia
!eche& 're6analitic( i& mai $na'oi $n tim'& e c(tre meicii romantici" El
constituie funamentul acti!it(ii tera'eutice u'( ce s6au isi'at 'roieciile
anterioare ale *olna!ului" Dar s6a o!eit $n cursul tratamentului c( i
7uecata meicului 'oate . tul*urat( e 'roiecii& $ntr6o m(sur( mai mic(
totui& altfel tera'ia ar . im'osi*il(" Dei a!em tot re'tul s( ate't(m e la
meic ca el s( cunoasc( cel 'uin aciunile incontientului asu'ra 'ro'riei
sale 'ersoane i s( le cerem tuturor celor care se 'reg(tesc s( e)ercite
'sihotera'ia s( se su'un( mai $nt%i unei analize iactice,& nu este mai
'uin ae!(rat c( chiar i cea mai *un( formare $n acest sens nu !a reui
nicioat( s( furnizeze cunoaterea totalit(ii incontientului" Este e)clus ca
incontientul s( .e com'let !iat,& 'entru sim'lul moti! c( forele creatoare
sunt $n m(sur( $ntoteauna s( nasc( forme noi" Contiina& oric%t ar 'utea .
ea e !ast(& este i r(m%ne micul cerc interior in cercul mai mare al
incontientului& insula $ncon7urat( e ocean9 i& ca i marea& incontientul& e
asemenea& nate ne$ncetat mulimi e .ine !ii mereu altele& aa $nc%t nu
'utem s'era s( ie cu'rinem toat( *og(ia" Putem . l(murii e mult( !reme
es're im'ortana coninuturilor incontiente& es're aciunea i caracterele
lor& f(r( s( . sonat !reoat( 'rofunzimea i 'osi*ilit(ile lor& c(ci ele sunt
susce'ti*ile e !ariaii in.nite i nu 'ot . ezamorsate" 1ingura manier( e a
le atinge $n 'ractic( const( $n a $ncerca s( furniz(m contientului o atituine
care s(6i 'ermit( incontientului s( coo'ereze $n loc e a se o'une"
Chiar i 'sihotera'eutul cel mai e)'erimentat tre*uie s( esco'ere f(r(
$ncetare c( s6a creat o cone)iune care $l 'ri!ete& 'ornin e la un incontient
comun" -i chiar ac( $i imagineaz( c( 'ose( toate noiunile i toate
cunotinele necesare asu'ra
[ +naliza iactic(, nu ifer( cu nimic e o analiz( tera'eutic(" Este
e remarcat fa'tul c( <reu& care este 'ractic '(rintele, 'sihanalizei& nu a
urmat nicioat( o 'sihanaliz( iactic(,& aic( una su'er!izat( e un alt
analist& ute i moti!ul 'entru care el a fost atacat $n c%te!a r%nuri e mai
t%h(rul s(u confrate 0ung" 2N" Tr"3 arheti'urilor constelate& el !a . o*ligat s(
recunoasc(& $i .naS c( e)ist( multe alte lucruri es're care cunoaterea sa
colar( nu a!ea nici cea mai mic( iee" <iecare nou caz care neersitf
tratament a'rofunat este $ntoteauna un tra!aliu e 'ioniei aa $nc%t
am'rentele rutiniere se arat( a . o irecie fals( Iat( ce formele cele mai
$nalte ale 'sihotera'iei se constituie $ritr6o acti!itate foarte e)igent(& $n care
a'ar aeseori 'ro*leme care rru solicit( numai inteligena i $nelegerea& ci $l
re!enic( 'e ora $n totalitatea sa[" #eicul !a a!ea tenina s( $i cear( 'ac
entului acest anga7ament& ar el tre*uie s( .e contient c( aceast( gen(& ca
s( ai*( efect& este !ala*il( i $n cazul lui"
+m notat mai sus c( acele coninuturi care intr( $n transfer au fost mai
$nt%i 'roiectate& $n general !or*in& asu'ra '(rinii\Y altor mem*rii ai
familiei[" $ntruc%t aceste coninuturi nu stru a'roa'e nicioat( li'site e un
as'ect erotic sau chiar sef ual '6l%ng% ali factori e care a fost !or*a mai
sus3& ele 'rezint( im caracter incestuos clar i acest lucru l6a eterminat 'e
<ieu s(6
[ +rheti'urile, sunt& $n 'sihologia lui 0ung& coninuturile incontientului
colecti!" Ele constituie cooronatele 'e care se ez!olt( 'sihicul ini!izilor i
ofer( facult(ile re'rezentati!e i imagistice care se fac sEmite $n creaiiX
umane& $nce'%n cu mitologia i religia i termin%n cu re'rezent(rile
sociale& 'olitice" 2N& Tr"3
[ Ieea e totalitate uman( $i este ins'irat( lui 0ung& $n acest conte)t&
e un icton alchimic care s'une cam aa4 arta 2alchimic(3 solicit( omul total
2integral3" Ieea ar . c(& $n 'rocesul e integrare a 'ersonalit(ii totale care&
la 0ung& $nseamn( unirea contientului cu incontientul& ini!iul nu se 'oate
m(rgini la a7utorul inteligenei sau al culturii sale intelectuale" +ceste !alori
iniscuta*ile ale ci!ilizaiei moerne nu au nici o rele!an( atunci c%n ne
confrunt(m cu lumea stranie a arheti'urilor" 2N" Tr"3
[ Este !or*a e 'roiecia coninuturilor arheti'ale e genul anima&
animus& um*ra& etc& care contri*uie la constelarea relaiilor noastre ti'ice cu
'(rinii& cu 'ersoanele e se) o'us" etc" 2N" Tr"3 i formuleze octrina
incestului[" Transferul e)ogam al acestor coninuturi asu'ra meicului nu
schim*( nimic in situaia creat(" #eicul este inclus i el& 'rin 'roiecie& $n
aceast( stranie atmosfer( familiala incestuoas(" De aici rezult(& $n chi'
necesar& \ intimitate ireal( care $i atinge eo'otri!( 'e *olna! i 'e ms%fa& .
\%fe suscit( e am*ele '(ri rezistene i $noieli=" Este a*solut $ttut%i s(
o'ui un refuz !ehement acestor constat(ri f(cute te $nte'ut e <reu& c(ci
este !or*a aici e un fa't em'iric con. atft e general con.rmat& $nc%t numai
ignoranii i6ar tesestu#" h <reu& eri!( in esco'erirea com'le)ului n&
cm%%m# a . nucleul ne!rozei umane" El se trauce $n formula4 e'tto# fei e
'(ruitele e se) o'us& sau fa( e un su*:%ftiraY $:%!%ul itLst( $m'otri!a
teninelor erotice in' X 'e acest fon e con:ict intra'sihic se nasc
sim'to`R7^ #cni_h Rare i:tt% $n sfera e $a%eres a 'sihanalizei" 2N" Tr"3
[ n mmmm toiioto\ 'oate a'(rea chiar i $n !is" Cine!a !iseaz(& e
CS $nsui <reu i c( acesta in urm( $i face e& s( $i acore c%te!a
eine G '7hai$:liz(& Hisifco7#l mtb eX.rem e $nc%ntat 'entru c( a .
'sihanalizat e 1a 1( Ntete0 'e RBe aa a!ut6o 'uin9 muritori"
' !is& !isitorui r(s'une c( nu $nelege nimic p ^X^ R : ster& Re!a
ee Rei nR 'oate . inter'retatY $n realitate& Prf R1te sateeS Gs Xtott%arizat eu
'sihanaliza i mai ales cu 'sihanaliza i" Par ^= sBpfee ; . Rare e$ !feR5 lui
nu ore mn un sens& contrar eiS c( stim( i e'roa'e iDi'os7*il e Rei critici GS
factur( m j#Tf"g 3 se$a !isului El isimuleaz(& $na'oia senti6 Rare a'ar to
ehLf manifest& o ostilitate marcat(& eiei ea se ess'rim(& $n mo aluzi!& su*
forma 2!isele nu au sens3& fo;erul acestei ostilit(i ga cu mama sa natural(" ii
lui <reu& care& formal& $i aminee 'sihanaliza numete transfer mai 'utea
riica o*iecii& Totui& inter'retarea acestui fa't r(m%6ne& $n !irtutea
'ro*lematicii sale& su*iectul numeroaselor contro!erse" Oare& s( .e !or*a
$ntr6ae!(r e un instinct incestuos sau e o !ariant( 'atologic(Q 1au 'oate
c( incestul este !reunul in aran7amentele, 2+ler3 !oinei e 'utereQ 1( .e
oare !or*a e o regresiune a li*ioului normalAA la staii infantile e teama
u6nei sarcini !itale resimite ca im'osi*il(AT& sau mai egra*( imaginaia
incestuoas( este numai sim*olic( i se atoreaz( reacti!(rii arheti'ului
incestului care 7oac( un rol at%t e im'ortant $n istoria s'irituluiQX $n s'ri7inul
tuturor acestor inter'ret(ri& at%t e funamental iferite& se 'ot auce
argumente relati! satisf(c(toare" Conce'ia care 'ro!oac(& f(r( oar i
'oate& cel mai mare scanal este cea u'( care incestul ar . un instinct
autentic" Dar ac( consier(m e)istena c!asi6uni!ersal( a ta*uului
incestului& ne este 'ermis s( o*ser!(m c(& $n general& ceea ce nu este nici
orit i nici !rut nu este necesar s( .e interzis" Du'( '(rerea mea& .ecare in
aceste conce'ii ein o 'arte e ae!(r& $n m(sura $n care cazurile concrete
'rezint( ca s( s'unem aa toate nuanele cores'unz(toare& ar $n grae e
intensitate !aria*il(" Uneori 're!aleaz( unul in aceste as'ecte& alteori un
altul" Nu a !rea s( a.rm niciecum c( cele scrise e mine '%n( acum nu ar
'utea . com6
[ $n nici un caz nu 'utem !or*i e un instinct incestuos=E" Pro*lema
este mult mai sim'l(4 a!em e6a face cu o tenin( erotic( $nre'tat( s're
mam( 'entru c(& la urma urmei& mama este 'rima 'ersoan( e se) o'us
care se a:( $n 'rea7ma co'ilului" +cest as'ect $i sca'( lui 0ung& aa cum i6a
sc('at i lui <reu i 'sihanalitilor in coala sa" 2N" Tr"3 t Du'( cum am
!(zut e7a& arheti'ul incestului, nu tre*uie inter'retat 'e 'lanul !ieii
se)uale" El are o imensiune s'iritual( 'entru c( se refer( la fenomenul e
unire a contrariilor care este sco'ul .nal al misticii stuiate e 0ung" 2N" Tr"3
'ietate cu alte 'uncte e !eere" Totui& $n 'ractic(& este e cea mai mare
im'ortan( moul cum $nelegem acest as'ect incestuos" E)'licaia !a !aria
$n funcie e natura cazului& e staiul tratamentului& e 'osi*ilit(ile e
$nelegere i e maturi6tatea 7uec(ii 'acientului"
E)istena acestui as'ect incestuos nu riic( numai o i.cultate
intelectual(& ea semni.c( mai ales c( situaia tera'eutic( se com'lic( 'e
'lan afecti!" @a urma urmei& $n acest as'ect incestuos se ascun
sentimentele cele mai secrete& cele mai 'eni*ile& cele mai intense& cele mai
tanre& cele mai 'uice& cele mai angoasante& cele mai *izare& cele mai
imorale& ca i cele mai sacre& cele care formeaz( inescri'ti*ila i
ine)'rima*ila 'lenituine a ra'orturilor umane i le confer( o for(
constr%ng(toare" Ele se $nl(nuie& in!izi*ile& ca nite tentacule e caracati(&
$n 7urul '(rinilor i co'iilor& iar& $n transfer& $n 7urul meicului i 'acientului&
+ceast( for( constr%ng(toare se trauce 'rin caracterul ire!ersi*il i
o*stinat al sim'tomului ne!rotic i 'rin maniera lui is'erat( e a se
cram'ona e lumea infantil( sau e meic" Termenul 'oseare,
caracterizeaz( ca nimeni altul aceast( stare"
+cest efect consiera*il al coninuturilor incontiente ne $ng(uie s( ne
'ronun(m $n 'ri!ina energiei 'e care o conin ele i $n cea a im'ortanei
aciunii lor" Dei toate 'ose(& atunci c%n sunt acti!ate 2aic( atunci c%n
e!in o*ser!a*ile3& o energie ca s( s'unem aa s'eci.c(& care le 'ermite s(
se manifeste $n chi' uni!ersal 2e 'il( tema incestului3& aceast( energie& $n
circumstane normale& nu este su.cient( 'entru a etermina a'ariia $n
contiin( a coninutului incontient" +ceast( a'ariie necesit( o anumit(
coniie in 'artea contientului" +cesta tre*uie s( 'rezinte o li's(& su*
forma unei 'iereri e energie"
gnergia 'ierut( aici !a s'ori $n incontient !aloarea 'sihic( a unor
coninuturi e com'ensare" 1c(erea ni!elului mental,[& 'iererea energiei
contientului este un fenomen care se manifest( $n moul cel mai !izi*il $n
'iererea su:etului, 'rimiti!ilor9 acetia is'un& e altfel& e interesante
metoe 'sihote6ra'eutice 'entru a reintra $n 'osesia su:etului 'ierut"
$ntruc%t nu este aici locul s( escriem mai $nea'roa'e acest fenomen& aluzia
noastr( este su.cient(AG" Omul ci!ilizat 'rezint( manifest(ri analoage" -i lui i
se $nt%m'l(& e asemenea& s(6i 'iar( *rusc antrenul i iniiati!a& f(r( a g(si
e)'licaia acestui fenomenE" Desco'erirea ae!(ratei cauze este aeseori un
lucru i.cil i conuce $ntoteauna la o iscuie estul e s'inoas( 'ri!itoare
la culisele 'sihice" +cti!itatea !ital( 'oate . $n aa m(sur( 'aralizat( e tot
felul e omisiuni& e atorii negli7ate& e interese care :uctueaz( continuu& e
$nc('(%n(ri eli*erate& etc& $nc%t anumite cantit(i e energie care nu6i mai
g(sesc utilizarea $n contient se scurg $n incontient[ une acti!eaz( anumite
coninuturi 2com'ensatoare3& $n aa fel $nc%t& acestea in urm( $nce' s(
e)ercite o aciune e constr%ngere asu'ra contientului
Hezi i nota a&'" =MJ" 2N" Tr"3
I @a omul moern acest fenomen e 'ierere a interesului li*iinal
'entru o acti!itate anume are alte e)'licaii" El se ra'orteaz( la 'rinci'iul
'l(cerii& $n acce'iunea sa freuian(& care controleaz( funcionarea a'aratului
mental" @a 'rimiti!& 'ericolele su:etului sunt legate e re'rezent(ri an)ioase
inuse& $n mare 'arte& 'e calea informaiei culturale" 2N" tr3
[ Un termen mai 'otri!it 'entru acest fenomen este cel e staz(
li*iinal(,& care face 'arte in !oca*ularul 'sihanalizei freuiene" Este !or*a
e o acumulare e li*io r(mas :otant $n urma retragerii unei in!estiii
o*iectale" +cumularea li*iinal( 'resu'une $egresia la staii e ez!oltare i
o*iecte anterioare 2 ceea ce 0ung esemneaz( generic ca scurgere $n
incontient,3" 2N" Tr"3 2e une coinciena frec!ent( intre o ne!roz(
o*sesional( i o atituine e e)trem( negli7are a unor o*ligaii 3"
+!em aici numai una in manierele $n care se 'oate 'rouce o 'ierere
e energie" Cealalt( nu 'ro!ine intr6o funcionare necores'unz(toare a
contientului& ci intr6o acti!are s'ontan( a coninuturilor incontientului care
antreneaz(& 'rintr6un efect secunar& o suferin( a contientului" E)ist( $n
!iaa noastr( momente $n care se $ntoarce 'agina" +tunci $i fac a'ariia
interese i gusturi noi& care nu au fost nicioat( culti!ate $n 'reala*il9 sau se
'reg(tete o transformare a 'ersonalit(ii 2 ceea ce s6a numit o schim*are e
caracter3" $n 'erioaa e incu*are a schim*(rilor e acest gen& o*ser!(m
aeseori o 'ierere e energie la ni!el contient4 noua e!oluie a sustras
contientului energia e care a!ea ne!oie" +ceast( sc(ere e energie a'are
cel mai clar $n 'erioaa care 'recee a'ariia unei 'sihoze& ca i $n calmul i
!iul inaintea unor noi creaiiA?"
<ora consiera*il( a coninuturilor incontiente este& aaar& semnul
unei sl(*iciuni corelati!e la contient i la funciile sale" $ntr6o oarecare
m(sur(& contientul este ameninat cu 'r(*uirea" O asemenea 'rime7ie
constituie 'entru omul 'rimiti! una in $nt%m'l(rile magice, cele mai e
temut" Prin urmare& este e $neles e ce aceast( secret( angoas( se
$nt%lnete& e asemenea&
[ Negli7area unor o*ligaii nu 'rouce nicioat( o ne!roz( o*sesional("
Pentru ca asemenea negli7ene s( se transforme $n o*sesii este ne!oie ca ele
s( e!in( o*iectul e'las(rii unui con:ict ne!rotic care nu se 'oate lichia
$ntr6o manier( irect(& neisimulat(" O o*sesie larg r(s'%nit(& $n acest sens&
este ieea c( nu am $ncuiat locuina atunci c%n am 'lecat e acas(" Ea este
$nsoit( e constr%ngerea an)ioas( e a ne $ntoarce i e a !eri.ca ac( am
l(cut6o sau nu" Nu se 'oate 'une 'ro*lema& aici& e o negli7en(& ci e o
coni( e !eri.care care $i are iz!orul& e o*icei& $n structura s'eci.c( a
'ernalit(ii inhiului" 2N" tr3 i la omul ci!ilizat& $n cazurile gra!e& este !or*a
e teama secret( e malaie mental(& iar $n cele mai 'uin gra!e U e teama
e incontient& 'e care o tr(eaz( chiar i omul normal& 'rin rezistena sa
fa( e 'unctele e !eere 'sihologice" +ceast( rezisten( e!ine e6a
re'tul grotesc( atunci c%n ea res'inge orice tentati!( e e)'licare
'sihologic( a'licat( 'ro*lemelor care 'ri!esc arta& .loso.a i religia& ca i
cum acestea ar . omenii $n care nu are ce c(uta su:etul omului sau $n care
el nu ar tre*ui s( se amestece" #eicul cunoate *ine& graie o*ser!aiilor
clinice& aceste zone forti.cate4 ele amintesc e 'oziiile insulare e 'e care se
a'(r( ne!ro'aii e atacurile l(comiei 2ha''; neurosis islanu'( e)'resia
unuia in *olna!ii mei 'entru a caracteriza starea sa contient(3" Dar meicul
tie 'erfect c( *olna!ul are ne!oie e o insul( i c(& f(r( ea& ar . 'ierut=" Ea
este 'entru contientul s(u un refugiu i un ultim azil $m'otri!a constr%ngerii
amenin(toare a incontientului" +celai lucru este !ala*il i $n 'ri!ina
cercurilor ta*u ale .inei normale care nu tre*uie s( .e atinse e 'sihologie"
Dar& $ntruc%t nu s6a
[ Ceea ce i se im'ut( 'sihanalizei atunci c%n se amestec( $n 'ro*leme
e genul celor semnalate e 0ung este reucionismul ogmatic" Irit(& e
'il(& fa'tul e a reuce misterul creaiei artistice la interese e orin se)ual
2cum este cazul $n coala lui <reu3" Pe e alt( 'arte& rezistena fa( e
'unctele e !eere ale 'sihologiei $i are originea $n misoneismul cultural&
fenomen care se $nregistreaz(& f(r( $noial( i la omul moern" 2N" Tr"3 f
Ne!roza este& $ntr6ae!(r& o insul( forti.cat(, care $i ofer( insului& sau mai
'recis incontientului s(u& soluii e com'romis" +feciunea ne!rotic( este&
altfel s'us& singura soluie 'e care a g(sit6o natura 'entru a realiza o relati!(
integrare a 'ulsiunilor inacce'ta*ile in 'unct e !eere cultural" $n m(sura
$n care ci!ilizaia moern( se *azeaz( 'e refularea 'ulsiunilor se)uale i
agresi!e& aa cum a ar(tat cu 7ustee 'sihanaliza& nu tre*uie s( ne mire c(
lucrurile stau astfel" -i nu ne mir( ac( ne $ntre*(m& .e i numai retoric4
oare& care este estinul agresi!it(ii $n societ(ile cu ae!(rat emocratice
moerne& caracterizate 'rin su'ra'o'ulare i anti6rasismQY 2N" Tr"3 c%tigat
nicioat( un r(z*oi cu o tactic( 'ur efensi!(& este necesar& ac( !rem s(
ieim in starea e r(z*oi& s( anga7(m nego6jeri cu !r(7maul& 'entru a ti la
urma urmelor care sunt coniiile sale" +ceasta este i intenia meicului care
$i ofer( meierea" El nu as'ir( niciecum s( eran7eze iila insular(& un 'ic
cam fragil( i nici 'ereii 'rotectori" Dim'otri!(& mai $nt%i el tre*uie s(
g(seasc( 'e une!a un 'unct .) 'e care s( se 'oat( s'ri7ini& 'entru c( ar .
e)trem e i.cil s( $ncerce mai $nt%i s(6i 'escuiasc( 'acientul in haos" El
tie c( insula este mult 'rea strimt(& c( e)istena este mult 'rea s(rac( i&
colac 'este 'u'(z(& *%ntuit( e tot soiul e nenorociri imaginare& c(ci 'rea
mult( !ia( a fost a*anonat( $n afar(& iar aceasta a trezit in somnul s(u un
monstru teri.ant" El mai tie i c( .ara a'arent 'ericuloas( se a:( $ntr6un
ra'ort secret e com'ensare cu insula i c( !a . ca'a*il( s(6i ofere tot ceea
ce $i li'sete"
Dar transferul moi.c( .gura 'sihic( a meicului i aceasta f(r( ca el
$nsui s(6i ea seama e la $nce'ut4 el este afectat i& $ntocmai ca i
'acientul& se z*ate in greu s( se iferenieze e ceea ce $l ine ca'ti!" Prin
urmare& !eem n(scunu6se& in am*ele '(ri& o confruntare irect( cu
tene*rele $n care rezi( elementul emonic" +ceast( $ncruciare 'arao)al(
e elemente 'oziti!e i negati!e& e $ncreere i team(& e s'eran( i
ezn(e7e& e atracie i rezisten(& caracterizeaz( relaia la $nce'uturile ei"
Este starea e ueiico mi 2'ieia 2ur( i iu*ire3 a
Ek"e e la sine $neles c( toate aceste i.cult(i consiera*ile care se g
fast & 'rocesul tera'eutic sunt !ala*ile numai $n tera'ia 'sihanalitic("
Psihiatrul nu se 'oate teme e aa ce!a& mai 'recis 'sihiatrul e ca*inet
'oliclinic& 'entru c( tratamentul s(u se rezum( la sta*ilirea ra'i( a unui
iagnostic i la com'letarea unui reetar care se !rea infaili*il" Psihologii U
nici $t" Tratamentele lor se m(rginesc la sim'le sugestii& la 'ersuasiune& la
faturile *une," +semenea 'ractici nu au nici oX rele!an( $n cazurile com6! e
escrise e 0ung" 2N" Tr"3 elementelor& 'e care alchimitii au com'arat6o cu
haosul originar al uni!ersului" Incontientul acti!at a'are ca un amestec e
contrarii ezl(nuite& antren%n ca e)igen( sarcina e a le [econ6cilia& ceea
ce !a nate& s'un alchimitii& marele remeiu mi!er6sal& meicina catholica"
Tre*uie s( su*liniem c( aeseori $n alchimie o*scurul era iniial numit
nigreo i c( el $nsui era 'rousul unei o'eraii anterioare& aa $nc%t el nu
constituia 'ur i sim'lu 'unctul e 'lecareA" Echi!alentul 'sihic al nigreo6
ului este& e aserienea& rezultatul con!ersaiei 'reliminare& $n cursul c(reia& la
u = moment at& care este aeseori ate'tat mult( !reme& este atios
incontientul i se sta*ilete o ientitateAJ incontient( $ntre @ olna! i
meic" Este 'osi*il ca acest moment s( .e 'erce'ut & $nregistrat contient&
ar aeseori se $nt%m'l( ca totul s( se 'etreac( $n afara contiinei i ca
leg(tura care s6a creat s( nu .e rec inos6cut( ec%t mai t%rziu i inirect&
u'( efectele sale" 1e $ni m'i( s( a'ar( i !ise $n acel moment& semnal%n
c( transferul s6a 'rous" De e)em'lu& un !is eclar( c( a luat foc $n *eci& c(
un ho s6a furiat $n cas(& sau c( tat(l a murit9 'oate . !or*a& e asemenea&
e o situaie oarecare erotic(& mai mult sau mai 'uin
Pentru alchimiti nigreo 'oate . $neles ca materia 'rima& aic(
su*stana care tre*uie s( .e transformat( $n aur& ar i ca faz( a
transform(rii& sau& cum am s'une $n 'sihanaliz(& staiu," Nigreo e!oc(
'lastic starea e haos 'rimorial& $n care elementele chimice se a:(& ca s(
s'unem aa& $n largul lor& $n amestec& aic( $n armonia lor natural(& 'rimiti!("
Psihologic !or*in& nigreo este echi!alent cu starea e oliu& e melancolie&
e tristee& 'entru c( regres%n la staiul naturii sale originare 'ersonalitatea
ini!iului a suferit concomitent i o mare 'ierere" Ea a tre*uit s(
a*anoneze toate !alorile morale& sociale& s'irituale& etc& 'e care le6a
$m*r(iat '%n( la un moment at& 'entru a realiza o nou( sintez(& a)at( 'e
o alt( orine mental(& mult mai conform( cu natura" 2N" Tr"3 echi!oc(AC"
#omentul $n care are loc un !is e acest gen marcheaz( e*utul unei
cronologii stranii care se 'oate $ntine 'e 'erioae e luni sau e ani" + !rea
s( au un e)em'lu concret e acest gen& 'e care l6am o*ser!at aeseori"
Nn cursul tratamentului unei femei $n !%rst( e circa KM e ani" am fost
fra'at e urm(torul 'asa7 intr6un !is at%n in A= octom*rie =>TC4 Un
*e*elu su'er*& o feti( e K luni& se 7oac( $n *uc(t(rie 'e l%ng( *unicii ei i
'e l%ng( mine& mama ei" 8unicii stau $n 'icioare $n st%ng camerei& iar micua
U 'e masa rectangular( in mi7locul *uc(t(riei" Eu stau $n faa mesei i m(
7oc cu co'ilul" 8(tr%na s'une c( nu6i !ine s( crea( c( o cunoatem 'e
micu( e numai K luni" R(s'un c( nu ar tre*ui s( o sur'rin( acest lucru&
'entru c( am cunoscut6o i iu*it6o 'e feti( e mult( !reme"
Este c%t se 'oate e e!ient c( nu a!em e6a face aici cu un co'il ca
oricare altul& ci cu unul i!in" <a'tul c( nu se 'une 'ro*lema tat(lui face
'arte intr6o asemenea imagineA>" 8uc(t(ria ca loc e aciune esemneaz(
incontientul" #asa rectangular( este cuateraitatea& care6i ser!ete e o*icei
ca *az( acestui co'il e)ce'ionalXM" +cesta este& e fa't& un sim*ol al 1inelui
care se e)'rim( sim*olic 'rin cuaternitate" -inele ca atare este atem'oral i
'ree)istent oric(rei nateri7l" Dac( !is(toarea este foarte in:uenat( e Inia
i cunoate *ine U'aniaele& ea ignor( $n schim* sim*olismul meie!al i
cretin care 're!aleaz( aici" H%rsta 'recis( a co'ilului m6a eterminat s( o
rog 'e aceast( 'ersoan( s( caute $n notele sale ce s6a 'rous cu ase luni
mai e!reme 'e 'lanul incontient" @a ata e AM a'rilie =>TC& ea a g(sit
urm(torul !is4
Pri!esc& $n to!(r(ia altor femei& un '(trat e stof( cu .guri sim*olice"
$nat( u'( aceea& m( a:u $m'reun( cu alte femei $n faa unui co'ac
minunat" El a crescut $n chi' magni.c i iniial atn im'resia c( este o s'ecie
e conifere" +'oi cuget& sau !isez& c( este un co'ac cu maimue,
2araucaria3& ale c(rui = imuri cresc re't s're cer ca nite lumin(ri 2confuzie
cu cactus& = cart6elct*ru3" In acest co'ac este $ncastrat un 'om e Cr(ci m&
$n aa fel $nc%t mai $nt%i nu se istinge ec%t un singur co'c i nu
oiTrezinu6se& !is(toarea a scris e $nat( !isul i 'entr! c( $n tim' ce scria
i6a re'rezentat $n faa ochilor ar*orele mini mat& a a!ut *rusc o !iziune cu un
co'il str(lucitor& $nc( mic& $n ins la 'oalele co'acului 2tema naterii 'ornin
e la co'ac3" P $n urmare& noul ei !is este conform 'rimului" El escrie [ ol
mai naterea co'ilului i!in 2str(lucitor3"
Dar& oare& ce se !a . 'rous cu nou( luni mai $nai ie e
Tema !isului 2!iselor3 comentat e 0ung 'oate . cu totul alta& mui$ n ai
lumeasc(& mai '(m%nteasc(" Co'ilul, 'oate . o aluzie la $nsui 0ung& 'entru
c( $n lim*a german( se s'une 7ung atunci c%n !rei s( zici t%n(r," 'rin
armare co'ilul 2care este t%n(r3 $l sim*olizeaz( 'e 0ung" C( acest co'il aste
asociat cu ar*orele miraculos& 'entru c( el st( la 'oalele co'acului& este iar(
$noial( o aluzie 'rea 'uin m(gulitoare la 'ersonalitatea lui 0ung" -i iat( ut
!C
Co'acul care crete s're cer este un sim*ol al am*iiilor !irile ale
femeii care& chiar ac( are !%rsta e KM e ani i a citit U'aniaele& nu este
mai 'uin marcat( e incontientul ei& sau mai 'recis e o*sesale ei in sfera
'rotestului !iril" 2Co'acul $nsui este un sim*ol falie aa cum o o!eesc
multe ilustraii care 'ro!in in lucr(rile alchimice"3 Co'ilul mititel care st( la
'oalele falnicului ar*ore& scoate $n e!ien(& 'rin com'araie& c%t e m(runt(
este str(lucirea, lui 0ung $n ra'ort cu e)igenele femeii& care& f(r( $noial(& $n
!iaa e zi cu zi& se arat( foarte $natoritoare fa( e 0ung& 'e care $l
consier( un geniu al 'sihologiei a*isale" +tunci c%n o femeie !rea s(6i
isimuleze com'le)ul e inferioritate fa( e *(r*ai& le creaz( acestora
im'resia c( ei nu se riic( la ni!elul ate't(rilor ei" His(toarea noastr( nu
'roceeaz( altfel& numai c( e'laseaz( totul $n omeniul omic& 'e 'lanul
!isului" De altfel& $n !isul nostru& nu este $nt%m'l(tor c( !is(toarea se a:( $n
to!(r(ia altor femei" Ea este& 'ro*a*il& 2i3 o feminist( $nfocat( care g(sete
c( *(r*aii e azi nu sunt *(r*ai c%t 2cum3 ar tre*uiF 2N" Tr"3 aceast( at(
e AM a'rilie =>TCQ De 'e => i '%n( 'e AM iunie =>TJ& !is(toarea 'ictase un
ta*lou re'rezent%n la st%nga o gr%6ma( e 'ietre 'reioase e culoare&
lefuite& easu'ra c(rora se ar(ta un ar'e e argint& $nari'at i $ncoronat" $n
mi7locul ta*lo6ului se a:a o .gur( e femeie goal(9 'ornin in zona ei
genital( se i!ea acelai ar'e care atingea ni!elul inimii une n(tea o stea
e aur cu cinci coluri i cinci culori sc%nteietoare" Din rea'ta co*ora o
'as(re str(lucitoare care 'urta $n cioc o mic( r(muric(" Pe r(muric( e)istau
cinci :ori aran7ate $ntr6un Luater6nio& una gal*en(& una al*astr(& una roie i
una !ere& ar a cin6cea era str(lucitoare U eci o e!ient( structur( e
manalaTA" -ar'ele $l re'rezint( 'e _unalini care se riic( uier%n& ceea
ce& $n ;oga cores'unz(toare esemneaz( momentul $n care e*uteaz( acest
'roces care se termin( cu ei.carea $n -inele i!inX 2s;z;gia 1hi!a61ha_ti3"
+cesta est tocmai momentul naterii sim*olice& ilustrat( $n acest ta*lou nu
numai su* o form( tantri6c(& ci i su* cea cretin( a '(s(rii& $n m(sura $n care
e)ist( o contaminare $ntre alegoria naterii i 'orum*elul lui Noe& cel care
'urta ramura e m(slin"
+cest caz i mai ales imaginea in urm(& constituie un e)em'lu ti'ic e
sim*oluri care acom'aniaz( sta*ilirea transferului" 1emn.caia clasic( a
reconcilierii ataat( 'orum*elului lui Noe& care este un incarnaio Dei& unirea
lui Dumnezeu cu materia care are ca sco' naterea meiatorului& rumul 'e
care urc( ar'ele i care s6a numit sushumna& linia meian( $ntre cea a
soarelui i a luniiTG& toatea acestea re'rezint( 'rimul gra i antici'area unui
'rogram care r(m%ne e realizat& care culmineaz( la r%nul s(u $n unirea
contrariilor" Or& aceasta este analoag( cu nunta regal( a alchimitilor"
<enomenele 'recursoare au sensul unei confrunt(ri sau a unei ciocniri *rutale
$ntre iferite contrarii& $nc%t s6au numit 'e *un( re'tate cu numele e haos
i ner
I greal(" +ceasta in urm( 'oate sur!eni& aa cum s6a s'us mai
Isus& $nc( e la $nce'utul tratamentului& ar este 'osi*il s( necesite mai
$nt%i i o 'erioa( mai lung( e iscuii& ca i o faz( e a'ro'iere," +cest
lucru este ae!(rat mai ales $n cazul $n care f 'acientul 'rezint( rezistene
!iolente $nto!(r(ite e angoas(T? I fa( e coninuturile acti!ate ale
incontientului" +semenea I rezistene $i au raiunea lor e a . i o 'rofun(
legitimitate& e I aceea nu tre*uie 'entru nimic $n lume s( $ncerc(m s( le
*us6l cul(m 'rin 'ersuasiune sau 'rin orice alt( meto( e con!ingere" I Nici
nu tre*uie s( le iminu(m im'ortana& s( le e!aloriz(m p sau s( le
riiculiz(m9 im'otri!(& ele tre*uie luate $n serios ca I nite mecanisme e
a'(rare e o im'ortan( !ital( $m'otri!a I coninuturilor e)trem e 'uternice
Oale incontientuluiP 'e care I cu greu le 'utem controla" $n general !or*in&
am 'utea sta*ili p ca regul( c( sl(*iciunea 'unctului e !eere contient este
'ro6l 'orional( cu fora rezistenei" +colo une e)ist( rezistene 'uternice
tre*uie aaar s( .m ateni la ra'ortul contient cu 'a6l cientul i& e!entual&
s( forti.c(m 'unctul s(u e !eere contient I $n aa fel $nc%t s( se acuze el
$nsui e inconsec!en(& mai t%rziu& Daosul este oar a'arent locul
confrunt(rii contrariilor" De fa't& el inic( o orine,& alta ec%t cea sta*ilit(
e lumea ci!ilizat( i numit( cosmos 2$n care ceea ce se aseam(n( se
aun(,& iar contrariile se res'ing3" $n realitate& $n haos sunt str%nse laolalt( i
f(r( tensiune con:ictual(& toate contrariile" O con.rmare a acestei iei o
g(sim i la chinezi& $n Cartea 1chim*(rilor, 2=J 0ing3& une citim la
he)agrama nr" T& 6Di.cultatea iniial(E& c( unirea contrariilor 2$n s'e(& Cerul
i P(m%ntul& 'rinci'iile ;in6;ang& etc"3 'rouce o stare haotic( in care nu
li'sete& $ns(& orinea"
Des're negreal( 2nigreo3 !ezi i nota [& '"=AT" 2N" Tr"3 [ 0ung este e
'(rere c( rezistenele 'e care le arat( 'acientul fa( e incontient sunt
moti!ate e ni!elul sc(zut al ot(rii sale intelectuale" $n fon& ne $m'otri !im
la ce!a ce nu $nelegem" $n acest sens& intr( $n sarcina analistului s( um'le
lacunele intelectuale ale 'acientului s(u" 2N" Tr"3 atunci c%n situaia !a lua
un alt curs" Tre*uie s( facem aa 'entru c( nu 'utem ti nicioat( inainte
ac( contientul fragil al Xolna!ului este ca'a*il s( su'orte asaltul
incontientului" #ai mult chiar4 tre*uie s( continu(m s( forti.c(m 'unctul e
!eere contient 2agentul reful(rii u'( <reu 3 '%n( c%n& $n chi' s'ontan&
*olna!ul !a . $n stare s( 'ermit( el $nsui incontientului s( ias( la lumin(="
Dac( in $nt%m'lare a!em e6a face cu o 'sihoz( latent(TK& care nu 'oate .
e'istat( in ca'ul locului& 'utem e!ita eru'ia e!astatoare a
incontientului sau o 'utem 'ara la tim'& graie acestei moalit(i 'ruente
e a 'rocea" In orice caz& meicul r(m%ne cu contiina curat(& $n asemenea
situaii& 'entru c( a f(cut tot ce i6a stat $n 'utin( 'entru a e!ita
ezno(m%ntul fatalTJ" Nu este inutil s( a(ug(m c( o atare consoliare a
'unctului e !eere contient 'ose( $n sine e7a o mare !aloare tera'eutic(
i este aeseori su.cient( 'entru a o*ine rezultate satisf(c(toare" +r . o
're7uecat( eronat( aceea e a cree c( analiza incontientului ar .
'anaceul i c(& 'rin urmare& tre*uie $ntre'rins( $n toate circumstanele"
+naliza incontientului se aseam(n( cu o inter!enie chirurgical( i nu tre6
+gentul reful(riiE, este eul ini!iului instrumentat e su'raeu"
Refularea& la <reu& $m'rumut( $ntoteauna o imensiune moral(" 0ung nu se
refer( la o confruntare moral( cu incontientul 'entru c( are $n !eere mai
ales incontientul arheti'al& arheti'ul" Prin urmare& 'ro*lema se e'laseaz(&
la el& 'e 'lanul ot(rii intelectuale a su*iectului 2'acientului3" De aici ne!oia
e a fortiiica 'oziia intelectual( a celui care se confrunt( cu incontientul" 2N"
0ung folosete aici termenul e refulat,E 'ro!oc%n astfel o confuzie
$ntre incontientul colecti!& care nu este nicioat( refulat i incontientul
'ersonal care este echi!alent cu refulatul,& la <reu" El 'enuleaz( astfel
$ntre 'ro*lema asimil(rii incontientului 'ersonal& care ar . sarcina
'sihanalistului reuian i sarcina integr(rii incontientului colecti!& care s6ar
*ucura e in6
g resul 7unghienilor" 2N" Tr"3 *uie s( recurgem la *isturiu ec%t ac(
eueaz( toate celelalte mi7loace[" +tunci c%n incontientul nu se im'uneE[E&
este mai *ine s(6l l(s(m $n 'ace" De aceea cititorul ar tre*ui s( se con!ing(
c( e)'licaiile mele 'ri!itoare la transfer nu sunt niciecum e)'use rutinei
cotiiene a 'sihotera'eutu%ui& ci mai egra*( unei escrieri a fenomenelor
care se 'rouc $n cazul unei ru'turi 2care 'oate . e!itat(3 a o*struciei
normale a contientului fa( e incontient"
Cazurile $n care se 'une cu cea mai mare acuitate 'ro*lema arheti'al(
a transferului nu sunt $ntoteuna ceea ce numim cazuri serioase,& aic(
malaii gra!e" <(r( $noial( c( e)ist( i aa ce!a& ar 'ot e)ista e asemenea
i ne!roze uoare, sau 'ur i sim'lu oameni care au i.cult(i 'sihice c(rora
ne6ar . i.cil s( le 'unem un iagnostic" Este remarca*il c( tocmai aceste
'ersoane 'un meicului 'ro*lemele cele mai i.cile& e care ele sufer( in
'lin& f(r( a 'rezenta totui o sim'tomatologie ne!rotic( care s( ne 'ermit( s(
le catalog(m ca *oli[" Nu le
[ +naliza incontientului nu este o 'ractic( facil(& care s( 'oat( .
$ncheiat( cu succes u'( numai c%te!a zile sau s('t(m%ni" Ea necesit( un
tim' $nelungat& care se $ntine aeseori 'e o 'erioa( e mai muli ani&
'entru c( 'rocesul e asimilare im'lic( transform(ri structurale ale
mentalit(ilor contiente& iar aceste restructur(ri nu se acti!eaz( 'este
noa'te" 2N" Tr"3
[ Incontientul este 'rezent tot tim'ul $n !iaa noastr( $n stare e
!eghe sau $n somn& 0ung ar tre*ui s( se refere aici& in nou& la incontientul
colecti!& care nu este 'rezent nea'(rat& zi e zi& $n !iaa noastr( curent(" 2N"
Tr"3
= 8olile es're care 'omenete mereu 0ung nu sunt *oli, $n sensul
o*inuit& meical& al cu!%ntului" Nici ne!rozele i nici 'sihozele& atunci c%n
nu e'ist(m eterior(ri organice care s6ar face !ino!ate e a'ariia acestor
afeciuni& nu 'ot . numite 'ur i sim'lu *oli," De aceea& iagnosticul 'us
unor asemenea afeciuni nu re'rezint( nimic mai mult ec%t o $ncercare& e
cele mai multe ori euat(& e a le cataloga cum!a& e a le sistematiza" In
orice caz& 'acientul nu are nimic e c%tigat e 'e urma a'lic(rii unor
asemenea 'roceee" 2N& IH"3 'utem esemna ec%t ca o suferin( acut(& o
'assio a su:etului& un mor*us animi 2o malaie a s'iritului3"
Relaiei e $ncreere care s6a sta*ilit $ntre *olna! i meic& la ni!elul
contient& i se o'une coninutul incontient constelat& ale c(rui 'roiecii
creaz( o atmosfer( e iluzie care ( natere unor ne$nelegeri& sau care&
im'otri!(& 'rouc o armonie increi*il(& acest in urm( caz .in $nc( i mai
nelinititor ec%t 'rimul[" Dac( este s( 'unem r(ul $n fa(& 'rimul caz ar
'utea interzice 'ur i sim'lu tratamentul& $n tim' ce al oilea o*lig( la mai
mari eforturi 'entru a esco'eri 'unctele e ifereniere" $n am*ele cazuri
constelarea incontientului se arat( a . un factor nelinititor" 1ituaia e!ine
confuz(& ceea ce cores'une $ntocmai naturii coninutului incontient4 el este
sum*ru i negru U nigrum nigrius nigro 2negru mai negru ec%t negrul3TC U
aa cum s'uneau 'ertinent alchimitii i $n 'lus& ea este $nc(rcat( cu tensiuni
'rime7ioase $ntre 'olii o'ui& cu toat( inimiciia elemento6rum 2ostilitatea
elementelor $ntre ele3" Ne g(sim astfel $ntr6un haos im'enetra*il& acest
termen .in unul in sinonimele enigmaticei 'rima material +ceasta are ca
echi!alent natura coninutului incontient& cu eose*irea c( el nu se
manifest( $ntr6o su*stan( chimic(& cum este cazul $n alchimie& ci $n interiorul
.inei umane" De altminteri este e!ient c(& chiar i la unii alchimiti& 'rima
materia este e)tras( in om& aa cum am ar(tat
[ #ult mai sim'lu e)'licat i mai aec!at4 relaia care se sta*ilete
$ntre 'acient i 'sihanalist are un caracter am*i!alent" $n fon& ea res'ect(
structura oric(rui ti' e relaie interuman(4 armonia aus( la e)trem( se
transform( $n con:ict i !ice!ersa" 2N" Tr"3
Prima materia este su*stana care se transform( i totoat( su*stana
transformant( 2care transform(3& ea este su*stana Pietrei .losofale 2Ia'is
Xhiloso'horum39 ac( este echi!alat( cu haosul elementelor arunci 'utem
e6uce c( su*stanaE, 'ietrei este tocmai caracterul ei monolit& unitar 2!" i
nota[& '" =AT3" 2N" Tr"3 $n Psihologie i alchimie" +ceast( 'rima materia sau
Piatr( .losofal( c(utat( secole e6a r%nul i nicioat( g(sit(& tre*uie s( .e
esco'erit( $n .ina uman(& u'( cum au intuit chiar i unii intre eiGM"
Totui acest coninut nu 'oate . ecelat ai integrat irect4 acest lucru nu se
'oate face ec%t 'rin ocolii& i 'roieciei& $n genere& incontientul se
manifest( mai $nt%i $n 'roiecie9 acolo une se 'are c( a eru't $ntr6o manier(
imeiata& ca $n !iziuni& !ise& ilumin(ri& 'sihoze& etc& 'utem o!ei mereu c(
au e)istat mai $nt%i coniii 'sihice $n care 'roiecia a'r rea cu e!ien( Un
e)em'lu clasic este& la Pa!el& 'ersecuia fai atica a cretinilor care a 'receat
a'ariia lui Christos"
Coninutul la*il& $nel(tor& sc%nteietor& e care este 'oseat 'acientul
ca e un emon& a'are $ntre meic i el& ca un al treilea 'artener care
continu( s(6i fac( 7ocul& c%n infernal& c%ru inocent& ca cel aP unui s'iriu"
Tocmai e aceea l6au 'ersoni.caQ alchimitii ca Dermes sau #ercur& zeul
re!elaiei& concomitent mecher& $nele't i mincinos i se lamenteaz( c( au
fost '(c(lii e el" ei $i au numele cele mai no*ile& care $l 'laseaz( chiar $n
!ecin(tatea i!init(iiG=" -i cu toate astea ei r(m%neau& lucra e consemnat&
nite *uni cretini a c(ror sinceritate nu 'utea . 'us( la $noial(& iar tratatele
lor $nce'eau sau se sf%reau 'rin in!oc(ri 'ioaseGA" Totoat( a comite o
mutilare e ne7usti.cat a ae!(rului ac( m6a mulumi s( menionez oar
escrierea negati!( a 'ersona7ului& 'oznele lui e s'iriu& *og(ia in!enti!(
f(r( hotar in care r(sar ne$ncetat iei& in!itaiile insiioase i intri0ung 'une
'e 'icior e egalitate 'sihoza cu !isele& !iziunile sau ilumin(rile& ar acest
lucru nu tre*uie s( inuc( $n eroare" Pentru c( el se refer( aici la 'sihozele
eclanate e eru'ia incontientului colecti!& e 'rezena arheti'ului& ceea
ce se $nt%m'l(& $n realitate& e 'uine ori" 2N" Tr"3
T +a cum a $ncercat s( emonstreze 0ung $n cazul citat al 'acientei $n
!%r6st(e KM e ani" 2N" Tr"3 gile sale& am*iguitatea i r(ut(ile aeseori e
net(g(uit" El este ca'a*il i e fa'te total o'use& care m6au f(cut s( $neleg
e ce alchimitii i6au atri*uit #ercurului lor cele mai $nalte calit(i s'irituale&
$n ciua contrastului strig(tor la cer cu 'artea negati!( a naturii sale"
Coninuturile incontiente au efecti! o mare !aloare& c(ci incontientul este
.nalmente matricea s'iritului uman i a tuturor in!eniilor sale" Dar oric%t e
frumos i e *ogat ar . acest as'ect care constituie cel(lalt as'ect& el nu
contri*uie mai 'uin& $n moul cel mai 'rime7ios cu 'utin(& la inucerea $n
eroare i aceasta tocmai atorit( caracterului s(u numinos" Ne g%nim
in!oluntar la acei ia!oli e care !or*ete sf%ntul +tha6nasie $n a sa *iogra.e
a sf%ntului +nton& care in iscursuri 'ioase& c%nt( 'salmii& citesc c(rile s.nte
i U $nc( i mai gra! U s'un ae!(rul" Dar tre*uie s( $n!((m& $n cursul acestei
lucr(ri i.cile& s( lu(m ae!(rul& frumosul i *inele e oriune le g(sim"
+ic(& aeseori& nu tocmai e une le c(ut(m4 ci mai egra*( in sc%rn( sau
e su* 'aza DragonuluiX" In ster cor e in!e6raVSr,2s6a g(sit $n e)cremente3&
zice o formul( magistral( a alchimiei& iar ceea ce s6a g(sit $n aa ce!a nu este
mai 'uin
Este !or*a& esigur& e incontientul colecti!& e arheti'" Pe e alt(
'arte& am 'utea s'ecula un 'ic ar(t%n c( orice in!enie uman( are& $nainte
e toate& un estin incontient& la fel cum orice fa't 'sihic $nce'e 'rin a .
incontient& etc" Totoat(& nu tre*uie s( negli7(m rolul informaiei culturale
transmise 'rin contactele sociale& al achiziiei culturale" $n structurarea
s'iritului uman" @a re't !or*in& $n li'sa acestor achiziii ne6ar . greu& ac(
nu chiar im'osi*il& s( !or*im e s'irit" 2N" Tr"3
+urul alchimitilor 2aurum non !ulgi3 nu este nicioat( aurul 'e care $l
cunoatem cu toii& aurul o*inuit" De asemnea& e multe ori 'rima materia
este o su*stan(, 'e care nimeni nu ( oi *ani" 1im*olurile ei ins'ir( mai
egra*( ezgustul" Toate aceste imagini e!oc( ae!(ruri 'sihologice i
s'irituale con.rmate i $n 'ractica 'sihanalitic(" 2Hezi i notele mele 'ri!in
'rocesul unirii contrariilor& etc& $n introucerea la C" /" 0ung& +naliza !iselor&
+ROP+& =>>C"3 'reios" E)crementele nu sunt astfel trans.gurate ar nici r(ul
nu este e'reciat& iar toate acestea laolalt( nu micoreaz( cu nimic harul lui
Dumnezeu" Contrastul este totui 'eni*il i 'arao)ul econcertant" Cuget(ri
ca acestea4
Ou'a!co a!o ou'auco _c)tco aat'a a!o aa)'a _otcL $mi3 o auco
TOITO mCCT\ )ara)
Cer sus
Cer 7os
+tri sus
+tri 7os
Tot ceea ce este sus
Este i 7os
Primete asta
-i *ucur(6te,GT sunt e un o'timism foarte su'er.cial i uit( tortura
moral( 'e care o nasc o'oziiile !iolente& ca i im'ortana !alorilor etice"
#unca cu materia 'rima& cu coninutul incontient& reclam( meicului o
r(*are in.nit(& 'erse!eren(GG& echili*ru su:etesc& tiin( i com'eten(9 iar
*olna!ului $i cere un anga7ament total i o ca'acitate e a suferi& care nu6l
ocolete nici 'e meic" 1emni.caia 'rofun( a !irtuilor cretine& mai ales a
celor mai $nalte intre ele& e!ine atunci e!ient( chiar i necreinciosului&
c(ci se o!eete c( el are ne!oie e toate 'entru a6i sal!a .ina contient(
i e)istena sa omeneasc( e acest fragment e haos a c(rui st('%nire
integral( constituie o $ncercare ieit( in comun" C%n lucrarea reuete& ea
are aeseori efectul unui miracol i $nelegem e ce strecura alchimistul $n
reetele sale un Deo conceente, 2ac( !rea Dumnezeu3 !enin in
a%ncurile inimii sale& sau e ce creea el c( $m'linirea o'erei sale necesita
un mi6 racol i!in"
Pro*a*il c( i se 'are ciuat cititorului fa'tul c( un tratament meical,
'oate 'ro!oca asemenea consieraii" Dei este im'o6si*il& $n 'ri!ina *olilor
cor'orale& s( cit(m o meto( sau un remeiu es're care am 'utea a.rma
c( acioneaz( infaili*il $n toate circumstanele& e)ist( totui multe care au
se 'are rezultatul orit& f(r( ca *olna!ul sau meicul s( simt( cea mai mic(
ne!oie e a a(uga un Deo conceente," Dar noi nu ne ocu'(m aici e cor'&
ci e su:et" De aceea suntem o*ligai s( !or*im o alt( lim*( ec%t cea a
celulelor organice i a *acteriilor& o lim*( aa'tat( la natura su:etului i mai
tre*uie s( ao't(m i o atituine care m(soar( 'rime7ia i se arat( la
$n(lime" -i totul tre*uie s( .e autentic& altminteri r(m%ne ine.cace& $n caz
contrar a!%n e suferit am*ii 'arteneri" <ormula Deo conceente, nu este
o .gur( e stil& ci e)'resia unei anumite st(ri e s'irit4 aceea a unui om care
nu cree c( tie $ntoteauna totul i care este contient c( are $n fa(& $n
materia incontient( e care se ocu'(& o .in( !ie& un #ercur 'arao)al&
acela es're care s'unea un magistru4 Iar el este acela 'e care natura l6a
realizat $n chi' 'arial i l6a format ca o form( metalic(& sau l6a l(sat
im'erfect,G?& ar care este un element al naturii care tine in toate forele
sale s're o integrare $n totalitatea omului" 1e 'are c( ei este o f(r%m( e
su:et originar& $n care nici o contiin( nu a 'enetrat 'entru a auce
iscriminarea i orinea& o natur( u*la uni.cat(, 2/oethe3 e o
am*iguitate a*isal("
Nntruc%t nu ne 'utem imagina e6ae!(ratelea U c%t( !reme nu ne6am
'ierut simul critic U c( umanitatea actual( !a . atins cel mai $nalt gra e
contiin( 'osi*il& tre*uie s( mai e)iste un
#ercurul este o .in(, 'arial( i incom'let( 'entru c( el $m'(rt(ete
eo'otri!( i natura metalic( 2soli(3 i cea ac!atic( 2lichi(3" De aceea el
este unul in sim*olurile 'referate ale alchimitilor atunci c%n se refer( la
iealul o'erei lor" 2N" Tr"3 rest, e 'sihic incontient i susce'ti*il e e!oluie
a c(rui ez!oltare are re't consecin( o mai mare e)tensie ca i o
ifereniere mai am'l( a contiinei" $n ce m(sur( acest rest, este mare sau
mic& nimeni nu o 'oate s'une4 nu e)ist(& e fa't& nici o scar( care s( ne
'ermit( s( m(sur(m 'osi*ilit(ile contiinei i cu at%t mai 'uin cele ale
incontientului" In orice caz& nu e)ist( nici o $noial( asu'ra e)istenei unei
masa confusa e coninuturi arhaice neifereniate& care nu se o*ser!(
numai $n 'sihoze i $n ne!roze[9 ele constituie& eo'otri!(& scheletul in
*ufet, al numeroaselor 'ersoane care nu sunt $ntr6ae!(r 'atologice" <iecare
are 'ro*lemele i i.cult(ile sale 'e care le su'ort( ca 'e lucruri *anale&
f(r( a6i a seama ce semni.c( $n fon ele" De ce nu sunt mereu mulumitQ
De ce nu sunt raionalQ De ce nu facem numai *inele i mai l(s(m un colior
i 'entru r(uQ De ce facem 'rostii i nu ie 'utem e!ita cu 'uin(
circums'ecieQ -i $nc(4 e ce suntem $ntoteauna contracarai i 'aralizai
atunci c%n a!em cele mai *une inteniiQ Cum este oare cu 'utin( s( e)iste
oameni care nu o*ser!( nimic in toate astea& sau care nu sunt nici m(car
ca'a*ili s( recunoasc( c( aa stau lucrurileQ De ce un Pitagora& $n urm( cu
ou( mii 'atru sute e ani& nu a iz*utit s( foneze o at( 'entru toteauna
regatul $nele'ciunii& sau cretinismul U $m'(r(ia lui Dumnezeu 'e '(m%ntQ
8iserica a.rm( c( e)ist( Dia!olul& 'rinci'iul r(ului& 'e care ne 'lace s(
ni6l re'rezent(m cu 'icioare co'itate& cu coarne i cu
0ung se folosete e noiunile alchimice $ntr6o manier( li*er(&
nesistematic(& $n aa fel $nc%t ele 'ot $nsemna a'roa'e orice $n funcie e
conte)tul .loso.c sau 'sihologic aus $n iscuie" +ici& massa confuza
esemneaz(& e 'il(& coninuturile 'sihice incontiente refulate& refulatul,
$n sens freuian& aic( ce!a ce tre*uie integrat& contientizat& cu a7utorul
'sihanalizei" O alt( !iziune 7unghian( este aceea c( incontientul ar conine
'osi*ilit(i creatoare ne*(nuite& ceea ce este& esigur& o s'eculaie cu iz
romantic care nu are nimic e6a face cu 'sihanaliza" 2N" Tr"3 coa(& imaginea
unui om 7um(tate6animal& a unui zeu htonian care 'are s( ias( e6a re'tul
in societatea misterelor ionisiace& ca 'e unul in ae'ii lui care
su'ra!ieuiete $nc( intr6un '(g%nism care '(c(tuia cu rag( inim(" +ceast(
imagine este fra'ant(4 ea ilustreaz( cu 7ustee as'ectul insolit i grotesc al
incontientului e care nu ne6am a'ro'iat $nc( i care r(m%ne& 'rin urmare&
$ntr6o stare e s(l*(ticie necontrolat(" <(r( $noial( c( nu !om mai g(si ast(zi
'e nimeni care s( a.rme c( euro'eanul este un mieluel i c( el nu este
'oseat e un ia!ol" Toat( lumea are $n faa ochilor teri*ilele m(rturii ale
acestor tim'uri& care e'(esc $n oroare tot ceea ce s'erau s( ating( e'ocile
anterioare"
Dac( incontientul nu ar . ec%t nefast& ec%t r(u U aa cum ar ori6o
muli U situaia ar . sim'l( iar rumul uor e trasat4 am face *inele i am
e!ita r(ul" Dar& oare& ce este *inele i ce este r(ulQ Incontientul nu este
numai a'roa'e e natur( i r(u& el este e asemenea i iz!orul *unurilor
celor mai e 'reGK9 el nu este oar sum*ru& ci e asemenea i luminos& nu
numai *estial& 7um(tate uman i emonic& ci i su'rauman& e esen(
s'iritual( i i!in(, 2$n sensul antic al cu!%ntului3" #ercur& care 'e *un(
re'tate 'ersoni.c(GJ incontientulE& este esenial u'le)& o natur( u*l(
'arao)al(& un ia!ol& un monstru& o .ar( i $n ace6
[ $n realitate& '(g%nismul& iniferent e natura lui& nu era mai 'uin
su'us noimelor etico6morale& restriciilor i renun(rilor ascetice cu care ne6a
o*inuit cretinismul" Pentru c( nu ne este cu 'utin( s( ne re'rezent(m o
societate uman(& iniferent e locul i tim'ul a'ariiei ei& care s( nu consimt(
la o sum( e ta*uuri care menin coeziunea intern( a gru'ului" 2N" Tr"3 f
#ercur nu este o 'ersoni.care a incontientului" El este& e fa't& o imagine a
materiei 'rimoriale& a haosului originar& care e)'rim( ieea e uni.care a
elementelor contrare" 2+ceast( orine, 'riniorial( a lucrurilor $i este esigur
incontient( omului moem"3 Toate aceste iei trans'use $n imagini materiale
se 'ot reg(si $n 'rocesele 'sihice" 2N" Tr"3 lai tim' un remeiu salutar& .ul
.loso.lor,& 1a'ientia Dei et onum 1'iritus 1ani 2$nele'ciune i!in( i harul
1f%ntului Duh3GC"
+ceast( situaie istruge orice s'eran( se soluionare facil(" Toate
e.niiile *inelui i r(ului e!in iscuta*ile i li'site e orice !aloare" Ca
'uteri morale *inele i r(ul r(m%n e nezruncinat9 ca sim'le realit(i& aa
cum le conce'e coul 'enal& ecalogul sau morala traiional( cretin(& ele
nu sunt 'use $n iscuie" Dar coliziunile atoriilor sunt lucrurile cele mai
su*tile i mai 'rime7ioase& iar o contiin( $nalt( care tie mai multe es're
oameni i lucruri nu se 'oate *izui 'e 'aragrafe& 'e iei i 'e cu!inte
frumoase" @initea ei este tul*urat( e confruntarea cu acest rest e su:et
'rimiti! 'urt(tor e !iitor i a!i e e!oluie& aa $nc%t ea $nce'e s( caute o
linie irectoare sau un 'unct e mir(" 8a chiar !ine i momentul& $n aceast(
confruntare cu incontientul& c%n aceast( cerin( se transform( $n is'erare
imeiat( i 'resant(& Deoarece singurele 'uteri salutare !izi*ile in lumea
noastr( sunt aceste mari sisteme 'sihotera'eutice care s6au esemnat cu
numele e religii i e la care s'er(m sal!area su:etului,& este c%t se 'oate
e .resc ca un mare num(r e oameni s( $ncerce i aeseori cu succes U
'ornin"e la o $nelegere re$nnoit( al sensului 'rofun al ae!(rurilor
salutare U s( se integreze $ntr6una in confesiunile e)istente"
+ceast( soluie este normal( i eci satisf(c(toare& $n m(sura $n care
ae!(rurile ogmatice funamentale formulate e 8ise6
[ #ercur nu este numai o imagine a Centrului& a sco'ului o'usului
alchimic& ci i ghiul& geniul 'siho'om'& care ne iniiaz( $n tainele acestei
realit(i cu ae!(rat i!ine" +!em aici o intuiie genial(& con.rmat( e
'sihanaliz(& a 'rezenei funciei totalizante" 2Hezi $n acest sens
introucerea,& '" G="3 2N" Tr"3 rica cretin( e)'rim( $ntr6o manier( a'roa'e
'erfect( natura e)'erienei interioare" Ele conin o cunoatere a'roa'e e
nee'(it a misterelor su:etului& 'e care o transmit cu a7utorul imaginilor
sim*olice" Iat( e ce incontientul ofer( o a.nitate natural( cu coninutul
s'iritual care este cel al 8isericii& aic(& tocmai cu forma ogmatic(& care
atoreaz( as'ectul s(u is'utelor ogmatice seculare at%t e a*sure $n
ochii e'ocilor ulterioare i care sunt totui e)'resia eforturilor 'asionate ale
multor oameni e seam("
8iserica i6ar oferi& eci& o 'osi*ilitate real( celui care caut( s(6i 'rocure
o form( 'entru haosul incontient& ac( nu am ti c( orice lucrare uman(&
chiar i cea mai 'erfect(& r(m%ne incom'let(" Este un fa't acela c(
$ntoarcerea la o confesiune& la 8iseric(& nu este o*ligatorie" E)ist( mult mai
multe cazuri e $nelegere mai a'rofunat( a religiei $n general i e relaie
mai interiorizat( cu ea& care nu tre*uie confunate cu aeziunea la o
confesiuneG" -i aceasta 'entru c( atunci c%n cine!a a $neles legitimitatea
celor ou( 'uncte e !eere care sunt cele ale celor ou( ramuri se'arate
ale cretin(t(ii& $i este im'osi*il s( eclare e)clusi! !ala*il( una sau alta
intre ele9 'entru a o face ar tre*ui s( se mint( 'e sine" Ca cretin& tre*uie s(
recunoasc( c( a'arine unei cretin(t(i i!izate e 'atru sute e ani i c(
creina sa cretin(& e'arte e a6i auce eli*erarea& $l az!%rle $n con:ictul i
i!izarea e care sufer( i cor'ul lui Christos" +cestea sunt fa'tele 'e care nu
le 'ot schim*a 8isericile atunci c%n $l 'reseaz( 'e cretin s( aleag(& ca i
cum ar . ferm sta*ilit c( am*ele ein ae!(rul a*solut" Un asemenea 'unct
e !eere nu este $n acor cu omul moern4 el este 'erfect ca'a*il s( !a(
$n ce $i este su'erior 'rotestantismul catolicismului i !ice!ersa9 el $i (
seama& cu o ureroas( e!ien(& c( 'resiunea 8isericilor $l o*lig( s( ao'te o
unilateralitate contrar( cunoaterii su'erioare& s( '(c(6tuiasc( $m'otri!a
1f%ntului Duh" El $nelege chiar i e ce 8isericile sunt o*ligate s( 'roceeze
astfel i tie c( tre*uie s( fac( astfel& 'entru ca niciunul in 'reafericiii
cretini s( nu6i imagineze cum!a c(& r(scum'(rai& tranchilizai i eli*erai
e orice angoas(& ar 'utea s( se oihneasc( e acum la s%nul unui +*ra6ham
antici'at" P(timirea lui Christos continu( eoarece !iaa Christosului $n cor'ul
mistic& aic( !iaa cretin( in cele ou( '(ri ale *arierei& este i!izat(
$m'otri!a ei $nii i nimeni& ac( este onest& nu 'oate nega aceast( i!izare"
Prin urmare& noi suntem $n situaia unui ne!rozat o*ligat s( se $m'ace cu
ureroasa constatare c( este 'rizonierul unui con:ict" Tentati!ele sale
re'etate e a refula 'ur i sim'lu 'artea o'us( nu au f(cut ec%t s(6i
agra!eze ne!roza" Iat( e ce meicul tre*uie s(6l sf(tuiasc( s( acce'te mai
$nt%i e)istena con:ictului& ca i suferina 'e care o antreneaz( el $n chi'
ine!ita*il& altminteri con:ictul nu ar 'utea . soluionat nicioat(" Euro'enii
clar!(z(tori U cel 'uin cei care sunt interesai e acest gen e 'ro*leme
6sunt& 'rin urmare& mai mult sau mai 'uin contient& catolici 'rotestani i
'rotestani catolici i nu sunt astfel mai 'uin cretiniY 1( nu cum!a s( mi se
o*iecteze c( nu e)ist( aa ce!a9 eu am !(zut in am*ele ti'uri i aceasta mi6
a $nt(rit s'eranele 'e care mi l6am 'us $n euro'eanul !iitorului"
Totui& 'entru marele 'u*lic& ecizia negati!( $n faa confesiunilor
'ro!ine mult mai 'uin in con!ingerile religioase *ine sta*ilite& c%t mai ales
in 'artici'area la fenomenul general e eclin s'iritual i e ignoran( $n
materie e religie" +r 'utea s( ne inigneze a*sena notorie a s'iritualit(ii la
oameni" Dar c%n
[ $n realitate& nu 'utem !or*i e o li's( e s'iritualitate" Oamenii care
nu cre $n Dumnezeu& aa cum o fac cretinii e!otai& cre $n alte forme i
formule religioase& multe in ele 'ro!enin in Orient" +'oi mai sunt i
suE'ereti meic& nu g%neti sistematic c( *oala sau 'acientul sunt e rea
crein(& sau c( acesta in urm( 'rezint( o oarecare inferioritate moral(9 mai
egra*( ai tenina s( crezi c( rezultatul negati! $i are cauza $n remeiul
folosit" Dei a!em tot re'tul s( ne $noim c( omul !a . f(cut& $n cursul celor
cinci milenii e ci!ilizaie oferite ochilor notri& 'rogrese morale consiera*ile
sau m(car sensi*ile& nu 'utem nega totui c( contiina sa i funciile
acesteia s6au ez!oltat $ntr6o manier( emonstra*il(" #ai $nt%i contiina a
c('(tat& su* forma tiinei& o e)tensie care ni se 'are imens(" In 'lus&
i!ersele sale funcii nu numai c( s6au ifereniat& ar au i trecut $ntr6o mare
m(sur( la is'oziia eului& ceea ce !rea s( $nsemne c( i !oina omului s6a
ez!oltat" +cest lucru este mai fra'ant c%n com'ar(m $n etaliu starea
noastr( s'iritual( cu cea a 'rimiti!ilor" Nncreerea noastr( $n eu a crescut
consiera*il& $n com'araie cu e'ocile anterioare& *a chiar s6a istanat cam
'ericulos& $nc%t atunci c%n mai s'unem ac( !rea Dumnezeu,& nici nu mai
tim ce $nseamn( aceasta& c(ci a(ug(m $ntr6un su:et4 C%n !rei ce!a&
'oi," -i& oare& cui i6ar mai !eni ieea s( a'eleze mai egra*( la a7utorul lui
Dumnezeu ec%t la *un(!oina omului& la contiina atoriei sale& la raiunea
sau la inteligena saQ
Orice am g%ni 'e seama acestor transform(ri ale st(rii e s'irit la
oameni& nu schim*( nimic in realitatea e)istenei lor" Or& atunci c%n se
schim*( consiera*il atituinea contient( a unui ini!i& se transform( i
coninuturile incontiente constelate e noua situaie" -i cu c%t se
$ne'(rteaz( mai mult situaia contient( e un anumit 'unct e echili*ru& cu
at%t este stiiile care nu6i ocolesc 'e ini!izii care nu s6au riicat '%n( la
su*tilit(ile crezului& sau ale meta.zicii clasice" 1u'erstiiile e!oc( i ele
religiozitatea& ac( a!em $n !eere c( aceasta in urm( nu se limiteaz( la
religia cretin(& la monoteism& etc" 2N" Tr"3 mai 'uternic( i mai 'rime7ioas(
tenina com'ensatoai coninuturilor incontiente care $ncearc( s(
resta*ileasc( egaE tatea& $n .nal rezult( o isociere4 'e e o 'arte contiina ii
!iual( $ncearc( con!ulsi! s(6i scuture *ine a!ersarul in!i 2atunci c%n nu
a7unge '%n( acolo $nc%t s( g%neasc( c( !ec s(u este ia!olul3& 'e e alt(
'arte ea sucom*( in ce $n ce ai mult !oinei tiranice a unei gu!ern(ri
contrare interioare& j 'rezint( toate caracteristicile unei su*6umanit(i i ale
unei cn 'ra6umanit(i emonice"
+tunci c%n 'ar!in la aceast( stare milioane e oameni& r zult( o
situaie e ansam*lu 'e care o cunoatem graie s'ectr colului 'lin e
$n!((minte care ni se ofer( e !reo zece ani $ncoace" +ceste e!enimente
contem'orane& chiar i $n singula=, tatea lor& $i re!eleaz( culisele
'sihologice" Distrugerile i e!ac (rile emente sunt reacia e $ne'(rtare a
contiinei $n ra'or[ cu 'oziia e echili*ru" De fa't& e)ist( un echili*ru $ntre
eu i non6eul 'sihic& o religio& aic( o luare $n consierare scru'uloas(, ?M a
'rezenei 'uterilor, incontiente& care nu 'oate . negli7at( f(r( 'rime7ie"
+ceast( turnant( s6a 'reg(tit cu mai multe secole $n urm(& $n urma unei
schim*(ri a situaiei contiente" Oare& s6au aa'tat 8isericile la aceast(
e!oluie secular(Q Desigur c( ae!(rul lor se 'oate 'roclama etern, cu o
legitimitate e net(g(uit& ar haina sa tem'oral( tre*uie s( 'l(teasc(
tri*utul& ca tot ceea ce se trece4 ea tre*uie s( in( cont e schim*area
'sihic(" +e!(rul etern are ne!oie e lim*a7ul uman care se schim*( oat(
cu s'iritul tim'ului" Imaginile 'rimoriale sunt susce'ti*ile e transform(ri
in.nite9 ele r(m%n totui aceleai& numai c( nu 'ot . $nelese in nou ec%t
su* o form( nou(" Ele
+m*ele $m'rumut( in natura refulatului e sorginte cretin(4 lumea
*iologic(& animal(& cu instinctele agresi!e i se)uale i !oina e 'utere" 2N" g
Tr"3 solicit( tar( $ncetare o inter'retare nou( ac( nu !rem s( r(m%n( mai
're7os& 'e m(sur( ce se accentueaz( caracterul 'erimat al conce'tului care
le e)'rim(& $n faa transform(rilor f(r( ir ale celui 'e care alchimitii l6au
*otezat4 fuga) iile #ercurius, ?=" +m l(sa astfel s( ne sca'e un uman
foarte util& chiar ac( este i 'rime7ios" Oare& ce s6a f(cut cu !inul nou in
*utoaiele !echi,Q Une sunt r(s'unsurile la mizeria i is'erarea unei noi
e'ociQ Oare& cine a sesizat m(car 'ro*lemele s'irituale st%rnite e
ez!oltarea contiinei moerneQ Nicioat(& oinioar(& nu s6a mai !(zut un
asemenea h;*ris al !oinei i al 'uterii care s( se im'un( ae!(rului etern,"
<(r( $noial( c( e)ist( aici& $n afar( e moti!e e orin 'ersonal& raiuni
'rofune care fac ca cea mai mare 'arte a Euro'ei s( sucom*e neo6
'(g%nismului,& aic( anti6cretinismului i s( instaureze un ieal religios e
'utere terestr( $n o'oziie cu iealul e iu*ire care se *aza 'e un funament
meta.zic" Dar refuzul e a aera la o 8iseric( nu $nseamn( $ntoteauna o
atituine anti6cretin(9 e 'osi*il ca el s( trauc( tocmai in!ersul& aic( o
reesco'erire a $m'(r(iei lui Dumnezeu $n inima omului& acolo une s6a
$m'linit in intenori*us ac su'eriori*us sui, 2$n '(rile interioare i
su'erioare3& u'( cu!intele lui +ugustin& misterul 'ascal, ?A" Nn realitate&
aceast( iee !eche& cauc( e mult( !reme& a omului6microcosmos&
constituie un mare ae!(r 'sihologic care r(m%ne $nc( e esco'erit"
Oinioar( ea era 'roiectat( $n cor'& aa cum i alchimia 'roiecta 'sihicul
incontient $n su*stana chimic(" Dar altfel stau lucrurile ac( cu6!%ntul
microcosmos esemneaz( lumea i aceast( natur( interioar( care ni se
ez!(luie $n incontient" Un 'resentiment al acestui ae!(r se g(sete i $n
cu!intele lui Origene4 $nelege c( i tu eti o lume $n miniatur( i c( e)ist( $n
tine soarele& luna i stelele," -i tot aa cum lumea nu const( numai intr6o
multi'licitate e elemente incoerente& ci se s'ri7in( integral 'e unitate $n
s%nul lui Dumnezeu& tot aa omul nu tre*uie s( se izol!e $n multi'licitatea
contraictorie a 'osi*ilit(ilor i teninelor 'e care i le 'rezint( incontientul&
ci tre*uie s( e!in(& im'otri!(& unitatea care $m*r(ieaz( aceast(
i!ersitate" Origene s'une minunat4 Tu !ezi cum cei care 'are s( .e unu nu
este unu& im'otri!( se 'are c( e)ist( $n el tot at%tea 'ersoane c%t i feluri
e a ., ?G" + . 'oseat e c(tre incontient $nseamn( a . $m6*uc(it $ntr6un
num(r mare e .ine i lucruri& aceasta este o is7uncie," Iat( e ce iealul
cretin este& u'( Origene& e a e!eni un om interior uni.cat, ??" Desigur
c( 'un%n accentul $n chi' unilateral 'e a'artenena la comunitatea
religioas( e)terioar( nu atingem acest sco'& ci oferim ezintegr(rii interioare
un !as e)terior& mai 'recis aceast( comunitate eclezial(& f(r( a transforma
is7uncia interioar( $ntr6o con7unciei
+cest con:ict ureros care $nce'e cu nigreo sau tene*rosi6tas este
escris e alchimiti su* i!erse forme4 se'ararea sau i!izarea elementelor&
izol!are& calcinare& incinerare& ezmem*rarea cor'ului uman& sacri.carea
animalelor& a6i t(ia m%inile mamei& a smulge ghiarele leului& is'ariia
logonicului $n cor'ul logonicei $n care se izol!( $n '(rticele in.me& etc?" Nn
$n 'sihoze a!em $ntoteauna e6a face cu o scinare a 'ersonalit(ii umane
2este !or*a& esigur& e 'ersonalitatea 'sihic(3 $n aa fel $nc%t anumite
com'onente legitime ale $ntregului sunt $ne'(rtate i 'ri!ite ca str(ine eului
su*iectului" Uni.carea 'ersonalit(ii su* 'atrona7ul aceluiai eu& aic(
asumarea contient( a totalit(ii umane 2care inclue con7uncia contient6in6
contient3 este ceea ce 'ro'une 'e *un( re'tate 0ung" 2N" Tr"3
Con:ictele interioare se 'ot transfera $n con:icte e)terioare& ca $n cazul
is'utelor sectare" O iee sui'rinz(tor e asem(n(toare g(sim $n taoismul lui
Whuang Wi une citim c( ac( tao6ul in(untrul nostru este scinat& $ntreaga
noastr( e.cacitate se risi'ete inutil $n is'ute e)terioare 2Whuang Wi& Tao $n
aforisme& +ROP+& =>>J3" 2N" Tr"3 cursul acestei e)treme is7uncii se 'rouce o
transformare a acestei .ine& su*stane sau s'irit& care se re!eleaz( mereu a
. isteriosul #ercur& aic( el 'rouce 'as cu 'as& forme animale monstruoase&
o res sim'le)& care este esigur unul i acelai lucru& ar care se com'une
totui intr6o ualitate 2natura u*l( uni.cat(, a lui /oethe3" Prin 'roceee
i su* forme !ariate i nenum(rate& alchimistul $ncearc( s( e'(easc( acest
'arao) sau aceast( antinomie i s(6l o*in( 'e Unul in oi" Dar mulimea
sim*olurilor i a 'racticilor sale sim*olice o!eete c( rezultatul este
$noielnic" Nn realitate& sunt rare sim*olurile sco'ului e atins a c(ror natur(
u*l( s( nu .e imeiat e!ient(" <iul .loso.lor& Piatra& homunculul sunt
hermafroii" +urul alchimic se s'une ne !ulgar,& Piatra este cor' i s'irit&
tinctura este un s%nge s'iritual, ?C" Prin urmare& este e $neles c(6nunta
chimic(& c(s(toria regeasc(& ocu'( un loc central $n alchimie ca sim*ol al
unirii su'reme i ultime4 $n fon& $n aceast( imagine sezi( !ra7a magic( a
analogiei& care !a uce o'era la $m'linirea ei .nal( i !a uni 'rin ragoste
'rinci'iile inamice& c(ci iu*irea este mai 'uternic( ec%t moartea,"
+lchimia escrie aeseori cu etalii sur'rinz(toare fenomenologia
'sihic( 'e care o 'oate o*ser!a meicul $n cursul confrunt(rii cu
incontientul" Unitatea a'arent( a 'ersoanei care zice cu insisten(4 eB
!reau& eu g%nescF,& etc& se ezintegraz( su* efectul ocului $nt%lnirii cu
incontientul" Dac( 'acientul ar 'utea s( crea( c( un altul 2e 'il( tat(l
sau mama sa3 este res'onsa*il e i.cult(ile sale& el i6ar 'utea sal!a $n
'ro'rii s(i ochi a'arena unit(ii sale 2'utatB unus esse4 el cree c( este
unu3" Dar c%n $i ( seama c( el $nsui 'ose( o um*r(& c( $i 'oart(
!r(7maul la s%n& atunci $nce'e con:ictul" Unul e!ine oi& iar&" +truc%t i
cel(lalt este o ualitate& *a chiar o 'luralitate f(cut( in cu'luri e contrarii&
cur%n eul nu mai este altce!a ec%t o 7uc(rie $n !oia tuturor acestor !oine
'articulare, 2mores3" Este ceea 'rouce la 'acient o $ntunecare a luminii,&
aic( o 'ierere a 'uterii contientului i o ezorientare 'ri!in sensul i
$ntinerea 'ersonalit(ii" 1ituaia este at%t e confuz( $nc%t 'acientul tre*uie
s( se cram'oneze e meicul s(u ca e o ultim( realitate" In asemenea
coniii meicul se aseam(n( cu alchimistul care nu mai tie ac( el este cel
care amestec( misterioasa su*stan( $n creuzet& sau are el $nsui $n foc su*
forma salamanrei" Ine!ita*ila inucie 'sihic( face ca am*ii s( .e atini i
transformai ca i cum ar . com'us un al treilea& $n tim' ce numai tiina
meicului mai lumineaz(& ca o lam'( '%l'%itoare& tene*rele 'rofune ale
'rocesului" Nimic nu trauce mai *ine situaia moral( $n care se a:(
alchimistul ec%t es'(rirea $n ou( '(ri a o(ii $n care $i esf(oar(
acti!itatea4 la*oratorul, $n care lucreaz( cu creuzete i retorte i oratoriul,
une $i im'lor( lui Dumnezeu inis'ensa*ila iluminare" Dorrias nostrae
mentis 'urga tene*ras, ?> 2'uri.c(6ne mintea e tene*rele ori*ile3& u'(
cu!%ntul citat e cel care a alc(tuit +urora"
+rs reLuirit totum homlnem, 2arta solicit( omul $n $ntregime3& s'une
un tratat alchimicKM" +ceasta se a'lic( i tra!aliului 'sihotera'eutului" E)ist(
cazuri care nu numai c( cer un atare anga7ament real& incolo e rutina
'rofesional(& ar care $l i im'un ac( nu !rem s( 'rime7uim $ntreaga
lucrare 'entru a eschi!a 'ro'ria noastr( 'ro*lem( care ne asalteaz( e
'retutin6
[ Desigur c( meicul care a str(*(tut el $nsui 'rocesul e ini!iuaie
nu mai 'oate . afectat la moul sugerat aici e 0ung" +ltminteri& $n li'sa
e)'erienei tr(ite a unirii contrariilor& tiina meicului, nu mai !aloreaz( oi
*ani" Din nefericire aa stau lucrurile ac( a!em $n !eere c( fenomenele
escrise e 0ung nu sunt accesi*ile instituiilor acaemice sau& mai sim'lu
s'us" Instruciei elementare i e s'ecialitate" 2N" Tr"3 eni" Tre*uie s( se
ating( $ntoteauna limita 'osi*ilit(ilor su*iecti!e& altminteri nici *olna!ul nu6
i 'oate 'erce'e 'ro'riile sale limite" Dar limitele ar*itrare sunt f(r( efect"
Este !or*a& la 'ro'riu& e un tra!aliu e 'uri.care& $n cursul c(ruia omnes
su6'er:uitates igne consumuntur, 2sunt consumate e c(tre foc toate
inutilit(ile3& $n tim' ce se manifest( lucrurile funamentale" -i& oare& ce este
mai im'ortant ec%t fa'tul e a ti4 lat( ce sunt eu, l +ici ia natere o
unitate care era o multi'licitate" Nu mai este eul e oinioar(& .ciunea sa i
a'retul s(u arti.cial& ci un alt eu& un eu o*iecti! care& in acest moti!& ar
'utea . numit 1ine" Nu mai este locul .ciunilor conforme con!enienelor& ci o
sum( e fa'te riguroase care formeaz( laolalt( aceast( cruce 'e care tre*uie
s( o 'urt(m .ecare in noi& sau estinul care suntem" Primele schie ale unei
organiz(ri !iitoare a 'ersonalit(ii a'ar $n !is sau $n imaginaia acti!(,& aa
cum am ar(tat $n alte 'u*licaii anterioare& su* forma sim*olismului
manalei& care este i el cunoscut alchimitilor" Dar 'rimele a'ariii ale
acestui sim*ol al unit(ii sunt e'arte e a semni.ca c( unitatea a fost e7a
realizat(" +a cum alchimia cunoate un mare num(r e 'roceee cu
!ariante multi'le& e la istilarea se'tu'l( '%n( la cea care se reia e o mie
e ori& e la lucrarea e6o zi, oo'us unius ie$3 '%n( la c(utarea care
ureaz( !reme e mai multe zeci e zile& tot aa i tensiunile intre o'uii
'sihici nu se echili*reaz( ec%t tre'tat9 i tot aa cum 'rousul ultim al
alchimiei tr(eaz( o li's( esenial(& la fel i 'ersonalitatea uni.cat( nu6i !a
'iere nicioat( sentimentul ureros al naturii sale u*le" Tre*uie s(
a*anon(m omeniului iluziei ieea eli*er(rii totale e suferine a acestei
lumi" Nn .nal& !iaa uman( a lui Christos& care are !aloare e moel sim*olic&
nu s6a $m'linit $ntr6o fericire 'e s(turate& ci 'e cruce" 2Este interesant e
'onstatat c( materialismul raionalist i un anume cretinism !esel, se
$nt%lnesc fr(ete $n iealul $eonist"3 1co'ul nu are im'ortan( ec%t ca iee&
esenial este o'us6ul care uce la acest sco'4 el um'le cu sens urata
unei5iei" Pentru aceasta& energiile e rea'ta, i energiile e st%n6ga, $i
au m%naK=& iar contientul i incontientul coo'ereaz("
Unirea contrariilor& .gurat( .e 'rin soare i lun(& .e 'rin cu'lul
$m'(r(tesc frate6sor( sau mam(6.u& 7oac( $n alchimie un rol at%t e
im'ortant $nc%t $ntreg 'rocesul este re'rezentat su* forma e hierosgamos&
$m'reun( cu fenomenele mistice care $l $nto!(r(esc" Re'rezentarea cea mai
com'let( i concomitent cea mai sim'l( e acest gen este f(r( $noial( seria
e gra!uri in Rosarium 'hiloso'homm& anul =??M& 'e care o !oi 'rezenta
acum" Interesul 'sihologic al acestor gra!uri 7usti.c( un comentariu
a'rofunat" Nn realitate& ceea ce tr(iete i o*ser!( meicul $m'reun( cu
'acientul cu ocazia confrunt(rii cu incontientul trimite $n chi' uimitor la
semni.caia coninut( $n aceste imagini" -i nu $nt%m'l(tor 'entru c(
alchimitii& care erau aeseori i meici& a!eau multe ocazii e a face
e)'eriene e acest gen $n m(sura $n care& ca i Paracelsus& se 'reocu'au e
s(n(tatea moral( a *olna!ului sau se intersau e !isele sale 2'entru a sta*ili
iagnosticul& 'ronosticul i tera'ia3" Ei 'uteau cumula astfel e)'eriene e
natur( 'sihologic( i aceasta nu numai cu *olna!ii& ci i cu ei $nii& aic(
o*ser!%n 'ro'riile lor coninuturi incontiente acti!ate 'rin inucieKA" Du'(
cum chiar i ast(zi incontientul se e)'rim( 'rin serii e imagini 'e care&
aeseori& le 'icteaz( 'acientul $n chi' s'ontan& imaginile originale& ca e
'il( cele in Coe) +lchem" Rheno!acensis i $nc( altele& s6au n(scut $ntr6o
manier( analoag(& aic( s6au seimentat in im'resiile interioare aunate $n
cursul lucr(rii& a'oi au fost inter'retate i moi.cate cu a7utorul elementelor
traiionaleK" De altfel& o*ser!(m chiar i $n seriile e imagini moerne&
al(turi e re'roucerile s'ontane ale re'rezent(rilor arhaice i sim*olice&
$m'rumuturi frec!ente in temele traiionale" +ceast( relaie strimt( $ntre
imagine i semni.caia sa 'sihologic( face ca s( nu mi se 'ar( e'lasat s(
stuiez o serie e gra!uri meie!ale $n lumina cunotinelor noastre
moerne& *a chiar s( m( folosesc e ele ca e un .r conuc(tor 'entru
e)'unerea acestor cunotine" Nn aceste 'roucii ciuate ale E!ului #eiu
sunt coninute $n germen multe lucruri care au tre*uit s( ate'te secole
'entru a se esena c%t se 'oate e clar"
8OTE@E +UTORU@UI4
I +cci'e canem corascenum masculum et caniculam armeniaeE Cla un
c%ine mascul in Corascena i o c(ea in +rmenia"3 Theo*al e f%oghe6
lane& Theatrum Chemicum& 1tras*ourg& =KM>& I& '" l KT" Un citat in Cali
2+rtis +urifer ae& I& 8ale& =?>T& '" TGK3 zice4 +cci'e canem coetcneum et
catulam +rmeniae " 2Ia un c%ine e aceeai !%rst( i o c(ea in +rmenia"3 $n
'a'irusul magic& 1elene 2luna3 este esemnat( ca icueo! 2c(ea3" Pa'irusul
magic in Paris& I& AACM" Preisenanz4 Pa';ri /raecae #agicae& I& '" =GA" @a
Wosim& este !or*a e c%ine i e lu'" 8erthelot& +lchimistes grecs" Paris"
=CCJ6lCCC& III& )ii& >"
A@a Wosim 28erthelot& o'" C%t"& III& )ii& >3"
TCf" <raza clasic( a lui 1enior4 Tu mei iniges& sicut gallus galii nae inl6
get," 2Tu ai ne!oie e mine ca i cocoul e g(in("3 De chemina 1enioris
antiLuissimi'hiloso'hi li*ellusF& 1tras*ourg& =?KK& '" C"
G Des're aa ce!a g(sim numeroase ilustr(ri $n literatur("
? Richar +nschiitz& +ugust me_ule& 8erlin& =>A>&=& '" KAG i urm"& ca i
Dans Euar <ierz6Da!is& Die EntBic_lungsgeschichte er Chemh& 8%lc=>G?&
'" AT? i urm"
K Dion;sius Wacharius& Theatrum Chemicum& 1tras*ourg& =KM>&=& '"
CAK"
J Consilium Con7ugii,& +rs Chemica& 1tras*ourg& =?KK& '" A?>" Cf" e
asemenea +urora Consurgens& I& $n C" /0ung i #"6@" Hon <ranz& #;sterium
Con7unctionis& III& Wurich& =>?J& ca'" II4 Est namLue onum et sacra4 ncr&
ttfS Dei atLue res i!inaF, 2$n fa't& este harul i taina lui Dumnezeu i un
lucru i!inF3
C +ceasta nu contrazice fa'tul c( tema con7unciei $i e)trage 'uterea
ei e fascinaie mai $nt%i e toate in caracterul s(u arheti'al"
> Cf" $n 'ri!ina acestui 'unct stuiul foarte com'let al lui Dugo Rahner&
#;sterium lunae,& Weitschrift fur _atholische Theologie& ciirz*urg& =>T>6
l>GM"
=M Iz!oarele clasice care se ra'orteaz( la acest su*iect sunt aunate $n
+" mlinz& nuaestiones selectae a sacras nu'tias /raecorum religionis et 'oe6
seos 'ertinentes& Dal& =>TT"
II cilhelm 8ousset& Dau't'ro*leme er /nosis& /ottingen& =>MJ& '" K>
i urm"& T=? i urm"& Dans @eisegang& Der heilige /eist& @ei'zig& =>=>& '" AT?"
=A Cali.c re't i'otetice, 'rocesele incontiente 'entru c(
incontientul este 'rin e.niie inaccesi*il o*ser!aiei irecte9 nu 'oate .
cunoscut ec%t 'rin inucie"
=T @as e6o 'arte formele homose)uale,& cum ar . relaia tat(6.u&
mam(6.ic(& etc" +lchimia& at%t c%t tiu eu& nu face ec%t o singur( aluzie la
aceast( e!iaie& $n !iziunea lui +risleu4 Domine& Luam!is re) i& male
tamen im'eras et regis4 masculos namLue masculis con7un)isti& sciens Luo
masculi non gignunt," 2Doamne& ei tu eti rege& tu 'orunceti i c%rmuieti
r(u& c(ci tu ai unit *(r*(tescul cu *(r*(tesc& tiin c( masculul nu nate"3
2+rtis +uriferae& 8ale& =?>T& '" =GJ"3
=G <reu 2/esammelte 1chriften& t" HII& Hiena& =>AG& '" GJA3 a s'us $n
aceast( 'ri!in(4 Partea ecisi!( a efortului Otera'euticP este realizat( atunci
c%n s6a creat $n relaia cu meicul& $n RtransferS& reeit(rile acelor con:icte
!echi& $n care *olna!ul ar !rea s( se 'oarte aa cum s6a 'urtat oinioar("
#alaia res'ecti!( a 'acientului este $nlocuit( e cea& 'rous( arti.cial& a
transferului& e malaia transferului& iar iferitele o*iecte ireale ale li*ioului
U e un o*iect unic& e asemenea imaginar4 'ersoana meicului," +!em toate
moti!ele s( ne $noim e fa'tul c( transferul ar . creat $ntoteauna $n chi'
arti.cial& 'entru c( acest fenomen se 'rouce e asemenea i $n afara
tratamentului meical i aceasta foarte frec!ent& ca un lucru ca s( s'unem
aa& natural" Practic nu e)ist( nicioat( o leg(tur( c%t e c%t intim( $ntre
ou( 'ersoane f(r( ca fenomenul transferului s( nu 7oace un rol& .e fa!ora*il&
.e negati!"
=? Din momentul $n care 'acientul arat( su.cient( *un( !oin( 'entru
a res'ecta coniiile tratamentului& noi reuim atunci cu regularitate s( (m
tuturor sim'tomelor malaiei semni.caii noi legate e transfer i s( $nlocuim
ne!roza original( cu o ne!roz( e transferF, 2<reu& /esammelte 1chriften&
t" HI& Hiena& =>A?& '" ==J i urm"3
=K <reu a recunoscut e7a e)istena a ceea ce se numete contra6
trans6fer," Cei care cunosc tehnica sa tiu $n ce gra ea tine s( menin(& $n
m(sura 'osi*ilului& 'ersoana meicului la a('ost e un asemenea efect"
+stfel se face& e 'il(& c( meicul se aeaz( $n s'atele *olna!ului i c( el
'roceeaz( ca i cum transferul ar a'(rea ca un 'rous al tehnicii sale& $n
tim' ce este !or*a $n realitate e un fenomen cu totul natural& care 'oate la
fel e *ine s(6l ating( 'e 'rofesor& 'e 'astor& 'e meicul cor'ului i U last *ut
not least U 'e so" <reu oo'" C%t"3 folosete e asemenea e)'resia ne!roze
e transfer,& ca un termen colecti! 'entru a esemna isteria& isteria e
angoas( i ne!roza o*6sesional( 2o'" C%t"& t" HII& '" GKA3"
=J +ceste efecte ale transferului asu'ra meicului sau in.rmierei 'ot
uneori s( mearg( foarte e'arte" Eu cunosc chiar i cazuri $n care& $n situaiile
limit( schizofrenice& meicul a luat asu'ra sa, E scurte inter!ale 'sihotice&
*olna!ul *ucur%nu6se taman $n acele momente& uneori& e o s(n(tate f(r(
cusur" +m o*ser!at chiar un caz e 'aranoia inus( la un meic care a!ea $n
analiz( o 'acient( afectat(& iniial& e un elir latent e 'ersecuie" +cest
lucru nu este sur'rinz(tor& unii ezechili*rai 'sihic 'ut%n . e)trem e
contagioi ac( meicul $nsui 'ose( o 'reis'oziie latent("
=C <reu 2o'" C%t"& t" HI& '" =AT3 s'une a'ro'o e aceast( e)igen(4
Nu6mi 'ot imagina o tehnic( mai iioat(" @i'sim astfel fenomenul
OtransferuluiP e caracterul s(u e s'ontaneitate care $l face con!ing(tor i
ne 'reg(tim 'entru noi $nine nite o*stacole i.cil e $nl(turat," <reu
su*liniaz( i el aici s'ontaneitateaE, transferului& ceea ce este $n contraicie
cu maniera e a !eea ilustrat( e citatele e mai sus" Totui& cei care
'retinE, transferul ar 'utea s( se refere la aceast( fraz( am*igu( a
maestrului lor4 C%n te anga7ezi $n teoria tehnicii analitice& $i ai seama c(
transferul este o e)igen( a*solut(," 2/esammelte 1chriften& t" HIII& Hiena&
=>A?& '" =MG"3
=> 1ugestiile se 'rouc s'ontan& f(r( ca meicul s( le 'oat( $m'ieica
i f(r( nici cel mai mic efort in 'artea lui 'entru a le 'rouce"
AM <(r( $noial( c(& aeseori& sfaturile nu auc nici un folos& ar nici
'rime7ie& atorit( relati!ei lor ine.cacit(i" Ele fac 'arte in ceea ce 'u*licul
atea't( e la 'ersoana meical(,"
A= Un e)celent e)em'lu e aa ce!a este Elena 21elene3 lui 1imon
#agul"
AA Eu nu consier li*ioul& u'( cum se tie& ca un a'etit se)ual& $n
acce'ia iniial( a lui <reu& ci $n sensul e a'etit 2a''etitus3 'e care $l 'utem
e.ni ca energie 'sihic(" Hezi $n aceast( 'ri!in( e)'unerea mea in
@EEnergetiLue 's;chiLue& tra" <ranc"& /ene!e& =>?K"
0 +ceasta este e)'licaia 'e care am 'ro'us6o 'entru unele fenomene"
G Tre*uie s( trimit aici la stuiile lui <razer in Creanga e aur, 'ri!itoare la
'ericolele care amenin( su:etul i la ta*uuri"
A? Putem o*ser!a acest fenomen& la o scar( mai mic(& ar nu mai
'uin clar& su* forma angoasei i e'resiei care 'rece anumite efoituri
'sihice 'articulare& ca e 'il( un e)amen& o conferin(& o $nt%lnire
im'ortant(& etc"
AK +tunci c%n nigreo este ienti.cat cu 'utrefacio& el nu se situeaz(
la $nce'utul o'erei OalchimiceP4 este cazul e 'il( $n seria e gra!uri in
Rosarium 'hiloso'horum, 2+rtis +uriferae& II& '" A?G3" @a #;lius
oPhiloso'hia Reformata& <rancfort& =KAG& '" ==K3& nigreo a'are tocmai
$n staiul al cincilea al o'erei& concomitent cu 'utrefacio& care este cele*rat
$n = m*ra 'urgatoriului 2'utrefacio Luae $n um*ra 'urgatorii cele*ratur,3&
iar mai e'arte 2'" ==C3 g(sim aceast( fraz( care contrazice ceea ce
'recee4 Iar aceast( $nnegrire este $nce'utul o'erei& inicele 'utrefaciei,&
etc" oEt haec enigratio este o'eris initium& 'utrefactionis iniciumF,3
= Ientitatea incontient( este acelai lucru ca i 'artici'area mistic(,
escris( e @e!;68ruhl& @es fonctions mentales ans Ies societes inferieures&
Paris& =>=A"
AC /(sim o re'rezentare sim*olic( a acestui moment su* forma
tunetului care tr(snete i a naterii in 'iatr(, $n stuiul meu es're
'rocesul e ini6!iuaie& /estaltungen es Un*eBussten& =>?M& '" AMK"
A> Este !or*a e tema tat(l necunoscut, frec!ent( $n gnosticism" Cf"
cilhelm 8ousset& o'" C%t"& cha'" II& '" ?C6>="
TM Com'ar( cu !iziunea lui Nicolas e <lue& $n care un tri'lu iz!or
%nete $ntr6un *azin '(trat" 2#" 8" @a!au4 Hie 'rofone e Nicolas e <lue&
<ri6*ourg& =>GA& '" KJ i +l*an 1toc_li& Die Hisionen es 1eligen 8ruer mlaus&
Einsieeln& =>TT& '" =>"3 Citim $ntr6un tratat gnostic4 $n al oilea Tat( 2a oua
'aternitate3 se arat( cei cinci ar*ori i $n mi7locul lor se a:( o mas(
2)'rteXa3" Pe aceast( mas( se arat( un Her* .u unic 2_oc& p7" O!o;e!tpc93,"
Cf" Charlotte 8a;nes4 + Co'tic /nostic Treatise containe $n the Coe) 8ru6
cianus U 8ruce #" 1" >K& 8oleian @i*rar;& O)for 2Cam*rige& =>TT& '" JM"3
Cu!%ntul )'coieXct este forma 'rescurtat( a lui izi'%nzl'"& mas( cu 'atru
'icioare sau 'oium 2!ezi loc" c%t"& '" J=3" Hezi 'ri!itor la acest su*iect
'asa7ul in Irineu4 +!" Daer"& III& ==& $n care el com'ar( E!anghelia cu 'atru
forme,& cu cei 'atra heru!imi in !iziunea lui Ezechiel& cu cele 'atru 'uncte
carinale i cu cele 'atru !%nturi& 'rin care s6a ae!erit c( cel care este
autorul tuturor lucrurilor& !er*ul care troneaz( 'este heru!imi i conine toate
lucrurile& ne6a at E!anghelia su* 'atru forme& aceea care este coninut(
toat( $ntr6un s'irit unic," 2Et Lui*us manifestum est& Luoniam Lui este om6
nium artife) Her*um& Lui seet su'er Cheru*rm et continet omnia& eit no6
*is Luariforme E!angelium& Luo uno s'iritu continetur,"3 +'ro'o e
*uc(t(rie& cf" @a!au& o'" C%t"& '" KK i +" 1toc_li& o'" C%t"& '" =C"
0l Nu este o a.rmaie meta.zic(& ci o constatare 'sihologic(" 0A +'ro'o
e aceast( 'as(re care 'oart( o ramur( $n:orit(& a se !eea Ta!urile in
Rosarium"
T7 +rthur +!alon& @a Puissance u ser'ent& tra" <ranc& @;on& =>?>& '"
AGT9
TG 1e tie c( tantra ;oga escrie $n .ina uman( trei curente sau
canale 2n(is3 'rinci'ale& unul care urc( 'e 'artea rea't( i a7unge la ochiul
re't 2solar3& cel(lalt& 'e 'artea sting(& la ochiul sting 2lunar3& iar al treilea&
numit sushumna& situat $n centru i a7ung%n la al treilea ochi& une se
o'ereaz( unirea celor ou( 'rinci'ii 2N" Tr" s"3 7? 1e tie c( <reu
$ntruchi'eaz( 'ro*lema transferului in 'unctul e !eere al unei 'sihologii
'ersonaliste i c( el negli7eaz( coninuturile colecti!e e natur( arheti'al(&
caracteristice esenei transferului" +ceasta se e)'lic( 'rin atituinea sa
negati!( *inecunoscut( !iza!i e realitatea 'sihic( a formaiunilor arheti'ale
'e care le res'inge ca iluzie," +ceast( 're7uecat( 'ro!enin in !iziunea sa
es're lume $l $m'ieic( s( a'lice cu rigoare 'rinci'iul fenomenologic& f(r(
e care o e)'lorare o*iecti!( a 'sihicului ar . 'ur i sim'lu im'osi*il("
#aniera mea e a consiera 'ro*lema transferului inclue& contrar a ceea ce
se $nt%m'l( la <reu& as'ectul arheti'al care ( natere la o imagine iferit(
a fenomenului" #aniera raional( cu care trateaz( <reu aceast( 'ro*lem(
este esigur 'erfect logic(& $n limitele care sunt cele ale orient(rii 'ur
'ersonaliste& ar ea este insu.cient(& at%t 'e 'lanul 'ractic c%t i 'e cel
teoretic& 'entru c( ea nu ine cont e a(ugarea e!ient( a factorilor
arheti'aliF
TK Ra'ortul statistic intre 'sihoza latent( i cea manifest( 'are a .
cam acelai care e)ist( $ntre cazurile e tu*erculoz( latent( i cele e
tu*erculoz( manifest("
0J Hiolenta rezisten( fa( e lichiarea raional( a transferului&
menionat( e <reu& !ine aeseori in fa'tul c( im transfer cu un coninut
se)ual eine i coninuturi ale incontientului colecti! care se o'un inteniei
e lichiare raional(" 1au se 'rouce U atunci c%n se'ararea orit( Ointre
'sihanalist i 'acientP a a!ut loc U o etaare e incontientul colecti! care se
resimte& cu tim'ul& ca o 'ierere"
0C Cf" Ra;mon @ull& Testamentum,& 8i*liotheca Chemica Curiosa& I& '"
J>M i urm" -i #ichael #a%er& 1;m*ola aurea mensae uoecim nationum&
<rancfort& =K=J& '" TJ> i urm"
T> Tra" Rom"& Teora& =>>K"
GM 1au recunoscut& '(str%n totoat( secretul,& u'( cum o !roiau
circumstanele sociale" 2N" Tr" s"3
G= Cf" $n aceast( 'ri!in( eseul meu4 1'iritul lui #ercur, $n 1;m*oli_
es /eistes& Wurich& =>GC"
GA +stfel se face c( a oua 'arte in +urora consurgens, o+rtis
auriferae& I& '" AGK i urm"3 se $ncheie cu aceste cu!inte4 Et haec est 'ro*ata
meicina Philoso'horum& Luam omni in!estiganti .eli et 'io !olenti
'raestare ignetur Dominus noster 0esus Christus& Lui cum Patre et 1'iritu
1ancto !i!it et regnat& Deus unus& 'er in.nita seculorum secula" +men " 2-i
aceasta este meicina $ncercat( a .loso.lor& acorat( tuturor cercet(torilor
sinceri i 'ioi 'rin *inecu!%ntarea Domnului Nostru Isus Christos& care
tr(iete i $m'(r(tete cu Tat(l i 1f%ntul Duh& unul Dumnezeu& $n !ecii
!ecilor" +min"3 #ai citim" -i4 nui humanitatis nostrae .eri ignatus est
'artice's& 0esus Christus& <ilius tuus& Dominus noster4 Lui tecum !i!it et
regnat $n unitate 1'iritus 1ancti Deus 'er omnia saecula saeculorum" +men,"
2Cel care a *ine!oit s( se fac( 'artici'ant la umanitatea noastr(& Isus
Christos& <iul t(u Doamne& care& .in Dumnezeu& traiste i $m'(r(tete cu
tine $n unitatea 1f%ntului Duh& $n !ecii !ecilor" +min"3
GT +thanase mircher& Oei'us +eg;'tiacus& Roma& =K?A& II& clas" e& ca'"
?& '" G=G" E)ist( o leg(tur( $ntre acest te)t i Ta*leta e 1maral 2Cf" 0ulius
<erinan Rus_a& Ta*ula 1maragina& *erlin& =>T="3
GG Rozeria <iloso.lor s'une o+rtis auriferae& II& ATM34 Et scias& Luo
haec este longissima !ia& ergo 'atientia et mora sunt necessariae $n nostro
magistero " 21( tii c( aceast( cale este o cale foarte lung( i c( r(*area
i $ncetineala sunt necesare $n lucrarea noastr(,"3 Cf" +urora consurgens,& I&
ca'" e4 Tria sunt necessaria& !ielicet 'atientia& mora et a'tituo instru6
mentorum," 2mali #inor"3 2Trei lucruri sunt necesare& anume& r(*area&
$ncetineala i a'tituinea instrumentelor,"3
G? Rosarium 'hiloso'horum,& +rtis auriferae& II& '" AT=" Ceea ce le
a'are alchimitilor su* form( metalic(,& 'sihotera'eutului i se 'rezint( su*
forma omeneasc("
GK Tre*uie s( su*liniez aici $n mo e)'res c( nu m( ocu' e meta.zic(
i nu iscut chestiuni religioase4 eu fac 'sihologie" Oricare ar 'utea . $n sine
e)'eriena religioas( i ae!(rul meta.zic& ele sunt& in 'unct e !eere
em'iric& mai $nt%i i $nainte e toate fenomene 'sihice& ceea ce !rea s(
$nsemne c( ele se manifest( ca atare i c( tre*uie aaar s( .e su'use
criticii& a'recierii i cercet(rii 'sihologice" -tiina nu 'oate . o'rit( ec%t e
'ro'riile ei limite"
GJ Cf" 1'iritul #ercur, $n 1;m*oli_ es /eistes"
GC +lchimitii $l com'ar( cu @ucifer& 'urt(torul luminii,& $ngerul c(zut
care era cel mai frumos intre $ngerii lui Dumnezeu" Cf" #;lius& Philoso'hia
Reformata& <rancfort& =KAA& '" =C"
G> Cf" $n aceast( 'ri!in( Psihologie i alchimie& tr" rom"& Teora& =>>K"
M Utilizez aici 'entru cu!%ntul religio etimologia clasic(& nu cea a
P(rinilor 8isericii"
?= Cf" #ichael #aier& 1;m*ola aureae mensaeF& o'" C%t"& '" TCK"
?A E'istula, @H& !& C 2#igne& PaTr" @at"& !o@ eeeIII3" ?7 Domeliae $n
@e!iticum, 2#igne& PaTr" gr"& !oi" eII3"
TG ii
?? Domeliae $n @i*rum Regum, 2#igne& PaTr" gr"& !oi" eII3"
?K /onit intr6o camer( nu'ial( $n alta," 2<aust& I"3
?C Cf" Tur*a Philoso'horum& e" Rus_a& 8erlin& =>T=& '" =A>" 1ermo eIe"
+ceast( noiune 'ro!ine in cartea al6Da*i* 2@" C& '" GT"3
?> 1'iritus alme& 5Illustrator hominum" 5Dorrias nostrae5#entis 'uXga
tene*ras" 2Duh august care iluminezi oamenii& izol!( teri*ilele tene*re ale
s'iritului nostru"3 Imnul e Rusalii al c(lug(rului Not_er 8al*ulus 2f >=A3"
KM Theo*" e Doghelane& @i*er e alchemiae u]cultati*us,&
Theatrum Chemicum& I& Ursellis& =KMA& '" =T>"
K= C(ci la armonia $nele'ciunii concur( forele e rea'ta i forele
e s%nga& 'uteri& 'rinci'i& aimoni& energii," +cta 0oannis, $n +cta
a'ostolorum a'ocr;'ha& @ei'zig& =C>="
KA 0erome Caran este un e)em'lu e)celent e alchimist care $i
o*ser!( 'ro'riile sale !ise" Cf" cartea sa4 1omniorum s;nesiorum omnis
generis in6
g somnia e)'licantes li*ri IH& 8ale& =?C?"
K[ Wiirich& 8i*lioteca central("
KG +'ro'o e acest tra!aliu e inter'retare& a se !eea eseul meu"
8ruer mlaus, $n /esammelte cer_e& !ol" eI" Hezi i4 @a!au& o'" C%t"& ca'"
III4 #area !iziune,"
?" Christosul& un sim*ol al 1inelui
Decretinarea lumii noastre& ez!oltarea luciferic( a tiinei i tehnicii i
monstruoasele istrugeri materiale i morale 'e care le6a 'rous cel e6al Il6
lea r(z*oi monial au fost e7a com'arate i nu numai o at(& cu
e!enimentele e la sf%ritul tim'urilor& 'rezise $n Noul Testament" Este !or*a
acolo& u'( cum se tie& e ate'tarea +ntichristului4 D%c est +ntichristus
Lui negat Patrem et <ilium, 2+cela este +ntichristul care $i neag( 'e Tat(l i
'e <iul3=" Citim $n I Ioan& IH& T4 Orice s'irit care $l reneag( 'e Isus OFP este
+ntichrist es're care ai auzit s'un%nu6se c( !a !eni, A" +'ocali'sa este
'lin( e ate'tarea lucrurilor $ns'(i6m(nt(toare care tre*uie s( se 'rouc( la
sf%ritul tim'urilor& $naintea nunii #ielului" +ceasta arat( clar cum anima
christiana conine nu numai cunoaterea e)istenei unui a!ersar& ar i
contiin uzuri (ri, lii !iito e"
Cititorul se !a $ntre*a e ce !or*esc aici es're Christos i es're
+ntichristos& contrariul lui" Este ne!oie s( !or*im es're Christos& c(ci el
constituie mitul $nc( !iu al ci!ilizaiei noastre" El este eroul nostru ci!ilizator
care& ine'enent e e)istena sa istoric(& $ncarneaz( mitul omului
'rimorial i!in& +amul mistic" El este cel care ocu'( centrul manalei
cretine& el este omnul tetramor'hului& sim*olul celor 'atru e!anghehti
care sunt ca i cele 'atru coloane ale tronului s(u" El este $n noi i noi suntem
$n el& $m'(r(ia sa este 'erla 'reioas(& comoara ascuns( 'e c%in'& mica
s(m%n( e mutar care !a e!eni un co'ac mare& cetatea cereasc(" +a
cum Christos este $n noi" la fel este i $m'(r(ia sa cereasc("
+ceste c%te!a inicaii *ine cunoscute sunt su.ciente 'entru a
caracteriza locul 'sihologic al lui Christos" Christos ilustreaz( arheti'ul 1inelu
?" El re'rezint( o totalitate e natur," Di!in( sau celest(& un om glori.cat& un
.u al lui Dumnezeu sine macula 'eccati 2ne'rih(nit3" In calitate e +am
secunus el constituie un omolog al 'rimului +am inainte e c(ere& atunci
c%n acesta mai 'osea $nc( asem(narea i!in(& es're care s'une
Tertullian4 -i tre*uie s( creem& a'ro'o e aceast( imagine al lui Dumnezeu
$n om& c( s'iritul uman are aceleai mic(ri i celeai sentimente ca i
Dumnezeu& ei nu tot aa cum le are Dumnezeu, K" Origene 2=C?6A?G3 este
mult mai e)'licit4 imago Dei im'rimat( $n su:et i nu $n cor' este o imagine a
imaginii& c(ci su:etul meu nu este chiar o imagine a lui Dumnezeu& ci a
'rimit asem(narea imaginii anterioare, C" Christos& im'otri!(& este
ae!(rata imago Dei u'( care s6a creat asem(narea omului nostru interior
in!izi*il& ne6cor'oral& incoru'ti*il i nemuritor=M" Imaginea lui Dumnezeu $n
noi se manifest( 'rin 'ruen(& re'tate& r(*are& !irtute& $nele'ciune i
isci'lin(=="
1f%ntul +ugustin 2T?G6GTM3 istinge $ntre imago Dei care este Christosul
i imaginea acestuia care este im'lantat( $n om ca un mi7loc sau o
'osi*ilitate e a a7unge la asem(narea i!in(=A" Imaginea i!in( nu se
g(sete $n cor'ul uman& ci $n anima ra6tionalis care $l istinge 'e om e
animal" Imaginea lui Dumnezeu este $n interior& nu $n cor'F +colo une este
inteligenta& acolo une este s'iritul& acolo une este raiunea care tre*uie s(
caute ae!(rul& acolo $i are Dumnezeu imaginea, =T& Iat( e ce noi tre*uie
s( ne amintim& s'une 1f%ntul +ugustin& c( suntem f(cui u'( imaginea lui
Dumnezeu numai $n inteligen(" Dar acolo une omul se tie creat u'(
imaginea lui Dumnezeu& el recunoate c( e)ist( $n el ce!a mai mult ec%t li s6
a at animalelor =G" Rezult( e aici c( imaginea lui Dumnezeu este cum!a
ientic( cu anima rationalis" +ceasta re'rezint( omul su'erior& s'iritual&
homo caelestis al lui Pa!el=?" Ca i +am $nainte e c(er& [Christosul
$ncarneaz( imaginea lui Dumnezeu=K a c(rei totalitate o scoate $n e!ien(
1f%ntul +ugustin" Her*ul& zice el& l6a luat asu' a sa 'e om a'roa'e, tegral&
su:et i cor'" -i ac( !rem ce!a i mai 'recis4 'entru c( el 'ose( su:et i
carne i .ar(=J,"
Imaginea lui Dumnezeu $n om nu este istrus( 'rin c(ere& ci numai
r(nit( i coru't( 2eformat(,3 iar ea este restaurat( 'rin graia i!in("
Intenia e integrare este inicat( e co*or%rea $n infern a su:etului lui
Christos& a c(rei efect m%ntuitor se r(s6fr%nge i asu'ra morilor" Omologul ei
'sihologic este integrarea incontientului colecti! care constituie o 'arte
inis'ensa*il( a ini!iuaiei[" 1f%ntul +ugustin eclar(4 Prin urmare& sco'ul
nostru tre*uie s( .e 'erfeciunea i 'erfeciunea noastr( este Christos, =C&
c(ci el re'rezint( imaginea 'erfect( a lui Dumnezeu" Iat( e ce este numit i
rege," 1oia sa 2s'onsa3 este su:etul omului care& $n chi i !oalat i interior&
aer( $n taina s'iritual( la Her*ul lui Dumnezeu& 'entru ca s( .e oi $ntr6o
singur( carne,& 'aralel cu nunta mistic( a lui Christos cu 8iserica=>" In%n
m(sura $n care incontientul colecti!E, esemneaz( o a*ilitate $n(s6cut( a
.inei umane e a6i re'rezenta 2e fa't& acest fenomen se manifest( $n
'sihicul uman f(r( inter!enia !oluntar( a ini!iului3 'rin sim*oluri imaginea
Totalit(ii& a omului Total& integrarea acestei facult(i 'sihice este alfa i
omega 'rocesului e ini!iuaie" 2N& TEr"3 e'enent e 'er'etuarea acestui
hierosgamos $n ogma i ritualul 8isericii& sim*olul s6a ez!oltat mai e'arte
$n cursul E!ului 7!leiu $n alchimie $n fenomenul con7unciei o'uilor& aic( $n
nunta chimic( i& astfel& 'e e o 'arte $n ieea totalit(ii Pietrei .losofale& iar
'e e alt( 'arte $n conce'tul e com*inaie chimic("
Imaginea lui Dumnezeu $n om& e'reciat( e c(tre '(cat& 'oate .
reformat(, cu a7utorul lui DumnezeuAM& u'( Rom" eII& A4 -i nu !(
conucei u'( aceast( lume& ci transformai6!( $n re$nnoirea s'iritului
!ostru& 'entru ca s( 'utei $ncerca ce este !oina lui Dumnezeu," Imaginile
totalit(ii 'e care le 'rouce incontientul $n cursul unui 'roces e
ini!iuaie re'rezint( asemenea reform(ri, ale unui arheti' e)ist%n
a'rioric 2man6alaY3" +a cum a fost aeseori su*liniat& sim*olurile s'ontane
ale 1inelui 2ale totalit(ii3 nu se 'ot istinge $n 'ractic( e o imagine a lui
Dumnezeu" Nn ciua lui metamor'housihe, 2transformai6!(3& re$nnoirea
2ana_ainosis& reformati3 nu $nseamn( o autentic( schim*are& ci o restaurare
a unei st(ri originare& o a'o_atastasis" +ceasta concor( riguros cu
esco'erirea em'iric( a unui arheti' al totalit(iiAA care a e)istat
intoteauna" Totui& acesta 'oate s( is'ar( in c%m'ul !izual al
contientului& *a chiar 'oare s( nu .e 'erce'ut& '%n( ce contientul iluminat
e con!ertire nu $l recunoate $n .gura lui Christos" +ceast( anamnez(,
antreneaz( restaurarea unei st(ri originare e relaie cu imaginea lui
Dumnezeu" Ea semni.c( o integrare& un 'o $ntins easu'ra faliei
'ersonalit(ii care se atoreaz( i!erselor instincte care merg $n irecii
o'use" +ceast( falie nu se 'rouce acolo une omul este $nc( legitim
incontient e .ina sa instinctual(& ca un animal9 ea se arat( intolera*il(&
aic( (un(toa6Te& acolo une o incontien( arti.cial(& aic( o refulare nu
mai re:ect( instinctul"
Hiziunea cretin( originar( a imaginii lui Dumnezeu oimago Dei3
$ncarnat( $n Christos semni.c( incontesta*il o totalitate care $m*r(ieaz(
toate lucrurile i conine chiar i 'artea animal( a .inei umane 2'ecus3" Cu
toate astea& sim*olul lui Christos este li'sit e totalitate $n sensul moern al
termenului& c%t( !reme nu inclue as'ectul nocturn al lucrurilor& ci $l res'inge
$n chi' e)'res ca a!ersar luciferian" Dei e)cluerea 'uterii rele a fost
'erfect cunoscut( e contiina cretin(& tot ce se 'ierea astfel era o um*r(
f(r( consisten(& c(ci& graie octrinei 'ri!atio *oni& 'rofesat( e7a e
Origene& r(ul nu era altce!a ec%t un *ine mai mic& ceea ce $i r('ea orice
su*stan(" Du'( $n!((tura 8isericii& r(ul nu este ec%t li'sa acciental( e
'erfeciune," Din aceast( 'ro'oziie s6a n(scut o'inia4 Omne *onum a Deo&
omne malum a homine 2tot *inele !ine e la Dumnezeu& tot r(ul U e la
omAT3" #ai t%rziu i6a urmat eliminarea ia!olului in unele secte 'rotestante"
Prin octrina 'ri!atio *oni& s6a '(rut c( totalitatea a fost consoliat( $n
imaginea lui Christos" Totui ar tre*ui s( consier(m r(ul cum!a mai
su*stanial& c%n $l $nt%lnim la ni!elul 'sihologiei em'irice" In antichitate&
gnosticii& a c(ror argumentare este e7a consiera*il in:uenat( e
e)'eriena 'sihic(& s6au e)'licat cu 'ro*lema r(ului $ntr6o manier( mai am'l(
ec%t P(rinii 8isericii" +stfel& $n o'inia lor& Christos i6a t(iat um*ra e la
sineAG," Dac( acor(m ce!a greutate acestei a.rmaii& 'utem recunoate
f(r( i.cultate $n +ntichrist aceast( 'arte t(iat(" +n6tichristul se ez!olt( $n
legen( ca un imitator 'er!ers al !ieii lui Christos" El este un ae!(rat
antimimon 'neuma& un s'irit r(u care imit(& care $l urm(rete oarecum 'e
Christos 'as cu 'as& aa cum um*ra urmeaz( cor'ul" +cest as'ect
com'lementar al .gurii m%ntuitorului& care a a'(rut e7a $n Noul Testament&
'ose( f(r( $noial( o im'ortan( eose*it(" Efecti!& el a reinut atenia $nc(
e tim'uriu"
Dac( iscernem $n .gura lui Christos o 'aralel( la manifestarea 'sihic(
a 1inelui& +ntichristul $i are cores'onena $n um*ra 1inelui& $n 7um(tatea
o*scur( a totalit(ii umane& 'entru care nu 'utem ar(ta 'rea mult o'timism"
E)'eriena ne arat( c( lumina i um*ra 'ar s( .e re'artizate $n 'ro'orii
egale $n natura uman(& aa $nc%t totalitatea 'sihic( a'are mai egra*( ca o
lumin( atenuat(" Conce'tul 'sihologic al 1inelui care& 'e e o 'arte& se
euce in cunoaterea omului integral i& 'e e alt( 'arte& se 'rezint(
s'ontan $n 'rouciile incontientului ca o cua6ternitate arheti'al( cu
rami.caii constituite in antinomii interne& nu 'oate omite um*ra care face
'arte in .gura luminoas( i f(r( e care aceasta este li'sit( e cor'6i eci
e umanitate" @umina i um*ra formeaz( $n -inele em'iric o unitate
'arao)al(" Dim'otri!(& $n !iziunea cretin(& arheti'ul este scinat $n ou(
7um(t(i is'erat ireconcilia*ile& ceea ce conuce $n .nal la un ualism
meta.zic& la o se'arare e.niti!( a $m'(r(iei cerurilor e lumea in:amat( a
amn(rii"
Pentru oricine ao't( o atituine 'oziti!( !iza!i e cretinism&
'ro*lema +ntichristului este o $ncercare ur(" #anifestarea +!ersarului
semni.c( f(r( $noial( contra6ofensi!a ia!olului 'ro!ocat( e $ncarnarea lui
Dumnezeu" Dia!olul i6a 'rimit $nc( e la $nce'utul cretinismului .gura sa e
u*lu al lui Christos i& 'rin urmare& e Dumnezeu& $n tim' ce $n Cartea lui Io!
el mai era $nc( un .u al lui Dumnezeu i un re'rezentant al lui Vah!eA?"
Psihologic !or*in& cazul este clar4 .gura ogmatic( a lui Christos este at%t
e su*lim( i e imaculat( $nc%t ea a $ntunecat tot restul9 ea a e!enit $n fa't
at%t e unilateral( $nc%t necesit( cu orice 're o com'letare 'sihic( 'entru a
resta*ili echili*rul" +ceast( o'oziie ine!ita*il( este cea care a conus e7a&
e tim'uriu& la octrina celor oi .i ai lui Dumnezeu intre care cel mai
!%rstnic se numea 1atanaelAK" Henirea lui +ntichrist nu este o sim'l(
'reicie 'rofetic(& ci o lege 'sihologic( inelucta*il( care& ei nu a fost
cunosut( e autorul e'istolelor io6lanice& l6a conus la certituinea
enantioromiei !iitoare" Iat( e ce scria el ca i cum ar . contientizat
necesitatea intern( a acestei transform(ri& ei mai mult ca sigur c( aceast(
iee tre*uie s(6i . a'(rut ca o re!elaie i!in(" Nn realitate& orice ifereniere
su'erioar( a imaginii lui Christos antreneaz( o $nt(rire core'un6z(toare a
com'lemetului incontient& f(c%n astfel s( creasc( tensiunea intre sus i
7os"
Cu aceste a.rmaii noi ne mic(m in 'lin $n carul 'sihologiei i al
sim*olismului cretine& ei nu s6a recunoscut nicioat( c( atituinea
cretin( conine o fatalitate care tre*uie s( o conuc( la r(sturnarea
s'eranei ei i aceasta& nu in cauza unor raiuni fortuite ine)'lica*ile& ci
atorit( unei legi 'sihologice" Iealul s'iritualit(ii iri7ate s're $nalt era
estinat s( se iz*easc(
Profeia cretin( a !enirii +ntichristului amintete e 'rofeiile hinuse
$n care e'oca 'e care o tr(im noi azi este numit( e'oca e .er i este 'us(
su* st('%nirea zeiei mali" Este !or*a e istrugerea !alorilor traiiei& e
$nlocuirea lor cu alte !alori care nu au o funamentare temeinic( $n etosul
i!in" Deci& nu este !or*a at%t e ominaia r(ului 'ri!it $n chi' etic& moral&
etc& c%t mai ales e o eri!( curioas( a contiinei umane care a 'ierut&
cum!a& rea'ta m(sur( $n a'recierea fa'telor !ieii i a conuitelor care se
im'un" Pro*lema tre*uie trans'us( $n 'lanul teoriei cunoaterii& aa $nc%t
'utem !or*i& $n acest sens& es're ignoran(" Nn acelai conte)t& +ntichristul
nu 'ersoni.c( nea'(rat as'ectul o*scur al Totalit(ii i!ine& c%t mai ales
ne'utina omului moern e a conce'e 'erfeciunea,& Totalitatea& $n
maniera ei aec!at, i" Pe 'lanul moral& aceast( ignoran( e)'lic(& e 'il(&
e)cesele carita*ile in !iaa e zi cu zi& iar $n !iaa 'o'oarelor aa6zisa
iscriminare rasial( 'oziti!(" Nn 'lanul 'sihologic& interior& al .inei& ea
trans'are in tenina ini!iului e a ignora !iaa sa incontient(& 'entru a
se cantona total $n linii,"& $e !ieii sale contiente" 2N" Tr"3 e 'asiunea
materialist( total ataat( !alorilor '(m%nteti& care !izeaz( st('%nirea
materiei i aser!irea uni!ersului" +ceast( schim*are e!ine manifest( $n
e'oca Renaterii" +ceast( renatere, a fost inter'retat( ca $nsemn%n
re$nnoirea s'iritului antic" +st(zi tim c( acesta in urm( era mai egra*( o
masc(" Ceea ce ren(tea atunci nu era s'iritul antichit(ii& ci cel al E!ului
#eiu cretin care $m*r(iase& transform%nu6se& ciuate tenine '(g%ne4
el schim*ase iealul ceresc cu cel terestru i trecuse e la !erticala stilului
gotic la orizontala esco'eririi glo*ului '(m%ntesc i a naturii" Dez!oltarea
ulterioar( care a conus la Era luminilor i la Re!oluia francez( a 'rous
ast(zi o situaie generalizat(& ce nu s6ar 'utea esemna altfel ec%t ca
antichristic(9 ea !eri.c( antici'area& in 'erioaa cretuiit(ii 'rimiti!e&
'ri!in !remurile e 'e urm(," Este ca i cum& oat( cu !enirea lui Christos&
o'uii mai $nainte lateni s6ar . manifestat& sau cum un 'enul lansat cu
'utere intr6o 'arte ar . e)ecutat acum micarea com'lementar( in cealalt(
'arte" Co'acul& se s'une& nu 'oate crete $n cer ac( r((cinile sale nu se
$n.g $n infern" Du*lul sens al mic(rii rezi( $n natura 'enulului" Christos
este f(r( 'at(9 i totui& la $nce'utul !ieii sale 'u*lice& a a!ut loc $nt%lnirea
sa cu 1atan& Hr(7maul& care re'rezint( contra'onerea acestei tensiuni
'uternice& acti!at( 'rin a'ariia lui Christos" Ca i lumina i um*ra& tot astfel
se ataeaz(& $n chi'
1atan& aa cum am mai ar(tat mai sus& nu este nea'(rat u*lul, lui
Christos& !r(7maul,& as'ectul o*scur al Totalit(ii" Psihologic !or*in& ni s6ar
. '(rut mai normal ca u*lura,& care are un caracter com'ensator& s( . fost
$ncarnat( e o re'rezentare feminin( 2ca $n relaia anima6animus for7at( e
0ung3 sau animal(" <a'tul c( Christosul ogmatic este ne'rih(nit 'oate .
inter'retat i $n alt sens4 el este o imagine a Totalit(ii care inclue eo'otri!(
'oziti!ul i negati!ul& $n sensul c( nu6i li'sete nimic& c( este ire'roa*il(& $n
tim' ce 1atan re'rezint( o eformare& o coru'ie, a orinii i!ine"
Inse'ara*il& al s(u m;s%erium iniLuitatis e soi 7ustitiae& ca i un frate
e un alt frate& aa cum au !rut6o E*ioniiiAJ i EuheiiQ C& +m*ii se lu't(
'entru $m'(r(ie& unul 'entru cea a cerului& cel(lalt 'entru 'rinci'atus hu7us
muni 2$m'(r(ia acestei lumi3" +uzim !or*inu6se es're o $m'(r(ie e o
mie e ani, i e !enirea +ntichristului& ca i cum cei oi frai $m'(r(teti ar .
sta*ilit o $m'(rire a lumilor i a tim'urilor" Nnt%lnirea cu 1atan a tre*uit s( .e
altce!a ec%t o 6'ur( $nt%m'lare4 ea este o !erig( intr6un fan"
@a fel cum tre*uie s( ne amintim e zeii antici 'entru a 'utea a'recia
$ntr6o manier( 7ust( !aloarea 'sihologic( a arheti'ului anima6animus&
Christos este 'entru noi analogia cea mai a'ro'iat( a 1inelui i a
semni.caiei sale" Este !or*a .rete e o !aloare colecti!( care nu este
recunoscut( $n chi' ar*itrar sau arti.cial& ci care 'ose( o realitate efecti!( i
e)ist%n $n sine i care $i 'rouce efectele chiar ac( su*iectul nu are
cunotin( e ele" <(r( $noial( c( atri*utele lui Christos 2cosu*staniali6tatea
cu Tat(l& coeternitate& .liaie i!in(& 'artenogenez(& cruci .care& #iel
sacri.cat $ntre o'ui& etc"3 ne fac s( recunoatem $n el& incontesta*il& o
$ncarnare a 1inelui" Totui& consierat in 'unct e !eere 'sihologic& el nu
cores'une ec%t uneia intre 7um(t(ile arheti'ului& Cealalt( 7um(tate se
manifest( $n +nti6christ" +m*ii sunt sim*oluri cretine care au acelai sens ca
i #%ntuitorul cruci.cat $ntre cei oi t%lhari" +cest mare sim*ol
@a ni!el cosmic& $ns(& 1atan i Christos 'ot trimite la conce'ia es're
natura u*l( a lui Dumnezeu U la Dumnezeul iu*itor i la cel istrug(tor U
care 'oate . l(murit( ac( a!em $n !eere o !iziune asem(n(toare 'rezent(
$n .loso.a taoist(" +colo se !or*ete aeseori es're Cer 2'rinci'iul a*solut3
ca manifest%n o alternan( a teninelor 'olare ;in6;ang& traus( $n !iaa
uman( 'rin !remuri e 'ros'eritate& armonie social( i echili*ru i& res'ecti!
e eclin moral i social e erut( i entro'ie 'e toate 'laimnle 2N Tr3 !rea s(
s'un( c( ez!oltarea i iferenierea contiinei coi $ntoteauna la o
recunoatere i mai amenin(toare a o'ozi9 nu re'rezint( nimic mai 'uin
ec%t cruci.carea eului" +i sus'enarea sa chinuitoare $ntre o'ui
inse'ara*iliAM Cu toate acestea& aici nu a!em e6a face cu o e)tincie total( a
eului& altminteri s6ar istruge s(laul contiinei& ceea ce ar a!ea re't
urmare o incontien( com'let(" +*olirea relati!( nu 7'r!ete ec%t eciziile
su'reme i ultime& $n urma insolu*ilelor col ziuni e $natoriri9 altfel s'us4 $n
asemenea cazuri& e)ist( un s'c $tatoi suferin care nu ecie& ci tre*uie s( se
su'un( unei eciii $n chi' neconiionat" /eniul omului& ceea ce este mai
!astE t mai su'erior $n noi& ecie c%n s( ne o'rim" De aceea este Hie s(
e)aminezi cu gri7( as'ectele 'sihologice ale 'rocesului e ini6!iuaie la
lumina traiiei cretine& c(ci g(sim acolo o esr riere care e'(ete cu
mult& 'rin rigoare i for(& s(rmanele ! astre $ncerc(ri ini!iuale& ei
imaginea 1inelui care este CY Istos este li'sit( e um*ra care $i a'arine[" [
Cauza acestei situaii este& aa cum am ar(tat e7a& oct5I 1ummum
8onum" Ireneu eclar(& 'e *un( re'tate& $m'otri!a gnosticilor greci& c(
lumina Tat(lui lor, tre*uie s( .e *lamat(& c(ci ea nu a 'utut ilumina i
um'le nici m(car ceea ce era in6l(untrul ei 2aic( um*ra i !iulTM3," @ui i s6a
'(rut ocant i *lama*il fa'tul c( am 'utea 'resu'une& $n interiorul 'leromei&
un !i f(r( form( i o*scur," Pentru cretin nici Dumnezeu i nici Christos nu
'ot . un 'arao)9 ei tre*uie s( .e uni!oci i acest lucru este !ala*il $nc( i
azi" Nu s6a tiut i& a'arent nu se tie nici acum& cu c%te!a e)ce'ii a'roa'e
cele*re& c( h;*risul intelectului s'eculati! $i eteminase e7a 'e antici s(
'retin( la o e.nire .loso.c( a lui Dumnezeu& 'rin care ei $l o*ligau
Tocmai 'entru c( moelul 1inelui cretin& care este Christos& este li'sit
e um*ra moral( necesar(& el este at%t e greu e imitat" 2N Tr3 cum!a s( i$e
*inele su'rem, 21ummum 8onum3& Un teolog 'rotestant a mers '%n( la a
eclara chiar c(4 Dumnezeu nu 'oate . ec%t *un," -i totui Vah!e ar .
tre*uit s(6l instruiasc( mai *ine $n acest omeniu& ac( el $nsui nu a fost
ca'a*il s( o*ser!e tru.a sa intelectual( !iza!i e atot'uternicia i li*ertatea
i!ine" Uzur'area *inelui su'rem, are e!ient raiuni care se situeaz( cu
mult $n trecut 2nu m( 'ot e)tine aici asu'ra acestui fa't3" -i cu toate astea&
ea a r(mas funamentul i cauza ieii e 'ri!atio *oni care neag( realitatea
r(ului" +ceast( iee a'(rea e7a 'e e'lin formulat( la Hasile cel #are 2TTM6
TJ>3& la Den;s +reo'a6gitul 2a oua 7m%tate a secolului I53& ca i la +ugustin"
Tatian 2sec" al II6lea3 este 'rimul re'rezentant a ceea ce !a e!eni
a)ioma4 Omne *onum a Deo& omne malum a* homine,& atunci c%n eclar(4
Dumnezeu nu a f(cut nimic r(u9 noi suntem cei care am n(scut
nere'tateaT=," +ceast( a.rmaie se $nt%lnete i la #eliton in 1ares 2sec"
al II6lea3& $n scrierea sa + +utol;6cBnTA"
Hasile eclar(4 Tu nu tre*uie s(6l 'ri!eti 'e Dumnezeu ca 'e autorul
e)istenei r(ului& nici s(6i imaginezi c( r(ul 'ose( o su*stan( 'ro'rie 2isia!
urtoo)aoi! )ol3 _c)_oi3 ei!ai3" C(ci r(ul nu e)ist( ca o .in( !ie& iar noi nu
'utem aeza su* ochii notri esena lui su*stanial( 2ouaia! s!utog tc)to!3"
R(ul este 'ri!area e *ine Oli'sa *ineluiPF +stfel& r(ul nu se *azeaz( 'e o
e)isten( 'ro'rie 2e! iCia $ma'Xei3& ci se nate in riutilarea 2Tii'roiiaoi!
su:etului," Prin urmare el nu este nici ne6n(scut& cum o cre '(g%.ii& care
egaleaz( r(ul cu natura *un(" l& T nici chiar n(scut" C(ci& ac( totul !ine e
la Dumnezeu& cum ar 'utea !eni r(ul e la 8ineQ, TG"
Un alt 'asa7 l(murete logica acestei a.rmaii" Hasile zice" Nn a oua
homelie in De)ameron4 Este a*solut nere't s( a.rmam c( r(ul $i are
originea $n Dumnezeu& c(ci una in o'oziiei nu 'oate iei in cealalt(" De
fa't& !iaa nu nate aoartea& $ntunecimea nu este o*%ria luminii& *oala nu
este cea care crez( s(n(tateaF Prin urmare& ac( 2r(ul3 nu este nici
nen(scut& nici n(scut e Dumnezeu& e une $i are el natura saQ C(ci& la
urma urmei& nimeni nu 'oate nega c( el e)ist(" +tunci ce !om s'une noiQ C(
r(ul nu este o esen( !ie i animat(& ci o is'oziie o'us( !irtuii& 'ro!enin
e la 'ersoanele uuratice $n urma efect(rii lor $n 'ri!ina *ineluiF <iecare
tre*uie s( se consiere ca au orul r(ului care se a:( $n el, T?["
I egea natural( care !rea ca atunci c%n s'unem sus, s( ne
re'rezentam $n acelai tim' u 7os,& s6a schimHii $ntr6o $nl(nuire cauzal(
$m'ins( astfel s're a*sur& c(ci este clar c( $ntunericul nu nate lumina& nici
lumina $ntunericul" Totui ieea e *ine i r(u constituie 'remiza 7uec(ii
morale" Este un cu'lu e o'ui logic echi!aleni& care formeaz(& ca atare& o
coniie sine Lua non a oric(rui act e cunoatere" Din 'unct e !eere
em'iric& nu 'utem s'une nimic mai mult" @a acest ni!el tre*uie
[ +.rmaiile lui Hasile 'ot . inter'retate i altfel" R(ul nu are o e)isten(
autonom( $n esul c( el nu este o entitate !ie& o creatur( 2uh& emon& etc"3
care a fost 'rous( e Dumnezeu" Este aici& esigur& o iee re!oluionar(
'entru lumea antic( $nclinat( s( 'ersoni.ce r(ul i s(6l 'roiecteze $n afara
Ini!iului" Chiar i 8iserica a 'roceat astfel atunci c%n a iniiat ritualurile
e e)orcizare" Hasile insist(& 'e *un( re'tate& asu'ra fa'tului c( r(uY Esfe o
stare a su:etului& o mutilare, care 'oate . inter'retat(& 'sihanalitic& ca o
refulare" De aceea& o at( $n 'lus& r(ul nu este o creaie a lui Dumnezeu ci un
efect al aciunii umane" Refularea& 'entru a re!eni 'e t(r%mul 'sihanalizei& nu
este o'era unei entit(i e)terioare omului" Ea este creaia omului $n m(sura
$n care su'raeuY Noastru cultural nu ne6a 'icat in cer ci a fost im'us in
consierente legate e ci!ilizaia uman(" Iat( e ce omul este res'onsa*il e
r(ul, in el& 0ung nu sesizeaz( aceste nuane i insist( s( ne asigure c(
1fmtii P(rini s%ni !ino!ai e isocierea 1inelui $n cretinism" Nn realitate&
g%nirea 1f" Hasile ai 'utea . a'reciat( ca o antici'are cura7oas( a !iziunii
'sihana6Wei care i ea neag( e)istena autonom( a r(ului" 2N Tr"3 s( a.rm(m
c( *inele i r(ul& ca 7um(t(i coe)istente ale unei 7uec(i morale& nu 'ro!in
una in alta& ci sunt 'rezente eo'otri!( $ntoteauna" R(ul este& ca i *inele&
o !aloare uman(& iar foi suntem autorii 7uec(ilor e !aloare& ar numai
$ntr6o m(sur( restr%ns( suntem i autorii st(rilor e fa'te su'use 7uec(ii
morale" +ceste st(ri e fa'te se numesc *une, e c(tre unii i rele, e
c(tre alii" Numai $n cazurile cele mai im'ortante e)ist( un consens a'roa'e
general" Dac(& $m'reun( cu Hasile& $l consier(m 'e om ca autorul r(ului&
eclar(m $n acelai tim' c( el este i autorul *inelui" Totui& omul este $nainte
e toate autorul unei sim'le 7uec(i9 $n ra'ort cu fa'tul 7uecat&
res'onsa*ilitatea sa nu este at%t e uor e sta*ilit" +r tre*ui 'entru aceasta
s( e.nim cu claritate $ntinerea li*erului ar*itru" Psihiatrul tie ce sarcin(
e)trem e i.cil( re'rezint( aceasta"
Din aceste moti!e& 'sihologul reculeaz( $n faa a.rmaiilor meta.zice&
ar el tre*uie s( critice funamentele umane amise e 'ri!atio *oni" +tunci
c%n Hasile a.rm(& 'e e o 'arte& c( r(ul nu are o su*stan( 'ro'rie& ar c(
'ro!ine intr6o mutilare a su:etului, i c(& 'e e alt( 'arte& el este con!ins
c( r(ul e)ist( realmente& realitatea relati!( a r(ului se foneaz( 'e o real(
mutilare, a su:etului& care tre*uie s( ai*( i ea o cauz( real(" Dac( su:etul
a fost creat *un la origine& el a fost $ntr6ae!(r coru't i aceasta 'ro!ine
intr6o cauz( real(& chiar ac( aceasta nu a fost ec%t negli7en(& iniferen(
i fri!olitate& ceea ce constituie sensul cu!%ntului rhath;miDac( ce!a este
reus la
Ir& ensul ar(tat e mine mai sus& omul nu 'oate . autorul *inelui" 8inele
este creaie i!in(& el este o orine instituit( e Creator& o orine natural( a
lucrurilor 'e care omul o 'ertur*eaz( 'rin aciunea sa necugetat(" 2N" Tr"3,
+ltfel s'us& aceast( cauz( nu se a:( $n afara omului& nu este rezultatul9 i unei
entit(i autonome& a unui Dia!ol& e careXomul nu s6ar face r(s6fJ(tor" 0ung
nu sesizeaz( aceast( nuan(" 2N" Tr"3 un fa't 'sihologic U tre*uie s(
accentuez acest as'ect U el nu este reus niciecum la zero& nu este a*olit& ci
trans'us $ntr6o realitate 'sihic( mult mai uor e constatat ec%t& e 'il(&
realitatea ia!olului ogmatic care& u'( sursele autentice& nu a fost in!entat
e om& ci e)ista $naintea lui" Dac(& $n ceea ce $l 'ri!ete& ia!olul a c(zut $n
afara lui Dumnezeu in 'ro'ria sa !oin(& aceasta emonstreaz(& 'e e o
'arte& c( r(ul e)ista $n lume $naintea omului i c( acesta in urm( nu este
singurul lui autor& ian 'e e alt( 'arte& c( ia!olul a!ea e7a un su:et
mutilatE, 'entru care tre*uie s( g(sim o cauz( res'onsa*il(" Hiciul
funainental al argumen" Ului lui Hasile este 'etiia e" Princi'iu care conuce
la contraicii insolu*ile" 1e susine la $nce'ut c( autonomia r(ului tre*uie
negat(& chiar i $n faa eternit(ii ia!olului a.mat( 'rin ogm(" #oti!ul
e)terior al acestei st(ri e fa't este& istoric& ameninarea ualismului
'ianiheist" +ceasta a a'(rut foarte clar $n tratatul lui Titus e" 8osra 2circa
TJM3& +!ersus #anichaeosTK" +utorul e)'une aici c(& contrar ualismului
maniheist& r(ul nu e)ist( su* ra'ortul su*staneiE"
Ioan Chr;sostom 2circa TGG6GMJ3 folosete& $n loc e 27Ts'riaiL 2'ri!are&
li's(3& e)'resia Cm)'MJtfp )oiT maN& oif 2e!iere& Oa*atere $n ra'ort cu *inele3"
El se e)'rim( astfel4 R(ul nu este & nimic altce!a ec%t o e!iere e la *ine
i 'rin urmare r(ul este secunar $n ra'ort cu *inele, TJ"
Dia!olul re'rezint( mai egra*( o 'otenialitate 'rezent( $n creaie& i4
anume aceea e a te a*ate e la legitatea i!in(" +ltfel s'us& omul 'oate&
'rin 7 'roasta utilizare a li*ert(ii sale& s( ao'te o 'oziie care s6a $nstr(inat
e orinea natural( 2*un(,3 'rescris( a creaiei" Prin urmare& nu 'utem !or*i
es're Dia!ol ca es're o .in( $n carne i oase, care a f(cut i a res
cutare 7hicru 2N" Tr"3
+.rmaia este c%t se 'oate e clar( aici4 r(ul nu are o e)isten(
su*6stanhal%& tEl nu este o entitate autonom(" 2N" Tr"3
Den;s +reo'agitul ofer(& $n ca'" IH al tratatului s(u Numele i!ine& o
e)'licaie etaliat( $n 'ri!ina r(ului" R(ul& s'une el& nu 'oate 'ro!eni in
*ine& c(ci& ac( ar 'ro!eni in *ine& nu ar mai . r(u" Nntruc%t tot ceea ce
e)ist( 'ro!ine in *ine& totul este *un $ntr6o m(sur( oarecare4 R(ul nu e)ist(
eloc,& 2to Ce _cc_o!
O, l3 TC ECTIH"3
Prin natura sa r(ul nu este un lucru i el nu 'rouce lucruri,& R(ul nu
e)ist( eloc i el nu este nici *ine& nici 'rouc(tor e *ine, 2oi7_ ecm
maMKXou uK _c)_o! otite ;oc/o! oi_e K! soti!3& Toate lucrurile& $n m(sura
$n care e)ist(& sunt *une i 'ro!in in 8ine9 ar& $n m(sura $n care sunt li'site
e *ine& ele nu sunt nici *une& nici e)istente," Ceea ce nu e)ist( nu este $n
$ntregime r(u& Ceea ce este a*solut ine)istent nu este nimic& ac( nu este
$neles cum!a ca su*zist%n $n *ine $ntr6o moalitate e)tra6esenial( 2rai )o
t3Jre'ouaio!3" De une *inele U at%t ca a*solut e)istent& c%t i ca a*solut
ine)istent U !a ocu'a un loc cu mult su'erior i su'raeminent 2TroeN)*
Tt'ote'o! iT7re'i?'i3Jre!o!3? $n tim' ce r(ul nu este nici $n ceea ce e)ist(&
nici $n ceea ce nu e)ist( 2)o ?( _ouco! oine v! toic9 o!o)!& oue e! )aiL
o/gi!TC3"
+ceste aseriuni inic( emfaza cu care a fost negat( realitatea r(ului
$nc( e tim'uriu" +ceast( stare e lucruri se a:( $ntr6un ra'ort intim& aa cum
am !(zut& cu luarea e 'oziie a 8isericii $n faa ualismului maniheist" @ucrul
a'are clar la +ugustin" El scrie" Nn tratatul s(u $m'otri!a maniheitilor i
marcioniilor4 Prin urmare& toate lucrurile sunt *une& 'entru c( unele sunt
mai *une ec%t altele i *un(tatea celor inferioare s'orete laua celor mai
*une OFP Pri!itor la cele zise rele& .e sunt efecte ale lucrurilor *une& care nu
'ot e)ista a*solut nic(ieri 'rin ele $nsele $n afara lucrurilor *une OFP Chiar i
efectele auc m(rturie *un(t(ii celor naturale" De fa't& ceea ce este r(u $n
urma unui efect este e!ient *un 'rin natura sa" C(ci efectul[ este contra
naturii& 'entru c( $i (uneaz( naturii9 i nu i6ar (una& ac( nu i6ar micora
*inele" Deci r(ul nu este ec%t 'ri!area e *ine" -i 'rin urmare& el nu este
nic(ieri& ac( nu $ntr6un *ine oarecare OFP +aar& 'ot e)ista realit(i *une
f(r( realit(i rele& aa cum e)ist( i Dumnezeu $m'reun( cu toate realit(ile
su'erioare cereti9 ar realit(ile rele nu 'ot e)ista f(r( cele *une9 ac( ele
!at(m(& ele micoreaz( *inele9 ac( ele mai !at(m( $nc(& este 'entru c( mai
au $nc( un *ine 'e care $l 'ot micora9 i ac( $l a*sor* $n $ntregime& nu mai
r(m%ne nimic natural 'e care s(6l mai 'oat( micora9 'rin urmare& nu mai
e)ist( nici r(ul care s( strice& 'entru c( li'sete natura al c(rei *ine l6ar 'utea
micora& !(t(m%nu6lT>,"
Cartea sentinelor e)trase in +ugustin eclar( 2C@eeeHTH R(ul nu
are su*stan(G& c(ci ceea ce nu $l are 'e Dumnezeu ca autor nu e)ist(9 astfel&
!iciul coru'iei nu este nimic altce!a ec%t orina sau aciunea unei !oine
ezoronateG=," Iar +ugustin s'une $n acelai sens4 <ierul nu este r(u9 ar
ac( cine!a folosete .erul 'entru o crim([& acela este r(uGA,"
+ceste e)'uneri ale lui Den;s +reo'agitul i +ugustin arat( cu claritate
c(4 r(ul nu are su*stan( $n sine& nu e)ist(& c(ci el este o micorare a *inelui
care 'ose( $ntr6ae!(r su*stan(" R(ul este un !itium& un !iciu& un efect&
aic( o 'roast( utilizare
[ /(sim o 'aralel( interesant( a acestei o*ser!aii $n taoism" Whuang
Wi& unul in corifeii taoismului .loso.c& arat( c( legea cerului face ca lucrurile
create s( .e aa cum sunt ele e la natur(" <ierul este .er& cu alte cu!inte i
nu are nici o 'ro'rietate moral( sau utilitar(" Dar lucrurile naturale sunt
moi.cate e oameni $n folosul lor" <ierul 'oate . astfel transformat $n
unealt( e r(z*oi i folosit ca atare" Este ceea ce taoismul numete legea
'(mmtului"
i +ceste moi.c(ri ause naturii naturale a creaturilor i lucrurilor
constituie coru'ia, sau r(ul, lor" Prin urmare& r(ul este $ntr6ae!(r o
mutilare a *inelui" 2H" $n acest sens i introucerea mea la cartea Tao $n
aforisme,& +ROP+& =>>J"3 2N" Tr"3 a lucrurilor $n urma unei ecizii incorecte a
!oinei 2e 'ila& or*irea atorat( unei orine rele[3" Thomas E+Luino& mare
octor al 8isericii& s'une referinu6se la citatul lui +reo'agitul at mai sus4
Una in '(rile unui cu'lu e o'ui este cunoscut( 'ornin e la cealalt(& ca
e 'il( o*scuritatea 'ornin e la lumin(" Iat( e ce 2r(s'unsul la
$ntre*area3 RCe este r(ulQS tre*uie s( se euc( in natura *inelui" +m s'us
mai sus c( *inele semni.c( tot ceea ce este e orit" Prin urmare& $ntruc%t
toat( natura $i" Dorete 'ro'ria sa esen( i 'ro'ria sa 'erfeciune& este
necesar s( s'unem c( .ina i 'erfeciunea oric(rei creaturi au ne!oie e
*ine 2rationem *on%3" Prin urmare& nu este cu 'utin( ca r(ul s( semni.ce o
.in(& o form( sau o natur( oarecare" Iat( e ce este necesar ca numele
r(ului s( semni.ce a*sena *ineluiGXE" R(ul nu este o .in(& $n tim' ce
*inele este o .in(GG,& <a'tul c( orice agent o'ereaz( $n !eerea unei
.nalit(i ecurge clar in fa'tul c( orice agent tine s're ce!a e.nit" Or&
lucrul s're care tine orice agent $n chi' e.nit tre*uie cu necesitate s(6i
con!in( acestui agent& 'entru c( acesta nu ar tine s're el ac( nu ar a!ea o
anumit( leg(tur( cu el" Ceea ce $i con!ine unei .ine este *un 'entru ea"
+aar& orice agent acioneaz( $n !eerea unui *ineG?,"
1f%ntul Thomas se refer( la cu!intele lui +ristotel4 Un lucru este cu
at%t mai al* cu c%t este amestecat mai 'uin cu negruGK,& f(r( a meniona
totoat( c( 'ro'oziia in!ers(4 Un lucru este cu at%t mai negru cu c%t este
amestecat mai 'uin cu al*, re!enic( aceeai !aliitate i este echi!alentul
logic al 'rimeia" +r . tre*uit s( se menioneze i fa'tul c( nu numai
o*scuritatea este cunoscut( 'rin intermeiul luminii& ar i lumina cu a7utorul
o*6
[ $n realitate& nu orina este rea ci fa'tul ca fa ne or*ete,& aic( arc
ce!a e)cesi! i e aceea ne.resc& $n re!eic(rile ei" 2N" Tr"3 scurit(ii"
Dat .inc( numai ceea ce acioneaz( este real& u'( 1f%ntul Thomas
numai *inele este real& aic( e)istent" Totui& argumentarea sa 'resu'une un
*ine care semni.c( ce!a e genul satisf(c(tor& con!ena*il& aa'tat&
cores'unz(tor," Prin urmare& ar tre*ui s( traucem4 Omne agens agit
'ro'ter *onum, 'rin4 Orice agent acioneaz( $n !eerea a ceea ce $i
con!ine," Dar aceasta este& u'( cum tim& tocmai ceea ce face ia!olul" -i
el 'ose( un a''eti*ile 2lucru ezira*il3 i tine& f(r( $noial(& s're
'erfeciunea nu $n *ine& ci $n r(u" Totui nu 'utem euce e aici cT tenina
sa 'ose( natura *ineluiX"
Rezult( e aici c( este 'osi*il s( re'rezent(m r(ul ca o iminuare a
*inelui& ar cu o asemenea logic( am 'utea s'un, 4 c(4 tem'eratura iernii
arctice care ne $nghea( nasul i urecnne nu ifer( ec%t cu 'uin e cea care
e)ist( la ecuator" Dar& $n realitate& ea ifer( cu ATMd su* zero a*solut" Toate
lucrurile e 'e '(m%nt sunt cale, 'entru c( niciunul nu atinge& nici m(car
'e a'roa'e& zero a*solut" +a cum lucrurile sunt mai mult sau mai 'uin
*une& iar frigul nu este ec%t o micorare a calului i r(ul nu este ec%t o
micorare a *inelui" +rgumentarea lui 'ri!atio
[ +cest lucru nu 'oate . menionat& aa cum 'retine 0ung& 'entru c( la
P(rinii cretini lumina este a)iomat( ca o re'rezentare a *inelui& aic( a lui
Dumnezeu" Ea a e)istat $nc( e la $nce'ut& sau& mai 'recis& ea este singura
care are su*stan(" O*scuritatea& $n acelai conte)t sim*olic& nu are o
e)isten( $n sine i e'ine& 'rin urmare& e graele e alterare ale luminii"
2N" fcr"3 t 8a 'utem a.rma aa ce!a4 'entru c( Dia!olul acioneaz( i el $n
concoran( cu 'ro'ria sa natur( care& ei este rea u'( o'inia noastr(&
este *un( 'entru el" Nn m(sura $n care Dia!olul nu e!ine $nger& el $i r(mase
siei consec!ent& aic( naturii sale s'eci.ce" Prin urmare& *inele, $nseamn(
a . $n acor cu 'ro'ria ta natur( natural(& chiar ac( $n ochii altora aceast(
natur(, are ce!a sus'ect" 2N" Tr"3 *oni r(m%ne o 'etiie e 'rinci'iu
eufemistic(& chiar ac( r(ul este 'ri!it ca ua r(u mai mic sau ca un efect cu
carater .nit i limitat al lucrurilor create" <alsa concluzie ecurge necesar in
'remiza4 Deus l 1ummum 8onum& 'entru c( este im'osi*il ca *inele 'erfect
s( . creat r(ul" El a creat numai *inele i *inele mai mic 2'e care 'rofanii l6ar
numi mai r(u,3GJ" Dat .inc(& $n ciua unei c(luri e ATMd easu'ra lui
zero a*solut totui noi $nghe(m ca !ai e noi& e)ist(& e asemenea& oameni
i lucruri create&" Desigur& e Dumnezeu& care nu au ec%t un minimum e
*ine i 'ose( aaar un ma)imum e r(u"
<(r( $noial( c( aceast( tenin( e a nega realitatea r(ului 'ro!ine in
ma)ima4 Omne honum a Deo& omne malum ah homine" +ceasta este $n
contraicie cu ae!(rul care !rea ca cel care a creat calul s( .e& e
asemenea i autorul frigului 2sau *onitas inferiorum4 *un(tatea lucrurilor
inferioare3" Putem s(6l a'ro*(m 'e +ugustin c( toate naturile sunt *une9 ar
ele nu sunt su.cient e *une 'entru ca r(utatea lor s( nu .e i ea e!ient("
Ceea ce s6a 'etrecut i se 'etrece $n zilele noastre $n c%m'urile e
concentrare ale statelor ictatoriale nu 'oate . cali.cat ca li's( acciental(
e 'erfeciune," +ceasta ar suna ca o ironie insult(toare"
Psihologia nu tie ce sunt $n sine *inele i r(ul9 ea le cunoate numai ca
7uec(i asu'ra unor relaii4 *inele este ceea ce& intr6un anumit 'unct e
!eere& a'are re't con!ena*il& acce'ta*il sau 'reios9 r(ul este o'usul
*inelui" C%n ceea ce numim *ine este $ntr6ae!(r *ine 'entru noi& e)ist( e
asemenea i un r(u care este i el la fel e real, 'entru noi" Heem c(
'sihologia are e6a face cu o 7uecat( mai mult sau mai 'uin su*iecti!(&
aic( cu o o'oziie 'sihic( care este ine!ita*il( $ntr6o esemnare e relaii e
!aloare4 este *un ceea ce nu este r(u i este r(u ceea ce nu este *un" E)ist(
lucruri care& intr6un anumit 'unct e !eere& sunt e)irem e rele& aic(
'ericuloase" E)ist(& e asemenea i $n natura uman( lucruri care sunt foarte
'ericuloase i& 'rin urmare& $i a'ar ca rele celui care este 'lasat $n linia lor e
tir" Nu are sens s( $nfrumuse(m acest r(u& c(ci nu am face6o ec%t in
orina e a ne 'rote7a cu o fals( 'rotecie" Natura uman( este ca'a*il( e
un r(u in.nit& iar fa'tele rele sunt la fel e reale ca i cele *une& oric%t e
e'arte s6ar $ntine omeniul e)'erienei umane& ceea ce !rea s( zic( c(
su:etul formuleaz( in!oluntar 7uecata care iscrimineaz(" Numai
incontiena nu cunoate *inele i r(ul" Nn interiorul omeniului isihologic nu
tim& oric%t am n e sinceri& ce 'reomin( $n lume& r%ul sau *inele" Ne
mulumim s( s'er(m c( *inele U aic( ceea ce 'are s( ne con!in(" Nimeni nu
ar $nr(zni s( eclare te este *inele $n mo general& Nici o !iziune intuiti!( a
relati!it(ii i fragilit(ii 7uec(ii noastre morale nu ar 'utea s( ne eli*ereze
e aceste efecte& iar cei care $i imagineaz( c( sunt 'lasai incolo e *ine
i e r(u sunt e o*icei cei mai mari torionari ai umanit(ii& c(ci ei se
contorsioneaz( $n chinul i angoasa 'ro'riei lor frenezii"
+st(zi& ca i $ntoteauna& este e)trem e im'ortant ca omul s( nu
omit( s( !a( 'rime7ia r(ului care mocnete $n el" +ceast( 'rime7ie este&
in nefericire& foarte real(& e aceea 'sihologia tre*uie s( insiste asu'ra
realit(ii r(ului i s( res'ing( orice e.niie care l6ar 'ri!i ca insigni.ant sau
chiar ca ine)istent" Psihologia este o tiin( e)'erimental( care se ocu'( e
luc 6uri reale& Ca 'siholog& eu nu am 'rin urmare nici o intenie e a m(
amesteca $n meta.zic( i nu am com'etena cerut( 'entru a o face" Eu nu
tre*uie s( intru $n 'olemic( ec%t acolo une meta.zica im'ieteaz( asu'ra
e)'erienei 'e care o inter'reteaz( $n chi' ne7usti.cat em'iric" Critica mea
'ri!itoare la 'ri!atio *oni nu este !ala*il( ec%t in 'ers'ecti!a e)'erienei
'sihologice& Din 'unct e !eere tiini.c& 'ri!atio *oni este& aa cum 'oate
constata oricine& o 'etiie e 'rinci'iu& e une& u'( cum tim& nu 'utem
scoate ec%t ce am introus" +rgumentele e acest gen nu6au nici o for( e
con!ingere" Dar fa'tul c( ele sunt nu numai folosite ar i crezute este
'entru mine ce!a e care nu m( 'ot escotorosi cu una cu ou(" De fa't&
este o o!a( a e)istenei unei tenine e a a& in 'rinci'iu& 'rioritate
*inelui, i aceasta& cu toate mi7loacele con!ena*ile i necon!ena*ile e care
se is'une" Prin urmare& atunci c%n meta.zica cretin( se ataeaz( e
'ri!atio *oni& ea e)'rim( tenina e a s'ori mereu *inele i e a micora
r(ul" Pri!atio *oni 'oate .& aaar& un ae!(r meta.zic" Nu6mi !oi a cu
'(rerea $n acest omeniu" Tre*uie numai s( susin c(& $n omeniul
e)'erienei noastre& al*ul i negrul& lumina i $ntunericul& *inele i r(ul sunt
o'ui echi!aleni& aa $ne$t unul in tei meni $Y Presu'une $ntoteauna 'e
cel(lalt"
+cest fa't elementar a fost e7a a'reciat cum se cu!ine $n Domeliile
clementine& colecie e scrieri cretine gnostice
+1
Com'use 'e la anul =?M u'( Christos" +utorul lor com'ar( *inele i
r(ul cu m%na rea't( i m%na st%ng( a lui Dumnezeu i $nf(ieaz( creaia $n
general ca format( in s;z;g%i& cu'luri e o'ui" @a fel ele!ul lui 8aresan&
#arinus& !ee *inele ca luminos i 'lasat la rea'ta oe)ion3 i r(ul ca
o*scur i 'lasat la st%nga 2aristerorif>" Partea st%ng( coies'une e
asemenea femininului" -i la Ireneu 2+!" Daer"& I& TM& T3& 1o.a Pruni_os s6a
numit 1inistra 21t%nga3" Clement g(sete aceast( manier( e a !eea 'erfect
com'ati*il( cu ieea e unitate a lui Dumnezeu" Dac( ne6am $nchi'ui o
imagine antro'omor.c( a lui Dumnezeu 2orice imagine a lui Dumnezeu este
mai mult sau mai 'uin antro'omor.c(3& nu am 'utea contrazice logica i
naturalul tezei clementine" In orice caz& aceast( !iziune& care este 'ro*a*il
mai !eche cu ou( sute e ani ec%t citatul at mai sus& o!eete c(
realitatea r(ului nu conuce niciecum la un ualism maniheist i c( ea nu
'rime7uiete imaginea lui Dumnezeu" Dim'otri!(& ea $i asigur( unitatea&
f(c%n6o s( treac( incolo e istincia 'ro*lematic( 'e care o $nt%lnim $n
!iziunea ;ah!ist( i cretin(" Vah!e& se tie& nu este re't& iar nere'tatea nu
este *un(" Dumnezeul cretin& im'otri!(& este numai *un" <(r( $noial( c(
teologia clementin( s6a forat s( $ntin( un 'o 'este aceast( o'oziie& $ntr6o
moalitate conform( cu fa'tele 'sihologice"
@inia e g%nire a lui Clement merit( aaar s( .e stuiat( mai
$nea'roa'e" Dumnezeu& zice el& a sta*ilit ou( $m'(r(ii i*asileias3 i ou(
lumi iaionas3 i a ecis s(6i $ncreineze R(ului 2Poner3 actualul cosmos&
'entru c( el Or(ulP este mic i trece re'ee" Dar el a 'romis s(6i rezer!e
8inelui lumea !iitoare& 'entru c( el este mare i !enic," 1tructura omului
cores'une acestei i!iziuni4 cor'ul 'ro!ine in femininul care are ca
'ro'rietate emoia& $n tim' ce s'iritul !ine in masculinul c(ruia $i
cores'une elementul raionala Clement numete cor'ul i s'iritul cele ou(
triae?M," Omul 'ro!ine in ou( amestecuri, 2'h;ramaton& lit"4 aluaturi3&
femininul i masculinul" Iat( e ce $i sunt 'ro'use i ou( rumuri4 cel al legii
i cel al a*senei legii" De fa't& s6au sta*ilit ou( $m'(r(ii4 Una s6a numit
cer i cealalt(& cea a celor care gu!erneaz( $n 'rezent '(m%ntul?=," Una in
cele ou( o !iolenteaz( 2e_*iazetai3 'e
Ieea c( uni!ersul 'oate . succesi! $n 'uterea *inelui i& res'ecti!& a
r(ului& este 'rezent( i $n taoism" +colo ea ca'(t( e)'resia e alternan( a
!iului i 'linului& fenomen e care se face r(s'unz(tor Cerul 2!ezi i nota [&
'"=KT3" 2N" Tr"3 f -i $n taoism g(sim o *i'artiie asem(n(toare4 cor'ul uman
'ro!ine in elementul '(m%nt i;iri3 care este grosier& iar s'iritul 'ro!ine in
elementul cer 2;ang3 care este su*til" +ceste e)'resii nu !or s( s'un( altce!a
ec%t c( omul& ca orice alt( creatur(& este constituit in unirea elementelor
'olare ;in6;ang" 2N" Tr"3 cealalt(," +ltminteri& aceti oi su!erani
2hegemones3 sunt m%inile 'rom'te, ale lui Dumnezeu& 'rin referire la
Deuteronom& eeeII& T> 2Ego occiam et !i!ere faciam,4 Eu uci i au
!ia(,3" El ucie cu m%na sting( i eli*ereaz( cu m%na rea't(" +ceste ou(
'rinci'ii nu6i au esena $n afara lui Dumnezeu i nici nu e)ist( !reun alt
'rinci'iu originar 2arche3" Ele nu au ieit 2'roe*lethesari3 in Dumnezeu ca
nite animale 2zoa3& c(ci ele erau $n acor cu el 2homoo)oi3," Din
Dumnezeu au ieit cele 'atru elemente OFP El este tat(l a toat( su*stana
2ousias3 i nu al cunoaterii care a urmat amestecului 2elementelor3?A" C%n
ele au fost amestecate in afar(& s6a n(scut in ele& ca un 'runc& alegerea?,
E" +ceasta $nseamn( c( amestecul elementelor a at natere la inegalit(i
semni.c%n incertituini i& 'rin urmare& necesit%n ecizii sau alegere
Oo'iuneP" Cele 'atru elemente formeaz( Luaru'l( su*stan( a cor'ului
otetragenes tou somatos ousia3 i e asemenea a r(ului otou 'onerou3"
+ceast( su*stan(& $m'(rit( $n genuri& a fost 'roiectat( e Dumnezeu& ar
ea a fost amestecat( in afara ei $ns(i& 'rin !oina Creatorului otou
'ro*alontos3& 'entru a 'rouce& ca rezultat al com*in(rii& alegerea o'roaieris3
care se !eselete $n r(u,"
+ceast( fraz( tre*uie s( semni.ce ce!a e genul4 su*stana Luaru'l(
este etern( oousa ae$3 i orasl( a lui Dumnezeu& ar tenina c(tre r(u ohe
_a_ois _hairousa 'roairesis3 a !enit in afara amestecului orit e Dumnezeu
2ma)ct ti! tou Meou 8oti+6noi! sXc t3 m'asi auw iPs 2Trpms!3" +stfel r(ul nu
a fost creat nici e Dumnezeu& nici e altcine!a& nici 'roiectat $n afara lui& nici
ieit in el" Petru& care s6a anga7at $n asemenea re:ecii& nu este eloc sigur
c( lucrurile s6au 'etrecut aa"
Prin urmare& este ca i cum& ine'enent 2i f(r( s( o tieQ3 e
Dumnezeu& amestecul celor 'atru elemente ar . c('(tat o turnur( rea& ceea
ce este totui i.cil e $m'(cat cu 'ostulatul r Oclementul al m%inilor o'use
ale lui Dumnezeu care se !iolen6Oteaz(, reci'roc" #ai ales Petru& care
conuce iscuia& ezit( s(6i Oatri*uie Creatorului cauza r(ului"
Clement in Roma re'rezint( un cretinism al lui Petru f re!el%n o
clar( am'rent( ritual( oDigh Church3 i tr(eaz( nu Onumai 'rin aceasta& ar
i 'rin octrina u*lului as'ect al lui p Dumnezeu& un ra'ort str%ns cu 8iserica
iueo6cretin( 'rimiti!(" 0 /(seam $n aceasta in urm(& 'rin m(rturia lui
E'i'hanes& g%nirea e*ionit( c( Dumnezeu a creat oi .i4 cel mai $n !%rst(
1atan i cel mai t%n(r Christos?G" <(r( $noial( c( la acest lucru f" face
aluzie #ihea& unul in interlocutorii ialogului& atunci c%n Ocree c( *inele i
r(ul& a!%n aceeai o*%rie& tre*uie c( sunt frai??"
Nn +'ocali'sa 2iueo6cretin(3 a +scensiunii lui Isaia& elementul central
este constituit e !iziunea celor a'te ceruri $n 7 care a fost r('it 'rofetul?K"
El $l !ee mai $nt%i 'e 1ammael i Ootirea sa $m'otri!a c(rora s6a anga7at un
mare r(z*oi, 'e .rmament" Nngerul $l conuce mai e'arte& $n 'rimul cer& i4
acolo $l uce la un tron" @a rea'ta acestuia se a:( $ngerii care i sunt mai
frumoi ec%t cei in 'artea sting(" Cei in rea'ta
c%nt( 'e o singur( !oce,9 cei in st%nga c%nt( u'( cum $i *ate =
ca'ul& iar c%ntecele lor nu sunt ientice" Nn al oilea cer& $ngerii sunt mai
frumoi ec%t $n 'rimul i nu e)ist( iferene $ntre ei"
@a fel se $nt%m'l( i $n cerurile su'erioare" 1ammael mai e)ercit(
$nc(& $n chi' manifest& o in:uen( remarca*il( asu'ra p 'rimului cer& $n aa fel
$nc%t $ngerii in sting([E sunt mai 'uin& frumoi& iar cerurile inferioare mai
'uin str(lucitoare" Dia!olul9 se a:( 'e .rmament& ca i arhonii gnostici& i&
$m'reun( cu 7 $ngerii s(i& el cores'une zeilor i 'uterilor astrologice" Dat f
.inc( atenuarea str(lucirii a7unge '%n( $n sferele su'erioare& sfera sa se
$ntretaie cu sfera Trinit(ii a c(rei lumin( 'enetreaz( la r%nu6i '%n( $n cerul
cel mai e 7os" +stfel este escris( o imagine care re'rezint( o corelare e
o'ui& la fel ca m%na rea't( i m%na sting(" Este remarca*il c( aceast(
!iziune& ca i Domeliile clementine& a'arine erei 're6maniheiste $n care nu
a'(ruse reacia e a'(rare $m'otri!a concurenei maniheismului& $nc( mai
era 'osi*il s( escrii o 'oziie sim'l( i 7ust( e ti'ul ;in6;ang& imagine mai
a'roa'e e ae!(r ec%t cea a 'ri!atio *oni i 'e e alt( 'arte& neauc%n
nici o atingere monoteismului& cum este cazul cu ;in6;ang $n reuniunea lor $n
Tao& termen 'e care iezuiii l6au traus logic 'rin Dumnezeu," Este ca i cum
tocmai ualismul maniheist i6ar . contientizat 'e P(rinii 8isericii e fa'tul
c(" <(r( a6i a seama cu claritate& ei hr(niser( '%n( atunci& mult i *ine&
creina $n su*stanialitatea r(ului" +ceast( !iziune *rusc( i6a conus f(r(
$noial( la 'rime7iile antro'omor.smului& const%n $n a amite c( ceea ce
nu 'oate concilia omul este eo'otri!( e neconciliat i 'entru Dumnezeu"
+ceast( eroare a 'utut . e!itat( e 8iserica 'rimiti!( atorit( graului ei mai
mare e incontien("
<(r( $noial(& am 'utea 'resu'une c(& $n cercurile gnostice ale
iuaismului sincretist& 'ro*lema imaginii ;ah!iste a lui Dumnezeu& 'us(
$nce'%n cu Cartea lui Io!& a continuat s( .e iscutat( i aceasta cu at%t mai
mult cu c%t r(s'unsul cretin la aceast( $ntre*are& aic( o'iunea uni!oc(
'entru *un(tatea lui Dumnezeu?E& nu6i satisf(cea 'e e!reii conser!atori" Este
caracteristic $n aceast( 'ri!in( c( tocmai la e!reii 'alestinieni a luat natere
octrina celor oi .i o'ui ai lui Dumnezeu" Nn interiorul cretinismului&
aceasta s6a 'er'etuat '%n( la *ogomili i cathari9 $n iuaism& ea se continu(
$n s'eculaia religioas( i $i !a g(si
0ung continu( s( confune ieea e su*stanialitate a r(ului& aic(
creina $n r(ul autonomizat& cu conce'ia ualist( care acce't(& formal&
e)istena elementelor e um*r( $n 'ier orna" 2N" Tr"3 e)'resia ura*il( $n cele
ou( '(ri ale ar*orelui _a**alistic al se.roturilor& $n Desse 2#il(3 i Din
20uecat(3& Un sa!ant ra*in& #" W" cer*loBs_i& m6a onorat cu fa'tul e a
culege 'entru mine o serie e a.rmaii in literatura e*raic( cu 'ri!ire la a6
ceast( 'ro*lem(?C"
Ra*inul Iosif s'une4 Cu!%ntul4 R-i nimeni intre !oi s( nu ias( in
'oarta casei sale '%n( $n zoriS 2Ieirea& eI=? AA?>3 !rea s( zic( c( ac( i se
las( m%n( li*er( E)terminatorului el nu mai istinge *unii e r(i" 8a chiar9 el
$nce'e cu cei re'i, KM" +'ro'o e Ieire& eeeIII& ?4 Dac( numai i o cli'( a
sta $ntre !ois eu !6a nimici,& #irasch eclar(4 2Vah!e !rea s( zic(34 +
'utea s( m( m%nii 'e !oi o cli'( U aa c( scris este4 R+scune6te o cli'( '%n(
ce trece m%niaS U i s( !( nimicesc,& Vah!e atrage atenia asu'ra m%niei sale
necontrolate" +tunci c%n $n momentele e m%nie i!in( este 'roferat im
*lestem& el se $m'linete f(r( $ncon7ur" Iat( e ce 8alaam era cel care
cunoate g%nurile Prea6$naltuluiK=, i a fost solicitat e 8alaL s(6l *lesteme
'e Israel& acest !r(7ma at%t e 'rime7ios" +ceasta !rea s( zic( c( el
cunotea momentul m%niei lui Vah!eKA"
Iu*irea i mila lui Dumnezeu sunt la rea'ta sa& re'tatea i 7uecata
sunt la st%nga" +stfel s6a zis a'ro'o e I Regi& eeII& => 2Eu !(F Toat(
otirea cerului in%nu6se la rea'ta i la s%nga sa,34 E)ist(& oare& acolo sus
o st%ng( i o rea't(Q +ceasta !rea s( $nsemne c( intercesorii se a:( la
rea'ta i acuzatorii la st%nga " 16a zis a'ro'o e Ieire eH& K4 2Drea'ta ta&
Doamne& este 'utere minunat(& st%nga ta& Doamne& zro*ete !r(7maul,34
C%n Israel a f(cut !oia lui Dumnezeu& el a f(cut ca st%nga s( e!in(
rea'ta9 c%n el nu a f(cut !oina lui Dumnezeu& el $nsui a schim*at6o 'e
rea'ta $n st%ngaKG," 1t%nga lui Dumnezeu sf(r%m( $n *uc(i9 rea'ta sa
atrage la el ?,"
+s'ectul 'rime7ios al re't(ii lui Dumnezeu a fost e)'us $n
urm(toarele re:ecii4 +a gr(it6a 1imul& *inecu!%ntat .e el4 Dac( creez&
lumea cu mil(& '(catele ei !or 'reomina4 ac( o iac cu re'tate& oare cum
ar mai su'ra!ieui eaQ @at( e ce o creez cu re'tate i mil(" <ie ca ea s(
ureze="E, +cest #irasch s'une a'ro'o e <acere eHIII& AT 2rug(ciunea lui
+*raham 'entru 1ooma34 2+*raham !or*ete34 Dac( !rei s( ai lumea& s( nu
e)iste $n ea o 2as'r(3 re'tate" Dac( !rei s( ai re'tatea& lumea nu !a mai ."
Tu !rei s( ii am*ele ca'ete ale fr%nghiei i s(6l ai i 'e unul i 'e cel(lalt&
concomitent" Dac( nu ceezi un 'ic& lumea nu !a su'ra!ieuiKJ,"
Dumnezeu $l 'refer( 'e '(c(tosul care se 'oc(iete ec%t 'e re't i $l
'rote7eaz( cu re'tatea sa& aco'erinu6l cu rama sa& ascunz%nu6l su* tronul
s(uK"
+'ro'o e Da*acuc II& T 2Dac( 2!iziunea3 se las( ate'tat(& atea't6o,3
Ra**i lonathan a zis4 Dac( crezi4 RNumai noi ate't(m& El nu atea't(S&
scris este4 RDumnezeu atea't( s( !( miluiasc(S 2Isaia& eee& =C3" Iar ac(
ate't(m i noi i El& oare ce s( mai $m'ieice 2m%ntuirea3Q Dre'tatea i!in(
este cea care o $m'ieic(K " Nn acelai sens tre*uie $neleas( i rug(ciunea
lui Ra**i lonathan4 <ie !rerea ta s( o*ser!i o'ro*iul nostru i s( contem'li
nimicnicia noastr(" Nm*rac(6ne $n mila ta& aco'er(6ne cu 'uterea ta&
$n!em%nteaz(6te $n iu*ire i $ncinge6te cu *inecu!%ntare i .e ca *un(tatea
i m%ng%ierea ta s( stea $naintea taJM," Dumnezeu este 'ur i sim'lu
im'lorat s(6i aminteasc( e atri*utele sale *une" E)ist( o traiie u'( care
Dumnezeu se roag( 'e 1ine4 <ie !rerea mea ca mila mea s(
'recum'(neasc( i com'asiunea mea s( aco'ere celelalte atri*ute," +ceast(
traiie $i g(sete con.rmarea $n urm(toarea 'o!este& +a gr(it6a Ra**inul
Ismael& .ul lui Eliseu4 RIntrai $ntr6o zi $n sf%nta s.ntelor 'entru a auce
sacri.cii e 'arfumuri i !(zui acolo 'e +ctariel VaJ= Vah!e 1a*aothJA aezat
'e tronul s(u sl(!it i el $mi zise4 R<iul meu Ismael& *inecu!%nteaz(6m(YS Iar
eu i6am zis4 R1t('%ne al lumilor& .e !rerea ta ca mila ta s( 'recum'(neasc(
asu'ra m%niei i ca milosti!irea ta s( aco'ere toate atri*utele i ca s(6i
tratezi 'e .ii t(i cu milosti!ire i nu cu as'r( re'tateS" -i el $nclin( ca'ul
s're mineJT,"
Nu este greu s( !eem& $n lumina acestor citate& efectul 'rous e
imaginea i!in( contraictorie care era cea a lui Io!" Ea a fost un o*iect al
s'eculaiei religioase $n interiorul iuaismului i l6a in:uenat& 'rin intermeiul
_a**alei& 'e Iaco* 8oehme& la care $nt%lnim o am*i!alen( analoag( $ntre
iu*irea lui Dumnezeu i focul m%niei sale $n care este inut 'rizonier @u6
ciferJG"
Nn m(sura $n care 'sihologia nu este meta.zic(& nu 'utem euce un
ualism meta.zic in constatarea o'uilor echi!aleni care este o'era ei& sau&
u'( caz& nu6i 'utem im'uta acest lucruJ?" Psihologia tie c( o'uii
echi!aleni sunt ine!ita*ili coniiilor inerente actului cunoaterii& f(r( e care
istinciile ar . im'osi*ile" Dar nu este a*solut 'ro*a*il ca un element at%t e
str%ns legat e actul cunoaterii s( .e totat( i o 'ro'rietate a o*iectului"
Este mai 'refera*il s( g%nim c(& mai $nainte e3 ae& contiina noastr( este
cea care traseaz( istinciile" Ierurilor& care le a'reciaz( i chiar le creaz(
acolo une nu este 7erce'ti*il( nici o istincie"
+m insistat asu'ra octrinei 'ri!atio *oni 'entru c( ea este& $ntr6un
anumit sens& res'onsa*il( e o conce'ie o'timist( a r(ului $n natura uman(
i e o conce'ie foarte 'esimist( es're su:etul omului" In contra'arte&
istoria cretinismului 'rimiti!& cu o logic( f(r( cusur& a 'lasat un +ntichrist $n
faa Christosului" C(ci cum am 'utea !or*i e sus, ac( nu ar e)ista un
7os,& e rea'ta, ac( nu ar e)ita sting(,& e *ine, ac( nu ar e)ista
r(u, i ac( unul in ele nu ar . la fel e real ca cel(laltQ Diao at( $n 'lus4
realitatea r(ului nu este negat(9 ceea ce se neag( este !oiul a intrat $n lume
ca o contra'aite real( a lui Dumnezeu oat( cu Christos& iar $n cercurile
iueo6cretine 1atan este 'ri!it& aa cum am !(zut& ca fratele mai !%rstnic al
lui Christos"
Dar mai e)ist( i un alt moti! care m( incit( s( 'un $n lumin( 'ri!atio
*oni4 e7a la Hasile $nt%lnim tenina e a atri*ui concomitent r(ul i
caracterul e me on 2ne6.in(3 is'oziiei 2ia6thesis3 su:etului" Dat .inc(&
u'( acest autor& r(ul $i are o*%ria $n uur(tatea uman( i& 'rin urmare& se
atoreaz( unei negli7ene& el nu e)ist( e fa't ec%t ca o neatenie
'sihologic(& iar aceasta este $ntr6at%t o cantitate negli7a*il(, $nc%t r(ul se
izol!( 'ur i sim'lu ca un fum" <(r( $noial( c( uur(tatea este un as'ect al
r(ului care tre*uie luat $n serios& ar este un element care 'ote . eliminat
'rintr6o schim*are e atituine" Pur i sim'lu am 'utea aciona altfel& ac(
am !rea" Coniia 'sihologic( este ce!a at%t e fugiti! i c!asi6ireal $nc%t tot
ce se reuce la ea ca'(t( un caracter e futilitate sau e eroare fortuit( i&
in acest moti!& ea este minimalizat(" R(m%ne eschis( 'ro*lema e a ti $n
ce m(sur( su*estimarea moern( a su:etului s6a i!it in aceast(
're7uecat(" +ceasta at%rn( cu at%t mai greu cu c%t su6:etui este *(nuit&
astfel& ca .in o*%ria r(ului" <(r( $noial( c( P(rinii 8isericii nu i6au at
seama e 'uterea fatal( 'e care i6au atri*uit6o astfel su:etului" Tre*uie s( .i
a*solut or* 'entru a nu !eea rolul stri!itor 'e care l6a 7ucat r(ul $n lume" +
fost necesar( inter!enia 'ersonal( a lui Dumnezeu 'entru a eli*era
materialitatea lui& autonomia $n sensul e creatur(& .e ea emon sau cine
tie ce alt( .in( e sine st(t(toare" 0ung nu $nelege acest as'ect i& $n
consecin(& $i im'ut( .loso.ei ecleziastice, iei care nu $i a'arin" 2N" Tr"3
<a'tul c( r(ul este o eroare 'sihic( e mic( an!ergur( nu $nseamn(&
automat& c( efectele lui ar tre*ui s( .e i ele& minore" Este su.cient s( ne
g%nim la ceea ce a $nsemnat o*sesia erorii elementare $n is'oziti!ele
su'er6so.sticate ale rachetelor *alistice& 'entru a $nelege c( un holocaust la
scar( 'lanetar( s6ar . 'utut eclana intr6o sim'l( neatenieY 2N" Tr"3
umanitatea e *lestemul r(ului& c(ci f(r( aceast( inter!enie omul s6ar .
'ierut" Dac( aceast( gigantic( 'utere a r(ului $i este atri*uit( su:etului& nu
'oate rezulta ec%t o in:aie negati!(& aic( o re!enicare emonic( a
'uterii incontientului i& 'rin urmare& o intensi.care a acestuia in urm(["
+ceast( consecin( ine!ita*il( este antici'at( $n .gura +ntichristului i se
re:ecteaz( $n e!enimentele contem'orane& caracteristice s'eci.cului erei
cretine a Petilor& care se a'ro'ie e sf%rit"
Nn lumea re'rezent(rilor cretine& Christos .gureaz( f(r( oar i 'oate
-ineleJ" Nn calitatea sa e chintesen( a ini!iualit(ii& el are ca atri*ute
unicitatea i fa'tul c( nu a !enit ec%t o singur( at(" Dat .in fa'tul c(
-inele 'sihologic este un conce't transcenent& 'entru c( el e)'rim(
totalitatea coninuturilor con6ti6ente i incontiente& el nu 'oate . escris
ec%t $n termenii antinomieiJJ& ceea ce $nseamn( c( atri*utele menionate
mai sus tre*uie s( .e com'letate cu contrariile lor& 'entru a caracteriza $n
chi' corect fa'tul transcenental" +cest lucru se 'oate face c%t se 'oate e
sim'lu su* forma urm(toarei cuaternit(i4 Henit o singur( at(
Unic
Uni!ersal
Etern
Nu !eem eloc cum o eroare 'sihologic( tre*uie s( .e ienti.cat( cu
o re!enicare emonic( a 'uterii incontientului," @a urma urmei&
incontientul nu este echi!alent cu 'sihicul luat $n totalitatea lui" Pro*a*il c(
0ung atri*uie incontientului o !aloare moral( negati!( i& e aici& formula lui
a*solut nefericit(" 2N" Tr"3
<ormula e fa( nu e)'rim( numai -inele 'sihologic& ci i .gura
ogmatic( a lui Christos& $n calitatea sa e om istoric& Christos a a'(rut o
singur( at(9 $n calitate e Dumnezeu& el este uni!ersal i etern" -inele ca
ini!iualitate a a'(rut o singur( at( $n chi' unic9 im'otri!(& ca sim*ol
arheti'al& el este o imagine a lui Dumnezeu& i& 'rin urmare& uni!ersal i
etern, J" Teologia $l esemneaz( 'e Cliristos ca total *un i s'iritual9 'rin
urmare& este necesar s( se nasc( in cealalt( 'arte un element r(u, i
htonian, sau natural,& care $l esemneaz( 'e +nti6christ" De aici ia .in( o
cuatemitate e o'ui care este uni.cat( 'e 'lanul 'sihologic 'rin fa'tul c(
-inele nu este oar *un, i s'iritual,9 rezult( astfel c( um*ra acestuia este
cu mult mai 'uin neagr(" De altfel& o'uii elementului *un, i s'iritual, nu
mai sunt se'arai4
8un
1'iritual
#aterial5htonian
R(u $nc( e tim'uriu a fost recunoscut i s'us c( omul Isus& .ul
#(riei& este 'rinci'ium ini!iuationis& Du'( D;''olit& 8asi6lieC7
eclara4 Isus a e!enit 'remizele istinciei s'eciilor 2'h;lohEinesis3& iar
'(timirea n6a a!ut alt sco' ec%t istingerea lucrurilor amestecate $n s'ecii"
+stfel& zice el& .liaia com'let( care fusese l(sat( $n urm( $ntr6o stare e
a*sen( a formei oamor6'hia3 a tre*uit s( 'ar!in( la o istincie e s'ecii
oein 'hilo6_rinethenai3& la fel cum Isus a fost su'us la r%nul s(u la o
asemenea istincie o'e'h;lo_rinetai3 !E" Nn octrina estul e com'le)( a lui
8asilie& Dumnezeul ne6e)istent, a n(scut o tri'l( .liaie oh;iotes34 'rimul
<iu,& a c(rui natur( este mai su*til(& r(m%ne sus al(turi e Tat(l9 al oilea& a
co*or%t un 'ic mai 7os& atorit( naturii sale mai grosiere o'ach;imerestera3&
ar el '(streaz( ari'i& ca cele 'e care i le6a at su:etului Platon $n
C#
Pheru," C%t $l 'ri!ete 'e al treilea <iu& a c(rui natur( are ne!oie e o
'uri.care oa'o_atharsis3& el a c(zut 7os $n li'sa e form(," +ceast( .liaie
este& aaar& atorit( im'urit(ii sale& cea mai grosier( i cea mai
a'(s(toare" Recunoatem f(r( i.cultate& $n aceste trei eman(ri sau
manifest(ri ale Dumnezeului nee)istent& trihotomia s'irit6su:et6cor'
o'neumati_on6's;chi_on6sar_i_on3" 1'iritul este elementul cel mai su*til i
cel mai ele!at9 su:etul& $n calitatea sa e ligamentum s'iritus et cor'oris
2liant intre s'irit i cor'3 este mai grosier ec%t s'iritul& ar are ari'i e
!ultur, C? 'e, ntru a c(ra elementul greu s're regiunile su'erioare" +m%noi
sunt e natur( su*til( i& 'rin urmare& locuiesc& la fel ca eterul i !ulturul& $n
regiunea luminoas( sau $n a'ro'ierea ei& $n tim' ce cor'ul& 'entru c( este
greu& tene*ros i im'ur& este li'sit e lumin(& ar conine totui s(m%na
i!in( a celei e6a treia .liaii9 totui& el se a:( $ntr6o stare incontient( e
a*sen( a formei" +ceast( s(m%n( este cum!a trezit( i
Puri.cat( e Isus& f(cut( a't( e ascensiune 2anaromeKK3 tocmai
mulumit( fa'tului c( $n Isus $nsui o'uii au fost ife6 Oreniai 2cu ocazia
'(timirii& cruci.c(rii sau i!iz(rii $n 'atru 3" Isus este& eci& moelul trezirii
celei e6a treia .liaii& .gur( a umanit(ii r(mase $n o*scuritate" El este eso
anthro'os 'neu6mati_os& omul s'iritual interiorCC" El este& e asemenea& un
omolog 'erfect al trihotomiei4 Isus .ul #(riei re'rezint( omul $ncarnat9
'reecesorul s(u imeiat este al oilea Christos& .ul arhon6telui su'erior in
De*oma(& i& $n .ne& 'rima sa 're.gurare este Christosul& .ul arhontelui
su'erior in Ogoa(& emiurgul Vah!eC>" +ceast( trihotomie a .gurii
anthro'osului cores'une aaar& 'recis& 'e e * 'arte& celor trei .liaii ale
Dumnezeului ne6e)istent i& 'e e alt( 'arte& tri'artiiei naturii umane" Prin
urmare& a!em trei ihotomii4
I
Prima .liaie
+ oua .liaie
+ treia .liaie
II III
Christos in Ogoa( 1'irit
Christos in De*oma( 1u:et
Isus& .ul #(riei Cor'
Nn sfera cor'ului greu i o*scur tre*uie c(utat( amor'hia& a*sena
formei $n care se g(sete a treia .liaie" +a cum am inicat mai sus& ea 'are
s( .e 'ractic echi!alent( cu incontiena," /" nuis'el a scos $n relief
conce'tul e agnosia 2l incontien(3 la E'i'hanes4 O)s ;' eXa'ufpj9 K
+iT)oJiTCo' ao)oL e! sau)co Jre'ieiue ta Ti!ia o!)a e! scun3 e!
;!coaiaF, 2+a cum& la $nce'ut& +uto'ator6ul OTat(l al s(u $nsuiP coninea
$n el toate lucrurile care erau $n el $n stare e incontien(>MXF3
[ 1au& mai egra*(& cu ieea e mo*ilitate 'lastic(& e 'roteiform"
Cor'ul nu are o form( constant(& el este 'ermanent su'us schim*(rilor i
transform(rilor la toate ni!elurile e e)isten(" 2N" Tr"3
[ +gnozia s6ar trauce mai egra*( 'rin ne6tiin(& ne6cunoatere&
ignoran(& $n sensul c( lucrurile care se a:( $n +uto'ator nu au cunotin( c(
se a:( $n El" +ici nu este !or*a e incontien( $n sens 'sihologic& aa cum
sugereaz( 0ung& ci e ce!a ce ine e cunoatere sau e intenie eli*erat("
<ragmentul citat in E'i'hanes 'oate s( $nsemne4 la $nce'ut toate lucrurile
se
El a su*liniat i termenul anoeton& la D;''olit& care s6ar trauce cel mai
*ine 'rin incontient," +mor'hia se ra'orteaz(& la fel ca i agnosia i
anoeton& la starea iniial( a lucrurilor& aic( la 'otenialitatea coninuturi lor
incontiente 'e care 8asilie o e.nete& $n chi' fra'ant& ca s(m%n( ne6
e)istent( a uni!ersului& cu forme i su*stan( multi'le 2o)3 m K! 'uv')o)f
_oguou Ttoeuf)o'c'o! ouoi7 _ou JroQ O3 oif/io!3 A"
+ceast( imagine a celei e6a treia .liaii ofer( o anumit( analogie cu
.lius 'hiloso'horum meie!al i cu .lius #acro6cosmi& care re'rezint( e
asemenea un su:et al lumii ce ormiteaz( $n materie>T" De7a la 8asilie&
cor'ul ca'(t( o im'ortan( s'ecial( i neate'tat(& eoarece o treime in
i!initate se *azeaz( 'e el i 'e materialitatea lui" +ceasta nu $nseamn(
nimic altce!a ec%t o numinozitate consiera*il( atri*uit( materiei& $n care
eu !( o antici'are a sensului mistic, al materiei care a'are $n alchimie i U
last *ut nor least U $n tiinele naturii" Din 'unct e !eere 'sihologic& este
foarte im'ortant c( Isus re'rezint( omologul celei e6a treia .liaii i c( el
este moelul i trezitorul& 'entru c(& 'rin '(timirea lui& o'uii au fost se'arai
$n el e!enin astfel contieni& $n tim' ce $n omologul s(u& cea e6a treia
.liaie& ei r(m%n incontieni at%ta !reme c%t se a:( $n starea e a*sen( a
formei i e inistincie" Cu alte cu!inte& umanitatea incontient( eine o
s(m%n( cores'unz(toare moelului lui Isus" @a fel cum omul Isus nu a
e!enit contient ec%t graie luminii n(scute in Christosul su'erior care a
se'arat $n el naturile& lumina care eman( in Isus trezete s(m%n( in omul
incontient& 'ermi%n o istingere analoag( a o'uilor" +ceast( moalitate
e a !eea cores'une e)act fa'tului 'sihologie c( a:au $n starea lor
natural( f(r( s( o tie 2sau f(r( s( o caute $n mo eli*erat3" Re'rezent(ri
foarte asem(n(toare g(sim i $n taoismul .loso.c& la autori ca @ao Wi& Whuang
Wi& @ie Wi& etc" 2N" Tr"3 imaginea arheti'al( a 1inelui a'are $n !ise& chiar ac(
contientul !is(torului nu conine nici o re'rezentare e acest gen>G"
Nu !reau s( $nchi acest ca'itol f(r( a formula c%te!a consieraii care
mi se im'un $n faa im'ortanei 'ro*lematicii tratate aici" Punctul e !eere
al unei 'sihologii care are ca o*iect fenomenul 'sihic rele!( lucruri i.cil e
sesizat i aeseori greit $nelese" Dac( re!in 'rin urmare aici& asu'ra
'unctelor funamentale& cu riscul e a m( re'eta& este numai 'entru a
're!eni falsele conce'ii 'e care le 'ot nate e)'unerile mele 'receente i&
$n consecin(& 'entru a6l scuti 'e cititor e i.cult(i inutile"
Paralela 'e care am trasat6o aici $ntre Christos i 1ine nu are nimic
altce!a ec%t o semni.caie 'sihologic(& cam tot aa cum cea cu 'etele are
un sens mitologic" Nu este !or*a niciecum e o intruziunea $n omeniul
meta.zic& aic( $n cel al creinei" <igurile lui Dumnezeu i lui Christos&
'roiectate e c(tre imaginaia religioas(& sunt ine!ita*il antro'omor.ce i
tre*uie s( .e acce'tate ca atare9 aaar& ele tre*uie e)'licate ca toate
celelalte sim*oluri" Tot aa cum anticii creeau c( au !or*it mai mult es're
Christos cu a7utorul sim*olului 'etelui& alchimitii a!eau la r%nul lor
sentimentul c( au l(murit i a'rofunat imaginea lui Christos 'un%n6o $n
'aralel( cu 'iatra9 i tot aa cum sim*olismul 'etelui s6a s'ul*erat cu
tim'ul& la fel s6a $nt%m'lat i cu 'iatra .losofal(" Totui& a'ro'o e acest in
urm( sim*ol& e)ist( a.rmaii care $l fac s( a'ar( $ntr6o lumin( eose*it( i
'un%n un asemenea accent asu'ra 'ietrei $nc%t ne6am 'utea $ntre*a ac(&
$n e.niti!& Christos nu a fost consierat ca un sim*ol al 'ietrei" +stfel& s6a
trasat o ez!oltam care& cr aiutorul unor re'rezent(ri iohanice i 'auliniene& $l
face s( $ntre 'e Christos In omeniul e)'erienei interioare imeiate i
esco'er( $n o .gur( a omului total" Nntre acest fa't i o!aa 'sihologic( a
Y E)istenei unui anumit coninut arheti'al& care 'ose( toate calit(ile
care caracterizeaz( imaginea lui Christos su* tr(s(turile sale antice i
meie!ale& s6a sta*ilit e la sine o leg(tur(" +stfel& Oi se 'une i 'sihologiei
moerne& ca i alchimistului& urm(toarea p $ntre*are4 -inele este oare un
sim*ol al lui Christos sau Cristos este un sim*ol al 1ineluiQ
Nn 'rezentul stuiu am $m*r(iat al oilea element al alternati!ei" +m
$ncercat s( ar(t cum imaginea traiional( a lui Christos reunete $n ea
caracteristicile unui arheti'& care este cel al 1inelui" Planul i metoa mea nu
au !izat $n 'rinci'iu altce!a ec%t& s( zicem& efortul unui istoric al artei care
caut( s( sta*ileasc( iferitele in:uene care au contri*uit la formarea unei
anumite imagini a lui Christos" +stfel se face c( $nt%lnim conce'tul e
arheti', la fel e *ine $n istoria[artei& ca i $n .lologie i $n critica i istoria
te)telor" +rheti'ul 'sihologic se istinge $ns( 'rin fa'tul c( el 'ri!ete o stare
e fa't 'sihic( uni!ersal( i !ie& ceea ce schim*( total natura lucrurilor"
1untem = tentai s( acor(m o mai mare im'ortan( 'rezenei !ii i ime6i
iate a arheti'ului& ec%t ieii e Christos istoric" +a cum s6a mai s'us&
'utem constata i la alchimiti o $nclinaie e a acora 'rioritate 'ietrei $n
ra'ort Christos" 1unt e'arte e orice intenie misionar( i& 'rin urmare&
oresc s( eclar e)'res c( nu este !or*a aici e o 'rofesiune e crein(& ci
e constat(ri tiini.ce" Dac( $nclin(m s( !eem $n arheti'ul 1inelui agentul
real& i& 'rin4 urmare& $n Christos& un sim*ol al 1inelui& tre*uie s( reinem fa'6l
tul c( e)ist( o iferen( esenial( $ntre 'erfeciune i totalitate4 i67 maginea lui
Christos este c!asi6'erfect( 2sau conce'ut( ca9 atare3& $n tim' ce arheti'ul
2at%t c%t tim3 semni.c( totalitatea& ar este e'arte e 'erfeciune" +!em
aici un 'arao)& o a.r6
Perfeciunea, 'oate e)'rima i ea ieea e totalitate" Nn sensul a ce!a
care este com'let& c(ruia nu $i li'sete nimic" Desigur c( $n acest sens nu
$nmaie care 'ri!ete ce!a inescri'ti*il i transcenental" Realizarea efecti!(
a 1inelui& care tre*uie s( ecurg( in recunoaterea su'remaiei sale&
conuce& 'rin urmare& la un con:ict funamental i& mai 'recis& la o
sus'enare $ntre o'ui& amintin e cruci.carea lui Christos $ntre t%lhari"
Rezultatul ei tre*uie s( .e o c!asi6totalitate& ar aceasta nu im'lic(
'erfeciunea" Efortul s're o teleiosis 2'erfeciune3 este nu numai legitim ar
constituie i o 'ro'rietate $nn(scut( a omului& care este una in r((cinile
cele mai 'uternice ale ci!ilizaiei" +cest efort este at%t e intens $nc%t el se
schim*( $ntr6o '(timire care atrage totul la ea" Tinem $n chi' natural s're
'erfeciune& $ntr6o irecie oarecare" +rheti'ul& im'otri!(& $i g(sete
'erfeciunea $n totalitatea sa& care este o teleiosis e al gen" +colo une
omnete el& !om .& conform naturii sale arhaice& constr%ni la totalitate& $n
'o.a oric(rui efort contient" Cu siguran(& ini!iul tre*uie s( tin( s're
'erfeciune 2<ii 'erfeci aa cum este i Tat(l !ostru in cer, O#at"& H& GCP3&
ar el tre*uie s( sufere i contrariul inteniei sale& 'entru a6i a totalit(ii
ceea ce i se cu!ine" 2+aar& a:u $n mine aceast( lege4 c%n !reau s( fac
*inele& r(ul este legat e mine, ORom"& HII& A=P3"
+ceast( situaie cores'une a'roa'e 'e e'lin imaginii lui Christos4 el
este omul 'erfect i& totoat(& cruci.catul" +r . i.cil s( imagin(m o imagine
mai !eriic( a sco'ului efortului etic" Nn orice caz& ieea 1inelui
transcenental& care $i ser!ete 'sihologiei ca i'otez( e lucru& nu !a ri!aliza
cu ea& c(ci& ei este un sim*ol& $i li'sete caracterul e e!eniment care este
cel al re!elaiei istorice" +ceast( iee s6a n(scut& ca i ieea oriental( e
+tman sau e Tao& in recunoaterea cel 'uin 'arial( a fa'tului U care nu se
*azeaz( 'e crein( sau 'e s'eculaia meca'e nici o sugestie e natur(
moral(" 2Hezi i notele mele la Tao $n aforisme& +ROP+& =>>J"3 2N" Tr"3 ta.zic(&
ci 'e e)'erien( U c( incontientul 'oate& $n anumite coniii& s( 'rouc(
s'ontan un sim*ol arheti'al al totalit(ii" Tre*uie s( conchiem in aceasta c(
un arheti' e acest gen este uni!ersal 'rezent i otat cu o anumit(
numinozitate" In acest sens e)ist( efecti! nenum(rate m(rturii istorice& ca i
materiale moeme emonstrati!e furnizate e cazuri>?" <igur(rile nai!e i
nein:uenate e sim*olism arat( c( i s6a asociat o semni.caie central( i
su'rem(& $n !irtutea fa'tului c( el Oarheti'ulP constituie o con7uncio
o''ositorum" +cest lucru nu 'oate . $neles& .rete& ec%t ca un 'arao)&
c(ci o uni.care e o'ui nu 'oate . conce'ut( ec%t ca o a*olire a acestora"
Caracterul e 'arao) se refer( la toate fa'tele transcenentale& c(ci el
e)'rim( $n chi' aec!at natura lor inescri'ti*il("
+colo une omnete arheti'ul 1inelui& !eem cum a'are ine!ita*il& ca
o consecin( 'sihologic(& aceast( stare con:ictual( 'e care o e)'rim(
sim*olul cretin al cruci.c(rii& aceast( stare acut( e a*sen( a m%ntuirii
care nu se sf%rete ec%t cu consu6mmatum est" Recunoaterea arheti'ului
nu elueaz( eci misterul cretin& ci creaz(& $n chi' necesar& coniia
'sihologic( f(r( e care care m%ntuirea, a'are ca a*sur(X" +ceast(
a.rmaie nu
0ung este e '(rere c( imaginea Christului cruci.cat i ne'rih(nit nu
constituie o realitate istoric(" Ea este o ela*orare teologic( ce urm(rete
sco'uri etice i morale" Dim'otri!(& ieea transcenental( a 1inelui&
esco'erit( 'e cale em'iric( e c(tre 'sihologia a*isal(& ca i 'aralele ei in
.lozo.le orientale& asum( o concretee manifest(" Nn 'lus& ea este atestat( i
e alte surse 'siho6sociale 2nein:uenate e sim*olism,3& e cazuistica
'sihiatric(& etc" 2N" Tr"3
+ltfel s'us& in 'unct e !eere 'sihologic& m%ntuirea ca'(t( o
e)'resie concret(" Ea nu mai este legat( e re'rezent(ri o*scure religioase
sau e creine e mult e'(ite" #ai mult chiar& ea nu este garantat( e
e)ecutarea unor 'erformane e omeniul moralei i eticii& aa cum ne6a
$ncreinat cretinismul militant" 2N" Tr"3
#seamn( eloc c( $i lu(m cui!a e 'e umeri o greutate 'e care nu era
e 'resu'us c( a!ea s( o 'oarte" <iina total(, tie $n ce m(sur( .ina
uman( $i este siei insu'orta*il(" +aar& in 'unct e !eere cretin& nu ar
tre*ui s( i se o*iecteze nimic& cel 'uin u'( '(rerea mea& cui!a care se
simte a'(sat e sarcina realiz(rii ini!iuaiei im'us( e natur(& ca i a
totalit(ii& aic( a integralit(ii" Dac( 'roceeaz(& $n acest sens& $ntr6o
maniera contient( i intenionat(& el e!it( toate manifest(rile $noielnice
care ecurg intr6o ini!iuaie refulat(" +ltfel s'us& ac( el $i asum( e
*un( !oie integralitatea& nu o !a mai e)'erimenta $n chi' negati! i f(r(
tirea lui" Este acelai lucru cu a s'une c( ac( cine!a co*oar( $ntr6un 'u
a%nc& ar . e orit s( se anga7eze $n aceast( aciune $ncon7ur%nu6se e
toate 'recauiile necesare& ec%t s( rite s( se arunce cu ca'ul $nainte"
Caracterul intolera*il al o'uilor $n 'sihologia cretin( 'ro!ine in
e)acer*area lor moral(" +cest lucru ni se 'are .resc& ei istoric !or*in el
cores'une motenirii Hechiului Testament& aic( re't(ii care se
conformeaz( @egii OmozaiceP" +6ceast( in:uen( 'articular( li'sete $n chi'
fra'ant $n Orient& $n religiile .loso.ce ale Iniei i Chinei" Prefer s( nu e!oc
aici 'ro*lema e a ti ac( aceast( accentuare a o'uilor& care s'orete
suferina& cores'une sau nu unui gra su'erior e ae!(r& ci oresc numai
s(6mi e)'rim orina e a se e)amina& la lumina legilor noastre 'sihologice
amintite mai sus& situaia 'rezent( a lumii& care arat( $ntreaga umanitatea
ez*inat(& ca nicioat(& $n ou( '(ri a'arent e neconciliat" Dac( un fa't
interior nu este contientizat& el ni se 'rezint( in e)terior ca un e!eniment al
estinului" +ltfel s'us& ac( ini!iul r(m%ne monolitic i nu contientizeaz(
o'uii s(i interiori& este 'ro*a*il ca uni!ersul s( tre*uiasc( s( .gureze
con:ictul i s( se scineze $n ou( '(ri"
1<xR-IT
NOTE@E +UTORU@UI4
= = Ioan& II& AA"
A +.rmaia 8isericii se reclam( mereu in II Thess" II& T i urm"& une se
!or*ete e a'ostazie& e $!K'/cioj9 )r%!oulac9 Oua'Tia'P 2omul anarhiei&
omul f(r( lege3 sau e !ioc& !r%noeeiaL 2.ul 'ierzaniei3 care tre*uie s( .e
heralul 'arusiei Domnului" +cest nelegiuit !a lua locul lui Dumnezeu ar $n
.nal !a . ucis e Domnul Isus 2'rin su:ul care iese in gura sa3" El !a face
miracole _c)) e!%';Eia! )oi7 1a)a! 2cu 'uterea lui 1atan3& El se !a
manifesta $nainte e toate 'rin minciun( i $nel(ciune" Ca moel s6a in!ocat
Daniel eI& TK i urm"
Des're cetate,& !ezi Psihologie i alchimie& tr rom"& Teora& =>>K"
G D 'aaileia )ou \eou e!)oc9 uum! Rm!" 2$m'(r(ia lui Dumnezeu
este $n(untrul !ostru, sau 'rintre !oi,"3 Ea nu !ine cu semne e)terioare
ocum o*ser!atione3 $nc%t s( 'utem zice4 este aici sau este acolo& 'entru c(
ea este eo'otri!( $n interior ca i 'retutineni," 2@uca& eHII& AM i urm"3 Ea
nu este in aceast( lume 2e)terioar(3," 2Ioan& eHIII& T?"3 +nalogia $m(r(iei lui
Dumnezeu cu omul !ine in 'ara*ola sem(n(torului" 1imile facturii est
coelorum homini Lui semina!it& etc", 2$m'(r(ia cerurilor este asem(n(toare
cu un om care a sem(nat& etc"3 2#atei& eIII& AG Cf" e aesemenea eIII& G?9
eHIII& AT9 eeII& A& etc"3 Citim $n 'a'irusul in O);r;nch4 fp 'a'i+ENa )co!
ou'a!c*! e!)oc9 uuro! eo)i _cu oa)i ! Eau)o! ;!c* )ai)n! EU'naEi
sau)oDt9 ;!c*asa/e, 2$m'(r(ia cerurilor este $n(untrul !ostru i cel care se
!a cunoate 'e sine o !a g(si" Cunoate6te 'e tine $nsui& etc3 /renfell i
Dunt& NeB 1a;6ing of0esus& =>MG& '" =?"
? Hezi e)'unerile mele es're Christos ca arheti' $n 1;m*oli_ es
/eistes& =>GC& '" TJ>"
K Et haec imago censena este Dei $n homine& Luo eosem motus el
sensus ha*eat humanus animus& Luos este Deus& licet non tales Luales
Deus, 2+!ersus #arcionem& II& =G& col" TMG3"
1 In @ucam homilia& HIII 2col" =CAM34 -i consierem Dominum sal!a6
torem imaginem esse ini!isi*ilis ei& et !ieam meam factam a imaginetn
conitoris& ut imago esset imaginis4 neLue enim anima mea s'ecialiter imago
este Dei& e similituinem imaginis 'rioris eyecta esf 2Dac( consier c(
Dumnezeul #%ntuitor este imaginea Dumnezeului in!izi*il i ac( !( c(
su:etul meu este f(cut u'( imaginea creatomlui 'entru care el este
imaginea imaginii4 e fa't su:etul meu nu este chiar imaginea lui Dumnezeu&
ci a 'rimit asem(narea imaginii anterioare"3
De 'rinci'iis& =& II& C uF sal!atoris .gura este su*stantiae !el su*sis6
tantiae DeQ 2<igura #%ntuitorului care este su*stana sau su*zistena lui
Dumnezeu"3 In /enesim homiha& I& =T4 nuae est ergo alia imago Dei aa cuius
imaginis similituinem factus este homo& nisi sal!ator& Lui este 'rimo genitus
omnis creaturaeQ, 2+aar& ce alt( imagine a lui Dumnezeu u'(
asem(narea imaginii c(reia s6a f(cut omul& ac( nu #%ntuitoral nostru care
este 'rimul n(scut intre toate creaturileQ3 1electa $n /enesim& Ie& K4 Imago
autem Dei in!isi*ilis sal!ator, 2#%ntuitorul este imaginea Dumnezeului
in!izi*il"3
=M In /en" Dorn"& I& =T4 $s autem Lui a imaginem Dei factus est et a
similituinem& interior homo nostre est& in!izi*ilis et incor'oralis& et inco6
rru'tus atLue immortalisn" 2Cel care a fost f(cut u'( imaginea i
asem(narea lui Dumnezeu este omul nostru interior& in!izi*il i ne6cor'oral&
incoru'ti*il i nemuritor"3
== De 'rinci'"& IH& T=&
=A Retractationes& I& eeHI& 2col" KAK34 2Unigenitus3F Tantummoo
imago ete& non a imaginemE[" O2<iul unic3 este $ns(i imaginea& nu u'(
imaginea"P
=T Enarrationes $n Psalmos& e@HIII& sermo II 2col" ?KG34 Imago Dei in6tus
est& non est $n cor'ore" U*i est intelectus& u*i est mens& u*i raio in!eti6
ganae !eritatisF I*i ha*et Deus imaginem suam," Hezi i Enarr In Ps e@II& K4
Ergo intelligimus ha*ere nos aliLuit u*i imago Dei est& mentem scilicet atLue
rationem, 2Noi $nelegem eci c( a!em ce!a $n care se a:( imaginea lui
Dumnezeu& aic( s'iritul i raiunea"3 1ermo eC& =M 2col" ?KK34 Heritas
Luaeritur $n ei imagineE,& 2+e!(rul locuiete $n imaginea lui Dumnezeu"3
Dim'otri!(& @i*er e !era religione eclar(4 5Rinteriore homine ha*itat
!eritas," 2+e!(rul locuiete $n omul interior"3 Heem 'rin aceasta
coinciena intre imago Dei i interior homo"
=G Enarr" In Ps" @IH& T 2col" KA>34 Porro autem& charissimi& meminisse
e*emus a imaginem Dei nos esse factos& nec ali*i Luam $n i'so inte6
llectu,F U*i autem homo a imagine eifactum se no!it& i*i aliLui $n se
agnoscit am'lius esse Luam atum est 'ecori*us," 2Iat( e ce& 'rea6iu*ite&
noi tre*uie s( ne amintim c( am fost f(cui u'( imaginea lui Dumnezeu& ar
nic(ieri altune!a ec%t $n inteligen(F +colo une omul se tie creat u'(
imaginea lui Dumnezeu& el recunoate c( are $n el mai mult ec%t li s6a at
animalelor"3
i Cor"& eH GJ"
=K In loannis e!angelium& tract" @eeHUI& T 2col =CTK39 C_ristus este
Deus& anima rationalis et caro," 2Christos este Dumnezeu& su:et raional i
came"3
=J 1ermo CCeeHIl& G 2col& ==AG34 Her*um susce'u totum Luasi 'lenum
hominem& animam et cor'us hominis Ei i aliLui scru'ulosius !is auire Luia
animam et carnem ha*et et'ecus,
=C Enarr" $n Ps"& @IH& I 2col& KAC3"
=> Contra <austum& eeII& TC 2col" GAG39 Est enim et sana Ecclesia
Domino 0esu Christo $n occulto u)or" Occulte Lui''e atLue intus $n a*scon6
ito secreto s'irituali anima humana inhaeret Her*o Dei& ut sunt uo $n carne
una," 2C(ci sf%nta 8iseric( este eo'otri!(& $n chi' ascuns& soia Domnului
Nostru Isus Christos& De fa't& $n chi' !oalat i $n interior& $n taina s'iritului&
su:etul omului se ataeaz( e !er*ul lui Dumnezeu& 'entru ca s( .e oi $ntr6
o singur( carne"3 +ugustin se refer( aici la E'h H& T= i urm"9 lat( e ce omul
$i !a '(r(si 'e tat(l s(u i 'e mama sa i se !a uni cu soia sa +ceast( tain( 2p
)uMtrp'iou& sacramentum3 este mare i o s'un $n ra'ort cu Christos i cu
8iserica,"
AM +ugustin& De Trinitate& eIH& AA9FReformamim $n no!iiate mentis
!estrae& ut inci'iat illa imago a* illo reform(ri a Luo formata est," 2Refor6mai6
!( $n noutatea s'iritului !ostru& 'entru ca aceast( imagine s( $ncea'( s( .e
reformat( e cel 'rin care ea a fost format("3
A= Trimit la 'rezentarea acestor ate $n4 C" / 0ung& 1im*olismul man6
alei,& Psihologie i alchimie"
AA Psihologie i alchimie& 1im*olurile sinelui,"
AT tEf" Des're acest su*iect& 'aragr"C= in +ton"& o'" C%t"
AG Ireneu& +!ersus haereses& II& H& =& amintete octrina gnostic( u'(
care Christos 2ca @ogos emiurg3& $n momentul $n care a creat .ina #amei
sale& a az!%rlit6o in 'leroma& aic( a se'arat6o e cunoatere," De fa't&
creaia sa 'rous $n afara 'leromei& $n um*r( i $n !i" Du'( octrina lui
Halentin 2+!" Daer" I& ==& =3 Christos nu a ieit in eonii 'leromei& ci in
mama situat( $n afara 'leromei" Ea l6a n(scut cu o um*r(," Dar el& 'entru
c( este *(r*at,& a t(iat um*ra e la el i s6a re$ntors $n 'leroma 2_cu touto!
Oe'io)o!P 2evH te ''e!a Craa'5o!ra rcomo;a!ra c'E%auttri7 ti7! o_u)!
!as'ausi! sic )o nf fp'iS ua3 $n tim' ce mama sa a fost l(sat( $n urm(& $n
um*ra i !iul su*stanei s'irituale,& 'entru a6i nate 'e emiurgi i O'eP
'antocrator6) lumii inferioare," C%t 'ri!ete um*ra care 'lana easu'ra lumii&
ea este& aa cum o tim iS e!anghelii& 'rince's hu7us muni& 'rinul acestei
lumi" Dia!olul&
A? Cf" 1ch(rf& Die /estalt 1atans im +lten Testament"
AK 1;m*ol%_ es /eistes& 1'iritul #ercur, 2'aragr" AJ=3"
AJ Iueo6cretini gnostici i sincretici&
AC 1ect( gnostic( menionat( e E'i'hane& Daer"& @eee l6T i e #iiei
Psellus& De aemoni*us& $n4 #arsile <icin& +uctores Platonici 2Iam*lichus e
m;steriis +eg;'tiorum,3"
An O'ortuit autem ut alter illorum e)tremorum isLue o'timus
a''elaretur Dei .lhis 'ro'ter suram e)cellentium9 alte !uro i'si e) iametro
o''ositus& moli aemonis& 1atanae& ia*oliLue .lius iceretB," 2+ tre*uit ca
unul in aceti oi e)tremi& cel *un& s( .e numit .ul lui Dumnezeu atorit(
m(ririi sale9 i ca cel(lalt& care $i este iametral o'us& s( .e numit .ul
emonului r(u& al lui 1atan i al ia!olului"3 2Origene& Contra Celsum& HI& G?&
J col" =TKJ"3 O'uii se oniioneaz( reci'roc4 U*i Lui malum est OFP i*i
necessario *onum esse malo contrarium OFP +lterum e) altero seLuitur&
'roine aut utrumLue colenum est neganumLue*ona et mala esse9 aut
amisso altero ma)imeLue malo& *onum LuoLue amissum o'orter," 2+colo
une e)ist( ce!a r(u OFP e)ist( necesar i *inele contrar r(ului OFP Unul
ecurge in cel(lalt4 'rin urmare& sau le su'rimi 'e am%nou( i negi c(
e)ist( *inele i r(ul9 sau& unul .in amis i mai ales r(ul& tre*uie s( amii
eo'otri!( i *inele"3 2Contra Celsum& II& ?="3 Contrar acestei a.rmaii clare i
logice& Origene nu se 'oate $m'ieica s( a.rme $n alt loc c( Puterile&
Tronurile i Princi'ateleE, co*or%n '%n( la s'iritele rele i la emonii im'uri
nu 'ose( $n chi' su*stanial, 2non su*stantialitezi ha*eant3 'uterea
a!ers(, o!irius a!ersaria3 i c( ele nu au fost cteate rele& ci au ales starea
e r(utate omaliie graus3 in 'ro'rie iniiati!(" <rinci'iis" I& HIII& G"3 Origene
este constr%ris s(6l e.neasc( 'e Dumnezeu ca 1ummum 8onum& cel 'uin
im'licit i 'rin urmare el are $nclinaia e a6i r('i R(ului su*stana sa" El se
a'ro'ie consiera*il e conce'tul augustinian 'ri!atio *oni" +tunci c%n
eclar(4 CertBn namLue est mallum esse *ono carere," 2Este sigur c( a .
r(u $nseamn( a . li'sit e *ine"3 Dar aceast( fraz( este 'receat( imeiat e
aceasta4 Receere autem a *ono& non aliu est Luam e]ci $n malo," 2+ te
retrage in *ine nu este altce!a ec%t a te realiza $n r(u"3 oDe Princi'iis& II&
Ie& A"3 Otigene a*at( astfel clar c( s'orirea unuia $nsenin( iminuarea
celuilalt i c(& 'rinurmares *inele i r%ul formeaz( 7um(t(ile echi!alente ale
unei o'oziii"
TM +! haer" II& G& T
T= Oraio a /raecos& col" CA>" 2Hezi i 'aragr JG aa+ionF O' c%t"3
Col& =MCM"
=T Hasile gmete c( o*scuritatea lumii 'ro!ine in um*ra 'roiectat(
e cor'ul cerului" 2De)ameron& II& ?"3
# Domilia nuo Deus non est auctor malorum 2Dumnezeu nu este
autorul relelor3" #igne& P /"& eeeI& col =G= De s'iritu sancto& col" TJ"
TK #igne& P" /"& eHE%:& col" ==TA i urm"
== Res'onsiones a orthoo)as& col" =T=T i urm" Cunoscute ca Iustini
o'era s'uria"
TC Paragr" =C6AM 2col J=K i urm"3"
> Contra a!ersarium legis et 'ro'hetarum& =& G i urm"4 Nune !ero
ieo sunt omnia *ona& Luia sunt aliis alia meliora& et *onitas inferiorum a6it
lau%*us maliorum&" Ea !era Luae icuntur mala& aut !itia sunt rerum
*onarum& Luae omnino e)tra res *onas 'er se i'sa alicu*i esse non 'o6
ssuntF -e i'sa LuoLue !itia testimonium 'erhi*ent *onit(i naturarum
nuo enim malul est 'er !itium& 'rofecto *onum este 'er naturam Hitium
Lui''e contra naturam est& Luia naturae nocet" Nec noceret& nici *onum eius
minueret& Non est ergo malum nisi 'ri!atio *oni" +c 'er hac nusLuam est nisi
$n re aliLua *onaF +c 'er hoc *ona sine mali esse 'ossunt& sicut i'se Deus&
et LuaeLue su'eriora coelestia4 mala non suntF -i autem nocent& *onum
minuunt4 et i am'lius nocent& ha*ent ahuc *onum Luo minuant9 et i to6
tum consumunt& nihil naturae remane*it cui noceatur& ac 'er hoc malum eri$
a Luo noceatur& Luano natura efuerit& cuius *onum noceno minuatur,"
Dei Dialogus nuaestionum @eH nu este un tratat autentic al lui +ugustin& el
re'rouce clar 'unctul lui e !eere4 nuaest eHI4 Cum Deus omnia *ona
crea!it& nihilLue sit Luo non a* #o conitum sit& une malulQ Res'" #alum
natura non est9 e 'ri!atio *oni hoc nomen acce'it DeniLue *onum 'otest
esse sine malo& e malum non 'otest esse sine *ono& nec 'otest esse
malum u*i non fuerit *onum OFP IeoLue Luano icimus *onum& naturam
lauamus9 Luano icimus malulm& non naturam& e !itium" nuo est *onae
naturae contrarium& re'rehenimus," 2Deoarece Dumnezeu a creat toate
lucrurile *une aa $ncai nu e)isl( nimic s( nu f% fost creai e el" e une !ine
r(ulQ R(s'uns4 r(ul nu esie o natur(4 'ri!area e *ine pli'sa *ineluiP a c('(tai
acest nume" 8inele 'oate . f(r( r(u& ar r(ul tiu 'oate . Iar( *ine" -i nu
'oate e)ista r(u acolo une nu a e)istat *ine" Prin urmare& atunci c%ti zicem
*ine, E& noi l(u(m natura9 c%n s'unem r(u,& noi *lam(m& nu natura& ci
efectul $m'otri!a naturii *une"3
GM IniLuitus nulla su*stantia esf" 2R(ul nu are o su*stan("3 =" C"
CCeeHI=I 2col" A?>M3 Est natura $n Lua nullum malum est& !el etiamEnu6llum
malum esse 'otest" Esse autem natura& $n Lua nullum honum sil& nan 'otest,"
2E)ist( o natur( $n care nu e)ist( r%u sau chiar $n care nu 'oate e)ista r(u"
Dim'otri!(& nu 'oate e)ista o natur( $n care s( nu e)iste *ine"3 =" C& C@e 2col"
A?C= urnii&36 [
C@eeH=" Nulla est su*stantia mali4 Luia Luo auctorem Deum non
ha*et& nori est4 ita !itium corru'tionis nihil est aliu Luam inorinatae !el
esierium !el actio !oluntaris,"
GA 1ermones su'osititii& =&T& col" AACJ" Non ferrum est malum9 e cui
a facinus utiturferro& i'se malus est,"
GT 1umma theologica& =& Luaest" GC& ="
GG @" c" GC& T"
G? 1umma contra /entiles& ===& T" 1umma theologica& =& Luaest" GC& A"
GE $n ecretele celui e6al IH6lea Conciliu in @atran& s6a zis4 Dia*olus
enim et alii aemoms a Deo Luiem natura creai sunt *oni e i'si 'er se
facti sunt mali, Denzinger& Enchiriion s;m*olorum ei e.nitionum& '" ==>"
GC Darnac_ oIstoria ogmelor& tra" <ranc& =>TA& '" TTA3 le sta*ilete ca
at( e a'ariie $nce'utul secolului al IH6lea i cree c( ele nu conin nici un
iz!or care s( 'oat( . atri*uit cu certituine secolului al II6lea," El estimeaz(
c( Islamul este mult su'erior acestei teologii" Vah!e ca i +lah sunt imagini
s'ontane ale lui Dumnezeu& $n tim' ce $n Domeliile clementine a!em e6a
face cu un s'irit 'sihologic 'us 'e cugetare" +ceasta nu $nsemneaz( musai c(
am a!ea e6a face cu o ezintegrare a ieii e Dumnezeu" Teama e
'sihologie nu tre*uie $m'ins( 'rea e'arte"
G> Dialogue E+mantius 2eitat e 1ane 8a_hu;sen& =>M=& '" ==>3"
?M Hezi triaele funciilor $n4 1;m*oli_ es /eistes& =>GC& '" ?T i urm"
Triaa feminin(& aic( somatic( este format( in sm/uu%ct 2orin(3& K';fp
2m%nie3 i Jm_ 2m%hnire39 cea masculin( in N& o;uruKe 2raionare3& ;!c*aic
2cunoatere3 i j'K'o 2team(3"
T= Clementis Romani Luae feruntur Dom%liaeee& hom" ee& II
?A $n loc e oiicmc9 ;!courpc9 lectura otf)fpj9 mi se 'are c( .imizeaz(
un sens mai *un" P(rintele e @agare 2Clementina& '" =>M3 ofer( $n acest
loc4 Ttacmc9 ou/xa" Oucmi9 ;!%f Oir"
?7 Domiliae ee& ee& T4 tpj9 us)% tt7! tc'ar!"
?G Panarium& I& '" AKJ"
?? Clementis Dom" ee& hom" ee& HII" Nu $nt%lnim la Clement nici o urm(
in aceast( atituine efensi!( 'ri!itoare la ualismul maniheist care $i
caracterizeaz( 'e autorii cretini mai t%rzii" Prin urmare& homeliile sale
tre*uie atate la $nce'utul secolului al II6lea& ac( nu mai e!reme&
?K Dennec_e& Neutestamentliche +'o_r;'hen& '" TM> i urm"
?J #arcu& e& =C9 #atei& eIe& =J"
?C 1crisoare 'ersonal( aresat( autorului la =A fe*ruarie =>?M"
?> Te)tul care se refer( la moartea 'rimilom(scui egi'teni"
KM Talmuul in 8a*;lon& Tratat 8a*a mama& KM"
K= Numerii& eec& =K"
KI Talmuul in 8a*;lon& Tratat 8era_oth J a
KT #irasch Tanchuma 1chemoth eHII"
KG R%chi"
K? #irasch es're C%ntarea Cit(rilor& II& K"
KK 8ereschit Ra**a& eII& =?"
KJ @" c& eeeIe& K"
KC Talmuul in 8a*;lon& Tratat Pesachim ==> i Tratat 1anherin
II?=MT" M> @" c& Tratat 1anherin II& >J"
JM @" c& Tratat 8era_oth =K"
J= +_tariel este un termen tehnic care se com'une in _tr" mether
2coroan(3 i El" Numele lui Dumnezeu"
+!em aici o acumulare e nume i!ine numinoase" Talmuul in
8a*;lon& lEratat 8era_oth J" = +urora& oer #orgenrothe im +ufgang& =K& ?G&
2'" A=?3" J? 1a!antul meu 'rieten Hictor chite 2Dominican 1tuies& !oi" II&
=>G>& nr" G& '" T>=3 cree c( 'oate etecta $n mine urmele maniheismului Eu
nu 'ractic meta.zica& $n schim* o 'ractic( .loso.a ecleziastic(" Iat( e ce
tre*uie s( 'un $ntre*area4 ce s( facem cu eternitatea infernului& cu os%na i
cu ia!olulQ Teoretic aceste lucruri nu ar tre*ui s( se *azeze 'e nimic4 atunci
ii cum s6ar $m'(ca aa ce!a cu ogma os%nei eterneQ Dar ac( ele au totui
o *az( oarecare4 ceea ce le susine nu 'oate . niciecum un *ine" Prin
urmare& une s( .e oare 'ericolul ualismuluiQ De altfel& criticul meu ar .
tre*uit s( tie $n ce m(sur( eu 'un accentul 'e unitatea 1inelui& acest arheti'
central care re'rezint( un com'le)io o''ositorum 'rin e)celen( i c(& 'rin
urmare& nu inclin nici c%t negru su* unghie s're ualism"
JK #i s6a o*iectat c( Christos nu este un sim*ol !ala*il al 1inelui& ci
oar un succeaneu $nel(tor al acestuia" Nu6mi 'ot $nsui acest 'unct e
!eere ec%t ac( se ra'orteaz( la o e'oc( mai recent( care este ca'a*il(
s( utilizeze critica 'sihologic(9 ar nu este cazul ac( el 'retine s( 7uece i
era 're6'si6hologic(" Nu numai c( Christos re'rezenta totalitatea& ar el i era
aceast( totalitate ca fenomen 'sihic"
JJ Tot aa cum natura transcenent( a luminii nu 'oate . e)'rimat(
ec%t 'rin imaginea cor'usculilor i unelor"
JC Pri!itor la e)'eriena 1inelui& cf" Psihologie i alchimieX 2#analelc
$n !ise,3 i Dialectica eului i incontientului"
CA 8asilie a tr(it $n secolul al oilea"
CT Elenchos& HII& AJ& C i =A 2'" AMJ3"
CG @" c& AM& =M 2'" =>>3"
C? @" c"& AA& =? 2'" AMM3"
CK $nt%lnim acelai cu!%nt $n cele*rul 'asa7 al lui Wosim asu'ra
craterului 28erthelot& Collection es anciens alchimistes grecs& III& @I& C34
!K'auv tni to ;e!oi9 to ao! 2" Re$ntoarce6te la rasa ta3"
CJ Tre*uie s( menionez aici octrina !alentinian( es're horos la
Ireneu 2+!" Daer"& =& A& A i urm"3" Doros este o for(, sau un numen ientic
cu Christos sau cel 'uin care eman( in el" Doros 2limit(3 Om(sur(7 are ca
sinonime4 K'oKrp)rpj9 2'un(torul e limite3& 77" vTa;af;vifj9 2care conuce
altune!a3& ma'Jiia)fp 2emanci'atorul3& Nm'coTnc9 2m%ntuitorul3& a)cm'oL
2cruce3& El oron( i $nt(rete uni!ersul& aa ca Christos" Nn tim' ce 1o.a era
f(r( form( i tar( .gur( ca em*rion,& Christosul s6a milosti!it e ea& a
r(stignit6o 'e crucea sa i i6a at form( 'rin 'uterea sa,& $n aa fel $nc%t ea a
iz*utit m(car s( se nasc(9 el i6a mai (ruit i un 'resentiment al !eniciei,"
Te)tul face s( reias( o ientitate a crucii cu horos& aic( cu Christos& imagine
reluat( e Paulin in Nola4
regnare eum su'er omnia Christum& Lui cruce is'ensa 'er Luattuor
e)tima ligni Luattuor atingit imensum 'arti*us or*em& ut trahat a uitam
'o'ulos e) omni*us oris "
2Christosul st('%nete& Dumnezeu& 'este toate lucrurile El care& 'e
crucea $ntins( s're cele 'atru e)tremit(i ale lemnului +tinge lumea i!izat(
$n 'atru '(ri& Pentru ca s( auc( la !ia( noroaele e 'retutineni"3
2Carmina& eIe& KT> i urm"& '" =GM3" Des're cruce ca fulger, i!in& !ezi4
/estaltungen es Un*eBussten& III& 'aragr" ?TT"
CC Elenchos& HII& AJ& ? 2'" AMK3"
C> @" c& AK& ? 2'" AMG3" Panarium& eeeI& ?"
@" C& HII& A=& ? 2'" =>J3" nuis'el& Not( es're 8asilie, $n Higiliae
Christinae& =>GC&==&A"
>E Des're natura 'sihologic( a a.rmaiilor gnostice& !ezi nuis'el4 Philo
un altchristliche D(resie& '" GTA& une $l citeaz( 'e Ireneu& +!" Daer"& II& G&
A4 I Luo e)tra et Luo intus icere eos secunum agnitionem et ignoran6
tiam& e non secunum localem senteniam, 2ceea ce s'un ei es're
interior i e)terior se ra'orteaz( la cunoatere i la ignoran(& ar nu la
localizare3" Iat( e ce tre*uie s( $nelegem ceea ce urmeaz( ca o escriere a
coninuturilor incontiente4 In 'ier omate autem& !el $n his Luae continentur
a 'atre& faa a Demiurgo aut a* angelisF Conineri a* inenerra*ili
magnituine& !elut $n circulo centrum, 2Ceea ce& $n 'leroma sau $n ceea ce
este coninut e c(tre Tat(l& a fost f(cut e c(tre emiurg sau e c(tre $ngeri
OFP este coninut e c(tre o m(rime ine)'rima*il(& ca i centrul $ntr6un cerc3"
#oul $n care !ee nuis'el 'roiecia nu6i r('ete nimic in realitatea sa unui
coninut 'sihic i nu $nseamn( c( un fa't ar . ireal 'entru c( nu 'oate .
cali.cat ca 'sihic" Psihicul este realitate 'rin e)celen("
>G Cf" Psihologie i alchimie 2#anala,3 ca i /estaltungen es
Un*eBussten"
>? Hezi $n aceast( 'ri!in( /estaltungen es Un*eBussten i $n s'ecial
ul6timile ou( ca'itole"