Username / Parola inexistente

email

Am uitat parola x Creaza cont nou

Login

Home

Exploreaza

Upload

Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina

MANAGEMENTUL TIMPULUI
management

Diverse

Miras International SRL

Economie
Geografie

www.miras.ro

Gradinita

Distribuitor Produse Metalurgice Otel - Tabla - Profile - Debitari

Istorie

MANAGEMENTUL TIMPULUI

Jurnalism
Limba
Literatura romana
Management
Marketing

Medicina
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie

Rezumat
Autorii si-au propus sa prezinte procesele care compun managementul timpului si gama de
metode si tehnici utilizate pentru programarea executiei activitatilor proiectului, monitorizarea si
actualizarea acesteia. Sunt prezentate metode clasice - graficul calendaristic - si metode moderne de
programare - tehnicile CPM, PERT, GERT. n final sunt prezentate succint cteva produse software
pentru managementul proiectelor mai cunoscute si utilizate pe plan international.
Cuprins

Stiinta

10.1. Importanta si componentele managementului timpului

Tehnica mecanica

10.2. Realizarea programului de executie a proiectului

Timp liber

10.2.1. Obiective si restrictii

10.2.2. Programarea prin metode clasice
10.2.3. Programarea cu ajutorul graficelor retea
10.3. mbunatatirea programului de executie a proiectului
10.4. Monitorizarea si actualizarea programului
10.5. Utilizarea calculatorului n managementul timpului

ALTE DOCUMENTE
Man prin bugete

Fundamentele managementulu

MANAGEMENTUL VANZARILOR

PARTICULARITATI ALE FUNCT

MANAGEMENTULUI IN IMM
INOVAREA SI TEHNOLOGIILE
INFORMATIONALE

Strategia managementului cali

PRACTICA - MODALITATI DE P
PRODUSELOR SI SERVICIILO
CATRE O FIRMA

MANAGEMENTUL INTERNATIO

INSTRUCTIUNE PRIVIND ACC

ORGANIZATIILOR OFERTANTE
LIVRAREA DE SERVICII SI / SA
PRECUM SI EMITEREA AUTOR
COMERCIALI
Analiza riscurilor intreprinderii

10.1. Importanta si componentele managementului timpului

Managementul timpului include ansamblul activitatilor necesar a fi desfasurate n vederea asigurarii realizarii proiectului confo
executie prevazute prin contract.

Im portanta realizarii obiectivului managementului timpului este data de efectul direct pe care esecurile n acest domeniu le au asupra costurilor si credibilitatii contractantului. De regul
executie, imputabile constructorului, sunt amendate prin penalizari reprezentnd un anumit procent (0,5 - 10% din valoarea lucrarii) sau o suma fixa pentru fiecare zi de ntrziere. Pen
ntrzierile nseamna amnari ale punerii n functiune a proiectului, cresterea riscurilor de piata asociate proiectului, ntrzieri n recuperarea investitiei, reducerea profitului asteptat, deci pier
importante. n concluzie, depasirea termenului de executie poate face ca un proiect considerat initial profitabil sa se transforme ntr-unul neprofitabil.

Managementul timpului cuprinde urmatoarele procese:

Descompunerea proiectului n activitati componente simple si stabilirea succesiunii lor. Definirea activitatilor necesare
proiectului presupune identificarea activitatilor specifice care vizeaza realizarea elementelor identificate n cadrul descompunerii or
proiectului (organigrama sarcinilor). Definirea activitatilor si stabilirea succesiunii lor este realizata de catre ingineri, proiectanti si m
proiect, stabilindu-se att conditionarile ntre activitati care tin de natura lucrarii executate (tehnologice), ct si cele care tin de orga
externi (de exemplu, furnizori sau laboratoare de expertiza tehnica si testari);

www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

1/11

externi (de exemplu, furnizori sau laboratoare de expertiza tehnica si testari);

Realizarea programului de executie a proiectului, prin apelarea, n functie de complexitatea proiectului, la metode clasice
programare;

Monitorizarea si actualizarea programului pe masura executarii lui, care include masurarea si raportarea progresului n executar
utilizarea resurselor, adoptarea de actiuni de corectie, actualizarea si ajustarea programului.

10.2. Realizarea programului de executie a proiectului

10.2.1. Obiective si restrictii

Prin programarea activitatilor componente ale proiectului de constructii se urmareste sa se realizeze o esalonare ct mai econo
acestora. Aceasta se concretizeaza ntr-un program (calendaristic si/sau retea) inclus n proiectul de organizare de santier. n functie
lucrarilor programate, se pot folosi metode clasice sau moderne.

Programarea executiei proiectului include reprezentarea grafica a programului, calculul termenelor de ncepere si terminare ale fazelor si activitatilor, precum si al rezervelor de timp, stabilirea d
determinarea activitatilor critice, alocarea resurselor, nivelarea folosirii resurselor, optimizarea duratei de executie, realizarea de grafice comasate sau detaliate pentru fiecare activitate (lucra
de nivelul ierarhic sau de executie care urmeaza sa utilizeze programul.

Dupa determinarea duratei de executie prin analiza drumului critic se compara aceasta cu durata de realizare impusa prin contract. Daca lungimea drumului critic este mai mare dect durata
contract, se reia algoritmul de programare pornindu-se de la reanalizarea activitatilor situate pe drumul critic. Operatiunea se repeta pna cnd durata programata devine mai mica sau egala cu

Programarea executiei lucrarilor trebuie sa ia n considerare resursele disponibile pe parcursul realizarii proiectului, programul

lucreaza 5 sau 6 zile pe saptamna, 8, 10 sau 12 ore pe zi), constrngerile legate de intervalele de aprovizionare cu anumite material
de termenele de executie a unor parti din proiect sau de finalizare a acestuia.
10.2.2. Programarea prin metode clasice

Metodele clasice de programare se pot aplica cu succes n cazul proiectelor de complexitate redusa, care sunt formate dintr
procese 626j92g simple de lucru (aproximativ 30 - 40 ) si folosesc resurse putine.

Succesul unei astfel de programari este conditionat, n mod hotartor, de pregatirea celor ce elaboreaza si urmaresc ndeplinire

Principala metoda clasica de programare se bazeaza pe reprezentarea proceselor simple de lucru, la scara timpului, n
calendaristic (Gantt) ntr-un sistem de axe, n care pe abscisa se nscrie timpul, iar pe ordonata procesele simple de lucru. Fiecare p
reprezentat printr-o paralela la abscisa. Lungimea segmentului care reprezinta procesul simplu de lucru va fi data de durata p
executarea acestuia, iar nceperea procesului simplu de lucru va fi stabilita n functie de succesiunea tehnologica proiectata, de restr
de nivelul resurselor disponibile. Elaborarea graficului calendaristic se face tinnd seama de precizarile din fisele tehnologice, n urmat
- mpartirea proceselor complexe de lucru n procese simple si determinarea volumelor de lucrari ale acestora;

- stabilirea celei mai bune succesiuni tehnologice, pentru a elimina nesincronizarile si a asigura executarea n paralel a unor lucr
- coordonarea termenelor de realizare ale fiecarui proces de lucru, pentru ncadrarea n durata de executie propusa.

Uneori, n graficele calendaristice pot fi nscrise date referitoare la resursele necesare executarii proceselor simple de lucru pro
munca, materiale, utilaje si mijloace de transport, prefabricate etc.). Graficul se prezinta astfel:
Nr.

Denumirea Unitatea
lucrarii
de
masura

Crt.

1
2
3

4
5
6

Cantitate

Productia
n
mc\om-zi

Nr.
necesar
de om zile

Nr.
muncitori
n
formatie

Durata
lucrarii

Sapaturi de m3
pamnt

960

240

20

12

Fundatii de m3
beton simplu
Beton armat m3
monolit

960

120

12

10

960

0.5

720

48

15

Beton armat m3
prefabricat.
Zidarie
m3
caramida
Izolare
m2
termica si
nvelitori

680

1.5

450

12

38

1060

1.5

700

20

35

6600

69

968

32

30

Figura 51. Programarea pe baza graficului Gantt

Acest grafic calendaristic poate fi mbunatatit prin evidentierea rezervelor libere sau totale de timp ale activitatilor necritice (ace
prezentate ulterior).

Folosirea graficului Gantt asigura urmatoarele avantaje: este simplu si se elaboreaza usor; poate fi interpretat si de catr
pregatire speciala; asigura cunoasterea termenelor minime de ncepere si de terminare a lucrarilor etc. Poate fi utilizat cu succes s
graficelor de esalonare a investitiilor - activitatile fiind exprimate n termeni financiari, sau pentru o programare la nivel de macroa
programarea executiei unor obiecte n cadrul obiectivului de investitii.
1

Eveniment
Terminare
sapaturi
spatii largi

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

Lansare
comanda
prefabricate

Lansare

www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

2/11

comanda
confectii
metalice
Terminare
sapaturi
n
spatii nguste

Finalizare
transport

Receptie
prefabricate

Receptie
confectii
metalice

Finalizare
turnare beton

Finalizare
uscare beton
Terminare
montaj

Figura 52. Graficul calendaristic al reperelor importante n executarea proiectului

Principalele dezavantaje ale programarii lucrarilor cu ajutorul graficului Gantt sunt: se aplica greu la lucrarile complexe, d
legaturile tehnologice si organizatorice dintre procesele simple de lucru; este rigid si nu poate fi reactualizat (n cazul nerespectarii dur
necesitnd refacerea sa completa); nu evidentiaza toate posibilitatile de suprapunere n timp a unor procese simple de lucru; nu pe
posibilitatilor de decalare a nceperii unor procese de lucru ce nu influenteaza durata totala de executie etc.

Se poate utiliza si graficul calendaristic al reperelor importante n executarea proiectului. Acest grafic evidentiaza term
aparitie a evenimentelor-reper din cadrul proiectului (Figura 52).
10.2.3. Programarea cu ajutorul graficelor retea

Dezavantajele metodelor clasice de programare a lucrarilor, corelate cu sporirea permanenta a complexitatii proceselor de luc
montaj, au stimulat dezvoltarea rapida a modelelor de cercetare operationala. Acestea asigura o programare elastica, dinamica s
usoara a programului.

ntre aceste modele s-a nscris, din 1957, metoda drumului critic (C.P.M.- Critical Path Method) elaborata si folosita
mbunatatirea planurilor calendaristice la lucrarile de constructii-montaj din industria chimica. Metoda drumului critic calculeaza cte
ncepere si terminare, minima (cel mai devreme) si maxima (cel mai trziu), pentru fiecare activitate pe baza unei logici secvential
cadrul retelei, carora li se ataseaza durate stabilite n mod determinist. Accentul n cadrul acestei metode se pune pe determinarea r
pentru a determina care sunt activitatile cu cea mai redusa flexibilitate din punctul de vedere al programarii.

n 1958 s-a elaborat tehnica pentru evaluarea si revizuirea programului (P.E.R.T - Program Evalution and Review Technique). Aceasta utilizeaza o logica secventiala a activitatilor n cadrul r
durate stabilite n mod probabilistic. PERT a fost initial creat pentru a corespunde necesitatilor "epocii tehnologiei vaste", n care tehnicile elaborate de Taylor si Gantt erau inaplicabile. Oficiul Proi
americane, preocupat de directiile de executare a unor mari programe de dezvoltare militara, a introdus PERT n sistemul sau de mijloace de lupta "Steaua polara", dupa ce tehnica fusese perfe
de consulting managerial "Booz, Allen & Hamilton". Modul de lucru cu tehnica PERT este ilustrat n figura 53.
Din aceste doua metode principale bazate pe teoria graficelor retea, au derivat si altele n care, din 1961, se urmaresc - n afara termenului - nivelul resurselor si costul total.

Mai recent s-a dezvoltat metoda grafica de evaluare si actualizare a programului GERT (Graphical Evaluation and Review Technique) - care permite tratarea probabilistica att a logicii
activitatilor (unele activitati s-ar putea sa nu se realizeze deloc, altele se vor realiza doar partial, iar altele vor fi efectuate n mod repetitiv). Se pot reprezenta activitati nonsecventiale (ciclu
trebuie efectuat de mai multe ori, si ramuri de activitati conditionale, cum ar fi realizarea unei actualizari a proiectului numai n cazul n care n urma unei inspectii au fost detectate erori. Primele d

www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

3/11

trebuie efectuat de mai multe ori, si ramuri de activitati conditionale, cum ar fi realizarea unei actualizari a proiectului numai n cazul n care n urma unei inspectii au fost detectate erori. Primele d
permit reprezentarea ciclurilor sau a ramurilor conditionale. De asemenea, utilizarea graficelor standardizate poate accelera pregatirea graficelor proiectului. Ele pot include proiecte ntregi
proiect (numite subgrafuri). Subgrafurile sunt utile n cazul n care un proiect cuprinde elemente identice sau aproape identice, cum ar fi etajele unei cladiri de birouri, de exemplu.

Graful este o aplicatie multivoca a elementelor unei multimi n ea nsasi, reprezentat ca o retea plana, n care elementele multim
ele prin arce orientate. Programarea unui proces complex de constructii-montaj prin intermediul graficului retea presupune, n prima
acestuia n procese de lucru simple, denumite activitati, si prezentarea lor sub forma de grafic retea n functie de conditionar
organizatorice stabilite.
Aceasta etapa, denumita etapa calitativa, trebuie sa fie rezolvata de o echipa de specialisti care sa aiba o bogata experie
executiei lucrarilor si care proiecteaza topologia graficului retea.

A doua etapa, denumita etapa cantitativa, cuprinde determinarea duratelor activitatilor, a termenelor minime si maxime de nce
a acestora, a rezervelor de timp, totale si libere, si a drumului critic. Pentru a putea realiza etapa a doua, este obligatoriu ca graficu
prima etapa sa nu contina circuite sau bucle, iar fiecare activitate sa nceapa numai dupa ce s-a ncheiat activitatea (sau activitatile) c
si sa aiba o singura faza de plecare si o singura faza de sosire.
Elementele graficului retea
Principalele elemente ale unui grafic retea sunt: activitatea, faza si drumul

Activitatea poate fi reprezentata pe sageti sau n nodurile retelei (n functie de cele doua modalitati de reprezentare a unui g
considerate activitate: un proces simplu de lucru (sapatura, turnari betoane, zidarie, etc.) care consuma timp si resurse pentru realiza
natural (uscarea zugravelii, ntarirea betoanelor etc.); o asteptare, care consuma timp, dar nu consuma resurse; o conditionare teh
organizatorica (activitate fictiva), care nu consuma nici timp si nici resurse, dar conditioneaza nceperea activitatilor urmatoare d
activitatilor anterioare acesteia.

Faza sau evenimentul reprezinta un anumit stadiu de realizare a lucrarilor si delimiteaza nceputul si sfrsitul uneia sau mai mult
consuma timp si resurse. ntr-un grafic retea exista cte o singura faza initiala si finala si una sau mai multe faze intermediare. Nume
face n ordine strict crescatoare de la stnga la dreapta, astfel nct nici o activitate sa nu plece de la o faza cu numar mai mare dect
ajunge. Fazele se reprezinta prin cercuri.

Drumul, ntr-un grafic retea, este o succesiune de activitati si faze ntre faza initiala si faza finala a retelei. Lungimea drumului se
durata acestuia si se calculeaza prin nsumarea duratelor activitatilor ce formeaza drumul respectiv.

Drumul critic, ntr-un grafic retea, este drumul cu durata cea mai mare, obtinuta ca suma a duratelor activitatilor cuprinse ntre f
finala.

Durata critica reprezinta durata minima n care se poate executa ntregul proces complex, fiindca ea cuprinde nsiruirea activ
cele mai mari (activitatile critice). Deoarece depasirea duratei unei singure activitati critice duce la marirea duratei de executie
personalul de conducere a productiei trebuie sa acorde o atentie deosebita acestor activitati.
La nscrierea activitatilor si fazelor n graficul retea, trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
- sa se traseze o singura activitate ntre doua faze;
- n situatia n care ntre doua faze se desfasoara mai multe activitati, se introduc n grafic faze noi si activitati fictive;

Figura 54. Reprezentarea activitatilor ntr-un grafic retea.

- la activitatea care reprezinta un proces de lucru sau un proces natural se noteaza, deasupra, denumirea sau simbolul activ
durata;

- activitatile sa nu se ntoarca, direct sau prin intermediul altor activitati, n faza din care acestea au plecat (sa nu existe b
deoarece ar rezulta drumuri de durata infinita;

Figura 55. Reprezentarea buclei si a circuitului

- reducerea duratei totale a doua activitati succesive, fara modificarea nivelului resurselor, sa se faca fie prin adncirea diviz
lucru, fie prin conditionari organizatorice, pentru a putea suprapune n timp o parte a celor doua activitati;
- n afara fazelor initiala si finala, n toate celelalte faze trebuie sa intre si sa iasa cel putin cte o activitate.
Suprapunerea n timp a unor activitati se poate realiza:

a) situatie initiala

b) suprapunerea unor lucrari prin adncirea divizarii proceselor de lucru

c) conditionari organizatorice - asteptari
Figura 56. Posibilitati de suprapunere n timp a doua activitati succesive

www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

4/11

Figura 56. Posibilitati de suprapunere n timp a doua activitati succesive

Calculul elementelor graficului retea

Calculul duratei activitatii se realizeaza determinist (n cazul metodei C.P.M. ) sau probabilistic (n cazul metodei P.E.R.T.). De
poate fi folosita mai eficient la lucrari executate pe baza de proiect-tip, pentru care s-au calculat norme de munca exacte, iar metoda
unicat, unde factorii perturbatori ce actioneaza n constructii-montaj nu permit determinarea exacta a duratei activitatii.
Calculul determinist se face cu ajutorul formulei:

daij = reprezinta durata activitatii "i-j";

Calculul probabilistic se face cu ajutorul formulei:

n care:
aij

reprezinta durata optimista, cu o probabilitate de realizare de 1/100;

bij = durata pesimista, cu o probabilitate de realizare de 1/100;

mij = durata probabila, apreciata de personal cu experienta n executie.

Termenul minim al fazei "i" (tim) este termenul cel mai apropiat (de faza "0") n care se ncheie toate activitatile ce ajung
care ncep activitatile ce pleaca din faza "i".

Termenul maxim al fazei "i" (tiM) este termenul cel mai departat (de faza "0") n care se ncheie toate activitatile ce ajung
care ncep activitatile ce pleaca din faza "i".

Termenul minim de ncepere a activitatii "ij" (tijm) este termenul cel mai devreme la care poate ncepe activitatea si coresp
minim al fazei "i" (din care porneste activitatea).

Termenul maxim de ncepere a activitatii "ij" (tijM) este termenul cel mai trziu la care poate ncepe activitatea si coresp
maxim al fazei "i" (din care porneste activitatea).
Termenul minim de terminare a activitatii "ij" (tijmt) este termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea
termenul minim al fazei "j" (n care se ncheie activitatea).
Termenul maxim de terminare a activitatii "ij" (tijMt) este termenul cel mai trziu la care se poate termina activitatea
termenul maxim al fazei "j" (n care se termina activitatea).
Sintetiznd, avem:
tijm = tim

= drumul maxim de la faza "0" la faza "i";

tijmt = tijm + daij;

tijM = tijMt - daij = tjM - daij
tijMt = tjM = valoarea minima de la momentul final la momentul "j", calculata prin scaderea din durata critica a duratelor activitatilor.

Cnd sunt respectate toate termenele minime, programul se numeste minorant, iar cnd se lucreaza cu termenele maxim
numeste majorant. Prima posibilitate este greu de realizat, fie datorita unor factori perturbatori, fie datorita unor vrfuri neecono
resurselor.

A doua posibilitate se realizeaza usor, nsa face ca programarea sa devina rigida, deoarece majoritatea activitatilor devin critic

Pentru asigurarea unei eficiente economice sporite, este recomandabil sa se aleaga o solutie intermediara, care sa permita
resurselor, concomitent cu o durata de executie acceptabila.

Diferenta dintre termenul maxim si cel minim al fazei reprezinta rezerva de timp a fazei (Ri). Cnd diferenta dintre termenele m
ale unei faze este "0", atunci faza este critica:
Ri = tiM - tim

Activitatile pot avea, n functie de termenele minime si maxime ale fazelor ce le delimiteaza si n functie de durata lor, urmatoare
libera, independenta, intermediara si interferenta.
Rezerva totala de timp (Rtij) este timpul maxim cu care se poate ntrzia o activitate fara a depasi drumul critic.

Consumarea acestei rezerve duce la pierderea rezervelor de timp ale activitatilor necritice urmatoare (pna la nivelul rezervei co
Rtij = tjM

- (tim + daij) = tijMt - tijmt

Rezerva libera de timp (Rlij) este timpul cu care se poate ntrzia (prin marire sau decalare) o activitate, astfel nct sa nu con
timpului minim al fazei urmatoare (si, deci, sa nu ntrzie timpul minim de ncepere a activitatilor urmatoare).
Rlij = tjm - (tim + daij) = tij+1m - tijmt

Rezerva independenta de timp (Riij) se calculeaza atunci cnd activitatile sunt programate sa nceapa la termene minime, as
Riij = tjm - (tiM + daij) = tjm - tijMt = tij+1m - tijMt

www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

5/11

Figura 57. Reprezentarea grafica a rezervelor de timp[1]

Rezerva intermediara de timp (Rintij) se calculeaza cnd activitatea ncepe la termene maxime, astfel:
Rintij = tjM - (tiM + daij) = tjM - tijMt

Rezerva interferenta de timp (Rinterfij) se obtine ca diferenta ntre rezerva totala si rezerva libera sau ntre rezerva interm
independenta, reprezentnd, de fapt, diferenta ntre timpul maxim si timpul minim al fazei "j".
Rinterfij = tjM - tjm

Activitatile care au rezerva totala de timp egala cu zero sunt activitati critice si nlantuirea lor de la faza initiala la faza finala form
multe drumuri critice.
Determinarea drumului critic se face dupa aceleasi reguli si pentru graficele retea cu activitatile reprezentate pe sageti,
activitatile reprezentate n noduri, iar rezultatele sunt identice pentru aceeasi lucrare.
Graficele utilizate pentru programarea activitatilor proiectului pot mbraca diferite forme:
1. Grafice retea cu activitatile reprezentate pe sageti
Daca se proiecteaza graficul retea pentru programarea si urmarirea executiei lucrarilor necesare realizarii unui combinat sid
va prezenta ca n figura 58

Figura 58 Grafic coordonator pentru programarea lucrarilor de constructii-montaj la un combinat siderurgic

Denumirile activitatilor sunt notate pe grafic. Pentru determinarea drumului critic, se ataseaza fiecarei faze un dreptunghi forma
n care se trec, n stnga, termenul minim si, n dreapta, termenul maxim al fazei, calculele facndu-se direct pe grafic. Drumul critic va
ncep si se ncheie n faze al caror termen minim este egal cu termenul maxim. Se nscrie, mai nti, termenul minim care este "0" pen
pentru celelalte faze este timpul celui mai lung drum de la faza initiala pna la faza considerata. Daca ntr-o faza sosesc mai multe a
activitatea de pe drumul cel mai lung. Asa cum se prezinta n fig. 41, se observa ca n faza 8 sosesc patru activitati: (4-8) - care are
ncepere 4, plus durata 4, egal - termen minim de terminare 8 luni (duratele sunt exprimate n luni), (5-8) - care are termen minim d
durata 8, egal - termen minim de terminare 15 luni, (6-8) - care are termen minim de ncepere 6, plus durata 3, egal - termen minim de
(7-8) - care are termen minim de ncepere 7, plus durata 2, egal- termen minim de terminare 9 luni. Conform regulii enuntate mai sus
fazei 8 va fi 15 luni.

La fel se procedeaza pentru toate fazele si se obtin 18 luni n faza finala 10. Termenul maxim se stabileste n sens invers, de la
initiala. n faza finala, termenul minim este egal cu termenul maxim, deoarece att faza initiala, ct si faza finala fac parte, obligatoriu
Pentru celelalte activitati, termenul maxim al fazei "i" se stabileste scaznd din termenul maxim al fazei "j" durata activitatii "ij". Cnd d

www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

6/11

Pentru celelalte activitati, termenul maxim al fazei "i" se stabileste scaznd din termenul maxim al fazei "j" durata activitatii "ij". Cnd d
mai multe activitati, termenul maxim de ncepere a activitatii "ij" se stabileste ca fiind cea mai mica diferenta ntre termenul maxim al
durata.

Termenele minime si maxime de ncepere si de terminare ale activitatilor, rezervele totale si libere de timp, precum si drumul sa
se pot calcula si dupa un model ca acela prezentat n tabelul 17 n care calculele se desfasoara ca la metoda de calcul direct pe grafic.

Astfel, pentru faza nr. 6, timpul maxim va fi 8 luni (calculat pe activitatea 6-9 ca diferenta ntre timpul maxim al fazei 9, care e
durata activitatii, care este de 8 luni, si nu 12 luni, calculat ca diferenta ntre 15 luni, timpul maxim al fazei nr. 8, si 3 luni, durata de execu

Tabel pentru calculul drumului critic si al rezervelor de timp

Tabelul 17

Nr
Crt

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

Sim bolul
activitatii

Durata
activitatii

a(ij)

d(ij)

0-1
0-2
0-3
1-3
1-4
2-3
2-6
3-5
4-7
4-8
5-8
6-8
6-9
7-8
7-10
8-10
9-10

1
3
2
2
3
1
3
3
3
4
8
3
8
2
1
3
2

Term ene m inim e

de
de
ncepere
term inare

0
0
0
1
1
3
3
4
4
4
7
6
6
7
7
15
14

Term ene m axim e

de
de
ncepere
term inare

1
3
2
3
4
4
6
7
7
8
15
9
14
9
8
18
16

1
0
2
2
7
3
5
4
10
11
7
12
8
13
17
15
16

Term en
m inim de
ncepere a
activitatii
urm atoare

2
3
4
4
10
4
8
7
13
15
15
15
16
15
18
18
18

1
3
4
4
4
4
6
7
7
15
15
15
14
15
18
18
18

Rezerva de tim p
libera
Totala
Rlij

Rt ij

0
0
2
1
0
0
0
0
0
7
0
6
0
6
10
0
2

1
0
2
1
6
0
2
0
6
7
0
6
2
6
10
0
2

2. Grafice retea cu activitatile reprezentate n nodurile retelei

Aceasta metoda se ntlneste n literatura de specialitate sub denumirea de "Metoda potentialelor M

Metra Potential Method). Activitatile sunt plasate n nodurile retelei, iar sagetile dintre noduri reprezinta s
conditionarile tehnologice sau organizatorice ale activitatilor.

La calculul drumului critic direct pe graficul reprezentat prin nodurile retelei, daca activitatile nu se suprapun n timp, (figura 60
organizat ca n figura 59.
Prin aceasta metoda se pot programa si nsiruiri de activitati la care pasul lantului[2] este mai mare sau mai mic dect durata
fel, n graficul retea pot fi reprezentate si nsiruiri de activitati care se suprapun partial n timp sau activitati separate printr-un interval de

Dupa cum se stie, pasul lantului poate fi mai mic, egal sau mai mare ca durata activitatii. Determinarea termenelor minim
ncepere si de terminare presupune folosirea algoritmilor prezentati la graficele retea cu activitatile pe sageti, cu deosebirea ca
activitatii, se foloseste pasul lantului. Cnd pasul lantului este egal cu durata activitatii, programarea nu contine conditionari temp
reprezinta numai succesiuni fara consum de timp.
Legenda:
1 = Simbolul activitatii;
2 = Durata activitatii;
3 = Termenul minim de
ncepere;
4 = Termenul minim de
terminare;
5 = Termenul maxim de
ncepere;
6 = Termenul maxim de
terminare
7 = Rezerva totala de timp

1
5

Figura 59. Organizarea unui nod al retelei

Reteaua cu activitatile reprezentate n nodurile retelei este mai simpla, deoarece elimina activitatile fictive si fazele introduse p
acestor activitati, calculul este mai usor, se pot modifica conditionarile tehnologice si organizatorice fara a reface reteaua si, n
activitatii sunt redate compact si, deci, usor de interpretat (figura 60). Termenele minime de ncepere se calculeaza nsumnd la te
ncepere a activitatii anterioare pasul lantului. Daca sunt mai multe activitati anterioare se alege suma cu valoarea cea mai mare drep
ncepere pentru activitatea considerata. Termenul maxim de ncepere se calculeaza scaznd pasul lantului din termenul maxim de
urmatoare. Daca sunt mai multe activitati anterioare se alege ca termen maxim de ncepere cea mai mica diferenta

si n acest caz, elementele graficului retea pot fi calculate ntr-un tabel (asemanator cu cel din tabelul 17), cu deosebirea ca ace
plus, trei coloane cu activitatile anterioare, activitatile urmatoare activitatii ce se calculeaza si pasul lantului.
www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

7/11

plus, trei coloane cu activitatile anterioare, activitatile urmatoare activitatii ce se calculeaza si pasul lantului.
3. Graficul retea cu activitati comasate
Graficele retea cu activitati detaliate sunt utile personalului ce conduce executia lucrarilor la nivelul brigazilor.
Coordonarea activitatilor pentru un numar mare de obiecte dispersate pe multe santiere face greoaie utilizarea graficelor retea

Tabel de calcul al drumului critic si al rezervelor de timp totale si libere prin metoda M.P.M.
Durata

Activ.

Activ.

Pasul

preced.

urm at.

lantului

Tm
i

Tabel 17`
TM

t
Tmi

i+1

Activitatea
A

E,D

1,1

F,G

3,2

I,J

5,3

L,M

4,5

C,D,F

1,2,1

N,O

11

8,9

13

13

14

14

13

10

13

13

13

14

13

10

11

13

13

10

15

16

16

J,K,L,N

4,7,3,2

13

16

13

16

16

13

15

14

16

16

n vederea eliminarii acestei deficiente, s-a trecut la comasarea activitatilor, astfel nct un grup de activitati ce pleaca dintr-o fa
ntr-o faza urmatoare "l" sa fie reprezentat printr-o singura activitate, simbolizata diferit de activitatile graficului initial si avnd durata
maxim dintre fazele "i' si "l" (figura 61).

Daca din faza "i" pornesc activitati ce nu ajung - direct sau indirect - la faza "l" sau n faza "l" ajung activitati ce nu au pornit - d
din faza "i", atunci nu se poate realiza comasarea.

Figura 61. Comasarea activitatilor ntr-un grafic retea

n graficul din figura nr. 58 se poate face o singura comasare, nlocuind integral activitatile graficului cu o singura activitate, 0
durata egala cu durata critica, si anume, 18 zile. Nici o alta comasare nu este posibila deoarece oricare ar fi fazele "i" si "l", n si din fa
acestea, intra si ies activitati ce fie ca nu pornesc din "i", fie ca nu ajung (direct sau indirect) n "l" nerespectnd astfel una dintre princi
comasare a activitatilor.
4. Graficul retea calendaristic
Acest grafic este o proiectie a graficului retea la scara timpului si cuprinde, n afara duratei activitatilor, rezervele libere de timp

n graficul retea calendaristic (figura 62) drumul critic (calculat cu ajutorul tabelului 17) se reprezinta pe o paralela la absc
sagetilor, ce reprezinta activitatile critice, este egala cu durata activitatilor.

Celelalte activitati se plaseaza n partea superioara a drumului critic, prin linii nclinate sau orizontale, astfel nct proiectia acest
dea durata activitatii. n continuarea activitatilor necritice se trec, cu linii punctate, rezervele libere a caror proiectie pe abscis
asemenea, cu durata rezervei.

Graficul retea calendaristic prezinta urmatoarele avantaje fata de graficul Gantt: scoate n evidenta activitatile critice, ceea
tuturor masurilor pentru respectarea duratei lor; prezinta succesiunea tehnologica a activitatilor; cuprinde rezervele libere de timp,
cunoasterea termenului maxim de terminare a executiei unui proces simplu, fara a perturba timpul minim de ncepere a activitatilor u
durata critica; permite stabilirea mai exacta a responsabilitatilor etc.
5. Graficul calendaristic cu evidentierea rezervelor libere de tim p

ntruct programarea lucrarilor cu ajutorul graficului retea prezinta dificultati de citire, s-a trecut la transcrierea graficului ret
mbunatatit, prin atasarea rezervelor libere sau totale de timp la activitatile necritice.

Pentru exemplificare, sa consideram activitatile necesare pentru executarea lucrarilor aferente instalarii unei baraci din elem
necesara pe un santier:

www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

8/11

necesara pe un santier:
Activitati necesare pentru lucrarile de instalare a unei baraci
Tabelul 18
Denumirea activitatii

Durata (zile)

0-1

Sapaturi n spatii largi

0-2

Comanda prefabricate beton

0-3

Comanda confectii metalice

1-2

Sapaturi n spatii nguste

1-4

Transport rutier al pamntului la 5 km

2-6

Aprovizionare prefabricate beton

3-6

Aprovizionare confectii metalice

4-5

Turnare beton

5-6

Proces natural de uscare a betonului

6-7

Montare prefabricate beton si confectii 4

metalice

Cod
activitate

Determinarea drumului critic si a rezervelor de timp cu ajutorul tabelului

Tabelul 19
Nr

Simbol

Durata

Termene minime

Termene maxime

0-1

ncepere

terminare

ncepere

terminare

0-2

12

13

0-3

12

13

1-2

10

13

1-4

2-6

10

13

16

3-6

13

16

4-5

10

10

5-6

10

16

10

16

6-7

16

20

16

20

crt

10

Figura 62. Grafic retea calendaristic

10.3. mbunatatirea programului de executie a proiectului

Dupa realizarea programului poate fi necesara comprimarea duratei de executie a proiectului n vederea ncadrarii n term
prevazut. n acest scop se pot folosi tehnici cum sunt:

Analizarea posibilitatilor de reducere cu costuri minime a duratelor activitatilor. De regula orice reducere a duratei unei activitati a
de costuri si trebuie luate decizii prin compararea pierderilor care s-ar nregistra ca urmare a depasirii duratei de executie cu dep
generate de ncercarile de reducere a duratei activitatilor (de exemplu: lucrul n mai multe schimburi, achizitionarea unor tehnolog
suplimentarea formatiilor de lucru sau a numarului componentilor unei formatii de lucru etc.);

Accelerarea executarii lucrarilor prin desfasurarea n paralel a unor activitati care n mod normal se realizeaza succesiv (de exe
executarii constructiei n paralel cu procesul de proiectare a acesteia). Aceasta metoda prezinta riscuri mari si determina adesea refac

Programul rezultat necesita, n multe cazuri, mai multe resurse, n anumite perioade, numite "vrfuri n consum", dect sunt
realizarea sa. n astfel de situatii se procedeaza la alocarea resurselor si la nivelarea resurselor. n urma nivelarii resurselor se nre
depasiri ale duratei totale de executie programate initial. Exista nsa si posibilitatea realizarii unei nivelari a resurselor n conditiile
legate de durata de executie, caz n care activitatile sunt reprogramate doar n limitele rezervelor libere de timp de care dispun.

10.4. Monitorizarea si actualizarea programului

www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

9/11

10.4. Monitorizarea si actualizarea programului

Monitorizarea progresului nregistrat se face prin compararea realizarilor efective (n termeni temporali) cu cele programa
stabileasca nca de la demararea proiectului procedurile de modificare a programului, incluznd documentele justificative si a
necesare.

Putine proiecte se deruleaza cu exactitate conform planului. Schimbarile care apar pot determina reevaluarea duratelor a
modificari n succesiunea activitatilor sau analizarea unor programe alternative. Actualizarea programului se face n cazul n ca
realizarea de modificari ale proiectului solicitate de client sau au avut loc ntrzieri. Nu toate ntrzierile conduc la decizia adoptarii uno
De exemplu, o ntrziere importanta la o activitate necritica poate avea un impact minor asupra duratei totale de executie a proiec
ntrziere mult mai mica la o activitate critica sau subcritica poate necesita actiuni imediate pentru readucerea procesului n parametrii

10.5. Utilizarea calculatorului n managementul timpului

Un management al proiectelor eficient solicita ca informatiile relevante sa fie obtinute, analizate si reanalizate ntr-o maniera rapida si oportuna. Astazi, specialistii n managementul
proiect dispun de o gama larga de produse softw are pentru urmarirea si controlul proiectelor.

Produsele softw are de management al proiectelor contin, n afara de programarea duratelor si termenelor de realizare a activitatilor cu ajutorul graficelor retea, si posibilitatea programa
(forta de munca, utilaje, materiale). Suplimentar, n afara programarii activitatilor, se poate realiza si un proiect de control al acestora, prin care se pot compara programarile initiale cu cele ac
rapoarte de stare comparative ntre situatia reala existenta si cea corespunzatoare planificarii initiale.

Un avantaj evident al introducerii programelor automate de planificare a activitatilor consta si n faptul ca, datorita vitezei mari de calcul, se pot introduce mai multe variante de simulare a
vederea alegerii variantei optime, cu efectele economice cele mai favorabile. Astfel pot fi variate situatiile privind disponibilitatile, costurile si programarea termenelor de realizare a activ
desfasurarea optima a activitatilor.

Printre programele mai cunoscute si utilizate pe plan international amintim:

1. Microsoft PROJECT. Acesta permite modelarea interactiva si, plecnd de la diverse reprezentari (Gantt, PERT, calendar et
evolutiei proiectelor. Activitatile sunt clasificate n activitati principale si activitati subordonate. Aceasta clasificare poate fi modificata
nivel de organizare; cu ajutorul mouse-ului este posibil de intervenit grafic asupra diagramei alese pentru nscrierea sau stergere
observarea incidentelor temporale si financiare ale unei asemenea decizii, n aceeasi masura n care numarul filtrelor ne permite evid
informatiilor pertinente dupa o apreciere rapida, asupra simularii n curs, n functie de criteriile de eficienta maxima prestabilite de
genera rapoarte standardizate si adaptate, inclusiv alocari si nivelari ale folosirii resurselor, rapoarte financiare si privind resursele.

2. TIME LINE permite planificarea si urmarirea proiectelor, calcularea duratei de executie a unui proiect si a consumului de resurs
LINE genereaza totodata si rapoarte de costuri plecnd de la datele de nceput si de sfrsit ale proiectului. Vizualizarea resurse
histograme conduce la posibilitatea anularii conflictelor de resurse prin decalarea activitatilor n timp. O functie de simulare permite te
scenarii si modificarea acestora. Cu ajutorul programului TIME LINE se poate realiza gestiunea simultana a mai multor proie
elementelor acestora, permitnd gestiunea de asamblare n functie de eventualele prioritati. Utilizatorul poate compara planul initial cu
activitatilor si poate exporta fisierele n LOTUS, dBASE, MULTIPLAN sau altele.

3. HARVARD TOTAL PROJECT MANAGER permite realizarea si urmarirea proiectelor n ceea ce priveste: t
bugetul. Acest program de calcul furnizeaza planul de lucru, permite afectarea resurselor si determinarea
furnizeaza graficele PERT si Gantt precum si costurile, afisnd automat nivelul resurselor, ncarcarea resurse
de repartizare a acestora, oferind reprezentarea simultana a functiilor pe ecran datorita utilizarii ferestrelor mul
structura mpartita. Permite patru tipuri de conditionare a activitatilor, lucrul cu subproiecte legate, afisar
financiare si programarea fortei de munca. Utilizatorii pot exporta fisiere direct n LOTUS, dBASE III sau crea f

4. SUPER PROJECT EXPERT este un program de constructie si ordonare a proiectelor destinat microordinatoarelor. Ofera patru
diagrame PERT pentru vizualizarea dependentelor dintre activitati, tabloul recapitulativ al activitatilor, diagrame Gantt si diagram
structurii proiectului. SUPER PROJECT pune n evidenta drumurile critice ale diagramelor si permite modificari ale proiectului care
asupra altor scheme si tabele care sunt toate legate. SUPER PROJECT poate genera pna la 9 niveluri de activitati si poate pastra
ca termene "cel mai devreme" si "cel mai trziu". Calendarul detaliat al proiectului poate fi de asemenea vizualizat.

5. PROJECT SCHEDULAR 5 este un program de gestiune a proiectelor avnd la baza metoda CPM. Permite stabilirea calendarului, evaluarea costurilor si a resurselor disponibile. O interfata g
functiune a urmatoarelor facilitati: diagrame de retele n reprezentarile grafice corespunzatoare; o reprezentare a proiectului sub diferite forme (grafice, diagrame, liste de activitati cu to
ncadrarii ntr-un calendar prestabilit; alegerea unitatilor de timp (de la minut la luna); rezumat sub forma de tabel al diverselor activitati componente si al conditionarilor lor.

Termeni cheie

- programarea lucrarilor
- grafic calendaristic (Gantt)
- grafic calendaristic cu evidentierea reperelor importante n executarea proiectului
- grafic retea
- metoda drumului critic
- rezerva de timp
- activitati comasate
- C.P.M.
- P. E. R.T.
- graf
- etapa cantitativa
- etapa calitativa
- faza (eveniment)
- drum
- drum critic
- durata activitatii
- termen minim
www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

10/11

- termen maxim
- program minorant
- program majorant
- rezerva de timp
- activitati comasate
- grafic retea calendaristic
- monitorizarea programului
- actualizarea programului
- produse software de management al proiectului

ntrebari
1. Ce procese cuprinde managementul timpului?
2. Care sunt etapele parcurse pentru elaborarea unui grafic calendaristic?
3. Ce elemente se pot regasi ntr-un grafic calendaristic?
4. Care sunt cele doua etape n elaborarea unui grafic retea si n ce consta fiecare dintre ele?
5. Care sunt elementele graficului retea si cum se determina marimea acestora?
6. Ce restrictii se impun la elaborarea unui grafic retea pentru programarea lucrarilor?
7. Ce reprezinta, cum se calculeaza si la ce serveste rezerva totala de timp?
8. Ce reprezinta, cum se calculeaza si la ce serveste rezerva libera de timp?
9. Prin ce se caracterizeaza drumul critic ntr-un grafic retea?

10. Ce deosebiri se nregistreaza ntre graficele retea cu activitatile reprezentate pe sageti si cele cu activitatile reprezentate n nodurile
11. Ce reprezinta si la ce serveste graficul retea cu activitati comasate?
12. Ce reprezinta si la ce serveste graficul retea calendaristic? Ce avantaje are fata de graficul Gantt?
13. n ce consta monitorizarea si actualizarea programului de executie a proiectului?
14. Ce produse software pentru managementul proiectelor cunoasteti si ce probleme rezolva acestea?

[1] Anatol Macris, Vicentiu Dumitru, "Aplicatii ale cercetarii operationale n probleme de conducere, organizare si planificare a lucrarilor de investitii si constructii-montaj", Editura Academiei, Bucu
[2] Vezi capitolul "Elemente de organizare a proceselor de productie pentru executia proiectelor de constructii".

Document Info

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Accesari: 2466

Copiaza codul

Apreciat:

in pagina web a site-ului tau.

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Creaza cont nou

<a href="http://w w w .scritube.com/management/MANAGEMENTULTIMPULUI92693.php" target="_blank" title="MANAGEMENTUL TIMPULUI http://w w w .scritube.com">MANAGEMENTUL TIMPULUI</a>

=
Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2012 )

www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-TIMPULUI92693.php

11/11