STAS pens ; R48 58 Say STANDARDIZAREA ROMAN CONSTRUCTI DE LEMN Prescriptii pentru proiectare Editie oficiala INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Str. Edgar Quinet nr. 6 BUCURESTI4 Elaborat de: MINISTERUL INVAPAMENTULUL Iustitutul Politehnic ‘Timisoara, catedra de constructii metalice Responsabilul proiectului: ing. oon Caraba 3 Coleboratori: — — Tustitutul politelnie Cluj LInstitutnl de construetii Bucuresti — Lustitutul de ecrvetairi yi proiectiri pentru industria lenmului — Institutul de studii yi proiectare pentru sistemuatizare, arhitecturi si tipi are INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Servieinl eonstru Ang, Paula Stinesew si materiale de constructii Avizat de: Comisia de stindardizare pentru construclii gi materiale de construetii DIRECTORUL GENERAL AL INSTIT Aprobat de: ULUL ROMAN DE STANDARDIZARE NOTA Standardul stabileste prescriptiile de pro- fectare. a constructiilor de lemn civile, industriale gi agricole. Prin revizuire s-au Teconsiderat rezisten- fele admisibilo finind seama de caracteri ticile materialulai lemnos din fark gi s-au ipletat gi dezvoltat unele dispozifii de calcul side alektuire folosite curent in constzuetiile de Temn. Standardul revizuiede: STAS | $56-49,- STAS 858-19, STAS 859-49, STAS 2085-51 si STAS 2086-51, elaborate inifial in 1949 Tespectiv im 1951. NOTICE ‘The standard states the rules for design- ing non-industrial, industrial and farm construetions. ‘By the revision, the permissible strenghts, were reconsidered’ taking into account the characteristies of home wood materal and several rules currently used for caleulating and building up the wood constructions, were completed and developed. The standard revises: STAS 856-49, STAS 858-49, STAN 859-9, SAS 2085-51 and STAS 2086-51 initially drawn up in 1949, respectively in 1951X Nerespectarca Standardelor de Stat este urmérité conform legit. EDITIF OFICTALA INSTITUTUL, ROMAN CONSTRUCTII DE LEMN DE Prescriptil pentru prolectare STANDARDIZARE . Tueriel Bl muni catil i instalagit Gt. CONSTRUCTIONS BN BOIS abtise Woon cONSTRUCTIONS Design rales Proserimtions en vue de P KONCTPYKHNH JlEPERSHITBIE meat dd projet, Mpeanueaina av npoextuposauns CUPRINS pa @ GEAERARION ee 28 CLASIFICARE Se becuco 5 3. MATERIALE ..... 66600555 oe aoc oggcenaccds 6 4, REZISTENTR ADMISIBILE 2... 7 5, DISPOAITIL GENERALE PENTRU PROTE TULOR DELEMN Ss ee 5 2 5.1, Actiuni (inedxedri) in constrnefii si graparon inetrerritor enre solicit 2 5.2, Reguli generale de pro’ bee 5 2 5.3. Reguli generale pentrw ealenl. . . 5. ae FA, Tangimi de flambaj si coeficienti de aveltete limite ee ee ws 6. CALCULUL BARELOR DE A. Ww OL. Boro supono Yo intindere aio ee vw 6.2. Baro supnse la compresinne $0605 oboe 5556 : Ww 6.3, Blomente solieitate In incovoiere 18 6.4, Blomente solicitate Ja intindero gi inewoiere. 6... 19 6.5, Flemente solicitate Ia compresinne gi Incovoiere 9 7. CALCULUL BARELOR COMPUSE . 20 Zl. Definirea barelor compuse si prineipi 20 2. Bare compuse solicitate Ia intindere axialt. . . . 20 3. Bare compuse solicitate In compresinne axial... . - 720 4, Rare compuse solicitate In compresinne gi ineovoiere . a Gringt compas ee : 25 Inlocuteste : STAS s60-40 ; 858-40; 860.85; Data jotriril tn vigoure: 01.05.1072 Heproducerea interzisé PRETO iat Ta PeePag. 4 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescripti pentru proiectare Pag. 8, CALCULUL §I EXECUTIA IMBINARILOR ELEMENTELOR CONSTRUCTIILOR DELEMN 22... cee ee ee OT 8.1. Clasificarea imbinirilor oe 27 8.2. Imbinari prin chertare 2... 20 8.3. Imbiniri cu pene prismatice de lemn (pene gi clofu 7 8.4, Imbiniri ou pene inelare netede gi dinfate. ee 0 8.5. Imbinari ou tije cilindriee 2. eee 48 8.6. Imbindri ou pene flexibile (lamelare). 6... ee ce 48 8.7, Imbindri eu euie gi suruburi pentru lemn, solicitate Ia smulgere. ... . . 49 8.8. Piese metalice intinse utilizate in constructiile de lemn. 2... 2... 50 8.9. Imbiniri tneleinte 2. ee BL 9, NOTATIT PRINCIPALE (ANEXA) 2... ee otNerespectarea Standardelor de Stat este urmérit& conform, ‘DITIE OFICIALA O4.: 6402 STAS INSTITUTUL ROMAN CONSTRUCTII DE LEMN 856-71 DE Prescriptil péntru protectare ____| ARE Construct, Tuer STANDARDIZARE Gematol ocr i foal aor Woon coNstRLErtONS CONSTRUCTIONS EN BOIS KOHCTPYKIMMH AEPEBAHHBIE Design rules Dresecptions en vue de Vétabtivement | Tpeatusenin a1m ipoexruposannn 4. GENERALITATL Treaentul standard eu rinde preseripfiile pe.tru proieetarea construcfiilor de lemn, industriale si agricole (ratind: elisificaret eoustructiilor de lem, materialele din we realizeni, disporitiile de aledtnire 51 calcul, reaistenfele admisibile ale materialn- lui Jensos preeunt si uncle date constructive de executie. 1.2, Prineipiile de caleul, rezistentele admisibile yi datele constructive din prezentul stan- dard pot fi aplicate gi la Jroiectarea construefillor de Tenn cu alte destinafii decit cele de ky pet. 1 {inind seus de condifiile telnice xpecitice construetiilor respective, daci este eazul, 1.3, _ Elementele si eonstra anaterialilua iile de Jenm se ealeuleazi in domeniul elastic al compertarii 1.3.4. Prezentul standard nu exchide posibititaten folosirii_ sia altor precedee de etleul in domeniul elastic, eu condifia ex siguranfa constaucticd si fie asigurata. 2. CLASIPICARE 2.1, In prezentul standird construcfiile gi clementele de constrnetii de Tenn xe clasifiet, tel ) dupa duwatit: — permanente, - provizorii; b) dupa conditiile de exploatare: — iwliipostito (lerite de intemperii), neaddipostite, in api (permanent saw (imp: indelungut), supuse altermativ in medin umed si useat ; ‘Date aprobir: Intocuieste : Data intrisii in vigoare Reproducerea interais 02.08.1971 SPAS #8640 S56 85060: 208654 01.05.1972 35 Pagrag 8 STAS 8565-71 CONSTRUCTII DE LEMN — Script pentru prolectare ©) dupa destinatie: — construefii civile, industriale gi agricole, — lucriri de arti (poduri, ziduri de sprijin ete), — constructii hidrotehnice, — speciale (silozuri, bunedre, turnuri de ricire ete.) 3. MATERIALE 21, Speo'ile <1: ave folosite la elementele de rezistenti ale constructiilor de len sint cele j reviizute i$ LAS 857-67 yrecum gi cele de la pet. 4 din prezentul standard. Pentru elomentele folo te constructiv ce nu necesitd calenlo de rezistenfa se pot utiliza gialte specii cu condijia ds nu modifies compcrtarea normalé a elementelor de rezisten{ii. 3 La alezerea ma’ stir Inlui lemnos se fine seama de umiditatea, de defectele yi anoma- lille admisibile j rccum yi ce ecrelarea acestora ou categoriile pieselor gi elementelcr de Ionm qroviaute in SUAS {51 17, 3.3. Moterialu? w, ye sortimente, utilizat pentru elementele de rezistenta ale construc: fillor de Jew este cus in urmiitoarele standarde: 3.3.1, Lemnul nut STAS 435-62 folosit in construcfii sub form’ de — prijini, manele, bile STAS 1040-65, — lem rotund de riginoase gi foioase pentru coustructii STAS 1294.69 si STAS 4342.68, — lemn brut rotund de mink STAS 256-67, — stilpi do fag pentra lini aeriene STAS 7498-6, — stilpi de Jemn pentru linii acriene STAS 257-70, — Jemn rotund pentru pilofi STAS 3416-60 Lemnul ccarisat se foloseste sub forma de: — seinduri gi dulapi, — sipei gi rigle, — grinzi cu doud, eu trei si ew patru fefe plane gi paralele intro ele gi grinai cu tegitur, — margin, — lituroaie ete. 3.3.2.1. Sortimentele de cherestea se livreazi la dimensiunile stabilite de STAS 942-71 pentru riginoase gi STAS 8689-70 pentru foioase precum si la dimensiunile stabilite po bazi de fnfelegero intre producdtor gi beneficiar. 3.3.3. Pentru realizarea unor elemente de constracfii mai pufin solicitate se pot folosi noile materiale zrecum i inlocuitori ai lemnului rezultafi din valorificarea superioaré a lem- nului astfel: — panel STAS 1575-60; — pliei din agchii de lenn PAL STAS 6438-67, — plici celulare de lemn STAS 1624-68, — plici din fibre de lemn PFL, STAS 6964-64, — placaje STAS 1245-70. 3.4. Materialul metalic folosit de Feguli la construcfiile de lemn (ofel rotund, profile, fel lat otc) esto ofelul normal OL 37 previzut in STAS 500/1,2 — 1968. 3.4.1. Pentru realizarea imbintrilor se folosese — guruburi pentru lemn ST.AS 1755-56, STAS 1451-56, STAS 1452-56, STAS 1435-56, STAS 1454-56, STAS 1455-56, STAS 1416.64, STAS 2349-64, STAS 920-69, STAS 95-63, — piulife STAS 926-69, — saibe STAS 7565-66. 3.42. Pentru confectionarea unct elemente de constructie (grinzi din scinduri bitute in cuie, arce cu inims plind etc.) oft gi asamblarea formelor realizate din elemente subjiri, se vor folosi cuie din sirm& de ofel STAS 2111.65, LU \CONSIRUC|I DE LEMN — Prescriptt pentru proiectare STAS 856-71 4a. construcfiilor definitive si provizorii sint date in tabelul 1 pentru ipoteza I REZISTENTE 2 ADMISIBIL! Rezistenfele admisibile ale materialului lemmos din diferite speci pentru calculul de calonl. Tabelol 4 Nr on ‘atura solicit si: Dar | oua] star Tesistente admiibile tn daNjem® Stepan 8) Tatinders th lungalfibrelae ti come tructitee maint sopuse Me efarlurt brad | gor gorun| Fag | Pop T T ] 1 |dneeveiers 4 | 200_| 190 1s5_| 19095 2 | «) fotindere fu manga fibzetor ca | 70 | 90 uo [roo | — _| nates et | eu |_85_| 100 | 100] os_| 100 x |_| Compresinne tu tungot fibretor rae | 100 | 130 | 110 | 80_| 120 95 4 | Compresiune normals pe fibre eea| 35 | 90 | | 15 | a8 | 6 | a9 | 10 |_3 | steivire tn ungut tiretor (rg. 1.) ew | 100 | 190 [aso |_so | 120 | 155 | 130 | 05 10 rm Stoivice normal pe fibre fa) Noeondittonata 4) Pe orice suprafa(a de contact (Hig. 2:3) fi Ma crestor Taterale (Ui. ©) &) Conditionata. (pe supratele de strivire hint pentra calcul) 1) Po piese de rezemare (tig. 4 sau 5) ea conditite a> hgh a 210 om 1) Pe pene prismatice ea fbrele aye ate’ noralal pe fibrele elementelor fabinate (tig. 7) ath 4p ta teanstuiters Troatate (fig. 8) 5} ye “supwatetete te teasem ate constriction ren (8.9) Steisuze sub Porfecare in lugul bnelor proveuind din ecare In planul tibrelor: a) torgitud sala 7 a tinbinari cu prag eu exestare frontal, cu lug inca de fortecare luata fn ealeut as 'niban 10 mattnum 2 (lg. 10) = Ls" pee pr'suiatice eu tibrele asezate Iu acveast directie cu fibvele elemen- telor imbinate (11) by uansversala A a" pene’ prismatice cu fibrele_ayecate Norinal pe dree}ia fibrelor pleselor Inhlew @(€g. 71 ca Forlecare in planul ibrelor, tong tudinais, | faving 41 o eouponenta tranevertala | 1a tmbinatt cu eestare lateraa, eu lun gimea de forfecare luata in’ calcul iaxiaum Sb (Ug. 13) a pentru unghiul de tinbinare 2< 90" 0) entry x 30" Forfecure tn plan normal pe disectia brelor (ig. 12) on OBSERVATIE. — AN = pinul suivestru eu risinoaseie, saletmul cu steJarul = frasinal sf ulmel eu fagul, = saleia sl auinul uegra eu ploput, 25 | 50 | 40 | 25 | 30 | oo s6_| 35 | 40 |_s0 wo | x2 [as |e | oe] ae. so fits | as | | | 4s [ss | oo | a6 20 2» asimitear® dup eum urmeaza: 45 | 30 ot | 40 st_| 0STAS 856-71 CONSTRUCTH DE LEMN — Prese i pent proiectare 41.2. Resistentole admisibile din tabelul 1 se vor Tus Ia dimensionarea elementeler atunei cind material] din care se exeeutd corespunde eategoriel in eare sint ineadrate elementole im STAS 857-67, in cazul in care clementul este incadrat: intro eategorie sujurierd fective folosite a materialului, rezistenfele admisibile se vor reduce eu 15%). 4.1.3. Pentru construetii pe stabilite conform pet. LA si L128 se redue ¢ 15% pentru constructii sau parti de construefie supuse umezirii si sede ri alterntive, 25% pentrn coustruetii sau sau ‘timp indelungat sub api, ALA, Pentru coinaje gi schele (exchisiv cele folosite la executia Detonului yibmut) rex {ole admisibile prevazute in tabelul 1 pentru construetit provizoril se vor ajar et 1.5. Pentru ipotesa I si ILT de ealeul rezistenfelo a eu 20%, respeetiv eu 40%), anente, in conditii speciale de Iueru, rezistentele adiisibile ti de coustructie care stan permanent dutisibile din tabelul 1 se vor nrajona 41.6. Rezistentele admisibile ale pieselor curbe se stabilese prin inmultirca reristentelor admisibile din twbelul 1 ow un coeticient de redncere 8 determinat in fune{le de raporiul Kia (R — yuna de eurbur’ a piesei curbe, @ — grosimea seindurii, dulapului sau a pe direolia ruxei), Valorile coeficientulu 6 se dau in tabelul Tabetut 2 Tm funetie ae T_elul sliitait rete | tating | Sik i eat dere | incove fan ose |e eee uportal os that nse reduc AL7. Pentru sectnnil tari, yreenm si ki gi elenentelor compone siune in lungul fibre grinzilor eeariste en ming (fark muchii vii le compuse en seefiuni dreptunghin re de cel putin 15 ens, rezistentele lor se vor majora en 15 , nestibite prm: cher e, ett dimensiunile Ivturilor diisibile lv incovoiere gi compre: 4.1.8. La gtinyilo compuse solidarizate en pene prismatice, rezistentele admisibile la forte care ‘ale grinzii intre pene stabilite conform tabelului 1 pet. Qa se ver reduce eu? % Ia grinzi eu pene transversale (fig. 7), 30% la grinai cu pene longitudinale (tig. 11). 41. La grinzile de legiturd, peste stilpi (cosoroabe sau babe) ss nude deformafia proveeatd de xtrivire un influenteazd siste la strivire se poate Iua conform tabelului 1 (pet, 7 strivire sub xaibi) 4.1.10. Rezistentele admisibile la strivire once, cind forla de compresiune face wn unghi 2 cu direotia fibrelor (fig. 10), se determing eu reat ia n sith stilpi (tpi) acolo existent ndunisibili @ sau eu ajutorul diagramelor din fig. 14.Pag. CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptit pentru proiectore STAS 856-71 4.1.11, Pentrn ealeulul deformatiilor clastice ale clementelor din Jenn en seetinne simpli san compust se vor folosi modulele de clasticitate E (Young) gi de clasticitate transversal /. Valorile acestor module ( si @) determinate pentra umiditatea standard a lemnului (159%) sint date in tabelul 3. Tabet a Moana de mettitaat {parcel ew directa | perpendieuter pe | fametaryt Tess ‘iureor ‘ad tetia thelr - Tisnaae modulele ky penten 4.1.12, Pentrn elemente de constrnetii din Jenm en umiditate ma de vlasticitate determinate conform STAS 336-67 sut STAS 337 umiditatea normal de 15%, 4 Hlementele portante gi de imbinare realizate din ofel normal (OL - 4.2.1, Rexistentele admisibile ale clementelor portante realizate din ofel (diagonale montanfi, tilpi inferioare ale fermelor, tiranti ete.) eit. sia color de tinbinare, innidire gi prindere (gueuburi, dornuri ete.) se itu conform SPAS 763-71.Pag, 10 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN — Preseripit pent proiectore Fig. 9 Fig 1 Pig. 10CONSTRUCT DE LEMN — Prescriptit pentru proiectare = Or Revitlentele coimivitile & otruite Pi STAS 856-71 = langinea cb farfecve -—— Fig. 13 conch? onter Favor a T Fonte toratoels deat lienreneonorm aa Ingine, lin chertin rontole nla pene Sivire pe Teal ieerazeia 5° in chert’ latarale ae 0 @ 30 4% % 6) 1 8 @ Unghiul ob shite o in grade FigPag. 12 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare DISPOZITIT GENERALE PENTRU PROUCTARBA St CALCULUT, CONSTRUCTHLOR DE LEMN Acfiuni in constructii gi gruparea actiunilor care solicit constrnetiile Pentrn calenlele constructiilor de Jenn, en excoptin elementelor sirpanted (asterenli, eipriori gi pene) se iau in considerare grupirile de incircini stabilite in STAS 763/L-71. 1.2. Elementele garpantei (astereali, eiprior si pane) se ealente: actiuni (incited) @) Greutatea proprie gi ineixearen eu ziipad b) Greutatea proprie, presiunea vintulni si fale din inedrearen en xipadi, ¢) Greutatea proprie si o fort eoncentrati de 80 daN (un om en uneltele sale). i pentru urmiitoarele ORSERVATIF, — Dack distanta dintre axcte setudurilor nu depiseste #5 em, se considers et forla concen: {cata se distsibufe Ja dona seindurl, tar daca distanta ate mat mare de 13 eon fora concentratd se d'stribule Ia o singurd seindura. Yn eax a dua strait de scindury supra ‘pase (anul de uzurd si unul de veristents) satin cazl inl strat de setndri care este sale Aarizat cu rigle transversale, se considera cf forla coneentratt se distribuie pe 1itime ae 50 em, 5.1.3. Podina de resistonti a asterelii se eale simplu rezemati. Jeazit la actinnile de la pet. 5.1.2 ea grind 5.2. Neguli generale de proiectare 5.2.1. Ta proigctarea construetiilor de lemn se vor adopta masuri si solntit constmetive, conform STAN 2925-67, care si dued la o bunt conservare a materialului folosit 5.2.2. Se vor lua mfisuri ea elementele de Iemn si fie ferite de temperaturi ridieate.De necea temperatura maxim a mediului inconjurdtor, in eare pot fi exploatate consttuct ile de Tenn se limitenzit In 53°C. 523. Dae de ‘a-1 usea in timp util, @ constructier nu provoaed inaterialw] Temnos are o umiditate mare gi pe gantier nu existi posihilitaten ‘vor adopta, sisteme constructive In eare uscirca natural formapii perieuloase sau sporirea eforturilor uniture, 5.2.4. Sistemul constrnctiy se va alege astfel incit sii permits o exeenfie gi 0 montare us. In acest seop se va folosi un numar eit mai redus de sectinni diferite de cherestea (iit spori ins’ consumul de material). De asemeni se vor prefers elemente de constrnctii ee 56 Pot realiza in ateliere si fabric, rdminind penten gantier doar operapia de montare. 5.2.5. Pentru adopturea unor lor de calenl se va ecuta en: — sii se evite transmiterea acelninsi efort en dou sau mai multe imbint ticitate (rigiditate) diferita ; — si se realizeze o ropartizare rational a eforinrilor in toate elementele compo- nente ale unei bare compuso solivituta Ia efort axial la talpile comprimate ale fermelor inniidirile si fie asezate in apropiere de noduri, Inniidirea se va realiza prin agezarea eap la cap a elementelor gi prinderén acestora intro dou eclise. Helisele vor avea o Iungime de cel putin frei ori mai mare deoit grosimea cle- mentelor de innidit si vor fi prinse eu cel putin dou suruburi de fiecare parte a rostulni agezato in seotiuni diferite ale barelor; en cel putin 4 gnruburi dack se agazi ‘cite doud sum buri in aceeasi sectinno transversal. Aceasts din urmi prevedere se aplied In innkdiren barelor late (mai late de 16...20 em); Ia clementele intinse, ofortal trebuie transmis pe cit posibil axial, pentru a evita solieitérile suplimentare datorith excentricitifii efortului de transinis. olutii gi sisteme constrnetive cit mai eorespunzitoure ipotere de clas- . Reyuli generale pentrn ealeul 5.3.1, Caloulul eforturilor si al deformatiilor elementelor constructiiloy de lemn se va fice dupii metodele staticii construefiilor. avin neti (in urns 5.3.2. Elementele portante din Jenn eu seefinne sinpl seiderii slibivilor din sec{iune) de eel putin 40 em? si minimum jumitate din aria brut @ sectiunii. Grosimea sectiunii slibite trebuie si fie de minimum 4 ém, iar a sectiunii brute de minimum 6 cm, In cazul elementelcr portanto eu seot inne compusi realizate din seinduri bitute in cuie incleiate, trebuie ca grosimea minimi a unei piese (seinduri) si fie de minimPag. 13 CONSTRUCTH DE LEMN ~ Proscriptii pentru preiectare STAS 856-71 2,4 om gi sii aibii aria seofiunii transversale de cel pufin 14 om, Grosimea pieseler elemen- telor cw scctinne compusa incleinte, mt este limitata inferior, iar superior se ree: m1. 8 nn depiyeased 3,0 cm, Daci se folosese plici de furnir la realizarea secfiunilor compuse, grosimen acestora trobuie si fic de minimum 10 mm gi sa fie realizate din cel putin 5 stra- tri. 5.8.3. Le ealoulul construcfiilor de lemn nm s0 fine seama de eforturile suplimentare ce iau nagiere din cauza variatic’ de temperaturd, a uscdrii sax umflarii Iemnului. 5.34, Nw so va fine seama in ealeul de efortul favorabil al forfelor de frecare, Snsk se va fine Seana de efectul defavorabil al freekrii (eind duce Ta eresteren nnghinlui dintre direct cfortului de strivire 41 direetia fibrelor gi cind determing aparifia cferturilcr suplimentare) 5.8.5. Caleulul barelor gi sl prinderilor acestora in noduri in cazul unor eforturi alternante s0 va faco pentru 1,3 ori efortul maxim (de intindere san compresiune) din bark, dac& acesta nu provine mui ‘din zipada san vint 5.343. La stabilizea deschiderii de ewleul se vor avea in vedere urmitoarele: 5.3.6.1, Grinzile simply rezemate, care se sprijink direet pe zidirie, se vor considera et au deschiderea egali cu lunina golului majorathé ou 4%. Rezemarea acestora direct po zidirie se va face po col putin 20 cm in age del tneit st mu xe depigeased rezisteufele admisibile (in lomn gi zidarie). 5.3.6.2. Grinzile simplu rezemate, caro se sptijind pe stilpi sau grinzi de lemn, se vor consi- der ci ano deschidere egali ou distanfa dintro axele pieselor de rezemare. 5.8.6.3. Deschiderile grinzilor continui so vor considera egalo en distantele dintre axele reaze- anolor In camul grinzilor on conteatise (fig. 15), deschiderea (1) ce se ia in considerare in alent va fi: — pentru traveile 1 gi 2: 1 — pentru traveea 3: L Fig. 15 5.5.0.1. Deschiderile de calcul ale podinilor continui (care 86 calculeaz& conform pet. 5.1.3 ca grinzi simplu rezemate) so vor considera egale cu lumina dintre reazeme, sporita eu 10 em, insi cel mult distanfa dintro axele reazemelor. 5.3.7. La grinzile incovoiate trebuie evitate slabirile fibrelor marginale in zonele de soli- citare maxima. Adincimea maxima admisk pentru chertarea zonei intinse » elementelor care transmit reacfiunea la reazeme (fig. 16) este limitaté de urnvitoarele conditii: y >5 daN/em? aso h 3 daN/em* a = 0,25 b a=05h in care R — reaofiuner pe reazem, in da: by sik —latimea gi inalfimea sectiunii, in omPag. 1 sas 856-71 | CONSTRUCT DE LEMN ~ Pes pentru proiectare Fr bo Fig. 16 Pentru yalori intcrmediare ale rapertului faa se va deten prin interpolare liniara, m) h>18 em a= 03h 12h <18 om a = 0th he 12 em a=0,5 hb So va adopta valoarea minima a lui a rezultatd din eondifiile I gi IL. 5.8.8. Lungimea porfiunilor taiate (fig. 16) trebuie si indeplineased condifiile : c>h gi gota Se recomanda ea tiierca si nu se faci in unghi drept, ci oblic (fig. 16, linia pune- tata). In cazul eind in apropierea rezemelor sint forfe concentrate mari se iiterzive execu- tarea chertirilor. 5.3.9, Pentru stabilirea sistemului geometric al fermelor gi al grinzilor de lemn en perete plin, se recomand’ ca indltimea acestora hm (distanfa maxima intre axele celor doud tapi) sai s¢ determine pe baza rapoartelor : In = qi pentru ferme dreptunghiulare sau poligonale In =-(+ =) T pentru ferme triunghiulare 1 1 in (5 -4) I pentru grinzi de lemn cu perete plin. in care: 1 deschiderea de caloul 5.3.10. Barele fermei vor fi centrate dupa schema statied respectiva. Acolo unde din cousi- derente de ordin constructiv, nu se poate evita o prindere excentrici, se va fine seama in ealoul de solicitarile suplimentare. 5.3.11. Sigofile calculate ale elementelor incovoiate, determinate pe baza incircirilcr in constructii fird aplicarea coeficientilor dinamici, rau’ de obosealé hind in considerare see- fiunea bruté a elementelor, nu vor depigi valorile sigefilor admisibile date in tabelul 4. In caloul nu se considerd deformatiile elastice sau permanente ale tmbinirilorPag. 15 CONSTRUCTI DE LEMN ~ Prescriptit pentru profectare STAS 856-71 Tabelut 4 Valnareasigeilon ain vite) ts fete de schtea (pentru DDenumireaelementelor de construct oasatilelemeice tlle Detinitiv Grinzite editor de rulare pentru poduri rutante man ‘ale gi pentru. grinzi tulante 1300 CGrinaiie iilor de rule pentru eaructoarerulante tisu0 Grinaile socundite ale platformelor industriate etna] ‘nu sustin lial ferate san utiajeeane produc ibragit. | {/250 Grinzite plansector dintre etaje 1350 (Geinaitedeoperiytu gi plangcelor poduritor erie dit elewuenge ou seetiine untars sau com ‘usd, cu exceplia eelor bate teu 000 Ferme element subliri batute tn eule 109 00. ementele sanpantel, pert itor i Iuminatoruly pene 91 eaprior 0 uso dstereald aso 1130 ‘oliile acoperisulul 1400 300 Figle sh stlpgori in planul peretilor Ys00 1200 Shrosurile-geamurilor i200 i200 5.3.2, So recomandi ca grinzile cu seotiunea compusi, solicitate Ja incovoiere simpli si he execute eu o contrasigeatd egalt cu sigeata produsi de inciredrile permanente plus jumi- fate din sctiunile tempornre de lungi duraté cu aplicare intermitenti. de care nu esto suspendat tavanul, se vor executa eu 0 contrastigeatt de 200, iar cele care stportd gi tavannl, se ‘Vor exeotita. eu 0 contrasigeatd conform 5.8.13. Ferm mininucm 1 pet. 5.3.12 5.3.14, La sintemele static nedeterminate este necesar’ o verificare a eforturiler gi a defor- mafiei structurii in ipoteza deformafiei imbinarilor eu valorile din tabelul 0. ‘Tabelul 5 T eeormae | mm) Vatorite acestor deformatit corespund ‘potezei ed tn clementele tmbinarit se realizeazd eforturi unitare egale cu reviston{ele edmisibile, Pentru. efor- {uri mal mlet se vor reduce valor! eformatillor tm aceeapl proportie = tmbinari cu pragur| suuinidiricaplacap| 15 = fmbinari cu tije eb Iinarice 20 = Imbinirt cu pene de cotlee fel 30 = fmbindr) eu elojurl 40 La sistemele static determinate, cu desehderi mai mari de 15 m gi eu inilfimi mai mmici decit cele previizute la pet. 5.3.9-86 vor verifica numai sigetile pe baza -deformatiilor imbindrilor date in tabelul 5- 5.3.15. Bforturile unitare caleulate, nu trebuie si difere de rezistenfole admisibile, corespun- aiitoare ipotezei de calcul, decit,ou 39% in plus sau 5% in minus, dacé elementul de construc- fie nu trebuie dimensionat constructiv. 5.4. Lungimi de flambaj si coeficienti de zveltefe limita 5.41. Lungimile de flambaj (f) ale barclor ou secfiune simpli, solicitate 1a compresiune, se iau din tabelul 6 in funefie de modul de rezemare la capete gi intermediar.Pag. 16 STAs ese-71 | CCONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescift pent proiectore Tabet 6 Bare op selane apt ooaprinate ST wo w w ” | Modal de_rezenare ie 7 E n"tneweare tw y { {w Langiien de Hams} a [i oat cee |ecee onuitaas) 5.4.2, Lungimile de flambaj (J) ale barelor grinzilor cu zibrele se iau conform tabelelor 7 5i 8. abet 7 = Grit er ab Sime a Tanginea de Rana) Cs eementr taps | dianonte 91 monte tm plana gent [a t aa] a 4m care: 1 lungimea elementului intre nodurite teoretice de Ia capetele; 4, distanta tntre nodurile fixate tmpotriva deplasdril clementuiul transversal planulu! grinetl ‘Tabelal Zibrele tnerucgate gl prinse tntre cle tn punctal de Intersectie Schema grinait Directia de flambaj | Reta tmtre Ny 41.8, | LUngimee de flemba) fy 4 diagynatetor fm planut grins . 4 Mm 05 IML > IN, compresiune tn bara ce se caleuleazd la flamba}; ‘contra. diagonal. Valorle positive reprezinttntind INL si INgl “valorite absolute ale eforturiior ‘Ny §tNy cele negative compresiuni. Ler eedee Pag. 17 CONSTRUCTI DE LEMN ~ Prescripfii pentru proiectare: STAS 856-71 imilo do flambaj tn planul cadrului pentra stilpi eu sectiune constant, se iau egale ou de 2 ori lungimea reali a stilpului (1 = 2t.). La stilpii ou seofiune variabila in trepte (cu o singurik treapta), Iungimea de flambaj se calculeazi separat pentra fiecare parte fa stilpnlui. Pentru partea superioari a stilpului, Iungimea de flambaj so poate Ina egalé cu Tungimea ei reali dacé capiitul superior al acesteia este impiedicat mi se deplasezo (reze- mind po contravinturi longitudinale, acoperig rigid etc). Tn caz contrar, Inngimile de flambaj pentru ambele piirfi se vor lua de 3 ori lungl mile reale ale pArtilor’stilpului. 5.4.4, Lungimile de flambaj ale stilpilor in plan normal pe plannl cadrului se vor Ina egale eu distanfa dintre legiturile care Impiediek deplasarea In aceasti directie. 5.4.5. Coeficientii de zveltete (2) ai elementelor comprimate, nu vor deptisi valoarea_ maxima admisibilé (22) din tabelal 9. enetat 9 Cofitetat de avstete Denumiren elementslor Comers | Comat Genninve. | PoW298 1 | a grinat x atbree i are ES Mini dlagmate9f'montati de reazem 1 — celeate elemente 200 2 | sti princi 150 Stitt secundari (pentru perl, sapraluminatoare, ee) 9 akbre| 15 ile stor cu echune comand 3 | content 200 6, CALCULUL BARELOR DE LEMN CU SECPIUNE SIMPLA 6.1. Bare supuse Ia intindere axiali Barele supuse la un efort de intindere axial (Ni) se verifich eu formula: ™ . Soon (2). in care: Aq aria seofiunii nete a harei: slibirile existente pe o portiune de maximum 20 em masuratd in Iungul barei se consider in aceeagi sectinne transversaltt a barel 6.2, Bare supuse Ia compresiune axial Barele supuse Ia compresiune axial se verified: 4) la compresiune, eu relatia: on coe ) tn care: An se ia conform pot. 6.1. 7 JY, efortul de compresiune d) la stabilitates, elastics. ou relafia: wPag. 18 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare in care: ® | coeficientul de flambaj minim al baret care se di in tabelul 10, in funefie de Amar sau so calouleazs en relatia: ay fa e=1- oa pentru <5 {100 (3) 3100 == pentru 9, > 75 ro | A. aria sectiunii de caloul a barei Tabetot 10 | a] o | 1 ofales 7 [8 | ° 0} 1,000 | 1,000 0.900 | 0,008 0,008 10] 0902 | o'900 ost | one oon 20|_o'968_|_o'sos ost | 0.950 0933 30] 0,226 | 0,023 0.008 | o,ona 0.878 40] ora | o'sae O85 | oleae 808 50 |_o's00_|_o'7ne ovrer_|_ 0758 740 ora eo} ona | oo oor | 0.002 oat | 0, 9 70] 060s | o'sa7 0'562 | 0380 sas | oso | one 80 | ‘ovass_|_oli72 ona0 o.409_|_ors00_|_n'3e1 80] os | osr4 030 0320 | 0,823 | oats 100] o's10 | 0:04 ost ort | ozs | oe. 4110 |_ 0/250 0334 o226_|_ozs | _ nin 120] 0215 | o2t2 e201 | o.t08 0.189 | ota is0| aa | ofat om | oltm ites | asin 440 |_oft5e_|_oltse oni _|_ojta7 oir |aitso 150 0138 | o.t20 oat | 0,120 0.135 ico | Oo | 0:120 Os | one on 70 |_0{307_|_o:100 oji02_|_ on ‘oom 180 | 0,096 | 0.095 0.02 | 9.001 0.088 480 | O18 | or08s 10s | thost 0.079 200 | 03077 | Notind cn Ay gi An aria brut respectiv nett ale sectiunii celei mini solicitate, se va fine seama de: pentra soctiuni fri slébiri sau cu slibiri care nu ies la margine gi Ja care aria slabirilor nu deptgeyte 25% din seetiunen brut se consi- deri A = As; — pentru seotiuni ou slabiri care nu ies la marg’ ine dar Ja ca rilor depisegte 25% din sectiunea bruti, so considerd A — pentru secfiuni eu slibi i simetrice care ies la margine se consider Cind stabirile ce ies Ia may une exeentries. ) la condifia de rigiditate (aveltefe) Inngimea de zveltefe nu trebuie si depii- feased valorile admisibile de la pot. 5.45. t nesimetrice, bara se caleuleazit Ia conipresi- 6.3. Elemente solicitate 1a ineovoiere 6.3.1, Blementele supuse la incovoiere so verified cu relafia: la incovoiere @) a forta thietoarePag. 19 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare STAS 856-71 in care: W, modulul de rezistent& net pentru punotul gi sectiunea cea mai solicitaté a grinzii, I momentul de inertie brut al seetiunii in raport eu axa principals de inertie per pendicularé pe planul de actiune al solicitirilor. 8 momentul static in raport cu aceeagi ax’ a ariei care alunecti, JM momentul incovoietor in sectinnea cea mai solieitati Ia incovoiere, 7 forja tiietoare in sectiunea cea mai solicitaté la Innecare, + efortul unitar de lunecare in dreptul planului determinat de axa neutra, in secti- anes cea mai solieitata, } lipimea sectiunii in planul in care se caleuleazs efortul Hlementele solicitate ln incovoiere oblici se verified cu relatia: Me, M, tat ) Veriticares barelor pachet in raport eu axa y — y paralelé eu rosturile se face finind seama de deforniatia elementelor de iunbinare, eit rela{ia: (9) fin care: A conform pet. 7.3.2.1, % conform relafiei (5) in funetie de coeti stabileste eu relapia : ientul de zveltete dy = why (0) in care: “reprezint& coefivientul de zvelte{e al barei stabilit pe baza momentului de incrtie sia ariei intregii seotiuni a barei, tH coeficient de majorare a lungimii de zveltete al barei compuse care se stabilegte ou rolapia: (21) © aimensiunea sectiunii transvercale a barei, paraleld ou rosturile, in cm; dimensiunea sechiunii in sens perpendicular pe rosturi, in em; % lungimea de flambaj a barei in m; * numéral rosturiler dea lungul edrora elementele de imbinare deformindu-se pob permite Iunecarea reciprocé @ elementelor componente ale barei. fn tabelu! 11 se di numarul de rosturi pentru diferite seotiuni de bare in raport eu axa fapi de care se face calculul Ia flamba; % numirul efectiv de sectiuni do forfecare distribuit pe 1 m lungime a barei in fiecare rost ; k coeficient de ealoul ce se ia din tabelul 12; ‘mm = kb numarul minim de sectiuni de forfecare ale elementelor de imbinare, pe metrul de lungime al unui rost; k,= "4 raportul dintro numirul efectiv gi numérul minim de sectiuni de forfe- Mm cate pe un rost. Valorile k, gi x sint date in tabelul 12. Pentru caleule, relafia (21) se mai poate serie: flier a (22) b= //1+—-- -/ ~ & ke ‘Tabetal 11 % %, md ly | pat F sf seetfani allelic ee Noman ge restart @) [2]? a 2 2 a 2 2 pent cale.| = vo ® 2 2 ° ° | 2CONSTRUCTII DE LEMN Prose pentru proiectare STAS 856-71 Tijele cilindrice se agazi in rinduri transversale respectind distanjele previzute la pot, 8.5.2.2. Distanja maxims intre dou’ rinduri transyersale invecinate nu trebuie s& intreack ao 7 ori grosimea elementului celui mai subtire din parchet, pentru a evita pierderea stabi- litafii unui clement izolat. Imbinirile aleituite rational si economic pot avea ky = 2...4. Dack necesititile imbinirii sau sortimentelor de care se dispune pentra elementele de lem sau pentru tijé, impun, ce poate lua k,> 4, respectind dispozifiile constructive ardtate mal sus. Pentru barele dimensionate constr ctiv se poate Ina Ie = 0,5. ‘Tabelul 12 Goeficientut Ky pentray | Cocficlentul k pentrar Compresiune stincovotere Compresiune| [Compresiune st ineovoler Fetul egaturtor | i legat ‘Compresiune| OBSERVATIE. — > (cin) dimensiunen sectuni transversale @ bazei paralelé cu rosturile, ‘4 em) diametrut til eilindee. 7.3.2.3. Bare cu fururi lungi gi bare cu eclise continue (fig. 17 4, c) a) Veriticarea barelor in raport eu axa @ — o normal& pe rosturi se face cu relatia (18) in care se ia A = A, (aria clomentelor principale) si gs determinat in functie de coefi- cientul (24) in care: Iy« momentul de inerfie al elementelor principale, Is, momentul de inerfie al elementelor secundare, te lungimea de flambaj a barei compuse in raport cu axa » — 2. b) Verificarea barelor in raport cu axa y — y paralel cu rosturile, se face conform pet. 7.3.2.1 b cu precizarea cd in caloulul Inia, gi al lui e se ia: 4=4, Tn ths (25) in care: Iyy §1 Iy momentele de inerfio ale clementelor principale gi secundare in raport cu axa at A, aria seofiunilor brute a elementelor principale, 73.2.3, Bare ou fururi sourte (fig. 17 ). 4) Verificarea barelor ou fururi scurte in raport ou axa @ — @ normal pe rosturi, se face ea pentru o secfiune plini, cu relatia (18) firs a se tine seama de fururi; b) Verificarea in raport cu axa y — y, paralelé ou rosturile, se face cu relatia (19) in care %, se determin’ conform pet.°6.2. b in funefie de coeficientul de zveltetd echiva- Tent 2: care so determing cu formula:STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prese i pentru proiectore (a+ Dat (26) in care: m nuniirul de elemente componente; i coeficientul de zveltefe al unui element izolat dat de relatia: in care: [, distan(a intro dows fururi scurte; i, raza de giratie a sectivnii unui element izolat in raport eu axa 1— 1 din (fig. 17 a) OBSERVATIE. — In cazul eind sectiunea compust soticitaté le com Sau ae 0 lunglme redusd, atu se va determina fit steveticientul iyo (netinind seama de Tegatur Jucieaza’ independest). eslune are un nomndr mle de legaturi 1 coelicentul dy (aga cum a aratat) 3 presupunind "ca" tleeare element 7.8.2.4. Bare compuse ou zibrele (fig. 17 ¢) san cu perete plin (fig. 17 f). 4) Verificarca in raport eu axa @ — @ a barelor compuse, cu zibrele sau on perete plin, se reduce la verificarea in raport cu axa @ — @ a unei bare eu fururi seurte, Cocfi- cientul de zveltete al ficedrei ramuri se stabilegte cu relafia (26) in care eoeficientul de eub firime al unui clement se ia: pentru barele cu zibrele, unde Z, este distanfa dintre doua noduri conseeu- * tive de pe aceeagi parte a barei, iar i, esto raza de giratie a unui element in ruport cu axa 2'— 2 paraleli cu @ — @ (fig. 17 gi 17f). dy = 0 pentru barele eu perete plin. b) Verificaren in raport cu axa y — y, ce face cu relatia (19) in care 9% se deter- mini in funcfie de 2; caloulat cu relatia (26), in care se introduce: =r, = 0 pentru ambele baro ou zibrele sau eu perete plin, — lifimea ® (om) care intré in expresia (21) se misoari perpendicular pe planul z8brelelor sau a peretelui, — numéral secfiunilor de forfecare n, reprezinté sectiunile do forfecare ale tijelor cilindrice din toate rosturile dintre zibrele sau perete gi tilpi, — numirul rosturilor se ia r= 2, Daci coeficientul de zveltete 2, al unui element separat dintr-o bard eu zibrele com: primat centric, este mai mare decit toeficientul de zveltefe echivalent 2 al Darel. intregi ‘obligatoriu s0 Va face verificarea oo Fig. 27 8.1.2, Clasificarea imbinirilor dupti natura solicitirilor Ia care sint supnse: 8.1.2.1, Imbinirile prin chertare solicitate Ia strivire si forfecare: 4) imbinsri prin chertare frontald (fig. 29, 30, 40), 5) imbinari prin chertare lateral (fig. 35), ¢) imbinsri en cep (fig. 37). PmtPag. 29 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prese pentry proiectore STAS 856-71 8.1.2.2, Imbiniri cu pone prismatice gi inelare solicitate la strivine si forfecare: a) fmbindri en pene prismatice si clo{uri din lemn (fig. 41, 42, 43), b) Imbiniri en eclise en tacheti (Tig. 21) ¢) tmbindri en pene inclare notede (fig. 46), a) tmbiniri en pene inclare dinfate (fig. 45). 8.1.2.3. Imbinitri eu ti imbinate la strivire: a) Tmbiniri on tijo cilindriee (enie, Imloane, dornuri gt gtiftnri) (fig, 48, 10, 51), b) Tmbiniri en pene flexibile (pene flexible de lenm san metal) (fig, 53, 54), cilindrice gi pene flexibile solicitate In ineovoiere, iar elementele 8.1.2.4. Tmbingri en enie gi surnburi pentru Jem solicitate In snmlgero (fig. 55). 8.1.2.5. tubi 8.1.2.6, Tmbiniri incleiate solicitate Ia forfecare (fig. 57). ‘iri en piese metaliee supnse Ja intindere (zbanfuri) (fig. 56), 8.2, Tmbindri prin chertare B21. Generalitati a) Tmbindrile prin chertaro asignrt transmiteren eforturilor de la o pies Ia alta direct prin suprafaja de contact: corespunzitor piisniti. Tmbinirile prin chertare so earacterizeant pri — deformatii mari, in prima faz a solieitirii initiale, pind In reatizuren contact perfect intre supmifefele care transinit; efortn], = deformatii mai miei, in faza a dona a soli tmlui intre piese. b) Piesele unoi tmbiniri prin chertare se prind intre ele prin san hexagonal, seoabe ete, caro an en rol — menfinerea contactului intre suprafetele care transmit efortnl, = impiedienrea deplasirilor relative intre piese. unw ‘vii dnp realizarea contae- mburi en eap pitrat de eforturile a de slabirile tn caleulul do rezisten{i al imbinirilor prin chertare nit se {ine seam: pe care ar putea eventnal si le preia clementele de prindere gi se {ine sea de seefiune pe care le produc ¢) Nu se recomandi. imbiniiri en chertare mix mis atit prin praguri cit si prin alte mijloace de enie ete). _ De agemenea nu s¢ recomandi imbiniri ta care efortnrile se transmit coneomitent prin praguri care pot avea deformafii diferite (fig. 28 } si 28 ¢, pragurile din pilot respectiv din talpi inoireindu-se mai mult deeit cel din eileii). (fig. 28 a) Ja care efortul este trans- inare (gnruburipenten lem, saraburi,30 STAS 856-71 8.2.2.1, La imbindrile frontale eu prag se vor avea in vedere urmiitoarele date constructive: 4) Direetia guruburilor de solidarizare se va Ina perpendicular& pe planul tesiturii astfel oa prin stringerea buloanelor si muse produck forfe tangentiale pe plannl tegiturii care ar putes deplasa o piesi fat de cealalti. Bulonul trebuie si treted pe ett posibil prin mijlocul tegiturti (fig. 31 si 33). Pentru unghiuri «<_30° direotia buloanelor se poate ina i perpendicular. pe axa esei eu contraprag, trecind aproximativ prin mijlocul tegiturii (fig. 29 gi 30). Fig. 29 In camul ei existi subgrinda (tig. 29 si 30), ca va fi astfel aledtuita inett sueubn- Tile si treaet simetric fata de tegitura ei (in eazul uni sueub prin mijloe). Diametrul gurubului se va lua aprosimativ egal en 1/25 din Iungimea Ini gi ect putin 12 mm, Dac natura constructiei o permite, in mod excepfioual se pot pune si seoabe sat zbanfuri ca in fig. 32, Pig. at Pig. 32 4) Ta imbiniiri ew prag simpln se reeomandé Inngimen pragulni lp > 10 hy gi Ip > > 2K insi minimum 20 em. Pentra ealeul fy << 10 he §i ly <2 h (fig. 29). Ja tmbiniri en prag dubln se recomandi: p> 10 hye, p> 2 h gi ly > 10 Pentru eleul se vai Ina ins Tyy < 10 dyes ho < 2h SL by <1 he (Cig. 30). ¢) Inltimen primmlai prag (adineimea chertirii hy.) trebuie si fie minimum: 2 em pentrn grinzi eoarisite; 3 em penta grinzi neecarisate si maximum: SEH a nodnite de reazem ale gringilor eu xibreles Lhe nodurite intermediare ale grinzilor en 2ibrele sat Ja elementete eu © geosime mai mied de 8 e1 Inditimea colui de al doilea prag (i,.) va fi mai mare eu cel pn{in 2 em deceit inal. fimea primului prag si va fi limitatd tn Taport cu indltimea grinzii chertate (h) ca si in evmul de mai sus, 4d) Tesitura pragului se recomanda a se face normal pe axa piesei eu contraprg (tig. 29 gi 30).Peg. 31 CCONSTRUCTI DE LEMN ~ Frescrpti penta poictre |_stas es6-71 Dac contrapragal este complet inecat in piesa cu prag inclinarea se di dupa bisee: toare (tig. 33). Fig. 39 So recomanda ca muchia superioaré a celui de al doilea prag si fie agezati in axa clementulni comprimat (tig. 30). ¢) Se admite transmiteres efortnrilor Ja prag gi prin intermediul unui edleti, respec~ tindn-se conditia ca transmiterea efortului si se fac numai prin edleti (fig. 34 a, b, ¢) ret 8.2.2.2. tmbindrile en prag, ou chertiri latemale (fig. 35) nu se reeomandi; se admit: numai la imbiniri pe reazem.Pag. 32 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare 4) Lungimea pragului 1 trebuie si respecte constructiv: > 20em G1 hes VOB. ») Langimes activi de calenl la forfecare se va Ina: Uy 510 hie gi SBD. ¢) Adineimea chertirii trebuie si fie: he <0,25 b la piesele on doud chertiri (simetrice), J. 50,5 b la pieselo ou o chertare (asimetrice) d) Grosimea minima (b) a ecliselor trebuie si fie cel putin egali eu 1,26 a, reeo- mandindu-se a se lua: ) = 1,5 a, in care «@ esto grosimea dulapilor tmbinati. #) Tubinivile prin chertare Interala se vor asignm on suruburi de stringere. 3. La imbinirile de prehingire prin chertare, se recomanda respectarea datelor construe- tive conform fig. 36 a, , ¢. a) Pig. 36 4) Cind tmbinaren este supusi si Ja un moment incovoietor (tig. 38 b, ) legiturile (uruburi, zbanfuri, ete.) trebuie verificate In actiunea acelui moment. }) Nu se recomandi tmbiniri prin chertare en slibiri nesimetrice deoarece produc momente in bare datoriti dezaxi +i oforturilor. 8.2.2.4. Imbindrile transversale prin chertare ale grinzilor ew stilpii, vor respecta datele constructive conform fig. 37 a, b. § aPag CONSTRUCT DE LEMN — Prescriptii pentru proiectare STAS 856-71 3 ‘Transmiterea efortului pe suprafata de contact dintre stilpi gi grind se face prin strivire normal pe fibre la grinda gi in lungul fibrelor la stilp. Din suprafata do contact se va seidea suprafata cepului. Adineimea locagului va depisi cu 0,5...1,0 em indltimea cepului, Rezemarea grinaii rotunde pe stilpi se face prin tesirea grinzii (fig. 37 0). Nu se recomanda chertare fri tegire (fig. 37 ¢) 8.2.2.5. Imbindri frontale in genunchi, care transmit efortul numai prin strivire pe supra fetele de contact, se vor face conform fig. 38 a, b, 0. OBSERVATIE. — Imbinarea in care planurile de contact sint {alate dupA bisectoatele unghiurilorexterioae, so recomanda tn eazurile 2<40" sau > 51” (tig. 38.0). tn cazurite elnd unghiul are 0 ‘Valoare euprinsa Intre 40.90" se vecomanda Imbinarea din fg. 38 ¢ Heristenfele admisibile la strivire ayye te inn ca pentea imbindet prin ehertari frontale ‘nind seama de tnelinarea Tibrelor pleselor fala de normela Ia planul de contact, iar in azul imbindrilor dupa tre planar! (fig. 38 6, 38 e) se lau ex peutru Imbinart prin cher tart laterale (tabelut 1) Fig, 38 8.2.2.6. Tmbiniri frontale ortogonale ou tegitur fird prog (fig. 39 a) se admit: in cazul pie- selor fécind un unghi intre ele 2 > 75°. Cind «< 70°, suprafata de contact se taie oblic, aga fel ea unghiul 6 > 75° (fig. 59 2). a) 4 Fig. 89 823, Caleulul imbindrilor prin chertare. 8.2.8.1. Caloulul imbinirilor frontale ou prag simplu (tig. 29) consti in: 4) Verificares’ eforturilor unitare normale de strivire, cu formula: rea < cure (37)au STAS 856-71 CONSTRUCTH DE LEMN ~ Prescriptii pentu prolectare in care: x efortul total din piesa en contraprag; Ay aria activa de strivire. by ‘Verificarea eforturilor unitare tangenfiale, en formula: (38) in care F, = Nz- vos x proiectia pe plamul de forfecare a efortului total din piesa cu contraprag, A; = 0-ly aria activ de forfecare, care in caleul s0 limiteaz la max. 10h, gi max. 2h dact este mai mare ea aceste valori. ¢) Verificarea Ja intindere a barei in secfiumea cea mai slibiti, se face cu relafia (2) sau (11) dupé eum efortal de intindere (2) treco prin centrul de greutate al secfiunii nete sau prin centrul de greutate al seofiunii brute, Iu relafia (11) se -va introduce: MaMa (39) in care: ¢ excentricitaten efortului de intindere (;) fa{% de centrul de greutate al seofi- unit slabit 4) Veriticarea gurubului de solidarizare se face cu relatia: KiN 1,5 dy pentru clemente intinse, 8, > dy pentru elemerte comprimate, SE Pea | tie, Distante (6,) dintre centrele a dou pene inelare conseeutive (tig. 47 a) trebuie wb By >2 dy. ; @) Fig. 47Pag. 42 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare In cazul taierii oblice a eles Sy > Ay NS 07 entului (fig. 47D) distanta (S,) trebuie si fie: dy pentru elemento intinse dy pentru elemente comprimate. 8.4.2.8. La imbi fate) de awelayi diametru yi de 8.42.9. Intr-un vind se pot ageza cel mult trei pene inelare consecutive. ile unui clement de coustrucfie se vor folosi pene inelare netede (sau din- uceeagi indlfime, 8.2.10, Sortimentul de pene inelire nelede folosite in construetiile de lemm, se di in tabe- Md Tabelul 13 Diamcteal interior dy i Huimin pene ty Pevinwetral pened Grevtates ye bueat Stabirea seetiunit dulapulul produsa | deo pana Diametral survbulel a Dimenshunite salbel Dinsensiunite eusimen —*| cu ‘minime ate dala, [Se —_—}_S pilor athe Calculul imbinadrilor eu pene inelare netode gi din Caleulul imbinirilor eu pene inelure netede, eousta im: a) Verificarea penelor inelare, cu relafia: Llu (64) in care: L efortul transmis de o pana inelar oy sfortul admis pe o singurd pani (eel mai mic dintro Zaps i Lay) detorminat in: = Conditia de strivire, cu relatia: Lops = Dp + dy + os (65) fin care: 0s = 80 daN Jem”; by inilfimea penei inelare; d, diametrul interior al penei inelare. — Condifia de forfecare, cu formula: Lisp te (66) te rezisten{d admisibild 1a forfecare care se caleuleazi eu relatia: cai (67)Pag. 43 CONSTRUCTII DE LEMN — Prescriptii pentru proiectare STAS 856-71 in care: se ia din tabelul 1 (punctul 8); este coeficientul de neuniformitate a distributiei eforturilor unitare tangen{iale pe suprafata de forfeeare si care se ia: 0,125 pentra imbindrile care transmit un efort de compresiune 0,250 pentru imbindrile care transmit un efort de intindere; ] lungimea planului de forfecare, care se in ly = dp; ¢ brajul de pirghie al cuplului de forfecare gi care se ia: 0,50 6 pentru dulapi eu pene inelare pe v singura parte, 0,25 6 pentru dulapi eu pene inelare pe ambele pirfi, b find grosimen aulapului., ‘Dacd efortul ce actioneazs asupra imei pene face sei pe care se produce efect on Goeficientul A dat in tab nghiul a eu directin fibrelor pie de strivire t0dlct0d | >104 | 9 fp ny ilfimea hy = 10 tp..12 tpy Grosimea penolor flesibile de ofel se it ty = mea by = b (eguli eu Kifimea grinzit). 8.6.2.6, Distanta @ dintr axele a doud pene flexibile de ofel trebuie sit fie: a> 25 ty 30 tp. erminarea efortuluiadmi- e il poate transite o pam, din: 8.6.3. Caleulul insbindrii eu pone Iamelare de Tenn consti in dot sibil Zai (cel mai mic dintre Luc sau Lui) pe 4) Condifia de strivire a lomnului Diag = 11 Oph am b) Condifia de incovoiere a penei Tas = 50 by (2) «a efortului admi- 8.64. Calculul imbindrii ew pene Jamelare de otel sibil Zar =1Zes pe care poate si-l transmnita 0 pani Las =16 bp + hy. 8.7. Imbiniri eu cuie gi suraburi pentru lemn, sotieitate In smulgere BTL. Ta imbinarile eu cuie solicitate ke sinulgere (fig. 3 @), efortul admisibil de snl gere al cuiului se deterusina eu relat ia vonsti in deter Mow =a de in care: a diametrnl eninlni, in em (pentru euie cu diametrul mai mare ea 0,5 em de = 045 em); low lungimea de ineastrare a euiului, in em, se ia: low > 10 de ln 2 h (he geosimes seindurii); som Tezixtenta admisibili la smugere pentru cui, care xe — pentru lemnul de riginoase useat: tam = 3,6 daN Jom? — pentru Temnul de risinoase verde sim umed: tom = 1,0 duN jem’, Som wet| beh “Pom w dim> 20 EE *Pag. 50 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru groiectare: 8.7.2. La imbinirile ex guruburi peutru Jenn solicitate 1a smulgere (fig. 55 6), efortul admi- sibil do smulgere a surubului (Neon) se caleuleaza ex formula: Noam = + d+ bw + Tam a) in care: d — diametrul surubului, in em, pe porfiunea nefiletatit, lm Tunginea do fncastrare a surubului, in em, care se ia in considerare numai po porfiunes filetati, som rezisten{a admisibili ki smulgere care are valoirea pentru lemn de riiginvase: 5 daNjem*, 8.8. Piese motalice intinse utilizate In construefiile de Tema 88.1. Geueralitafi 8.8.1.1. Piesele metalico (guuburi, platbande, tiraufi, zbanfuri) utilizate in coustrucfiile de lomn servese atit pentru realizatea unor elemento intinse a fermelor, arcelor §i stilpilor (montanfi, tilpi inferioare, diagonale, tiranfi) eit gi pentru asaimblarea pleselor de lemn intro ele (suruburi, euie etv.), 88.2. Date constructive. 8.8.2.1. Intinderea tirunfilor se realizeazi prin stringerea piulitelor previzute de obicei Ia ambele capete, Pentru a inlitura degurubarea piulifelor de la extremitapile guruburilor si tiranfilor sint’ provaaute coutrapiulio. 8.8.2.2. Pentru mirirea suprafe{ei de strivire dintre piulift gi lemn, la capetele tirantilor pune cite o gibi. 8.8.2.3. Datoritd actiunii corosive pe care o au agen{ii atmosferiei asupra ofclului, grosines ima @ pieselor coufertionate din ofel lat trebuie si fie de 6 mm, iar diametrul n al pieselor rotunde de 12 nm. 8.8.2.4, Nu se recouandi folosirea platbandelor cu litime mare, deoarece acestea favori- xeusil aparijia erapiturilor g1 putzezizes lenmului. 8.8.3. Caleulul piesolor metalice intinse utilizatein con- struefiile de lemun. 8.8.3.1, Calculul suruburilor gi tiranfilor se face la efortul de intindere (N,) cu relafia: oot CK. on 3) in care: Aq sectiunea neta » surnbului sau tirantului (in zona filetat’); K. coeficient de distribufio a efortului de intindere intre barele tirantului, K, =1,0 in cazul unui tirant eu o singuri bark, K, = 0,8 in cazul tiranfilor eu dowd sau mai multe bare; ou resistenfa admisibilé 1a iutindero pentru guruburi gi tinaji din ojel (STAS 163/1-71).. | { |#4 Pag. 51 CONSTRUCTI DE LEMN ~ Prescriptt pent proiectore STAS 856-71 2, Caleulul zbanjurilor (fig. 56) se face la efortul de strivire (N.) ou relapia: y, a= < ms (76) bo ) lifimea dulapului, cc Litimea aripei cornierei zbanfului, respectiv Witimea platbandei curbate (fig. 66). Imbindri ineleiate » Generalitagi. 8.9.11. Inbinirile incleiate inkiturd posibititatea defornatiilor independente @ elementelor eomporiente, asigurind o comuportare inouolith intrege’ plese 8.9.1.2, Pentru realizarea imbindrilor civiuriie pe band de fenol, rezoreino 51 melam cazeind-ciment. 8.9.1.8. Bforturile unitare minime de rupere la forfecare ale imbinarilor iueleiste, siut date tn BTAS 857-67. 8.9.1.4, Nu se admit imbiniri incleiate, solicitate Ia intindero perpendicular’ pe direotia fibrelor. 8.9. vor folosi (conform standardelor in vigoare) o-formaldehid& si pe bazi de cazeind sau . Suprafefele de incleicre trebuie si fie netede gi find impuritsfi (praf, azehi ete.) 8.9.1.6. Imbinarea scindurilor gi dulapilor in piesele incleiate se exeoutd sub formi de: a) Imbiniri pe toati litimea gi cap la eap (fig, 57 @)5 0) Imbinari pe suprafeye tegite (tig. 57 2); 6) Imbiniri prin aliturarea seindurilor sau a dulapilor (fig. 58 a, 8). 8.9.2.1. tinbinirile cap la cap se folosesc la bare comprimate, la bare drepte tneovoiate in zona centrald tntinsa slab solicitaté ea gi in zona comprimata, precum gi in zona interi- cari slab solicitata a pieselor curbs. 8.9.2.2. Imbindrile pe suprafefe tesite se folosese Ja elementele intinse, preeum gi in zonele fntinse, putemic solicitate ale pieselor supuse la incovoiere sau flambaj. Indilfimea zonei intinse la care trebuie ficute aceste imbiniri este de aproximativ 0,10...0,15 din indlfimea total a sectiunii transversale gi se realizeazé in cel putin doud scindur! din fiecare zoni (fig. 58). La grinzi tesirea se face cu panta ¢/l = 1:10, la arce cu panta eff =1:6, c find grosimea scindurii, iar ¢ lungimea tegiturii,Pag. 52 STAS 856-71 ‘CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptié pentru proiectore Grint Arce Yei0-at6)h + |B. Thaw.c95)n oa meas 8.9. 8.9.2.1. Pentru execufia elementelor de construc{ii incleiate se utilizeazi numai elenente din Tenm ecarisat. . Dato constructive gi elemente de caloul. 8.9.2.2. Lungimea minimi a scindurilor, dulapilor san riglelor ee se wlilizeazi Ia confeofio- nurea clementelor incleiate trebuie si fie de 2,5 1, iar grosimea weestora de maxinmum 50 min: Grosimea pieselor utilizale la arce nu trebuio si fie mai mare de 1 : 300 din raza minima de eurbura. tie ponittimes slemontelor do Tem tnoletate ce ve intretaie sub un unghi 2 trebutio st ie pentru: a) 2 = 90 de: 10 cm eind se foloseste elei de fenol formal- 8 cin eind se foloseste clei do ear dehidii b) a = 45° de: 12 em cind se foloseste clei de cazeit 15 em cind se folosesto clei de fenol formaldehida. 8.9.2.8. Distanta dintre inbinirile exp la eap invecinate trebuie s& fie de minimum 20 gro- simi de seindur’, iar intxe imbindrile tesite (lumina intre capetele tegiturilor) de minimum 10 grosimi do seindur’. 8.9.24. Rosturile longitudinale vor fi deenlute ex eat fin de 2 ori grosimen elementelor imbinate 8.9.2.5. Intr-o singuri sectiune fransverstli se poate admite intreruperca a maximum 1) din numiral total al scindurilor sau dulapilor. 8.9.2.6. Dintre variantele de agezare a inelelor anuale in pachetul de seinduri incleiate, agezaren_ convergent. a inelelor anuale esto cea corectit (fig. 59 a) fat de ayezarea alter: nanta (fig. 59). ZN aaPag. 58 | stas 856-71 CCONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptit pent proiectore 8.9.2.7. Flementele componente ale nnei constructii de lemn ineleinte se aleitniese din dife- rite cntegorii de material lemnos (STAS 857-67) In fnnetie de destinatia piesei gi in raport cu natura gi mirimea solicitirii, conform fig. 60 Cotegoria F. _ << Core fu 3 ‘afego |, 6 SH He ee (G, >47E ap) eect | & Fig. 00Pag. 5t STAS 856-71 CONSTRUCTH DE LEMN ~ Prescripti ANEXA, NOTATEE SPRCLALE Notatit Denunaleea Unita A Avia unt scetia emt Ay __| Aria seetiumit peute ent An celiunil note emt Ay__| Aria diageamet torte taictoare | aax.em | Ay __| Aria supratetet de forteeare = emt P__| Fonts aan Fy __| Forts de fortocare aan i Moment de inertte Moment de Moment de inerie al seetiunit nete Iyx__| Moment de inertical pieselar principale fn raport en awa a3 emt yy | em Im eyport ew axa gy cmt Ing_| Moment de inertie al pieselor seeundate in raport eu axa s-2 emt yy | Hdem tm vaport ou axa gy emt Fort de luneeare ort admisibil Ye stevie iisibit la forerare nt incovoietor Moment tncovaietor fn rapnrt ew axa 3-7 My _| Hem tn raport en axa yea aN N | Forts axiata _ a Ne__| Port axiala de eompresiune aan Ni__| Forts avintk de intindere _ aN N¢_| Ponta de fortecare [Laas Na_| Fora de strivire aan Moment statie al nei suprafete emt 7 __| Forta ttietoare ans » Dimensiune, laflmea nel section '»__| Lat mea net pene. t Sigeat slastiog em fa__| Sigeats elastion adeisibitn om, a Dimensivne, inaltimea ned sect _ om. e__|_Aatneime de erestare = em tiy__| Arattimen pened om Raya de givatie [ast este raport ew asa em tn Fanart ow axaCONSTRUCT DE LEMN — Proscripti pentru proiectare STAS 856-71 1 | evederen une jie tnginer une pessannginen ned eas te, |e ooticiont de 2yeltefe ln rapart eu axa ye Cocticient de sporire a zveltetet Cooficient de eveltele in raport cu axa 2 Gocficlent de svritele transformat in raport cu asa yy @ Coeticient de flanibal = Ge Goeticient de flamba} In apart ew axa ee - cae |_Resintenta adnsibila ta compresio Heristonta whmisibila ta tneovoicre Tetistent admisibild ba steivine aNjenst cus | existent edit te minders taNien Te _[ mevstntt admit te frecare anew?