Subiecte psihiatrie

46.Tulburari legate de consumul de opioide

Opium, heroina
morfina, hidromorfona, codeina
metadona - ttm in dependenta opioida
antagonisti: naloxona, naltrexona, nalorfina
agonist-antagonist: buprenorfina
Toleranta se dezvolta rapid
Co-morbiditate: depresie, alcoolomanie, tulburare de personalitate antisociala, anxietate
Consum recent
Tulburari de comportament si psihice: euforie urmata de apatie, disforie, agitatie sau lentoare
psihomotorie, alterarea judecatii
mioza (midriaza in supradoza)
sedare, coma
dizartrie
tulburari de atentie si memorie
Deces prin stop respirator
coma, dispnee, hipotermie, hTA, bradicardie
Coma + mioza + depresie respiratorie = supradoza de opioizi
Urgenta!!
Naloxona, supravegherea functiilor vitale
Oprirea sau reducerea consumului sau administrarea unui antagonist dupa o perioada de consum
de opioide
disforie
greata, voma
dureri musculare
lacrimare, rinoree
Midriaza, piloerectie, transpiratii
diaree
febra
insomie
45. Tulburari legate de consumul de halucinogene
LSD
tineri
sistemul serotoninergic
nu se descrie sindrom de sevraj
Consum recent
tulburari de comportament si psihologice: anxietate/depresie, idei de referinta, ideatie paranoida,
afectarea judecatii,
tulburari de perceptie, subiectul fiind intr-o stare de hipervigilenta: intensificarea perceptiilor,
depersonalizare, derealizare, iluzii, halucinatii
Dilatare pupilara
tahicardie
transpiratii

tulburari de vedere
tremor,incoordonare motorie
44. Tulburarile legate de consumul de canabis
Marihuana, hasis
s-a identificat un receptor specific - concentrare mare in ganglionii bazali, hipocamp, cerebel
f raspandit intre pacientii psihiatrici -Sk
agraveaza evolutia unei SK !!
Consum recent
Tulburari comportamentale si psihologice: tulburari de coordonare, euforie, anxietate,
sentimentul de incetinire a timpului (deformeaza perceptia timpului), tulburarea judecatii, izolare
conjunctivita, uscaciunea gurii, tahicardie, cresterea apetitului
Nu se descrie un sindrom de sevraj
Utilizare indelungata: atrofie cerebrala, scade pragul convulsivant, afecteaza fatul, reactivitatea
imuna
43.Tulb legate de consumul de cocaina
Blocheaza recaptarea DA, creste concentratia de DA (D1, D2), mai putin a norepinefrinei,
serotoninei
utilizare: inhalare, inj(sc, iv), fumat
Comorbiditate: depresie, anxietate, tulburari de personalitate (antisocial)
Uilizare recenta
tulburari de comportament si psihologice: euforie/tocire afectiva, hipervigilenta, senzitivitate,
tensiune, furie, tulb. judecata
tahicardie/bradicardie
dilatatie pupilara
HTA/hTA
Transpiratii, frisoane
greata, voma
scadere in G
agitatie/retard psihomotor
slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
confuzie, convulsii, coma
Oprirea sau diminuarea consumului
Disforie, depresie, anhedonie, iritabilitate
fatigabilitate
cosmaruri
tulburari de somn
retard/agitatie psihomotorie
cresterea apetitului
42.Tulb legate de consumul de amfetamine
Amfetaminele: metamfetamina, metilfenidat
simpatomimetice
18-25 ani
elibereaza catecolaminele, DA

utilizate pt euforie, cresterea performantei

Pot induce o tulb psihotica asemanatoare cu SK paranoida
Utilizarea recenta
Tulburari comportamentale, psihologice:
euforie/tocire afectiva, incordare - hipervigilenta, senzitivitate, anxietate, furie,
tulburarea judecatii
Tahicardie/bradicardie
dilatare pupilara
hTA/HTA
transpiratii, frisoane
greata, voma
scadere in G
agitatie/lentoare psihomotorie
slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
confuzie, convulsii, coma
Incetarea consumului
Dispozitie disforica. Depresia poate fi severa, risc suicid
fatigabilitate
cosmaruri
insomnie/hipersomnie
cresterea apetutului
retard psihomotor/agitatie
41. Sevrajul alcoolic complicat diagnostic, tratament
URGENTA
Benzodiazepina la 2-4 h, apoi mai rar
hidratare eventual perfuzie
vitamine B: B1, B6
supraveghere stricta
dieta hipercalorica, vitamine
netratat - risc letal
40. Sevrajul alcoolic diagnostic, tratament
Oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat
Simptome care apar la ore/zile:
hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA
tremor extremitati - 6-8 h
insomnie
Greata, voma, stare de rau
cefalee
iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h
agitatie psihomotorie
anxietate
convulsii (grand mal) 12-24 h
Cu sau fara delirium (vezi criterii) 72 h

Benzodiazepine: convulsii, delirium, anxietate, HTA, AV crescut, tremor - asociate cu sevrajul la

alcool
oral sau parenteral (iv de preferat)
diazepam 5-10 mg la 4-6 ore, apoi mai rar - functie de evolutie
lorazepam 2-10 mg
Carbamazepin 800 mg/zi asociat

39. Dependenta, toleranta, sevrajul- diagnostic

Dependenta -un pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o incapacitare sau
suferinta semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:
toleranta
nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit
scaderea efectului obtinut la aceeasi doza
Sevraj:
simptomul caracteristic de sevraj pt substanta
aceeasi substanta (sau una asemanatoare) este luata pt ameliorarea simptomelor
substanta este luata in cantitati mai mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu poate
controla consumul)
exista dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul
petrece f mult timp in activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii
continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt
dorinta intensa (compulsiva) de a consuma substanta
Dependenta fiziologica = prezenta tolerantei sau sevrajului
Dependenta psihologica = apetenta (craving) pt substanta pt a evita un disconfort
38. Delirium clinica, unde poate sa apara
tulburare a constiintei si a functiilor cognitive, care se dezvolta intr-o perioada scurta de
timp
este un sindrom !!!
majoritatea cauzelor - in afara SNC
subdiagnosticat, subtratat
Cauze
Intracranian
Epilepsie
TCC
Infectii: meningita, encefalita
Boli vasculare
Extracraniene
substante: anticolinergice, sedative, alcool, antihipertensive, antiparkinsoniene,
antipsihotice
disfunctii endocrine: hipofiza, suprarenale, tiroida
boli hepatice (encefalopatie), renale, pulmonare, cardiace
tulburari hidroelectrolitice
infectii sistemice
postoperator
Diagnostic

Tulburarea constiintei si scaderea capacitatii de concentrare, de mentinere a atentiei, de

comutare a atentiei
Tulburari cognitive:
memoria recenta, mai putin cea indepartata
dezorientare TS si la persoana
Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri
Debut brusc, evolutie fluctuenta
Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o
suferinta organica
Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
Apatie, perplexitate, agitatie
Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare
Dg dif cu dementa; se poate suprapune pe dementa
debut brusc
durata se suprapune pe cea a cauzei
frecvent sub o saptamana
dupa inlaturarea cauzei - remisiune in 2-7 zile
amnezie partiala a episodului
Tratamentul: al cauzei, supraveghere, evitarea accidentelor
37.Dementa vasculara- clinica
Deficite cognitive multiple
tulburari ale memoriei (fixare, evocare)
afazie (limbaj)
apraxie (activitati motorii)
agnosie (nu mai recunoaste)
dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)
disfunctie sociala/ocupationala, declin
Semne neurologice de focar
Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in adaptare la nou
Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata
Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai vechi, date
personale importante (varsta, date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita sa inchida apa, gazul
Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie
Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit, desenat
(teste)
Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiat membrii ai familiei sau propria reflectie in
oglinda
Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi
Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa
Modificari
ale
personalitatii:
accentuarea
trasaturilor,
iritabilitate,
ostilitate,
uneoriheteroagresivitate, comportament dezinhibat
Risc de suicid - stadiul timpuriu
Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri
Depresie - mai ales la debut

Anxietate - frecvent
Semene neurologice in special in D. vasculara
Delirium - se poate suprapune (datorat: boli somatice, medicamente)
NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocial
36. Dementa Alzheimer- clinica
Deficite cognitive multiple:
tulburari ale memoriei (fixare, evocare)
afazie (limbaj)
apraxie (activitati motorii)
agnosie (nu mai recunoaste)
dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)
Disfunctie sociala/ocupationala, declin fata de nivelul anterior
Cu debut timpuriu: sub 65 ani
Cu debut tardiv: peste 65 ani
Asociat cu:
delirium
depresie
idei delirante
35. Tulburarea de personalitate de tip obsesional-descriere
Criterii generale de diagnostic
Un pattern durabil de traire emotionala si comportament care deviaza semnificativ de la normele
socio-culturale ale individului, manifestat in urmatoarele arii:
cognitie (cum percepe si interpreteaza pe sine, pe altii, evenimentele)
afectivitate (intensitate, labilitate, adecvare)
relatii interpersonale
controlul impulsurilor
Patternul este inflexibil si dominant, regasit intr-o multitudine de situatii personale si sociale
Provoaca suferinta si disfunctii sociale, profesionale, familiale
Patternul este stabil, de lunga durata - trasaturile pot fi identificate din adolescenta
Preocupat de ordine, perfectionism, tendinta la control mintal si interpersonal in detrimentul
flexibilitatii, deschiderii, eficientei:
preocupat de detalii, regului, liste, ordine, organizare astfel incat obiectivul
principal se pierde
perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile
devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prieteniilor
constinciozitate excesiva, scrupule, inflexibilitate cu privire la moralitate, etica,
valori
nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare chiar si cele fara valoare sentimentala
reticent in a delega anumite sarcini
zgarcit cu el si altii
rigiditate, incapatanare
Indecizie, pedanterie, conventionalism, respect pt autoritate, dificultate in exprimarea emotiilor,
totul trebuie planificat, verificare excesiva

mai frecvent la barbati

ICD-10: T.p. anancasta
34. Tulburarea de personalitatea de tip borderline-descriere
Criterii generale de diagnostic
Un pattern durabil de traire emotionala si comportament care deviaza semnificativ de la normele
socio-culturale ale individului, manifestat in urmatoarele arii:
cognitie (cum percepe si interpreteaza pe sine, pe altii, evenimentele)
afectivitate (intensitate, labilitate, adecvare)
relatii interpersonale
controlul impulsurilor
Patternul este inflexibil si dominant, regasit intr-o multitudine de situatii personale si sociale
Provoaca suferinta si disfunctii sociale, profesionale, familiale
Patternul este stabil, de lunga durata - trasaturile pot fi identificate din
Instabilitate a relatiilor interpersonale + imaginii de sine + afectelor si impulsivitate marcata:
eforturi majore pentru a evita abandonul real sau imaginar
relatii instabile si intense - intre idealizare si devalorizare
instabilitatea imaginii de sine, tulburarea identitatii -modificarea valorilor,
aspiratiilor, chestionarea identitatii sexuale
impulsivitate care poate pune persoana in pericol - abuz de substante, condus, sex
neprotejat
in mod repetat: idei, comportament, amenintari cu suicidul si autoagresivitate
(automutilare)
instabilitate afectiva marcata
sentimente de gol interior
furie intensa, dificultatea de a controla furia
ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depresonalizare
tendinta la autodistrugere, viata haotica
moarte prin suicid 8-10%
Factori: biologici + mediu (abuz sexual, fizic, conflictualitate, pierderea parintilor)
decompensari psihotice
ICD-10: Tulburare de personalitate emotional-instabila
33. Tulbularea de personalitate de tip narcisic-descriere
Criterii generale de diagnostic
Un pattern durabil de traire emotionala si comportament care deviaza semnificativ de la normele
socio-culturale ale individului, manifestat in urmatoarele arii:
cognitie (cum percepe si interpreteaza pe sine, pe altii, evenimentele)
afectivitate (intensitate, labilitate, adecvare)
relatii interpersonale
controlul impulsurilor
Patternul este inflexibil si dominant, regasit intr-o multitudine de situatii personale si sociale
Provoaca suferinta si disfunctii sociale, profesionale, familiale
Patternul este stabil, de lunga durata - trasaturile pot fi identificate din

Grandoare, pretiozitate (in imaginatie sau comportament) + nevoia de a fi admirat = lipsa de

empatie:
se simte f important (exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie recunoscut
ca superior)
fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete
se considera special, unic si poate fi inteles doar de persoane importante
cere admiratie excesiva
considera ca i se cuvine, se astepta la favoruri speciale
exploateaza pe ceilalti
nu are empatie
invidie ++ si crede ca si restul il invidiaza
aroganta
autostima si imaginea de sine f. fragila
f. vulnerabili fata de critica, infrangere
mai frecvent la barbati
32. Tulburarea personalitate de tip histrionic-descriere
Criterii generale de diagnostic
Un pattern durabil de traire emotionala si comportament care deviaza semnificativ de la normele
socio-culturale ale individului, manifestat in urmatoarele arii:
cognitie (cum percepe si interpreteaza pe sine, pe altii, evenimentele)
afectivitate (intensitate, labilitate, adecvare)
relatii interpersonale
controlul impulsurilor
Patternul este inflexibil si dominant, regasit intr-o multitudine de situatii personale si sociale
Provoaca suferinta si disfunctii sociale, profesionale, familiale
Patternul este stabil, de lunga durata - trasaturile pot fi identificate din adolescenta
Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor, cauta atentia celorlalti:
inconfortabil in situatii in care nu este centrul atentiei
interactiunile caracterizate prin comportament excesiv de seductiv, erotizat,
provocator
labilitate emotionala, superficialitatea trairilor emotionale
utilizeaza aspectul fizic pentru a atrage atentia
limbajul - demonstrativ
dramatism, teatralism, exprimare exagerata a emotiilor
sugestibilitate
considera relatiile ca fiind mai intime decat in realitate
mai frecvent femei
manipulative, rol de victima sau printesa, intoleranta la frustrare
31. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal-descriere
Criterii generale de diagnostic
Un pattern durabil de traire emotionala si comportament care deviaza semnificativ de la normele
socio-culturale ale individului, manifestat in urmatoarele arii:
cognitie (cum percepe si interpreteaza pe sine, pe altii, evenimentele)

 afectivitate (intensitate, labilitate, adecvare)

relatii interpersonale
controlul impulsurilor
Patternul este inflexibil si dominant, regasit intr-o multitudine de situatii personale si sociale
Provoaca suferinta si disfunctii sociale, profesionale, familiale
Patternul este stabil, de lunga durata - trasaturile pot fi identificate din adolescenta
Deficite sociale si interpersonale disconfort si reducerea capacitatii de a stabili relatii apropiate +
distorsiuni cognitive si de perceptie + comportament excentric, ilustrate:
idei de referinta (NU idei delirante)
credinte bizare, gandire magica care influenteaza comportamentul si este in afara
normelor subculturale (telepatie, al saselea simt etc)
perceptii neobisnuite - iluzii somatice
gandire si vorbire bizara - vaga, circumstantiala, metaforica
suspiciozitate, ideatie paranoida
inadecvare afectiva
comportament/aparenta excentrica, bizara
lipsa prietenilor, confidentilor
anxietate sociala ++ asociata cu frici paranoide
ICD -10: Tulburarea schizotipala, alaturi de SK si nu tulburare de personalitate
mai frecvent la barbati
posibile decompensari psihotice
frecvent la rudele celor cu SK
30. Tulburarea de personalitate de tip paranoid
Criterii generale de diagnostic
Un pattern durabil de traire emotionala si comportament care deviaza semnificativ de la normele
socio-culturale ale individului, manifestat in urmatoarele arii:
cognitie (cum percepe si interpreteaza pe sine, pe altii, evenimentele)
afectivitate (intensitate, labilitate, adecvare)
relatii interpersonale
controlul impulsurilor
Patternul este inflexibil si dominant, regasit intr-o multitudine de situatii personale si sociale
Provoaca suferinta si disfunctii sociale, profesionale, familiale
Patternul este stabil, de lunga durata - trasaturile pot fi identificate din adolescenta
Neincredere, suspiciozitate fata de altii, ale caror motive sunt interpretate ca rauvoitoare,
ilustrata:
banuieste, fara motive suficiente, ca ceilalti il exploateaza, ii fac rau, il insala
banuieli nejustificate fata de prieteni, asociati
nu se increde in altii de teama ca vor folosi informatiile impotriva sa
interpreteaza negativ remarci, evenimente
ranchiunos, nu uita
se simte atacat si rectioneaza violent/agresiv
suspiciozitate permanenta fata de partener/sot
tensionati,ostili, incapatanati, defensivi
uneori - trasaturi adaptative la un mediu ostil
dg. mai frecvent la barbati

frecvent la rudele celor cu SK, tulburare deliranta

29. Hipocondria- clinica
Preocuparea si teama/ convingerea de-a avea o afectiune grava, bazat pe interpretarea eronata a
senzatiilor corporale
Preocuparea persista in ciuda evaluarilor si asigurarilor medicale
NU este deliranta
Duce la suferinta si incapacitare
Durata min. 6 luni
Preocuparea:
functii fiziologice: puls, transpiratii, peristaltism
anomalii fizice minore: iritatii, mici leziuni
senzatii fizice vagi: inima e obosita
Probleme asociate:
multiple consultatii la doctori diferiti
investigatii excesive, combinarea ttm
afecteaza viata familiala
depresie, anxietate
28. Dismorfofobia- clinica
Subiectul este preocupat cu un defect imaginar al aspectului sau fizic. Daca exista o anomalie
minora, preocuparea este excesiva
Simptomatologia duce la suferinta si incapacitare
De obicei in adolescenta, evolutie fluctuenta
Daca preocuparea - intensitate deliranta de dg. Tulburare deliranta tip somatic
Preocuparea - unul sau mai multe zone, frecvent la nivelul fetei
Ex: ochi, nas, buze, sani, organe genitale
Petrec ore in fata oglinzii pentru a repara defectele, evita situatii publice, cer asigurari din
partea celorlalti
Probleme asociate: depresie, idei de suicid sau TS,
Solicita interventii chirurgicale
27. Tulburarea de stres post traumatic-descr. Clinica, diagnostic
Subiectul a fost expus unui eveniment traumatic:
a trait, a fost martor sau a fost confruntat cu evenimente care implicau moartea,
ranirea grava sau ameninta integritatea sa sau a altor persoane
raspunsul subiectului a implicat frica intensa, terifianta, sentimente de
neajutorare/neputinta
Ex: razboi, agresiune fizica/sexuala, jaf, rapire, ostatic, tortura, prizonier, dezastre naturale sau
provocate de om
Evenimentul traumatic este retrait:
imagini, ganduri recurente, intruzive legate de eveniment
vise recurente
flashback-uri - sentiment de retraire
suferinta psihologica intensa legata de tot ceea ce aduce aminte de eveniment

 reactivitate vegetativa
Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si scaderea responsivitatii generale:
evitarea gandurilor, locurilor
nu-si poate aminti anumite evenimente legate de trauma
sentimente de detasare
scaderea interesului, a reactivitatii afective
26. Tulburarea anxioasa generalizata-descriere clinica, diagnostic
nu poate privi in viitor
Ingrijorare si anxietate excesiva , in majoritatea zilelor, timp de min. 6 luni, legat de evenimente
si activitati uzuale: scoala, serviciu
Subiectul poate cu greu sa-si controleze ingrijorarea
Anxietatea este asociata cu: neliniste, tensiune, fatigabilitate, tulburari de concentrare,
iritabilitate, tulburari de somn, hipertonie musculara
Simptomele duc la suferinta semnificativa
25. Tulburarea de tip obsesiv-compulsiv-descriere clinica, diagnostic
Obsesii:
ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente, care sunt traite ca intruzive si
inadecvate si determina la subiect, anxietate marcata sau suferinta
gandurile, impulsurile, imaginile nu reprezinta griji excesive referitoare la probleme reale
subiectul incerca sa ignore/suprime/neutralizeze cu alte ganduri/actiuni
subiectul recunoaste ca acestea sunt produsul propriei minti
Compulsii
comportamente repetitive (spalarea mainilor, ordine, verificare) sau acte mentale
repetitive (rugaciuni, numaratoare) la care subiectul se simte obligat sa recurga ca raspuns
la obsesii sau conform unor regulii care trebuiesc aplicate strict
comportamentele sau actele mentale prevenirea sau reducerea suferintei/a unei situatii de
temut. Aceste comportamente sunt excesive
Subiectul recunoaste ca obsesiile/compulsiile sunt excesive sau nerezonabile
Obsesiile/ compulsiile provoaca suferinta, consuma timp (peste 1 ora/zi) sau interfereaza
semnificativ cu viata subiectului
24. Fobia sociala, fobia simpla, fobiile specifice-descriere clinica, diagnostic
Fobia simpla/specifica
Frica marcata si persistenta, excesiva si nerezonabila declansata de prezenta sau anticiparea unei
situatii/obiect
Expunerea la stimulul fobic determina un raspuns imediat de anxietate - atac de panica
Subiectul recunoaste ca teama este excesiva si nerezonabila
Situatia fobica este evitata/suportata greu
Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului
Tipuri:
animal
de mediu: inaltimi, furtuni, apa

 sange/injectie: forma frecvent familiala

situationala: avion, lift, spatii inchise
altele
Fobia sociala
Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact cu
persoane necunoscute sau este supus unei posibile observatii (critici).
Subiectul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi umilitor sau jenant
Expunerea la respectiva situatie sociala provoaca anxietate - atac de panica
Subiectul recunoaste ca frica este excesiva si nerezonabila
Situatiile respective sunt evitate
Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului
23. Agorafobia-clinica si diagnostic
Anxietatea legata de locuri sau situatii din care scaparea/iesirea poate fi dificila sau in care
ajutorul nu este la indemana in cazul in care subiectul ar avea un atac de panica
(Tipic: situatii in care subiectul este singur in afara casei, intr-o multime, la rand, pe un
pod, intr-un mijloc de transport)
Situatiile sunt evitate sau suportate cu greu/efort/anxietate sau subiectul are nevoie de prezenta
unei alte persoane
Tulburarea de panica fara/cu agorafobie
Atacuri de panica recurente
Cel putin unul dintre atacuri a fost urmat, timp de o luna de:
preocuparea persistenta de alte posibile atacuri
frica legata de implicatiile atacurilor
modificarea semnificativa a comportamentului, legata de atacuri (ex. renunta la un
serviciu)
+/- Agorafobia
22.Atacul de panica clinica diagnostic
=o perioada delimitata de frica intensa si disconfort, care atinge un maxim in aprox.
10 minute si se insoteste de 4 sau mai multe din urmatoarele:

palpitatii
transpiratii
tremor
dispnee, senzatie de sufocare
nod in gat
durere/disconfort toracic
greata/disconfort abdominal
ameteala, lesin
derealizare, depersonalizare
frica de-a pierde controlul sau de-a innebuni
frica de moarte
parestezii, amorteli, furnicaturi
frisoane sau senzatie de caldura
Pot aparea : din senin sau legat de anumite situatii

21. Principii de tratament in depresie

Siguranta pacientului
evaluare diagnostica
plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor
spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine
farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de efectele secundare
optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora complianta)
Tratamentul:
Antidepresive
60-80% raspund la un AD daca doza e suficienta, timp de 6-8 saptamani
anxiolitice, sedative - durata delimitata !!
Depresiile cu cicluri rapide sau rezistente: se asociaza timoregulatoare
Depresile severe cu simptome psihotice: se asociaza antipsihotice (olanzapina etc)
ECT: electroconvulsoterapie - indicatii precise
Principii ale tratamentului cu AD
Daca a raspuns pacientul sau o ruda la un AD
Se iau in consideratie:
starea somatica a pacientului
efectele secundare ale AD
interactiunile posibile
potentialul suicidar (AD cu toxicitate redusa: SSRI)
complianta
accesul la tratament, costul
doza se creste progresiv pana la doza eficienta (mai ales pentru: triciclice, venlafaxina)
doza eficienta se mentine minimum 4 saptamani, inainte de a decide, eventual, ca AD nu
este eficient
toate AD au o perioada de latenta de aprox. 14 zile
odata ce se obtine o remisiune semnificativa, tratamentul se continua 6 -9 luni, pentru a
preveni recaderea !!!
daca evolutia e favorabila, dupa 6-9 luni ttm se poate reduce treptat, dar se ia in
consideratie ttm intretinere
daca au existat 2 sau mai multe episoade tratamentul poate fi permanent
Ttm de intretinere = profilactic: scade frecventa, amplitudinea, durata episoadelor
Precautii,CI: gravide, perioada de alaptare, tulb renale, hepatice grave
Educarea pacientilor cu privire la riscurile si beneficiile ttm
Alcoolul poate exacerba depresia si poate interfera cu ttm
psihoterapiile amelioreaza adaptarea, complianta
20. Episodul maniacal- diagnostic, descriere clinica
Durata minim 1 sapt
Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
cresterea autostimei, idei de grandoare
scaderea nevoii de somn
logoree
fuga de idei
distractibilitate

implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie

Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii: cheltuieli,
investitii
dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament inadecvat
afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale
Trasaturi:
-EM usor, moderat, sever
-EM sever fara/cu simptome psihotice (congruente/incongruente)
19. Episodul depresiv- clinica, diagnostic
Durata minim 2 saptamani
dispozitie depresiva
scaderea interesului si a placerii
scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o luna)
insomnie sau hipersomnie
retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
fatigabilitate, pierderea energiei
Sentimente de inutilitate, culpabilitate
autostima scazuta
scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
ideatie suicidara, TS (tentative suicid)
Simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala
Trasaturi:
Intensitate: episod depresiv (ED) usor, mediu, sever
ED sever fara/cu simptome psihotice: idei delirante (congruente, incongruente),
halucinatii
ED cu trasaturi: catatonice, melancolice, atipice
(depresia - intensitate nevrotica/ psihotica)
Diagnostic
(Tulburare depresiva majora - episod unic)
Tulburare depresiva recurenta, episod depresiv (actual) usor/mediu/sever
episoade cu interval de min 2 luni de remisiune
Caracteristici:
remisiune totala, partiala
pattern sezonier
cicluri rapide (4 episoade/12 luni) 60% idei de suicid, 4-5% pana la 10-15% se sinucid
90% anxietate
adolescenti, tineri: iritabilitate, tulburari de comportament, abuz de substante
subdiagnosticata, subtratata
acuze somatoforme care pot masca depresia
pseudodementa
Aspect: facies depresiv, retard psihomotor
Perceptie: acuze somatoforme, simptome psihotice: halucinatii in formele severe
Atentie si memorie: afectate (70-80%)
Constiinta bolii: prezenta

Gandire: lentoare, accentuarea obsesiilor, ambivalenta, ideatie cu un continut negativ: inutilitate,

incapacitate, culpabilitate, idei suicidare (de evaluat!!)
Evaluarea ideatiei suicidare si a riscului:
daca ideile exista, daca are un plan
antecedente de TS
idei ++ de inutilitate
abuz de substante
izolare sociala
grad ++ de anxietate, panica, neliniste
majoritatea pacientilor care s-au sinucis au fost vazuti de un medic, au cautt ajutor intr-un
interval de o luna
In formele severe: idei delirante congruente/incongruente cu dispozitia
Dispozitie: depresie, anxietate, disforie, iritabilitate
Activitate: lentoare, fatigabilitate
Ritm nictemeral: tulburari de somn
Apetit alimentar: afectat
18.Tulburarea deliranta persistenta- diag, tipuri
Diagnostic:
O idee/ un set de idei delirante altele decat cele considerate specifice SK (altele decat cele total
imposibile); ex: persecutie, grandoare, hipocondriace, de gelozie sau erotice
Delirul - min. 3 luni
Nu exista halucinatii persistente (pot aparea tranzitoriu)
Dg dif: SK, tulb dispozitie (depresia), organice sau induse de substante
Specificatii pt subtipuri: persecutie, litigiu, auto-referinta, grandoare, hipocondriace (somatice),
gelozie, erotomanie
Delir non-bizar (posibil: idei de urmarire, otravire, infectare, a fi iubit, inselat, idei
hipocondriace) - min 1 luna
Criteriile A pt SK (halucinatii, delir, dezorganizarea gandirii si a activitatii, simptome negative)
nu au fost niciodata indeplinite; pot aparea halucinatii tactile, olfactive legate de delir
In afara de impactul delirului, functionarea nu este afectata
Tipuri:
Erotomanie
Grandoare
Gelozie
Persecutie
Somatic (hipocondriac)
Mixt
Alte deliruri (TD nespecificata): sd. Capgras; sd. Fregoli; sd. Cotard (delir de negatie)
17. Tulburarea psihotica scurta- descriere clinica, diag
Diagnostic: CIM 10
Criterii generale:
-debut brusc: delir, halucinatii, incoerenta ideo-verbala
-intervalul dintre primul simptom si tabloul complet = max 2 saptamani

-stari tranzitorii de perplexitate, tulburari ale atentiei

prezenta sau absenta unui factor psihotraumatizant
sau Diagnstic DSM 4:
un singur set de criterii diagnostice: delir, halucinatii, dezorganizarea vorbirii
(incoerenta), comportament dezorganizat sau catatonic
Durata: 1zi-1 luna, cu remisiune completa
+/- factor psihotraumatizant
Cu debut postpartum
Idei delirante cu aparitie brutala (sub 48 de ore); delir polimorf si dezorganizat +
halucinatii, iluzii
Dezorganizare psihica:
labilitate emotionala (anxietate, furie) si a afectiva (euforie, depresie)
modificari bruste de comportament psihomotor (agitatie, prostratie)
depersonalizare, derealizare
Evolutie favorabila
fara antecedente psihiatrice in afara altor episoade psihotice acute
dg dif.: tulburari organice, cele induse de substante, alte psihoze
?16. Tulburarea schizoafectiva-maniacala si despresiva , diagnostic descriere
15. Principii de tratament in schizofrenie
Spitalizare
evaluare diagnostica
stabilirea tratamentului
siguranta pacientilor (idei suicidare, comportament de risc)
simptomatologie ++, incapacitatea de a se ingriji
(re)stabilirea legaturii cu serviciile ambulatorii
Definirea simptomelor de tratat
Ce neuroleptic (NL) a fost eficient in trecut sau in functie de efectele secundare
Un NL
se trateaza 4 - 6 sapt cu doze adecvate inainte de a decide ca NL trebuie schimbat
se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie de evolutia
acesteia
ameliorarea unor simptome are loc in ore-zile, dar o remisiune dureaza 6-8 saptamani
un raspuns terapeutic se obtine la doze de 4-6 mg/zi haloperidol, 80% dintre receptorii D2 fiind
blocati; cresterea dozelor nu pare justificata
raspunsuri similare la: 10-15 mg olanzapina, 4-6 mg risperidona
14. Sk dezorganizata- diagnostic, clinica( DSM 4 si pt subiectele 12, 13)
Diagnostic DSM 4:
idei delirante
halucinatii
dezorganizarea gandirii (incoerenta)
dezorganizarea activitatii (agitatie, catatonie)
simptome negative: tocire afectiva, apatie (avolitie), alogie (saracirea limbajului)
Incapacitarea functionala: sociala, profesionala, familiala
Simptomatologia persista 6 luni, incluzand semnele prodromale si reziduale

Caracteristici specifice
Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala)
Dezorganizarea comportamentului
Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva
Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang
Debut timpuriu: sub 25 ani
Prognostic slab, evolutie deteriorativa
13. SK catatonica
DSM 4 + Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala)
Dezorganizarea comportamentului
Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva
Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang
Debut timpuriu: sub 25 ani
Prognostic slab, evolutie deteriorativa
12. SK paranoida
DSM 4 + Idei delirante + halucinatii auditive
tensionati, suspiciosi, ostitli, +/- agresivi
debut mai tardiv decat Sk dezorganizata sau catatonica (spre 30 ani)
prognostic favorabil
raspuns mai bun la tratament
??11. Suicidul evaluarea riscului suicidar si atitudinea terapeutica
10. Factori de risc in suicid
Patologie psihiatric
Patologie somatic
Suicidalitate la momentul examinrii
Factori demografici
Factori protectivi
9. Hipoprosexiile- def, unde se intalnesc
HIPOPROSEXII diminuarea orientarii selective a activitatii de cunoastere
scderea capacitii prosexice, diminuarea cantitativ a orientrii selective a activitii de
cunoatere
poate avea intensiti variabile
Intensitatea maxim = aprosexie dispariia oricrei capaciti prosexice- stri confuzionale
grave
Apar n:
- Stri de surmenaj
- Stri de iritabilitate
- Stri de anxietate
- Funcionare cognitiv global modificat:
- nedezvoltarea cogntiv
- deteriorare cognitiv

Schizofrenie debut sau n cadrul defectului cognitiv

n stri confuzionale n grade diferite

8. Hiperprosexiile- def, unde se intalnesc

HIPERPROSEXII exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere
Cu caracter general, se reflect asupra ntregului comportament:
- stri maniacale
- stri de excitaie de diverse etiopatogenii
- stri de intoxicaie uoar cu alcool, cofein, eter
- situaii de risc vital
- creterea interesului general
Cu caracter selectiv se reflect ntr-un anumit sector al vieii psihice sau sub un anumit
coninut ideativ
- la depresivi atenie concentrat asupra ideaiei depresive, amintirilor triste
- la cenestopai i hipocondriaci atenie centrat asupra strii de sntate a organismului
- la delirani i paranoiaci atenie concentrat pe temele delirante
- La fobici, obsesionali concetrare asupra fobiilor, obsesiilor, de la care nu-i pot distrage
atenia
7.Sdr. Korsakov
Sindromul Korsakov dispare memoria episodic, se menine cea semantic
Amnezie de fixare
Dezorientare temporo-spaial
Memorie semantic pstrat
False recunoateri, pseudoreminiscene
Confabulaii de jen cu tematic de grandoare
Dispoziie euforic, cu logoree
Apare n: - alcoolism cronic
- intoxicaii acute (CO)
- TCC
- infecii
- tumori
6. Amnezia lacunara
Se mai numeste hiatus mnezic temporar lacun n evocarea trecutului. Se refer la o perioad
net delimitat de timp (ore, zile). Apar: - stri confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC,
echivalene epileptice, stri de beie patologic, beie acut (stri black-out). Acestea pot fi :
totale (stri comatoase, GM) sau pariale, cnd este meninut o oarecare capacitate de
nregistrare.
5.Legea regresiei memoriei
Se uit n ordine:
1. evenimentele recente
2. evenimentele mai ndeprtate
3. afectele, sentimentele

4. obinuinele simple
Deteriorarea limbajului apare n sens invers evoluiei ontogenetice: primul dispare limbajul
ideilor, forma cea mai complex a comunicrii (numele proprii, numele comune, adjectivele,
verbele, interjeciile), apoi limbajul emoional si in ultimul rand limbajul mimico-pantomimic.
4.Idei delirante
Ideile delirante sunt idei:- n dezacord evident cu realitatea, n a cror realitate bolnavul crede,
astfel devenind impenetrabil la argumentele logicii formale si care-i modific concepia despre
lume, comportamentul i tririle.
Idei delirante tipuri:-de persecutie, cu continut depresiv,hipocondriace,
erotomanice,de filiatie, de inventie, grandoare,relatie, influente, metafizice

de

gelozie,

3. Idei obsesive
Ideile obsesive sunt idei care se impun gndirii, o asediaz i o invadeaz, recunoscute de subiect
ca un fenomen parazit, fiind strine i contradictorii cu personalitatea individului.
2. Iluzii-def, tipuri, exemple
Def: Iluzia este o percepie cu stimul real i specific, denaturat i/sau deformat.
Iluziile apar frecvent la subiecii normali, care recunosc i corecteaz uor sensul deformrii
perceptive.
Spre deosebire de acestea, n iluziile patologice, subiectul nu ncearc s corecteze percepia
deformat, considernd-o veridic, fiind adesea nsoite de interpretare delirant, de
superficializarea ateniei, memoriei i/sau a proceselor asociative
Iluziile au fost clasificate n: iluzii fiziologice i iluzii patologice.
Iluzii fiziologice se produc prin modificarea condiiilor perceptive (obiective), a mediului
perceptiv sau a condiiilor interne (subiective).
Iluzii prin modificarea condiiilor interne (subiective):
prin tulburri de atenie (false identificri);
din stri afective (fric, anxietate, euforie);
modificri fiziologice ale strii de contien - iluzii hipnapompice i
hipnogogice;
stri de oboseal, suprasolicitare i surmenaj.
Iluzii patologice
Exteroceptive - vizuale
- auditive
- gustative
- olfactive
- haptice sau tactile
Proprioceptive
Interoceptive
1. Halucinatiile-def, tipuri, exemple
Sunt definite clasic drept percepii fr obiect, (Ball).
halucinatii psihosenzoriale- Sunt cele care corespund ntru-totul definiiei halucinaiei (au
caracter de senzorialitate, se proiecteaz n spaiul perceptiv, subiectul crede n realitatea lor).

Ele au fost numite i halucinaii adevrate, cu toate c alturarea celor doi termeni este un
paradox lingvistic.
Clasificarea halucinatiilor:
Halucinaii exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, autoscopice,
transpuse
Halucinaii interoceptive (viscerale)
Halucinaii proprioceptive (motorii, kinestezice)