Sunteți pe pagina 1din 10

Revista Informatica Economica, nr.

2 (18)/2001 13

Managementul cunostintelor în societatea bazata pe cunoastere

Conf.dr. Mihaela MUNTEAN, conf.dr. Doina DANAIATA, asist. Camelia MARGEA


Catedra de Informatica Economica, Facultatea de Stiinte Economice,
Universitatea de Vest din Timisoara
Motto: „Knowledge is our currency”
Lewis Platt, director executiv al firmei HP(1)

În societatea actuala, în care accesul la date si informatii este tot mai usor de realizat gratie
ritmului de dezvoltare a tehnologiilor informatiei si telecomunicatiilor, se pune problema de
a cunoaste tot mai mult, de a sti cum sa folosesti imensitatea de informatii pe care o poti avea
la un moment dat. Astfel, în aceasta lucrare am încercat sa sintetizam terminologia si opiniile
aparute legate de concepte relativ noi, precum cunostinta, management al cunostintelor,
capital intelectual, exemplificând câteva initiative care s-au bucurat de succes, pe care le-au
avut în acest domeniu diferite firme de renume.
Cuvinte cheie: cunostinte, întelepciune, managementul cunostintelor, capital intelectual,
economie bazata pe cunostinte.

1AmCunostinte/cunoastere.
si tipologie
Definire

ajuns într- un moment istoric în care


unde pornesc ele. Urmând scara evolutiei,
mai întâi apar datele, apoi informatia, iar
cunostintele sunt pe o treapta superioara
din aproape orice loc se poate accede un celor precedente.
volum imens de informatii pe care nici o Se constata ca în literatura de specialitate
fiinta umana sau grup de oameni nu ar fi exista o multime de opinii diferite în
capabili sa le retina. Dar, numai informa- privinta definirii celor trei concepte: date,
tiile nu sunt suficiente. De exemplu, pentru informatii si cunostinte.Vom încerca sa le
a putea dispune de datele furnizate prin sintetizam si sa le alegem pe acelea care în
Internet, nu este suficient sa fi conectat la opinia noastra sunt cele mai corecte pri-
Internet, ci trebuie sa si stii sa folosesti vitor la conceptele cu care operam în acest
computerul, deci sa posezi anumite cunos- paragraf. Vom începe în mod firesc cu
tinte. Caracteristica societatii cunoasterii definitiile de dictionar, urmând a introduce
nu este faptul ca se dispune de mari nuante si sensuri date de diversi autori.
cantitati de informatii, ci ca în cadrul ei Conform Collins Concise Dictionary (2):
trebuie întotdeauna sa se cunoasca mai • Datele reprezinta "o serie de obser-
mult. Iar capacitatea de a ajunge sa se vatii, masuratori sau fapte".
cunoasca mai mult face apel la subiectul • Informatiile sunt definite ca reprezen-
cunoasterii, la fiinta umana. Asadar infor- tând "actul de informare sau conditia de a
matia este ceva extern, care se pune la fi informat."
dispozitia noastra. Cunostinta în schimb, • Cunostintele sunt "fapte sau experi-
este o dezvoltare interna, un avans facut ente cunoscute de o persoana sau un grup
noua însine, o îmbogatire a existentei de persoane; cunoasterea sau întelegerea
noastre practice, o potenta a capacitatii acumulate(câstigate) prin experienta sau
noastre operative. Informatia are valoare învatare".
doar pentru cel care stie ce sa faca cu ea: Daca urmarim conexiunile dintre cele trei,
unde sa o caute, cum sa o aleaga, sa informatiile ar fi „un ansamblu de date
aprecieze informatia pe care a obtinut-o, si care au fost organizate într-o anumita
– în cele din urma – cum sa o utilizeze. structura, au fost încadrate într-un context
Daca ar fi sa definim cunostintele, ar si li s-a dat un anumit sens sau înteles”(3),
trebui sa privim în urma pentru a vedea de iar cunostinta este „o informatie codifica-
14 Revista Informatica Economica, nr. 2 (18)/2001

ta suplimentar”. de fapt de a întelege cum lucreaza infor-


Având în vedere ideea de management al matiile si cum pot fi ele folosite cu succes.
cunostintelor aceasta notiune este mult Stan Davis si Jim Botkin(5) spuneau ca de
mai larga decât cea de informatie, data sau fapt, esenta cunoasterii ar fi „abilitatea de
capital intelectual. Nonaka si Takeuchi a învata de la cei învatati”.
vorbeau despre o spirala care urca de la Dupa unii autori (6, 7) se mai poate adauga
nivelul individual si cuprinde mai departe înca un concept deasupra cunostintelor,
nivelele de grup, organizational si inter- care ar fi stadiul suprem în evolutia acestor
organizational (4). concepte–vârful piramidei. Este vorba de
Datele, informatiile si cunostintele se conceptul de întelepciune (wisdom).
refera la aceleasi lucruri, dar definitiile se Asemenea apei, fluxul de date în continua
schimba pe masura ce ele devin mai crestere poate fi privit ca o resursa abun-
însemnate, mai valoroase, iar noi învatam denta, vitala si indispensabila. Cu o sufici-
cum sa le manipulam. enta pregatire, ar trebui sa putem canaliza
Având în vedere cele expuse anterior, în acest rezervor inepuizabil, prin utilizarea
figura nr. 1 încercam o reprezentare a unor cai noi de directionare a datelor brute
notiunilor în care sa evidentiem depen- spre informatii utile. Aceste informatii, la
dentele si elementele care le diferentiaza, rândul lor, pot deveni apoi cunostinte, care
modul în care ele evolueaza de la simplu la conduc spre întelepciune. (8)
complex. Legat de cele expuse anterior si de repre-
zentarea din figura 1, ar fi de remarcat ur-
matoarele observatii facute de Neil Fle-
ming: (9)
• O colectie de date nu reprezinta infor-
matii.
• O colectie de informatii nu reprezinta
cunostinte.
• O colectie de cunostinte nu înseamna
întelepciune.
• O colectie de judecati nu reprezinta
adevarul.
Ideea este ca informatiile, cunostintele si
Figura 1
judecatile sunt mai mult decât simple
Datele se afla la baza piramidei. Ele sunt
colectii; întregul reprezinta mai mult decât
scoase dintr-un anumit context si nu au
suma partilor componente si are o sinergie
sens luate ca atare. Atunci când se pot
proprie.
încadra într-un anumit context sau li se
Desi informatia presupune o întelegere a
poate da un anumit sens, datele devin
relatiilor dintre date, ea în general nu
informatii.
furnizeaza o baza pentru ceea ce este data
Informatiile reprezinta sectiunea imediat
si nici o indicatie pentru cum data se poate
urmatoare a piramidei, sectiune care evi-
schimba în timp. Informatia are o tendinta
dent este mai redusa decât cea de la baza.
de a fi relativ statica în timp si liniara în
Explicatia consta în faptul ca informatiile
natura sa. Informatia reprezinta o legatura
sunt date care devin utile, adica datele pe
între date si în mare masura este de sine-
care le putem folosi într-un mod util.
statatoare, semnificatia ei depinzând în
Cunostintele se situeaza la un nivel mai
mare masura de context si cu putine
înalt al piramidei. Informatiile devin cu-
implicatii pentru viitor.
nostinte atunci când cel care le foloseste
Dincolo de relatie sta modelul, el fiind mai
este capabil de a întelege modelele care
mult decât o simpla relatie între relatii.
exista în informatii pentru a le putea folosi
Modelul implica atât o consistenta cât si o
imediat sau de a le aplica în viitor. E vorba
Revista Informatica Economica, nr. 2 (18)/2001 15

complementaritate a relatiilor, care, într-o • Întelepciunea cuprinde principii, jude-


anumita masura creeaza propriul context. cati, morale sau arhetipuri (de ce).
Modelul mai serveste si ca arhetip (model, Nu putem închide acest paragraf fara a
standard), implicând atât o repetabilitate, descrie punctul de vedere al japonezilor,
cât si o predictabilitate. care au deja o traditie în ceea ce priveste
Atunci când exista un model care inter- modul de a vedea si exploata cunostintele.
conecteaza date si informatii, modelul are Câteva elemente specifice ar fi:
potentialul de a reprezenta o cunostinta • cunostinta nu este vazuta doar ca simple
(cunoastere). Cu toate acestea, ele devin grupari de date sau informatii care pot fi
cunostinte numai atunci când cineva este stocate în computer; ea mai presupune e-
capabil sa realizeze si sa înteleaga motii, valori si intuitie (hunches = instinct,
modelele si implicatiile lor. Modelele care al 6-lea simt);
reprezinta cunostinte au o tendinta de a • firmele nu doar „managerizeaza” cunos-
deveni mai auto-contextualizate. Adica, un tinte, ci si „creeaza” cunostinte;
asemenea model tinde, în mare masura, • fiecare angajat din organizatie este impli-
mai degraba sa-si creeze propriul sau cat în crearea cunostintei organizationale,
context decât sa fie dependent de un cu managerii de mijloc servind drept pro-
anumit context, asa cum în mare masura iectanti-cheie de cunostinte.
este informatia. Un model care reprezinta În ceea ce priveste originea diferita a
cunostinta mai furnizeaza, atunci când abordarii „vestice” si japoneze a concep-
modelul este bine înteles, un nivel înalt de tului consideram interesanta argumentarea
certitudine sau predictie în ceea ce priveste facuta de un guru în domeniu – Hirotaka
modul în care vor evolua în timp modelele Takeuchi (11).
care sunt mai putin statice. Modelele care În literatura de specialitate se face distinc-
reprezinta cunostinte se caracterizeaza tia între doua tipuri de cunostinte: cunos-
printr-o unitate (coeziune, interdepend enta) tinta explicita si cunostinta tacita.
a lor, caracteristica pe care o simpla Cunostinta explicita este aceea care poate
informatie nu o poseda. fi exprimata în cuvinte sau numere si poate
Ratiunea (wisdom) rezulta atunci când fi distribuita sub forma de date, formule
cineva întelege principiile fundamentale stiintifice, specificatii de produs, manuale,
care raspund de modelele care reprezinta principii universale s.a.m.d. Acest tip de
cunostintele ca fiind ceea ce sunt. Iar cunostinta poate fi transmisa dupa dorinta
ratiunea, chiar mai mult decât cunostinta, între indivizi în mod formal si repetat.
tinde sa îsi creeze propriul sau context. Acesta a fost tipul dominant de cunostinte
Aceste principii fundamentale mai pot fi în Vest. Japonezii însa, privesc aceasta
referite ca fiind adevaruri general valabile forma de cunostinta ca fiind doar vâ rful
(eternal truths) (10). Aceste principii aisbergului. Ei vad cunostinta ca fiind în
fundamentale sunt universale si complet principal tacita, ceva ce nu este usor vizibil
dependente de context. Desigur ca aceasta si exprimabil.
ultima formulare este un fel de joc de Cunostinta tacita este foarte personala si
cuvinte redundant: daca principiul a fost greu de formalizat, facând-o astfel dificil
complet dependent de context atunci el nu de comunicat sau de împartit cu altii. Clar-
poate fi universal valabil. viziunea, intuitia si sclipirile de inteligenta
În concluzie, pot fi facute urmatoarele proprii se încadreaza în aceasta categorie
asocieri: de cunostinte. Mai mult decât atât, cunos-
• Informatiile se refera la descriere, tintele tacite sunt adânc înradacinate în
definire sau perspectiva (ce, cine, când, actiunile si experienta individului, precum
unde). si în idealurile si valorile pe care persoana
• Cunostintele includ strategii, practici, respectiva le îmbratiseaza.
metode sau abordari (cum).
16 Revista Informatica Economica, nr. 2 (18)/2001

Mai precis, exista doua dimensiuni ale fundamentala: „cunostintele au devenit


cunostintei tacite. resursa, în loc de o resursa”. Cunoasterea
Prima este dimensiunea tehnica, care in- a marginalizat capitalul si forta de munca
clude tipul de aptitudini si abilitati infor- pentru a deveni ea unicul factor de
male si indefinite, adesea cuprinse în ter- productie: „activitatile de baza care creea-
menul de „know- how”. Master craftsmen za bogatia nu va mai fi nici alocarea de
or three-star chefs, de exemplu, realizeaza capital spre utilizarea productiva nici
rapid o multime de expertize, având în „munca propriu- zisa” [...] Valoarea este
urma ani de experienta. Dar adesea ei au acum creata de „productivitate” si „ino-
probleme în a explica, a comunica princi- vare”, ambele fiind aplicatii ale cunos-
piile tehnice sau stiintifice care stau în tintelor în procesul muncii.”
spatele a ceea ce stiu. Rationamentele si Productivitatea cunoasterii urmeaza sa fie
gândurile personale foarte subiective, intu- factorul determinant al pozitiei competitive
itia, simturile si inspiratia ce rezulta din al unei firme, al unei industrii, al unei
experienta fiecarui individ intra în aceasta întregi tari. Nici o tara, nici o industrie sau
dimensiune (categorie). firma nu are un avantaj sau dezavantaj
Cunostintele tacite mai contin o importanta „natural”. Singurul avantaj pe care îl poate
dimensiune cognitiva. Ea consta în pro- avea este abilitatea de a exploata cunos-
priul punct de vedere, perceptia, idealurile, tintele care exista pretutindeni.
valorile, emotiile si modelele mentale 2. Managementul cunoasterii. Viziuni si
înradacinate în noi, care sunt luate „de interpretari
bune”. Desi ele nu pot fi transmise foarte Sveiby mentioneaza ca atât printre „vân-
usor, aceasta dimensiune a cunostintelor zatorii” de management al cunoasterii (cer-
tacite contureaza modul în care percepem cetatori si consultanti), cât si printre cei ce-
lumea ce ne înconjoara. l folosesc (firmele în general, cei ce îl pun
Diferenta dintre traditia filozofica a în aplicare) par sa existe doua „curente” si
Vestului si a Japoniei poate oferi explicatia doua nivele:
motivului pentru care managerii vestici • „curentul” managementul cunoasterii =
tind sa accentueze importanta cunoasterii managementul informatiilor; raspândit în
explicite, pe când cei japonezi pun un general printre cei care au o pregatire în
accent mai mare pe cele tacite. Filosofia domeniul computerelor, informaticii (pen-
vestica are în mod traditional tendinta de a tru ei cunostinta = obiect care poate fi
separa „subiectul care cunoaste” de identificat si cu care se lucreaza în sisteme
„obiectul care este cunoscut”, simbolizata informatice)
în opera rationalistului francez Descartes. • „curentul” managementul cunoasterii =
El a propus separatia între cunoscator si managementul oamenilor; raspândit în
cunostinta, minte si trup, subiect si obiect. general printre cei care au o pregatire în
Astfel, dupa modelul lui Descartes, în Vest domeniul filosofiei, psihologiei, sociologi-
exista o traditie filozofica îndelungata în a ei sau afacerilor/managementului. Ei sunt
evalua cunostintele în mod exact, concep- principalii implicati în evaluarea, schim-
tual, iar stiintele în mod sistematic. În barea si îmbunatatirea abilitatilor umane
schimb, traditia intelectuala japoneza pune individuale sau/si comportament. Ei sunt în
pret pe încorporarea de experienta directa, general implicati în învatarea si mana-
personala. Aceasta este acea traditie gerizarea acestor competente la nivel indi-
diferita care marcheaza diferenta în impor- vidual - cum sunt psihologii, sau la nivel
tanta acordata cunoasterii explicite si de organizatie - cum sunt filosofii, socio-
tacite. logii sau teoreticienii în domeniul organi-
Peter Drucker este printre primii econo- zatiilor.
misti de seama care au subliniat importanta Deci, aceasta “ramura” a managementului
orientarii spre cunostinte ca si resursa se bazeaza pe doua curente de opinie:
Revista Informatica Economica, nr. 2 (18)/2001 17

• unul se concentreaza pe cunostinta, si Folosirea sistemelor de control si infor-


combinând definitia lui Nonaka si Sveiby, mare si conformitatea cu teluri, obiective si
s-ar defini astfel: „valoarea cunostintei cele mai bune practici predefinite nu reali-
iese la iveala atunci când sunt puse în zeaza în mod necesar competenta organi-
miscare diferitele ei forme”. zationala pe termen lung. Aceasta este
• cel care se focalizeaza pe informatie: lumea „are-totul”, care pune sub semnul
„valoarea cunostintei iese la iveala atunci întrebarii supozitiile care stateau la baza
când aceasta este facuta explicit, sub „modului unanim acceptat de a face
forma informatiei”. lucruri”. Aceasta lume are nevoie sa înte-
Malhotra (Malhotra, 1997) da manage- leaga din nou problemele puse de con-
mentului cunoasterii urmatoare definitie: ditiile schimbatoare de mediu.
„Managementul cunoasterii furnizeaza e- MC este un spatiu de lucru (cadru) din
lementele necesare în rezolvarea proble- interiorul caruia organizatia vede toate
melor critice legate de adaptarea organi- procesele sale drept procese de cunoastere.
zatiei, supravietuire si competenta pentru a În aceasta viziune, toate procesele de afa-
face fata schimbarilor care au loc în ceri implica crearea, diseminarea, înnoirea
mediu. El cuprinde în esenta procesele si aplicarea cunostintelor în vederea întreti-
organizationale care cauta o combinatie nerii si supravietuirii organizatiei.
sinergistica între date, capacitatea de În contextul societatii informationale, ge-
procesare a informatiei pe care o au nerarea de cunostinte trebuie sa constitu-
tehnologiile informatice si capacitatea oa- ie obiectul unor investitii. O serie de
menilor de a crea si inova.” lucrari publicate recent demonstreaza o
Aceasta este o viziune strategica a manage- puternica legatura între generarea de
mentului cunoasterii care ia în considerare cunostinte si procesul de inovare a pro-
sinergia dintre chestiunile tehnologice si duselor si serviciilor (figura nr.2).
cele comportamentale atât de necesare Mari companii japoneze (Canon, Sharp),
supravietuirii în „medii periculoase”. Ne- precum si unele companii occidentale si-au
voia de sinergie a capacitatilor umane si fundamentat programul lor pe termen lung
tehnologice se bazeaza pe diferentierea de inovare si obtinere de performante eco-
dintre „vechea lume a afacerilor” si „noua nomice pe generarea de cunostinte. Com-
lume a afacerilor”. paniile japoneze, care exceleaza în pro-
Din acest punct de vedere, „vechea lume a cesul inovarii productiei s-au concentrat
afacerilor” era caracterizata de medii pre- asupra exploatarii cunostintelor "tacite" din
vizibile în care concentrarea era pe pre- interiorul firmei (cunostinte interne care s-
viziunea si optimizarea eficientelor realiza- au acumulat prin experienta firmei si care
te. Aceasta este lumea competentei bazata sunt greu de transmis sub forma de
pe „informatie” ca si bun strategic si informatii). Aceste companii au motivat si
dezvoltarea se face prin controlarea stimulat generarea de noi cunostinte prin
comportamentului agentilor organizationali acceptarea unor viziuni curajoase asupra
spre îndeplinirea telurilor si obiectivelor produselor si a strategiei economice, cupla-
organizationale prespecificate. Sistemele te cu o mentalitate a organizatiei care pro-
de informare si control sunt folosite în moveaza transparenta, diseminarea cunos-
acest timp pentru a realiza alinierea tintelor si folosirea lor activa.
actorilor organizationali la „cel mai bune O societate comerciala moderna trebuie sa
practici” predefinite. Ideea este ca aceste fie instruibila, angajatii sai trebuie sa
„cele mai bune practici” îsi pastreaza în învete si sa reflecteze. Generarea de cunos-
timp eficacitatea. tinte nu presupune numai o munca siste-
În schimb, „noua lume a afacerilor” este matica, multe cunostinte pot fi generate si
caracterizata de un înalt nivel de incer- transferate si la o discutie la o cafea.
titudine si inabilitate de a prezice viitorul. Pentru aceasta trebuie sa existe o menta-
18 Revista Informatica Economica, nr. 2 (18)/2001

litate în care cunostintele sunt apreciate la este putin probabil ca ulterior, dupa
justa lor valoare. Managerii trebuie sa fie angajare, el va începe sa se documenteze
constienti ca oamenii sunt cei care poseda asupra informatiilor privind cunostintele
cunostinte, ei decid sa creeze, sa utilizeze din cadrul firmei;
si sa-si comunice ideile pentru a se lansa în Ø între procesele de lucru bazate pe
coparticipatie. Managementul cunostinte- cunostinte si managementul cunostintelor
lor se va putea aplica numai acolo unde trebuie sa existe legaturi dinamice; orice
sunt stimulate adevaratele valori. activitate trebuie sa fie examinata pentru a
se vedea daca aceasta se realizeaza pe baza
cunostintelor angajatilor sau pe baza infor-
matiilor furnizate de companie; managerii
trebuie sa stabileasca daca cunostintele
acumulate de salariati în timpul lucrului ar
putea fi diseminate în forma unor infor-
matii certe, ca o parte a activelor intangi-
bile ale firmei.
În cadrul unei companii exista mai multe
Figura 2 cai de a se evidentia daca în procesul
activitatii sunt utilizate cunostintele sau nu.
Managementul cunostintelor se diferentia- • O prima cale este de a folosi persoane
za de managementul informatiilor si prin special desemnate care sa faciliteze si sa
modul în care liderii mobilizeaza angajatii evidentieze acest fapt.
sa aplice, sa utilizeze, sa comunice si sa • Alta cale este de a se proceda la analize
dezvolte cunostintele existente. orientate pe tipuri de cunostinte în diferite
Cunostintele, ca si informatiile, sunt fara faze de lucru. Sunt companii care au
valoare daca nu sunt aplicate în adoptarea stabilit ca, pe faze de lucru, sa se identifice
deciziilor privind actiunile necesare în daca si ce cunostinte noi au fost generate si
contextul activitatii economice a firmei. daca sunt necesare altele.
Multe companii au lucrat cu sârguinta • A treia cale este utilizarea de programe
pentru a stoca informatiile privind cunos- specializate în cadrul sistemelor informa-
tintele disponibile, dar nu au acordat tice care sa furnizeze informatiile necesare
suficienta atentie urmaririi modului în care privind cunostintele. Aceasta abordare a
se aplica, se utilizeaza, nu numai în activi- fost initiata odata cu elaborarea primelor
tatea curenta, ci si pentru a genera noi idei sisteme expert ce pot suplimenta capa-
privind viitorul activitatii. citatile lucratorului.
Aplicarea si utilizarea cunostintelor sunt Aplicarea si utilizarea cunostintelor impu-
activitati complexe care, pentru a fi efici- ne ca acestea sa fie comunicate de la om la
ente, trebuie îndeplinite, în general urma- om, desi acest transfer nu se realizeaza lin,
toarele conditii: fara eforturi. În realitate, la nivelul compa-
Ø în cadrul companiei trebuie creata con- niei exista o „piata” a cunostintelor, cu un
vingerea ca organizatia stimuleaza si re- sistem de evaluare a schimburilor, cu
compenseaza deciziile si actiunile prin care vânzatori, cumparatori si intermediari. În
se utilizeaza si se comunica cunostinte; multe companii transferul de cunostinte se
Ø noii angajati trebuie sa fie angajati realizeaza cu greu pentru ca nu exista
numai daca doresc sa-si aplice cunostintele timpul necesar acestui transfer si de aceea
si sa se instruiasca continuu; curiozitatea „pretul” schimbului de cunostinte creste.
intelectuala este greu de simulat daca nu Moneda de schimb a cunostintelor, de
este autentica; daca un angajat la angajare regula, este reciprocitatea. Te informez
nu a studiat materialele documentare asu- acum pentru ca si tu ma vei informa în
pra companiei în care vrea sa fie angajat cutare problema. În cadrul unei companii
Revista Informatica Economica, nr. 2 (18)/2001 19

se manifesta si altruism, dar, de regula, poate fi formalizat, captat si cuantificat


principiile pietei sunt aplicate strict si de pentru a produce active cu valoare mai
aceea transferul de cunostinte se realizeaza mare( higher-valued assets)”.
initial ineficient, punctual sau asimetric. Cum se poate stabili valoarea unei firme?
Managerii unei companii trebuie sa facili- Multe firme cunosc foarte bine ca faptele
teze transferul de cunostinte prin stimula- si cifrele prezentate de ele în rapoartele
rea celor care genereaza noi cunostinte si financiare periodice nu reusesc sa reflecte
le disemineaza. Firmele pot sa comunice cu adevarat întreaga lor valoare. Alte
„portofoliul de cunostinte” pentru a face companii sunt frustrate de lipsa unui sistem
cunoscut nivelul cunostintelor de care se sigur pentru masurarea a ceea ce ele
dispune si cum pot fi accesate. Unele firme considera ca fiind cele mai puternice active
japoneze au organizat „camere de convor- ale lor, si anume cele intangibile (figura
biri” unde angajatii se întâlnesc, schimba nr.3): know-how-ul acumulat, experienta
idei, se informeaza reciproc asupra a ceea angajatilor, rezultatele cercetarii-dezvolta-
ce au realizat. Angajatii pot face schimb de rii proprii, satisfactia utilizatorilor produse-
informatii si în cadrul grupului de discutii lor firmei, mediul social-economic în care
din Intranetul firmei. lucreaza; pe scurt: elementele care nu pot
3. Capitalul intelectual versus manage- fi evidentiate cu actualul sistem de rapor-
mentul cunostintelor tare, care sunt greu de masurat, dar care
Întrucât orice termen se defineste cel mai determina ca unele companii sa se diferen-
bine prin felul în care este folosit, în opinia tieze pe piata, într-o economie bazata pe
unor autori suedezi (12) în momentul de cunostinte si care evolueaza foarte rapid.
fata cel mai corect ar fi sa consideram
termenii Capital intelectual (CI) si Ma-
nagementul cunostintelor (MC) ca fiind
„doua ramuri ale aceluiasi copac” sau
chiar ca fiind „gemeni”. Diferentierea
poate fi facuta daca se iau în considerare
diversele conotatii date termenilor respec-
tivi. Astfel, CI este un termen static si
necesita folosirea unui verb pentru a
descrie ce pot face managerii cu acesta (de Figura 3
exemplu: a gestiona CI, a îmbunatatii CI).
Termenul MC este activ continând el Un recent studiu britanic a aratat ca, în
însusi un verb, dar este în acelasi timp un medie, 40% din valoarea reala a unei
termen foarte abstract. Din aceste conside- companii nu se poate evidentia în
rente, autorii respectivi prefera sa defineas- bilanturile economice anuale.
ca MC ca fiind „arta de a crea valoare În cadrul unui simpozion organizat de
dintr-o resursa intangibila a unei orga- Organizatia Europeana de Coordonare si
nizatii”. Dezvoltare cu privire la capitalul inte-
Termenul de CI, folosit pentru prima data lectual, la care au participat conduceri de
chiar de catre J.K. Galbraith înca din 1969, companii, oficiali guvernamentali si orga-
a fost definit în nenumarate feluri de catre nizatii financiare, pentru a analiza rezulta-
diversi specialisti, în functie de modul în tele unui sondaj efectuat pe 1800 companii
care acestia puneau accentul fie pe europene membre OECD, s-a evidentiat
proprietatile statice fie pe cele dinamice necesitatea de a se perfectiona sistemul de
ale cunostintelor. raportare existent asupra capitalului inte-
Astfel CI este definit de unii autori (13) ca lectual sau a „activelor intelectuale”.
fiind „cunostintele care pot fi convertite în Participantii la simpozion au definit capi-
valoare” sau „material intelectual care talul intelectual ca fiind suma activelor
20 Revista Informatica Economica, nr. 2 (18)/2001

intangibile (structuri organizatorice, retele reticenta necesitatea raportarii periodice de


de desfacere, retele de furnizori, software, informatii care pot avea si semnificatii
know-how, drepturi de proprietate intelec- strategice, dar aceasta reticenta va fi
tuala, rezultatele cercetarii si dezvoltarii înlaturata în timp.
etc.), inclusiv resursele umane si capacita- 4. Adaptarea firmelor la urmatorul val –
tea intelectuala a acestora de a crea economia bazata pe cunostinte
valoare, si au tras urmatoarele concluzii: De-a lungul timpului, pâna si o serie de
• procesul de creare a valorii în firme se initiative timpurii cum ar fi crearea
schimba continuu, în ritmuri accelerate si bibliotecilor sau a scolilor pot fi consi-
de aceea, exista o cerinta pentru informatia derate ca initiative în domeniul „mana-
privind capitalul intelectual, privind relatia gementului cunostintelor”, profesii ca cea
acestuia cu capitalul tangibil si rolul sau în de bibliotecar sau profesor putând fi
dezvoltarea celui din urma; incluse în categoria „managerilor de
• organizatiile internationale, guverna- cunostinte”. La aceastea s-au adaugat în
mentale nationale trebuie sa încurajeze timp multe altele, cele mai recente profesii
experimentartile care vor duce la stabilirea din domeniul MC fiind inginerii de
principiilor generale de raportare periodica cunostinte, directorii ai CI, controlori ai
a evolutiei capitalului intelectual si a CI, s.a.
valorilor intangibile nou create; Aparuta din Vest, notiunea de MC semni-
• sa se acorde un larg suport cresterii fica un consens larg privind importanta
unui nou sistem de raportare contabila prin strategica a unei bune conduceri a cunos-
compilarea (la început) a unor indicatori tintelor. Un sondaj facut recent asupra unui
existenti si care sa se încheie prin stabilirea lot de 80 de angajati din mari firme din
unor noi indicatori de bilant economic SUA, cum ar fi Chemical Bank, Hewlett-
anual; Packard, Kodak si Pillsbury, a aratat faptul
• angajatii, furnizorii de materii prime si ca patru din cinci persoane cred ca mana-
materiale, clientii sunt implicati din ce în gerizarea cunostintelor din organizatiile lor
ce mai mult în procesul crearii noilor ar trebui sa constituie o parte esentiala sau
valori intangibile; îmbunatatirea sistemului importanta a strategiei de afaceri. Acestia
de raportare economica trebuie sa tina au mai realizat faptul ca mai au un drum
seama si de necesitatea informarii mai lung de parcurs pâna la a ajunge sa mana-
operative a actionarilor asupra rezultatelor gerizeze bine cunostintele. Din acelasi
companiei sondaj a reiesit ca numai 15% simteau ca
• noul sistem de raportare trebuie sa fac acest lucru bine.
evidentieze mai exact rolul si rezultatele Lewis Platt, director executiv la Hewlett-
activitatii creative; noile abordari vor fi Packard, considera ca firmele de succes ale
orientate catre formele de raportare în timp secolului XXI vor fi cele care reusesc sa
real pe Internet; o mai mare disponibilitate realizeze cel mai bine captarea, stocarea si
a informatiei interne presupune ca aceasta punerea în miscare a ceea ce stiu angajatii
sa vina din mai multe surse; ca urmare, o lor. El foloseste formularea „Knowledge is
mare parte a informatiei interne devine our currency” („Cunostinta este valuta
externa; în procesul raportarii se va evi- noastra”) ca un laitmotiv pentru a-si ras-
dentia distinctia reala existenta între cre- pândi mesajul în cadrul tutror organiza-
area de valori si realizarea acestora. tiilor Hewlett-Packard raspândite în întrea-
Se poate concluziona ca evaluarea active- -ga lume.
lor intangibile este posibila, contabilizarea Faptul ca temei acesteia i se acorda o
capitalului intelectual urmând a se realiza importanta tot mai mare se poate observa
cât mai curând daca guvernele vor adopta si în initiativele de pe Internet, dat fiind
normele necesare, armonizate la nivel e- faptul ca au aparut numeroase site-uri care
uropean. Companiile private privesc cu au în centrul atentiei cunostintele, cu
Revista Informatica Economica, nr. 2 (18)/2001 21

diferite aspecte legate de stocarea în banci • oferirea de cunostinte aditionale clien-


de date, împartasirea de experiente în do- tilor (de ex. corporatia Agro din SUA, care
meniu, modalitati de evaluare, evidentiere, vinde fertilizatori si seminte, prin analiza
sau pur si simplu familiarizarea cu notiuni datelor obtinute de la clienti asupra solu-
de genul celor expuse deja. De exemplu, la rilor acestora, combinarea datelor legate de
adresa http:/www.knowledgebusiness.com prognoza vremii si cu informatiile despre
se poate accesa un asemenea site, unde sub recolta, ofera clientilor sai solutii pentru
titulatura de THE KNOW NETWORK, se cele mai bune combinatii de culturi);
afla printre altele si un raport creat pe baza • crearea de noi profituri din cunostintele
unor date stocate într-o baza proprie, existente (de ex. firma finlandeza Out-
cuprinzând peste 150 de „cele mai bune okumppu, specializata în topirea cuprului
practici”, care ofera „o metoda eficienta si si alte metale foloseste cunostintele pe care
eficace de transfer de know- how si abilitati le poseda în domeniul construirii de topi-
legate de cunostinte în orice organizatie”. torii pentru a ridica noi uzine în întreaga
Pe baza a opt dimensiuni-cheie legate de lume, inclusiv pentru educarea personalu-
performantele în domeniul cunostintelor, s- lui si managerilor acestora; aceasta afacere
a realizat un top MAKE (Most Admired se dovedeste a fi mai profitabila decât
Knowledge Enterprises). Clasamentul afacerea originala, de topire a minereu-
2001 MAKE declara drept „învingatoare” rilor).
urmatoarele firme: General Electric, Hew- În a doua categorie, cea a initiativelor
lett-Packard, Buckman Laboratories, legate de structura interna a firmei, se
World Banck, Microsoft, British Petro- regasesc urmatoarele tipuri de initiative:
leum, Siemens, Skandia, McK insey & • dezvoltarea unei culturi a schimbului de
Company, Cisco Systems, Andersen, Ernst cunostinte (de ex. firma Hewlett-Packard e
& Young, KPMG, Xerox, IBM, Accenture, renumita pentru raspândita sa cultura a
Clarica Life Insurance, Royal Dutch/Shell, colaborarii prin care se încurajeaza schim-
Sony si Schlumberger. bul de cunostinte si de asumare a riscului
Interesanta este sinteza facuta de K.E. la toate nivelele, firma încurajându- i chiar
Sveiby (15) asupra unui numar de 40 de si pe cei care încearca lucruri care nu
astfel de initiative în domeniul MC, din merg);
cadrul unor firme de pe întreg mapamon- • captarea, memorarea si raspândirea
dul. Autorul grupeaza aceste initiative în cunostintelor tacite ale angajatilor (de ex.
trei mari categorii: British Petroleum foloseste CM ca un
Ø initiative legate de mediul extern al mijloc de a aduna laolalta talentele raspân-
firmei; dite în întreaga organizatie, punând accen-
Ø initiative în cadrul structurii interne a tul pe transferul de cunostinte tacite prin
firmei; intermediul unei retele de comunicatii cu
Ø initiative în domeniul competentei. facilitati multiple de tip video-conferinte,
În prima categorie, cea a initiativelor multi- media, email etc.);
legate de mediul extern al firmei, pot fi • masurarea proceselor de creare a
incluse urmatoarele tipuri de initiative: cunostintelor si a activelor intangibile (de
• obtinerea de informatii si cunostinte de ex. firma Skandia masoara astfel de pro-
la clienti (de ex. General Electric a creat in cese folosind indicatori non-financiari,
SUA un centru de raspuns la cererile fiind prima firma din lume care a publicat
clientilor, care a adunat din 1982 toate în raportul sau anual un supliment legat de
plângerile, într-o baza de date; pe baza lor, CI al firmei).
au fost programate în cadrul sistemului Cea de-a treia categorie, cea a initiativelor
firmei cca. 1,5 milioane de probleme legate de competenta, include urmatoarele
potentiale si solutiile lor); tipuri de initiative:
22 Revista Informatica Economica, nr. 2 (18)/2001

• crearea de cariere bazate pe MC (de ex. 2. *** – Collins Concise Dictionary,


IBM- ul si majoritatea marilor companii Australian Edition, 3rd Edition, Harper
japoneze încurajeaza angajatii sa-si schim- Collins, Sydney Australia, 1995
be functiile manageriale sau profesionale 3. Glazer, R. – Marketing in an Informa-
cu scopul de a acumula mai multe cu- tion Intensive Environment: Strategic Im-
nostinte de tip holistic despre compania în plications of Knowledge as an Asset,
care lucreaza); Journal of Marketing, nr. 55, octombrie,
• crearea unor micro-medii favorabile 1991
transferului de cunostinte tacite (de ex. 4. www.km- forum.org
Hewlett-Packard construieste birouri fara 5. *** – Harvard Business Review, sept.-
pereti sau eventual cu mici paravane oct. 1994
despartitoare care nu împiedica contactul 6. Gene Bellinger – Knowledge Mana-
vizual între angajati, prin aceasta crescând gement – Emerging Perspectives (www.
posibilitatile de transfer a cunostintelor ta- outsights.com/system/kmgmt/kmgmt.htm)
cite si a schimbului de valori între anga- 7. *** – Data, Information, Knowledge,
jati); & Wisdom, (http://igsrnt1.er.usgs.gov/gils/
• încurajarea educatiei continue prin in- pattern.html )
termediul tehnologiilor de comunicatie (de 8. http://www.outsights.com/systems/kmg
ex. universitati ca National Technological mt /kmgmt.htm#alb95
University din SUA sau Open University 9. Fleming, Neil – Coping with a Revo-
din Marea Britanie ofera cursuri de perfec- lution: Will the Internet Change Lear-
tionare continua via satelit unor companii ning?, Lincoln University, Canterbury,
de prestigiu ca General Electric, H-P, New Zealand, 1996 (http://www.lincoln.
Texas Instruments, cursantii putând comu- ac.nz/educ/learning.htm)
nica permanent via Internet atât între ei, cât 10. Gene Bellinger – Knowledge Manage-
si cu instructorii). ment — Emerging Perspectives, (http://ww
Concluzionând, putem spune ca manage- w.outsights.com/systems/kmgmt )
mentul cunoasterii nu este un scop în sine. 11. H. Takeuchi – Beyond Knowledge Ma-
Afacerile nu exista cu scopul de a propaga nagement: Lesson from Japan, iunie 1998
si avansa cunostinte – ele exista pentru a 12. Karl- Erik Sveiby – Intellectual Capital
vinde produse si servicii. Dar, în ideea în and Knowledge Management, 9.04.1998
care ava ntajul competitiv se bazeaza pe 13. Leif Edvinsson, Pat Sullivan – în
luarea de decizii informate în cadrul unei European Management Journal, vol. 14,
afaceri, managementul cunoasterii are de 1996
jucat un rol critic. 14. Karl- Erik Sveiby – What is Knowledge
Management, lucrare publicata în martie
Bibliografie 1996, actualizata în martie 1999, (http://
1. Dintr-un interviu la Stanford, Califor- www.sveiby.com.au/KnowledgeManagem
nia, 17 iunie 1997 (sursa: Hirotaka Take- ent.html)
uchi – Beyond Knowledge Management:
Lessons from Japan, Iunie 1998)