CRAIASA DIN POVESTI

Neguri albe, stralucite

Naste luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le ntinde pe cmpie;

S-adun flori n sezatoare

De painjen tort sa rumpa,
Si anina-n haina noptii
Boabe mari de piatra scumpa.

Lnga lac, pe care norii

Au urzit o umbra fina,
Rupta de miscari de valuri
Ca de bulgari de lumina,

Dndu-si trestia-ntr-o parte,

Sta copila lin plecata,
Trandafiri arunca rosii
Peste unda fermecata.
3 POVESTI pentru copii

Ca sa vad-un chip, se uita

Cum alearga apa-n cercuri,
Caci vrajit de mult e lacul
De-un cuvnt al sfintei Miercuri;

Ca sa iasa chipu-n fata,

Trandafiri arunca tineri,
Caci vrajiti sunt trandafirii
De-un cuvnt al sfintei Vineri.

Ea se uita... Paru-i galben,

Fata ei lucesc n luna,
Iar n ochii ei albastri
Toate basmele s-aduna.
(1876, 1 septembrie)

Vrajitorul din Oz
.....este povestea micii orfane Dorothy Gale, o fetita care locuia in Kansas, la ferma matusii Em
si aunchiului Henry. Starnita din senin intr-o buna zi, o tornada ii ia pe sus pe Dorothy si pe cel
mai bun prieten al ei, catelul Toto, purtandu-i peste mari si tari in taramul de basm numit Oz.
Ajunsa acolo,fetita face cunostinta cu mai multi locuitori, cel putini ciudati: Sperie-Ciori, cel
care-si doreste putincreier in capatana-i de paie, Omul de Tinichea, cel care tanjeste dupa o inima
care sa-i bata in piept, siLeul cel Las, care, desi rege al animalelor, e un fricos si jumatate si ar
vrea o leaca de curaj. Afland deMarele Oz, atotputernicul vrajitor din Orasul Smaragdelor,
Dorothy este hotarata sa ajunga la el si sa-lroage s-o trimita inapoi in Kansas. Ei i se alatura, de
cum aud de puterile lui Oz, cei trei noi prieteni, insperanta ca vrajitorul le va putea implini si
lor dorintele. Drumul se dovedeste lung si nu fara pericole,insa cei patru, atat de diferiti intre ei,
dar, luati la un loc, pregatiti, fie si numai prin calitatile unuiasingur, reusesc sa izbandeasca de
fiecare data. Ajunsa in fata Marelui si Cumplitului Oz, Dorothy aflaca pentru orice primesti
exista si o plata, iar pentru a le indeplini dorintele Maritul Oz le cere celor patru sa treaca prin
mai multe incercari. Asa ajung s-o omoare pe Vrajitoarea cea Rea de la Apus, aflaadevarata
poveste a Maimutelor Inaripate, dar, odata intorsi in Orasul Smaragdelor, afla cu disperare cacel
in care isi pusesera atatea sperante, Marele Oz, nu-i decat un prapadit de sarlatan, un circar
dinOmaha. Cu mestesugurile sale, Oz reuseste sa-i fericeasca pe prietenii lui Dorothy, plecand cu
un baloninainte de-a apuca s-o ajute si pe Dorothy. Dupa alte cateva peripetii (infrunta Copacii
luptatori, trec prin Tara de portelan, scapa de atacul Capetelor-ciocan, ajung, cu ajutorul
Maimutelor zburatoare, inTara quadlingilor), Dorothy si Toto reusesc sa ajunga acasa cu ajutorul
Glindei, Vrajitoarea cea Bunade la Miazazi. Cartea cea mai indragita dintre productiile semnate
de Baum sau publicate de el sub pseudonim, cu personajele ei nastrusnice si doza ei coplesitoare
de idealism (rezultat al experientei deviata a omului Baum si al nazuintei sale de mai bine) a
constituit cea mai viguroasa tentativa deamericanizare a basmului european (asa cum o
marturiseste Baum insusi in prefata alcatuita de el inaprilie 1900 pentru prima editie a cartii), de
constructie a unei lumi de basm din materiale americane(personajul principal, Dorothy, este o
fetita tipic americana, asa cum, din vorbe si purtari, sunt siSperie-Ciori, Omul de Tinichea si
Leul cel Las), repurtand insa si un imens un succes international. Sichiar daca a incercat sa-si
trezeasca mai tinerii cititori la realitatea americana, eliberandu-i de falsailuzie a tarii tuturor
posibilitatilor, Frank Baum a continuat sa fie increzator in reusita individuala,recomandandu-le
insa reteta bunatatii, a bunavointei si a intrajutorarii.
Mesajul scriitorului este astfel acela ca fiecare dintre noi este capabil sa iubeasca, sa infrunte
curajos piedicile vietii si sa
se
arateintelept
. Pasind pe cararea de caramizi galbene a vietii, tot ceea ce ne ramane de facut pentru a
faceasemenea dovezi este
sa descoperim si sa punem la incercare bunatatea si
marinimia
care zaceascunsa in fiecare dintre noi si in fiecare semen al nostru.
Iar acesta este chiar mesajul secret al cartiilui Baum, cu siguranta chiar motivul atractiei
exercitate de ea in randurile tinerelor generatii alesecolului XX.

Motanul nclat
UN BASM DE CHARLES PERRAULT
S-a ntmplat odat ca trei feciori de morar s primeasc motenire dup moartea tatlui lor o
moar, un mgar i un motan. Moara i-a rmas celui mai vrstnic dintre feciori, mgarul, mijlociului,
iar motanul, mezinului.
Ce folos de la un motan? gndi, amrt, mezinul. Fraii mei vor putea s-i ctige pinea cu
uurin, dar eu voi muri de foame.
Nu fi trist, stpne! i zise ntr-o bun zi motanul, cu glas omenesc. F-mi doar rost de o pereche
de cizme, ca s pot umbla mai uor prin pduri i cmpuri. i-i promit c n-are s-i par ru!

mpreun cu fiica lui la plimbare cu trsura.

Nu trecu mult i motanul afl c regele ieise

Aa c motanul alerg nainte caletii i le strig ranilor care strngeau fnul: Dac v ntreab
regele ale cui sunt cmpurile acestea mnoase, s-i spunei c sunt ale marchizului de Carabas.
Altfel v pate treangul! Ai neles?!
La auzul vorbelor motanului, ranii se speriar stranic. Astfel c atunci cnd se apropie trsura
regelui, acetia fcur ntocmai cum le poruncise motanul nclat.
Ale cui sunt cmpurile acestea? ntreb mpratul.
Ale marchizului de Carabas! rspunser-n cor ranii.
Marchizul sta pare a fi un gospodar foarte bun i spuse atunci regele fiicei sale.
Apoi, motanul i porunci stpnului s se scalde n ru cnd or trece pe acolo regele i prinesa.

Zis i fcut! Feciorul de morar i ascult motanul. i atunci cnd trsura regelui se apropie de dnii,
se dezbrc i intr n ap. Iar motanul, care i ascunse repede hainele, ncepu numaidect s strige,
ct l ineau puterile: Ajutor! Marchizul de Carabas a fost jefuit! Hoii i-au furat mbrcmintea!
Auzind aa o grozvie, regele ddu de ndat porunc slugilor s-l ajute pe marchiz. Acesta fu scos
din ap i i se ddu cel mai frumos costum regal. n hainele acelea dichisite, marchizul arta i mai
frumos dect fusese. Aa c prinesa se ndrgosti de el de ndat, iar regele l invit s fac
mpreun o plimbare cu trsura lui.
ntre timp, motanul cel iste plec s i se nchine unui cpcun bogat, care era stpnul de drept al
cmpurilor mnoase pe lng care trecuser cu toii. Cpcunul locuia ntr-un castel mre, dar
nespus de ntunecat, undeva la poalele unor dealuri.
De ndat ce intr n castel, motanul fcu o reveren i i spuse cpcunului:

N-am putut trece pe lng frumuseea asta de

castel fr s nu fac o vizit Mriei Voastre. Mai cu seam c am auzit c v putei transforma n
orice fel de animal. E adevrat? se prefcu netiutor motanul.
Este adevrat! se grozvi cpcunul. Numete numai animalul i voi intra pe dat n pielea lui!
A vrea s v transformai ntr-un leu fioros, dac se poate, i ceru motanul nclat.
Cpcunul prinse a rde nspimnttor, apoi se transform ntr-un leu falnic.
Motanul se sperie foarte tare cnd leul ncepu s rag, dar se strdui s n-o arate. i atunci cnd
cpcunul reveni la nfiarea lui obinuit, i spuse:
M plec smerit naintea Mriei Voastre! Aa o miestrie n-am mai pomenit!
H, h! i nc n-ai vzut nimic, se grozvi i mai abitir cpcunul.

 M ntreb ns dac nlimea voastr poate s se preschimbe i ntr-un animal mic i nevinovat.
De exemplu, ntr-un oricel, zise, mieros, motanul. Dar poate c asta v este mult prea greu
Mie?! zbier cpcunul. Eu pot s m transform n orice. Privete numai i nva!
ns, de ndat ce cpcunul se preschimb ntr-un oricel, motanul nu mai sttu nicio clip pe
gnduri: sri pe el i-l nghii dintr-o singur suflare.
Iar atunci cnd caleaca mpratului poposi la poarta castelului, motanul nclat le iei n
ntmpinare.
Bine ai venit maiestate n castelul marchizului de Carabas!
Apoi, spre uimirea tuturor, mai cu seam a feciorului de morar, motanul nclat i pofti nuntru,
unde i atepta o mas mbelugat, aranjat dup toate regulile artei.

Regele fu nespus de plcut impresionat de bogia

i de gusturile desvrite ale marchizului de Carabas, aa c i zise:
Drag marchize, n-ai vrea s te nsori cu fiica mea? Nu cred c ea ar avea ceva mpotriv
Privind-o pe prines cum i zmbea gale, marchizul de Carabas ncuviin pe dat, nevenindu-i s
cread ce noroc dduse peste dnsul.
La puin vreme, tinerii fcur o nunt mare, care inu trei zile i trei nopi ncheiate. Eu doar am
auzit de ea, i-mi pare tare ru c n-am fost i eu pe acolo, fiindc am auzit c s-au servit numai
mncruri alese i buturi fine.
i uite aa se fcu c ajunse feciorul de morar ginerele regelui i mare sfetnic al luminiei sale