Stelele - masa si dimensiunile acestora

"Le cunoastem de sute de mii de ani. Se observa noaptea pe cer, in toate

directiile, iar astronomii din antichitate le-au grupat in diverse figuri numite
constelatii. Sunt att de multe inct depasesc numarul firelor de nisip de pe
toate plajele planetei noastre. Unele au nume, altele au culori ce sar in ochi.
Sunt stelele de pe cer, multe, dar totusi att de misterioase. De sute de ani
telescoapele astronomilor sunt indreptate spre stele, studiind miscarea si
compozitia lor. Totusi, anumite caracteristici nu pot fi determinate nici cu cele
mai mari instrumente.

Sunt mai mult 200 de miliarde in Galaxia noastra dar astronomii au reusit sa
afle ct de mari sunt doar cteva zeci dintre ele. Asta pentru ca observarea
directa a discurilor stelelor este aproape imposibila din cauza distantelor
mari la care se afla ele.
Singura stea ce se poate studia in detaliu este Soarele, astrul central al
sistemului nostru solar. Diametru sau a fost deteminat cu mare precizie: 1,39
milioane de km, de 109 ori mai mare dect planeta noastra. Care sunt
dimensiunile altor stele? Este Soarele o stea mare, mica sau medie ca
dimensiuni?
Raspunsul este clar: Soarele este o stea medie ca dimensiuni, temperatura,
masa, aflata la mijlocul vietii. Exista stele mai mici dect acesta, una dintre
ele fiind cea mai apropiata stea de noi, Proxima Centauri. Diametrul sau este
de doar 208.000 km (15% din cel al Soarelui). Proxima este o stea ce are
marimea unei planete mai mari.
O stea de doua ori mai mare dect Soarele este Sirius, cea mai stralucitoare
stea de pe cer. Lumina de Sirius pna la Soare face numai 8 ani, o distanta
foarte mica, astronomic vorbind. Diametru mai mare inseamna uneori si
temperatura mai mare, iar Sirius are aproape 10.000 de grade la suprafata.
Steaua Pollux din constelatia Gemini are un diametru de 8 ori mai mare
dect al Soarelui.

Este att de departe inct o vedem cum arata acum 34 de ani. Chiar daca
este o stea mare, Pollux contine o cantitate de doua ori mai mare dect
Soarele, ceea ce o face o giganta portocalie, putin mai rece dect acesta.
Discutam despre stele mari dar inca nu am intrat in lumea stelelor gigante.
Rigel din Orion este una dintre ele. Diametrul sau este urias, de 62 de ori mai
mare dect al Soarelui. Adusa in sistemul solar, Rigel a ajunge aproape pna
la Pamnt. Fiind de 17 ori mai masiva dect Soarele, Rigel este de doua ori
mai fierbinte si de 60.000 de ori mai stralucitoare dect acesta. Un adevarat
monstru stelar?
Nu chiar, daca ne gndim la steaua Betelgeuse din Orion. Este de 1000 de
ori mai mare dect Soarele si de 135.000 de ori mai stralucitoare dect
acesta. Pentru ca este att de mare si masiva, Betelgeuse poate colapsa in
orice moment, devenind o supernova foarte stralucitoare. in orice moment
din punct de vedere astronomic inseamna si mine, si peste 10 ani, peste
1000 sau peste 1 milion de ani. in ciuda previziunilor pesimiste, Betelgeuse
este o stea foarte tnara, avnd numai 8,5 milioane de primaveri.
Cea mai mare stea cunoscuta, a carei diametru se cunoaste destul de precis,
este VY Canis Minoris. Se afla la 5000 de ani lumina departare, iar diametru
sau este de 2000 de ori mai mare dect al Soarelui. Pusa in locul acestuia ar
ajunge pna la planeta Saturn. O stea att de mare este foarte activa si s-a
observat ca aruncat in spatiu, in ultima mie de ani, de peste 10 ori mai mult
gaz dect contine Soarele.
Chiar daca sunt foarte mari, stelele a caror suprafata a putut fi observat
direct pot fi numarate pe degete. Prima stea ce a fost observata in detaliu a
fost Betelgeuse, de catre telescopul Hubble in 1995. Hubble a vazut ca pe
suprafata stelei se afla o regiune cu 2000 de grade mai fierbinte dect restul
suprafetei. Aceasta simpla pata fierbinte este de doua ori mai mare dect
distanta Pamnt-Soare!
O alta stea a carei suprafata a fost observata direct este T Leporis.
Observatiile s-a facut la inceputul anului folosindu-se in comun doua
telescoape cu oglinda de 8,2 metri si patru cu oglinzile de 1,8 metri. Prin
colectarea imaginilor de la toate telescoapele s-a obtinut o rezolutie a unui
telescop de 100 de metri in diametru. Steaua T Leporis este o stea de 100 de
ori mai mare dect Soarele, aflata la 500 de ani lumina departare. De pe
Terra se observa cu stralucirea stelei variaza in timp, pentru ca diametrul sau
se mareste si se micsoreaza periodic. In acelasi timp steaua arunca in spatiu,
in fiecare an, o cantitate de gaz echivalenta cu masa Pamntului.
De mult astronomii doreau sa observe direct suprafata unei asemenea stele,
dar rezolutia telescoapelor nu permitea acest lucru. Iata ca prin punerea in
comun a mai multor oglinzi s-a reusit acest lucru si T Leporis este prima stea
variabila observata. S-a descoperit ca steaua propriuzisa este inconjurata de
o sfera compusa din gaz molecular, sfera alimentata de pierderile de masa
ale stelei. Rezolutia atinsa de combinatia de telescoape este echivalenta cu
detectarea unei case cu doua etaje situata pe Luna.

Astronomia a intrat astfel in domeniul observatiilor de mare rezolutie. S-a deschis

drumul spre detectarea suprafetelor stelelor, si speram ca de acum inainte, Proxima
Centauri, Sirius, Rigel sau VY Canis Majoris sa nu ramana doar simple puncte
luminoase."

Masa

Fora gravitaional a unei stele depinde de masa acesteia i de distribuia

materiei pe care o conine. Astronomii pot calcula masa stelelor binare
msurnd distana dintre ele precum i durata revoluiei lor; orbitele stelelor
binare depind de atracia gravitaional a acestora, iar atracia depinde de
masa lor i de distan.
Relaia mas-luminozitate ne arat ct de masiv este steaua. De aici,
astronomii calculeaz mrimea miezului stelei i cantitatea de material
expulzat ca urmare a reaciilor de fuziune. Cu ct masa stelei este mai mare,
cu att cantitatea de materie transformat n energie este i ea mai mare.

Determinarea distantei pina la stele.

Dac urmrim o stea suficient de apropiat de Pmnt la un interval de ase
luni, adic n dou perioade cnd Pmntul se afl n poziii opuse pe orbit,
nu o vedem pe cer exact n acelai loc. Cunoscnd diametrul orbitei terestre
(300 de milioane de kilometri), putem calcula unghiul sub care steaua pare
c s-a deplasat pe cer. Distana stelei fa de Pmnt se obine pornind de la
valoarea jumtii acestui unghi. Aceast metod se numete Paralax, dar
nu poate fi aplicat dect n cazul celor mai apropiate stele. Pentru celelalte
stele, unghiurile de msurare sunt prea mici.
Distana care le separ de Pmnt nu poate fi evaluat dect prin metode
indirecte. Stelele, chiar i cele mai apropiate, se afl att de departe, nct
distana lor este greu de exprimat n kilometri. Se prefer folosirea unei
uniti mult mai mari: anul lumin). Acesta este distana parcurs de lumin
ntr-un an, n vid. Lumina se propag cu cea mai mare vitez posibil: ea
parcurge n vid aproximativ 300.000 de kilometri pe secund. Steaua cea

mai apropiat de noi se afl la o distan de peste 4,22 ani-lumin, adic

aproximativ 40 de mii de miliarde de kilometri

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Colegiul Politehnic din Chiinu
Catedra Sisteme informaionale

REFERAT
Disciplina: Astronomia

Tema: Masa si dimensiunile stelelor.

Determinarea distantei pina la stele

A efectuat studa gr. -xxxx

A verificat profesorul:
XXXX

Chiinu 2012