Sunteți pe pagina 1din 42

r. trHSEtrE& EffEATA. GENERALESAYE

Pfoteza total5 este o piesd

proteticl cu ajutoruI

.qi;;

;f"d

cdreia se inlocuiesc

toli dinlii ahsen{i

mdxilar modifica_te

de pe un maxilar

ii*CI:1f,"pir"i"fr#"j-;il:

--------

- --

totare. E<renta-

esenfial de starea.'d;

A*i"1i" toiria.

Proteza totald este

Pi'oteza tctald

mijroaJ'de #atam;*; ai-J;Ir,ljei

medieului'stqmatolog,'l#

efectiv lucrarea."'nteaicui-

lii pFiE goale t1 ulumaiirard-cand ;

sauttmorilard.,

ti;;a toti ai"til ,i;r; "" maxilar

pe ambele inaxilare.---

ur-rna ";r:;te-p"

""fe

d"e tratament,

Lfrilil"-telhnicianu-

pune ja

ri"#i"rfi

cdnd se pier'd toli dinfii de

po?t"

li,conte4ionatd in

eele clinice revenind

iui

dentar care 'executE

dispozi$ia -tehnicianului dentar .*pr;;G

rie de indica!,ii scrise refenioare ii

a acestora.

;;r"tia'intermaxilard si o se-

;d#;

ai"uii, tiiiiiiifi';Hl'i;;

E$.enQtia

totaiS es-te intdlnitS in

rotati s*

complicafiile ei;

general la v8rsta inai::tat5, de

sv

ori chiar la varstd

.

.Edenta{ia

medie, iar foarte r# poate fr *;;;;i-t le.'"-"-'

irrrtule E,'re,ii,tai]

t

,

totale sunt,

mr-rite r*L'r1v

L- :tj'enL"Ui?i*iur" -- m.ai intai.

reduse,apoiintinse.

caueele

-

-

-

$Ttttl":

caria dentard qi

in ordi5rea ifibeven{ei, un'nrtoarere:

paradontopatiilel

factorul iatrogen. reprezentat de tritamente'stomatologice neco-

afectiunile tumorale;

traumatismele.

Consecinlele - edentaliei

totale sunt:

tttlburdri de masticatie

strnt datorate pierderii dinlilor qi

;";ii;;Lf*.,

ea renrltat o fragmentare insufieientd

-

llr^-fiq.*tiv,.

au

aj,r"se ,r'ii*r in tu_

a.Iirigntele .rrrl gr*, dig*;6;-p.o"ocand-imbotndvirea sto-

nutritive este instrfi-

rnaeului Ei intestinuiui, iar resorblia principiilor

eienki;

tulburdri fizionomice -

-in.

sensut

qiel$e_rea dinfilor

ror.

modific5 raportul celor

*"r.*r"l;ii

";;f;-

i1

cute tegu*urrt

il;ple;tca.acteris-

tdf4ul*

^i"]L-.i*

nasului,

---

-----' --r-

rrp,g;;;;;.

d.oye maxitiare

-

i"i"it"t*,

up*

.apryfielii

bbrajii

ciale se modificS,

buzete qi

se infundd,

gurul,cavitalii bucate. Toate u*.t" modificdri j;;

tic

eclentatului,total bimaxliar,.

al_fefei, cu apropierea

mdndtor profiiului

m*"itEl"trndril;

:"irt*r

mento""i"i'qtirtuj'a"

de pasire (fig. l)i

.\l

l

:l

\\-

{\-- \-

Fig-. 1, ?ulburfiri fixitln*:mic* $rr

edenta{ia tota}& himxaxil*r&. ltficp**

'

rarea

etaittlui inferlsr al

feiei,

s-. rourIl*r;rtiv crE *taiul xr:ediu,

pierderea dinlilor modificd tubul fonic re-

prezentat de cavitatea bucalir, ia,r limba nu mai intElneqte suportul pe

tulburdri d,e fanfiie

de fona{ie se

tuturor dinlilor:

-

cara se sprijind

modificdritor

cu disparifia

"la emiterea ttnor consoane numite dentale. Instalarea

face treptat, da.r devine caracteristicd odai6

---- tul.burdri psihire -

rnodificdrile de mai sus, dar in mod. deosebii

cele fizionomice care trddeazi starea de edenta!.ie qi rnarcheaz5 imb5trA-

nirea, preocr:pi intens pe pacienlli edentali total. Acestia sunt triEii, de-

primafi, t^reptat se instaleazd o labilitate psihici

marcat5, intre

p.rin lipsa de in{eiegere qi colaborare in timpul tratarnentuiui.

alteleo

il. CAMPUL FROTtrTtrC EDEN?A? TOTAI,

',

Cdmpul protOtic cuprinde totalitatea lesuturi.Ior c.u care proteza vine

contact. Aceste lesuturi

mu-

in

sunt: crestele alveolare, bolta

palatind,

coasa

ciinic

rea

ce acoper5 aceste

gi

linguale,

precum

al

pacientului

formaliuni, mucoasa

Ei

fundurilor de sac vestibu-

palatul dur

examenril

Examina-

lare

qi patratul

mucoasa situatd la treeerea dintre

moale. Aceste forma{iuni sunt puse in evidenld la

eclentat total,

stabilindu-se valoarea,lor.

rnodeluh-ri Cazului respectiv ajutd

la evaLuarea unor structuri ale

ctmpului protetic.

CAmpul

unor modi"ficdri

protetic edentat total este rezultatul pierderii dinlilor qi e

consecutive. Astfei,

procesul

alveolar in

eare s-au situat

catre,

pe

masura.tre-

dinfii se restructureazi devenind creasti alveolaiS

cerii

fi.mpului,

suferd procese de atrofie Ei rezorblie accentuate in condi-

fiile neprotezdrii. Modific5ri apa; qi la nivelul cortdilului mandibular qi

Fig, Z,

trIoditic5ri ale condi-

Iului mandibular $i pantei

a *

tuberaulului articulan:

la-dentat; b -

tatul tr:tal.

la,eden*

t

t

t

:

I

I

t

I

I

l

I

l

F

3. R'?*cfi€i**r,qa aaraghie-iui

EIrtst,d!fouEef "

tinrt

i::ai

ffi pantei tutl:ercu'lului

s&-

se apiatizetr* (fig.

(rig. 3).

desci'lis

cnestele alrreotrare +i

rilor -*

articr-ilar el cavitAHi gLen,oicte, forrna{iuni care

z). Ile aserxenea unghiu]. manclibuiei cl'evine

Carnpt T ptotetjc se ln:parte in ci.oua uoge:

i

,

er;sfi d,e sprijin Cu - Car"e prCte Z& vine tn

d,L

Po'Ita

paiatind

cere cupritotg IYlucoesa

4li

!.fiq-

Ia nivslul

contact qi care cuPrinde

neutr5 la nivelutr funCr-r*

zr:nei ,,4h" (fig" 5). im

zann" rte rnen"$inere

rle sac vestibulareo linguale Ei

aceast* zon* se situe.az| n:arginile

protezei.

Fig, 4.

Zona rle spri$irx

& c&rmp'*Iui Protetic"

Fig,

5" Hona de Elen*

{inere a ffifuBui Sre-

ioyry

gi vo--'

Elementele c6mpului

protetie Po! prezenta

varialiuni de

l"C p"u""rn +i p"fri""ruitt5li specifi|e. Din

acrexte motive trebuiesc cu-

noscuie,in arn5nunt.

CftESTELE AI,VEOLSRE

Crestele alveolare srint

reprezentate de proelni*lt*.I"- intraorale ale

qi-sunt rezultatul restruetulnrii

prezenta fory4e qi volum

oaselor maxilare. ag to"*a dL potarcav5

;;;Jil"ii"

p;;**Ior

dti;;#. Aittel,

*"

"fri*

"uo*r.;

poi ti mai

-1ta

aisp#r-ite

nefavorahiiii.

Crestele favorabile

lateral clt haza

ilveolare. Pot

proeminente,

rnai pr'r{in proe^minente, Eterse

crestelor poate

fi favorabil5 sau

in fcrma unui triuughi echi-

{fig- S},

cu, coeln& rotund5

rnandiUUal. Forma

se lnscrlu in sec{iune

nlm qi

qi inallirnea de 10

Fig. 6. Creast* alve.*Bara €ayorabi3&:

sagital*; b

a -;;1ir-ine

secligne frontald"

'i

I

t

I

!

I

l

T

Fry.

7. Cr*ast;a

atvep!,ar& dtl

f*rmr*

Eame*

IarE"

Fi.g. Ii.

Cr"eastE -*?IY*q$'

}fir& 6teitls*"

\*-*F,1,rt"\*-/

Fig.

S.

"&

CreastE

stegatlvS.

Cresteie nefavorabiie suutcele strbliri cte forrni 1*":h:,1-llte^.-ii: 'lterse

U1 irr acee'a".-si categori*,.:,rlrl

eitraclii

incluse crestele eu

laborioase insolite de

ffe. ifl-r;" n"suti; ltig,

i"frtl*u inegail

pierderea

rezuitiie'in urma unor

sulistanlei osoase (fig' 10)'

E'ig. X.#, Creste &1*

v#Gl&re irtegale"

Fig. tr 1, Taabe- .$

r*zitate xitarH"

8ft8- 1

ffffi

FiS.

1?".- ' TubercuB

pirif*rtEI"

de tube-

Extrernit5lile

distale

a1e crestelor alv-eola,e- sunt

reprezc'ntat-e

rnaxita;1?,i;.ili +i'ee t,rr:ercuiii.pirityli

maiilar6 poate

fi voluminoasfr in

:redus (fig-. 13)

ia mandibtim (fig' 12)'

sens sagi'ta1-sau trans-

sau poate

fi

stears6

rozitaii ra

Iuberozitatea

versal, poate p"*;;;;;;

1fig.

sau

U3 ante::iaar5-

14). n*Aro"iJ;;; Trp*ii1l" lor poaierli,

ext::aciii laborioase-

"'oty*

?uberculu]"

Piritorrn face

parte

ciin

Pe el se inserd

cauzatl de paroclontopaiii

c*rnpu1 protetic mandibuiar pria

pterigomendibqlar' I

-ligainentutr

t

gtti,i

ti

TT

f,.,

\i ;-'lr*-**-,-"-"+ry-rf"'s-'-*

L.*LL.r.*r,^--

L-l

r-gr-

-f

it

,4

Fig. 1"3. Tuberozit$li

[E]exilare:

+ voluminoas* in

sen:i

a

s,ens sagital; b

voluminoes6

in

transversal; c

Fig, 14. ?T}urcltrit${i E&3-

xilare:

k) *

;tears6'

t:

I

I

I

i

FiS,

X5. Fresiusli osEur,.ttre

priliuate in t+talitate de

crs,stele

ilEve*Iarff v*I&ssi-

n$&$er

Fig,. Lfr. Presiuenr

oc'la;rale desc*rtnrjLi-

$e de are.ste ia[t'€cc*

lare reduse.

I'uSerozitatea rnaxilari qi tuberculul piriform

ra,Zorb foarte lent datoriti

unei

sunt '''zone biostaticet'

*ru *

structurdri osoase cleosebiie'

Crestele alveolare bine reprezentaie

au rol in stabilitatea orizontalit

" protur*lor. De"asemenea ele preiau

;*i;r;l*.-I.,

cea mai mare palt1 a presiuniior

cu suprafali ma1e, presiu-

de creste

cazui crestelor bine reprezentate,

arite'octuzale'sunt transmise d-e,

proteze in perimetrui oferit

itig. tfi qi sunt bine suporta,te. in cazul -cry1teio5

ffii"F'rldus5,

;;;;'J.

Ei nu

presiunile ociuzale avAnd

pfu""iil"'ofrfi"*,ttig.

sunt suPortate.

alveolare oblice,. cu su-

direclia verticalS sunt descom-

16), au un efect'nociv, acceleriind airofia

Crestele .alveolare lamelare qi cele Eterse, int"llnite indeosebi Ia n:rur-

dibr-tl5, nu au capacitatea de a suporta e1:.*iYllu-ocluzale'

Foarte raq, tq

fata hllglral5

a mandibuLei,

afii torusui mandibuiar

Ae"torrn5 relativ

.

in

zarr? prernolarilor, se

circularl Ei de mdrime diferita.

EOLTA PALITTINA

Eolta palatinE

formeazi peretele superior

a}

cavitdtii bueale.' T-a edbn-

tatul total, }:o1ta p;i;ii;t forrneazl 9 Rarte

marind

a campului protetic maxilar,

suprafafa-'acestuia. in afar6.de aceasta, este de remarcat cd atro-

d;;*"binnuen1aproteze1orestedernic5importan!5.

Bolta palatinl: este forn:atd

din apofizele

palatine ale oaselor,maxi-

lame1e onizontale a1e osu-

avea diferite forme: adflncd

i""" .rrrite^pe iinia medianl in \3 anterioare gi

ffi p"#;;'ii-r

i;'i*oorttttoira (fig. 1?). Poate

Fig. g?. C*gtlpsmeltte9e h'e}$ii

PaLatiffie'

I

l

I

I

I

a

*, f'l I

,l

ffidie sau^Piet& Poate avea f,orme.

{ogival6},

tin care

fi

Fig, ?8, F*reEae aB* bt>ltii glala-

e *

tine:

a*jf,ncii; b

me<tie'

Piat*; c #

(fig. 1B)' Pe lini1r 1t9dlen'5'^le

hEri*i si pozi{ii cliferite {fig

?*.- 1s}

tcrusr.rl Pala-

a -* situa[ i-tnterior; fu -* situet pc*teriar; c # sitiiat in cele

'i

313 aie boilii 5-ralatine;

&IUCO:tSA CAIVIPULUI FI{0TEjIIC

crestere alveorarg qi bolta palatind'

Este o fibromucoass ce -aqoperd

av6ndosrosime'li11i#i*3rur-'u;5fS;raT,xlij"*,,l,**L?I

;$

F[g" 80. Zsns .de EGLI-

eoasfl Six6:

a L13 anterioard, T0*

zitienle

;fi

-"-

rnrn;

.,b :

mecie,

'0,5

relilienla

F

1i3 Pcs-

S_3-t mrn; c

#tiour6,

reziiienta 1,5*

7, !Tlr$.

ierentiauiiH"i'''[ttE'o*'.*t,'*"lefix5'neutra

qi

Tr-*- de n*ucsas6

+*are

'poli'a

p'alatin'E

--fi*4 ^acoper5

(fig'-20):

qi "t#;*

La

prezint5 trei zone

nivelul

Ufi[*'-furutine

cliferite, in

f*nc[i;'de ffiuI

ei- de elasticitate seu

cornpr,imaUllitate, numila

rezilienla :

xrrucsasa este ua*["ffi a;-;:

0,5 rnrn.

Ryi1ienla

ei este de

pr.eri"te i"g_Ioqe*i nurnite,

aproape

rugi palttiTY

pe lrnra

grupl3*

qa

nruco&$ffi

retrg:111-

care sunt- aiEpi**

E::edi0-sagitala

Iui cintifd

, [ntre

fcrm

.L,i

pg,rpendicular

ittdate

inapoia

qi caie sunt

tr*i-itff:

?i'linia ***ianr,.inapoia

centrali

. ,syperiori,

papitra

-ioi'

;;;i=i"i

eazb o p,roemieen,-;;;iffi

il.s

I

I

I

-/

I?

d

I

I

I

I

I

I

I

t

t

:

il

:

:

I

I

r:

h

in 713

n:e{lie. niuccasa este relativ

alveaiare n:tu coasa este

submucos in

sr:blire +i aderentd cle ss. La ni-

asem&r:Staare ce}"ei ctin trelrnilb

de la i:acient la paciei:i, cr_rprin-

r,eir:l creste lcr

i anterioard' qi n:edie, clr gro,s,ilrre variai:iI5

s5 intre S,5.*1 rnrrl;

prinde glande Ei

-

zilieniE de 1,5-2

in 1/3 posteriqarS, in

fesut

mm.

Mucoasa'care

dreptul molarii,oir, mucoasa este neted5. cu-

strat gros. Din acrest motiv are o re*

grosime qi o rezilienti

acoperl crestele alveolare are o

tiiferita Ia maxilar qi la

0,4 nrm.

mandibula. La mandibulS rezilien{a este de 0,8--

Tuberozitatell maxilard qi tuberculul pirifonn sunt acoperite de mu-

coasd aderentE.

Zana de mucoas6 neutrd sau pasiv rnobii5 se afIS la periferia

canrpu-

iui p:rctetic unde mucoasa fix5

se rdsfr6nge spre cea mobild. La'mu*itrar:

vestibular qi 1a nivelul zonei

,,Ah( si-

Zona

dur la palatul moatre (fig. 2i).

evidenld pronunlar:d

se aft5 Ia nivelul fundului de sac

ru.ltii de-a lungul trecerii de la palatul

.*,{hs pcartE acest nume deoarece poate'fi pusd in

b\

Fig,

21. Soura de rmueoas5

rleEh* la mexlfar:

b

a -

vedere

sagitalii;

r,-edere transversal{.

f

i

l I

.T

i ! t

t

E t t

Fig.

23" Eona ele EErtr-

c*esh neLetre [a rtrr&E]-

diberlE.

Fig.

23.

Mucoasa

m*hit6,

$}!nlul

La .mandibuld zol1a

mucoasei neutre 'se afll la. nigelul

acoper6

-;;;;A:-nu

buzele,

obra-

face

fundt{ui de sac

jii,

-

-o,Ahtt.

vestibular qi lingual (fig. Z2).

ryobiH

"ufrinab

bucat

zana de mucoas.a

f,rucorsa care

r'5lul palatin qi ptanEeul

(fig'. zB). Aceastd

parte din 'cdmpul protetie, dar fiind

iituada i:r afara ri*it"f"r ;rtut;

l\Iucoasa mobild se inser5 la nivelul rnueoasei fixe p,rin frenul buzei

inferioare, frenul

premolarilor superiori qi inferiori,- plt

H*tii qi

-lu"iour*'ll*t""r}*

"*d"iJ

rvestifu,

superioare, frenul buzei

situate in zona

lar

aI crestei alveolare.

ECentatia tatal5

cuprinct stadiile de

edentalle subtotal5

T{ELATEA EHE EH]tE,qXELAEA

se instaieazd lent

Sf*qlatig

Ei

in

flnal,

p3rtialS

Si Flogresiv, in etape succesive care

ecientalib" **Uana fnrins5,

redLtlS,

*

'

edenta,tie totald.

.-

11

I

{

It

J

l

J

7

L

Ea'E*-----

Irr' ,**,

extracliilor

dentare, procesul

in

alveolar at dinlilor se. restruc-

denta{i, in ma-

de Ia mariiar gi

i,r.;;d;;;;;;-il;*i#;.iiir,

rea majoritate

;;;;il"t,

mandibulq se

veolie (fig) Z4i. ;;;t;tii

attd in,:acela$i

cazul pacienlilor

dinJii- qi poo**e1e-'alveolare

afII i* acelaqi pr*y,=-i"3tiu tt**iia ortodenfie.cu ortoal-

totafi' de data -recentE,

alveolare se

'crestele

ulteriar, ata'o-

merrlinandu-se.i{ie:.25}.

#",;;"l-,qoiiu

fiarnruii1ar.*ruiqi;l,,Jib.,t"iseproduce.inmoddiferit.

"-

;;;;;i;;,';;;;i;

este mui ai"eniu.ula

crestelor qi pe

coama acestora,

atrofii, rezult5 o micEorar*',

concentric[ (fig. 26).

pu,^versantul vestibular al

In urma acestei

unde se al6 oi,.sp.ngios'

.r.,-rtui maxilar, atrofia

fiind centripet5 sau

Fig. 24. Ss:t*den$i*

ctr ort*slvso!.ie.

f,rig" 95. #rt*aE1'eo}'ie"

E"fg.-

t€i

26' Atrofia

alveolare

cres-

la sr&-

i

oir nfir ,ste mai

accentuatS. pe versantul lingual

-

+

ln urma

a!

Lamandibuli,atrofiaesten

Ei pu coalna acestr:ra,

ffi;;o;'ut""i"i

-acestei

unde se afl6 os spongios'

*a"aif'"lar' atrofii

tiina centrifug' sau

".uJuto.

a,trofii

rezult' "

excentric6 ttig. 27).

;:'ffiI'i*ii;t

ur"ii"ffi

direrite, raportul diltre

.T::tt1."y::if:

-., 1*:

i#iff;"0*:'ii;+,'Il"J-*""1":11itTi'*'ffifil-i:'"T*:

Xifu'ffi1?ffi i,[*}iilT;;;.$,e.,.1.-liT,Tl,aff;?*,?}X;

*YS fr?

ffi-il,

#'ff,iil-

ffi":ffiif

*?;

*ff

i;dffi;

L"iuti*"*31"s::*I'?*"#

u,,i; *-"da or,ilntura spqe exterior, in Ero-

ah'eolie.'

S'ig.

47. "&ts'*fiia

aresfea ' alveogere

la !$endibul6.

Fig. 28.

4

d

Eap*,rtti1 ere$te9er t*ta}.

12

b

alveolars edea:tate

:,il
r:i,l

n

,l

:!l

!t,

:.1

rri

I

lf

I 1'

t

in situalia unor an*n1alii denta-il1axilar'c :xailr-

iestaie prir: pr*clen{ie cu proali,eclie

instaiarea eclenrallei

t::axilar5-- d'rrpa

tctele,

siiuaiia de proalveclic

epci

cresteLe

prodgn{ii cl.I

n:axiiar*

.

2S)

paslreazd L1n timp,

in

cazul unor

ifig

se

ajung in ,acetraqi plan.

trrfialveclie manclihu].ar&, dup[

instalaree er]enta$iei

dinire crestelt alvea*

tctale, prin atrofie. clccal*jul

iare se atccentueaz#.

Processle de atrofie

qi

rezorblie suni accclltuate

f:rin

peroci*ntopalii, dt:

ir: cazul pierierii dir:{ilor

neproteza{i datc'rit* }.ipsei ,sti.*

asernenea- la pacicrnlii

n:ulitror funcfi*nali sau cand protez&rci] este incorec*

ta ctatoritii unor stir::,r-ili ex&gerali"

i$gESXUt *$,isfrHEAlfY PEetrgETHt

"b

Protezele totitle sunt

iniroCuse intr.o cavitilte

virtual5 delimitaki de

fcrmaliuni osoe$e ql nluscll-

Fig. gS. glg-GaEvsstrPs

mraxilax'5"

salivare. Salir"a

favorizeard alu;

lare reprezentate de cele Cou* campuri protetice, de

in caviiitea Uutita existl saliv5 secretatd de

are multipie

roluri printre care

qi pe

necarea fa.1ito. rnoi, mobile, in

'.ezei.

Saiivei ii revine un iol

:a'uea

(fig. 30).

.gtandele

cel cle lubrifi-ant-ce

aontact cu sup-rafelelg externe ale pro-

in oblinerea forlei de adezir:ne-

proteza, prin fofma Ei dimensiunea ei, trebuie sI nu impiedice

miqciiilor formafiunilor anatomice,

in special pe cele' ale

trlb*r-

ilrfit}1

n.

i

rt

.

*.r

ilI. EI]EMEITTTELE COMPONENTE ALE BBOTEZEI TOTAI,E

den-

t"ra i" ud"ntr1i" totali (fig. 3i) Ei oe refac fun_cJiile a,paratului dento-ma-

proteza totaid este

-bur^

up

corp fizic cu care se'restaureazl

frgada

xilar. Se

--:-

compirne din unmebarele p5r{i (fig- 32): -

plotezei,--alcdtuitd

din placa -

protetic5, Ei qaua proteticE;

arcada dentarS artificial5.

-

F€" 3&.

a

Sec{ielne frerlta[&

qinn cdmrlul Pro'tet!,c 5i

Pr*teee:

proterh supqrloeril;,1

.

-

v

-

proteea inferiCIal'E.

Fig. 39. Fr*tes6 tcYtaEa

tr3

r

Fig. 3f;" F6r{i e cs5rt-

soteerate

ale

Frot'ezei

totale:

a

b

c

plac5

q*ile

Sin{ii

protetic$;

Protetice I

artrfici"ali"

I

I

I

I

I

I

!

.

numiti in acest caz piaci palati'nali

douS

componente

'edere

existS continuitate.

didacric-

,topografic qi

de ,a

preluaie

dinlii ar''-

exact ciitre crest'e1e

protezei se

confeclio-

Este alcEtuitd clil f13c1

$aua

protetice.

protetic5

aceste

si din

lntre

Hrr;rii4ii;;.'t*"ilJ"-*

Baza

ficiati cltre

o**.i am punct- de

priir--fiter*edi

.ail}

tcr;m-"ob"it1,

protezei'iiJ,sli# p*"ri-rrritu oeluzale

,oni,

ff

-piiii;

;

"a;p"l"i

protetic, rnai

rl

mucoasei- Baz,a

fi

alveolare si bolta pa1ati13,

confeclioneaza

nati qi

iri

';a-;biElirit

iaury.*"ilice, dar poate

-aur'platinat

!-aia

sau aluminiu'

s-unt'd:-*]:

din.aliaie i*oxidal:ife

Rlsinile acriiice din care

cu fibre

(2- g)

*drp.l=

"il;,;,

u" *#e"tioryaz1

nrqtezei

in

loare roz, ,asem5ndtoare

pacienli

pot

"u.*

fractura.

{*?'."""i*

eu mu{pasa

.l"1si_q.

sau transparente

baza

diferite,

ry

rneflice,

condiliile unor

se

poate fi

de

micrcfolii

ir-colqranty}'roz-

r"rj""t-i,.

Jttg+ti

-bazei,

!"t

tlipi.

Bazele din aerllat

I

protezei

cu

p;;;=ilU"1gtalir*

de

sticld

i"

,fitp**

lq

gt?1i"iea

qin

armatir

acrilat

GrosimeabazeiConiectjonat5dinacri1atvafide.2mm

-^

Plase meialice (fig'33i'

rezisterrts, ,

,

u-

:.ff-

p*;;;-;";;f;;tir"4t*

mm

fiind

mai

citre mircoasl

pentru' pacientl transmite varla-

qi dau senzadii na-

sirne de 0,25 tiile termice

oonfortabiti

uta*J "n ut*"ft stimulativ

Baza proturli'preziatd doui suprafele: una interrr6 sau mucozalS ri

(fig. 34):

.

:

cu mucoasa fixd a c5mpnrlui

dar in negativ, oblinut

pro-

printr-o

alta extern.S

tetie qi

-

supra,fati :mt c9qo.l6 are contact

*"

*-.*ii*t

iau"u" *-i**ta

-:":';rpr.- loto u*t"Tt

contact g"r r;mpa,-(trs.

g5)

duce teziunr

lipicioase.

bucald qi vine in

orientata .c5*e-cavitatea

-otiv

se

"Ig

Di* ,e*l

lustruieete pentru a nu pro-

.Er'iJnt?,r";';-{.;;;i"

bolta

"a*t*ea alimentekrr' indeosebi ce}e

palatin5 fiind numita placi pala-

unde se

Placa protetic[ se ap1ic6- pe

i"tirff. g- ir-iii^ crestglo5 alveolare pand tra limita

tennin6 pierdut'

tinald (fig Bo)."i!

dintre

palatul dff

cu grosime.redusd-

;ip.lrt"lt*I"t*trot-r',,en)

$auaprotezeiacope.r6creasta.a}veolarEar,'Andosuprafa![intern[

se intinde pan5

fur contac or muc-oasa ei o .,p'"t,!a externl c1r doua vetrsante,

tibular qi altul oral (fig, 31;. V;;;;Itur

dut

de s6c. Versantul oral

se i"U".in

vestibular

pana G

unul ves.

in tun-

ba'za crestei unde se conti-

Fig. 33. Plac6 Elrote-

ticE arrnet6 cu PlssE

de s&rmt.

Fis. 3,t. *"*ffijij- hazei si'o-

a

*

:interni (mucozabitr6);

il.4

,*5. Suwrafftt? €x-

te "nA a Frstezei iI3 r&*

F-ig.

slsrt cu tuffi: $,i sbtra*

Fig. 36" PlacE palaiina[5,

Fig. 37, Versasrtele .?ei-

&

$*r Elrseeics:

vestibular; b

sral"

Fig,

a

SB,

Iodoslelajael ryei}*r

pr*tetice:

froaitaS; b ffi SateraI.

nud eu placa palatinalS. Dista}, Eaua proteticd aeoperd tuberozitilile

diferenliat in funclie de regir-rnea

maxilare.

Versantul vestibular este modelat

topografic5. In zona lateralfr este neted pentru

in zona

tent }a dentat (fig.

pacientului gi ascundeiea protez5rii

{undului de sac (fig.

tional5 riguroasS-

sau pasiv mobil5 oblindnd inehiderea

a nu retenliona alimentele.

frontali se modeleazd eorespunzdtor proeesului alveolar exis-

3B). Scopul acestui modelaj este refacerea lizionomiei

Marginea qeii are, un ielief rotunjit, corespunz5tor formei gi grosimii

3g).

Acest relief se obtine

printr-o'amprentare func-

Marginea Eeii vine in contact cu zona de mucoasd neutrd

etarnqd_ a protezei qi menlinerea

acesteia pe c6mpu1 protetic prin fenomenul de suctiune (fi'g 40). Margi-

nea p,rotezei ocoleqte bridele laterale $i

Versantetre externe qi

frenul br,rzei superioare.

marginile qeii. sunt lustruite pentn: a nu leza

lesuturitre cu cetre vin in contart.

OA

Fig. 39. Fsrnul

a $largi*ilor

,rotus!3i*6

Elrs'teEei"

FiS, 40" Enchider,ea eianq5 a flrfr* tezelor"

) BAzA PE0TEzET MANDTBUL,Tq"RE

Este a}cStuit5

numai din qaua protezei. Unii specialiqti considerE ver-

placi

protetic5, ni"rmind-o placd 1ingua15"

santul lingual

aI qeii ea fiind

t?

J}

\

I

I

t

$aua

alveolare gi

trrrotetic5 prezintl o fat,i internl

o fa!5 externd,

,in

contact cu mucoasa c'restei

lustruitS, cu dou'5 rrersanie, urtul vestibulai'

qi aitu'I lingual. Versantele sunt modelate plan, nertltentiv, ce1 lingural

Edsdnd libertatea

migc5rilor limbii (fig. 41).

'

'

$aua

protezei in zona distalS acoperd treimea anterioari a tubercu-

lului piiiform.

I'Iarginile qeii

duc6nd. forrna qi

protetice, vestibular5 qi

,grosirnea

iingual5, sunt rotunjite repro-

vestibtilaq

frenului

qi,

lingual. Margi-

$i a bride-

iimbii

fundurilor de sac

nile ocolesc inser{ia frenului buzei inferioare,

i-n

de

Baza pnrtezei poate

i'rysantul

1"5

nrrm

fi annatd cu

fibre de sticli sau prin introducerea

ctr diametrul secliunii

:

lingr-r.al al qeii a unei *et*g de wipia

sau a unei bare metalice fabricate (fig. a2).

Fi.g. 43" F&r'rna vers&El-

tului

lingu&l a[

seii

trx"otetiee.

Fig. 4,2. ,*.rmarea

Xlrstezei uta$di-

bulare.

I,:

Este realizai|

din dinti confeclionali din acrilat sau ceramicS, fixali

Fe qaua protetici. Dintii din aqrilat se fixeazd chimic, Eaua prote'uicE

{iind conteelionatd tot 'din aeriiat

iar cei di,n ceramir:5

prin interrnediu}

unor retenlii mecanice

I^r o protez6 total5 se monte azd. 14 dinti; molarul aI treilea nefiind

contacte care ar disloca

pr"otezele.

neeesar. Prezenfa acestuia ar genera

ln

eazurile ln care atrofia erestei alveolare este accentuatS, se renr:n!5

la montarea rnolaruiui aI, doilea, maxilar din cauza reducerii sale

sau la unul din premolari, mai ales Ia

prin atrofie centripetd

Dinlii artificiaLi din acritrat sunt reaiizali industrial, intr-o

-gam5-va-

q3ql

riatir cie forme. mErimi qi culori sau manufactural.

livra',i in,garnituri

frontali superiori,16 frontali

inferiori.

dyp" n-eces-itali

complete,de 28 dinli sau in garnituri de c6te 6 din!|

inferiori, B LateraLi'superiorl' B' lateraii

I

I

,

I

,1

:,

ffirNTIr AE{TrFrcr,qLx BEffi ./&,cH,ELAf

Sunt mai des utilizali deqarece se oblin atAtlindustrial, edt *i fft&r1u:

naturali, dar ,au o instabilitate cro-

redau bine culoarea dinliior - -

:

-.'"-- --_ --_,

wraticE in timp;

-

t6

lt

,l:

5

i

i

j /.

:

I

dl

rlr

I

$

_- au o durifu

e trenetrarea ,or

ce

de citre' lichidul buc:ri

-- au o structur5

care-Permit'

;;il;duca15,-*.u

lor raPida;

contribuie la modificalea strlo-

Ei germenii din

a,Saptarea'to5

_

;ii ii imbdtranirea

.--- se

lustruiesc c1l us.Llrtn!5 in laborator permi!6rrcl

prelucrJa-zi qi ,se

c.a

{ttfe

si volum-;-

ocluza15 in cabinet, dupS finisarea prote-

perml, ,r.Ji"idrruiiru.u*

-_ inlocuir"r-i*r-i" """ CI" oisioc*ie

-_ se tixeaza,

sau'fractrlrare se face cu uqurintd:

i^ir##;;.;Jr"-pr"Li"t", avand aceeaEi compozilie'

Binlii din acrilat fabrieafi

specializ

ate

Sunt confec-lionali de 'su

intreprinderi

1u"* in tipare

unde Pollmerizarea

pres

iuni cie

ore' 1:r

fa!5

(qtan!e) metaliee la

rrietacrilatul,i a"'".diif

ri-B aimosfere i6jitii,#; ;i;.til

accste condilii de

cei oblinuli in

cie

ig*t-i care

dureazir cAteva

pgtimerizare.;fuite

iaboratorul

dinii cu calitdli superioare

a"-t"f*i"a dlntard' Aceste

calitali suntl

structrrel*ui dense care ii-face mai greu penetrabili de c6tre ger-

rnet:i qi lichitiul bucal;

-

-_auungradcletransluciditateqinuanlu-q*cuiofi:l'llptopiate

**i **'= in trmp a eulorii'

Recesare numeroase

garnituri

fiecirui caz'

*

o-aurtf]itit"tu

dentai5 ii .""t

*rio"". corespunzrtoare

de cele ale dinlilor naturafi

Laboratorului de teh,ici

pentrrr u

p.rt"uffi"-o"'[lJ*J*-

trinfii din acrilat reelize{i trlenufaetural

Sr,rnt confeclionali

n'retalice, fie in

(;tan!e)

in laborator'ul cle telini*5 dentaf5

tipare cie ghips-

fie in tiPar&'

In tiPare