Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
E timpul ca România
sã rupã tãcerea
Curând se vor împlini douãzeci de ani de la
dramaticele evenimente din decembrie 1989, când
revolta populaþiei l-a alungat din palatele sale pe
Nicolae Ceauºescu, omul care a terorizat România 24
de ani. Aceste evenimente sunt etichetate ºi azi în
România drept „revoluþie,” deºi în fiecare zi ies la
luminã noi fapte ce atestã cã revolta popularã a fost
furatã de o mâna de comuniºti educaþi la Moscova.
Aceºtia au fost nevoiþi sã deschidã frontierele ºi sã
restaureze dreptul la liberã exprimare, dar au fãcut tot
ce le-a stat în puteri ca sã pãstreze servicile secrete de
tip comunist cu ajutorul cãrora sã se menþinã la putere.
În 1978, cand am „trãdat” comunismul, România
avea douã servicii secrete majore: Securitatea ºi
Direcþia de Informaþii a Armatei (DIA), încadrate cu cca
16.000 ofiþeri operativi. Acum România are ºase
servicii secrete majore: SRI, SIE, UM 0962, STS, SPP
ºi DGIA, care au absorbit o bunã parte a ofiþerilor fostei
Securitãþi ºi a fostei DIA, precum ºi conceptul lor
operaþional importat din Uniunea Sovieticã. Potrivit
datelor din presa românã, aceste 6 fantome comuniste
sunt acum încadrate cu 30.000 de ofiþeri operativi,1 ce
consumã o bunã parte din bugetul þãrii. SRI-ul
(contrainformaþii interne), care acoperã o populaþie de
Acest articol a fost
22 milioane, are 12.000 ofiþeri. Echivalentul sãu
comunicat la a IX-a
ediþie a Simpozionului
francez, DST (Direction de la Surveillance du Territoire)
„Experimentul Piteºti – care acoperã o populaþie de trei ori mai mare, are 6.000
reeducarea prin torturã“ ofiþeri operativi. Iar echivalentul german al SRI,
(2-4.10.2009, Piteºti) Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV), care deser-
veºte o populaþie de 82 milioane, are doar 2.448
ofiþeri.2 Dacã Statele Unite ale Americii ar folosi acelaºi
raport pe cap de locuitor, FBI ar trebui sã aibã 190.000
71 agenþi, nu 12.156 cât are astãzi.
71
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 72
ªi ce dacã, mi-au spus sceptici din România. Într-o þarã cu presã liberã ser-
viciile secrete nu-ºi mai pot face de cap. Oare? În Rusia, care are de aseme-
nea presã liberã, serviciile secrete dominã întreaga viaþã economicã, socialã ºi
politicã. Preºedintele Rusiei ºi peste 50% din membrii guvernului federal sunt
foºti KGB-iºti. Potrivit datelor revistei Novaya Gazeta (republicate în SUA de
Center for the Future of Russia), peste 6.000 de lideri ai administraþiei centrale
ºi locale, identificaþi nominal, provin de asemenea din KGB. În anii comunis-
mului, KGB-iºtii erau un stat în stat. Acum ei sunt statul.
Avalanºa de servicii secrete din România de azi face o serioasã gaurã în
bugetul ei. Aceste servicii secrete continuã sã aibã finanþare secretã, ca ºi în
anii când eram la conducerea lor, ºi sã consume în secret cantitãþi
semnificative de bani ce pot fi folosiþi pentru îmbunãtãþirea asistenþei medicale
a populaþiei, creºterea pensiilor ºi alte scopuri sociale.
De ce România a rãmas stat poliþist dupã 20 de ani de la cãderea
comunismului?
În 1988, într-un interviu cu Dr. Michael Ledeen, consilier pentru terorism al
Preºedintelui Ronald Reagan, publicat în revista francezã Politique
Internationale, am prezis posibilitatea ca Kremlinul sã organizeze o loviturã de
stat în România menitã sã-l înlocuiascã pe Ceauºescu cu Ion Ilici Iliescu, un
comunist educat la Moscova, al cãrui tatã fusese atât de devotat lui Lenin încât
ºi-a botezat propriul copil cu numele lui.
Pe ce mi-am bazat aceastã afirmaþie? În anii 1970, când am avut în
subordine U.M. 0920/A, o unitate specialã a Departamentului de Informaþii
Externe (DIE) ce era însãrcinatã cu activitatea contrainformativã împotriva
URSS, aceasta a depistat ºi înregistrat magnetic contactele secrete pe care
Ion Ilici Iliescu, atunci secretar al CC al PCR pentru propagandã ºi agitaþie,
le-a avut cu un membru al unei delegaþii „ideologice” sovietice în vizitã la
Bucureºti. Acesta i-a spus: „Kremlinul ar fi mai fericit cu tovarãºul Iliescu în
fruntea Partidului Comunist Român.” Kremlinul se temea cã românii îl urau pe
Ceauºescu atât de înverºunat încât l-ar fi putut izgoni fãrã intervenþia
Moscovei, ºi cã ura împotriva lui Ceauºescu va degenera în urã împotriva
comunismului care ar fi putut merge atât de departe încât România sã cearã
retragerea din Pactul de la Varºovia. Kremlinul se temea de asemenea ºi cã o
eventualã relaxare politicã în România ar fi putut exacerba dorinþa populaþiei
din Republica Moldoveneascã de a se uni cu Patria Mamã, creând astfel un val
de fervoare naþionalistã în alte republici sovietice.
Ceauºescu, care ºtia de la U.M. 0920/A cã sovieticul ce l-a contact pe Ion
Iliescu venise în România sã recruteze aderenþi pentru o loviturã de stat în
România, a ascultat de câteva ori banda de magnetofon ce conþinea
înregistrarea acestei convorbiri pe care Iliescu, bineînþeles, nu i-o raportase. La
scurt timp dupã aceasta Ceauºescu l-a îndepãrtat pe Iliescu din anturajul sãu
apropiat, numindu-l secretar al unui comitet judeþean de partid. Pentru a nu irita
Moscova, Ceauºescu l-a pãstrat însã membru supleant al Comitetului Politic
Executiv, dar a ordonat U.M. 0920/A sã-l þinã pe Iliescu în continuã
supraveghere. (Dupã ce am pãrasit România, U.M. 0920/A ºi-a schimbat
72
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 73
73
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 74
74
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 75
75
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 76
76
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 77
„În urmãtoarele trei luni se vor întâmpla unul din urmãtoarele evenimente:
a) lichidarea lui Ceauºescu în urma unei vizite pe care o va face în Crimeea
sau la Moscova, ca invitat la o plenarã de partid sau consfãtuire;
b) schimbarea sa din funcþia de secretar general ºi ºef de stat, urmare a
77
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 78
unei plenare care va avea loc în Bucureºti într-un loc secret, unde va fi demis;
c) apariþia unor manifestãri de stradã de tip Braºov sau Valea Jiului, la care
vor participa elemente declasate ºi foºti deþinuþi de drept comun, unde vor
avea loc ciocniri cu armata, vor fi ocupate sediul [CC al PCR] ºi [Ceauºescu]
va fi obligat sã fugã sau va fi prins ºi judecat.”15
78
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 79
79
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 80
80
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 81
81
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 82
Faptul cã primul demnitar strãin care a vizitat România – la doar câteva zile
dupã impuºcarea lui Ceauºescu – a fost ministrul de Externe sovietic, Eduard
ªevardnadze, este concludent.
Nimic nu a fost însã mai definitoriu decât Pactul semnat de Iliescu ºi
Gorbaciov la 5 aprilie 1990. Pactul prevede cã România ºi Uniunea Sovieticã
recunosc graniþele prezente ale celor douã þãri, ºi cã România nu va adera la
nicio alianþã militarã „detrimentalã Uniunii Sovietice.” Moscova a încercat sã
atragã celelalte þãri ale Europei rãsãritene la semnarea unor acorduri similare,
menite sã le interzicã viitoare cooperãri cu NATO, dar a fost respinsã cu
indignare ºi demascatã public.
La sfârºitul anului 1996 cancelarul german Helmuth Kohl a publicat cartea
Vreau Unitatea Germaniei în care a relatat cã în 1989 „KGB ºi Stasi au încercat
sã organizeze o loviturã de stat [în RDG] ºi sã creeze pretexte pentru a solicita
intervenþia militarã sovieticã.” Moscova avea, evident, un plan Dnestr pentru
Republica Democratã Germanã tot aºa cum avea ºi pentru celelalte þãri ale
fostului bloc sovietic. Din fericire, planurile Moscovei care vizau aceste þãri nu
au avut sorþi de izbândã. Avalanºele de oameni din Germania de Est ce au luat
drumul Occidentului dupã cãderea Zidului Berlinului au ameninþat sã lase în
urmã o þarã depopulatã. Asta l-a convins pe Gorbaciov cã e mai avantajos sã
vândã RDG pentru cele 34 miliarde de dolari cash oferiþi de guvernul de la
Bonn.
Cehoslovacia ºi Polonia au reuºit sã-ºi salveze de la mãcelul comunist doi
remarcabili militanþi politici ce urau comunismul cu toate fibrele fiinþei: Václav
Havel ºi Lech Walesa, care au reuºit sã dejoace planurile Moscovei. Noii
conducãtori ai Ungariei le-au urmat exemplul. Populaþia celor trei þãri a încetat
sã mai vadã în perestroika o manã cereascã, ºi a început sã se îndrepte cu
paºi viguroºi cãtre democraþia occidentalã ºi economia de piaþã care le-a adus
pânã la urmã mult râvnita libertate politicã, prosperitate economicã ºi
securitate teritorialã.
Faptul cã România nu a avut frontiere cu Occidentul ºi cã a fost complet
izolatã de restul lumii datoritã blocadei informaþionale impuse de Ceauºescu ºi
de Securitatea lui a fãcut populaþia mai accesibilã planurilor Moscovei.
Ceauºescu a completat dezastrul eliminând majoritatea liderilor politici ce ar fi
putut conduce procesul de reinstaurare a democraþiei în România. În sfârºit,
sarcina Moscovei a fost uºuratã ºi de mizeria economicã din România, care a
fãcut ca pânã ºi Uniunea Sovieticã sã fie de invidiat prin comparaþie.
*
* *
România ºi Rusia sunt singurele þãri în care trecerea de la comunism la
democraþie s-a facut cu vãrsare de sânge. Celebrul istoriograf american John
Lukacs, acum în cea de a noua decadã a vieþii, explicã aceasta prin izolarea
geograficã a celor douã þãri. Pentru el, Rusia ºi România nu aparþin Europei.
„Barocul, Renaºterea, Iluminismul, toate aceste epoci care au civilizat Europa,
nu au existat în Rusia, România, Moldova, Oltenia, Wallachia, Basarabia.”
82
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 83
83
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 84
84
68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 85
1
Laszlo Kallai, „Comoara Serviciilor Secrete.” Walter Roman, prin Decretul Prezidiului
ZIUA (Bucureºti, România), 8 mai 2007, p.1 Sovietului Suprem al URSS din 27 iunie 1945.
2
Laszlo Kallai, „Servicii Secrete de Lux,” La înmânarea decoraþiei este necesar sã se
ZIUA, Mai 11, 2007, p. 1. întocmeascã un protocol ºi sã se transmitã prin
3
Radu Portocalã, Autopsie du coup d’État NKID la Secþia pentru decoraþii a Prezidiului
roumain: Au pays du mensonge triomphant Sovietului Suprem al URSS. Locþiitorul Secþiei
(Paris: Calmann-Lévy, 1990). þãrilor balcanice, A. Lavniscev.
4
Ibidem, p. 35. 11
Document recepþionat pe linia K. Colecþia
5
Planul Dnestr a fost descris pe larg în Zenith, Arhiva fostului CC al PCUS.
Moºtenirea Kremlinului, pp. 289-312. 12
Senator ªerban Sãndulescu, Decembrie
6
Red Horizons (Washington: Regnery 1989. Lovitura de stat a confiscat revoluþia
Gateway, 1987), pp. 116, 193-197, 201-203. românã; Agenþi ai GRU ºi KGB au avut un rol
7
Prof. Dumitru Mazilu, care mi-a fost subaltern
determinat (Bucureºti, Omega Press, 1996).
în Securitate ºi care la 22 decembrie 1989 a 13
Sãndulescu, op. cit. p. 35.
devenit vicepreºedinte al Frontului Salvãrii Na- 14
Ibidem, Anexa 9, „STENOGRAMA ºedinþei
þionale, a asistat la convorbire, pe care a des-
cris-o apoi pe larg în cartea sa Revoluþia furatã de audiere din ziua de 2 iunie 1994, pp. 246-282.
15
precum ºi în numãrul din 27 iulie 1991 al sãptã- Ibidem, p. 255.
16
mânalului „Lumea Liberã“ din New York, p. 9. Tana Ardeleanu, Rãzvan Savaliuc, col. Ion
8
Pacepa, Moºtenirea Kremlinului, pp. 309-310. Baiu, Procesul Ceauºescu: Stenograma inte-
9
Radu Portocalã, op. cit, p. 35. gralã ºi necenzuratã a procesului de la
10
Noiembrie 1945, Nr. 791/bs. Ambasadorului Târgoviºte (Bucureºti, Omega Press, 1996)
17
URSS în România, tov. S.I. Kavtaradze: Vã Ibidem, pp. 28-33.
18
trimitem împuternicirea Prezidiului Sovietului Procesul Ceauºescu, p. 150.
19
Suprem al URSS pentru înmânarea decoraþiei Bogdan Nicolai ºi Lica Manolache, „Bles-
ºi ordinului „Steaua roºie“ - nr. 1651765 cu di- temul lui Ceauºescu”, România liberã, 11
ploma însoþitoare - nr. 283631 privind decora- decembrie 2005, p. 1.
20
rea lucrãtorului de la radiodifuziunea specialã, Procesul Ceauºescu, pp. 62-64.
85