CUVANT INAINTE LA EDITILE Fa $1 A Va. Staparital, ave ere atdt de raspindit tm tara soasttd, tn ivemile mai de demutt st forma unal | din idvoarele noasire de belsug se pate Ince Si ia din. now an carecare evant, datorit lal Invifatoritor sé preoitor, elt si unore din marit proprietary cavi'se strdduese tn numal 9d se fox loseascd de toate isvoarele de bogie ale ealtarid paméatalai, dar si dea si pldd frumoasi de gospodarie: Cei mat matft se vid tnsd sdnjenite In lucrarea lor, pe de 0 parte dia pricint cb au ‘ue cunostinele trebuitoare despre vieata cea att ie minunata a albinelor si despre conduceree cea ‘nal mineita‘a stupor; iar pe de alta, din pricina lipsel anor tratete complete despre albintrtt, te care sil poati en usurinf® gis! Indrumitile mece- sare, ce le lipsese. La hot sau tpart foarte pufine curti despre albindrit st chiar si acelea pe care ‘vem, sunt asa de senrte, inedt prea putin folos in ete, acet cari ar dort sa te aibt de cAlousd ta conducérea siupton, pe ‘Mai acum cdtva tinp, avdnd cnstea de a postiri de revizori sh inspector! seolart, sf fa si in ramara accasta de_ectiitate, 38 fim Toles insatatorior din judetete unde fim studiat de proape albindrta, inra chiar cite 0 mica stupind. Dorind insd $a fim de folos ta edt mai rulfi, am publicat un sir de ar- ticole asupra acestei tndeletniciri in revista popu- lard Albina, care nea pus ta indemina coloancle ef eu mutta bunavoinga. Buna primire, e2 s'a feat articolelor noastre ‘si multele lamurirt, ce ne-au fost cerute de stuparié in toate pariile fart, nevau arilat cf, prin public urea acelor articole, am raspuns unel trebuinte Simtite, Alét faptul cesta et si indemmut, ce am nrimit din parten multora, me-ou facutisa comple- tim articolete din revista’ Albina si sd dam ta la. ‘mind tuerarea aceasta, care cuprinde tot ce. pri veste stuparttud, Scriind aceastd carte, ne-am giindit in primul rind ta multimea de plugari dela sate, cari, pe Unga munca cimpului, ar trebui sa se’ ocupe’ si eu albindritul, cw care’ pot sist sporeasea roda Seminaturilor’ si cdstigal din plugdric si vite. Pentra aceasta ne-am silit $i seriem in limba ea mai apropiata de, graiul poporului dela sate, In accastdprivinfa iata ce serle despre cartea now stra, marele nostra prozator, d-l Mihail Sadoveant, Jn referatul No. 24.134 din’ 22 August 1008, edtre Casa Scoalelor: 1nCartea ¢ foarte bine Scrisi; am citit-o de multe fori'si ew singur m'am slujit de ea, intr'ale stt~ E scrisi intro limba romineasca curata si poste foarte bine infeleasa de wn sitean eu carte, in- teligent”. Dela data acestul referat s'au scurs multi ani, Dela 1922 pint le 1928, cariea aceasta sa tiparit ‘nm patra edit de cite 5.000 exemplare ficeare; ceca ce davedeste cd va ¢ pretaité de stupari. Tipitind acum editia V1, am reviteut si com. pletet cartea, punind-o ta cirent eu cercetarie fa. fxte in anit din urmé despre minanata Vieata a al hhinctor sie progrescle savirsite pe terentl eres. teri tore Le slcktuirea acestet cart, pe lingi. proprile noasire canostinfe, ne-am stajt nu nual de cele ‘mat bane $i mat complete cit strcine de albinait, lar si de studitle, observatite si comaniciite pas “blicate prin revista L’Apiculteut (Paris), care este ‘organed Socicttii Centrale de Apicltuek dinranfa, Cele mai principale din cite pe cart le-am fox Jost, sunt urmitoarcle" A. Bs C. de Apicaltare pat As 1G ER Root, Ed. 1, 1007 std. Th ‘To00s L’Abeille et la Ruche pat LL, Langsiroth & Chartes Datant; Cours. Completa’ Apiculture ‘par Georges de Layens et Gaston Bonnier; pic Gulture par les Méthodes simples, par R. Hom ‘melt; Apiculture, par Re /Tommell;| Conduite du Rucher par Ed.’ Bertrand; VAbeille domestique par L. (ches; Apicuture moderne par Clentent; Cours’ pratique ’Apiculture par’ //. Hamet, La vie des Abeilles par Maurice Mocterinck; Plantsie unoscute de Poporul Romin de Zah, C. Panu; Dr. Fritz Lauenberger, Les Abellles, Atathomie sy Psion 199; C. Toumanof. Las Mala ‘Abeilies, 1930, Din toate an ales ths numai ceea ce se potri vesteeu Imprejurdsile din fara noastra, care sant altele decit pe aiurea, precum sf cele’ ce se pot Jace de stuparit nostrh, cart au ‘a indeménd mje oace:mat putine. Autorii.‘Lamuriei 1a Edijia Vila, Juidecind dupa repeziciunea cu care #a term edifia Viea a acestei Iuerari, puitem spune ct pilin desvoltare, Acest fapt ne-a indemnat €a, pundnd sub tipar o noua editie, 4 completim cartea, ca sk poatt indruma.la resterea sistematicd a’ albinelor, nu mumsi pe pl garul care voieste ca, pe Lingé ocupatia sa, de Sépetenic stint i, gospodiria sa at wn aumir stupi cw albine, dar si pe acela, care woiggte sist act o meserie din abinii Pe angi completiti,, am addogat un capitol nou, despre Cresterea matellor. Ceea ce am adao- gat se intemciazt pe experienia ce am capatato- in cei 35 ani de erestere a albinelor si pe cu hostinfele culese din eirtile urmatoare L’Aniculture Intensive et VElevage des Reines, 1933, de A. Perret-Maisonneuve, ‘Unsere Bienen, 1022, de Prof. Pr. August Lud wig, Traité Comiplet d*Apicutture, 1931, de E. Ae phandéry Apicoltare, 1995, de C. Canestrint, V. Asprea si Marinelli, Apicoliore Modero, 1952, de Qaetaxo Mala: gola * wlPtotira Praca Hai 1936, lanuasie 10, 1929, de Carlo Car. N. Nicolaescu. ‘1 Edijia_a Villa, Aceast edie se tipareste in al patra de cand mi oeup cu cresterea albinelon. Cu 40,000 exemplare din aceasta carte intr in ma nile stuparilor nostri, Am ficut, in aceasta edie, ‘multe sehimbasi. Am seos tot ce mu mai are Tegic ‘ur’ cu cresterea sistematici a albinelor. Am adao- gat insi Icruri folositoare pentru stuparit prac- ‘ici, Am dat intdietate stupilor cu eaturi 54 am a- Juneeat mult spre metoda mobilisti ‘Am randuit chestiunile de cirmuire a stupilor lupl un plan eare corespunde mai bine cu mersul rrarilor din stupind, Adiogirile se intemeiaza pe experienta castigata ‘an cian 5i pe cunostinfele sporite din citirea cit= tilor urmitoare: Sylviae. Guide Pratique de VApiculteur Amateur, 1902. Jean Hurpia. U'Apiculture pratique, 1938. X-e Congres International #’Apiculture, Bruxel- tes, 1935, Pf. August Ludwig. Unsere Bienen, IV edie, 037. Prof. Dr. Enoch Zander. Die Zucht der Biene, 1037, 1941, Decemvrie 1. N. Nicolaescu.Edifia a IX-a. Aceasti edie sa tipirit sub togrijirea d-tui loan, Z. Barbu, profesor te St, Naturale si asistent ani= tersitar Varsta si mai cu seam vederea, pe care aproape: ‘mio mai am, mau ficut sa las ex aceast’ Calatza sil fie continuata de alt cineva, Dl Barbu manueste iicroscopul si aparatul fotografie, face cercetir! si experienfe stintifiee, bate eu fieristriul, lucrandu-st singur stupi buincioase’ Cred ei va duce Caliuza Stiparulit pe drumul’ pe eare ‘de 35 ani, Editia I cuprindea 380 pagini, a opta a ajuns. Ja 650, Fieeare edifie a adaogat cunostinfe sf me- tode noui pentra cresterea albinelor, pentru ca a cceastit Iucrare s3 mearga in pas eu progresele fel albiniritulul ¢t Cliuza noastra sé fie mereu Indrumatorul stuparutui In ea, teoria si practica stupatitului merg mani ‘in mind, Practica este totdeatna laminatay sp nit si indreptatita de teori. In aceastt Edifie, in afar de mici indreptari sé diogii am relict pe de-'ntregul Capitol lernatul albinelor”. Ternatul.albinelor rimine ici 0 probleand care n'a fost pe deplin deslegatas ar prin Limurrile si aminuntele ce din asupra Jui, credem ci stuparii vor cunoaste mai bine pro- Dlema lui si vor sti oe ingrijirt si dea. stupilor ‘pentru ca dezastrele din jarna anului 194142 s& mi se mai repete, ‘Mai dim amiinunte Indestulétoare asupra_stu- pului Dr. Zander sia metodei de cirmuire a Ii. Octomerie, 1943, N. Nicolaescu. ne le 1. Foloasele albinelor. 1. — A fost o vreme si nu sunt nici 40--50 de ani de atunei, end mai fiecare sitean finea impre- jural casei, sau la adpostul pidurilor, stupi_ cu albine, care faceau si curgi mierea si ceara pind ‘lingolo de hotarele farii noastre, Din an in an fins, numdrul stupilor s'a impus finat; iar azi trebue’ si colinsi 4-5 sate, casa ddai de vreum bitrin care si Se mai indeleticeascA ‘cu cresterea albinelor. In. amul 1873, aveam in {ard peste trei sute de mii_de stupi; in anul 1887 scizuserd 1a 230 de mii, Dupa numéritoarea fi- uti de Ministerul, Agricutturit, tn 1027 aveam in Vechiul Regat, 300,218 stupi; iar in tonta fara, ‘se gaseau 618.000 stupi. Din acestia 137,500 erau Stupi sistematics, cu faguri miscatori, iar 480.410 stupi im buduroaie. In mijlociu aveam'cam un stup Ja 30 loeuitori, Dupa alti numaritoare din’ 1933 aveam: stupi sistematici 279.375, si buduroaie 282.000, total 562.371 Stupi, Dack mumarul total al stupilor a scizuy, trebue sit ne bucurim de fap- ‘ul ch mumarul stupilor sistematici s'a indott, In, 1924, cei 618,000 stupi an produs 3.630.000 gr, mieré $1,190,000 gr. cea. ‘La noi in tard, le poate merge foarte nelor. Daci la eimp s'au desfelenit liveile si cre10 = ile sau impufinat florile, ta deal gi fa munte Brom fori multe 41 de toate felurile, cae pot 8h fprineasct albinele din sute de ‘Albincle ace foloase de amit felur” Micrea si ceara cen Te dau, pot sk indestutezefrebuintele fase! si si marensel cu cltera aute de Tel ventul tad tenn "Cu o-muncé si cu un capital de nimie, bagat in'tupt,stteanul poste sit astgure un cistig de 3040 ia suld, Acest clgtig me de disprelult, ici nu stim dela care: meytesuy putem dobandl 0-40 12 suth cist’ Dar edd eresterea albine- Jor o-facem ci ehibaniall sic stmt tn uleke Ge cele bune 91 ct neltele ce ai le pun avi fe Inilemdat cet gtutor! In eresteren lor clatigul mal mare. Astfel, In’o carte despre albine, se pune chin 1896, un spar a retezat dintrun sin- ur stup ct 2 rot in el, 110 kgr, de miere, pe care E vdndato cain feu! si douizeci ‘de’ Bani gr. ‘Acest stupa dela’ un singur stup, care costa 0 de leh a sco8 134 de He ‘Dar si dela bot ge pot da pllde de oameni care Ii sporese veafta cel au din. meseria Tor, cat cégigtl ce le dl cresteresalbinclor; ba, 3 pot num chiar ins, care sau lisat'de plugire, fa si Imbritigeze meseria de stupar, Ul din Seesia spunea de curand, cA 70 stupi eu albine, frau dat inten an dif cel sIabi, un vente de 5.000 Ie. : ‘Apolo stupirie de citiva stupi mu cere loc mult Prin alte parft in lipet de loc, unit aseazt Stupli tm magecly in hambare. Un stupar anume he Muth, in Cincina (America), orig msi mare ticedt Bucuresti, sha agezat 22 stupl, Bus pe aco- peril ease, eae erat mijlocul Orapah, 3 4r’o vara a luat dela ficcare stup cite 00 ker. de ‘miere, Aceastii miere a fost culeasi de albine, mc mai de pe floarea de trifoi alb, in 26 ail, ‘Chinezi, ca sii nu piarda locul din jurul casei, pentru brazdele de flori si legume, atéraa. stu De petefi, sub streagind si intre ferestre si vop- sese cut fel de fel de colori frumoase, ca si fle Podoabit a casei, Deseort veal stupl ajezat pe pte — Unii oameni si-au facut chiar o meserie din albinivt si se bucura de venituri bune dela et, In alte far, satenii trag.frumoase, vei albinie Tuate dela albine, au fost prefuite la 15 milioane si jumatate lef; in Germania, la 18 milioane lei; in Spania, Ia 23 milioane; in Austro-Ungaria la 1 milioane.’ Olandla, Belgia, Grecia si Danemarca, {iri mult mat miei decat a noastré, produc miere Si ceard, dela un milion si jumitate pint la 2 milioane de lei pe an. Mierea $i ceara, produse de albinele din farile Europei, erau prefuite in 1896, '88 de milioane lei pe an, Dupé statistica din uri, Franta are 2.400.000 stupi, sau 1 stup la 17 locuitor, Germania. are 3,610,000 stupi, sau 1 stup la 22 locuitori. Jugo- slavia, avea, la Sfarsitul antlui 1934, 713,668 stupi, eu 47.700 mai mulfi deci in 1033, sau un stop Ja 17 locuitori. A produs 5.896000 ker. miere “In 1934, eu aproape 2 milioane mai mult deat in 1933. Th 1037, Bulgaria, care era de trei ori mai ied deeat tara noastray avea 221.910 stupi siste- ‘matic: $i 202,000 in. buduroaie. Spania sb Portus gala att mpreuna 1.690.000 stupi. Italia avea in \2 1020, 632.325 stupi, sau un stup la 70 focuitori, 300,173 erau stupi sistemati’, eu faguri miedtor Cand ne putem spori venitul, mai Firk nici un capital si cu 6 muned de nimica, pe care o putem face printre piciturl, de ce si last sa se parc Fari folos atita: miere si ceard, pe care albinele lear aduna din (lori, $1 s mu ne prasim citiva stupi?, 3. a albinel se imbin cu a flor, Pri- mivara, cind se ivese cele dintdi flor, albina e aproape singura insect, care eutréierd cimpiile 1 pidurile, hind ea mu ierneaz in amorfiee, ca Gelelalte insecte gf iese odatd cu cele dintii raze incalzitoare, Pe ling Folosul banese, ce-| tragem de pe miere side pe ceard, albinele mai adue foloase mari seminaturilor $1 pomilor. Imprejurul unei stupine, campiile si livezile de ppomi, cutreierate de albine, dau totdeauna rod mai ‘mult i mai bun, Un frances invita seris 0 carte, in care ne da multe pilde despre foloasele ce le trag pomii si unele semanituei dela albine, El. ne spune ci in tinerefea sa, fatal situ avea 0 stupind si totdeauna pomil cideau de poame. Dupi o lipsi Ge 40 de ani de acasi, cind s'a intors si vad Jocul pirintesc, n'a mal gisit stupina, dar nick pomii nu mai faceau roadele cum ie slia el. In livezile vecinilor, pe unde umblau mai inainte al- Dinele, a vazut! acelay ucru: poame putine si roaste, ‘Un stupar arati ed tnte’un sat, in care trei ant mt s'au viaut albine, merit cldeaw primivara de Flori, ‘dar aw legaw niei o poama, Cum s'au adus cativa stupi, pomit au inceput sa lege rod, In Australia, ia) ‘oamenit stramutati acolo din Europa, mu puteau Sa prinda siminta de teifoiw ros, cu toate: e& ‘rifoiul tnflorea din befsug. Aw adus albine si tre ‘ojul a inceput si faci saming’, Cultivatoril au bie at de seam, c& 1a coasa Inti, gisese mai putind samanfi In feifoiul rosu, decit la coasa a doum, cautim fot la albine, Trifoiul, erescut intdia, e mult mai cercetat de albine U ‘mare, anume Darwin, @ facut mai multi "ani deardndul incereiri, care nuv mai las nigh Indoialit asupra foloaselor ce le adue insectee, Ia Jlegarea roadelor, Ela semtinat trifoiu si rapiti imprejurul stupinei si, cand au inflorit aceste plant, el a acoperit eiteva flor eu 0 panza subtire ara (cum e tiZonul), care $i nti lase albinele si tumble fa aceste lori; a numarat apoi simanta legata de florile acoperite si pe cea lexat de flo- "ile neacoperite, din care albinele au supt miere, | Jn20 de gogosi de tou, ale caror flor: rama: eseré neacoperite, a gasit 2200 de. semintes ar din 20 de gogosiy rodite de Tloile cart fusesera coperite, uma in 6-a gasit puja samanfa; M4 fu fost sec [Al Incercare xa ffcut tn 1926, in America a 3 meni de aceeasi marime, Unul fost acoperit in timpul faflorirt ett'0. ped rard, ents ca albinele's8'nu se poatt apropia de fio, Florile Celorialti pom au putt s4 fic cercetate de albine, Renultatul recoltet' fost: marul acopert cu panel a dat 20 kgr. de mere, iar ceili, 100 51 200 kar. ‘Asemienen incereif! ptm ef facem gf no anvacoper!o rimuried ot flort de zaraiy, de pier: fic, sau de sit pom, cu o panzl aiojire” you ye ‘esa Tegat, ca chiar daca pomal intreg at tt plin {Te poame, rama acoperits va ramine firs roade, Saulva face roade pune $f proaste,w= In Ameria sunt cultivator, care au tivedl de sute de hectare cu mer, per, eal, pri, piersich. cuunose Tolosil cet adv albincle ptt direspomilor, iechiriar8 spi set inpristie tn oats livedes,’ca' stim scape nicl floare ne cera eine: Pom crea dai, ds rade mai multe si mai bune. Un singur stu’ spo reste rodal pomilor si al semanituiior ct 1000 ana 11200 el la hectare, aoa ated foto 9 prin axa impiedietinmutfres ginénior, care sri pow’ miele Sa dovedt ch alina,patundind adie in Hoare, seutira jos owale pase de futur in forte dle mir, bach dX jos cfr yiermil cari au iit din acele ond in flore $ cari mal tarzan vor intea Induatral poamelor Sia mai Dagat de seam, c& rapita, care ¢ mai aproape deo steping, e-mail puninnapadita de Durict Se vele ey prin clatinarea ce o pricinuese lantelor si prin batala aripelor,albinele urburd inisten purior st impiedianmultire lor Pe lang’ folosil banese ce- dat, albinele mai vin dar tn Tolosil pagar sporindet rcottle Inultor semindturt si ferinditte. de strickiile fe Je pricinuese unete gangini, lava at 30: ott sh av aflat ek folosal cel adver albina Te Fodirea pomilor sha semanturilor, Intrece de zece ‘Fi, cgtgel ce are stuparl din meres ent toate aceste invusiri albina ¢ malt pre- {uit ‘alte tri, tn multe iri din Europa sin ‘Aineric, csi ear se indeletnicese ew staph, infitat societti de stupari; se adund adescori i tin tre i sfaturt penta tnaintares stuparitlul: fipatese gazete, in care arti toate imbunattiile sl alseocrle ce se fac in cresterea albinelor, fax | —15 ‘ric mari se indeletnicese.numai_ cu facerea de tinelte de stupari, cum sunt: stupsistematich - are. pentrt Tica’ faguri, masini dle scos milerea - Gin Tague $1 altele; sunt apot negusion: de albine, cart dnl amp aie de erie nena, Wn’ roj, nate, lei, faguri feu cu tiparal . a AS In hol sa ifinlat Ge cies an 0 Soclefle «se stupart, care se sikeste $4 raspandeasei prin re Niste i expocii tina despre cresterea albinelor Wisi indemne pe stent sisi faca stupi ew faguri Iigcatori, din cart pofi_sA seofh mires fra si He si sh capeti ov miere limpede i gust Tn firile streine, numiral stupilor si al stupa: rilor. sporeste in fieeare an. Si la noi, numaral Bove seca SC aaraa er aen cues , ee eae eee ae - pul, | 4, Cum incepi albindvital, Cresterea albinelor @ «hoe aie Se aed a em ee ae ae ite eee tance Mira eters ceca en ae ee ene ES ger a ae pe um scaune! Langa un stup de albine si cu cartea162 tun voal in jurul pli, sunt primele si cele mai ‘ebuitoare unelte care Hi dau curajal s4 desc] Stupul si s4.minuiegtalbinele, Dupa thdrumarle ari ajungi In scurdd vreme si cunogt albinele $b ienta for in stup. Numa dowt Werur fe cet Pentru aceasta: si simfi plaeere pent aceast In Ete yn fe em de intr Nh Stupar mse poate lauda cf ntl Infepat micar dlin'cind in cindy ae (Ca si ajungt bun stupar trebue si canosti bine albinele, a intocmire a! tupults, ca fire 4 ca fel ie vieafd In stu si afard din stup, Numa favoasteren deplind a albinel, pol’s’o. manucst ‘dupa voie, si implinegt cerimjle de vats, adick SK til s'0 cyentl $188 capi toate foloasele ce (ble poate da, ‘Chim trebue 3X incepialbintitul? Gartea aceasta Wi di toate indrumarile de care are nevole stuparul, care crestealbinele entra Pllceren de @ sal avea.o indcletaite; si ua folos ela ele, ca st stuparul cei face din tut 0 teserie in care sf poate INu fe speria de grosimen ei, Aceastt carte I status) de urmat un am intreg, E bine = cies Sati tn ntregime, cast ll tol ce pol gist in ex Dar poti si ciesti numat ceea ce trebue st ti fhevole Ea i arath tot gees ee trebue sa faci, chad sieum st lucred, Albinele pot a tlases, B41 giscasck hramk pentru ele sisi dea un folos de mlere si ceard pen- ftw erescitor pe cea mal mare parte « pimantulu Bar cine volete sic fact o meserie din cresterea albinelor trebue si aleagd cule cele ma pri foare qi mai bogate in fot en mere. La No, 185 Incepatorul aseste indrumiel pentru alegerca 1o- 17 ui celui mai potrivit pentru agezarea unt stu- ‘Bups ce ai ales Loc pentra agezare stupid ‘rebue sie procari abine. Peni aaa, ath “ijloace Hi stu lated 1, Multora Te _deylptst pliceren de aoe face stupa aro, rea pth de eraca unui pom dit gridina lor, “San ag pine un rola ratte No, 167 tnd cx spina 9 a pl rot in vei. Prin prin: res sh agrarea roa nts, ace mney _albinele. No. 257 te invati cum sd umbli cu hime si No. 329, chm'st Ye ferest de Inepatr 5. Alt mijloc © si cumperi roi firesti dela un stupar vecin sau prieten. Roful trebue’si fle tim | puri simare. No. 201 din aceasti ealauza i ae "tat cum si aduci roi acash gi st-l agezi in ule, - (No. 168), 6. Al telea mijloc este cumpararea de albine tn esau cosnite dela siteni. Cumpararea se pate face toamna sau primavara, Ca si tit eum Urebue sa alegt asemenea stup, cetestt No. 195, care rai ce condi trebue sa Indeplineascd stupit "ce cumpert toamaa st No. 109, eare-aratd cum | ttebue si fie alest stupi, primivara. | Mbinele si fagueit din budurosie saw cost : i Stupt cu fay igeatort sau sistematii, No. 203 arati cum scott albinele fe treci in stupul ‘No. 206 favatt cum scott faguri eu sei agezi in tame, Faguril din buduroaie mi pot tmpleaniciodatt ramele din stupit shtematel. Tre bhue si comptetest local din stup ct foi de fagurt Aipart sau artificial: Despre foile de fagurtari-18 = ficiali si fixarea lor in rame gasesti sfaturi Ia No. 87. 7. Al patrulen mijloe, cumpararea de stupi sis- tematici dela stupari, cari ist desfac stupina sat dela stupari care E ijlocul cel mai lesnicios de a Incepe stupatital Scapi de toate luerifile ce le cer roil sau albinele din buduroaie, spre a fi asezati in stupi si Inatici, Mijlocul al patralea are un cusur, € cost Sitor, Dar at prilejul si cumperi albine dela stu- pari, care isi desfae stupina, s& ici stupi din care Scoti fagurt pe deasupra, Uleiele in care umblt prin spate sau printr’o laturd sunt grew de manuit Bar st din cele dintai, vei alege forme saw tipari de ulele din cele mai ‘cunoscute, ca: Layens, Ds ddant-Blatt, Gerstung, Zander sau Voirnot. Sa cum~ peri un singur fel cu rame de aceeasi forma si Imirime spre a se potrivi la orisice stup. “Mai raméne si alegi felul, forma sau tipal uleiu- Despre. alegerea ‘unui stup cu faguri nemiscitori (bucluroaie, cos~ nite) nicl nu poate fi vorba, E picat siti piera ‘yremea si banii cu asemenea stupi. Vei alege ne- ‘un stup sistemati, In care pofi umbla gi din Fe oti scoate faguri,'asezafi In rame, Dacit o- ‘eupatia de cipetenie mi-fi'lasi timp indestulator, fa sa ingrijesti de albine si nu eytt pretentios Ia finfatisarea, aroma $i gustul mierel, poti alege un uleit orizontal, adica Hira caturi, Dae ai destuls ‘yreme pentru aibine, si ti sf ai o miere bascaluita dupt floare (arfar, saledm, ofetar, tein) saw dupa timp (de primavaré sau Vari), alege un stup cu cata, Un stupar glumet a 7ig.ed albinele sunt atat de suptse 51 se potrivesc Imprejurarilor, cl ai putea si i emo ~ Te cress into ism, Data, ceptorule if vel ajeraalbinele Inteun Toray Tocipio, clad dine ‘hun material edlduros, tear ele ok ee poath desvolta potrivitcernfioe lore vieaa. Ve tne Scama side mitimen ramelor in care eie Is tit dese decur eatru miere si puict, Daca iti Ineieristuping inten tnt earn Tanga 9 apr, Inveare albinel, inate tn iad, naan le frumoase si elduroase spre a isl de citeva of din tup, pant in primavard, ve lege o rama mare, de 11-713 decimett pitta, onkare bar forms In ramele mari alioele-grimidesc toamna, de- pen gem Tory ra estore pi primavat. Capitolut XV despre uleie sau subele dl. toate lume in priviniainclpertacstor, sterile Jat din eare webue sd se clideae 99 formel imi ramelor. Dac te prcepi st a1 Indemnare i lemmlu, crtea Isda toate mace, pce ptes sic lide singur uliele gt ramele Baca minaien eeistetulul rindsel se par obositoare, pati campars aleie nelncheiate, spre Sencha 8 vopsl siagur hn de sara Ga aceste muti asupra inceputul, poreste tert teal creda tn ena II, Cum e intocmit trupul albinei. &, — Albina o insect. Ea se agcaminBa cea intl vetlere cu nunca, Siti ost He chine ‘mat -adescor! mused, dcetalbods aya, clad vor ‘2'Spani un sup are un sums mate’ dealing, cae eh stupa are madd mage; ia din proverb a tonte rae a6 mien e vede amit a focotese aimee de un neam i mgtle: Lafaptur’ ins, Intre albine si muste, e tot aga de mare deosebire, cum e intre edine si pisied, Albina ¢ inrudit de aproape eu viespea, eu care am putea ‘ice oie vari primilfard, sie neam mai departat cu Darziunul sau bondarul, ‘Albinele mu pot teil decat multe la un loc, fi dnd 0 familie, cAreia it zieem raia, © albins sis ‘gurl e tot aga'de slabs gi nedestoinied si-si fina ‘ieafa, cum ¢ un copil mmai de eiteva zile nascut ricoreala:noptilor de vari o amortesie st uclde. Dar chiar de ar avea hrana cea mai imbelyuigata si céldura cea mai potriviti, ea tot _moare cand mane stingheriti, finde n'o omoaré fomea satt frigul, ei singuritate Daci ne uitim eu bigare de seams, into 2i de vari, la gura unui stup, vedem 0 imbulzeal mare de albine zorite la Iueru: unele intra, altele ies, se Indrepteaza inte’6 parte si se due ea glonful, A~ cestea sunt albizelé lucratoare, (fig. 1) care umbla ‘dupa miere, dupa api, ori dupa praful cel galben ddim flori. Ele sunt cele mai multe la numar, in ori si ce stup, Pe la amiazi vedem unele albine mai mari si mai groase La trup, care sboaré sbar~ ind “sgomotos. Acestia sunt’ frdntoril, cart ies plimbare. Ciutind in stup cu bagare de seama, ‘gisim o albin& sperioas4, care cauti Si se ascund de lumina e mai ne- cicioasd, mai Iunga ta trap st cu cioare aur, Ea d& viafa. stupuli, pentrucd eae mama rotului si alta Ja fel ew ea mi mai ¢ fn stp. A- ig. ticattion ceasta albini ¢ mata, clreia i se Teeroars nai zice si regina, Aceste trel feluri de albine tin de acelasi roin si trebue si se. ga- eased vara Intr'un stup. Toate lucreaza in cea mai =a desivarsita intelegere pentru propasirea roiului si 9. Truput albinei. La om si ta toate anima Pe epednaitien mmo SN eee eae ae Sea ae eae he peel Ba oe : «eRe rea tle oes eaatl , ree es oe ae scoarfii e format dintr’o materie la fel cu a coar- ; jorma corpulul. fa uaele part, eae mdi Tare 9h nai groasd ori mai subfire, dupa nevoie. Ca sa dea puting trupulul i se misty scoarfa e impr- itd In mat multe inele legate intre ele. Dacs ob- | servom picioarele unui rae, care ca sh albini, are | trupay aparat de o:coajd scortoas patem sine dim seama de chipil cum se lnchele inelele intre ei cum lash bere: miseiile compu, - pet ofp albeit soc, imrica p - perisori, i unele pérfi nial Mungiy im alle: mad | Suri, mai desi ori mat rar, Scoarta este lipsita de _Simfirig de aceer-mai tof perigoril servese a pi "iit, Perit de pe piept si antec, ajutt Ia past "tea ellduril; eet de pe ooh, find mas hang’ gt tari, apart ochi; alfit prin prafil cel gatbeo de pe fori, sau servese cu miste peri, le cura Peril sunt mai desi la albinele tinere. Ei pier ‘ncetul cu ncetul fa la batranee, trap ajunge "01 $i Ineios. Coloarea perilor se schtmbi dupa hneamul albinelor, dela cenusia, la galben si ea ‘eniu. Inauntrul Scoarfet sunt © mulfime a2 mie22 = tuntaic. Uncle mistuie si pregitese hrana;_altele © Imprastie in toate partile corpului; altele duc pretutindent aerul si prin altele, albina simte si Infelege tot ce se petrece in lumea dimprejurul el La trup se deosibese trei pirti: capul, pleptal si foalele sau pintecele, ~To.— Ceput. Capul (fig. 2) are o forma cam in ‘rei colturl si poartt doua cornife, numite antene, ‘chit si gura, 11.— Oehit. Albina are cine och. Doi oshi sunt fn pirjile din Watue ale eapului, Ei sunt foarte ouart fafa de trup, mal sles 1a trintori. Daci i serectim cu stcle care imarese’Tueruile, veer fafa lor, In Toe 88 fie rotunda, € that intr’o ulfime foarte mare de fele-mici si drepte, cu ase Tatu, cum sunt inte pietele inelelor eu care fe impadobim dege- tele, Asezarea fetelor are mare asemnare u tn fa- fe. Fiecare fall face 0 i frre deosbit Albina i Hesatodte uma 0.300 Pi 2 =n el rds umn; matea, care Wi De- a de areaimin an trece oat vieafa ein supa intunerie, sim 4e nevoie de lumini asa'de imulte; ca are 4920 de Tumini la un ochiu} teantorul inst are un’ au amie indoit de lumini, fata de albind, si anume ies 3.000. Cu acesti oshi, albina yede dintr’odatt, coate Tuerurile dimprejurul ei, adiea vede dintr’o- ‘dati insinte, indirat si in laturi, si la dey “mnati, Unit invatafi cred e4 cu acesti ochi albinele ot si vadli la departari foarte mari, de 1—2 ki fometr 1 12, Aft cred ins cd albinele sunt inzestrate eu in sim special, de Indreptare, care le da putinta Si apuce fotdesuns drunmul cel mai drept spre lox ‘cul unde voiese 4 mearga. Astfel, dact prinzi o - albina pe o floare si, cu mult bagare de’ seam’, - Hvacopert oct eu 0 Vopsea neagr’, ca 84 mu mal “sag Rime 6436 Inoue dept in tp, Dato “acest sit re, randsnelele s1 berzcle imerese_primivara Grume cel ai scut, care le foe la cuibal de anul treet, far porumbell cle “Titori se tntore Ia cuibul tor, dela departari de ste de kilomete, Cand ier ci albiaele at un | Sime lal indrepeariy nu insemneaz4 el ochit mu Te _-Servese la-nimic. Albinele orbite pot si cerceteze mal departe florile din care culegea meee, in - Umpal ind team copest och et rm Ik; dar dupa ce s’a tre acel fel de tri, "nit mai pot gash florle altor feluri de plante si Sunt silite s8-se fase de cles. Fie au vedere mult mai agers decit a noasta, - ot sina diet apt bie dove el alin ine bine minte drama si merge totdesuna pe calea fea mat_dreapii st mal scurd, Aste) dalam _sseza un stup intt’o pidure deasé, unde abia ar ishate razcle soareahyalbina tot ipl seste le, _ Gi treach printte frunze si si fash deasupra co “Gor; dupa ce face eiteva roate imprejural loc Sie unde esi ca 88-1 cumoasel fa intoarcere, ©24 = ‘pomeste drept spre cimp, dup flori, departaa- du-se 2—3 kilometri de slup, fird teamd cX s'ar fitici. La tntoarcere, se Indrepteaza far sovaire, ‘n spre parteajunde e stupul, si se strecoara printre aceleasi frunze, pe unde iegise, chiar dack vreun vant care s'ar Fidica in urmd, ar migea si ar ame= steca frunzele copacilor intre ele, Tot cu acesti ‘chi, albina poate si deosibeasca colorile si chiar formele Iucrurilor, strilucirea luminilor si migca- Albincle deosebese colorile: albaste, liliachiu si colorile ce le capatim din a. ‘mestecul_ acestora, Pe celelalte colori le. vid fel cum noi vedem ua chip in fotografi. ‘ret ochi sunt asezafi in frunte, fh trei colfuri, ca cele trei lumini ce le are inainte masina ‘remulti. Ei stau ascunsi in smocul-de pir ce-1 ppoarti albina pe cap, si sunt aga de mici, Incdt ti ‘putem vedea Dine, mimal prin sticle care arati lu- Crurile mrte. Acesti ochi sunt intocmiti ea sk vada ‘numat de aproape si la Intuneres Ia trebile ce al- Dina are de facut in stup. 13. Anionee (Commitee). Cele dout corte sau antene sant fdsute Ia albine din 12 boc si In rdntor din 13 baci nceiate itr cle, Toate Bciile une! antene formeaza Impreunt 9 fava, In care, se crede ef sunt apezate un nude are ae smut Antes se pot intoaree tn toate pric site ain ppt mitoses ae: Es mn we libs pe rime, pi ee 3p sau a's Friosit cu antenele. Plpaisd cn antenele,atbina Tuereaea pe Tntuneri inst, ca gh cum aF ve 14, — Tot cu ele se ating, cdnd se intalnese, si se ctinose dact sunt din acelasi stup sau sunt stra ine; prin cle pare ck igi impartagese gindurile lor. 35 (u € niei 0 indoiala c& albinele pot si-si impirti- casei gandurile, adied au si ele un fel de geal, cu care se infeleg intre ele. E bine inteles ca ale Drinele-nu vorbese, nici nu se fafeleg prin semne 1 surdomuif, ci prin atingeres cornitelor. Sunt as Hnpecurdi, ce ainee i com ied In cfteva elipe, ca\prin telegraf, vesti fara Si-si_atinga comitele, Cand lovim o'albina, ori ‘afamim into parte a stupului, tot roial se pune in migeare ea 1a un semnat, Nii se poate gf prin a ‘special se infleg in asemeres, inprejurir pare ci prin bazait albinele scot suncte deo ite, Infelese de toate, 15, — Ea e inzestrati cu o putere care ne pune n uimire, de a gisi prin miros:mierea si florile din care poate culege miere. Un stupar povesteste intro carte, cd a gasit odati albine in chara in are tinea mhiere, cu toate el fusese inchist peste eu bigare de seami. Albincle igi gisirs loc a intre in cimara prin gaura broastel dela usd. A stupat aceasta gaurd dar peste cAteva zile a gisit ‘din now albine i céinari., Dup& multi cereetare ‘adarnicl, a auzit bizditul spre cos. Cogul Tusese | bine astupat cu hirtie prinsi int’un pervaz. _ Vil desprinsese arta Int col, cit tees albind si atta fusese de ajuns pentru ele, ca sa ‘patrunda pe acolo In cimars, 1a miere, Aibinele Sit mirosul micrii din flor, chiar lao depirtare “de 1 sau 2 kilometti, dar au si mult& tinere de "inte. Unit stupari éred dimpotriva c& albinele ‘aw miros mai desvoltat decét omul, dar daca vreuna_a descoperit flori de miere, di de stire celorlatte si le cheami Ia locul eu flori prin. orga- raul de imprastiere a mirosului special saul tit~ delor electromagnetice26 — 16: — Daci team da dows ale dearindal cite pufink mier, in acelay oe sla acelagi cea ateia Bivom gist albine i locel 3. i ceasul slut, 35° feptand st lise dea miere L Deck iaiem antencle de ling riding, albina rg ma arent un fost Ta fcr mat nba rin stu, fra sist dea sears de cea ce face $i Pilos i pun out tn fag elas stead unde Se inimpld;albnele furatoate si tedntori: am Siow decit lumina; parisese stapul si-mu se mai itor fe Gn anfencle pierd nu numa sift, dae si priceperea. 17.— Gera, GuraalbinetIueratoaree foarte com- plica in alctuire ei, Vor amet fas ca pth mmaide cipetene: “Cele doud fale din afars, care se deschid Titus. Prin forma for, ca dowd maciue, sat mi bine, ca dona copite de ca intoarse cu flpa fat i Fels pat st pny sdrobeas, 54 famante, 1h metemeased sf st slvisease dar nu pot 8 gate Feaged sau st sfc Ex cle albina frimints i moaie ceara Ta cli rea faurilor, desehide flonile, ca si culeaga pole- fly curata tal, cdrind.afara faramiturle de cari albinele moart, ete dar ni guuresc nici Siu rap, cum ered ce nestiton, piel. poamelor Sha straguiion, ca st se hrimeasea cu 2eama lor. Fie Sug mumai bcama poamelor cugulite de paste Sau guurite de viespi: Mates sf tntori an inst Fatei“cu ding. Cw acesfa, mates roade capac prin care ise din boted 18. Din prelungirea buzei de jos, a birbiei si ‘a altor part, se formeaz’ o limbulité lung’, sub- fire si mladionsa. La virf ea se lifeste si s¢ sco- <7 este cao Hingurs, Limba se deschide in gle) fringe 98m acesta, in esdfog. Din buen Oe Sts pomese out preltagir, care alettuese me preund ew busle si eu faelle dn nauntr9 feat Pn ae pie era a ifn ile} a eaotag. Olleyal (lavagele) st eof fal stat fate ea upd micenculeas de bh “ruite acest gris limb se migeh nda ta inte 9 cu ea albina linge, mw suge; cam se ered, " mirea in flr, ba apa ba eta gasente opie “ra de mgr, ducati ete alba inige feata "Sige spor In sare de melucrate, Unibet ee dol sub barbie Stuart au discatat mult asupra lungimié limb ta diferte near de aibing, fined, fangimes et re mare fnvemitate la euesal merit Mette ost ‘foarte bogate i miere, nu sunt cercetate de sbi, Minded a0 eorold prea adanel tn cate limba “jung fa net. ine seamed bine ee ast pare ch cele dtaliéne du lino al gd decit « albincior noastre, Dupk misurttore fac tute de Dr: Fsteag in 191, limba albinlor moa: "Ste, are © hingime milo’ cuprins Inte G32, (6 mitmeti Emile cle mat fang aj - siete mal scurtecoboaré 0,29 miimetre. Line | nite sa trinforuel e mai geurta edt ery oarel Is tose neamurile We abine 19, Glandele din jural guri.—~ Imprejural gue si albina ate tet arupe de glande, car prove O pereche de glande e agezati tn cap, de am- laturi. Pe un firisor, lung eft teuptl albinid, ‘lar incolaeit in toate ehipurile, staw prinse, ea un ciorchinas de coacaze, peste 500 bobite, vaute23 — ‘numai eu sticle miritoare, Pentru rostul ee-I au ta ‘eresterea puietului, ele se pot asemina cu glandele tare produc laptele in ugeral vitelor, Eledau zeama Tiptoasi si sticloasd, pe care o vedem tn fundul ‘easufelor cu puiet mai tindr de 3 zile, iia botca, de albinele tinere din mistuirea polentlui din flor Ea se cheamt laptele de albine, si ¢ foarte hea hitoare, mult mat hranitoare decit laptele de vit Glandele de lapte sunt foarte desvoltate Ia albinele finere in varsta dela 7 pand la 15 zile. Cand le ‘observi, mustul pare ei sti si (asneasci din La albinele mai tinere de 7 zile sf 1a esle mai in virsta de 15, si mai ales Ta culegitoare, ele sunt micsorate, ca si cum nu Tucreaza mimic! La trin- ‘ori lipsesc, jar la mated abia se vid. Laptele produs de ele se scurge in gatlejul al- binelor si acestea Tl pun in easufe, ca si se hr reasci cu el in primele tre zile, puigori sift din ‘oui. Tot cu acest lapte, albinele hrinese matca, in timpul edt tine ouatal. ‘Alt geup de glande sti in capul faeilor, Invac {alii nau ajuns pind 9stazi si afle rostul lor. E Si greu. La niste vietati atit de miei cum sunt al Dinele, e foarte gre si cerceteze cum luereazi Aiferitele parti din trupul lor. Al treilea rind de glande ¢ asezat in piept si in ceata. Aceste glance produc scuipatil sau saliva, fu care albinele subfiaal mierea, topesc zaharul 51 — poate friminté ceara cind clidese fague Tot cu saliva acestor glande, albinele preface in ‘miere duleeata din nectarul florilor. 20,— Pieptul. E format din trei inele, imbucate ‘asa ca gi cum ar face unul singur. El poarti tret pperechi de picioare si dow perechi de arip. 21, — Plcioarele sunt compuse din eite cinci pparfisi sunt imbricate eu pir. Picioarele din rma = 29 ult coviele, in cae abineleingramidese poe Be ie {22 =_Omul se mindreste — stew drept cc snk — ch Stapineste viedutul eu aeroplane sf Zepelinuls dar eu cid greutate e hall Te Se wet gi éite prime} H amenint tn ele? _- "Albina nt lie eee grewtatea pomiti $4 scobo= By a ee ‘tril, Cu aripioarele sale subfiri si strdyzstoare ca sticla, ea shoark ca nila. sf se lash 51 se ‘nalfa eu cea mai mare ugarinfd'de pe floare. E foarte megterd In sburat; ocoleste fa dreapta sia “stinga cea mai mare siguranté sl prnte'a eminatec Tntoarcere, spade vajmastl care ovurmireste30 — a ee ar ge ata eS er Beet tei Sorta ee yn tere te te ‘si mai voluminoasa a trupului. El e as ci Piept SE ee Berger reece eee eas aceite acne 2A. — Cam se hvimeste albina. Albina se lurie reste eu miere gi polen sau péstird. Mierea ti di pnutere si cildura, Pastura drege, primeheste si desvoltd pirticelele (celulele) din’ care e format trupal sit, In urma Inerarilor pe care aceste pacti- cele trebue si le sivaryeasca, se stried si pier. Ele rebue si fie drese sau infocuite cu alte pirticele nol, Pstura ¢ pentru albine ceea ce ¢ painea, si mai ales earnea pentru om. Mierea si polemul, ea ‘SE poati sluji la hranirea corpului, trebue 8’ fie ‘pregititi prin mistuire sau digestic. 5 -a s Albina are un tub saw aparat de mistuite, in /2 «are mierea si polemul sunt amestecate eu anuite. 2emuti sau sucuri de mistuire, care le topese st le aleg, into parte bund entry hrinirea orp fi ltd parte care muri pot fi de folos, Parten hunt pentru hranire trece in singe, care o duce in toate pirfile corpulul, tar partes nefolositoare ¢ Aruna ata da com 'ubul ‘digestiv incepe cu gura si se stargeste fn virful dindarat al pantecelu. El strabate acted oat fungimea trupulti, Am vazut cum e tntocmita ura, In fundul el @ étlejul sau faringele, Di Kite} pomeste. o feava subtire ca fru! de psn care strabate itu si pieptul si trece in panteee Aceasti feavd Se cheam ca sf la om, esofag, 25.— Indatit ce patrunde in pantece, esofagul se lirgeste si formeaza o gust, in forma de park Jn gus, albina lucritoare adutit mierea pe care 0 culege din flori si apa, cu care pregateste hrana Duictului. Gusa e. magazia de_pistrare, pani la aaducerea mietei si apel in sup. Giga e de marines ‘unui bob de mein; dar, end se umfli, se poate Intinde si targi pana la marimea unui bob de ‘mazire, ineat 15 albine pot avea Ia gus un gram ‘de miere. Dupa ce albina aduce mierea in stup, e& Strdnge gusa si vars mierea pe guri in faut, 26, In fundul gusii se deschide 0 gura alea- twits din patrtbuze agezate In eruce. Cand albina wevoie de hrand pentru sine, lasi si treac’, i, miere in stomac. In stomac se mistuirea micrei si a polenuiti, pentr hrana inci, In cl, mierea gi potenul sunt topite de ze- Muttle sau suicurile ce Je produc glandele din pe- *efii lu. Partea bund pentru hrana trece th singefee ‘fi impristiatt in tot corpul. Partea care nt ‘se poate topt simu poate servi ca hrand, trece pr aful sat intestinul subfire gi se adund in intesti- ful gros. In intestioul gros, albina strange si fine imurdiriiie sau escrementele, pind cind poate icsi in stup, ca si le arunce afard. Cand e deserthin- testinul gros ¢ un firigor subfire. Lama, eind a inele nit pot isi din stup timp tndelungat, int tinal gros se umple eu muntini, gi se umfla, ci si ocupe jumitate din inedperea pantece- | id nu mai poate fine murdarile in intestin, fe aruncd in stup, unde se Tntampli; pe faguri, pe tovarage, ete, In asemenea cazuri ,aibinele se bol- hnivese de diaree (urdinare, treapid), care Ye pric Cinneste de multe oi moartea in perefit stomacului se poate tncuiba wn microb, foarte primejdios, mumit aosema. Acest microb se ‘nmulteste grozav de repede, ci in scurti vreme, stomacul e mipaidit de milioane de microbi. Sto- fnacal nt mai-poate mistul brana si albinele sla bese gf pier una ete una din nehrinires trupului 27.— Cum cireuld séngele. Sangele albinei n’are coloare, La om si Ia animalele mari, singele vine dela inimi Ia pldméni si se incarei eu oxigen, pe Care fl duce in toate pirtile corpulu, odata eu Tarana. La albind si la vietiile mici ca ea, singele fare mumai sarcina de a duce sia tmparfi hrana fiituror pirticelelor, eare au nevote de ea, Acrul tnerge st vine in atingere cu singele pe alte ci Ca si poata si cireule, singele trebue sk fie pu in migcare, Albina are si ea inimé, care bate impinge singele in toate pirtile corpului, dar/c faltiel intocmiti decit inima omului. Tima albinei e asezati in pantece, in Iungul sph 38 ac, Ea «formats din atu hide Ine, na {a capil cele. Inia bate repede 3 Single aint Sage das pra feds ee Strubate pleut gatal pant fn cap. In eap Sime getesimine iver umn on anne, nd, im gandele™ diprejural gil 9h hrinete tear eapuui Darn poate sta lt nc wil un val nou de sdnge, dela iim vine get cca caeneieaee aneaie fl suge sil bag’ in cimarutele ei, spre a4 impinge din now in tot corpul. Cum poate circula singele liber, fark si fie purtat de vine si artere, ek fom $i animalele mari, ¢ 0 tain’ pe care invatatit au putut inca s'o patrunda, 28. Cum respira albina. Tot trupul_ainet © stibitut de feviyoare care se impristic in el, ca. ridlicinile uni pom tn pc Imint, Aceste fevi se numese ‘abe, Ele patrund in antene, in-aripi, in picioare, in eeer, Inner sin orice foe din trp. Traheele condue st imprastie aerul in toate pile eorpulti. Si iim seama, cand st 0 anbind, cum ist trage gst in- finde pantecele. Atunei ex 7a: sala. Lom si animalele mar acral ite in plan print Singur deschiestur, prin nas, av albine, aera fated fn ta: hee prin. 20 ure, cate 10 ‘peamindous Taturile copa tts! Aeeste gaurete sau ascuve fre perigor. in perechea intia, dela piept, sunt cele mat mari. Gurfe for sunt fntoarse si accunse intrun since de par. Cu toate acestea, acarlent Stal for i din eam pine a i, sit si Te descopere si sist fact culeugil in dle. Partea femeiascd Ist pune ouile in trahee si din cle se prisese mii de Wietai, cart sug singele bine, Trahecle se iafunds, e& nu mai pot folosi la respiatie. Albina au mat poate sbura si moare. wel —3 ici} cunt mai primejdioy ima, cind ai siau strinse ghem, Atunet ef pot trece ho albins ta alfa gi, mal curd sats mal tA and prin-eorpal vine pretutindeni in atingere ct acrul dit El prinde oxigenul din aer. Oxigentl pre- in corputalbine!, mierea purtati de singe, ‘cid earbonie si apa. In timpdl acestei preface! produce putere si caldura, Apa, in stare de Si acidul carbonic, care ¢ valamitor, sant fara din corp tot prin respieatie. Corpul al- Dinei se poate asemata eit 0. masind, ci “sivfie incalvits eu eiebuni ori Denzin, € hiclzita fu tere. ‘Aibina are mare trebuinfit de edldura. La |. ade si mai jos, ea amorteste st trupul infepe fess. fama, albinle se string ghem ae age 4, cu sa+st poath pistra simfirea, trebue sisi faci Ocaldura de +12 pind ta 28 ‘geade, In. timpul renter puietului, trebue de asemenes si find 0 Kildura statornied de 35-36 grade. Aged cal- ri cere cheltwiald mare de miere, =) casi fie ysoara ta sburat, albina fost tn vesirati cu dowd bigicute, una de o parte si alta de cealalt parte a pantecelui, Cand intinde aripile i shoare, aerul timfla aceste bisicute si albina fe face mai sonra. Basile Se uml ma tare sau slab, upc rea 4 sbeare mat uy sa fai domo. lufeala sborului e pretuiti la 58 kim enw Ea sea, cam atin ecient ou ete ppojen pand ta 2) km. », |. Din Bitaia aripilor se naste $b Digivts! albinei, Bazditul nu ¢ datorit ins mumai36 — miglrilor mai rare sau mai repezi ale aripilor, ci f produs mai ales printr'un organ anume, agerat in apropierea giurilor de risuflat. La intrarea ae~ nului in trup, Se gaseste cimaruta, pe margines lreia, o indoitura a pielifei formeaza doat buze fneretite. Cand aerul strabate in fevile de risuflat, acele buze incep s4, sbirndie, producind sine! Meosebite, dupa cum el intra’ mai ineet sat: repede. Inelele pAntecului iau 1 ele parte la sbis nit, ind albina vrea si produc un basalt aseuit. aitul ede multe felusi, dupa imprejurar Astfel, uncori ¢ linigtt; alteori scurt, dar putternic $i ristndtor; uneori e’plingator si’ prelung. Un Stupar pretinde ea a putut deosebi reo 15 feluti de sunete din bazait. Stuparul trebue s& se de- rindi a cungaste mai ales bazaitul plingator, care © um semn c¥ albinele au ramas fari mated. 30. — Cum sim 3 infetegealbina, Oricare stu- pr observat ef albina tine minte uncle Tocur, fainoaste uncle mirosui, forme si colori; vede sr lucirea razelor s-si potriveste purtarea dupa ceca ce simte : Un miros plicut 1 trezeste pofta de cules. Ea i migea S51 porneste in directa i vine mirosul pleut; pe ein mirosal de i clam dint'o parte, © face si fags dn cealalti parte. Ciind crede edo turburl si yea si te “ahunge, ca se repede la ochi, car strilucese. AAlbinele isi daw seama cind trebue si comunice fovariselor, prin grail lor, anumnite spi st stie ksi reyuleze vieala, cum eer trebulufele lor, de Dikia stu sa se imprastic Ta cules, potrvie bo- filietnectarulu, "i ‘Albina se-poate obisaui eu anumite conditii de =a su, de pil das ages un stup in podul casei mele tvafa’sa las 91s inte prin fumintorul © pe acopers, Astfe ele pot fneleaga ceea ‘rece in amen din jul Tor $1 st rispunda oi pobre, c acestea dovedese ck soa a Ongar Intelee vata Te cd albinele se sii lor, ile pe care le ‘ma, cu anumite mi seat, Ele nar face hinted te vin din Tuma din afar din corpul lor sunt trimise la creer, fh prs mate fre de telegrat de-nert, Nervi sunk 1 teigoare albiionse mprastat in toate at sro, Creer © agerat in cap, inte cel do rar Else feaga ct un sir de wodulefe age~ in limgut panteceul, pe partea de jos. Din nodal pornese Ta toate parle, frigoare vis Sir de nodulee Ia albne, ceea ce € ‘spintit la om, cu deoscbire che agezat pr partea de jos a pantecea33 — Gu nervii, iru de nodulefe- si creerii, albina simte $i inteley 31. — Organat-producitor de miros sau de unde electromagnetice. Se pare c& uncle vietiti att pu ferea de a trimite unde electromagnetice et prin telegrafia fara fir sau un miros deosebit, ct care sa se poatt pune in legatura uncle ct altele. Un ‘nvatat american, observand ca fhituril se pot re | gisi la departiti de cifiva kilomete, a cluta 58 afle prin ce mijloc pot si se giseasci. Dup’ cer cela indelimgate a ajuns Ta convingerea €4 cor nifele fluturilor servese nu numal la pipait, mi Fos si muy, dar isi trimitd la depirtirt ‘mite unde sau mirosuri, pe care semenit lor sa le primeasca tot prin cornite (antene). De aseme nen, invatatul american a dovedit ef greierii de cimp ea si cei de casi, se pot infelege prin cin fece. In vremea imperecherii, greierit se. cheama prin cAntece prelungi de dor. Ei se aseari cu pieptul in pamant sisi freacd aripile cu mare iu: fealt. Prin aceasta Trecare, ei trimit unde, pe care lurechea noastri le aude ca o farditurd, dar pentra semenii lor au anumite infelesuri: uuele de che: mare lao petrevere de citeva minute, altele de cchemare in ajutor, in ¢az de primejdie’ st alte in felesuri, Dar incercarile cu albinele aul dat revultate ui- smitoare. Un invafat a gisit in 1883 intre cele dou ‘inele dela varful pantecelui albinei lueritoare, 0 gland’, al cirei fost mu s'astit multh vreme Abia acum vreo 25 ani s'a dovedit cf aceasta glauda serveste albinclor, si se pund in Jeyatura 4nele cu altele la departiri mari, Cand albina puse- Jn Icrare aceasta glanda, ea imprastie un miros i = 9 sleosebit, pe care mumai albinele dia acelayistup il simte} pe cind albinele ator stupi nu pot sil prinda. Un invitat elvelian a fdeut_ 0 inceeare Karte simpla' spre-a.adeveri cd albinele'se_ pot yume in Teaturd deta departari mari, Acestfavatat iiscrat peo. misuta, Ia oarecare’departare de Stupina sao farfurie eu sirop de zabir, cu gandul sje a obsefva cu deamanuntul, cum il gasese gt cum 1 cara albinele in stupit for. Cu toate ea timpul ra frumos st nicdiel nti se mal gaseau flori ew ince, nvaqatal a teptat teva feast, fea St Seiveasei yreo albing, Abia spre seara, 0 albini Shura pe acolo din Tatimplare sh simtind-miosul de'vahr, Sesageza pe marginea Tarfuret 51 Incepu 4 Soar eon 22 lava, care atta co pel ‘mani, o insemnd pe spinare cu © path galben, {ira Ga ca af bage de seam. Dupk ce-4 mph usa cu mlere, albina por spre stapul eat, Dups Sinn au ‘obsefat off stupaniy alblnele cart vin Sncarcte cu mir, © sot din gugay o vasa pe ‘qua si 0 dau tovardgclor, ca vo ageze tn claus. ihc uit un foes mere neytiat de tovarde, setae detent furdndacgy pay trp IrsyMbinele gi Te dau de strc. Aeeste miss cheat danfal elbinetor. Mai multe albine. por Stse'in gra, Dar albina ni len pts spat in raul Tory nic local nie departarea, st incotto Enierea descoperitl de-en Albine'© ub care jncotronemereste In eltarea eh ups eteva ibe ain inset cg ver din not se ageaed pe magna far Fidick varfalpnieetui tn sus st cepa af Oath40 = dln aril, Incheietura dintre ecle dowd incle dela Set seeschine iin fandul el se yeu In indtara helio pat wimed st lucitoare, Aceasté pati era Elana descoperta in 1883 31 al rai rost 1 Setatice pant acum 35.ani Resultafl se aru repede. fadats vento albina bain se apera qh eu pe marginea fanfare, 91 Ince ek soak aa hivateul’o Insel pe ac gatben: Cele doud albine se Intoaraerl ne iret In stup 9 hotdriek —se yee mai mate orange st porteacd la cles, Se veden cum grit dina se umple de albine, care se invirtese in toate pare, AI erat ese un rola, Cele dows Eibine insenmate au enit in now it farfuie 3h 3 varful pantecet in sha, bat meres di arp, dna in albinele cave sboarh yi te apeaeh pe farurie, Niel o Jumdtate de ceas n'a tect Farfuria'« fost golith Sh hora cinda, din cel 2) Supt, pe care are inet, uma abinele una Singur alerga in zor ta zaharycelelaite sta ie nistites aba dact pormes din cand in cdnd cate una Alpi cles Nick na nu descoperse farfura de Finn tara fu goles, glandele pro iba ce fara golt, glandele produc foare de miros ale albinelor care se nal gaseat eres ae ince gf gradina se lint Albina care descopeisesitopul de za, ape tut st vestenech pe tovarsgee el din stu deapre tia vor now de’ cules, dar mu len pat spane Tocal si depirtares hi Cind 4 vent isi a dona fork fa farfurie,ca'a pus In rare organul de frimitere 4 minosului lea chemat Ives Completat vestea dath tn tap. TAéest organ nu trinite tm miros obigmit cum ac heel de flor Ele trebue sa precicd 338 ime -4 pristic un miros ex ftul deoseit, poate nisalva Prat Saurav fa fel telegratl fra fir an . poate f pins c‘binele dn acelshafup, care tree st Sug um organ de primir, care si se pote yeasca cu cel de trimitere, intocmai cum se petree Vics nite postal de trinitere gt aparatul de rela radi Se ered ci Ta albibe acest orga ne st antene, i mutinea de simi, unoseate de % iSere atu are mirosul i, pe care albinle i Sif stapt"nl sim 31 se pare eh dup acest M taose ate el, aibinele dia acelag oi a intampinam petal end vom Sk th seu et dam‘ sted woud gash ine ita aceasta ete eget ince ierte alone a a4 dia aclash ios 3 Cand nt jinele tinere ies pentru intaia daté la sat ied mata tse ci stup spre ase Impes Tantn tintor,citeva-abine, agezate pe ara-de sbor, cr virful paateceli ins Bat i din arp sie tit depart tn vizdu i dpscage Se pnts nar fa apa a ae aatelcind.prodem ta roiu, 4-4 punem tates eatea sue de albine eu ¥rful pantecelit la locagl eel nou, pe tovarayele te"vrome se credea’ ch albinele sp natal aipior. Rate incre at ial reg cf albinele mi aor um ros ma desvoltat decit nas Pre dovedit hea ch sifu rostlu € a= ante — Acal, Arma de aptrare a albinetor, aria face pe mulfi si se teamd de ele si si Se lip=a2 easel mai bine de cresterea lor, decit s¥ sufere neplicerile injepiturilor, e acul’ (fig. 7). El se ‘compune din doud parfi deosebite: dow’ ghinduri, Jn form’ de tevi, care fabried veninal, si teach it fare sta acul, Acul infeapa si lasa in ins fepatura, Veninul ¢ pastrat intr’o based, pentru ‘rebuint’. Acul e format dia Zz doua tepi, foarte ascutite, care stau_alaturi, Pe toats jue muemaren [PRO carne ete 10 din intr tn ss car ru Tas fepile land grt 0 intend. Matea are numai 23 ding. Trantor ‘Pau ae, Cand albinatnfen Di una dim teph seh veh Aeaatintcnn 0 carne te fine prine th ic tt eal vine ats Se infize mai adne;apot cea intl fot aga una dup aita'se afunds fot mai mit, Ele se tee ‘har dupa ces! rap din trupal bine In tim Dub end acu intra in carne, wens se Seurue Prin sanal dint tept-sotriveste los ngepat. WDe obiceiu atbina tof lash seul ta rans, neputae Sima seoata, sh atunei ex moar, fitded dats fae, isi asd $0 parte din mae, fart de car nu oa tr, Invi nina izbutit pln astiri si cunoasca pc mater oman vernal albnlor. Venn Sibinelor tate poterea veninulut'de naparct. (vi eta) sie cal ani bun lee Ia Serie de ncheeturi 5} mush (Feunatsm) Ml, Albinele tucratoare, 34. Albinele Tucritoare poaxta grijt de toatit ospodtaria. stupului si tot ele aledtuese armata de ‘parare a familie, Vieafa lor ¢ munca far higazs de cind ies din faguri st pana la cea din urmi ipa a viel, ele mu contenese un minut din Inert Albina nu site sisi fact o plicere pentru a; igucil gand, care o mana Ia toate, este acela ‘de a vecea roinl mergind bine si de a-si inmulfi meas ‘ul. La ele nu se stie ce e ura, ce pizma oF tot ce se face, © mumai pentru fa Drintrealbine nu se glseste nicl una care st stea fara hueru sian fe de folos roufu. Toate al Dincle, chiar eele care par e& stau nemiseae, (oF Jreazt ceva. Cele care par mat adormite 51 stau timate in jos ca un siorching, at poate sarcina es mai grea, chet ele Tae ceara, cu care cladese foguri “Toate Iuerarile de facut in_stup sunt in'seama for, Ele se de’ gi sin intrun aor, cu mire si et pole; res pula eurienta fn stu, 25. ine nctar st ee nat mutie la nud intrun atup, Nie peirul lor aiaral detmakrwen shipge Tur si de rodnila mite. In uleiele de sistem vechi s¢ ruieg It 20-30 mls pe eind tn ulelele mari, de Sistem non, ae fnmljeae chiar pind Ta o sa de mis scm eat sont mal multe, cu att vem folon sare dela ele, ma ales in locurile unde florle ree repede. si cies merit" rena puyind "coe= Lucririle, care te cere mersul_ bun al stu- Duilui, sunt impirite intre afbine, dupa yarsta lor &4 0 hibzuisls care ne pune th wire. In cele inti 15 zile ale tineredti, albincle n’aw destula putere st infrunte greutatile si primejdile culesulut Inieri, De aceca, In aceasta varsfi, ele fac deose- siujbe inauntral stupului. Uncle se indelets ese In stup, cu tinerea eurajeniei, in care nw le Pot inirece Gamentis alfele drey sticiciunile ce se faguri iar altele cidese faguri noi, prea ese mancare din miere, polen si apa si o' impart Ta pui; bat din aripi si incilzese ort ricorese stu pul, si grabese ingrosarea mieriy ngrijese de mat- i, o netezese si 0 desmniarda. Alte albine fac straje Ia’urdinis. Ca niste pivitort neadormi, ele se limba. la gura stupului incoace $i incolo $i tau Seana la totce vine din afard. Ele privegheara al binele eure intré fm stup; cereeteazd pe fiecare si so lash 6 intre, dae no cimose c& © din stupa lor. Numai tn fol eulesalai primese sirdinele cari vin incdreate ca miere. Pe holt it descoper mai re~ Pele deeit polifia omeneasca; ii scot eu deasila fart si la nevoie acid cu intepatura, Dact 0 Drimejiie mare ameniat roiul, straja dit de stire Si mli'de albine ies tatru intimpinarea vxAjmastc Ii, pe care se mipustese eu inversunare; la nevoe fe’ sting grad In uray aap intrarea Stupali. nversunarea eu care dau vals asupra ‘rajmasuhui, nu vine din riutatea fir lor. Albinele sunt blande} dar foarte banuitoare rice intimplare deosebitf, cum an, fi: apro- pilerea unui dusman, pierderea mite, gsiven nei Gomori Imbelsugate’ de hrand si altele, se lafeste brintre ele eu repeziciunea fulgerului” Toate. hu- rire, pe care le sivargese prin injelegere Ia o- alts, ne fac si credem e2 ele au mijloace de a-31 —45 alteia gandurile. Isi_cunose_ bine cul stupului si, cand le strimutim in alt Toc, se inapofaza la local de mai inainte) chiar dela “arin mart, Deck te stamtin stapal numst sort de boald, ea rest aruncd murdaria in stup, c"otdeauna afaris Cand sunt aproape de ceast vnorti, se due departe, sisi dea sfarsful afara “in stap gi cu nicl up pret nw poti st Te fack st inte tae 2 11 aint, albina tans ese afar cin stay, Ie acta Atwrel devioe abn cage vare st isk schimbs vieafa den tre, in vient liber, in soare, ‘chuck apa, cu care ea pregiteasel mncarea ‘pol aiearsl pe chimp, en sk aducd polen, i treiu mire. Ea nse ¥4 bdr sa Ce roe gi si se sbate numai pentru indestularea et cre a albinclor cari yor veni dup ea, Niet una ‘albinele care cileg.primavara si vara, ea si ine provizii pentru larni, nu va ajunge si guste ‘le, cact cel mult dupil 30—40 zile de mune stovitoare, ea moare si numai albinele care se ‘nase spre sfargiful verit sl foamna, vor avea parte iased din agoniseala inaintagelor Tor. La bac ‘nete albina nu mai e destoinied si adune mere; ne ‘atone! mu se last de fucru; st8 pe fagurl si ti ine cdldura puietului, Asa hucreazd pan’ tn mi- ca ‘mortit, care vine deodatd, fri boals, fara ut vet imanteazi twist, albinapierde pa46 a7 ferea de a indeplini-unelesijbe, Sa bagat de Seam i spre batrdete cu gre ea mai pte fact enn mal ales prepitcnsl meas pact Pen stupa sine seat ae fates tek i lame de cee in allie prindsara, prea de wreme” Bia acer S¢ atl nce aa prea ml pe een bone Find pre biting tin tarin’ Gece, ate pa tilt a ndestolneGebulnf de hese wad pe pres miners Lucritoarele sunt albine de parte feme- ‘care se nase 51 rimin toatt vieata sterpe. foate acestea se" intampla. intr’o imprejura uiele din ele s4 fack oud, din care se nase ‘or, Cand shaw pierdut matea si nddejdea de ‘mai putea face alta, atunei uncle hucritoare ‘si oli, Din owale lor insi-na ies decit fori, astfel ef silinga Jor de anus pierde ie zadaenca. Albinele, ne mai prasindars, imputineara repede, pana ce roiul piere cu to~ ‘Stiparul are putinja de a cunoaste cind outile fileute de lucratoare, fiinded atunel fara rinduiala in easufele fagu- r, presirate in toate pirtle, si uneori chiar mail te intro cisut fatiarea albinelor se schim ind es din fag cin crete insa repede si vargile pateceal de In. Cu cat inainteasd nsdn viet, per ‘rupul se face nexricios si aripile s¢ esta ‘margin, cin pricina frectilor $1 ibirilor pe care Te induta ato aleraaile lor pe cap. Fil lor de eatrmuire mt ingadue’a ran ce= then ted of mefolsitor De aces abina care se intoaree dela edmp eu vrewn betesug, care face nedestomnies Ia Iver, nu © gaat i at Iwiiaseh Albinele, fark pic de mild, 0 scot $10 arunci fart din'stup. Un nevolnie lear celtal Agoniseala, fara folos penta faite fy abnor. roe @ impraunat Mle prime)di, pe eare ele Je mfanese fot past, In drumarile ce Te fac pe cif le nd ploile si furtaafe, care Te raticesy one cai paint de unde, ac stint boat, ot at pot ride. In timpul uu fuytaniy un stapae colt eh ea pert eat 4.00 Abin, mma : tn singur stu, Alteor, albinele sual prinse Dragostea lor imbratigeaa familia tntreagd, iar Seated pasar st de tele ging ae no singurs fipturd. Gu toate acexten, in ele € "up aril sa rama agate prin bala, Obo- itd mila‘uacn de alts. Cand tian in stp “chile peste misur le lees pnterie ile scurteaza a albns Ia itl elt it arth dae ‘cata Prima of ara, lbnele ception at gostes,alergind: ca mile so rabsine, cone acne mai mult de pase sfamant. Socotid vied prenis Ft mart, le atc & prime) ‘ibine'dela punerea oufui tn cisuf, lucritonrea, i mimic nu fe inspimnt dec door fam te vara 11-12 saptaméniy pe cio toa, Afars din sup inst nu se cunose $1 ml pas ind seutte de prea mult alert, trese cea ania de alta, pare ca nicl mse vid; Tar acd fst malt Into vara, un rou ii primeneste de flsne un tt su irene ih, fea be albinele, Un stupa, ine socateal abi as ‘clon care mer intro 7 a sit Ia un stp, de state es eet 3% pe Pr43 — lurmare tn roiu, care ar avea 35,000 de albine, ar piierde in ziua intaia 1.200 din ele si apob tot cate ‘mai pufine, dupa numirul albinelor ramase, Daci albinele aut s’ar mai prisi, dup 2 Juni, roiul war ‘mai rimane decit cu’500 de albine, Numai albinele miscute spre sfatsital veri, au parte si se bucure lara, dé ayoniseaa surorilor lo ante. Silite prin lipsa de lori si prin asprimea vremii, si nu lucreze, aceste albine sunt scutite de obo” eli side primejdii, de aceea vieafa lor ¢ mai ung’, fara sa treacd inst de 6 luni, Ele traiese pana in rimavard, cind ineep Yarisi faerie lor obigmuite a si putem afla prin edntieali, numardl al: binelor dintr'un roin, e bine s& stim ch 10.000 de adbine tag. un Kilogram, W. Matea, 3W.— Mateo (Fig. 9) este sufletul stupulu. Di 1 se prisese toate albinele i numal Mints ct sup, Ie slujeste' de fudemn’ la lueru. Matea se f poate igor” deosebi Sint albneie tra toate Trupul sity fin gimat hang decat AV" acestra, ace Gu trupa viespity Ac ripe Sale sunt eae Semenea nal ang decdt ale lcratoare- lor, dar parscurte pe pantecele sin ung, 1 9. Mats tts) oper mt tai pe jumitate, Inelele, cart alettuese pantecele, ral incise Ia ft dec ale, urafoare: ‘au covifele pentru adunatul polenulu; iar ‘ie mai scurta si nu poate ajunge in fundul ‘lor, ea le sug duleeata, Matea are un ac 0- or mai lung decit al lucritoarelor, putin tn- Si far putere de a infepa un om, Aeul matcit fre numai 35 dinfigori, Ea il intrebuinfeazs. ca | — Matea umbla pe faguri incet si tm mersul vede oarecare mire(ie; pare cl ea. thi da ‘de cat prefueste pentru proplsirea roiulu ‘mersul el obisouit, pe atit se arath de spriutent si de vioai, Ia 0 loviee duire a stupulul, E sperioas’ si fuge de nd straja vestesie vreo primejdie, lash tl si se ascunde in locurile cele mai departate tupului, ori in vreo gramada de albine. Cand € aacatd, tare curajul si se apere; dack. vreo ivi de miere a patruns in stup, se 1488 si fie (ita, se ghemueste sisi strange inclele pinte- fe infepatt de acul yeajma- Ea umbla insotita totdeauna deo garda Ge aibine, care o poartt in alata pretutindent $1 vierd’ din och un minut, veghind. asupra ‘€, ‘noaptea, Toate albiacle se Intrec sii arate wtea $i respecttl ce il poarti, De elte oft sc spropie de 9 grimads, albinele’ se Infore cu faa spre ea sii arata in felurte chipari dragostea hinnarniti, ve 0 au pentru ea: unele fi fae loc si {resc,.ca 88 no stinjeneascl in Iucrrile ef altele ‘es inainte, 0 curatd, 0 netezese si 6 desmiardi v corniele Tor atid ba iebreat ct aptele50 — 3 aE Pregitit de landele Jor si o hrinese ea pe uti ‘es 6 mam in mijlocul copiilor sii, eari 0 iubeses copil. Uneori, ea se opreste si suge hrand cet Jar in uncle fmmprejurari, e nevoith Si asculte si si se da; alteori o suge mergind, Cand un roitt se suipund voinfit obstesti. Toate semnele de dra- thoare’de foame, ispravind hana din stp, matea ost ce se arata mite, pornese numa dn do- € cea din urna caresi da suflaren; pent en, he Fini ceo aw albinele pentru propasires neal. fritoarcle pistreart cea din -urmipiciturd” de Imiere. Orice 1 Sar intimpla, vestes merge din 11. Chipal mininat de vieuire al albinelor, alin in albing gt cle se vail st se gramudere vas bgarea de seama a ‘pyatayioe, Ine din inmprejrut ei tn toate primey, viewle mit Srenle cele mai veshiy si id indemnat cer ‘eteze et deamanuntul foati intocmirea Tor. Sexul ati si rostul eb in stup au ramas,tnsa_multat Meme o tain penten tofl. S'a ererut Sibins de parte’ birbiteasca si e regele care cir- fyucsie roiul, Acum 200 de ani s'a-dovedit ch € alhina de parte femeiascd si cd. mumai-ea singuri in stap_ poate si-devie rodnica $i si priseasca Sibi. Dela aflarea acestul fapt, is’ schimbat Iusucle din rege, tn regind si ull stupaci straini, Stuparii nostri mai noi, wan dhs dupa edrtile striine, se Incearcé sa impa hinteneased sila noi acest ume, nepotrivit ei foul cel are matea in stup. Satenii nostri kau 2s Ics din vremile cele mat vecki, mated, care in- seqoa mama, obérsia dela care igi trag prasila Sibincle dintean stup. Nu cunva. stuparii nostri, sea nano cartes a, fuimind-o eu numele cel mal potrivit rolulu ei, fv aflat taing care inval 3€ gribese s'o apere intdi, Pofi si le strict fagurit, i nualt mat inainte de invatatit strdini, care si-au st Te uciz, si te it puif, ack au mami, eare $8 le situ capul atta vreme, sisi afle rostul ef piintre inmulteascaneamul, nesi pierd nadejdea, mu se Iucritoare? Jasi nici o clip din Iucru, “Alaiul cu gare’ liso Vornicil Grigore Ureche (15901047), tLe titi ptutindeni mates, @ facut pe-unit sa ereads topisetud Tél Motdove, seris acum 300 ani serie 4 ca este regina albinelor, care porunceste gi ran slespre Mated, in capitolul: nvafstura si mastrare ‘dueste toate Iueririle din stup, Ea insa n'are nici Gelor mari”? jeuSi de sar invata cel mal mare © putere mai mare peste albine, ci traieste in stup, dle pre nigte muste fara minte, cum se fine dom2 4 toatéalbina tsi apdré ciscioara, i tat hrante Yor, cu acele si venimul sity iar Doma edeck ic pene ou rata ote naar ascults, lar despre Petre Schiopul series sa Dim bidnd ca 0 Mate fara ac Intocmirea stupa e dataca pd pentru intoc- mirea societal omeneyts Matca e domn earmuitor care nu vafima pe s- ‘meni s toate albinele numa invaatura eh acuta, 42.— Matea nfare in stup alla treabi, eit sa ‘uk, a ih Implinese ct pisos stems dae teri pepe st nou it ead nto nk cnd doarme. Din ease nagtepopor mull eo frunza si eu lara. Tn 34 de ceasut x pune clsufetefagulorpand fa 3.500 ous ba ea vue S010 tn Bt de ecnsur, Intro Sinjurs vars pete Sete tel cute de mil de albine gf poartt in Pins fecele el simdnft pentes 25 millomne de crear 43.— Toaté vieaa sco petrece in stp. De obi- cein ‘mu iese din ely decdt 0 singurd data, cst tries, he imperechere fn nero utr 4 doua ard eénd ese, il prieste pent tot dleauna et albinele care roles Cand mbes tise ies Ta imperectiat, Ii semneazh culls Be are de seamt stupa iy inde sie chy edad din gresataintrusal stdin, I pte va Tae ine ers orn i sor, se rote de’ citer pe dinaintea trina ct eapul Infos spe st Prjin cite pain se departeaal in ercur ot mah lanai, dupa ce s-a inp bine tn mnt Toca pull se avintd in veda, urmants de 9 cestl de trintori, De obey, mate lose pe vremea cea tai frumoast, dela amiazt, pina cease = Dura ips din stp ede 3-10 minute; ne isa, mumai de tn maul, dar poate 84 se pre- Ninwascd pan la tres sferturi de ceas, Ca si tie enc imo, ened pnt Is 69 ky de le stup, Imperecherca so face de oviecie 711 sd deta iesirea din Boted, Matca se none cu un firigor alli vel lates, cst firgor e semmal imperesheri. Albinele Iucritoare preci ckT oh Kee deve eo thupa un repaus de 25 sile lacepe s& ou, Dac finp de frei siptimini n'a putat fest tin pricina Semis sata vreumui betegug, care ar impiediea-o JiShuraty ea 4of 8, dar dim aeele ow es numat Wintori. Mateagelmperechiats ineepe sa ous la 40 ile dela feirea din boted. O mated, care na Inceput st oma timp de 30 zile dela iesirea din Hotes, trebue st fie fmlocaits,fré sovaire, Matclle ioc ‘nai tira, cd nu Se mai gasese trantorh, fh cindacestora lea feeut yremen de impene: hist rim nerednice. —Inainte de afi capatnt foriniciy Imertoarele mu {in nich 0 socotealk de {hy nil efar no hase; pe de alti parte, nick fates nu fa seam Ta Murdtoare; ea pare stain fe ‘Numat_dupdintoarcerea lela impere- ate rine ence pie a ae eat ScTntampla fs uncor, ca si pian, mineath de fro nares hes La a sitenii, besmetic, Vestea despre pieirea.ao -miteli se ris albine Dact wo aati dess ele cutrcierd in toate pirtile, s'0 afle au alti mat ‘ot sau larve aca alta, nu n i cl care so jnlocuiased, 31 ai tinere-de trel zile, din care sis cool i apc ea ee ai: Intranet au deckto' fate, Se tot 2 no umes be gape do nal eo dar chia rar yp paint treme ca i trsnte We vot, sa clnd 9 pated ¢ nal 5 albinele facts ata tndede tine tes 3 pe cen itrang pale moariey Cede Tainese dou milel'o hptt de moat ae eines Inte cle st.cen mal sl sam suena trebue sa pine. Cum se tarese, amdagon ee 26 Feed Tanna inp i ape so lca cornet erin pio inapos, se sirang a picpt scenes oh oe ‘raping cu acl, Dar abta rau seo sete tes sunt 3 deodais be date Gopiga a alia in con mai mate grab. Dupe eieea it hte tncep lari xh ae cau gi, cm aetna Se ipuntse din nou una asap ales; ae ‘rind star se estar y'se depivtearh teas Se Fopeti'de mal multe Sr peng cind uns it ie {psn un moment pinoy cd cals sb if Sear, cade xan algee soupen oe pindeste cu iufeala fulgerului printre Bene ae tnfre tn op the 4 sail detnidjaa printean Rue ange en supa bagior de sam ieee Ba — 5 acul in pantece $i o ucide. Fie cit de tinara, de ‘ita star puters, muck mu abd tn Stuy func caf ar poca ek i lca, Cum ee strane ecg a ute Teh ast tele cu pui de mate’, Le gaseste prim’ miros si mrt ee pe ele seonnineye cu p= ole nipe cu Alcie pnd ce face o spur AUC Ingape rfl pines intone, ek “aval ect ine draping pn cabin het atch sem pull ta’ Muu cha spat deo pttene, pore rene of ette nia cluft Be mate Aun, eae ne Star atise 6 pare, vious tiga ti aR naa strep I renen 2 ote atl Mae futsal ah ote pee ‘stad aurea altel potenice, Cd ane vor santa ak mat Sout eco mad, tpled vtclgaet da acest omor a lo’ Dah at echt x of ma rise ek sngure dau at tera ba enor privet cod 0 (Tonik’ Baek oaatel nts ieee I strain, € weisa fird mila, Albinele se strang ghem inner ottbusese owed, Dak call tere lge ams etn le ae f f00 paca aca se sine dn ce ee mat fubuya, in fries ce ke eupeind ainee se eas atte cle! Di stup fs 2 eae 2 alte veo dlgaiaies urn Cn vel veda ot cova dinates wou sup, © grand me Tate albine ments 6h ck nine Th lama tour de bmperectiat, Une Sedna smoard chiar mates, org Adel Seats lin peivae ie sp prea Cem sieicaa ating ne sau para oa dla tigre te cupends; means tama de ceed CONC ued Sagure mater cand super He56 — IB Sac econ as ale Gi fa roite decat albiia carnioliang, € mai ciratoare Dalmatia sudal Franfcl. Se ascamang ey albina aS eae eee eee ane inant lout a @ meta Koln ese in pei Tn Sree 9 ne ‘Matca € foarte prisitoare si incepe si oud din musctea colorii, intrece cu mu var albina ita- Januarie si Februarie si roful intra puternic in Hand, kage eta is nae ae ‘nena Matea 'e fearte prisitoare, Incepe ouatul de La Congres Intergatonal de Apical, faut vreme si sfarseste tArziu, Albina e 0 cilegitoare in 1985 Ia Brcelies (Belin), prepedintele Uni neobosita, da recolte Bune, fara si roiased, Clie CCooperatiste apicole din lugoslavia, a spus despre deste pink la 40 botei; celulele de lucratoare stint slbina binijeans: mich Rasa noastré din Banat, care s’a format, — in patria sae bland si supust fa fu. In Ger- fat indoiali — din incruclgarea rasei_ bistinaye, nia s'a aritat de 0 rautate sieimblanzita, Fumul cw albina italiand, e foarte inflicarata, la Tucru ia raven et bl palegs aac stele Naat ae nistiti, foarte rezistenti la boale, si, erescuta in ipa il putea potoli furia, Rautatea ei a fBcut pe Stupi cu faguri migcatori, nu roieyte’ mai de loc. ‘tuparit gefeaat aa retafel a eee Ea ima mulfumeste In toate privintele”) ‘Cercetitorii raselor de albine mai deosebese in Europa, albina greceasca si albina iasulelor din jurul Greciel, Aceste rase se aseamank mult cu Celelalte rase galhene si se deosebese prea putin68 de ele, c& putem si le trecem eu vederea, De alt- fel, intre diferitele rase nu € un hotar, care st staiorniceasci unde sfarseste una si unde incepe falta, In curgerca vremlis'au produs incruciseri Tintre rasc, in cit trecerea dela una la alta se face pe nesimfite, Numai-albina italiana a fost ferita de asi amesteca sdngele ef cu al alfetrase, finde Malia ¢ facinsd la pte de un 7id inalt de ‘munti si in celelalte par(t de mii, care impiedect ‘trecerea albinelor dintr’o parte in cealalti. Ficcare rast are insusiri bune, dar si cusururs act le punem in cumpind unele ew altele, tt al ‘bina noastrd-e cea mai bund si mal poteivité climet si imprejuririlor din fara noastra, VIL. Ciadirile albinelor. apc ern, Fuga Ati 59. — Fagarii, Cand ne uitim induntrul unui stup (fig, 13), vedem mat multe rinduri de fagari, ‘ari atdend in jos, unul langd altul, avand intre ingit Lisat un mic loc Tiber, pe unde abla ar puted si incap’ dege- {al Pe amndoud pa file fagurilor se vede 0 ‘mul{ime menu ural de giurcle, agezaie una Tinigi aia slew gura in fase muchi, Acestea Sunt cisujele sau ecta- {ele albineior. Ure'ece- ne oni nm re; altele, eu mult mai numeroase, sunt mai mici. De obiceit celulele cele fawtt "ule sunt mai misijoa- = 69 moti se vidi mai ales pe fagurii marginasi, ort bri pate de jos, or in dtr aFagunor din ilo, (© parte din cefulele cele mari si din cele mici slujese ea magazii, in cari albinele isi pistreaza ‘micrea si plstura; lar o alta parte ste de cui, adiea in cle albincle tsi crese puictnl de tucratoare si de trantori, Celulele mice Ast ciibul albinelor iucratoare, iar celulele mari Sut cuibul trantorior, Intr'un stup mare sunt peste dowd sute de mii de celule, Fal de marimea aibinelor, clidirile de fayuri sunt att de uriase, incit nici o cladire o- Increased au se poate asemana cu ele. Fagurii din dreptul urdinisilui slujese de locas al prasilel: peste 10,000 de chilfoare, In care. se locese ouile; 15—16 mii de césufe in care stau larvcle (eafeti, cum le ric sitenit), ca iste vier= misori albiy 40. mii de camarute eapacite. inchid hhimfele, eare asteapti prefacerea lor in albine. De «parte de alla cul sunt magazils t hhrand, eare pot indestula poporal eel numeros al stupuivi, pe mai multe siptamani, Totul © agerat jn cca mat desavirsit randuiald, Act sunt easufele ‘ci poten (pastura)} in partea de sus, € mierea ce proaspatd, impragtiati ca si se ingroase, 60. — Cum sunt celutele. Mit celutele de lucri- toare, cit si cele de teintori, au cite sase_pereti (lig. 11); iar fundul fl aw in forma de piramida fruinghiulard, aledtuits din 3 romburi exale 31 deo- poten neinate, Toate celal dep S308 Inpreund ew cele de pe fata cealalt, asa ci intre findul eelulelor de pe cealalti parte nu rimsneaR lun Joc gol, Pe Kanga aceasta, fundul fiecérei elle de peo fata formeaza o parte din fundul a se intrebuinfeaaa fagur artificial, adic faguri Ri- 3 celule de pe cealata fata. Aecasta minunata ase- Guth cu fiparal, i Zzare a pus i foate vremile pe om fi wire ‘Acineimea imei celule mici, care are in ea rin forts co-seauteetl le att pria eRIpAMTEERE pui capacit, este la inceput de 12 mm.y iar mai pe sunt cle asezate, albinele izbutese si dea fagurilor pont ee Seip “c hroginelie rie es ee e's bent de un cdecimetr pay se gases te ‘mai mic8 cheltuiala de material si de munci, faa pe fiecare fata sau cate 850 pe a- 2 Adinces nel seule mar, deck a uel ce: 61.— Toate exulle de un fel sai 46¢ ana de Jule de tanto, este nce tot de 1112 mm smal si nadine 9 ex cle, fone sunt dar, dup ce a fost cipicily sjunge de 16otf Facute ou o mache in Jos sien dot peel eral mr, once cet este foarte mat fiat in laturi. Ele staw putin inclinate, avand gura ceva in afari, Grosimea fagurelui cu celule mari caip’- ‘mai sus decit fundul (fig. 15); cu chipul acesta cite, poate fide 30—44 mm. Cénd tcl acest soi de celule au si serveascd numai pentru pistratul Incr, abinle-n mat fn mkt o Sovoteal de a+ cise, cle fe nogere ct pt ay ely pelt Inve tagur deat doar numa aata Toe Te fe pus rents uma. Latura dela gura a celulelor de trantori este ung de 3,812 mm. Peo bucath de fagure dé un cimetru patrat, ficut numai din acest fel de ce- Ke lc, sumarul lor este de 270 pe fiecare fat’ sau 15 alanen dle 510 pe amandous fete. 62. — De obieeiu, depirtarea dintre doi faguré sat se ponte scurge dinbantral or sic picstura ese com de 11,5 mimvea_ am poste fh micgorath Meme ed i multe & ay Hinge ate abimele af (rosie uh fur cafe are uel clue de Bb putes tote celeste ene Iucatoare, ach uma elute mid ete de el ae op oul 98 sillmetr gl de eel putin 22 miler yur cart an gl cele te lnPalobre Geesitica al njuage ts 28 talinete net cla Bp ceiuic de tehotori, duck ae"oithm oft pare ie gm, mai vedem nigte celule eare, in Joe si albaR- ‘save muchi, au mumai cinei, Astfel de celule se ‘Vid de obiceiu in partea de sus a fagurelui, acolo. lunde el se lipeste de fundul stupului, ori de spe- teaza de sus ramei migcitoare, si'scolo. unde, dpi celulele miei, incep celulele mari. Celulele Acestea se numese celale de trecere, OL — Pe vremea roitului, se mai vid pe unit agguri i citeva elsufe care Seamand cu 0 ghinda ssn cu un degetar (fig. 16). Acestea sunt boteile ‘sau celulele de mated. Ele se gisese in stupi, numai ‘atunel end albinele au_nea- Arata nevoie si-si crease nou mated; adied atunet ean se pregitese de roit, sau cid vor si inlocuiase’ o'mated tm- Ditrinit& si nerodnica, ori 2 tunet cénd, din yreo immpreju- rare oarecare, aw rimas fir matca adiek besmetice, Botcile au fundul rotund si de obicelu se gisese pe margi~ Fsguracacnet nile de jos ori din laturl ale vet Beek Fagurilor. Botcile sunt clidite de obiceiu din ceari mai veche; de acsea sunt mat Snchise la fat 65. ~ Cind moartsa sau_pierderes mateit sa fntimplat pe neagteplate sia prins pe. albine n=~ Dregitite cu boted, ate’ ee prefae in bot 0 ee- Inia de ucratoare' sgt erese in ea nou mated In sam acn ree cha mio fear rintre cele mic, una prelunga ca un dexetar, Fata in Toe unel celle mil in care se ala un ‘ofl un pur de Tueratoae, care ni era mal mare Ale tre alle Cash facd Hoe bot, albinele striea i celule de Iueratoare de primprejur, O.astfel de boted se mumeste bored de seipare. Dupai ce matca cea noua a fesit din botea, albi- nicle rod marginile celulei, pind ce adue numai pan Ia jumtate din addacime, ori chiar odes: Flinfeazd ew totul. Boteile au 6 adincime de a> proape 25-mm, so Kirgime de 88,5 mm, ‘= Cladiren fguror. Care. Unele iti ist fa pentra lest poet, cuban’ sa culeusur, Tlie’ eo lest ae elmer Toate se Ser ‘est fa aeete lad de material ce gisese me Pcjura oe a: In rami de plant, py ul, Hie, et Numa alin I pregiegtesbngur, “Cpa eb eure care Ig cde fag "ara mat ra, Parte din med pe ro albino manne, © prefbcth In copa ‘risime. Din aceastlgritime albina fae cena Cele patru inele din urmi ale pintecelti au pe fata de desubt eite dou glande, eare fac (seer ‘aza) ceard, Inelele se incheie sh se acoper ual _ pe altul ea gels de pe acoperis. Glandele de ara se gastee ite ateate Tackett, Ee scot Sis Het aoa di indo ces, fa Sears Sealey; ae ntreyte ge vege ta pn tec nite olaigor aby, bin cotur. (Fig 15) Solsgoi de ceara int asa de ayer, tnt ar ecb eteva suey ea st afb great St un ish de yea, Noma sfhinse cele ere pot pro- ti Seiya et inriness le ped aca Glandele producatoare de ceari preluereazi ma- ‘erie dl pe care singele fe ade Tor in urma Inui, Da albina nt se hres ct tere, ni nai ca $0 prefact in eeari. Din hrand, ea igi int *aa plineste inti alte trebuinte, ca st poati tri, Mai ‘nti ex are trebuinja de aps, de care singele si toate particelele corpului sau ni se pot lips, AF Bina seoate aceasta apa din materifle dled cu care se hrhneste. Ii mal trebue apot carbon (eirbune), care ine ela in soep dt ptr ca 8 pti munei si alerga dup miere si'polen, et in: Tigedrarea'ce Fo ravnim. Numai dupa ces impli neste acestetrebuinte pentra tray ea poste face ears, din materile ce prisoses, Deel ens pont provi ceard, tebue sf fie soit de asi sconte ‘pa din materile cu care se hrineste; sa fe seu {ia fi de'munea ce to cere cules. In mpl cand “ladestefayuri in chip firese ea seseuteste, in acest timp de orice Sheluiala de putere, Albinete se sgramiesc sista fn Tinie de= Stvarsiet Rimine ca si noi si Je ajutim sf cladeaseh faguri, ferindule de turburir, cart le strca linstea, dandue: spa hrand din desta sf, punénd ron in uleie sanatoase, useate, be dass i bine inate, ‘Dc fare ete pola in care alincle producces- er Sosa" ee prea mare, © bine si-t mic- ordi ci ajtorulpereflor miscttori(partta) spre 2'se putea plstra edldura 67.—Albinele incep totdeauna eladitul fagurilor din partes de sus a stupului, mergand eu Tucrares fn jos. Incep dinte'un loc si apoi intind meret fa- _gurele in fatur si in jos asa ca el eapati Ia inceput orma unei jumatati de cere, Cd eclulele dia mij- mar loc sunt sfarsite, Ia cele de, pe margini abia se ayeazi temelia. Clidirea se face drept In j ‘Cand un rou se apucd de eladit faguei, albincle Ii se atirna de fundul stupilui, prinzandu-se cu picioarele una de alta gi formind Gn ghem strains, Indata ce una din ele a incepit s& product cea ‘ea desprinde solzisorii cw pleioarele de dindari 5! apoi cu picioarele de dinalnte, fi duce la urd, inde ii Farama cu fileile, pentruca ceara si se faci mai moale si maj lipieioasa, Dupl ce a muist-o bine, ea ist face loc printre telelalte tovarase, in- vartindu-se imprejar $1 se duce de lipeste buck fica de ceari, de fundul stupului ori de speteaza ic sus a ramel, servindu-se de Falcica de o mistrie, ‘Altele fac la fel ea ea since, incet Fagurele creste, ‘ira si ne putem da seama thee chip; parch aF reste dela Sine, clei toath Iierares albinelor pare in fel de ducte-vino fara rost, Niciodati.o albina A o celul intreag, ei celulele sunt rodul muneii a mii de albine, sind roiul este puternic, adicd are multa mused, > lbinele fncep si clideaseh dinte'odat’ mai multi fayuri. Cand vezi un fagure, eladit in iotunericul lin. Stup, ew toate cisufele Ia fel sh de acceasi marine, te Tntrebiz Unde vor fi invatst albinele ‘si masoare gi s& clddeasca eu atita miestrie, mai ne dnd ie uerenat mil de albine?” Vel ate punde, poate: Le croese si le potrivese dupa tru- pul lor”.— Dar atunei dupa c@ tipar fac casutele de trintori, Gand ele nau viimut ined niet un tri tor i ochii lor? Cine poate da rspuns? (8. Durata faguritor. Daca stint bine pastrati fagurii dureazd zeei de ani, Dar si facem deose:16 — 1 Coloaree si triinicia faguritor. Dar pe cat “mestere la cliditul fagurilor, tot pe atat pricepute la fataritul lor. Din solzigari proaspeti si mestecati in faleile albinelor, ies fa- gr albi ca zapada. Acesti faguri sunt bie intre fagurit din magazia de stransurd si fa- ‘gurii din cub, in care ereste puietul, In cei dintai, Albinele pun nimmai mire; rarcori matca se stre- oari si pune oad in unit din ei, Dack sunt aparati Sona idscnifelor et dread orci ramet ca [pata cu vechimea 0 coloare eafenie deschisi. Fagurii in care creste puietul devin, dupa citiva ani, negri si grel, si prind un miros neplicut. Fie- care rind de albeit din cls In celle go: igosile In care Sait lafagurat si. escrementel Exre lea aruneatlarvele dup cipicie. Albinele fctrata, dupa fiecare rind de puiet, o parte din a- este ramasite, Ceea ce ramane, edptuseste peretii Si ingroase fuindurile celulelor’ Captuseala’ pere: filor ¢ farmata din straturi de firigoare rare de Imatase si pielite foarte subtiri si stravazatoare ai crede & stint foite de celofan, Captuseala pe- refilor si rimasifele escrementelor, dau, 1a topi- rea cerel, bostina, Ca sa ne facem o ideie limped despre aveste rimigife, st punem un fagure neg in Vopitorul solar. Dupa topirea ceri, sd desprin- dem unele de altele ramasifele inca fierbin{i. Ra. imine o purderie de captuseli, care pistreara forma clulelor si putem vedea grosimea straturilor de Piclite, care micgoreazA Incaperea_celulelor. Tn fagurii negri se incuibeaca samanfa boalelor si se prisese mueegaiurile, care crese in stup,fiind= fh gusese hrand imbelsagata in captuseala pereli- Tor si necucafeniile din jundul celulelor. Fagurii din cuib trebue si fie inaoitireyulat la Svani, La cercetarea de primavari sau toamnd ei sunt muiasi treptat dint mijlocul cuibului spre margini si inlocuiti cu alti’ mai noi, adust die margin’ spre mijlocul cuibulu sero ee ‘Gsufelor are margines Gecatperebis Pere i fend cas {ots ect fede a num ein Aces le paring im cea 9 guest ico Tnlrete, Celulde i eare rat mumal meres devine Gnu oacheys Coifunfe tmdarlor lor gsi wt amestes de "scr clea de allie (nop0B) care dt guile ‘mula tence, Csinfele care a crese pae- regres. Larvele ciptoyxe fondure 3 lors fre dim ogo tearse de le 3 ce fc strvaeioare de colourea chiral soar fvielor de celofan Dap fies tind “pata fl escrementele si pilifele ramast spitiata lavrelor. Faguril im cate a erescut ly sat negri si grei ea plumbul. Sunt foarte ie si tari Ia indoire, rasueire, apasane, dar nai pot fl bunt pentru eesterea puietlui, Un nea tage gol, inalt de 30 gi larg de 33 ene iva cantlet un kilogram sialtul de acecasi ime, un bilogram si 10 ram, Dino singura Ciut cet int sau seos 40 statu de pelt, intr, care eaptuseau peretic din ur pant ta78 — fund, Paste acente piste ca mare . mire (fg, 18) Inte stature de coscopal ik ieee f lite, firisoarele din gogosile fesate de larve dupa capi in asec Suse iete ar haute MiiagerGeiie oe * ‘geramane de eve ibe ean Inte’o celuli in care a crescut 7 ° care a crescut un singur rind de pulet sla st pe ere el, rind de pitt "um se vede, perett si fuindurile celulelor tn care 1 erescut puictul sunt captusite cu straturi de pie~ 7 rare par a fi fieute din chitina. Cine face si Hifcste aceste pilife, 0 taind, care cere invitagi: Wy tho destege. Pani unde poate merge numaul Aifaturilor acestor pielite na spus-o pind astia ile si masuratorile facute tess pe unit stupari Si sustin ck strat piclite si fire de gogosi Ingroasi cut timpul er casi, tat es acestora, fy cit puietut nu mai poate creste deplin, Albinele Jesin ce in ce mai guici mai chircite si fara vlagt fii tupar rus, temtirind timp de 7, ani, puietul frescut inte'an mumie mare de faguri a numérat Ge vanduri (aenerafii) de albine. Masurind du fiecare rind, largimea celulelor si greutatea all Mion, a constatat ch atat una, cAt si cealalth se iicacra, astfel cd la sfargit, au trebuit 9 bine din Ueneratia 38-2, ca sh cdntireased cit 7 albine din Mencratia dint, crescufl in faguri no si, pe cind (Stele acestora avemn largimea, de 5,3 milime Dupt 7 ani de vechime au ajuns 1a 49 milimetriy faetn uema tngrosérii Fanduritor, afbinele att mil- SH pastrere adancimea echt sunt eu 2—3 mi- Jimetri mai grost deci cei noi. vedh dieu e4 ceara fagutilor negsi putrezeste st a flinete stupitor batrani au mai au spor Ta cules. De cca ci obignuiaw sh nuv-pastreze de simanti stepi hal bateani de 5 ani, Credinga lor avea un temelt, ic care ei, eu cunostinfele lor, mu patean siesi dea 70, — Stuparit san batut multdvreme eapal si jot 1au ajuns inch si ste bine, cath miere trebue SN mnanange atbinele, ¢2 si facd un kilogram de80 = cart. Unii au gisit eX au trebuingi de 20-25. ‘gr. alfi, numai 10—12; jar alti, chiar de 3—3 ‘kgr. Din toate cercetarile lor a iesit, a nu se poate face o legituri sigguri intre cAtitimes de micte ‘cheltuitt de albin€ si aceea a cerit care trebue si rerulte, pentruci productiunea acesteia atarnd de ‘© muljime de imprejuriri, cum sunt: belsugul de nectar pe carest au floriley ¢ Duiui, virsta lucratoarelor, temperatura acrulak de afari, numarul albinelor din stup, care pot asigura producerea si pastrarea caldurit dinguintra $1 in sfaysit rodnicia mate, in sit florile daw nectar mai din belgug si eu eit afar © mai cald, eu atit_produetiunea ‘eri ‘este inal mate gi mai repede, Cand calesul mierit Inceteazi, odatd cu el se sfirgeste si producerea ceri, chiar daca albinele sia eladit numa o parte in Yaguri. I De regulé, albinele incep si producé cear, mt ‘mai atunei Cind.etidura de afara s'a ridicat Ia ++ 20--27 grade C. Daca insa ele au neaparata ne- voe de chidit faguri, cum ar fide pilda un rola pus intr'an stup gol, atunct albinele fac ceara, ‘ind caldura de afard este mai mica de 370. In ‘att acesta, ele cheltuese ins foarte mutt miere, din care cea mai mare parte le slujeste ca si pro” duc In hem caldura tle 27 grade, Si, pentru ca aceasta cildura sit nu se piarda, se formeaz’ in jurul ghemului, care produce ceara, 0 piturd de 2-3 centimetri grosime de albine, care inpiedect finprastierea ealdurii, Cu ajutorul acestet paturiaparatoare, albinele pot clidi faguri, c ‘n noptile nite co temperatird de F910 gr. Cand albinele au mare trebuinté de faguei pen tea sa, starea time | st crestefea pues ede cald st nectar din i te cladexe Yoga tu mare tal St i gto mtn cam de 23080 a (uo) in tmp cena mare poate ite agar, in patra le. Dack matea este kai vor ft aetaisumal din celal mh rc Seat se umple de faguri,cliditul jncetineste mefea, pana cand se opreste de tot. e hia cn mp marsh le, ac Jumai decat, roiul va incepe sisi clideases fa- iar aaa ote BtBe Din observatile acest, se yede cd tre ferim de. pune un roid intrun stup gol ae tee a! insii o greseala de a da unui roi, deagata, {ot faguri got de Sa el are trebuints cic sar le ceara pe care albinele lui ar face-o i © paguba pent acusatal merch 'o0? 4 ME Fogurii artificiali. Fagurii’ artificial i pe an fe ng arta, ot ipirite pe amandowa fetele ‘inceputuri saw fun: duri de celule (fig. 20), e Aine il lager: x cea mat ware nc Jesnire perefil aeestor fnceputur de celle si fac gurl atfciali tm adevirat Tague fc] Matea poate depune ois dupa trebuintl iat ab rele st pot pisten provzile de hans Fag sei sunt decal mai mate nt albiirt se ponte spune'Ge dy fivint of dels nscorcen forge tite Steet ‘buare I Melvin (873), alba sategae 74 int fae de ular Cele mai inp {hint nat teftin, sunt tpaeete de min. 15, Tiparete de mini (Sg 21). Aeestea se compu dato ta drepunghird de metal Yom cositorita, zine sas alpinks), pe fal et ih sant pie fan cll 9 nan fxpac care de ssemenea, pe parca fre tiparte fundart de ele, Pe partea din afar, cl are pusa deacurmerighl 0 seinduric, pe e's putea apasa ev mana; ia fa mijloenl ne in manrinile fang aren beleiug, eu care. se cridien si lise in Jos dupa tebuint. La ca itl celelate margin’ tangy noe de balamale, re un soin de calle, cu care se sprint pe Ie crlige tnfepente pe uns din-wargie fav In comert se gasese tipare de mini de toate Jrimile, Cele mai obignutte marimi ins sunt 2.20030 0,300.30 0,220.35 (2620/30 0/2702 0,220.10 enst 16.— Masini cu saluri. Masinile ow stihuri de foarte multe feluri. Oricare ar fi ins felul cle sunt toate aleituite din dows suluri (citindei ‘de metal (fig, 22) care aut pe ele tiparite Fund de celule. Cu ajutorul unui méner, sulle se fnvirti unut contra altuia, Ele se pot apropia departs unul de altul, dupa trebuinta, adica, du cum cineva voieste ca foile de fagued artificial fie mai subsiri tau mai gross. In alte tii si mai en seama in Statele-Unite ak Pe 28. — Mayon se Rot Americei intrebuiatindu-se foarte mult fagusib a tificiali, sunt adevarate fabrici pentru facerea lor. In acele fabrici se intrebuinteaz numai masini cu suluri, de oarece ew ele, se pot face fajuri de stibfiri si cu celulele mai aidinei. Masinile suluri, sunt foarte scumpe, ‘Si noi avem in {ard stupari eare fac ed sul foguri artificiale tot asa d= frumosi ca Americanti farea preset demand, Ca sh fa 77. Intrebuintarea pres ant © : ‘poste de neted’, bi ee Aa ad I amestee de miete, fi mpiedi- i, ca fata_mesei te cit 8 posts trebuinti rand ‘Pig. 23, — Turnarea cee In pres, i ceareat he-am feri, cad piedturi pe mast prc eager te a hc es el Pepe weg urd cam de 24-28 om, gi inalté de 12 em. Ca Tu ce ada ceara, na se pune deadreptul pe foc,86 — trun alt vn In care ete apt (ble-marl Bente pital eit ne sujinn de9 aint mun mat ine decit de tina de gat, Ch ne vidd cit ma demo crs bine ct ica cu cea 84 ibd ura pin mal sus de Sissa pe sare teal pre pur Ty nh din saa nae a secre hevenaee N os Se eee ee cpu BERS a cr rear, eae St mea ee eae areas. ee A eee he a Hse ae sip tras el Rae ereaan eet ee ech care are ne ae er are eee ee ad eae nema es 0 pal na iepereees Saeed beep ee Sens Minna st alag ecb fler se infemege Se ee fee eae eau rts — 8st Pamaeatane berearty Bes es ele ea fie a Fen Fi ae i nto Bip il ot en te ey cre ee Tiapal in tbgir; priaten col al ave, rs de ceara neste cea ramas inte peret tire margin capac 90. — Luin acum un cufit de masa ew varful fund. si, dupa ce dat ‘prin Yast amestee, _ tiem el de jut tmpre- jul capaculul foaia earl ce sa sleit Pp, apuctmr Ct tl pu Gra on ol igi tins de seandu feat earesecoasitedsetpes jade deasupra capa~ % fit sil ridicam tn sus, Foaia de fagure artificial ine lipitd de capac, finde’ el-e mab sears decuit, dat prin vasul cu ames Sain de ueimpreie resl de wear cea amas iit de marstlle capac (Hie. 24) ent capac mash Ss ii a fugue de pe eso aneram peo capa chi ae se fac oricate foi youn, eS ic dial 23 fot Ne vor kg putin cam gros sin prcna ch prea, Hind rey ent sles humaideci; eclellt ied dach faces repedes or ies cu mult oi subj eit rena Fn Maa cern mse vata seh aye de etn Of sam pet Fem soe fo aby hue’ aver puting deprindere sf arnt a fie cat mai caldae nt data reie name oman g Spence ty oe age ance eee (Fagina),care ostreds 4 ee i = 89 ina, Faguri de tt subtii (Fig, 25) mu se ins seni, cua In sf, Stud mteri De ssemenea faguril fhe cu masina sutra celle mat aac “ela cn presa de mind, fundurle ai ssi pore cera mah groscor Aceste t= Wy irede Ste mai bunt dsc et Fe cu press Wulbinctehungese eu ieire pert lor fi Shai aven mevene profil le cear, pentr minarea celelor; pe cit fundurile grosioare le fagurilor faicuti ‘ca presa nu le mai pot subtia facut cu magn cu slut au tnt 91 Mein or, Gel mai de seam este acels, ct up aa nyt in rami se tind s Me urdusesey aya eh dele ort celuele din rca de sus se largess 91 ingtdues albinelor, ech ak ge rap eu arte stare usurng, cin unblam cue de pH “voum st potrvim casas punen cam abicarea tagurlor arial, trebue 58 n= ecbuintamn mn muta adevieathceard ce abine,90 — dar ‘incl ca si fie cat mai bine curatitd de otice ‘materie strand. Bine ar fi cind am putea st ine trebuinfim numai ceara dela stupii nostri, ori cum= Pirati dela un stupar cunoseut ca om cinstit, cled (en siufele de aer din pantece, ist tntinde cele dou Dereshi de aripi si le incetrcd puteres, avantin- ‘use in cel dint sbor- Mil de abine de acceasi ‘arst, se Teayana gi 8¢ rotese ieoace 31 Ie010, ‘nsofindu-ssboral Gu un bazit sgomotos. Ist usu! reaza pantedele de necuritenile pe care tea purtat ine, dela esirea din easufa 91 iol ntipareste minté Tocul si vecinataile stupul. Ia urma a= cestul sbor de cercetare, va putea mal tira ‘meargi tn cules, Ia depirtare de 23 ku $i Mat int sboard pen fala urdinigulu ct capal intors spre stup st ct och cel mumerogt prin Ieeite dimpejurs spot se vant cercurt tot ma ‘ari simal departate de su. Aeestae cel dit Shor al albinelortinere; dupa ef au ma iese din Sup, deat dup opt ile, chnd va poral inte Ia tveabi, Acum devine culegitonres de acu pars stop, cs sic peach Yea ia Tumind sf liberate, Dar nu vast Sis intrebuin- tezelibetatea, deat pentru mined, fn folostl ob- Stese. Astfel «alba incee Tuer Ia cmp, aa peste 38 de vile dela depumerea outa din care sa mane. 123, — Matea ‘sufera aceleasi prefaceri ca Iu- critoarele, dar prefacerea nimfei in mated desi- varsiti dureaza ‘numai 7—8 zile, asa ch ea mare nevole decit de 15—16 zile, ea sa ereasea deplin. Cresterea trintorilor se face inst mai incet, Ca- Sula € eapacitt tot ca si la Iverdtoare, la 9 ile dela depunerea oului; iar desvoltarea lor tntreag, se sfirgeste in 24 de zile. Capicelele cari ii inehtd Sunt foarte umflatee ef iesite in afard. ‘Matea 91 frdatorittaie pe margine, ew dintit fat-138 —

S-ar putea să vă placă și

• Tabel Densitatea-Materialelor

  

  Document1 pagină

  Tabel Densitatea-Materialelor

  stupar

  83% (6)
• Brosura Apitotal 2010 PDF

  

  Document8 pagini

  Brosura Apitotal 2010 PDF

  stupar

  Încă nu există evaluări
• Anexa 10 Comunicare Deplasare in Pastoral

  

  Document1 pagină

  Anexa 10 Comunicare Deplasare in Pastoral

  stupar

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Finisarea Peretilor Cu Rigips

  

  Document22 pagini

  Finisarea Peretilor Cu Rigips

  stupar

  Încă nu există evaluări
• Calauza Stuparului Ed - IX 1943 PDF

  

  Document339 pagini

  Calauza Stuparului Ed - IX 1943 PDF

  stupar

  Încă nu există evaluări
• Tabel Densitatea-Materialelor

  

  Document1 pagină

  Tabel Densitatea-Materialelor

  stupar

  83% (6)
• A Albinelor in Stupi Multietajati

  

  Document95 pagini

  A Albinelor in Stupi Multietajati

  dedicatie

  92% (13)