I.

Elaborarea situatiilor financiare (14 exercitii)

1. SC MOBILA ALFA SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c.
lemn de brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c.
Aprovizionarile in cursul lunii au fost:
- la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.;
- la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.;
- la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c.
Consumurile lunii octombrie au fost:
- la 8 octombrie, 1100 m.c.
- la 18 octombrie, 1500 m.c.
Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa:
A metoda primei intrari primei iesiri (FIFO);
B metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.;
C metoda costului mediu ponderat (CMP).
REZOLVARE
A metoda primei intrari primei iesiri (FIFO)
Metoda FIFO - First in, first out - are la baza ideea ca primele loturi de bunuri iesite
din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor loturi intrate in patrimoniu. Pe masura
epuizarii succesive a fiecarui lot, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului
urmator.
Data
05.10.

Stoc initial
1.200

Lei/mc
75

Intrari
800

Lei/mc
80

Iesiri
-

Lei/mc
-

08.10.

1200
800
100
800

75
80
75
80

1.100

75

1.000

82

100
800
1000
400

75
80
82
82

75
80
82

900

82

100
800
600
-

11.10.

18.10.

20.10

Stoc final
1200
800
100
800
100
800
1000
400

Lei/mc
75
80
75
80
75
80
82
82

1.300

82

Achizitia de materii prime:

05.10.
%
=
301
4426

401

79360
64.000
15.360
1

11.10.
%
=
301
4426
20.10.
%
=
301
4426

401

101.680
82.000
19.680

401

91.512
73.800
17.712

Consumul de materii prime:

08.10.
601 =

301

82.500 (1.100*75)

18.10.
601 =

301

120.700 (100*75 + 800*80 + 600*82)

B metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.

Aceasta metoda de evaluare presupune inregistrarea stocurilor la preturi/costuri fixe
(prestabilite) si evidentierea separata a diferentelor valorice fata de costul efectiv de achizitie/productie
(in conturi de diferente de pret). Aceste diferente sunt incluse in costuri pe masura scoaterii stocurilor
din gestiune (prin consum, vanzare, etc.). Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor
iesite precum si asupra stocurilor se realizeaza cu ajutorul unui coeficient calculat dupa cum urmeaza:
K = (SI al diferentelor de pret + Diferente de pret cumulate af.intrarilor in cursul anului)
(SI al stocurilor la pret standard + Val. cumulata la pret standard a stocurilor intrate)
Diferentele de pret aferente bunurilor iesite se determina prin ponderarea coeficientului K cu
valoarea bunurilor iesite din stoc la cost standard.
Diferente de pret = Valoarea la cost (pret) standard a bunurilor iesite x K
Data
01.10.

05.10.

08.10.

Operatia
Intrari
Stoc initial
Cont 301
Cont 308
Aprovizionare
Cont 301
800*77
Cont 308
800*3
Consum
Cont 301
Cont 308

Valoare

Iesiri

Valoare

61.600
2.400
1.100*77 84.700

Stoc final

Valoare

1.200*77

92.400
-2.400

2.000*77

154.000

900*77

69.300

11.10.

Aprovizionare
Cont 301
Cont 308
Consum
Cont 301
Cont 308
Aprovizionare
Cont 301
Cont 308

18.10.

20.10

1.000*77 77.000
1.000*5 5.000
1.500*77 115.500
2.500
900*77
900*5

69.300
4.500

1.900*77

146.300
5.000

400*77

30.800
2.500

1.300*77

100.100
7.000

Achizitia de materii prime:

05.10.
%
=
301
308
4426
11.10.
%
=
301
308
4426
20.10.
%
=
301
308
4426

401

79360
61.600
2.400
15.360

401

101.680
77.000
5.000
19.680

401

91.512
69.300
4.500
17.712

Consumul de materii prime:

08.10.
K = (-2.400+2.400) / (92.400+61.600) = 0
Diferente de pret (308) = 0
601 = 301
84.700 (1.100*77)
18.10.
K = (-2.400 + 2400 + 5000) / (92.400+61.600+77.000) = 0.0216
Diferente de pret aferente iesirilor (308) = 115.500 * 0.0216 = 2.500
601
601

=
=

301
308

115.500 (1500*77)
2.500

C metoda costului mediu ponderat (CMP)

Potrivit acestei metode iesirile de stocuri sunt evaluate la un cost mediu ponderat calculat prin
raportarea valorii stocului initial / precedent si a valorii intrarilor la cantitatea initiala / precedenta si
cantitatea intrata. Metoda se poate aplica in practica in doua versiuni:
- metoda costului mediu ponderat al ultimei intrari
consta in faptul ca dupa fiecare intrare in stoc se va calcula un cost mediu ponderat, dupa urmatoarea
relatie:
CMP = (VP + VI) / (SP+CI)
Unde:
VP - valoarea stocului precedent;
SP - stoc precedent cantitativ;
VI - intrarile valoric;
CI - cantitati intrate.
Data
01.10.

Operatia
Stoc initial

Intrari

Valoare

05.10.

Aprovizionare 800*80

08.10.

Consum

11.10.

Aprovizionare 1.000*82 82.000

18.10.

Consum

20.10

Aprovizionare 900*82

Iesiri

Valoare

64.000
1.100*77

84.700

Stoc final
1.200*75

Valoare
90.000

2.000*77

154.000

900*77

69.300

1.900*79,63 151.297
1.500*79,63 119.445

73.800

Calcul CMP
05.10. CMP = (90.000+64.000) / 1.200+800 = 77
11.10. CMP = (69.300+82.000) / (900+1000) = 79,63
20.10. CMP = (31.852+73.800) / (400+900) = 81,27

400*79,63

31.852

1.300*81,27 105.651

Achizitia de materii prime:

05.10.
%
=
301
4426
11.10.
%
=
301
4426
20.10.
%
=
301
4426

401

79360
64.000
15.360

401

101.680
82.000
19.680

401

91.512
73.800
17.712

Consumul de materii prime:

08.10.
601 =

301

84.700 (1.100*77)

18.10.
601 =

301

119.445 (1500*79,63)

2. La SC INTEGRAL SRL se receptioneza materii prime sosite fara factura, in valoare de 1.000 lei,
TVA 24%.
La sosirea facturii se constata ca valoarea facturata este de 1.200 lei, tva 24%.
Inregistrari in contabilitate dupa doua variante:
A varianta cu stornarea;
B varianta cu inregistrarea diferentelor.
REZOLVARE
A varianta cu stornarea
Receptie materii prime:
% = 408
301
4428

1.240
1.000
240

La sosirea facturii:
% = 408 - 1.240
301
- 1.000
4428
- 240
% = 401
301
4426

1.488
1.200
288

B varianta cu inregistrarea diferentelor

Receptie materii prime:
% = 408
1.240
301
1.000
4428
240
La sosirea facturii:
4426 = 4428
240
408 = 401
% = 401
301
4426

1.240
248
200
48

3. SC IMPULS SRL achizitioneaza de la SC BADOR SA piese de schimb, conform facturii nr.

1600, care cuprinde valoarea pieselor de schimb de 4.000 lei si TVA 24%.
Se achita factura nr.1600, prin virament bancar. Costul transportului efectuat cu mijloace proprii este
estimat la 300 lei.
Piesele de schimb primite se elibereaza in consum, la sectiile de productie ale societatii.
REZOLVARE
Achizitie piese de schimb:
% = 401
3024
4426

4.960
4.000
960

Achitare factura:
401 = 5121 4.960

Costul transportului:
Din punct de vedere contabil, punctul 8 alin. (6) din Reglementarile contabile privind situatiile
financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate prin OMFP 1802/2014 stabileste
costul de achizitie ca fiind pretul datorat si eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale
costului de achizitie.
In acest sens costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si
alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale),
cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor
respective.
In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisionele, taxele notariale, cheltuielile cu
obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
% = 5311 372
6022
300
4426
72
Repartizare cost transport in valoarea pieselor de schimb:
6022 = 3024 -300
Eliberare in consum piese de schimb:
6024 = 3024 4.300
4. SC VESTMETAL SA are in stoc materiale de natura obiectelor de inventar de 20.000 lei.
In cursul exercitiului financiar 2013 se primesc materiale de natura obiectelor de inventar, de la
furnizor, la pretul de facturare de 7.500 lei, TVA 24% si se elibereaza in folosinta materiale de natura
obiectelor de inventar de 10.000 lei.
Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat in cazul inventarului permanent cat si in cazul
inventarului intermitent.
REZOLVARE
Inventar permanent
Achizitie obiecte de inventar:
% = 401 9.300
303
7.500
4426
1.800
Eliberare in folosinta obiecte de inventar:
603 = 303 10.000

Inventar intermitent
Trecere pe cheltuieli a stocului initial:
603 = 303 20.000
Achizitie de noi obecte de inventar:
% = 401 9.300
603
7.500
4426
1.800
Inregistrare stoc final stabilit la inventariere: (20.000 + 7.500 10.000)
603 = 303 - 17.500
Metoda inventarului intermitent consta in faptul ca intrarile de stocuri nu se inregistreaza prin
conturile de stocuri, respectiv conturile din clasa 3, ci prin conturile de cheltuieli, respectiv conturile
din clasa 6.
Stabilirea iesirilor de stocuri in cursul perioadei are la baza inventarierea faptica a stocurilor la
sfarsitul perioadei. Iesirile de stocuri se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale, la care
se adauga valoarea intrarilor, si valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei stabilite pe baza inventarului,
respectandu-se relatia E = Si + I - Sf,
La inceputul exercitiului, respectiv al perioadei, dupa caz, se anuleaza stocul existent ca o iesire
de stoc prin inregistrarea acestuia in clase de cheltuieli privind materiile prime, materialele etc.
articol contabil 6xx = 3xx.
La sfarsitul perioadei stocurile determinate in baza inventarierii efectuate, respectiv cele care nu
au fost consumate in procesul de productie sau vandute, dupa caz, se inregistreaza ca o intrare de stoc
articol contabil 3xx = 6xx.
Inventarierea stocurilor la sfarsitul perioadei se face in conformitate cu normele metodologice
emise de Ministerul Economiei si Finantelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor
de activ si pasiv.
5. SC DORIS SA cumpara obiecte de inventar in valoare de 1.450 lei. Cheltuielile de transport sunt
in suma de 150 lei, TVA 24%. Se dau in folosinta obiecte de inventar in valoare de 2.500 lei,
repartizandu-se cheltuielile de transport aferente.
REZOLVARE
Achizitie obiecte de inventar:
% = 401
1.798
303
1.450
4426
348
Inregistrare cheltuieli de transport:
% = 401
186
624
150
4426
36

Repartizare cheltuieli de transport in valoarea obiectelor de inventar:

624 = 303 -150
Dare in folosinta obiecte de inventar:
603 = 303 2.500
6. SC MECORD SA primeste un lot de obiecte de inventar, factura incluzand:
- pret de cumparare 200 buc x 15 lei = 3.000 lei
- cheltuieli de transport 400 lei
-Total factura 3.400 lei ,TVA 24% 816 lei ,Total de plata 4.216 lei
La receptie se constata un plus de 20 bucati obiecte, care se accepta in gestiune:
-200 buc. X 15 lei/buc 3.000 lei, TVA720 lei
-20 buc x 15 lei/buc 300 lei, TVA 72 lei
- Pret de cumparare total 3.300 lei, TVA 792 lei
-Cheltuieli de transport 400 lei, TVA 96 lei
-Cost de achizitie 3.700 lei, TVA 888 lei
-Total de plata 4.588 lei
Achizitie obiecte de inventar:
% = 401
4.216
303
3.000
624
400
4426
816
Receptie plus 20 bucati obiecte de inventar:
% = 408
372
303
300
4428
72
Repartizare cheltuieli de transport in valoarea obiectelor de inventar:
624 = 303 - 400
7. SC CRISANA SA achizitioneaza echipament de lucru (salopete si uniforme), in valoare de 1.000
lei, TVA 24%, conform facturii nr.1150. Echipamentul de lucru se distribuie salariatilor, care suporta
50% din valoarea lui, iar restul se suporta de societate. Se retine prin statul de plata partea suportata de
salariati.

REZOLVARE
Achizitie echipamente de lucru conform facturii nr.1150
% = 401
1.240
303
1.000
4426
240
Distribuire echipament de lucru salariatilor care suporta 50% din valoarea lui:
% = 303
1.000
603
500
4282
500
4282 = 4427

120

8035 =

500

999

Retinere prin statul de plata a partii suportate de salariati:

421 = 4282
620
8. SC ARTEX SA primeste, conform facturii nr. 1650, echipament de lucru in valoare de 2.000 lei,
TVA 24%, care se distribuie salariatilor, unitatea suportand 50% din valoare, iar restul suporta salariatii.
REZOLVARE
Achizitie echipament de lucru conform facturii nr. 1650:
% = 401
2.480
303
2.000
4426
480
Achitare furnizor prin banca:
401 = 5121
2.480
Dare in folosinta echipament de lucru:
603 = 303
1.000
Suportare de catre salariati a 50% din valoarea echipamentului:
4282 =
%
1.240
303
1.000
4427
240
Inregistrare in afara bilantului:
8035 =
1.000
Retinere prin statul de plata a partii suportate de salariati:

421

4282
1.240
Sau
Incasare prin casa a partii suportate de salariati:
5311 = 4282
1.240
9. SC APRO SA trimite la SC NUTRIENTUL SA materii prime in valoare de 200 lei si materiale
consumabile in valoare de 150 lei, in vederea prepararii de furaje combinate. In factura primita de la
SC NUTRIENTUL SA sunt trecute furajele combinate rezultate in valoare de 500 lei.
REZOLVARE
Inregistrare materii prime si materiale consumabile trimise la terti:
351 = %
350
301
200
302
150
Inregistrare furaje rezultate:
% = 401
620
3026
500
4426
120
3026 = 351

350

10. SC GROPITA SA se aprovizioneaza cu seminte in valoare de 800 lei, furaje 700 lei si
ingrasaminte 500 lei, TV 24%, precum si medicamente de uz veterinar in valoare de 200 lei, TVA 24%.
Semintele, furajele, ingrasamintele chimice si medicamentele se elibereaza in consum.
REZOLVARE
Aprovizionare cu seminte, furaje, ingrasaminte si medicamente de uz veterinar:
% = 401
2.728
3025
800
3026
700
3028
500
3028
200
4426
528
Eliberare in consum a semintelor, furajelor, ingrasamintelor si medicamentelor:
6025 = 3025
800
6026 = 3026
700
6028 = 3028
500
6028 = 3028
200

11. SC EXMOB SA achizitioneaza 200 m.c. cherestea de stejar a 80 lei/m.c., TVA 24%, conform
facturii nr.1500. Transportul efectuat de CFR este facturat la 500 lei, TVA 24%. Se dau in consum 30
m.c. din cheresteaua primita.
REZOLVARE
Achizitie cherestea conform facturii nr. 1500:
% = 401
19.840
301
16.000
4426
3.840
Inregistrare factura de transport:
% = 401
620
624
500
4426
120
Repartizare cheltuieli de transport :
624 = 301 - 500
Dare in cosum 30 m.c. din cherestea:
601 = 301 2.475
Costul unitar de achizitie al materiei prime = (16.000 + 500) / 200 = 82,5
Valoarea materiei prime data in consum = 30 * 82,5 = 2.475
12. Se constata la inventariere un plus de materii prime in valoare de 50 lei si un plus de materiale de
natura obiectelor de inventar de 30 lei.
REZOLVARE
601 = 301
603 = 303

-50
-30

13. Cu factura nr. 1800 SC ARTEX SA primeste materii prime, costul de achizitie 600 lei, TVA 24%.
Materialele primite se trimit spre prelucrare la terti, manopera 200 lei, TVA 24%, care se achita. Se
primesc materiale de la prelucrare si se elibereaza in consum.
REZOLVARE
Achizitie materii prime conform facturii nr. 1800:
% = 401
744
301
600
4426
144

Trimitere materii prime la terti spre prelucrare:

351 = 301
600
Inregistrare manopera prelucrare:
% = 401
248
628
200
4426
48
Repartizare cheltuieli de transport :
628 = 301 - 200
Achitare factura manopera:
401 = 5121
248
Primirea materialelor de la prelucrare:
301 = 351
600
Eliberare in consum materii prime:
601 = 301
800
14. SC ORADINUM SA primeste conform facturii nr. 2200, 5.000 m stofa de import a
1 USD/m, curs valutar 2,7 lei/USD, taxe vamale 10%, accize 20%, TVA 24%, care se elibereaza in
consum.
REZOLVARE
Achizitie materii prime conform facturii nr. 2200:
301 =
%
17.550
401
13.500 (5000 * 1 * 2,7)
446 TV
1.350 (13.500 * 10%)
446 A
2.700 (13.500 * 20%)
Plata TVA
446.TVA = 5121
4426
= 446

4.212
4.212

Dare in consum materii prime:

601 = 301
17.550

(17.550 * 24%)

III. Expertize contabile (4 intrebari)

1. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i
extrajudiciare?
RSPUNS: Expertizele judiciare sunt mijloace de prob n justiie. Scopul principal al expertizelor
contabile judiciare, n calitate de prob n justiie, este contribuia acestora la stabilirea adevrului
material i justa soluionare a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de cercetare sau judecat.
Caracterul tiinific i fora probant a expertizei contabile judiciare este c aceasta are ca
obiect cercetarea unor fapte i situaii de natur economico-financiar; cuprinde n sfera sa de aciune
activitatea economic a unui agent economic pentru problemele i obiectivele stabilite de organul
judiciar; cerceteaz situaiile i mprejurrile de fapt, pe baza informaiilor furnizate de evidena
economic i a suporilor ei materiali; interpreteaz datele de eviden i furnizeaz opinii cu privire
la problemele investigate pe baza legilor i a actelor normative care reglementeaz domeniul de
activitate respectiv. Elaboreaz concluzii, pe baza constatrilor fcute, care servesc ca mijloc de prob
pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.
Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n
Ordonana Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a
contabililor autorizai. Potrivit acestor reglementri legale, efectuarea de expertize contabile judiciare
i extrajudiciare este dreptul exclusiv al experilor contabili n Codul civil, n Codul penal i Codurile
de procedur penal i civil.
2. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil?
RSPUNS: Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl
n:
a. Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR care stipuleaz c experii contabili, n
exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate
de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
i. Expertize amiabile (la cerere)
ii. Expertize contabil-financiare
iii. Arbitraje n cauze civile
iv. Expertize de gestiune

b. Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c acestea

pot fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n
condiiile legii, fiind nscrise, cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i
Contabililor Autorizai din Romnia (CECCAR).
3. Enumerai destinatarii expertizelor contabile?
RSPUNS: Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri de specialitate cu obiective
precizate, solicitate experilor contabili nscrii n partea activ a Tabloului Corpului. Solicitanii
expertizelor contabile judiciare sunt i destinatarii acestora:
a. Organele de instrumentare (urmrire i cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor
penale: Poliie i Parchet.
b. Instanele de judecat a cauzelor penale i civile. Indiferent c expertizele contabile
judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea nvinuiilor sau prilor,
implicate n procesul judiciar, acetia (nvinuiii sau prile implicate n proces) sunt, de
asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.
Solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau
juridice interesate n contractarea unor astfel de lucrri cu experii contabili, nscrii n partea activ a
Tabloului Corpului. n mod indirect, atunci cnd solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare
folosesc aceste lucrri, n concilierea intereslor lor n relaiile cu partenerii comerciali i de afaceri,
organisme administrative etc., pot fi i acetia considerai destinatari ai expertizelor contabile
extrajudiciare.
4. Care este finalitatea expertizelor contabile?
RSPUNS: Caracteristica esenial a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare este c acestea au
un scop definit n momentul solicitrii i acceptrii lor de ctre experi. Acest scop definit se
concretizeaz n obiectivele, respectiv ntrebrile la care trebuie s rspund expertul contabil.
Scopul expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare mai este i utilizarea acestora dar numai
n contextul n care au fost solicitate. ntruct expertul contabil i exprim fundamentat rspunsul la
fiecare obiectiv (ntrebare) stabilit(), naintea efecturii expertizei contabile, aceste rspunsuri nu pot fi
extrapolate (generalizate) nici n timp i nici n spaiu. Ele sunt specifice expertizei respective.
O consecin a faptului c rspunsurile formulate de expertul contabil n expertizele judiciare i
extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lmuriri, consultane de specialitate, expertizele contabile nu

au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care justific un
interes material i/sau moral n consultarea i utilizarea lor.
IX. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (4 intrebari)
1. Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n cadrul fiecrei categorii sfera de
cuprindere a impozitului.
Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform Titlului II din Codul fiscal, urmtoarele persoane,
denumite n continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romne;
Fac parte din aceast categorie companiile naionale, societile naionale, regiile autonome,
indiferent de subordonare, societile comerciale, indiferent de forma juridic de organizare i de forma
de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strin sau cu capital integral strin, societile
agricole i alte forme de asociere agricol cu personalitate juridic, organizaiile cooperatiste,
instituiile financiare i instituiile de credit, fundaiile, asociaiile, organizaiile, precum i orice alt
entitate care are statutul legal de persoan juridic constituit potrivit legislaiei romne.
n cazul persoanelor juridice romne care dein participaii n capitalul altor societi comerciale
i care ntocmesc situaii financiare consolidate, calculul i plata impozitului pe profit se fac la nivelul
fiecrei persoane juridice din grup.
b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu/mai multor sedii
permanente n Romnia;
Persoanele juridice strine, cum sunt: companiile, fundaiile, asociaiile, organizaiile i orice
entiti similare, nfiinate i organizate n conformitate cu legislaia unei alte ri, devin subiect al
impunerii atunci cnd i desfoar activitatea, integral sau parial, prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia, aa cum este definit acesta nCodul fiscal, de la nceputul activitii sediului.
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntro asociere cu sau fr personalitate juridic;
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare
situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic
romn;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n
Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de
persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn.
f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene.

Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate
potrivit legislaiei europene, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i
din strintate;
b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor sedii permanente n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului
permanent, respectiv asupra profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat s
ndeplineasc obligaiile fiscale;
c) n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate n
Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al
asocierii care se atribuie fiecrei persoane;
d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o
persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz venituri
att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
2. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijloc fix. n cazul n care se vinde la un pre mai mic dect
valoarea rmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit?
Codul fiscal (art 7. alin (33) litera c) defineste valoarea fiscala a unui mijloc fix ca find :
c) pentru mijloace fixe amortizabile i terenuri - costul de achiziie, de producie sau valoarea
de pia a mijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrrii n
patrimoniul contribuabilului, utilizat pentru calculul amortizrii fiscale, dup caz. n valoarea
fiscal se includ i reevalurile contabile efectuate potrivit legii. n cazul n care se efectueaz
reevaluri ale mijloacelor fixe amortizabile care determin o descretere a valorii acestora sub costul
de achiziie, de producie sau al valorii de pia a mijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, dup caz, valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fixe amortizabile
se recalculeaz pn la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziie, de producie sau a valorii
de pia a mijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup caz. n situaia
reevalurii terenurilor care determin o descretere a valorii acestora sub costul de achiziie sau sub
valoarea de pia a celor dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup caz, valoarea fiscal
este costul de achiziie sau valoarea de pia a celor dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport,
dup caz;
Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix,
diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia.

Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si
completrile ulterioare ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori scoaterea din funciune a
mijloacelor fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de
intrare a mijloacelor fixe, diminuat cu amortizarea fiscal.
Valoarea fiscal ramas neamortizat reprezint, in conformitate cu prevederile pct. 715 din
H.G. nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificrile si completrile
ulterioare, diferena dintre valoarea de intrare fiscala i valoarea amortizarii fiscale.
Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitar a unor prevederi
referitoare la impozitul pe profit, conveniile de evitare a dublei impuneri, accize i taxa pe valoarea
adugat, precizeaz : n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003,
cheltuielile nregistrate ca urmare a casrii sau cedrii unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor,
calculate ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare a acestora i amortizarea fiscal, dup caz, sunt
cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile.
Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i
completrile ulterioare, prevede : (1) Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile
realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din
care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit
normelor de aplicare.
Prin urmare avnd in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rmas
neamortizat (calculat ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare i amortizarea fiscal) a unui
mijloc fix care face obiectul unei vnzri este cheltuial in scopul realizrii de venituri, iar
impozitul pe profit se calculeaz dupa regula general stipulat la art. 19 alin. (1) din Codul fiscal.
3. O societate comercial nregistreaz n contabilitate la nivelul unui an venituri totale n sum de
700.000 lei i cheltuieli totale n sum de 500.000 lei. Amortizarea fiscal este de 20.000 lei,
cheltuielile nedeductibile sunt n sum de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de 40.000
lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaraiei 101, determinai
impozitul pe profit de plat.
REZOLVARE
Venituri totale (700.000 lei) - Cheltuieli totale (500.000 lei)
= Rezultat brut (200.000 lei) - Amortizare fiscala (20.000 lei)
= Profit (180.000 lei) + Cheltuieli nedeductibile (80.000 lei)
= Total profit impozabil (260.000 lei)- Pierdere an precedent (40.000 lei)
= Profit impozabil (220.000 lei)
=> Impozitul pe profit de plata = 220.000 X 16% = 35.200

4. n cazul veniturilor din cedarea folosinei bunurilor, venitul brut se majoreaz cu cheltuielile de intr
n sarcina proprietarului dar sunt efectuate de chiria, fr a-i fi rambursate de proprietar. Prezentai ce
cheltuieli se pot ncadra n aceast categorie.
Venitul brut din cedarea folosintei bunurilor se stabileste conform Art. 62 din Codul fiscal :
Venitul brut din cedarea folosinei bunurilor din patrimoniul personal, altele dect veniturile din
arendarea bunurilor agricole, reprezint totalitatea sumelor n bani i/sau echivalentul n lei al
veniturilor n natur stabilite potrivit contractului ncheiat ntre pri, pentru fiecare an fiscal, indiferent
de momentul ncasrii acestora. Venitul brut se majoreaz cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform
dispoziiilor legale, n sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deintor legal, dac sunt
efectuate de cealalt parte contractant. n cazul veniturilor obinute din nchirierea bunurilor mobile i
imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabilete pe baza chiriei prevzute n contractul
ncheiat ntre pri pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul ncasrii chiriei.
Conform normelor metodologice de aplica a art. 62 din Codul fiscal : n vederea determinrii
venitului brut, la sumele reprezentnd chiria sau arenda n bani i/sau la echivalentul n lei al veniturilor
n natur se adaug, dac este cazul, i valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziiilor legale sau
nelegerii contractuale, n sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deintor legal, dar sunt
efectuate de cealalt parte contractant.
Reprezint venit brut i valoarea investiiilor la bunurile mobile i imobile ale proprietarului,
uzufructuarului sau ale altui deintor legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosinei
bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, i care sunt efectuate de cealalt parte contractant. n
termen de 30 de zile de la finalizarea investiiilor, partea care a efectuat investiia este obligat s
comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui deintor legal valoarea investiiei. Proprietarul,
uzufructuarul sau alt deintor legal are obligaia s declare la organul fiscal competent valoarea
investiiei, n declaraia privind venitul realizat.
n cazul n care arenda se pltete n natur, pentru determinarea bazei impozabile se vor avea n vedere
preurile medii ale produselor agricole, ultimele care au fost comunicate de ctre consiliul judeean sau
Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, n raza teritorial a cruia se afl terenul
arendat. Modalitatea concret de reinere la surs a impozitului se stabilete prin acordul prilor.
n conformitate cu legislaia n materie, proprietarul are obligaia de a efectua cheltuielile referitoare la
ntreinerea i repararea locuinei nchiriate, ca de exemplu:
- ntreinerea n bune condiii a elementelor structurii de rezisten a cldirii, elementelor de construcie
exterioar a cldirii, cum ar fi: acoperi, faad, curile i grdinile, precum i spaii comune din
interiorul cldirii, cum ar fi: casa scrii, casa ascensorului i altele asemenea;
- ntreinerea n bune condiii a instalaiilor comune proprii cldirii, respectiv ascensor, hidrofor,
instalaii de alimentare cu ap, de canalizare, instalaii de nclzire central i de preparare a apei calde,
instalaii electrice i de gaze;

- repararea i meninerea n stare de siguran n exploatare i de funcionare a cldirii pe toat durata

nchirierii locuinei.
n cazul efecturii de ctre chiria a unor astfel de cheltuieli care cad n sarcina proprietarului i se
ncadreaz n cota forfetar de cheltuieli, cu diminuarea corespunztoare a chiriei, impunerea rmne
nemodificat.
n situaia n care chiria reprezint echivalentul n lei al unei valute, venitul brut anual se determin pe
baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pieei valutare comunicat de Banca Naional a
Romniei, valabil pentru ultima zi a fiecrei luni, corespunztor lunilor din perioada de impunere.
XI. Tinerea contabilitatii unei entitati (5 exercitii)
1. S.C. MULTIMOD S.A. reinnoieste efectele comerciale existente, valoarea nominala a efectului
10.000 lei, dobanda penalizatoare 12%, amanarea termenului de la 1 mai la 31 iulie (10.000 x 12 x 3):
(100 x12)= 300 lei, timbrul fiscal 12 lei, cheltuieli cu corespondenta 8 lei. Sa se efectueze inregistrarile
necesare, inclusiv crearea noului efect, atat la tragator, cat si la tras.
REZOLVARE
Tragator
1 Anularea vechiului efect comercial
411 = 413 10.000
2 Reinoirea efectului commercial (presupunem ca costurile de reinoire se include in valoarea noului
efect)
413 = %
10.320
4111 10.000
768
300
7588
12
7588
8
Tras
1 Anularea vechiului efect comercial
403 =
401 10.000
2 Reinoirea efectului commercial (presupunem ca costurile de reinoire se include in valoarea noului
efect)
% = 413 10.320
401
10.000
668
300
6588
20
2. Valoarea nominala a efectului comercial detinut de S.C. FRUCTAVIT S.R.L. este de 10.000 lei,
valoarea scontata (neta) la unitatea bancara este de 9200 lei, comision bancar 100.
Valoarea scontata (neta) = Valoarea nominala AGIO
AGIO = Scont + Comision = (10.000 9.200)+100= 900lei.

REZOLVARE
Trimiterea efectului spre scontare
% = 5114
10.000
5121
9.100
667
800
627
100
3. S.C. ALFA S.A. remite bancii spre incasare o cambie in valoare de 10.000 lei, astfel:
-A scontarea se face la scadenta;
-B scontarea se face inainte de scadenta, comision 10%, servicii bancare 200 lei, perioada 3 luni.
REZOLVARE
A scontarea la scadenta
1 Efecte de incasat
5113 = 413 10.000
2 Scontarea cambiei la scadenta
5121 = 5113 10.000
B Scontarea inainte de scadenta
1 Remiterea cambiei spre scontare
5114 = 413 10.000
2 Scontarea inainte de scadenta
% = 5114 10.000
5121
8.800
627
200
627
1.000
4. S.C. ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri in valoare de 600 lei, TVA 24 %.
SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA 24%.
SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC GAMA SA. Posesorul cambiei,
respectiv SC GAMA SA poate utilize cambia in unul din urmatoarele moduri:
- A transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA fata de care are o
obligatie dintr-un raport comercial anterior;
- B sconteaza cambia la banca inainte de scadenta; taxa de scont 14 lei;
- C pastreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face decontarea directa cu trasul prin
incasarea in numerar;

- D deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la scadenta, banca retinand un
comision de 4 lei.
REZOLVARE

A. Transmiterea cambiei unui alt beneficiar SC Omega SA

401 O = 413 B 744
B.Scontarea cambiei inainte de scadenta
1 Emiterea efectului spre scontare
5114 = 413 B 744
2 Scontarea inainte de scadenta
% = 5114 744
5121
730
667
14
C. Decontarea cambiei pana la scadenta

D. Decontarea cambiei prin intermediul bancii

1 Emiterea cambiei spre incasare
5113 = 413 B 744
2 Decontarea cambiei prin intermediul bancii la scadenta
% = 5113 744
5121
740
622
4
5. SC ARO SA livreaza la SC UAMT SA un autoturism de teren in valoare de 90.000 lei, TVA 24%,
urmand ca decontarea sa se realizeze dupa doua luni. Dupa o luna SC UAMT isi achita datoria fata de
SC ARO obtinand un scont de 30% pe an. Sa se efectueze inregistrarile la ambele societati.
REZOLVARE
ARO
1. Vanzare autoturism
4111 =
%
111.600
701
90.000
4427
21.600
2. Scoatere din gestiune
711
=
345
90.000
3. Incasare client cu scont
%
=
4111
33.480
667
27.000
4427
6.480
5121

4111

78.120

UAMT
1. Achizitie autoturism
%
=
404
116.000
2133
90.000
4426
21.600
2. Plata furnizor cu scont
404
=
%
33.480
767
27.000
4426
6.480
404

5121

78.120

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (3 exercitii)

1. SC BETA SA rascumpara 200 de actiuni proprii cu valoarea nominala de 1leu , la un pret de:
- 1.1 lei/actiune
- 0.95 lei/ actiune
In exercitiul financiar curent actiunile rascumparate se anuleaza.
REZOLVARE
1 a. Rascumpararea actiunilor proprii la pretul de 1.1 lei/actiune
109 = 5121 220
b. Anularea actiunilor proprii
% =
109 220
1012
200
1491
20
2 a. Rascumpararea actiunilor proprii la pretul de 0.95 lei/actiune
109 = 5121 190
b. Anularea actiunilor proprii
1012 = %
200
109
190
141
10
2. SC GAMA SA rascumpara actiuni proprii la costul de achizitie de 500 lei, cheltuieli accesorii
(comisioane de rascumparare) 8 lei.
In termen de 3 luni actiunile au luat destinatiile:
- 50% au fost distribuite salariatilor, la pretul de vanzare de 240 lei
- 40% au fost vandute tertilor, la pretul de vanzare de 220 lei
- 10% au fost anulate
REZOLVARE
1 Rascumpararea actiunilor
109 = 5121 500
2 Inregistrare cheltuielilor accesorii (comisioane de rascumparare)
622 =
462
8

3 Plata comisionului datorat

462 =
5121
8
4 Distribuire 50% catrea salariati, p.v. 240 lei
% =
109 250
4282
240
149
10
4.a Incasare actiunilor prin banca
5121 =
4282
240
4.b. Retinerea pe statul de salarii
421
= 4282
240
5 Vanzare 40% a actiunilor catre terti, p.v. 220 lei
461
=
%
220
109
200
141
20
5.a. Incasarea actiunilor
5121 =
461
220
6. Anularea celor 10 % de actiuni proprii
1012 =
109
50
3. SC FELIX SA rascumpara de la actionari 500 de actiuni la pretul de 1 leu/actiune eliberate integral,
platindu-se prin caseria societatii.
Dupa 14 luni se revand 100 de actiuni, pretul de vanzare fiind de 1,2 lei, incasandu-se prin banca, 100
de actiuni se revand la 0,9 lei actiunea, incasandu-se prin caserie, iar 300 de actiuni rascumparate se
anuleaza.
REZOLVARE
1 Rascumpararea actiunilor proprii
109
=
5311
500
2 a. Vanzare 100 de actiuni la un p.v.-1,2 lei/act
461
=
%
120
109
100
141
20
b. Incasare prin banca
5121
=
461
120

3 a.Vanzare a 100 de actiuni la un p.v. -0,9 lei/act

%
=
109
100
461
90
149
10
b. Incasare prin casa
5311
=
461

90

4. Anulare 300 de actiuni proprii

1012
=
109
300