MINISTERUL AGRICULTURII I INDUSTRIEI

ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRAR DE STAT DIN MOLDOVA

Catedra de Zootehnie General

Practica Didactic
La disciplinele: Nutriia animalelor i Zootehnie

A efectuat:

Guglea Alisa
studenta anului II, grupa I
Facultatea de Medicin Veterinar

A verificat:

Grosu Natalia
Lector universitar

Chiinau 2013

Practica didactic la Nutriia animalelor i Zootehnie a avut loc

14.05.2012-24.05.2012 n cadrul fermei de bovine s.Maximovca,
S pentru selecie i hibridare Moldsuinhibrid or.Orhei i Centrul
Republican pentru Ameliorarea i Reproducia animalelor
s.Maximovca, Gradina Zoologica.

Am vizionat,Gradina Zoologic este situat in partea de sud-est a

oraului, ntinzindu-se pe o suprafa de 8 hectare. Fiind nfiinat
n 1977, are drept obiective pstrarea, ocrotirea i studierea
speciilor rare de animale i psari, incluse n Cartea Roie a
Moldovei. Reprezint un landaft pitoresc n care ii duc existena
peste 130 speci de psri i animale, printre ei numrnduse calul lui Przealski, tigrul siberian, culanul din Turkmenistan etc.
Dispune de un helesteu (suprafaa 1,2 hectare) populat de gte,

lebede albe i negre, rae de balt, berze si costrci .

n a II-a zi de practic am luat cunotin cu alimentaia normat a

taurinelor pe categorie de vrst.
- Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta (0-6luni):
> Cat. 0-3 luni. Alimentatia de baza este constituita din laptele
matern, respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin
25 zile perioada de alaptare cu lapte integral, intarcarea
producindu-se in general la 30 - 35 de zile. Pentru categoria de la
0 la 3 luni, furajarea se completeaza cu concentrate care au un
continut de proteina ridicat (ratie TIPI),consumindu-se in medie

55-60 kg. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi

completat cu finuri de foarte buna calitate.
> Cat. 3-6 luni.Furajarea se face diferentiat , sezonier: vara se
administreaza nutret verde 5-15 kg /cap/zi si amestec de
concentrate 1-2 kg/cap/zi; iarna se administreaza fan de buna
calitate, amestec de leguminoase si graminee 1-2 kg /cap/zi;
amestec

de

administrarea
radacinoase

concentrate
suculentelor
(sfecla

1-2
3-5

furajera,

kg/cap/zi

kg/cap/zi
gulie

se
sub

recomanda
forma

furajera,

de

semifan,

semisiloz).Adaparea se recomanda a se face la discretie: se

calculeaza
1.

apx.10litriapa/cap/zi.

Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar .Perioada de

repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru

vacile de lapte, fiindu-i caracteristice urmatoarele:

vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta din greutatea

corporala la nastere

vacile isi intensifica metabolismul, continuarea depunerii

rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare

apetitul scade, devenind cel mai redus

vacile manifesta activitati comportamentale specifice

pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei

furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu

deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului, iar

prin depuneri masive de calciu, acesta creste in volum, rezultind
probleme la fatare.
Cu aproape doua luni inainte de fatare, vaca trebuie lasata din
muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si

pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. In tot acest timp,

gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata, mai
bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina
total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz, borhot,
etc.)
Furajele trebuie sa fie de calitate, fara mucegaiuri, ne-inghetate
sau cu pamint pe ele, iar apa sa aiba temperatura normala ( din
put, fintina), nu rece sau cu gheata.
Furajele se administreaza in 2-3 tainuri, la distante de 6-7 ore
intre ele, tainul de seara fiind in cantitate mai mare, in special
grosiere sau fin.
2. Hranirea vacilor dupa fatare .
Dupa fatare, organismul vacii trece prin transformari importante:
scade in greutate, are loc o deshidratare puternica si o modificare
a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de
lapte.
Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs,
se impune ca timp de 2-3 zile, vaca sa primeasca zilnic cite o
galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda, la care se
adauga 30-50 grame sare (o lingura). In aceasta perioada de
refacere care dureaza aprox. 40 de zile si in cea imediat
urmatoare,

este

necesara

furajare

de

virf

in

care

se

administreaza furaje suculente, completate cu fin si concentrate

care stimuleaza productia de lapte.

Ziua a III-a am petrecut-o la ntreprinderea de stat pentru

cercetare n selecia i hibridarea suinelor Moldsuinhibrid din
satul Paharniceni, raionul Orhei.
Pentru aceast ntreprindere SARCINILE DE BAZ sunt:
1)Creterea suinelor n ras pur
YORKSHIR-Prolificitatea 11-12 purcei
Capacitatea de alaptare 55-58 kg
Masa lotului de purcei la nrcare 195-200kg
LANDRAS- Prolificitatea 11-12 purcei
Grosimea stratului de slnin 24-26 mm
Masa jambonului 11,6-12,0kg
Randamentul de carne n carcas 56-58 %
DUROC - Prolificitatea 8-9 purcei
Grosimea stratului de slnin 22-24 mm
Masa jambonului 12,1-12,4 kg
Randamentul de carne n carcas 59-61 %
HAMPHIRE- Prolificitatea 9-10 purcei
Grosimea stratului de slnin 18-20 mm
Masa jambonului 12,2-12,5 kg

Randamentul de carne n carcas 60-62 %

PIETRAIN- Prolificitatea 9-10purcei
Capacitate de alptare 40-42 kg

2)Producerea hibrizilor pentru completarea complexelor industrial

i gospodriilor rneti de fermieri.
3)Testarea combinrilor noi de rase n procesul de creare a
crosurilor pentru obinerea hibrizilor comerciali.
CONTRIBUIA NTREPRINDERII:
-Producerea 3500 capete tineret de prsil
-Creterea i sacrificarea 1,34 mln porci cu masa medie 115 kg.
Desfasurarea

fluxului

tehnologic
Cresterea tineretului porcin are
loc

in

diferite

tipuri

de

adaposturi gospodaresti. Dupa

terminarea fatarii purceii se duc la scroafa pentru supt. Timp de 710 zile, dupa fatare, purceii se hranesc numai cu lapte, iar la
varsta de 7-10 zile ei primesc si hrana suplimentara, formata din
nutret combinat alcatuit dupa o reteta speciala.
Incalzirea spatiului in care stau purceii are efecte esentiale asupra
cresterii si sanatatii lor. Temperatura este de 24C si se asigur
cu lampi de raze infrarosii.
La varsta de 10-14 zile,15% din purceii masculi se castreaza.
Dupa intarcare, purceii se cresc in mod diferit, dupa destinatia lor:
pentru reproductie sau pentru productie.
Cresterea porceilor destinati reproducerii. La intarcare se face
selectia purceilor, oprind pentru reproductie pe cei cu cea mai
buna dezvoltare corporala (cresterea rapida, cu spor zilnic mare).
Dupa intarcare, hranirea se face cu nutreturi combinate, realizate
dupa retete speciale intocmite pentru diferite categorii de varste.
Cresterea vierilor de reproductie urmareste mentinerea lor in
conditia de reproducatori, iar hranirea lor se face dupa norme
pentru a se evita ingrasarea lor excesiva.
Hrana se distribuie in primele 3-4 luni la discretie, apoi portionat,
dupa norme. Reteta furajera se modifica in functie de varsta si
dezvoltare corporala normala, fara ingrasarea animalelor.
In peroada de monta, in afara ratiei de concentrate in hrana
vierilor se introduc nutreuri de origine animal pentru stimularea
functiei de reproducere.Intretinerea vierilor se face in boxe
individuale.
Cresterea scroafelor de reproductie are ca scop asigurarea unei
fecunditati si a unei prolificitati ridicate. In perioade pregatire
pentru monta se introduc in hrana scroafelor nutreturi bogate in
protein, in vitamine si in saruri minerale.

Scroafele tinere vor primi o ratie suplimentara cu 10-15% fata

de normele pentru scroafele adulte, pentru a se acoperi necesarul
pentru cresterea proprie.
In primele doua luni de la gestatie solicitarea organismului
scroafei este redusa si, ca urmare, nu se impune suplimentarea
ratiei obisnuite. In ultimele doua
luni ale gestatie insa, hrana scroafei va trebui sa cuprinda cu circa
15% mai multa
proteina. De asemenea, cantitatea de calciu din hrana va spori cu
circa 40%.
Perioada de lactatie se caracterizeaza printr-o mare solicitare a
organismului
scroafei, care trebuie sa produca zilnic o cantitate de 4,5-7,5l
lapte. Nutreturile
cele mai indicate pentru scroafele in lactatie sunt uruielile de
cereale (orzul din
maximum 40% in ratie, porumbul 30%, ovazul 10%, taratele de
grau 10%, mazarea 12%), lucerna verde sau faina de lucerna,
morcovii si faina animala. Sarurile
minerale necesare se pot completa cu creta furajera si sare.
In perioada de pregatire pentru monta, scroafele se tin in boxe
comune. In perioada de gestatie scroafele se tin tot in boxe
comune, dar cu spatiu mai mare. In primele doua luni de gestatie
nu se iau masuri speciale de intretinere. In ultimele doua luni de
gestatie si mai ales in ultima parte a acesteia se iau masuri de
supraveghere si se raresc scroafele in boxe, pentru a se evita
aglomerarea, care poate provoca avorturi.
Cresterea purceilor destinati productiei are loc pe loturi de cca
20 capete

intr-o boxa, in conditii de hranire cu nutreturi combinate tip

grower(crestere) dupa
retete

adaptate

doua

faze

la
de

crestere.
Faza I pana la
varsta de 73 zile, iar
faza a II-a, pana la
varsta

de

112

zile

(durata fiecarei faze

este de circa 40 zile).
Ingrasarea porcilor
pentru

carne

este

activitatea principala pentru o ferma si i se acorda toata atentia,

cu respectarea stricta a tehnologiei. In sectorul de ingrasare,
porcii sunt hraniti cu nutreturi combinate distribuite cu instalatii
speciale. Porcii se tin in boxe de 20-40 capete.
Ingrasarea destinata consumului in stare proaspata este cea
mai raspandita cerintelor de calitate. In acest scop se introduce
tineretul porcin de circa 3 luni, cu o greutate de 30 kg, care dupa
4-5 luni ajunge la o greutate de circa 100-120 kg.
Porcii ingrasati fiind tineri, la taiere se obtine o carne frageda si
de calitate
superioara.

Concluzie
n timpul acestei practici am acumulat cunotine n domeniul
alimentaiei animalelor de ferm, punerea n practic a raiilor,
modul de preparare i de administrare a nutreurilor, unele
probleme ce pot aprea n cazul nerespectrii cerinelor pentru
depozitarea furajelor.Deasemenea am luat cunotin de modul
de ntreinere a animalelor, utilajele moderne de preparare,

amestecare i distribuire a nutreului cum este moara de la S

Moldsuinhibrid.Prerea mea este c astfel de ntreprinderi i
tehnologii sunt foarte necesare dezvoltrii att a economiei locale
ct i a calitii produsului final.

Practica la Zootehnie am efectuato n cadrul fermei de bovine

din s.Maximovca unde am luat cunotin cu cteva rase de
animale autohtone i rase aduse din strintate, astfel am facut o
comparaie dintre productivitate.Al doilea loc unde am fcut
practica a fost S Moldsuinhibrid, or. Orhei aici deasemenea
am luat cunotin de rasele de porcine i diferenele fenotipice
dintre ele, caracteristica rasei i importana creterii n ras pur
a porcinelor.

n aceast zi am fcut practica n cadrul S Moldsuinhibrid, or.

Orhei, unde am luat cunotin cu rasele de porcine, i
particularitile fiecreia.Modul de ntreinere i metodele de
colectare a materialului seminal analiza, pstrarea.
Aceast ferm a fost fondat n anul 2003 prin hotrrea
Guvernului R. Moldova.Pe timpuri ea se numea Progres
Format din :

Blocul administrativ- 4 etaje.

Cantina renovat.
Garajurile de autobuse pentru lucrtori.
Filtru sanitar.
Secia maternitate.
2 secii de creterea a tineretului suin.
Secia de reproducere + laboratorul .
Moara.

n cadrul acestei ntreprinderi am luat cunotin cu cele 5 rase

de porcine care se cresc n ras pur.
Rasa Pietrain
S-a format n Belgia, intr-o period de aproximativ 30 ani din
1920-1950 prin incrucisari randomizate ntre rasele locale
belgiene cu rasele Bayeux,Berkshire i Yorkshire. Este un porc de
talie mijlocie cu corpul cilindric si cu trenul posterior foarte bine
dezvoltat.Capul este relativ mic,cu profil usor concav cu urechile
erecte indrepate spre nainte cu vrful usor indoit.Gt scurt,spete
musculoase i arcuite cu linia spinri uor convex. Picioarele sunt
scurte cu aplomburi corecte.Culoarea corpului este alba cu pete
negre mai numeroase pe crup i pe falncuri. Prolificitatea este in
medie de 9-10 purcei, cu o
capacitate de alptare de 40-43
kg.Tinetul realizeaz sporuri
medii zilnice de 650-700 g cu un
consum specific de 2,8-3 kg.
Procentul de carne n carcas
este de 70% de o farte mare
calitate. Extinderea rasei n
creterea intensiv este limitata
din cauza mortaliti mari ce este procvocat de incidena genei
care predispune animalele la stress
(contenie,marcri,mont,cantriri etc.) In unele compani mari
productoare de hibrizi de suine au reusit prin metode genetice
s creieze linii Pietrain "libere de stress".
Rasa Duroc
Aceasta rasa s-a format in nord-estul Americi din Durocul vechi
crescut in statul New-York si rasa Jersey-Red din statul NewJersey,format la randul sau din rasa Tamworth din Anglia. Insusiri
morfologice: -Capul este potrivit de mare cu profil usor concav
.Urechile de marime mijlocie purtate semierect.Trunchiul este
cilindric, cu linia inferioara scurta si cea superioara lunga si
convexa.Spinarea ,salale si crupa sunt lungi bine imbracate in
musculatura . Membrele sunt puternice cu ongloane rezistente cu
unghiul jaretului foarte deschis. Culoarea
caracteristica a robei este roscata de
diferite nuante, cu par rar si usor ondulat.
Insusiri fiziologice : -Prolificitatea este de

8-9 purcei,cu o capacitate de alaptare de 45-49 kg.Sporul mediu

zilnic in jur de 700 g, cu un consum specific de 2.7-3 kg de
concentrate pe kg. Rasa Duroc se foloseste in metisarile
industriale cu scop economic imediat,ca vier terminal,fie ca rasa
paterna in schemele de formare a hibrizilor.
Rasa Hampshire
Hampshire este o rasa de porci domestici, rasa caracterizata prin
urechile ridicate, culoare neagr cu o band albicioas pe la
mijloc, care acoper picioarele din fa.
Dupa Registrul American National de porcine, este a treia rasa de
porci inregistrata in STATELE UNITE i probabil, cea mai veche
rasa de porci Americana.
Se crede c importurile din aceasta rasa de porci au fost fcute
din Hampshire - Anglia ntre 1827 i 1839 . Porcii din aceasta rasa
ramasi in ANGLIA au contribuit la formarea rasei de porci
Saddleback Wessex, o rasa de porci la fel ca si coloratie, dar cu
urechile cazute.
Hampshire este o rasa de porci de carne, cu dezvoltare rapida si
cu calitate foarte buna a carcasei. Atunci cand sant caracterizate
din punctual de vedere al reproductiei, scroafele din aceasta rasa
sant considerate ca foarte bune mame, simt matern foarte bine
dezvoltat, capacitatea de a avea mai multe gestatii fata de alt
erase, iar produsii lor sant cu dezvoltare mai buna fata de alt
erase cum este YORKSHIRE, dar mai lent fata de alt erase
incadrate in rasele ecologice adaptate foarte bine cresterii la
pasune si in aer liber.

Colectarea materialului seminal

Lng adpostul de ntreinere a
vierilor se afl secia de colectare a
materialului seminal de unde se
transport n camera vecin n
laboratorul de examinare i

conservare a materialului seminal.

Colectarea se face dup necesitile
ntreprinderii, atunci cnd este de
nsmnat vreo scroaf se colecteaz
materialul seminal.Ca de obicei cel mai
des are loc vara.
De la vieri materialul seminal se colecteaz nu mai des de o dat
la trei zile Colectarea se efectueaz ntr-o camer special.Mai
nti vierul trece prin secia de splare unde se spal cu ap
cald, mai apoi trece n secia de uscare , dup care are loc
colectarea.
Colectarea materialului seminal se face n pahare de plastic
special, astupate cu un filtru.
Direct de la colectare, materialul seminal trece un test de
viabilitate, densitate la microscop.

A doua zi de practic la
zootehnie am efectuato n
cadrul fermei de bovine din
s.Maximovca.Aici am luat
cunotin de rasele de
bovine locale i importate.Diferite tipuri de rase i particularitile fenotipice a
fiecreia, producia de lapte i unele probleme ce pot aprea n exploatarea acestor
rase.
n aceast ferm sunt la ntreinere 278 capete de vaci dintre care 98 mulgtoare.
Sunt 4 rase de vite ,anume:
1. Blat cu negru tip moldovenesc;
2. Rosie Daneza
3. Simental
4. Holstein
Pentru fiecare specie de bovine este caracteristic particularitile
fenotipice, productivitatea, masa corporal, grsimea laptelui n
dependen de ras.Astfel c :
Rasa Roie Danez
Talia este de 133-135 cm, greutatea este de 500-550 Kg pentru
tipul de lapte i 600-650 Kg pentru tipul de lapte-carne. Culoarea
este roie uniform, producia de lapte 6000 Kg pe lactaie
normal, cu 3,8% grsime.

Aceast ras a fost adus n Moldova pentru a o testa n

condiiile date i a ncrucia cu rasa local Blat cu negru de tip
moldovenesc.Dar n urma acestei experine nu sa obinut nici un
rezultat favorabil
Rasa Simmental
Culoarea rasei este de la blat de culoare glbuie deschis la o
blat cu un rou nchis. Pe cap exist un desen caracteristic
dominant alb. Are dimensiuni mediocre, dar cu o dispersie destul
de mare privind masa corporal. Vacile au ntre 600 - 800 de kg.,
taurii ntre 900 - 1300 de kg.
Junincile se pot monta la vrsta de 17 - 18 luni. Ftrile grele nu
sunt frecvente. Are un randament de cretere i o capacitate de
producere a crnii excelent. Carnea este marmorat, gustoas,
de calitate superioar. n programele de ncruciare se folosete
att ca ras paternal, ct i ca ras maternal. Producia de
lapte este medie cu cantiti ridicate de grsime i protein.
Exist mai multe tipuri: Austriac, cu aptitudini mai bune pentru
carne- realiznd sporuri de 1,2 Kg, randamentul la sacrificare fiind
de 58-60%.Tineretul mascul ngrat n sistemul intensiv sacrificat
la 12-14 luni realizeaz greuti de medii de 350-360 Kg.
Producia de lapte este de 3500 Kg, cu 3,8% grasime.
Rasa Holstein
Hrana si ingrijirea corespunzatoare a vacilor sunt factori
esentiali pentru ca acestea sa dea un lapte de calitate si in
cantitati mari.
Particularitati
- greutate: aprox. 600 - 750 kg
- inaltime: aprox. 1,45 m (cu
tendinte de usoara crestere)
- productie anuala de lapte: aprox.
8.000 kg/an (10.000 - 13.000 kg la
animalele de "elita")
- cantitatea de grasime in lapte: in

medie 4,2% / l de
lapte
proteine in lapte:
3,4% / l de lapte
n cadrul rasei, se
deosebesc dou
tipuri: european:
mai dezvoltat, la

care greutatea corporal este de 600-650 kg; tipul american: mai

usciv, selecia fcndu-se numai pe producia de lapte,
greutatea corporal fiind mai mic, 500-550 kg. Se mai distinge o
a doua varietate, alb cu rou, cu aptitudini mai bune pentru
producia de carne. Abdomen voluminos, uger de forma ptrat,
globuloas, mameloanele au forma intermediar ntre cilindric i
conic, pretndu-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt corecte,
iar ca defecte: calcatura sau laba de urs, favorizat de o chii
prea lung i prea moale.

Culoare: blat negru cu alb.

n Olanda, rasa reprezint 98%, n Danemarca- 70%, n S.U.A.90%. n Moldova, rasa a fost importat i a participat la formarea
rasei Blat cu Negru de tip moldovenesc.