Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentareal Republicii Moldova

Universitatea Agrar de Stat din Moldova

Facultatea de zootehnie i biotehnologiiCatedra de zootehnie general

Lucrare de curs la nutritia animala

A elaborat:

Studenta facultatii
Medicina Veterinara
Anul 2, grupa 2
Melinciuc Irina

A controlat:

Chisinau 2014

Cuprins:
Sarcina1..4.
Sarcina2..
Sarcina3..
Sarcina4..

Introducere
Nutriia i Alimentaia animalelor domestice are un rol deosebit
in meninerea sntii, funciei de reproducie, creterii i
dezvoltrii, procesului de ameliorare i realizrii parametrilor
planificai. Lucrarea incearca sa abordeze problema optimizarii
hranei pentru animalele de ferma, intr-un mod complex incepind
cu caracteristica organoleptica, calitativa si metodele de pastrare
precum si conservarea unor nutreturi folosite in alimentatia
grupelor de animale produse in lucrare. Apoi continua cu
aprecierea valori nutritive a acestor nutreturi si calcularea
energiei metabolice.
Numai cunoscind valoarea nutritiv a nutreturilor folosite in
alimentaia animalelor putem alege varianta de optimizare a
hranei in funcie de starea fiziologic i gruparea din care face
parte animaluli. In cadrul lucrrii date ni se cere s determinam
normele de hrnire i s alctuim raia zilnic de alimentaie
pentru tineretul suin supus ingrrii i pentru o oaie in gestaie,
luind in consideraie starea fiziologic i tehnologia de cretere a
animalului.
Spre sfiritul lucrrii ni se pune pentru analiz i calcul hrnirea
centralizat a animalele din toate grupele lucrarea poart un
caracter, mai mult practic decit teoretic, cuprinzind calcularea
valorii nutritive i energetice a citorva nutreuri, alctuirea
reetelor zilnice de hran pentru dou grupe de animale i
calcularea necesarului anual de nutreuri pentru maporitatea
grupelor de animale domestice crescute dup tehnologii speciale
de intreinere i exploatare.

Sarcini:
1. Calculai valoarea nutritiv energetic (general) n uniti
nutritive ovz i energie metabolic la urmtoarele nutreuri: fn
de mzriche+ovz, grune-orz pentru ovine i porcine.
Analizai in scris particularitile fiecrui nutre-valoarea
nutritiv, prepararea, pstrarea i utilizarea in hran diferitor
animale.
2. Determinai normele furajere i alctuii raia pentru o vac n
lactaie cu masa corporal 550 kg, producia de lapte zilnic 25
kg, grsime 3,8 % pentru luna ianuarie.
Descriei particularitile de hran a vacilor lactante pe
perioada de iarn.
3. Formulai raia pe perioada de var penru tineretul porcin
supus ngrrii cu masa corporal de 45-50 kg i spor mediu
zilnic 500 kg cu simptome de paracheratoz.
Descrie tulburrile privind paracheratoza indicnd simptomele,
cile de prevenire i de nlturare.
4. Calculai necesarul anual de nutreuri pentru urmtorul efectiv
de animale (n baza raiilor calculate n ntrebrile 2, 3 i a
datelor din literarur).
Nr.
1.
2.

Specia animalelor
Vaci
Porcine la ingrasat

Nr. de capete
63
85

Sarcina1.
Calculai valoarea nutritiv energetic (general) n uniti nutritive ovz i energie
metabolic la urmtoarele nutreuri: fn de mzriche, ovz, sorg-grune pentru
ovine i porcine.
Analizai in scris particularitile fiecrui nutre-valoarea nutritiv, prepararea,
pstrarea i utilizarea in hran diferitor animale.

Fin de mazariche+Ovz:
Printre principalele leguminoase anuale de nutret, alaturi de mazare si soia, se afla si mazarichea
care se cultiva in amestec cu o cereala. Amestecul se numeste borceag. In functie de perioada in
care se seamna, intalnim borceagul de toamna sau borceagul de primavara.
Borceagul de primavara
Borceagul de primavara este un amestec de mazariche de primavara (Vicia sativa) si ovaz.
Aceasta cultura asigura un nutret de calitate la inceputul verii.
Desi valorifica bine rezerva de apa acumulata in timpul iernii, totusi cand primavara este
secetoasa productia de borceag de primavara este scazuta.
Pregatirea terenului se face ca si pentru mazare. Epoca de insamantare este primavara devreme.
Se seamana 100-110 kg/ha mazariche, in amestec cu 40-50 kg/ha ovaz, pentru a obtine circa 450
de plante la metru patrat, din care 250 plante de mazariche si 200 plante de ovaz.
Faza de recoltare este ca si la borceagul de toamna, iar productia ajunge la 25 000 kg/ha masa
verde.
In zona de silvostepa si a solurilor brun roscate de padure, borceagul de primavara poate fi
inlocuit cu un amestec de 160 kg/ha mazare si 50 kg/ha de ovaz. Amestecul de 140 kg/ha
mazare, 40 kg/ha ovaz si 10 kg/ha floarea soarelui da o cantitate mult mai mare de m

Grune-orz:
Orzul se numar printre cele mai vechi plante luate n cultur. Sunt meniuni c el s-a cultivat din
epoca de piatr, odat cu primele nceputuri ale agriculturii. Orzul, cunoscut de mai mult de
12000 de ani este originar din Asia i Africa i s-a rspndit rapid n Bazinul mediteranean.
Pliniu cel Btrn povestete c orzul era o mncare special pentru gladiatori, care erau de altfel
chemai orzrii, respectiv locuri unde mncau orz Hipocrate, printele medicinii folosea de
asemenea decoctul de orz n tratarea bolilor acute. Orzul are multiple ntrebuinri n alimentaia
omului, n furajarea animalelor i n industrie. Orzul este folosit n alimentaia omului sub form
de arpaca, crupele obtinue din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor i
sosurilor, iar mcinate se folosesc n hrana sugarilor i la prepararea unor specialiti. Boabele de
orz reprezint un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la ngraat, cele productoare
de lapte i animale tinere. Paiele de orz depsesc valoarea nutritiv a celor de gru, ovz i
secar, fiind folosite ca un bun nutre fibros. Colii (germenii de mal) i borhotul de bere au o
bun valoare furajer, contribuind la stimularea produciei de lapte a vacilor. n obinerea
malului i a berii, orzul este folosit nc din antichitate, avnd o larg utilizare i n zilele
noastre. Orzoaica ( orzul cu dou rnduri ), datorit uniformitii boabelor, a continuului mai
sczut n proteine i mai bogat n amidon este materia prim de cea mai bun calitate la
fabricarea berii.
Orzul este de asemenea o cereala bogat n nutrieni importani printre care carbohidrai,
zaharuri, proteine, grsimi, fibre, vitamine din grupul B i minerale precum Ca i Fosfor. Este
consumat n general sub form de boabe, fulgi sau fin, dar poate fi prjit obinnd aa cafeaua
de orz, o butura natural fr cafein i contraindicaii, cu un gust delicat i rcoritor, care place
la mari i mici i poate fi consumat n orice moment al zilei. Butura de orz pregatit cu apa,

ntre altele, datorit aportului redus de grsimi, este bun la cei care urmeaz diete hipocalorice
i diabetice, deoarece conine carbohidrai compleci (maltodextrina i amidon) i nu conine
zaharuri simple, ca de exemplu: zaharoza, fructoza si glucoza. n timpul celui de al doilea razboi
mondial, orzul era o butur care se consuma mult ca nlocuitor al cafelei, care era atunci greu de
gsit. Dup razboi, odat cu rentoarcerea bunstrii i reluarea comerului internaional, cafeaua
are un succes enorm. n anii 60, a fost o timid reluare a consumului de orz, iar astzi consumul
de orz este m cretere, mai ales printre persoanele atente la calitatea produselor pe care le
consum. Trebuie amintit faptul c n anii 80, n Romnia, cafeaua se gsea sub form de
nechezol adic un amestec de cafea i orz, raportul fiind n favoarea orzului.
Compozitia chimica a fin de mazariche+ovaz
Indicii
ovine
porcine
Proteina Grasime Celuloza
bruta
bruta
bruta
1.Compoziia
chimic
anutreului,%

SEN

Proteina Grasime Celuloza

bruta
bruta
bruta

SEN

12,2

2,4

26,4

36,5

3,3

0,7

0,6

8,4

2, Se conine 122
, g/kg nutre
3.Coeficientul 59
de
digestibilitate

24

264

365

33

84

36

58

59

56

14

43

48

4.Coninutul
de substane
digestibile
g/kg nutre

71,98

8,64

153,12

215,35 18,48

0,98

2,58

40,32

5.Echivalenii
de producie
, grsime, a
substanelor
nutritive
digestibile

0,235

0,474

0,248

0,248

0,235

0,474

0,248

0,248

6.Depunerea
de grsime
presupus ,
substane
nutritive
digestboile ,g

16,91

4,09

37,97

53,40

4,34

0,93

0,64

10

7. Depunerea
de grsime
planificat
g/kg nutre

112,37

15,91

8.Coeficientul
de
valorificare
sau deficit
celulozic a
nutreului

37,75

0,085

9.Depunerea
de grsime
real din
nutre , g

74,62

15,82

10.Valoarea
nutritov
general a
1kg/nutre
U.N.

0,49

0,10

1UN ---------- 150g grsime

X--------------- 74.62g grsime
X=1UN * 74.62g / 150g=0.49UN

Indicii

1UNO ------------- 150 g (grasime)

X UNO ------------ 15.82g (grsime)
X= 0,10 UNO ntr-un 1kg lucern
mas verde

Compozitia nutritiva a orz-graunte pentru ovine si porcine:

Ovine
Porcine
Proteina Grasime Celuloza
bruta
Bruta
bruta
SEN
1
2
3
4

Proteina Grasime Celuloza

bruta
bruta
bruta
1
2
3

SEN
4

1.Compoziia
chimic
anutreului,%

11,6

2,2

4,8

65,6

2, Se conine
, g/kg nutre

116

22

48

656

3.Coeficientul
de
digestibilitate

77

44

12

89

4.Coninutul
de substane
digestibile
g/kg nutre
5.Echivalenii
de producie
, grsime, a
substanelor
nutritive
digestibile
6.Depunerea
de grsime
presupus ,
substane
nutritive

89,32

9,68

5,76

583,84

0,235

0,526

0,248

0,248

20,99

5,09

1,42

144,79

digestboile ,g

7. Depunerea
de grsime
planificat
g/kg nutre

172,29

8.Coeficientul
de
valorificare
sau deficit
celulozic a
nutreului
9.Depunerea
de grsime
real din
nutre , g

0,97

10.Valoarea
nutritov
general a
1kg/nutre
U.N.

171,32

1,14

1UN ---------- 150g grsime

X-------------- 171.32g grsime
X=1UN * 171.32g / 150g=1.14