Analiza mediului de marketing

Starbucks

. Macromediul
Mediul economic
Este posibil ca economia Romaniei sa isi fi mentinut rata de crestere din anii precedenti,
oferind un mediu de afaceri favorabil si incurajand cresterea consumului.
S-a imbunatatit si modul in care Romania este vazuta pe plan international,primirea in
Uniunea Europeana de la 1 ianuarie, 2007 contribuind semnificativ la acest lucru.
Datorita starii generale a economiei,Romania a devenit un spatiu foarte bun pentru
investitorii straini.In aprilie 2007 a fost deschisa prima cafenea Starbucks din Romania in
Mall Plaza si a fost considerat un adevarat succes.
Din cauza crizei economice mondiale Starbucks a inceput sa isi revizuiasca strategiile de
marketing.Trebuie sa fie un marketing orientat spre valoare,pentru a-si pastra clientii,care sunt
mai atenti cu banii lor.
Grupul Starbucks a declarat ca se asteapta la un 2009 extrem de dificildin punctul de
vedere al mediului economic, atat in SUA, cat si pe plan international, in special in Canada si
Marea Britanie. Reteaua americana de cafenele anticipeaza o descrestere a vanzarilor.
Starbucks intentioneaza sa inchida 600 de cafenele din SUA care nu au performante
satisfacatoare si sa reduca personalul cu 12.000 de locuri de munca, in incercarea de a face
fata declinului economic si intensificarii concurentei.Totodata fondatorul Howard Schultz s-a
intors pe pozitia de sef executiv pentru a reintoarce compania pe drumul cel bun.
Fiecare dintre cafenelele care vor fi inchise se afla in apropierea unei alte unitati de
distributie operate de companie.Distribuitorul de cafea, care anticipeaza prima scadere a
profitului anual din ultimii opt ani, are probleme serioase ca urmare a incetinirii economiei
americane si scaderii puterii de cumparare pe aceasta piata. In acelasi timp, reteaua de
cafenele trebuie sa faca fata concurentei exercitate de companii precum McDonalds, care au
inceput sa ameninte segmentul principal de afaceri al Starbucks.
Compania va inchide o serie de cafenele pana la finele lunii martie 2009,reducand astfel cu
8% numarul angajatilor de pe piata americana.Anuntul a urcat cotatia actiunilor companiei cu
5%. Operatiunea va imbunatati profitabilitatea Starbucks pe piata locala si o va ajuta sa isi
atinga obiectivele financiare, respectiv cresterea castigurilor in perioada 2009-2011, a declarat
directorul general al companiei, Peter Bocian. In ianuarie, distribuitorul de cafea si produse
derivate a apelat la fondatorul si totodata fostul director general al companiei, Howard
Schultz, pentru elaborarea unei strategii care sa ajute lantul de cafenele sa redreseze
rezultatele financiare aflate in declin.
Anul fiscal 2008 este un an de tranzitie pentru companie si, desi rezultatele financiare sunt
cu siguranta lovite de frecventarea redusa a cafenelelor Starbucks din SUA, se considera ca pe
masura ce se va continua reasezarea cafenelelor,se va reinvigora si experienta Starbucks
pentru clienti.Howard a declarat ca rezultatele sunt influentate in cea mai mare parte de
afacerile de pe continentul american, care aduc 77% din profitul total al Starbucks.
Clientii Starbucks vor cheltui mult mai putin din cauza somajului,falimentului bancar, lipsei
de creditare si accesului redus catre alte metodede finantare.
Mediul politico-legislativ
Starbucks este considerata de unii, in special de membrii miscarii antiglobalizare, drept un
simbol al problemelor puse de globalizare. Mai multi activisti au realizat website-uri,

criticand politicile companiei,conditiile de munca si impactul asupra mediului, considerand

Starbucks un bun exemplu de imperialism cultural si economic al Statelor Unite.
Lantul american de cafenele Starbucks este acuzat ca iroseste peste 23 de milioane de litri de
apa in fiecare zi, pentru ca personalul este obligat sa lase robinetele deschise non-stop.
Politica mai putin ortodoxa adoptata de Starbucks are scopul de a preveni dezvoltarea
microbilor in robinetii si chiuvetele celor 10.000 de magazine din intreaga lume. Fiecare
magazin Starbucks are un robinet dupa tejghea,care curge continuu in cele 13 ore de program
si alimenteaza o chiuveta unde sunt clatite ustensilele si linurile folosite in cafenea.
Mai multe organizatii ecologiste au inceput sa se planga de aceasta politica adoptata de
Starbucks. Mai mult, autoritatile sanitare din SUA au precizat ca mentinerea robinetilor
deschisi este lipsita de sens.
Provocarea cu care se confrunt Starbucks este s stabileasc un echilibru ntre conservarea
apei i necesitatea de a asigura sigurana consumatorului. Folosirea sistemului actual de
chiuvete pentru ustensile n cafenelele Starbucks garanteaz c se respect i chiar se depesc
att propriile standarde referitoare la sntate ct i pe cele ale pieelor locale.Chiuvetele
folosesc un flux continuu de ap proaspt, care cltete reziduurile alimentare, ajut la
curarea ustensilelor i previne dezvoltarea bacteriilor. Aceast tehnic este de comun
acceptat i utilizat n industria de profil.
Modul actual de a utiliza apa respect directivele Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS),
Ageniei SUA pentru Protejarea Mediului (EPA) i Uniunii Europene (EU) referitoare la
standardele pentru rezervele de ap stocate.Pentru a minimiza consumul de ap n cafenele,
partenerii (angajaii) sunt ncurajai s menin jetul continuu din chiuvete la un nivel minim,
n timpul orelor de funcionare. De asemenea, sunt instruii s l ntrerup complet cnd
cafeneaua se nchide.
Pe lng aceste aciuni n sprijinul conservrii,se cut noi practici de operare pentru a
minimiza consumul de ap, dar respectnd n acelai timp normele de siguran a alimentelor
i cerinele regulatorii. De exemplu, pn n prezent, Starbucks a testat metode alternative
pentru sistemul de chiuvetele cu jet continuu, n anumite cafenele. Aceasta implic folosirea
unei bi cu ghea i eliminarea complet a lingurilor. Nici una dintre aceste alternative nu s-a
bucurat ns de succes.
n prezent, se afl n curs de verificare o procedur modificat care ar elimina chiuvetele cu
jet continuu n favoarea utilizrii frecvente a mainilor de splat vasele, pentru a cura
ustensilele cu care se lucreaza. De asemenea, se incearca conceperea un nou sistem de cltire
a lingurilor, carear fi extrem de eficient pentru economisirea apei utilizate. Dei nici una
dintre aceste variante nu a fost nc pe deplin demonstrat, toate au potenialul de a reduce
consumul total de ap, asociat cu chiuvetele folosite n prezent.
Mai mult dect att, Starbucks lucreaz mpreun cu organizaia non-proft Waterwise pentru
a identifica metode de a reduce consumul de ap fr a compromite ns standardele de igien
sau calitate. Waterwise a discutat cu Starbucks despre eliminarea robinetului cu flux continuu
de ap pentru splarea lingurilor. Sistemul de chiuvete cu jet continuu este utilizat n mod
frecvent n serviciile de catering dar exist i metode alternative care pot fi luate n calcul;
totui, implementarea unui nou sistem necesit o anumit perioad de timp.
Mediul tehnologic
Se continua reevaluarea constanta a echipamentelor, design-ul cafenelelor i oportunitile
de instruire a personalului, pentru a reduce consumul total de ap, cu scopul de a reduce
amprenta asupra mediului. De altfel, volumul total de ap utilizat de cafenele pe metru ptrat
a sczut n acest an.

Starbucks i asigur clienii c gsirea unei soluii alternative este o prioritate n acest
moment i se angajeaz s schimbe sistemul de chiuvete cu jet continuu astfel nct s fie
redus i mai mult consumul de ap n cafenele.
Starbucks se angajeaz s i mbunteasc n mod continuu standardele ecologice i se stie
c este foarte dificil s se gseasc un echilibru ntre conservarea apei i asigurarea
standardelor de igien.Se stie ca Starbucks a investit mult n echipamente de conservare a
apei, dar mai este nc loc de mbuntiri n acest sens. Pe termen scurt Starbucks poate cuta
modaliti de a reduce volumul jetului de ap, iar aceast msur simpl, mpreun cu oprirea
robinetului n anumite intervale, ar trebui s reduc pierderile la jumtate.
Mediul demografic
Conform unui articol TechnoServe, cafeaua se afla pe locul al doilea in topul celor mai
raspandit tranzactionate marfuri (dupa petrol), fiind una din cele mai des consumate bauturi.
Intre 1998-2000 productia totala de cafea s-a ridicat la 6,7 milioane de tone, urmand ca
aceasta sa atinga 7 milioane pana in 2010. Astfel, cafeaua reprezinta una dintre cele mai
valoroase materii prime de export, economia unui numar mare de tari (Vietnam, Indonezia,
Columbia, Etiopia, Honduras,etc.) depinzand aproape exclusiv de cantitatea exportata.
La o privire de ansamblu, comparand regiunile geografic-istorice,comercializarea cafelei in
tara noastra nu cunoaste disproportii semnificative. Fiind vorba despre un produs de larg
consum, cererea pentru aceasta este relativ uniforma.
Diferente concrete apar doar la nivelul mediului de viata al consumatorilor. In urma unui
studiu de piata efectuat de firma ISRA Center Marketing Research, 91% din populatia din
mediul urban consuma cafea, in timp ce in mediul rural consumul se mentine la niveluri mai
mici.
Conform unui studiu realizat in perioada 1 6 noiembrie 2004, pe un esantion de 2.312
persoane din mediul urban cu varsta intre 18 si 55 ani cu acces la o conexiune Internet,
33,98% dintre romani beau cafea de mai multe ori pe zi, 29,39% doar o data pe zi, 5,19% de
3-4 ori pe saptamana, 4,16% o data pe saptamana, iar 4, 21% dintre ei doar de 2-3 ori pe luna.
23,07% dintre romani nu beau cafea.

Diferentiat pe sexe,femeile sunt mari amatoare de cafea. Astfel 82.54% dintre femeile peste
18 ani sunt consumatoare de cafea, fata de numai 71,72% dintre barbati.
Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera cafeaua naturala, 11,49%
prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este consumata de 8,62%, cea decofeinizata de
2,47%, iar ciocolata calda de 15,90%. Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici una dintre
bauturile de mai sus.

Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala este polarizat
dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupa amiaza la persoanele cu
varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere (cu varsta sub 30 ani).
In urma unui studiu, realizat de compania ISRA Center MarketingResearch in luna mai
2004, rezulta ca doar 9% din oraseni nu consuma cafea.Studiul s-a axat asupra consumului de
cafea, ness si cappuccino; a fost realizat in mediul urban, pe un esantion reprezentativ la nivel
national,constituit din 1.200 de persoane avand varsta peste 15 ani.
Rezultatele studiului arata ca 76% din cei chestionati consuma cafea, 21% cappuccino si
17% ness. Conform studiului femeile beau cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii, cea
mai mare diferenta s-a inregistrat la cappuccino (24% femei fata de 18% barbati). S-a
observat ca tinerii intre 15 si 19 ani consuma cafea intr-o cantitate mult mai mica, 45%,
comparativ cu media la nivel urban, de 76%.

Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri,supermarket-uri si

hypermarket-uri.Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt vizitate cu intentia

de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10 cumpara de la taraba din
piata.

Mediul cultural-social
Statutul social.
La persoanele cu venituri medii si mari intalnim o frecventa mare de consum a cafelei
naturale. In general persoanele cu venituri medii si mari pun accent in primul rand pe calitatea
cafelei pe care o consuma, in timp ce persoanele cu venituri medii pun accent pe pret.
Grupuri sociale.
Unii consumatori pot fi influentati in luarea deciziei de cumparare si de grupul social din
care fac parte.
Piata cafelei este inca dominata de traditionalul ibric, in timp ce cafenelele nu trec de o
cota de 10% din consum.
Cu toata faima de care se bucura compania americana, nu inseamna ca simplul export al
conceptului Starbucks garanteaza succesul pe toate pietele din lume. Astfel ca politica firmei
vizeaza o abordare cu modestie si umilinta a oricarei piete, pentru a dovedi clientilor locali ca
sunt respectati.Una din principalele parghii pe care Starbucks le foloseste in acest sens este
cea a implicarii in viata comunitatilor locale in care activeaza. Compania are 200.000 de
parteneri in intrega lume si lucreaza cu furnizori locali pentru produsele proaspete, cum ar fi
laptele sau sandwich-urile din oferta, inclusivin Romania. Ei creaza astfel un ecosistem in
jurul lor in comunitatile unde sunt prezenti si demonstreaza in acest mod ca pot sa faca profit
dar sa si construiasca lucruri bune in acelasi timp.
In toamna anului 2007 compania a inceput initiativele sociale si pe plan local, lansand un
program educativ in scolile din Bucuresti prin care sa incurajeze copiii sa citeasca mai multe
carti. Prima scoala in care se va implementa programul se afla in apropierea cafenelei
Starbucks din Bucuresti Mall, unde compania va ajuta la transformarea bibliotecii intr-un
spatiu de lectura modern, spatios, renovat, care va beneficia de lumina naturala. De asemenea,
va fi amenajat un spatiu special in care elevii scolii vor putea studia si in afara orelor de clasa,
plus zile destinate lecturii din carti pentru copii cu varste intre 9 si 14 ani
Mediul natural
Cantitatea de apa irosita este suficienta pentru a umple un bazin olimpic la fiecare 83 de
minute, sau pentru a sustine populatia Namibiei, grav afectata de seceta.
Starbucks lucreaz mpreun cu organizaia non-proft Waterwise pentru a identifica metode
de a reduce consumul de ap fr a compromite ns standardele de igien sau calitate.
Waterwise a discutat cu Starbucks despre eliminarea robinetului cu flux continuu de ap

pentru splarea lingurilor.Sistemul de chiuvete cu jet continuu este utilizat n mod frecvent n
serviciile de catering dar exist i metode alternative care pot fi luate ncalcul; totui,
implementarea unui nou sistem necesit o anumit perioad detimp.

Clieni
Produsul este consumat de iubitorii cafelei din toata lumea.In Romania este consumata mai
ales de cei care vor sa incerce ceva nou tinand cont defaptul ca Starbucks este proaspat
deschis pe piata.
In Romania produsul este cumparat de toti cei care merg in mall-uri si dupa o sesiune de
shopping vor sa stea la o cafea, sau inainte de a pleca acasa isi iau la pachet o ca na de cafea.
Si bineinteles de cei care isi permit sa dea intre 9 si 17 lei pe o cafea. De sigur cafeaua
Starbucks este cumparata de angajatii mall-urilor sau de toti cei care trec prin zona, in special
dimineata cand pe langa cafea pot lua si o gustare.
Segmentele de piata:
-femei si barbati, din mediul urban, cu varsta cuprinsa intre 20-50, cu un venit peste mediu,
care urmeaza o cariera profesionla;
-persoane dinamice , care vor sa iasa la o cafenea cu prietenii sa stea devorba, intr-o ambianta
placuta la un pret rezonabil.
Consumatori efectivi: peste 50 milioane de consumatori in intreaga lume.
Numarul de consumatori potentiali este in crestere datorita traditiei romanilor de a savura o
cafea, iar piata din Romania nu a fost inca dezvoltata la nivelul sau maxim. Desi piata
cafenelelor este inca in primele faze de dezvoltare in Romania, are un potential excelent, fiind
foarte dinamica, animata si primind cu bratele deschise noi jucatori si noi concepte.Pentru o
tara in care deja exista traditia consumului de cafea, se estimeaza ca oamenii vor dezvolta o
cultura a cafelei chiar mai puternica. Stilul de viata tot mai dinamic din Romania ii face pe
investitori tot mai optimisti cu privire la potentialul pietei.
Pentru Howard Schultz este foarte important ca clientii Starbucks sa asocieze cafeneaua cu
un cadru calduros, familial. La aceasta contribuie atmosfera speciala, gustul si aroma cafelei
precum si amabilitatea.
Dezvoltarea pietei este una extensiva, Starbucks incearca acum doar sa sa extinda, lasand
lucrurile din interiorul organizatiei neschimbate.
Furnizorii
In ciuda criticilor la care a fost supusa, referitoare la monopolul pe care il detine pe piata
comertului de cafea, Starbucks detine in acest moment controlul asupra unui procent foarte
mic din productia de cafea la nivel mondial: aproximativ 2%.
Starbucks ofera iubitorilor de cafea o gama selecta de cafea (arabica) adusa din intreaga
lume: America Latina, Africa/tarile Arabe si Asia/Pacific.
Compania a fost acuzata ca achizitioneaza materie prima din tari in care nu sunt respectate
drepturile muncitorilor. Pentru a contracara aceste acuze,companie a anuntat ca in anul 2005 a
achizionat peste cinci milioane de tone de cafea in spiritul comertului corect.Mai exact, cafea
a carei provenienta este cunoscuta cu exactitate din plantatii care respecta toate drepturile
muncitorilor sau ale micilor fermieri.
Etiopia, primul producator de cafea din Africa, a acuzat gigantul Starbucks ca actioneaza
material prima impotriva productorilor etiopieni, pe piata din Statele Unite. Dupa o luna de
negocieri, producatorul etiopian a obtinut din partea Starbucks drepturi exclusive asupa a trei
varietati de cafea unice :Sidamo, Harar si Yigacheffe. Acordul semnat la Washington dupa o
luna de negocieri, prevede ca Starbucks poate sa vanda un anumit numar de varietati de cafea
etiopiana astfel incat sa protejeze castigurile Etiopiei.

Distribuitorii
In prezent circa 11.000 de cafenele Starbucks functioneaza in America de Nord si
aproximativ 4.000 sunt deschise in 43 de tari din toata lumea. Dupa cum sustine Schultz,
Starbucks se afla inca in primele etape ale dezvoltarii pe plan mondial, caci statistic detine
mai putin de 10% din totalul de consum de cafea din America de Nord si mai putin de 0,5 din
consumul de cafea din afara Americii de Nord. Prin urmare exista loc suficient de crestere.
Extinderea este absolut necesara, fiindca tinta finala este atingerea unor venituri anuale de
peste 23 de miliarde de dolari pana in 2012.Compania americana se extinde prin trei
metode locatii proprii, companii mixte si acordare de licente si nu ofera locatii in
sistem de franciza.
In America de Nord majoritatea unitatilor Starbucks apartin firmei. Ca exceptie, Starbucks
accepta contracte de licentiere cu firme ce ofera acces la spatii vizate de Starbucks si asupra
carora licentiatul detine controlul,ca de pilda in campusurile universitare, spitale,firme mari
de servicii alimentare,aeroporturi etc.
In cazul Romaniei dezvoltarea marcii se face printr-un contract de joint-venture al firmei
mame cu partenerul sau din Grecia Marinopoulos Brothers.Impreuna au infiintat
Marinopoulos Coffee Company III SRL, firma responsabila cu derularea operaiunilor din
Romnia. Desi afacerea este formatata exact ca o franciza totusi unitatile Starbucks din
Romania apartin joint-venture-lui si nu unor francizati.
Dupa Romania Starbucks va intra si in Ungaria, Polonia si Cehia.Reticenta est europenilor la
o cafea de 2 euro este contrabalansata de prestigiul marcii.O cafenea amortizeaza investitia in
maximum 2 ani.Producatorii au facut sortimente diferite de cafea in functie de locatie.

Concurentii in Romania
In Romania piata cafenelelor a cunoscut in ultima perioada o crestere importanta, iar
concurenta a devenit foarte puternica. Astfel, alaturi de cafenelele consacrate din Romania li
s-au alaturat Starbucks,Cofee Right,Crem caffe,Turabo Cafe un avant important l-a luat
silantul Gloria Jeans Coffees.Mai mult, o noua franciza din Africa de Sud,fondata in 2001,

Manuka Cafe & Wine, ce combina conceptele de cafenea,restaurantul si magazinul de vinuri

fine a intrat pe piata.
In aprilie 2007, cel mai mare lant de cafenele din lume, Starbucks, si-a facut intrarea pe piata
romaneasca prin deschiderea unei locatii in Plaza Romania.
Compania care opereaza Starbucks in Romania a ales tara noastra ca o rampa de lansare a
cafenelei pe piata din Europa Centrala si de Est.
Odata cu Starbucks, cafeaua la pachet promovata de Glorias Jeans si CoffeRight, marca
Gregorys, a ajuns in preferintele romanilor, fiind incurajata de stilul de viata dinamic al
acestora, dezvoltarea continua a pietei si preferintele tot mai variate ale consumatorilor.
Pe piata romaneasca insa, Starbucks se va duela cu Gloria Jeans saulantul britanic Costa
Coffee, prezent din 2006 in Piata Romana din Capitala Romania este a treia tara in regiunea
est-europeana in care opereaza CostaCoffee, dupa Bulgaria si Polonia. In 2007, Costa Coffee
s-a extins cu olocatie in City Mall, Bucuresti, urmand sa deschida in urmatorii ani 59 delocatii
in tara, din care 15 numai in Bucuresti, potrivit reprezentantilor Coffee Management,
compania care detine master franciza pentru Romania.
Pentru CofeeRight, brand apartinand Gregorys Romania, filiala romana a lantului
Gregorys, anul 2007 a pus bazele unor planuri de extindere cu inca patru locatii noi in zone
de interes: Piata Dorobanti si Piata Charles deGaulle, dar si Piata Romana, unde compania a
pierdut o locatie importanta in urma unor dispute cu proprietarii acesteia.
Gregorys detine in Romania zece locatii situate in capitala. In primele noua luni, compania
estimase un volum de vanzari in valoare de 3,46 milioane de euro, anticipand un total de 4
milioane de euro la sfarsitul acestui an, fata de cele 3,35 milioane de euro obtinute anul trecut.
Cafeaua la pachet este cea care creste vanzarile Gloria Jeans Coffees in locatii din capitala
precum centrele comerciale Plaza Romania, Bucuresti Mall si Feeria Baneasa.
Pana la sfarsitul anului acesta, compania intentioneaza sa deschida inca patru locatii,
investitia situandu-se la 600.000 de euro, incluzand amenajari,instalatii, echipamente si
mobilier, conform declaratiilor directorului generalal companiei.
Gloria Jean's Coffees este un brand australian cu peste 757 locatii in intreaga lume. Infintata
in 1979, in Statele Unite, reteaua de cafenele s-a extins in peste 37 de state americane,
devenind reteaua cu cea mai mare prezenta in mall-uri.
Pentru Turabo, anul 2007 a confirmat evolutia spectaculoasa a celui mai de succes brand
autohton de cafenele din Romania.
In septembrie, proprietarul Turabo, Tudor Dragomir Niculescu, avea deschise 13 cafenele in
Bucuresti si in provincie. Doua luni mai tarziu,numarul cafenelelor ajunsese la 23, din care
noua in Bucuresti, cate doua in Brasov, Sibiu si Timisoara si cate una in Iasi, Mamaia, Oradea,
Tg. Mures,Baia Mare, Satu Mare, Craiova si Constanta. Si numaratoarea nu s-a oprit aici.
In noiembrie, Turabo a achizitionat lantul de cafenele Dark din cadrul hipermarketurilor
Real, cu locatii in Baia Mare, Brasov, Craiova, Constanta,Oradea, Satu Mare, Sibiu,
Timisoara si Tg. Mures, completandu-si portofoliul de locatii non-stradale.Compania se arata
interesata de extinderea brandului Turabo atat incapitala, in locatii stradale, cat si in provincie,
unde cel mai probabil se vamerge in mall-uri si hypermarket-uri. Ultima unitate lansata in
acest an incapitala, cea din Piata Dorobanti, a atras investitii de 250.000 de euro.
Anul viitor, Turabo va miza si pe o noua locatie in strainatate, Praga sau Sofia. Investitia se
va ridica la 300.000 de euro. Pentru 2008, investitorul estimeaza o cifra de afaceri de
aproximativ 7 milioane de euro, dubla fata de anul precedent si un buget de peste un milion de
euro alocat anul viitor pentru extinderi.
Trotter Restaurant, companie detinuta de omul de afaceri Catalin Mahu,proprietar al lantului
de restaurante La Mama, a inaugurat in 2006 prima cafenea proprie Cafepedia in zona Alba
Iulia din Capitala, iar in vara anului 2007 a deschis si a doua unitate a brandului in zona
Universitate, in urmaunei investitii de 100.000 de euro.

Cafeneaua este situata in centrul Capitalei si are o suprafata de 140 metri patrati, iar dintre
cele 96 de locuri disponibile, 75 sunt inauntru si 26 pe terasa. Cea de-a treia cafenea va fi
amenajata pe o suprafata mai mare, iar investitia va fi dubla, conform declaratiilor lui Mahu.
Lantul Cafepedia se adreseaza segmentului mediu-superior, mai ales oamenilor de afaceri cu
varste cuprinse intre 35 si 40 de ani. Principalii competitori pe segmentul de cafenele sunt
CremCaffe si Turabo.
Potrivit lui Mahu, compania Trotter Restaurant va inregistra anul acesta o cifra de afaceri cu
48% mai mare decat cea de 5,4 milioane de euro,raportata anul trecut.