Subiectul 1

Presiunea dinamica de fund pd , se defineste ca fiind presiunea masurata la media

perforaturilor cu sonda curgand.
Presiunea masurata la suprafata in acest caz (in capul de eruptie) se numeste presiune
dinamica de suprafata.
Subiectul 2
Presiunea statica de fund pc , se defineste ca fiind presiunea masurata la media
perforaturilor cu sonda inchisa dupa ce aceasta se stabilizeaza (presiunea nu mai creste,
atingand valoarea maxima). Este presiunea existenta pe conturul exterior al zonei de
drena de raza rc si se mai numeste si presiune maxima de zacamant.
Subiectul !
"atia de solutie rs , se defineste ca fiind cantitatea de gaze care se gaseste dizolvata
intr#un metru cub de titei $mort% in anumite conditii de presiune si temperatura.
Pentru conditii normale de presiune si temperatura ratia de solutie se exprima in
m
!
&'m
!
.
TN ( 2)!,1* + , tN ( -. /
pN ( 1-1!2* Pa ( 1,-1!2* 0 1-
*
&'m
2
( 1,-1!2* bar
Pentru conditii standard de presiune si temperatura ratia de solutie se exprima in St
m
!
'm
!
.
Ts ( 211,1* +, ts ( 1*2 /
ps ( pN
Subiectul 3
4aca se considera 1m
!
de titei mort si gazele care#l insotesc, exprimate m
!
& sau Stm
!
,
este evident ca actionand asupra acestui sistem prin marirea presiunii, o parte din gaze se
dizolva in titei. 5arind in continuare presiunea la un moment dat intreaga cantitate de
gaze se dizolva in titei. Presiunea la care are loc acest fenomen se numeste presiune de
saturatie psat. 6n termeni de zacamant presiunea de saturatie psat, se defineste ca fiind
presiunea la care apar (ies din solutie) primele bule de gaze.
Subiectul *
"atia gaze#titei RGT, se defineste ca fiind cantitatea totala de gaze (m
!
& sau Stm
!
)
care insoteste 1 m
!
de titei mort. Practic ea se determina pe baza etalonarii sondei,
impartind debitul de gaze produs 7g , la debitul de titei al sondei Qt.
t
g
Q
Q
RGT =
Subiectul 8
9actorul de volum al titeiului bt , reprezinta volumul pe care il ocupa in conditii de
zacamant 1m
!
de titei mort. 9actorul de volum are o valoare mai mare ca unitatea,
datorita gazelor care intra in solutie in conditiile de presiune si temperatura existente in
zacamant sau in tevile de extractie.
Subiectul )
9actorul de volum al titeiului bt , reprezinta volumul pe care il ocupa in conditii de
zacamant 1m
!
de titei mort. 9actorul de volum are o valoare mai mare ca unitatea,
datorita gazelor care intra in solutie in conditiile de presiune si temperatura existente in
zacamant sau in tevile de extractie.
Subiectul 1
/oeficientul de volum bifazic u, se defineste ca fiind volumul pe care il ocupa la o
presiune si temperatura data 1m
!
de titei mort impreuna cu gazele care#l insotesc. Prin
urmare din volumul total de gaze asociate titeiului, o parte sunt dizolvate in solutie, iar
cealalta se afla sub forma de gaze libere. "ezulta:
u = bt + Bg (RGT - rs),
Bg este factorul de volum al gazelor.
Subiectul ;
/urgerea omogena are loc atunci cand in intregul zacamant presiunea este mai mare
decat presiunea de saturatie ( p < psat ) iar de la rc la rs curge o singura faza, faza lichida.
Fig. 3.
Subiectul 1-
6ndicele de productivitate se defineste ca fiind raportul dintre debitul de lichid produs
de sonda si caderea de presiune sub care are loc curgerea. 4e asemenea, indicele de
productivitate arata cat produce o sonda corespunzator unei presiuni diferentiale
( pc - pd) egala cu 1 bar.
IP este indicele de productivitate si este dat de relatia:
s c t t
t
r r b
h k
IP
ln
2

=
Subiectul 11
in cazul curgerii omogene indicele de productivitate este constant = figura *.
Fig. 5.
N este cumulativul de titei extras.
Subiectul 12
"eprezentand grafic debitul sondei functie de presiunea dinamica de fund Q = ! (pd)"
se obtine curba caracteristica sau curba de comportare a stratului si ea caracterizeaza
curgerea prin zacamant. 6n literatura de specialitate ea este cunoscuta sub denumirea de
curba IPR (6nflo> Performance "elationship) = figura 8.
Fig. #.
c$%st%t IP
p p
Q
p p
Q
tg
d c
t
d c
t
= =

=
2
2
1
1

Subiectul 1!
/urba de comportare a stratului poate fi determinata astfel:
&. Se efectueaza o operatie de cercetare a sondei, in urma careia rezulta Qt" pc si pd.
Se reprezinta grafic cele trei puncte si se traseaza curba de comportare a stratului.
/u autorul relatiei (!) se determina indicele de productivitate.
'. 5etoda prezentata mai sus implica oprirea sondei din productie pentru
determinarea lui pc. ?ceasta conduce la pierderi de productie si la costuri
suplimentare. 5ai simplu curba de comportare poate fi trasata efectuand doua
etalonari (sonda este lasata sa produca pe doua duze cu diametre diferite) in urma
carora rezulta doua seturi de perechi de valori Qt&" pd& si Qt'" pd'. "eprezentand
grafic aceste perechi de valori se obtine curba caracteristica a stratului. @lterior se
determina pc si IP.
Subiectul 13
7t max(debitul maxim de zacamant

4aca dupa un anumit timp de exploatare a sondei se traseaza din nou curba de
comportare a stratului si aceasta porneste de la un pc& ( pc , dar este paralela cu prima (A
( constant) = figura ),a inseamna ca avem de#a face cu o depletare (scadere a presiunii) a
zacamantului fara ca in urul sondei sa fi aparut o zona contaminata.
4aca curba de comportare a stratului porneste de la aceiasi valoare pc dar cu un unghi
A1 B A # figura ),b inseamna ca nu avem de#a face cu o depletare a zacamantului, ci doar cu
o contaminare a zonei din urul gaurii de sonda care face ca IP sa fie mai mic.
4aca curba de comportare a stratului porneste de la o valoare pc& ( pc si un unghi A1
B A # figura ),c inseamna ca in afara unei depletari a zacamantului, in urul sondei a
aparut o zona contaminata care face ca IP sa fie mai mic.
Subiectul 1*
Echiparea sondei in dreptul startului productiv se face in functie de natura rocii din
care este constituit acesta si de gradul sau de consolidare. 6n acest sens exista doua cazuri
distincte:
# strate alcatuite din roci compacte bine consolidate cum ar fi gresiile, calcarele
dure etc.,
# strate alcatuite din roci slab consolidate sau neconsolidate (nisipuri).
6n cazul stratelor alcatuite din roci compacte bine consolidate la care peretii gaurii de
sonda sunt suficienti de rezistenti pentru a nu se surpa se poate adopta solutia ca stratul
deschis prin fora sa ramana netubat.
Subiectul 18
?vantaele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele:
# sonda este prefecta dupa modul si gradul de deschidere:
# suprafata mare de filtrare si in consecinta producerea unor debite mari de
fluide,
# la saparea stratelor productive cu presiuni mici exista posibilitatea folosirii
fluidelor de fora cu densitate mica (stratele de deasupra fiind izolate),
# se creeaza conditii favorabile introducerii filtrelor impachetate cu pietris,
# se reduc cheltuielile legate de tubarea, cimentarea si perforarea sondei,
4ezavantaele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele:
# creste durata de sapare a sondei,
# nu permite exploatarea selectiva si separata atunci cand avem un complex de
strate productive,
# imposibilitatea realizarii unor tratamente de stimulare selective in cazul in
care exista un complex de strate productive,
# imposibilitatea realizarii unui ecran impermeabil in calea gazelor sau a apei,
daca exista cap de gaze sau apa de talpa,
# curatiri dese ale sondei in timpul exploatarii, datorita deprinderii fragmentelor
de roca de pe peretii gaurii de sonda.
?vantaele acestei scheme sunt:
# scurtarea duratei de sapare a sondei,
# permite exploatarea selectiva si separata a stratelor productive,
# permite realizarea unor tratamente de stimulare selective ale stratelor,
# permite izolarea apei de talpa si a gazelor din cupola de gaze prin cimentarea
sub presiune.
4ezavantaele acestei scheme sunt:
# nu se cunoaste precis numarul de gloante care strabat coloana si inelul de
ciment,
# nu se poate realiza un numar mare de perforaturi deoarece se micsoreaza
rezistenta coloanei,
sonda este imperfecta dupa modul si gradul de deschidere.
Subiectul 1)
Exploatarea sondelor cu un procent ridicat de suspensii solide (peste -,2 C) in fluidele
extrase la suprafata conduce la aparitia unor fenomene nedorite si anume:
= scaderea productivitatii sondelor datorita:
D formarii unor dopuri de nisip in coloana de exploatare sau in garnitura de
tevi de extractie,
D intreruperii temporare a procesului de extractie pentru eliberarea
intervalului perforat sau degaarea dopurilor din garnitura de tevi de
extractie,
= deteriorarea prin eroziune a echipamentului de fund si de suprafata,
= intreruperea partiala sau totala a afluxului in gaura de sonda prin daramarea
intercalatiilor sau a capacului marnos aferent formatiei productive. 9ormarea unor
caverne si prabusirea acoperisului stratului productiv pot conduce la blocarea
perforaturilor precum si la ovalizarea sau deplasarea coloanei de exploatare, in asa fel
incat sonda sa fie scoasa complet din exploatare. 4e asemenea, prin surparea acoperisului
se pot deschide stratele acvifere superioare, apele patrunzand in stratul productiv.
= umplerea progresiva cu nisip a sistemului de colectare si de masura de la
suprafata (conducte, rezervoare de etalonare si de depozitare etc.)
Subiectul 11
9actorii care concura la declansarea viiturilor de nisip pot avea, in functie de natura
acestora, fie un caracter obiectiv, fie un caracter subiectiv.
?stfel, dintre factorii cu caracter obiectiv se enumera :gradul de consolidare al
rocii magazin, inclinarea stratelor, vascozitatea fluidelor din zacamant si respectiv,
presiunea de fund.
Ea factorii cu caracter obiectiv mentionati anterior, care actioneaza in directia
declansarii si mentinerii viiturilor de nisip, se pot alatura si alti factori, dar de aceasta data, cu
caracter subiectiv, dupa cum urmeaza:
# alterarea permeabilitatii zonei din urul gaurii de sonda prin folosirea
unor fluide de traversare neadecvate (deteriorarea permeabilitatii zonei
din urul gaurii de sonda in timpul foraului datorita contaminarii cu
fluidul de fora sau cu filtratul acestuia),
# executarea necorespunzatoare a cimentarii coloanei de exploatare, in
special in dreptul stratelor productive,
# perforarea nesatisfacatoare din punctul de vedere al uniformitatii,
penetrabilitatii si a suprafetei de comunicare cu stratul,
# realizarea unor presiuni diferentiale mult prea mari in timpul operatiilor
de punere in productie,
# exploatarea fortata a sondelor,
# deteriorarea liantului matricei ca urmare a executarii unor operatii
repetate de stimulare a afluxului,
Subiectul 1;
5ecanismul producerii viiturilor de nisip
Pentru a explica mecanismul producerii viiturilor de nisip s#au emis mai multe
ipoteze dintre care doar trei par a fi mai importante si anume:
D deplasarea nisipului din strat in sonda are loc atunci cand cimentarea granulelor
de nisip este slaba, iar in timpul exploatarii sondei se aplica o presiune diferentiala
strat#sonda mare,
D deplasarea nisipului din strat in sonda are loc ca urmare a aparitiei apei de
sinclinal care dizolva materialul de cimentare a granulelor de nisip (fenomen care
are loc in prezenta apei existente in momentul sedimentarii nisipului, apa a carei
compozitie este diferita de cea a apei de sinclinal),
D deplasarea nisipului din strat in sonda are loc datorita scaderii presiunii de
zacamant, care are ca rezultat tasarea stratelor si distrugerea materialului de
cimentare.
Subiectul 2-
5etodele cunoscute si aplicate atat in tara cat si in strainatate, in scopul controlului
nisipului, se pot grupa in:
# metode mecanice,
# metode chimice,
# metode combinate.
6ndiferent de metoda, rolul de limitator al migrarii particulelor solide din formatia
productiva il indeplineste un ecran filtrant artificial, format dintr#un nisip de cuart cu o
granulatie controlata, plasat la nivelul formatiei productive si mentinut la randul sau, fie
printr#un liant de natura chimica (rasina), fie printr#un filtru metalic.
Subiectul 21
4intre metodele aplicate la scara mondiala in scopul controlului nisipului, metodele
mecanice inregistreaza o frecventa in aplicare, cu mult superioara frecventei aferente
tuturor celorlalte metode proprii acestui domeniu.
5etodele mecanice sunt:
6nectia conventionala de nisip de cuart in stratul productive
@tilizarea filtrelor metalice:
1. 9iltre cu orificii
2. 9iltre cu slituri (fante) 9iltrele cu fante longitudinale rezista mai bine la
tractiune, iar cele cu fante transversale la presiune exterioara.
!. 9iltre cu infasurare de sarma
Echiparea sondei cu un filtru metalic impachetat cu pietris in gaura de sonda
largita din timpul foraului sau in coloana cu precompactare in spatele
perforaturilor (gravel # pacFing).
Subiectul 22
9iltre cu slituri (fante) .Se construiesc din burlane de tuba sau tevi de extractie in care se
practica niste deschideri dreptunghiulare numite slituri sau fante, dispuse longitudinal sau
transversal pe suprafata burlanului (fig. 1. ).
9iltrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune, iar cele cu fante
transversale la presiune exterioara.
Fig. &. Fi)tru cu s)ituri
Sliturile se executa prin frezare cu freze circulare, prin taiere cu flacara
oxiacetilenica sau eroziune anodomecanica.
Subiectul 2!
9iltrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune, iar cele cu fante
transversale la presiune exterioara.
Subiectul 23
9iltre cu infasurare de sarma.?cestea sunt confectionate din filtre cu orificii
circulare sau filtre cu slituri mai mari, pe suprafata carora se sudeaza, in lungul
generatoarelor, niste vergele metalice care indeplinesc rolul de suporti (distantiere) pentru
infasurarea in exterior a unei sarme de otel, nichel sau bronz (fig. 2. ).
Fig. '. Fi)tru cu i%!asurar* d* sar+a
4istanta intre spire, t, se ia ca si in cazul filtrelor cu slituri.
6n prezent, pe plan mondial, se folosesc filtre cu infasurare de sarma canfectionate
in totalitate din materiale inox.
Subiectul 2*
/ele mai bune rezultate se obtin prin folosirea sarmei cu sectiune trapezoidala,
care realizeaza deschideri divergente spre interiorul burlanului, creind acel $spatiu de
fuga% pentru granulele de nisip.
Subiectul 28
Efectul montarii unui filtru
Fig. 3. ,!*ctu) +$%tarii u%ui !i)tru
6n momentul in care sonda este pusa in productie granulele fine de nisip vor fi
antrenate din strat in sonda, iar cele cu dimensiuni mari se vor opri la intrarea in
deschiderea filtrului = figura !.
Granulele de nisip cu dimensiuni mai mari oprindu#se in fata deschiderii filtrului
formeaza aici un fel de filtru natural format din fractii de nisip care se aseaza in mod
gradat (fractii cu dimensiuni din ce in ce mai mici) pe masura ce creste distanta de la
peretele filtrului.
Explicatia acestei antrenari selective consta in faptul ca viteza de curgere este
maxima in urul gaurii de sonda. "ezulta ca in aceasta zona va fi antrenata o gama mai
mare de granule de nisip. Pe masura departarii de sonda viteza scade, ceea ce face ca
antrenarea nisipului sa fie mai redusa.
P$dir*a granulelor mari la intrarea in filtru apoi a celor mici in spatele acestora in
mod gradat, conduce la formarea asa numitei b$)t* stabi)* respectiv a unui filtru natural
cu efect de retinere a particulelor solide care tind sa treaca din strat in sonda.
Permeabilitatea in aceasta zona este mult mai mare fata de permeabilitatea initiala
a rocii datorita reducerii rezistentelor la curgere.
Subiectul 2)
4imensionarea filtrelor metalice
Pentru dimensionare se folosesc relatiile deduse pe cale experimentala de catre
/oberleH.
Parametrul care se ia ca baza de calcul, este diametrul efectiv de fractie care impreuna cu
fractiile de dimensiuni mai mici reprezinta ;-C din greutatea probei analizata
granulometric. ?ceasta valoare se citeste pe curba de compozitie granulometrica (curba
de trecere) = figura 3.
Practic se ia o proba de nisip din formatie si se face o analiza granulometrica. Se
traseaza curba de compozitie granulometrica si se citeste pe curba diametrul
corespunzator procentului de ;-C.
Fig. -. .urba d* c$+p$/iti* gra%u)$+*trica
Pentru filtrele cu fante, latimea deschiderii unei fante va fi egala cu:
lf(2dn;-C
Pentru filtrele cu orificii, diametrul unui orificiu va fi egal cu:
do(!dn;-C
Subiectul 21
4imensionarea filtrelor metalice
Parametrul care se ia ca baza de calcul, este diametrul efectiv de fractie care impreuna cu
fractiile de dimensiuni mai mici reprezinta ;-C din greutatea probei analizata
granulometric. ?ceasta valoare se citeste pe curba de compozitie granulometrica (curba
de trecere)
Subiectul 2;
Ialoarea optima pentru ratia pietris#nisip in cazul impachetarii cu pietris este *#8.
Subiectul !-
Experimentele de santier arata ca, odata cu cresterea cantitatii de apa produsa,
productivitatea sondelor scade, iar viiturile de nisip se accentueaza. ?ceasta se datoreaza
aparitiei perturbatiilor locale de presiune, din cauza numeroaselor interfete care se misca
prin canalele rocii si provoaca miscarea particulelor mici, precum si dizolvarii
materialului de cimentare.
Subiectul !1
Echiparea sondei cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de
sonda largita din timpul foraului este cea mai eficienta metoda mecanica de a combate
patrunderea nisipului in sonda si de a asigura in acelasi timp pierderi mici de presiune la
curgerea lichidului din strat in sonda. ?ceasta metoda conduce la extinderea zonei
artificiale de filtrare cu permeabilitate imbunatatita la o distanta mai mare de axul gurii de
sonda, extindere care atrage dupa sine cresterea debitelor de fluide extrase.
Subiectul !2
6n cazul sondelor tubate, cimentate si perforate matoda recomandata este echiparea cu un
filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris cu precompactare in spatele
perforaturilor
Subiectul !!
"educand debitul de lichid si pastrand debitul de gaze (marindu#se deci ".G.J.) cantitatea
de nisip produsa a scazut. ?ceasta se explica prin faptul ca micsorandu#se numarul de
interfete gaz#lichid, este antrenat mai putin nisip din strat.
Subiectul !3
6n cazul filtrelor impachetate in coloana, folosindu#se nisipuri uniforme
(coeficient de neuniformitate de 1,*) si permeabilitate * 4arcH, s#a constatat ca valoarea
caderilor de presiune prin perforaturi este mai mare in cazul in care numai perforatura
este plina cu pietris, comparativ cu situatia in care avem precompactare in spatele
coloanei si extrem de mare cand perforatura este plina cu nisip din formatia productiva
(fig. ;).
Fig. 0. ,!*ctu) p)asarii pi*trisu)ui Fig. &1. 2ariatia p*r+*abi)itatii
p*r!$raturii asupra pr$ducti3itatii.
i% !u%cti* d* d*bit )a !i)tr*)*
i+pach*tat* cu pi*tris i%
c$)$a%a" !ara
pr*c$+pactar* i% spat*)*
p*r!$raturi)$r.
Subiectul !*
cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda si de asigura in
acelasi timp pierderi mici de presiune la curgerea lichidului din strat in sonda este
echiparea sondei cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de sonda
largita din timpul foraului
Subiectul !8
6nectia la ratii mari conduce la aparitia unor fenomene care pot influenta negativ
productivitatea sondei si controlul nisipului dupa cum urmeaza:
a) /urgerea turbulenta care are loc in lungul tevilor de extractie pana la formatia
productiva conduce la o agitare puternica a pietrisului aflat in suspensie. /a urmare a
acestei agitari, particulele de pietris colturoase se pot sparge sau rotuni ca efect al
ciocnirii reciproce dintre acestea a frecarilor cu peretii tevilor de extractie, al impactului
cu peretii coloanei de exploatare (la iesirea din mufa de incrucisare a circulatiei) si al
strangularii curgerii la nivelul intrarii in perforaturi. 6n aceasta situatie granulatia fina a
pietrisului va diferi de cea proiectata, fapt care face ca eficienta controlului nisipului sa
scada simtitor.
b) 6nectarea pietrisului cu debite mari de fluid si in concentratii scazute
favorizeaza transportul acestuia la distante mari de gaura de sonda si amstecarea cu
nisipul din formatia productiva. ?ceasta face ca permeabilitatea amestecului pietris#nisip
de formatie sa scada foarte mult, chiar si la procente volumetrice relativ mici de nisip de
formatie in pietris (fig. 18).
c) 9ormarea unor zone de canalizare preferentiala a fluidului de transport.
d) /resterea prematura a presiunii de inectie si finalizarea operatiunilor de
inectie inainte de realizarea unei compactari corespunzatoare a formatiei productive.
Subiectul !)
"asinile folosite se impart in doua mari grupe: rasini la care agentul de intarire
este adaugat acestora la suprafata, inainte de a fi introduse in sonda (rasini activate intern)
si rasini la care agentul de intarire este introdus dupa ce acestea au fost inectate in
formatie (rasini activate extern). "asinile pot fi de tip epoxidic, furanic si fenolic.
Subiectul !1
/onsolidarea cu autorul rasinilor sintetice se face dupa urmatoarele procedee:
1) Procedeul prin care nisipul (pietrisul) se amesteca cu rasina la suprafata, dupa
care are loc transportul in formatia productiva.
Procedeul se realizeaza in doua variante:
- se inecteaza in formatia productiva un amestec de nisip si rasina, dupa care
urmeaza inectia agentului de intarire,
- se inecteaza in formatia productiva un amestec format din nisip, rasina si
agent de intarire.
2) Procedeul prin care rasina se inecteaza direct in formatie.
Si acest procedeu se realizeaza in doua variante:
- se inecteaza in formatia productiva rasina urmata de inectia agentului de
intarire,
- se inecteaza in formatia productiva rasina amestecata de la suprafata cu
agenul de intarire.
Subiectul !;
Solutia folosita la consolidarea cu mase plastice este compusa din: rasina
sintetica, solvent si aditivi.
Solventul are rolul de a dilua rasina si in acest scop se foloseste benzenul.
?ditivii (agenti de intarire, catalizatori, etc.) se folosesc pentru:
- reglarea timpului de reactie, astfel incat rasina introdusa in strat sa se
solidifice dupa un timp bine determinat de la inectarea in porii rocii,
- umectarea nisipului,
- stabilizarea argilelor,
- evacuarea apei interstitiale,
- marirea rezistentei retelei consolidate.
Subiectul 3-
Jevile de extractie se utilizeaza la toate sistemele de exploatare a sondelor. Garnitura de
tevi de extractie sustine echipamentul de fund si asigura ascensiunea fluidelor din strat
pana la suprafata. ?ceasta indeplineste mai multe roluri si anume :
# asigura, printr#o alegere udicioasa a diametrului si lungimii ei, folosirea rationala
a energiei de zacamant,
# permite circulatia fluidelor din coloana in tevi si invers, pentru pornirea sau
omorarea sondelor,
# proteeaza coloana de exploatare impotriva actiunii corozive sau abrazive a
fluidelor in miscare,
# permite efectuarea operatiei de pistonare la punerea in productie a sondei,
# proteeaza coloana de exploatare (atunci cand se lucreaza cu pacFere), in cazul
unor operatii sub presiune in sonda.
Jevile de extractie se construiesc din tuburi de otel fara sudura, laminate si trase la
cald prin matrite.
/onditiile de lucru din sonde fiind foarte diferite, este necesar sa se utilizeze tevi de
extractie confectionate din oteluri capabile sa suporte solicitarile la care sunt supuse si
actiunile mediului in care lucreaza.
Jipuri de tevi de extractie:
Jevi de extractie cu capete neingrosate (non#upset tubing sau &@)
Jevi de extractie cu capete ingrosate la exterior (external#upset tubing sau E@)
Jevi de extractie cu mufe din corp (integral oint).
Subiectul 31
6ndicele 1- este legat de calitatea otelului si el reprezinta efortul unitar minim de curgere
in 1-
!
psi(1 psi(-,181;*K1-
#2
da&'mm
2
)
Subiectul 32
?cesta are urmatoarele functiuni :
# proteeaza capatul inferior al tevilor si constituie un ghida la introducerea
acestora in sonda ,
# retine diferitele scule scapate accidental in sonda (pistoane, sabloane, curatitoare
depafarafina etc.), permitand totodata trecerea prin el a manometrului de fund,
aparatelor de luat probe etc. ,
ghidaul conic interior ghideaza aparatele mentionate mai sus la extragere
Subiectul 3!
/apul de eruptie propriu#zis. Este compus dintr#un ansamblu de armaturi si
robinete care se monteaza deasupra dispozitivului de sustinere a tevilor de extractie si are
urmatoarele functiuni:
# permite inchiderea sondei,
# permite reglarea debitului de fluide al sondei cu autorul duzelor,
# permite circulatia fluidelor din spatiul inelar in tevile de extractie si invers,
# permite masurarea presiunii si temperaturii la gura sondei.
4upapa d* r*ti%*r* (numita in santier si rLcFschlag) ), permite trecerea fluidelor numai
intr#un singur sens (spre coloana sondei)
?tunci cand se omoara sonda prin circulatie, folosirea ei pe intrarea fluidului de omorare
in capul de eruptie este obligatorie, deoarece impiedica intoarcerea fluidului introdus sub
presiune dupa oprirea pomparii sau in alte cazuri accidentale (spargerea conductei prin
care se face pomparea etc.).
Subiectul 33
4ispozitivul de suspendare a tevilor de extractie (denumit in santier si tubi%g h*ad sau
$a)a de etansare se monteaza pe flansa de etansare a coloanei de exploatare si serveste
atat la suspendarea tevilor de extractie cat si la etansarea spatiului inelar dintre acestea si
coloana de exploatare.
Este prevazut cu doua brate laterale asezate la 11-
-
unul de altul, care permit
controlul presiunii din coloana sau pomparea de fluide in scopul pornirii sau omorarii
sondei.
Subiectul 3*
Supapa de contrapresiune asigura inchiderea sondei in scopul efectuarii unor reparatii la
echipamentul de suprafata. 9olosirea acesteia inlatura necesitatea de a omori sonda, deci
evita colmatarea stratului productiv si reduce timpul de oprire al sondei.
Subiectul 3*
M
6n cazul punerii in productie prin circulatie de apa are rolul de a diria fluidul de fora de
la capul de eruptie la haba.
Subiectul 38
/apetele de eruptie /E? 2 # cu doua brate # pentru presiuni de 21-, !*-, )-- si 1-*-
bar se folosesc la sondele cu dificultati in exploatare, la care pentru siguranta sunt
necesare doua cai de diriare a productiei sau eventual de omorare a sondei si la sondele
de mare adancime. Se construiesc cu doua robinete principale si cu unul sau doua
robinete pe brate.
Subiectul 3)
/apetele de eruptie monobloc prezinta avantaul ca sunt mai usoare decat cele asamblate
si elimina numarul mare de etansari metalice dintre robinete si corpul capului de eruptie,
etansari care in cazul unor defectiuni de monta sau sub efectul presiunii fluidelor care
curg prin ele, eventual si al unor agenti puternic corozivi, pot sa cedeze.
Prezinta dezavantaul ca sunt mai greoaie pentru transport si monta, neputandu#se
demonta in parti componente si nu permit inlocuirea unor parti defecte.
Ea ambele tipuri se poate adapta la partea superioara dispozitivul pentru introducerea
si extragerea sub presiune a supapei de contrapresiune
Subiectul 31
PacFerele sunt dispozitive care impiedica comunicatia dintre tevile de extractie,
praini de fora, coloane pierdute, etc. si coloana de tuba a sondei sau peretii gaurii de
sonda, in care acestea se fixeaza. Primele sunt cunoscute sub numele de pacFere de
coloana, iar ultimele, fixate in teren, sub numele de pacFere de teren.
6n tehnologia moderna de extractie a titeiului si gazelor pacFerele sunt folosite la
un numar foarte variat de operatii, cum ar fi:
- exploatarea simultana si separata a doua sau mai multe strate,
- executarea unor operatii de inectie sub presiune in strat pentru protearea
coloanei de exploatare,
- inectarea de abur, pentru izolarea spatiului inelar,
- testarea stratelor cu autorul probatoarelor de strat,
- punerea in productie prin pistonare, pentru a realiza o pornire mai rapida si
mai economica.
Subiectul 3;
4upa modul de fixare pacFerele se clasifica astfel:
- pacFere cu fixare mecanica, prin manevre de rotire, manevre verticale sau o
combinatie a acestora,
- pacFere cu fixare hidraulica, prin crearea unor presiuni in tevi,
- pacFere cu fixare prin actiunea unei explozii lente = in special in cazul
pacFerelor permanente,
- pacFere cu fixare termica, provocata de inectia unui agent termic, in special la
sondele de inectie de abur.
4upa sistemul de fixare avem:
- pacFere cu bacuri,
- pacFere fara bacuri (cu picior, cu ancora, cu actionare prin expandare
hidraulica sau termica).
Subiectul *-
9ortele care actioneaza asupra unui pacFer sunt urmatoarele
1.9orta de compresiune, G, care trebuie lasata pe pacFer, dupa fixarea acestuia,
pentru asigurarea etansietatii. ?ceasta forta rezulta din lasarea pe pacFer a unei parti din
greutatea tevilor cu care s#a introdus in sonda.
2.9orta de presiune, F&, care actioneaza in spatiul inelar deasupra pacFerului

( )
c * i
p d 5 F
2 2
1
3
=

1. 9orta de presiune, 92, care actioneaza sub pacFer:
( )
t
2 2
2
3
p d 5 F
* i
=

(2)
2. 9orta de presiune, 9!, care actioneaza asupra sectiunii pline a tevilor:
( )
t
2 2
!
3
p d d F
i *
=

(!)
*. 9orta de umflare,9u,datorita variatiei de presiune.
6n timpul operatiilor in sonda,pe langa G"F&"F' si F3,mai intervin si fortele
rezultate din variatia diferentei de presiune dintre interiorul si exteriorul tevilor de
extractie.
8. 9orta 9f,datorita efectului de flamba in spirala (buclare).
9enomenul de flambare apare ori de cate ori printr#un tub liber la un capat se
vehiculeaza un fluid sub presiune.
). 9orta 9t ,care apare datorita variatiei de temperatura,la care sunt supuse tevile de
extractie in timpul operatiei fata de momentul initial (fixarii pacFerului).9orta Ft se
determina exprimand alungirea ) atat prin variatia temperaturii ) = ) 6 t+ cat si prin
legea lui NooFe Ol ( Ft)7,at.
Subiectul *1
4aca in timpul operatiilor de inectie sub presiune (F'"F3"Ft si Fu au valori 5ari,
greutatea tevilor de extractie nu este suficienta pentru asigurarea etanseitatii paFerului. 6n
acest caz se creeaza, legand un agregat la coloana,presiune in spatiul inelar pentru a mari
apasarea pe pacFer.
4e asemenea,in aceasta situatie se poate folosi un pacFer cu ancore hidraulice sau un
pacFer cu armare prin tractiune de os in sus.
Subiectul *2
Punerea in productie a sondelor este operatia prin care se provoaca afluxul titeiului si
gazelor asociate din strat in sonda. Punerea in productie se realizeaza prin reducerea
presiunii exercitate asupra stratului de coloana de lichid din sonda, fie actionand asupra
densitatii acesteia (inlocuirea fluidului din sonda cu unul mai usor), fie micsorand
inaltimea acestei coloane de lichid (prin denivelare cu gaze comprimate sau pistonare).
Subiectul *!
4eoarece 5i
'
8 d*
'
P di
'
, rezulta ca presiunea de pornire este mult mai mica in cazul
inectarii gazelor comprimate prin coloana sondei si de aceea in practica se aplica numai
aceasta metoda.
Subiectul *3
Qperatia de pistonare se executa pana la adancimi de maxim 11--#2--- m, datorita
solicitarii cablului si uzurii rapide a garniturilor de etansare ale pistonului
Subiectul **
?dancimea la care s#a introdus pistonul se cunoaste dupa numarul de valuri de la toba.
Pistonul se coboara sub nivelul de lichid aproximativ 2-- m. Ea sondele cu viituri de
nisip pistonul se introduce sub nivelul de lichid aproximativ )*#1-- m.
Subiectul *8
Echiparea sondei are Rn vedere introducerea Si fixarea Rn coloana de exploatare, la
1-#1* m deasupra intervalului perforat, a unui pacFer de tip permanent frezabil, care are
rolul de a izola stratul productiv de coloana de exploatare.
6ntroducerea pacFerului se face dupT ce, Rn prealabil, s#a verificat starea coloanei
cu un curTUTtor extensibil pentru coloanT (rotrovert).
Prin construcUia sa, pacFerul permite atVt producerea sondei prin intermediul
niplurilor de etanSare (care trec prin interiorul pacFerului), cVt Si izolarea stratului cu
autorul clapetei cu care este prevTzut pacFerul la partea inferioarT.
Subiectul *)
Wn componenUa garniturii de Uevi de extracUie se includ o serie de dispozitive care
permit efectuarea unor operaUii Rn gaura de sondT, fTrT a fi necesarT extragerea Si
introducerea repetatT a garniturii de Uevi de extracUie (fig. 1). ?cUionarea unora din aceste
dispozitive (valva de circulaUie), precum Si lansarea Si etanSarea altor dispozitive (duze Si
dopuri Rn niplurile " Si 9) se face cu scule introduse cu sVrma de la suprafaUT (diametrul
sVrmei 1,; = 2,! mm). 6zolarea stratului investigat Rn vederea retragerii la altul superior,
se realizeazT cu autorul unor dopuri nerecuperabile (tip 41 sau 466) lansate, ca Si
pacFerele, cu un dispozitiv cu acUionare electricT (introdus cu cablul) sau cu acUionare
hidraulicT (introdus cu Uevile de extracUie).
Subiectul *1
Eocatorul G asigurT etanSarea Uevilor de extracUie Rn pacFer Si, de asemenea, cu
autorul lui se controleazT adVncimea de fixare a pacFerului Si se face proba fixTrii
acestuia. Pentru proba fixTrii pacFerului, se lasT pe acesta o greutate de !#* tf. 4acT
pacFerul nu rezistT la aceastT greutate, se Rmpinge prin coloanT pVnT Rn sacul sondei Si se
introduce altul.
4upT determinarea poziUiei pacFerului Si controlul fixTrii lui, Uevile de extracUie se
retrag cu locatorul la circa 2 m deasupra pacFerului. ?cest spaUiu este necesar deoarece,
Rn timpul diverselor operaUii care se executT Rn gaura de sondT, Uevile se pot alungi Si pot
exercita forUe suplimentare asupra pacFerului. EtanSarea Rn acest caz este asiguratT de
cTtre niplurile de etanSare care pot avea lungimi cuprinse Rntre !#* m.
?tVt locatorul G cVt Si niplurile de etanSare sunt prevTzute cu garnituri de etanSare
Rn formT de I, cele inferioare cu deschiderea Rn os, iar cele superioare cu deschiderea Rn
sus, pentru a asigura etanSeitatea sistemului la presiuni diferenUiale din ambele sensuri.
Subiectul *;
"educUiile de rezistenUT sunt tuburi cu pereUi groSi, cu lungimea de circa 1 m. ?cestea se
monteazT Rn zonele de maximT turbulenUT, pentru a protea Uevile de extracUie de acUiunea
erozivT a fluidului extras.
Ialva de circulaUie lateralT are rolul de a permite circulaUia Uevi#coloanT Si invers,
cVnd aceasta este necesarT = la pornirea sau omorVrea sondei, sau Rn cazul inectTrii sub
presiune a unor fluide Rn strat (acidizTri, fisurTri etc.).
4eschiderea Si Rnchiderea ferestrelor valvei se face cu autorul unui dispozitiv
manevrat de la suprafaUT cu sVrma.
Subiectul 8-
&iplul locator cu prag ". Wn acest niplu se introduce un dispozitiv de fixare
(locator) la care se poate ataSa un manometru de fund. 4upT cum aratT denumirea, prin el
nu poate trece locatorul, motiv pentru care este montat la partea inferioarT a garniturii de
Uevi de extracUie. 5anometrul de fund este fixat Rn niplul " cVnd cercetarea sondei se face
prin variaUia debitului extras (pentru Rnregistrarea presiunii dinamice). &iplul " are Si
rolul de opri cTderea Rn gaura de sondT a diferitelor scule (scTpate accidental), deci oacT
rolul de sabot.
&iplul selectiv 9. Permite trecerea prin el a locatorului, la care se poate ataSa, Rn
acest caz, o duzT de fund, un dop sau manometrul de fund. Wn niplul 9 inferior se
monteazT, de regulT, o duzT de fund pentru prevenirea formTrii criohidraUilor. 4uza se
monteazT Rn niplul 9 de la partea inferioarT deoarece aici temperatura este mai mare. Jot
Rn niplul 9 de la partea inferioarT se monteazT un manometru de fund atunci cVnd se face
cercetarea sondei prin Rnchidere. Wn niplul 9 de la partea superioarT se monteazT dopuri cu
Rnchiderea totalT sau dopuri cu Rnchiderea
Rntr#un singur sens. ?stfel se poate interveni pentru remedierea unor defecUiuni la
echipamentul de la suprafaUT fTrT a mai omorR sonda. ?cest niplu se fixeazT la o adVncime
de 2---#23-- m, pentru a permite efectuarea operaUiei de pistonare.
Subiectul 81
Ialva de siguranUT. Se monteazT la o adVncime mai mare de 1-- m. 5enUinerea
valvei Rn poziUie de lucru (deschisT) se realizeazT prin presiunea transmisT de la suprafaUT
printr#o conductT de control de X in, ataSatT la Uevile de extracUie. Scurgerea voitT sau
accidentalT a presiunii provoacT Rnchiderea valvei Si, implicit, a sondei pe Uevile de
extracUie. Se foloseSte Rn mod obligatoriu la sondele marine Rn exploatare. Ialvele de
siguranUT pot fi cu clapT Si sferice.
Subiectul 82
4atorita presiunilor mari care se pot dezvolta si pericolului producerii unor eruptii
libere necontrolate la operatiile de punere in productie a sondelor de mare adancime se
foloseste un complex de echipamente dupa cum urmeaza:
a) in timpul manevrarii tevilor de extractie
# prevenitor de eruptie tip /?5E"Q& E4 (SE) = figura 1,
# prevenitor de eruptie tip /?5E"Q& @ (49).
b) in timpul probelor de productie
# prevenitor de eruptie tip /?5E"Q& E4,
# boneta NY (fig. 1) pentru sustinerea si etansarea tevilor de
extractie prin intermediul agatatorului NY#? (fig. 2) pentru tevi
infiletat in boneta,
# mosor de legatura intre boneta si capul de eruptie (unde este
nevoie),
# capul de eruptie.
c) in timpul operatiei de pistonare:
# toate reperele de la punctul b, burlanul de pistonat, cutia de
etansare pe
cablu , dispozitivul de siguranta care previne eruptia sondei in
cazul
ruperii cablului si prevenitorul de eruptie pe cablu.
d) la sondele aflate in productie:
# dispozitivul pentru suspendarea si etansarea tevilor de extractie tip
/?5E"Q& 9, boneta NY, mosor si capul de eruptie.
Subiectul 8!
P"EIE&6JQ"@E /?5E"Q& E4 (fig. 1 ) este un prevenitor orizontal cu etansare pe
tevi si actionare manuala. Yacurile asigura simultan atat etansarea spatiului inelar cat si
sustinerea greutatii tevilor de extractie prin intermediul agatatorului. Este prevazut cu
doua iesiri laterale care asigura circulatia fluidelor in sonda. Zoaca rol de tubinghead.
P"EIE&6JQ"@E /?5E"Q& @ este un prevenitor orizontal dublu etaat cu doua
randuri de bacuri. Yacurile de os sunt cu inchidre totala, iar cele de sus cu inchidere pe
tevi. ?ctionarea lui se face hidraulic dar poate fi facuta si manual. 9olosirea lui este
obligatorie ori de cate ori se introduc sau se extrag tevile de extractie din gaura de sonda.
Subiectul 83
?nsamblul boneta#agatator (fig. 1) face legatura intre tevile de extractie si ventilul
principal al capului de eruptie (agatatorul oaca rolul de piatra).
Subiectul 8*
6n interior agatatorul denumit si N?&GE" este prevazut cu un filet special, iar la
capete cu filet pentru tevile de extractie. 6n filetul special se poate introduce un dop sau o
supapa de contrapresiune.
?gatatorul se infileteaza la teava lustruita, care permite manevrarea garniturii de
tevi de extractie sub presiune prin bacurile inchise ale un prevenitorului /?5E"Q& E4
sau a dispozitivului /?5E"Q& 9 pe o distanta de 1#; m (egala cu lungimea tevii
lustruite). ?ceasta manevra este necesara atunci cand sonda manifesta si valva de
circulatie nu poate fi deschisa pentru realizarea circulatiei de fluide in sonda. 6n felul
acesta niplele de etansare ies din pacFer si circulatia in vederea omorarii sondei poate fi
efectuata pe la partea inferioara a tevilor de extractie.
Subiectul 88
Subiectul 8)
4aca valva de circulatie este blocata si nu poate fi deschisa cu autorul dispozitivului
manevrat cu sarma atunci se procedeaza astfel:
# se demonteaza suruburile flansei bonetei,
# se extrage sub presiune garnitura de tevi impreuna cu boneta si
capul de eruptie, prin bacurile inchise ale prevenitorului
/?5E"Q& E4, pe o distanta egala cu lungimea tevii lustruite.
?stfel niplurile de etansare ies din pacFer si circulatia poate fi
efectuata pe la partea inferioara a tevilor de extractie.
Subiectul 81
Wn general, sunt patru factori care pot determina schimbTri ale eforturilor sau
lungimii Uevilor de extracUie, Rn sondele echipate cu pacFer:
1. Efectul de piston, datorat modificTrii presiunilor care acUioneazT asupra
suprafeUelor orizontale din lungul garniturii de Uevi de extracUie.
2. Efectul de flamba Rn spiralT (buclare elicoidalT) # a porUiunii inferioare a
garniturii de Uevi # atunci cVnd presiunea din interior este mai mare decVt cea din
exteriorul Uevilor de extracUie.
!. Efectul de balonare, datorat variaUiei presiunii medii din interiorul Si exteriorul
Uevilor de extracUie.
3. Efectul de temperaturT, datorat variaUiei temperaturii medii a garniturii de Uevi
de extracUie.
Subiectul 8;
S#a ales azotul din urmatoarele motive:
# nu formeaza amestecuri explozive,
# nu este toxic, nu este corosiv, nu arde, este inabusitor de foc, nu
reactioneaza cu fluidele introduse de la suprafata sau cu cele din
zacamant,
# are o solubilitate redusa in apa si titei,
# este usor de procurat ();C din volumul atmosferei este azot).
4e regula denivelarea cu azot se efectueaza numai dupa ce fluidul din sonda a fost
inlocuit cu apa.
Subiectul )-
4enivelarea fluidului din sonda cu azot, pentru provocarea afluxului, se aplica in
urmatoarele situatii:
# la punerea in productie a sondelor care deschid formatii cu N2S si
/Q2 in gazele extrase sau sunt amplasate in locuri unde pistonatul
este interzis,
# la punerea in productie a sondelor de mare adancime, care nu
pornesc prin inlocuirea fluidului din sonda cu alte fluide mai
usoare si la care pistonatul pana la adancimea 11--#2--- m nu
asigura presiunea diferentiala necesara provocarii afluxului din
strat,
# la evacuarea apei din sondele eruptive de gaze cu presiuni de strat
reduse, inundate cu apa.
?vantaele metodei sunt:
# pierderile de presiune prin frecare sunt negliabile, chiar si in cazul
tevilor de extractie cu diametre mici,
# asigura dislocuirea totala a fluidului din sonda (apa), pana la
adancimea de circa 8--- m,
# se reduce durata operatiei de denivelare a fluidului din sonda la
cateva ore, fata de cateva zile in cazul pistonatului.
5etoda se aplica diferentiat la sondele cu sau fara circulatie.
Subiectul )1
Echipamentul necesar denivelarii cu azot se compune din:
# cisterna pentru transportul azotului lichid la sonda,
# converterul pentru pomparea si vaporizarea azotului lichid la mare
presiune.
Subiectul )2
Este foarte important sa nu patrunda azot gazos in spatiul inelar dintre tevile de extractie
si coloana de exploatare, deasupra pacFerului, deoarece bulele de azot gazos migreaza
spre suprafata cu viteza de !--#*-- m'h si prin destindere formeaza presiuni suplimentare
in capul coloanei,
Subiectul )!
?scensiunea fluidelor prin tevi verticale are loc datorita energiei hidraulice manifestata
prin presiunea fazei lichide (energia potentiala de presiune) si datorita energiei de
expansiune a gazelor
Subiectul )3
6n acest caz ne intereseaza ca pentru o anumita presiune p' care trebuie
mentinuta in capul de eruptie, sa determinam debitul maxim 7max pe care poate sa il
produca sonda. Se procedeaza astfel:
# cu autorul relatiei (*) se traseaza curba de comportare a stratului
(curba 6P") =
Qstrat = !(pd)" care caracterizeaza curgerea prin zacamant (dreapta 1# figura !).
Fig. 3.
# pentru diferite valori ale debitului 7, cu autorul relatiei (2) se
calculeaza presiunile dinamice de fund corespunzatoare. Se obtine astfel un
set de perechi de valori 7, pd.
# pe aceiasi diagrama pe care s#a trasat curba de completare a stratului se
reprezinta grafic setul de perechi de valori 7, pd determinat mai sus. Se obtine
astfel curba de comportare a sondei Qs$%da = !(pd) = curba 2, care caracterizeaza
curgerea prin sonda (prin tevi).
6ntersectia dintre cele doua curbe 1 si 2 ne da debitul maxim pe care poate
sa#l produca sonda Q+a9 s$%da si presiunea de fund corepunzatoare.
Procedeul poate fi repetat si pentru alte valori ale presiunii p' in capul de
eruptie.
Subiectul )*
Wn cazul ascensiunii fluidelor prin Uevi verticale Si Rnclinate (fig.1), pe mTsurT ce
presiunea scade, pot apare urmTtoarele regimuri de curgere care se regTsesc Rn categoriile
de curgeri prezentate mai sus:
curgere bule # curgere uniform distribuitT,
curgere dopuri # curgere intermitentT,
curgere spumT # curgere intermitentT,
curgere ceaUT # curgere cu segregare gravitaUionalT.
Fig. & R*gi+uri)* d* curg*r* i% ca/u) asc*%siu%ii !)uid*)$r bi!a/ic* pri% t*3i 3*rtica)*.
Subiectul )8
Gradientul de presiune reprezinta raportul dintre variatia presiunii si variatia inaltimii
Subiectul ))
Se considera presiunea in capul de eruptie p2(1- bar. Se admite o cadere de
presiune Op(1- bar si se rezolva ecuatia (1;) pe intervalul p2(1- bar, p!(2- bar, rezultand
un Oh1 care reprezinta lungimea tevilor de extractie pe care se pierd cei 1- bar. Se
marcheaza pe grafic punctul respectiv.
Fig. '.
Se admite o noua cadere de presiune Op(1- bar si se rezolva ecuatia (1;) pe
intervalul p!(2- bar, p3(!- bar, rezultand un Oh2, respectiv un nou punct care se
marcheaza pe grafic. Procedeul se repeta pana la adancimea dorita. @nind punctele
respective se obtine curba de variatie a presiunii in lungul tevilor de extractie numita si
curba gradient.
6ntersectia acestei curbe cu adancimea medie a perforaturilor ne va da presiunea
dinamica de fund pd.
4aca cunoastem presiunea dinamica de fund pd si vrem sa aflam cu ce presiune
p2 aunge fluidul in capul de eruptie se va proceda invers fata de cele prezentate mai sus.
Pentru a calcula variaUia presiunii Rn lungul Uevilor de extracUie, se admite o
anumitT cTdere de presiune p, Rntre douT puncte (pornind de la Siul Uevilor Rn sus sau de
la capul de erupUie Rn os) Si se rezolvT ecuaUia (11) Rn funcUie de h:
a+
t
a+
a+
a+
d
: Q
g
3
p
h

=
* 1-
2 2
2
1- ;
2