Sunteți pe pagina 1din 3

II Textul cand unde cum

n anul 1863 la iniiativa unui grup de tineri este nfiinat la Iai societatea literal
Junimea. Acest societatea fondat de nume precum Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile
Pogor , a avut numeroase iniiative care s-au desfurat pe mai multe planuri dar care aveau ca
punct comun educarea publicului pentru a devenii un receptor avizat a culturii de bun calitate.
Junimitii au inut Prelegeri populare, au pus capt fenomenului de mprumut de cuvinte ,au
nfiinat revista Convorbiri literare,una dintre publicaiile cu cel mai mare success la public, i
s-au axat mult pe educaie: nfiinnd coli, instruind nvtori i tiprind manuale.
Odat cu Junimea, literatura romn cunoate prima generaie de scriitori capabili s
acopere prin capodoperele lor toate cele trei genuri literare i care este cunoscut sub numele de
Epoca Marilor Clasici. Din acesta fac parte: Ion Creang,povestitorul, Mihai Eminescu, poetul,
Ion Luca Caragiale, dramaturgul i nu n ultimul rnd Ioan Slavici, nuvelistul.
Romantismul ca si current literar incepe in spatiul cultural romanesc prin revista Dacia
literare si nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi, consolidand astfel tematica
legata de elementele identitare ale poporului roman. Prin Eminescu, ultimul romantic European,
acest current atinge apogeul dezvoltand si alte teme specific precum: timpul, conditia omului de
geniu, trecutul glorios, iubirea.
Poezia Floare Albastra scrisa de Mihai Eminescu in 1872 este publicata in anulul 1873 in revista
Convorbiri literare.
I Tema iubirii la Eminescu
Tema iubirii eminesciene este mul mai complexa intrucat are doua etape de creatie: prima
unde predomina visul de iubire,femeia vazuta ca inger si cea de adoua unde predomina iubirea
ratata, deci femeia vazuta ca demon. In completarea acestei teme, Eminescu introduce si natura,
ca spatiu de dezvoltare si desfasurare a ipostazei iubirii, loc ce vibreaza la starile sufletesti ale
eului liric.

III Tema
Tema textului este centrata pe iubire si natura dar este prezenta si conditia omului de geniu si
timpul.
Pe langaaceste teme apar specii lirice precum: poem filozofic, egloga si elegia.
IV Titlul
Titlul Floare albastra are la maza mitul romantic al aspiratiei catre idealul de fericire, iubire pura
promovat si de Novalis sau Leopardi. In textile celor trei semnificatia comuna este infinitul,

tratat pe teme diferite. La Eminescu floarea albastr reprezint voina, fericirea dobandita prin
iubire, nostalgia iubirii ca mister in viata, lumea rece a a ideilor si a cunoasterii absolute, dar este
si o metafora pentru femeia iubita. Adjectivul albastru semnifica culoare infinitului, a departarii
prin mari si ape, a idealui. Substantivul floarea simbolizeaza viata, fiinta pastratoare de dorinte.
V Secventa 1 si 2
Poezia incepe cu monologul fetei din primele trei strofe, monolog care ia forma reprosului,
contine simboluri ale eternitatii, ale maretiei: "campiile Asire", "intunecata mare", "Piramidelenvechite" , conturand imaginea lumii reci a ideilor abstracte. El fiind "cufundat in stele/ Si in nori
si-n ceruri nalte", semnificand un portret al omului de geniu. Iubita ii reproseaza idealurile si
incearca sa il cheme sa vina in lumea reala, pentru ai oferi fericirea terestra: "Nu cata in
departare/ Fericirea ta, iubite!"
Meditatia barbatului din a patra strofa incepe cu principiul care sta la baza ideii din din final, si
se continua cu chemarea iubirii in spatial terestru , cadru natural. El pune accent pe superioritatea
preocuparilor si a gandirii sale. Iubita este "mititica" si, desi poetul recunoaste ca "ea spuse
adevarul", se desprinde o usoara ironie privind neputinta lui de a fi fericit cu-acest fel de iubire,
atitudine exprimata cu superioritatea omului de geniu: "Eu am ras, n-am zis nimica".
III
Fata raspunde chemarii cu o alta, incercand sa-l aduca langa ea cu ajutorul temei naturii. Acesta
descrie naturii, cu elementele sale specifice liricii eminesciene -codrul, izvorul, vaile, stancile,
prapastiile. Aceste elemente vin in completarea starilor celor doi indragostiti: "-Hai in codrul cu
verdeata (chemarea), Und-izvoare plang in vale metafora-personificatoare, Stanca sta sa se
pravale/ In prapastia mareata." (hiperbola).
Apropierea celor doi are loc intr-un cadru imaginar pe care vocea feminica il creaza, mai exact
un spatiu terestru izolat , in care cei doi pot da frau liber sentimentelor la adevarata lor
intensitate.
Idealul de iubire se proiecteaz ntr-un paradis terestru unde predomina vegetaia, regimul diurn
si idea de vara data prin cromatic: verde, rou, auriu. Cldura zilei de var se afl n raport cu
pasiunea chemrii si cu iubirea mprtit: i de-a soarelui cldur/ Voi fi roie ca mrul,/ Mioi desface de-aur prul/ S-i astup cu dansul gura".
Fata este o apariie de basm (de-aur pru?), hazlie (-apoi cine treab are?"), senzuala dar in
acelasi timp naiv (Eu pe-un fir de romnit/ Voi cerca de m iubeti) i cu gesturi
firave (Dulce netezindu-mi prul).
IV

Penultima strofa, monologul incarcat de idei filozofice profunde. Isi exprima ideile si
sentimentele legate de frumusetea si perfectiunea fetei prin versul "Ce frumoasa, ce nebuna"
care semnifica admiratia fata de ceea ce a trait pentru indeplinirea visului de iubire alaturi de
iubita ideala.

Punctele de suspensie dinaintea ultimei strofe semnifica meditatia in legatura cu implinirea


iubirii ideale, perfecte, ce nu poate fi realizata, idee ce este exprimata in ultima strofa a poeziei.
Repetitia dubla Floare-albastr! Floare-albastr! poate fi considerat un stragat sfasietor, plin
de melancolie. intensitatea trairii generata de contrastul dintre iluzie si realitate este accentuata
de
acel
'totusi'.
In concluzie datorita selectiei riguroase a termenilor care au acces in poezie, Eminescu reuseste
sa creeze o muzicitalitate aparte, polisemia ce permite semnificatii multiple si rima de lux. Poetul
reuseste sa imbine cele doua teme principale, respective natura si iubirea. Oferind confort iubirii
in natura ii da sansa de a evolua si de a se dezvolta.