Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Fizic i Inginerie

Referat

Antreprenoriatul
i formele lui

Realizat: Jechiu Anatolie


Verificat: Darii Ludmila

Chiinu-2014

1.Antreprenoriatul-factor de dezvoltare economica.


Antreprenoriatul reprezinta activitatea de fabricare a productiei, executare a lucrarilor si prestare a serviciilor,
desfasurata de cetateni side asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiative,in numele lor,pe riscul
propriu si sub raspunderea lor patrimoniala cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta de
venituri.Antreprenoriatul reprezinta abilitatea de a crea si de aconstrui ceva practic din nimic ,capacitatea de
a sesiza oportunitatile,acolo unde vad altii haos,contradictie si confuzie.
Caracteristicile de baza ale intreprinderii antreprenoriale sunt:
1.
inovatia- afacerile antrepren.de succes se bazeaza pe inovatii,obtinerii in urma realizarii a unui nou
produs sau serviciu,aplicarii unei noi tehnologii sau a unui nou mod de conducere,lansarii pe o noua piata de
desfacere.
2.
crestere rapida- depinde de domeniul de active. Si se bazeaza pe inovatiile din domeniu.
3.
dezvoltare cu grad marit de risc- se datoreaza inovatiei semnificative si cresterii, iar totul in
ansamblu se face pt ridicarea profitabilitatii.

2. Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului-numarul populatiei si dinamica ei


pe viitor

-nivelul invatamintului general si antreprenorial


-atitudinea societatii fata de intreprinzatori
-sustinerea din partea statului
fiscala-scutirea de la impozite,TVA pt anumite categorii de produse
financiara:directa si indirecta
organizatorica-oferirea unor conditii favorabile pt crearea antreprenoriatului
-existenta infrastructurii de dezvoltare a antreprenoriatului
-existenta business-ingerilor-persoane ce sunt gata sa ofere experienta lor si bani
-companiile de risc-aceste companii vin cu finante
-beneficii personale care pote sa le obtina individual
-existenta unor persoane care doresc sa initieze o afacere si sa-si asume riscul

3. IMM-forma de baza a activitatii de antreprenoriat

In sectorul IMM intra 3 categorii de intreprinderi:


micro -pina la 9 angajati
mici -pina la 49 angajati
medii -pina la 249 angajati
Daca se respecta 2 din urmatoarele criterii atunci afacerea se considera a fi o afacere mica;
-afacerea este independent condusa, proprietarul fiind si managerul afacerii.
-angajatii si proprietarii fac parte din aceeasi comunitate.Piata de desfacere nu este obligatoriu locala.
-capitalul de regula este oferit de catre proprietarul afacerii.
-afacerea este mica daca in comparatie cu cea mai mica afacere din domeniu este mica.
IMM contribue la atenuarea momentelor de criza prin platirea la stat a impozitelor,taxelor.

5. IMM si rolul acestora in economia contemporana.

Reprezentind coloana vertebrala a economiei,IMM contribute essential la realizarea obiectivelor de baza ,ce stau
ion fata oricarei societati.Cel mai frecvent IMM sunt create in domeniul comertului cu amanuntul si ridicata32%,prestarii serviciilor-26%,industriei prelucratoare si constructii-12%.Cresterea nr. de IMM se explica printr-o
serie de factori ca:
skimbarile tehnologice in productie si dezvoltarea rapida a economiei pe baza cunostintelor
cresterea nr. somerilor
diversitatea si individualizarea cererii
modificarile in structura organizatorica
mondializarea economiilor nationale

reorientarea economiei in directia diversificarii serviciilor


Rolul micului business se manifesta prin :
Mentinerea echilibrului economic-micul business contibue in primul rind la ameliorarea siuatiei economice si
stimuleaza cresterea ei pe o cale relative mai calma, fara sa provoace inflatie;contribute la formarea locurilor de
munca.
Satisfacerea cererii- diversitatea produselor/ serviciilor,cresterea calitatii lor si ca rezultat satisfacerea cererii
consumatorilor.
Incurajarea inovatiilor- influenteaza dezvoltarea tehnologica.In SUA ,micului business ii revin 55% din totalul
inovatiilor,in Germania si Japonia-20-30%.Spre deosebire de intreprinderile mari care ce lucreza simultan asupra
realizarii mai multor proiecte,IMM isi concentreaza tot potentialul lor creative si material spre spre elaborarea
uneia sau a doua inovatii.Aceasta face ca procesul inovational in IMM sa fie mai productiv
Stimularea exporturilor Cresterea nr. IMM exportatoare duce la activizarea intregului system de comert
extern,largirea asortimentului de produse oferite si accelerarea renovarii lor.In cadrul economiilor nationale,IMM
exportatoare ofera intreprinderilor locale posibilitati de a stabili relatii comerciale directe cu partenerii straini si de
a atrge noi investitii.
Crearea noilor locuri de munca un aspect semnificativ il reprezinta faptul ca tot mai multe personae initiaza si
activeaza in propria intreprindere ,creindusi un loc de munca propriu.

6.

Fenomenul antreprenorial in R.M.


Primele fenomene antreprenoriale au aparut la sf.anilor 80 sec. trecut odata cu aparitia primelor cooperative,care
au demonstrate avantajele unei noi economii,in care accentual se pune pe initiativa particulara.Totusi despre
dezvoltarea micului busuness in R.M se poate vorbi numai din 1994 , cind a fost adoptata Legea cu privire la
sustinerea si protectia micului business.In present in R.M avem 39000 de IMM(2007).In present, in medie pe tara,
intr-o intreprindere mica activeaza in jurul a 8 persoane.In rindul celor ce functioneaza ,principala activitate este
comertul,pe al 2-lea loc intreprinderile prestatoare de servicii.Situatia se explica prin faptul ca in comert sunt
necesare investitii mai mici si este posibila o recuperare rapida a investitiilor,datorita vitezei de rotatie mai mare a
mijloacelor banesti,iar profiturile se obtin kiar de la inceput.In ceea ce priveste forma de proprietate , aici
predomina intreprinderile privateUn interes deosebit prezinta numarul mediu de intreprinderi mici la 1000 de
locuitori,care caracterizeaza spiritual antreprenorial.In 93 indicatorul in cauza constituia 4 intreprinderi la 1000
de loc. In present el sa amplificat de 4 orifiind egal cu 17 intreprinderi.

8.Sustinerea de stat a antreprenoriatului in R.M.


Recunoscind responsabilitatile ce revin autoritatilo guvernamentale in facilitarea si sprijinirea initiativei
pariculare,in R.M. a fost elaborate Legea cu privire la sustinerea si protectia micului busuness care presupune
crearea unor conditii favorabile de ordin legislative, economic si organizatoric ce au menirea de a contribui la
inviorarea antreprenoriatului.La sf. Anului 1994 a fost creat Fondul pt Sustinerea Antreprenoriatului Si
Dezvoltarea Micului Business.Printre sarcinile de baza,este acordarea de credite avantajoase agentilor micului
business.
Creditul Fiscal reprezinta scutirea temporara de la plata in buget a impozitului pe venit.Conform datelor
Inspectoratului fiscal de stat,pina in 1997,numai 95 de intrep.au inkeiat Acordul privind creditul fiscal,suma
caruia constituia 3,4 ml.lei.In 98 ,odata cu intrarea in vigoare a Codului fiscal,creditul fiscal a fost anulat si
numai , in anul 2000 ,sa intors din nou la inlesnirea data.In present,intrep.micului business , care desfasoara activ.
de productie sau presteaza serv. au dreptul la o reducere de 35 % ,in ddecurs de 2 ani ,a cotelor impozitului pe
venit,cu conditia asigurarii cresterii numarului scriptic annual al salariatilor cu 20% fata de anul fiscal
precedent.In present se poate beneficia de credit fiscal pe o perioada de 3 ani .Creditul se acorda cu conditia ca cel
putin 80% din valoarea creditului fiscal vor fi repartizate pt dezvoltarea productiei proprii..Se fac unele incercari
de organizare a incubatoarelor de afaceri si parcurilor tehnologice,care vor asigura protectia
intreprinderilor,oferindu-le unele facilitate si servicii.

9.Beneficii si riscuri individuale in antreprenoriat


Beneficii:

Obtinerea profitului
Independenta(de pe urma banilor)
Autorealizare
Obtinerea unui statut social
Crearea propriului loc de munca
Asigurarea unui venit relativ,stabil
Stabilirea unui propriu program de lucru
Riscuri:

Posibilitatea de a da faliment
Riscul de a pierde banii investiti
Cere mult timp si effort
Responsabilatea mare(fata de salariati,stat,parteneri de afaceri,clienti)
Stres
Posibilitatea de a suporta un esec personal
Concurenta neloiala

10.Definirea conceptului de intreprinzator


Intreprinzatorul- persoana ce initiaza o afacere si isi asuma riscuri.
Factorii importanti ce asigura succesul intr-o afacere sunt:
-metodele de management
-personalitatea intreprinzatorului
R.Cantellon:Intreprinzatorul este persoana care activeaza in conditii de risc fiind gata sa obtina un venit cit si sasi asume unele pierderi.
J.Baptiste Say-Intreprinzatorul este persoana ce scoate resurse dintr-un domeniu cu productivitate redusa si le
transfera intr-un domeniu cu productiv. inalta si randament ridicat.
J.Shumpeter- a constatat ca forta motrice a dezvoltarii economice este Intreprinzatorul.El a fost primul care a
asociat activitatea intreprinzatorului cu activitatea inovationala.
In opinia lui exista 5 tipuri de inovatii:
-lansarea unui nou produs sau perfectionarea produsului existent
-aplicarea unei noi tehnologii
-lansarea pe o noua piata de desfacere
-utilizarea unei noi surse de materie prima
-o noua metoda de conducere
D.McClleland a fost preocupat de analiza motivelor ce impune la initierea unei afaceri.In opinia lui exista 3
nevoi majore:-de realizare
- de putere
-de afiliere
Intreprinzatorul- persoana foarte energica cu potential ridicat,care are nevoie de realizare.
P.Druker- Intreprinzatorul este persoana care cauta mereu skimbarea,o identifica,raspunde la ea si o exploateaza
ca pe o oportunitate.
H.Stevenson- Intreprinzatorul este acea persoana care foloseste in avantajul sau oportunitatile pietii fara a alua in
consideratie resursele limitate.
Deasemenea se mai foloseste notiunea de intreprinzator social- persoana ce desfasoara activitatea de
antreprenoriat intr-o organizatie non-profit.

11. Caracteristicile ntreprinztorului de succes.


Cum nu exist o definiie unic a conceptului de ntreprinztor, aa nu exist un etalon al ntreprinztorului de
succes. Sintetiznd opiniile unor specialiti recunoscui din domeniul antreprenoriatului (Stevenson, P.Drucker,
Sasu, Nicolescu)putem spune c trsturile social-psihologice cel mai frecvent atribuite ntreprinztorului de
succes sunt: nevoia de realizare (se manifest prin faptul c acesta singur i stabilete standarde nalte, el vrea sai demonstreze sie n primul rnd c este capabil s realizeze ceea ce i-a propus, apoi i la ceilali, pentru a obine
respectul din partea lor), spiritul de inovator (i creativitatea sunt caracteristici care deosebesc ntreprinztorul de
manager .Nu e neaparat s propun produse, sau servicii noi, dar s fac ce alii nu au fcut nc, a face mai bine
cu cheltuieli mai mici.), ncrederea n sine, (se bazeaz pe propriile fore i mai puin crede n soart sau noroc,
persoanele care cred n propriile fore, sunt mai rezisteni la insucces) ;sesizarea oportunitilor (ntreprinz de
succes se lanseaz primul n domeniul pe care alii l cred neprofitabil, tiind cnd i cum s dea lovitura),
capacitatea de asumare a riscului (ntreprinz este gata s-i asume riscul i accept incertitudinea. Ricsurile de
regul sunt calculate i pentru mai muli ntreprinztori pot constitui un factor motivaional care i face s
desfoare o activitate. Asumarea riscului este puternic influenat de experien, vrst, educaie i cultura
afacerii), perseverena (realizarea cu insisten a scopului propus, fcnd fa dificultilor care pot aprea),
potenialul energetic ridicat (ntreprinz lucreaz cte 6-7 zile n sptmn i m mult de 8 ore, i n primii ani fr
concediu, de aceea rezist la acest mare fort doar acei cu mult energie).

12. Profilul ntreprinztorului moldovean.


In cele mai multe cazuri succesul n afaceridepinde de personalitatea ntreprinztorului, motivele care l determin
s se lanseze i s activeze n afaceri, de cunotinele i aptitudinile sale, capacitatea de a-i asuma riscul i de a
soluiona probl ce apar pe parcursul derulrii afacerii. Pentru a avea o imagine mai complet despre profilul
ntreprinz moldovean, s-a fcut un chestionar, care coninea ntrebri referitoare la portretul social al
ntreprinztorului moldovean, precum i de ordin general privitor la ntreprindere: vrsta i sexul ntrep; studiile i
specialitatea;anul fondarii si domeniul de activitate;motivele lansarii i afaceri;cum apreciaza sutuatia la
ntreprindere;probl cu care se confrunta, caile de solutionare din punctul lor de vedere.
S-a observat ca mai frecvent deschid afaceri barbatii (74%), femeile (26%),femeile mai putin se implica in afaceri
deoarece se ocupa mai mult de familie si acorda ajutor sotului in realizarea ideii de afcaeri.
Majoritatea intrepr au virsta mijlocie 35-44 ani(36%), 45-54ani (30%), 25-34 ani (22%), 55-64 ani (7%), 18-24
ani (5%).Dupa nivelul studiilor predomina pers cu studii superioare. 39%-studii tehnice; 26%-economice; 5%specialisti i agricultura; 5%-in medicina; 24%.alte specialitati. Dupa motivul lansarii in afaceri avem 56% care sau lansat din dorinta de a obtine venituri, 22% din nevoia de realizare; 20,1% doresc sa-si aplice in practica
cunostintele obtinute la facultate; 18,9% sa-si realizeze propriile idei; 8,8%-sa fie independenti; 3,8%-sa obtina
recunoastere sociala; 5%-altele. Mai mult de 2 ani isi desfasoara act-tea de intreprinzator 87,5%. Cele mai multe
intreprinderi au fost infiintate in perioada 2000-2001(22,7%), mai putine in primii ani de tranzitie la economia de
piata (6,8%). Domeniul de act-te predomina afacerile din comert (40%) din total, urmate de cele prestatoare de
servicii (29%). 10% din acestea practica m multe tipuri de act-tati: comert si prestare de servicii, sau comert
producere; comert-prest de servicii-producere. Constructiile ocupa locul 4 (7%), domeniul producerii 6%, cite 3%
in agricultura si transport si 2% altor domenii.
Situatia intreprinderii cca 80,8% o considera buna sau relativ buna, 7,2%-medie; 3,2%-rea sau chiar critica si
8,8% nu au raspuns. Problemele cu care se confrunta: cca 43,4% impozitele; lipsa specialistilor (23,9%);
finantarea afacerii (18,2%), alte probl sunt si dobinda inalta la creditele bancare, existenta obligatorie a gajului,
precum si perioada redusa de creditare. Deasemenea exista probl cauzate de birocratia reprezentantilor de stat,
legislatia imperfecta, coruptia. Pe ultimele locuri se situeaza probl legate de pretul inalt pentru chirie, utilaj
invechit si probl incidentale. Caile de solutionare pot fi grupate in 2 categorii a) de ordin intern; (se refera la
utilizarea eficienta a resurselor disponibile i la o mai buna gestiune a afacerii) b)extern (politica statului in
domeniul sustinerii afacerilor mici, in special in ceea ce priveste: 1)politica fiscala(prin micsorarea cotei si a nr
impozitelor);2)politica regulatorie(ce ar spori la reducerea birocratiei si a actelor de coruptie) 3) politica financiara
(prin diversificarea resurselor financiare si reducerea costului acestora)).

13. Surse de noi idei de afaceri.


Una dintre primele decizii , pe care le ia intreprinzatorul, chiar inainte de a deschide propria afacere, se refera la
identificarea ideilor de afaceri si al selectarea ideilor oportune. O sursa importanta de noi idei de afaceri este piata.
Realizind studiul pietei, intreprinzatorul poate determina: 1)ce produse sau servicii lipsesc pe piata;2)care
necesitati sunt nesatisfacute, sauprost satisfacute; 3)care sunt punctele slabe ale produselor sau serviciilor
existente; 4)tendintele macroeconomice (demografice, sociale, tehnologice etc).
Surse de noi idei pot servi publicatiile din ziare si reviste, Internet-ul, cataloage, publicatii (brosuri, carti) este
binevenita si crearea asa-numitelor dosare ale afacerii, unde sa se gaseasca toata informatia selectata din presa,
Internet, de la expozitii,etc. Astfel colectind m multa informatie din surse variate, potentialul intreprinzator poate
sa-si formeze o conceptie mai completa privind ideea de afaceri. O alta sursa importamta pot deveni alte afaceri,
inclusiv concurente, vizitarea altor afaceri poate sa-l inspire pe intreprinzator la noi idei de afaceri.

14. Afacere oportuna-concept si necesitatea determinarii oportunitatii.


OPORTUNITATE este o idee noua, originala, atractiva, fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential
comercial si aduce un venit acceptabil.
Cu toate ca intuitia, pentru multi intreprinzatori a jucat un rol decisiv in lansarea intr-un domeniu sau altul, nu
intotdeauna aceasta este cel mai bun consilier, de aceea este foarte important de tinut cont si de rezultatele
procesului de evaluare a ideii de afaceri. EVALUAREA permite intreprinzatorului sa realizeze o estimare a ideii
de afaceri, determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul, cine vor fi clientii etc.Procesul de
evaluare poate avea un caracter neformal sau formal. In cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea,
aplicind asa tehnici ca:
Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca
ideea este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci
probabilitatea ca si persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare.
Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u solicitarea
unui credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi
va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna
intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata.
Realizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de
clienti, atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata.
1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere.
Pentru aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta
oportunitatilor: Se deosebete afacerea de altele?
2. Are perspectiv de cretere?
3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani?
4. Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor?
Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului
Tehnica BEST poate fi folositoare numai n cazul n care corect a fost determinat punctajul pentru
fiecare rspuns, n caz contrar concluziile fcute nu vor reflecta situaia real.
Dac dup evaluarea neformal ideea de afaceri nu a fost respins, este binevenit evaluarea
formal a acesteia prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri. studiul de
fezabilitate reprezint o analiz mai rapid i mai puin complex a oportunitii de afaceri.
Studiul de fezabilitate include urmtoarele componente de baz:
Produse i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat a produselor i serviciilor, cu
indicarea caracteristicilor calitative i a avantajelor acestora.
Piaa i clienii - la compartimentul respectiv ntreprinztorul analizeaz detaliat: piaa pe care se
va realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinele de dezvoltare a pieei alese (piaa n cretere,
descretere sau staionar); mrimea pieei date i cota pe pia a ntreprinderii; msurile ntreprinse
pentru ptrunderea pe piaa respectiv i lrgirea poziiei pe pia; caracteristica clienilor (cine vor fi
cumprtorii produselor sau serviciilor, ce factori i vor determina s cumpere, care va fi frecvena de
cumprare, puterea de cumprare a clientului etc); modalitile de stabilire a preurilor; canalele de
distribuire; promovarea produselor/serviciilor.
Concurenii se studiaz potenialii concureni, punctele lor tari i slabe.

Personalul se prezint caracteristicile angajailor-cheie; descrierea obligaiilor i limitelor de


autoritate; experiena n conducere; componena personalului; formele de angajare i motivare a
personalului.

Finanele necesare se analizeaz: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i


modul de utilizare a acestora; veniturile i cheltuielile posibile; fluxul de mijloace bneti; punctul
critic sau pragul de rentabilitate; bilanul.
Evaluarea riscurilor - fiecare afacere n procesul de desfurare a activitii sale va ntmpina o
serie de riscuri, care creeaz unele dificulti sau stopeaz, n general, realizarea planului. Este necesar
de a lua n considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac nu evitarea complet a riscului, atunci
reducerea lui.
Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obinerea unor rezultate pozitive.
Chiar i concluzia negativ este pozitiv pentru ntreprinztor, deoarece sunt evitate posibilele
cheltuieli de bani, timp, munc pentru realizarea unei idei care iniial nu are anse de succes.

15. Tehnicile de creativitate aplicate n cutarea noilor idei de afaceri.

Dac cercetarea pieei, analiza necesitilor clienilor i studierea concurenilor nu a permis gsirea
unei noi idei de afaceri, atunci ntreprinztorul, apeleaz la creativitate.
Creativitatea reprezint un proces care const n utilizarea potenialului personal i se bazeaz pe o
serie de tehnici concepute pentru generarea de noi idei originale i utile. Astfel, pentru gsirea unor noi
idei de afaceri pot fi aplicate aa tehnici de creativitate ca: scamper-ul, branstorming-ul, harta mental
etc.
Tehnica SCAMPER: Cuvntul SCAMPER provine de la primele litere ale cuvintelor englezeti:
S
- Substitute / Substituire
C
- Combine /Combinare
A
- Adapt /Adaptare
M
- Minify or Magnify /Minimizare sau Magnificare
P
- Put some part of it to other uses /Pune n alt utilizare
E
- Eliminate an aspect of it / Eliminare
R
- Reverse an aspect of it /Reversare sau rcaranjare
Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape:

naintarea problemei pe care dorim s-o soluionm;

punerea ntrebrilor SCAMPER i determinarea produselor/ serviciilor ce s-ar putea obine.


Substituirea unei pri a produsului sau a procesului prevede cutarea a ceea ce poate fi substituit
Pentru a genera noi idei n baza substituirii, este necesar de gsit rspunsul la urmtoarele ntrebri:
- Ce a putea substitui ca s mbuntesc produsul?
- Ce s-ar ntmpla dac a schimba produsul? Cum pot substitui locul, timpul, materialele
sau oamenii?
Combinarea prevede unirea a dou sau a mai multe pri pentru a realiza un produs/proces diferit
sau a lrgi utilizarea acestuia. n cazul combinrii, se nainteaz urmtoarele ntrebri:
Ce materiale, particulariti, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s combin?
Unde pot s obin sinergia?
Adaptarea, care prevede adaptarea unor pri ale produsului/serviciului pentru a modifica
destinaia acestuia. In cazul adaptrii ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce pri ale produsului / serviciului pot s schimb? Cu ce s le schimb? Ce va fi dac se va schimba
caracteristica componentului?
Modificarea ntr-un mod neobinuit a produsului prevede micorarea sau mrirea acestuia. In
cazul dat, se caut rspuns la ntrebarea:
Ce se va ntmpla dac voi exagera cu vreo trstur sau cu un component?
In cazul Eliminrii anumitor pri din produs se analizeaz cum se va modifica destinaia acestuia
i ce produse noi vom obine. De regul, se nainteaz urmtoarea ntrebare:

Ce se va ntmpla dac voi elimina o component sau o parte a acestui produs?


Rearanjarea produsului/serviciului sau a prilor componente n alt mod. pentru a nainta noi idei
la etapa rearanjrii, ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce va fi dac voi face asta altfel?

Ce va fi dac voi schimba ordinea n care se produce sau modalitatea n care se


utilizeaz? Cum pot s obin un efect invers?
BRAINSTORMING-ul O alt metod de stimulare a creativitii reprezint brain-storming-ul sau "asaltul de
idei".

Aceast metod poate fi aplicat atunci cnd exist o echip de entuziati, care doresc s se lanseze n
afaceri, dar nu tiu exact cu ce s se ocupe. Pentru aplicarea cu succes a metodei respective este
necesar de inut cont de
cteva reguli de baz:

Nici o idei nu trebuie criticat. Indiferent de faptul dac este o idei bun
sau proast, aceasta va fi acceptat.

Chiar i cele mai caraghioase i exagerate idei trebuie primite cu


entuziasm. Deseori cele mai neobinuite i neordinare idei sunt i cele mai reuite. Nimeni nu trebuie
s se team s spun orice i trece prin minte, astfel ideea fiind privit complet din alt punct de vedere.

Cantitatea, nu calitatea conteaz - cu ct mai mare este numrul de idei, cu att este mai mare
probabilitatea c va fi gsit ideea oportun.

Orice idee trebuie dezvoltat. Combinaiile i ameliorrile ideilor existente vor contribui la
gsirea unei idei mai reuite. La ncheierea edinei din multitudinea de idei nscrise se selecteaz
ideea de afaceri care are cel mai mare potenial n opinia membrilor echipei.
HARTA MENTAL
sau mind map" reprezint o tehnic grafic de organizare a procesului
de gndire prin enunarea unui cuvnt sau concept i gsirea asocierilor acestora. Expunerea
gndurilor n schem contribuie la apariia multor altor noi idei, selectndu-se apoi cea mai interesat
idee de afaceri.

16. Metode neformale de evaluare a oportunitilor de afaceri.


In cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca:
Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca
ideea este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci
probabilitatea ca si persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare.
Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u solicitarea
unui credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi
va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna
intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata.
Realizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de
clienti, atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata.
1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere.
Pentru aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta
oportunitatilor: Se deosebete afacerea de altele?
2. Are perspectiv de cretere?
3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani?
4. Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor?
Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului
Tehnica BEST poate fi folositoare numai n cazul n care corect a fost determinat punctajul pentru
fiecare rspuns, n caz contrar concluziile fcute nu vor reflecta situaia real.

17. Metode formale de evaluare a oportunitatilor de afaceri.

Evaluarea formal a acesteia are loc prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de
afaceri. studiul de fezabilitate reprezint o analiz mai rapid i mai puin complex a oportunitii de
afaceri.
Studiul de fezabilitate include urmtoarele componente de baz:
Produse i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat a produselor i serviciilor, cu
indicarea caracteristicilor calitative i a avantajelor acestora.
Piaa i clienii - la compartimentul respectiv ntreprinztorul analizeaz detaliat: piaa pe care se
va realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinele de dezvoltare a pieei alese (piaa n cretere,

descretere sau staionar); mrimea pieei date i cota pe pia a ntreprinderii; msurile ntreprinse
pentru ptrunderea pe piaa respectiv i lrgirea poziiei pe pia; caracteristica clienilor (cine vor fi
cumprtorii produselor sau serviciilor, ce factori i vor determina s cumpere, care va fi frecvena de
cumprare, puterea de cumprare a clientului etc); modalitile de stabilire a preurilor; canalele de
distribuire; promovarea produselor/serviciilor.

Concurenii se studiaz potenialii concureni, punctele lor tari i slabe.


Personalul se prezint caracteristicile angajailor-cheie; descrierea obligaiilor i limitelor de
autoritate; experiena n conducere; componena personalului; formele de angajare i motivare a
personalului.
Finanele necesare se analizeaz: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i
modul de utilizare a acestora; veniturile i cheltuielile posibile; fluxul de mijloace bneti; punctul
critic sau pragul de rentabilitate; bilanul.
Evaluarea riscurilor - fiecare afacere n procesul de desfurare a activitii sale va ntmpina o
serie de riscuri, care creeaz unele dificulti sau stopeaz, n general, realizarea planului. Este necesar
de a lua n considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac nu evitarea complet a riscului, atunci
reducerea lui.
Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obinerea unor rezultate pozitive.
Chiar i concluzia negativ este pozitiv pentru ntreprinztor, deoarece sunt evitate posibilele
cheltuieli de bani, timp, munc pentru realizarea unei idei care iniial nu are anse de succes.

18. SCAMPER esena metodei i modalitatea aplicrii.

Tehnica SCAMPER: Cuvntul SCAMPER provine de la primele litere ale cuvintelor englezeti:
S
- Substitute / Substituire
C
- Combine /Combinare
A
- Adapt /Adaptare
M
- Minify or Magnify /Minimizare sau Magnificare
P
- Put some part of it to other uses /Pune n alt utilizare
E
- Eliminate an aspect of it / Eliminare
R
- Reverse an aspect of it /Reversare sau rcaranjare
Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape:

naintarea problemei pe care dorim s-o soluionm;

punerea ntrebrilor SCAMPER i determinarea produselor/ serviciilor ce s-ar putea obine.


Substituirea unei pri a produsului sau a procesului prevede cutarea a ceea ce poate fi substituit
Pentru a genera noi idei n baza substituirii, este necesar de gsit rspunsul la urmtoarele ntrebri:
- Ce a putea substitui ca s mbuntesc produsul?
- Ce s-ar ntmpla dac a schimba produsul? Cum pot substitui locul, timpul, materialele
sau oamenii?
Combinarea prevede unirea a dou sau a mai multe pri pentru a realiza un produs/proces diferit
sau a lrgi utilizarea acestuia. n cazul combinrii, se nainteaz urmtoarele ntrebri:
Ce materiale, particulariti, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s combin?
Unde pot s obin sinergia?
Adaptarea, care prevede adaptarea unor pri ale produsului/serviciului pentru a modifica
destinaia acestuia. In cazul adaptrii ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce pri ale produsului / serviciului pot s schimb? Cu ce s le schimb? Ce va fi dac se va schimba
caracteristica componentului?
Modificarea ntr-un mod neobinuit a produsului prevede micorarea sau mrirea acestuia. In
cazul dat, se caut rspuns la ntrebarea:
Ce se va ntmpla dac voi exagera cu vreo trstur sau cu un component?
In cazul Eliminrii anumitor pri din produs se analizeaz cum se va modifica destinaia acestuia
i ce produse noi vom obine. De regul, se nainteaz urmtoarea ntrebare:

Ce se va ntmpla dac voi elimina o component sau o parte a acestui produs?


Rearanjarea produsului/serviciului sau a prilor componente n alt mod. pentru a nainta noi idei
la etapa rearanjrii, ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce va fi dac voi face asta altfel?


Ce va fi dac voi schimba ordinea n care se produce sau modalitatea n care se
utilizeaz? Cum pot s obin un efect invers?

19. Cauzele abandonrii ideii de afaceri

Ideea de afaceri poate fi abandonat dac dup ce se face studiul de fezabilitate se constat
urmtoarele riscuri:

Riscul nvechirii produsului este foarte mare, iar costul i timpul cerut pentru realizarea lui este
mare;

piaa potenial a afacerii este foarte mic sau exist o concuren foarte puternic;

nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, chiar
dac piaa este atractiv;

nu este format o echip de conducere care s aib calitile manageriale necesare i nici nu
poate fi angajat personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv;

suma necesar pentru lansarea afacerii este considerabil, ansa de intrare n afaceri pe cont
propriu va fi foarte redus. Este important de reinut c, de obicei, lansarea n afaceri se face pe cont
propriu, iar ansa de a' obine resurse financiare de la banc sau de la investitori este redus.

Riscurile i problemele sunt cu mult mai mari n comparaie cu recompensele ce se vor obine.

20.Planul de afaceri concept i necesitatea elaborrii.


Schimbrile vertiginoase pe planurile economic, tehnologic, politic, modificrile Secvene ale
gusturilor i preferinelor consumatorilor, concurena acerb impun intreprinderea, indiferent de
mrime sau de domeniul de activitate, s reacioneze i s se adapteze prompt la schimbri. Un rol
important n noile condiii joac planul afaceri, care permite evaluarea situaiei curente i determinarea
aciunilor de depire a punctelor slabe i minimizarea riscurilor.
Planul de afaceri este un document confidenial, n care sunt scrise obiectivele i scopurile
ntreprinderii, demonstrndu-se n detaliu modalitile aictealizare a acestora.
Elaborarea planului de afaceri cere de la ntreprinztor timp, cunotine i resurse. ns exist mai
multe motive pentru care acesta merit s fie elaborat, deoarece:
*
planul ofer posibilitatea de a anticipa pe hrtie problema, fie aceasta-i un punct Slab sau un
risc, nainte ca ea s apar n realitate. ntreprinztorul obine rezerva de timp pentru a le preveni sau a
le gestiona, astfel diminueaz influena negativ a acestora asupra afacerii;
*
fr un plan bine gndit nici banca, nici investitorul nu va acorda resurse financiare, chiar dac
ideea de afaceri este minunat i atractiv. i unii, i alii au nevoie de un document neformal, n care
s fie evaluat afacerea i perspectivele dezvoltrii acesteia;
* planul de afaceri este un document informativ privind afacerea. Cu mult mai mult ncredere trezete
ntreprinztorul care tie ce vrea s fac i planific cum va evalua afacerea n urmtorii 2-3 ani, dect
cel care se bazeaz numai pe ziua de azi;
*
planul de afaceri este un instrument de gestiune i control, deoarece se stabilete nu numai
unde dorete s ajung ntreprinderea n viitor, dar i determin cum i ce msuri sunt necesare de
ntreprins pentru a ajunge.
In ceea ce privete scopurile elaborrii planului de afaceri, acestea sunt diverse, Cum i beneficiarii
acestuia, care pot fi att interni (ntreprinztorii, managerii, proprietarii afacerii), ct i externi
(creditorii, investitorii, partenerii de afaceri).
Planul de afacere se recomand a fi elaborat n cazul:
iniierii afacerii - pentru aprecierea realitii ideii de afaceri, determinarea perspectivelor acesteia i
calcularea resurselor necesare pentru realizarea ideii de afaceri i evaluarea riscului posibil etc;
cumprrii unei afaceri existente - se evalueaz nivelul riscului la care este supus ntreprinderea
extinzndu-se
obinerea creditelor - prezentarea planului de afaceri este o condiie obligatorie a instituiei
financiare, care are posibilitatea nainte de a oferi mprumutul solicitat s evalueze perspectivele
dezvoltrii afacerii, precum i ansele recuperrii fr probleme a sumei mprumutate;

atragerea investitorilor - orice investitor, nainte de a oferi investiii pentru a calcula profitabilitatea
plasamentului, va analiza situaia la ntreprinderea n care investete. In cazul dat se elaboreaz planul
de afaceri al proiectului investiional;
ncheierea contractelor - n cazul unor contracte de colaborare de lunga durat i pe sume mari,
partenerii de afaceri solicit prezentarea planului ntru minimizarea riscurilor antreprenoriale.
determinarea strategiei - n planul de afaceri ntreprinztorul stabilete direciile activitilor de
perspectiv, evalueaz resursele disponibile, punctele tari i cele slabe ale afacerii, oportunitile i
riscurile, determinnd ncotr-o va merge afacerea si cum va atinge obiectivele stabilite.